Home / Tag Archives: carte

Tag Archives: carte

Cadre didactice din Bârlad, preocupate de dotarea cu carte românească a bibliotecilor din școlile aflate dincolo de Prut

de Mihaela NICULESCU

Școala Gimnazială „Principesa Elena Bibescu” a demarat în noiembrie, anul trecut, proiectul „O carte pentru Basarabia”, care vine să ajute elevii din Republica Moldova care au, din păcate, din ce în ce mai puține cărți în limba română. Proiectul se desfășoară în parteneriat cu trei școli din Basarabia și cu patru unități de învățământ din Bârlad: Școala „George Tutoveanu”, Școala „Episcov Iacov Antonovici”, Liceul „Mihai Eminescu” și Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu”.

Campania de strângere de carte continuă și în această perioadă, o primă deplasare în Republica Moldova urmând să aibă loc la sfârșitul acestei luni.

Am inițiat acest proiect pornind de la pura realitate că bibliotecile din școlile Basarabiei se confruntă cu o lipsă acută de cărți în limba română. Mă bucur că elevi și profesori ai școlilor partenere din Bârlad au înțeles mesajul și au donat cărți de autori clasici ai literaturii române și universale studiați în școală. Vom merge peste două săptămâni în Republica Moldova și vom dona carte școlară în limba română bibliotecilor din trei unități de învățământ, una din Cahul, una din Manta și una din Călărași”, a declarat pentru Est News Nelu Dumitrașc, directorul școlii inițiatoare a proiectului „O carte pentru Basarabia”

Acesta face apel la toți bârlădenii care vor și pot, să doneze cărți noi sau în stare foarte bună care să ajute elevii de dincolo de Prut să poată studia operele din programa școlară, din cărți în limba maternă.

Vor fi făcute deplasări în Basarabia ori de câte ori se va strânge un număr rezonabil de cărți care să ajungă în bibliotecile școlilor sărace în fond de carte tipărită în limba română.

Bârlădenii sunt invitați să descopere “Vara celor cinci sânziene”

de Mihaela NICULESCU

Emoții pentru bârlădeanca Niculina Cărăbăț, profesoară de limba și literatura română la Școala “Manolache Costache” Epureanu. Deși cochetează cu scrisul de când se știe, a ales să își publice prima carte la 55 de ani.

Sâmbătă, 15 decembrie, de la ora 11.00, sensibila scriitoare își va lansa în foaierul Teatrului “Victor Ion Popa” volumul de poeme “Vara celor cinci sânziene”.

“Tot ce am scris în carte este rezumat în titlul volumului, care are o simbolistică aparte. Vara este anotimpul în care toate visurile se împlinesc, e un anotimp al luminii, al soarelui. Cinci este cifra cuprinsă de două ori în numărul vârstei mele, dar și anii cei mai tumultuoși din viața mea, cu bune și rele, anii unui suflet în derivă, dar și înălțat, ani în care am fost susținută de prieteni. Sânzienele înseamnă dualitate, dualitate pe care o purtăm cu noi toți oamenii. Ielele fac parte din lumea păgână, dar prin credință s-au transformat în zâne, care aduc bucurie, iubire, frumusețe, feminitate. Las publicul să descopere esența poemelor mele, pe care le-am adunat într-o carte, la vârsta deplinei maturități”, a declarat pentru Est News Niculina Cărăbăț.

Volumul, care cuprinde mai multe poeme de dragoste, a apărut la o editura din Iași, patronată de scriitorul Valeriu Stancu. Alături de acesta vor face aprecieri asupra volumului autoarei, care a ales să publice sub pseudonimul Nina Toma (după numele bunicii), poetul Simion Bogdănescu și Elena Popoiu, vicepreședinta Academiei Bârlădene. Moderatorul evenimentului va fi Elena Monu, președinta Academiei Bârlădene, societatea organizatoare a lansării de carte.

Rromii bârlădeni neștiutori de carte vor la școală

Zeci de persoane de etnie rromă din Bârlad l-au contactat pe consilierul din cadrul Primăriei pentru problemele celor din această comunitate pentru a interveni la Inspectoratul Școlar Județean Vaslui (ISJ) în vederea implementării în orașul lor a programului „A doua șansă” pentru clasele primare.

În Bârlad sunt câteva clase în care învață persoane care nu au urmat la timp cursurile școlare, dar numai pentru ciclul gimnazial, clasele primare fiind neacoperite.

Am înregistrat 33 de cereri de la persoane de etnie rromă analfabete, care locuiesc în cartierele Podeni, Munteni și în alte cartiere. Nu știu să scrie și nici să citească. Și-au dat seama că nu pot avea un serviciu dacă nu știu carte. Ar vrea să înceapă școala chiar dacă sunt adulți, dar nu poți ajunge direct în clasa a V-a dacă nu ai făcut școala primară. Am adus problema la cunoștința domnului Sorin Trufia, inspector pentru rromi din cadrul ISJ Vaslui și așteptăm un semn”, ne-a declarat Neculai Dragomir, consilierul din cadrul Primăriei Bârlad pentru problemele rromilor.

Contactat, inspectorul Sorin Trufia nu a dorit să facă nicio declarație telefonică și nici nu a vrut să ne transmită vreun punct de vedere prin e-mail. Ne-a spus că dacă vrem să ne răspundă la subiectul legat de „A doua șansă”, să mergem la Vaslui pentru a ne întâlni cu el, că așa este frumos. Frumos, dar mai ales corect, este ca o persoană ce deține o funcție publică să aibă decența de a ne oferi informații, așa cum prevede legea.

Cu câteva luni în urmă, Școala „Victor Ion Popa” (fosta Școală nr. 6) propusese ISJ un astfel de program care să se desfășoare în această instituție din cartierul Podeni, unde sunt multe persoane analfabete de etnie rromă, dar ISJ nu a agreat propunerea. Profesorii de acolo spun că ideea ar fi fost bună pentru că părinții ar fi făcut cursuri în paralel cu copiii lor, reducându-se astfel și abandonul școlar. Lipsa pregătirii școlare este un impediment uriaș pentru rromii care vor să se angajeze. Fără nicio clasă absolvită, nimeni nu îi angajează, iar asta grevează mult asupra posibilităților de a-și întreține familiile.

Pentru că nu au niciun serviciu, deși mulți și-ar dori să lucreze dar n-au nicio clasă absolvită, numărul asistaților social crește. Din cauză că n-au cu ce-și plăti chiriile, în această perioadă patru familii de rromi trebuie să părăsească locuințele din blocul CFR și de la căsuțele de str. Grigore Ignat. Sunt propuneri pentru evacuare și nu au unde să locuiască”, a mai adăugat Dragomir. (Mihaela NICULESCU)

Viața uluitoare a antrenorului emerit de atletism Petru Murgoci, care își scrie memoriile în căminul de bătrâni de la Bârlad. Legătura lui cu Ceaușescu

de Mihaela NICULESCU

În Centrul de Bătrâni „Elena Farago” din Bârlad, Petru Murgoci, fost antrenor emerit de atletism, soțul multiplei campioane la maraton și semimaraton, Elena Murgoci, și-a amenajat propriul colțișor în care își petrece cea mai mare parte a timpului.

Printre cărți, fotografii, scrisori, medalii și diplome, fostul antrenor încearcă să își ducă viața mai departe, să reziste psihic și să mai spargă liniștea apăsătoare, folosindu-se de o mașină veche de scris cu care încearcă să adune în paginile unei cărți date biografice. Nu este pentru prima oară când își scrie memoriile. Are până acum trei volume apărute la editurile Junimea și Sakura: „Totul e posibil”, „Până când vei reveni” și „Așa a fost să fie”.

Acum lucrează la o altă carte, pentru care nu a găsit momentan un nume, dar speră ca în câteva luni cineva să îl ajute să vadă lumina tiparului. Dacă l-ar fi întrebat cineva în urmă cu ani de zile dacă va dori să-și petreacă bătrânețea într-un cămin, cu siguranță ar fi spus nu. Dar soarta nu a fost mereu precum a vrut, deși a declarat reporterului Est News că a fost un norocos și că și-a croit viața așa cum a dorit. A fost plină de neprevăzut și hazardul și-a jucat cartea.

Petru Murgoci a ajuns sportiv de performanță printr-o întâmplare

M-am îmbolnăvit și medicul mi-a recomandat multă mișcare. Am început să fac atletism, să alerg. Am participat la un concurs la Iași, l-am câștigat și așa am fost remarcat și ulterior am ajuns în lotul României de atletism. Sincer, vă spun că am făcut sport din interes. Am prins gustul deplasărilor, m-a fascinat frumusețea întâlnirilor cu oamenii de cultură, cu politicieni, cu oameni importanți. În plus aveam libertatea de a ieși din țară, în cel mai ușor mod posibil. Am văzut o parte a lumii, dar n-am pipăit-o. Mergeam la concursuri și trebuia să ne concentrăm, iar după concurs ne întorceam imediat acasă. Oricum, nu regret nici o clipă faptul că m-am agățat de sport și mă bucur că și el s-a împrietenit cu mine”, a povestit Petru Murgoci.

Desi nu a intenționat să urmeze o facultate cu profil sportiv, hazardul i-a purtat pașii într-acolo, ba mai mult, i-a oferit șansa de a deveni antrenor de atletism. Simpaticul bătrânel de acum ne-a povestit că a absolvit Liceul Economic la Iași și apoi s-a angajat la o cooperativă meșteșugărească. În școală avusese o profesoară evreică de contabilitate, pe nume Brumenfeld. Pentru că nu își dădea silința să învețe, profesoara i-a sugerat tânărului Murgoci să facă pregătire. Așa a ajuns Petru Murgoci să îl cunoască pe soțul profesoarei, pe doctorul Brumenfeld, directorul spitalului Socola din Iași, un om născut să fie șef și un om de mare cultură. De la el a prins gustul cititului. Murgoci povestește că doctorul venea la stadion și începuse să îl îndrăgească atât de mult încât chiar la un moment dat a vrut să îl înfieze. Legătura strânsă cu familia Brumenfeld și-a pus amprenta asupra viitorului său.

Doctorul Brumenfeld mi-a spus clar să mă decid – ori fac sport ori urmez o facultate pentru a avea o profesie. M-a convins și m-am înscris la Facultatea de Științe Economice de la Iași, cursuri fără frecvență. M-am dus la examenul de admitere în dorul lelii și culmea, am intrat, cu o medie mică, dar am fost acceptat. Nu mă atrăgea această facultate pentru că mintea îmi era mai mereu la sport. După trei ani am renunțat și m-am înscris la Facultatea de Educație Fizică, la zi. Am absolvit-o, după care, sub imboldul doctorului Brumenfeld, m-am apucat de învățat pentru a urma școala specială de antrenori pentru atletism. Am devenit în cele din urmă antrenor și antrenor emerit. După o viață dedicată sportului, m-am retras în plină glorie în 1996”, a mărturisit Petru Murgoci.

Simpaticul septuagenar trăiește în lumea amintirilor, într-un sanctuar pe care singur și l-a creat, într-o încăpere îngustă și lungă la capătul căreia se află o fereastră. Zi de zi, privește medaliile și diplomele obținute de el atât ca atlet, câț și ca antrenor și în special bucata decupată dintr-un ziar în care este relatat succesul extraordinar al Elenei Murgoci, atleta româncă ce a reușit să câștige proba de semimaraton în 1993, la Bruxelles. Elena Murgoci este persoana care a fost timp de 14 ani soție lui Petru Murgoci.

Soarta a făcut ca Elena să-mi devină soție. Cea de-a doua soție, pe care am cunoscut-o din vremea în care era elevă, iar eu îi eram antrenor de atletism. Era cu 13 ani mai tânără ca mine. Am cerut-o de soție imediat după ce a câștigat titlul. Nu îmi explic cum: a fost soarta sau am vrut prin căsătorie să îi fiu un sprijin de nădejde în cariera sportivă”, a mai spus Petru Murgoci.

Vestea morții fostei sale soții, ucise barbar, îl urmărește și acum

Fostul antrenor are deseori probleme cu memoria, suferă de o boală specifică bătrâneții. Are momente când este foarte lucid și momente în care divaghează. Atunci când vine vorba de Elena, însă, mimica i se schimbă și lacrimile îi inundă glasul.

Vă mărturisesc un lucru pe care l-am spus doar prietenilor. Fata asta, pe când avea 17 ani, a venit la mine acasă. Eram căsătorit cu prima soție. Mi-a povestit că a visat că se va căsători cu mine, dar că nu vom rămâne împreună. Acesta a fost visul, parțial adevărat, pentru că viața avea să îi pregătească o lovitură foarte mare. Eram cu 13 ani mai în vârstă decât Elena Murgoci dar nu vârsta a fost impedimentul care a dus la divorț, ci alte lucruri despre care nu vreau să vorbesc. Am ținut cât de cât legătura, pentru că aveam împreună un fiu, dar din cauza faptului că folosea steroizi nu am mai putut comunica, iar viața ei a luat o întorsătură nefastă”, a mai adăugat Petru Murgoci, după care a făcut o pauză.

A reluat discuția cu greu, spunând că în 1999 a primit o veste șoc, care și-a pus amprenta asupra stării sale psihice. Fosta sa soție Elena, campioana de la semimaraton, la doar 39 de ani a fost ucisă, cu 13 lovituri de cuțit, a fost hăcuită. Ziarele vuiau despre cele întâmplate, autorul crimei fiind concubinul acesteia, nimeni altul decât fostul șofer al lui Petru Murgoci. Campioana Elena Murgoci fusese suspendată din activitate în 1996 din cauza folosirii unor substanțe interzise. A trecut atât de repede de la o etapă strălucitoare la una întunecată, tocmai din cauza acestor substanțe.

Printre amintirile sale din viața de sportiv, Nicu Ceaușescu ocupă un loc aparte

Fostul antrenor emerit Petru Murgoci a avut o viață plină de lumini și umbre. A trăit o perioadă frumoasă din viață în confort, alături de persoane celebre, a călătorit mult și a obținut satisfacții profesionale deosebite. L-a cunoscut și pe Nicu Ceaușescu, despre care are numai cuvinte frumoase. Era un om cumsecade, în ciuda celor vehiculate, un om care aprecia cultura, un om cinstit, corect, dar o fire bolnăvicioasă.

L-am întâlnit prima dată în 1975, când mă aflam la Sibiu la Campionatul României la 3.000 de metri obstacole. Avea la Sibiu o vilă și venea destul de des. Acolo ne întâlneam din când în când, atunci când aveam concursuri. Nu eram prieteni, dar eram amici și am rămas amici până când s-a stins”, a mai povestit Petru Murgoci.

După o viață de om trăită la intensitate, în care bucuriile imense au alternat cu lovituri crunte, Petru Murgoci se bucură de anii bătrâneții în căminul de la Bârlad, la 66 km de comuna Tătărani, unde s-a născut. O perioadă, a stat în căminul de la Huși, dar de câteva luni beneficiază de îngrijire la Centrul pentru persoane vârstnice din Bârlad. Este vizitat de copii și mai merge din când în când să stea câteva zile la sora lui, la Huși. Nu și-ar fi închipuit niciodată că va fi coleg de cămin cu Ștefan Durcan, băiețandrul care juca fotbal pe același teren din Vaslui, unde tânărul Murgoci antrena fetele la atletism în 1974. Durcan juca fotbal la echipa Constructorul Vaslui, în Divizia C, în echipă cu Adrian Porumboiu, venit de la Buzău. După ani de zile, Durcan a fost mirat să afle că antrenorul Murgoci era vecinul său de cartier la Vaslui. Îi rămăsese întipărită în minte figura tânărului antrenor de odinioară și alura acestuia: înalt, bine făcut, cu mersul apăsat și faptul că era foarte descurcăreț. În urmă cu doi ani s-au revăzut, dar nu pe un teren de sport, ci la căminul din Huși. Din noiembrie, anul trecut, sunt colegi de cămin la Bârlad. Nu e tocmai ca acasă, amintirile îi năpădesc de multe ori, dar se consolează cu gândul că nu sunt chiar singuri. Unii sunt vizitați mai des, alții nu, dar personalul căminului încearcă să le ofere o viață mai frumoasă. Fiecare și-a creat propriul colțișor și fiecare încearcă printre amintiri și preocupări care să le facă plăcere, să meargă mai departe. Și Petru Murgoci face același lucru, mai ales că viața de sportiv l-a făcut puternic și l-a pregătit pentru a se descurca în orice situație.

Bârlădeancă stabilită în America ce și-a propus să ”crească cititori” în orașul natal

de Mihaela NICULESCU

Biblioteca „Stroe Belloescu” din Bârlad derulează cu succes un proiect inedit intitulat „Creștem cititorii”. Inițiativa acestui proiect aparține Cristinei Cătună Boy, o bârlădeancă ce locuiește de mai mulți ani în Statele Unite și care, încântată de un astfel de proiect la care a participat în Maine, unde este stabilită, a dorit să îl aducă și în orașul ei natal.

În biblioteca din localitatea americană toți cei trei copii ai săi au beneficiat de activități recreative, de socializare, interactive și, cel mai minunat lucru, de activități care să îi apropie, încă de foarte mici, de cartea tipărită. Venită în țară vara trecută, Cristina Cătună Boy a mers să viziteze Biblioteca „Stroe S. Belloescu”, în care a petrecut multe ore când era liceană, dar și să le vorbească bibliotecarelor despre acest proiect american, care are succes peste ocean.

Cristina Cătună Boy a venit cu o propunere minunată, pe care am agreat-o de la început. Este un proiect care se bucură de succes la noi în oraș, întrucât prin intermediul jocului interactiv, audierea de povești și privirea cărților tipărite, speciale pentru ei, copiii petrec într-un mod util timpul liber, alături de mamele lor și în același timp se recrează, socializează și se împrietenesc cu cartea tipărită”, ne-a declarat Cristina Vizitiu, șefa Serviciului Biblioteci Bârlad.

Proiectul „Creștem cititorii” este practic un nou serviciu pe care biblioteca bârlădeană l-a inclus în programul său pentru beneficiari. În fiecare zi de joi, de la ora 16.30, sunt așteptați la bibliotecă micuții de până în 3 ani, alături de mamele lor, iar de la 17.30 cei între 3 și 6 ani împreună cu mămicile.

La început, activitățile propuse de Cristina Cătună Boy au fost coordonate chiar de ea. Îmi amintesc că ne-a adus eșarfe, bețișoare, jucării, măști, dar și cărți speciale pentru bebeluși, donate de mămici din Statele Unite. Sunt cărți cartonate cu poze și texte, dar și cu imagini în relief, care atrag atenția micuților. A donat și cărți alb – negru, știut fiind faptul că până la un an copilul nu distinge culorile. Inimoasa bârlădeancă a promis că va achiziționa în curând de pe internet cărți similare celor aduse din America, dar cu texte în limba română și apoi ni le va dona. Este o adevărată plăcere să lucrăm cu acești bebeluși și preșcolari, cărora deja le-am făcut permis de utilizator. Cel mai mic cititor al nostru are aproape un an și jumătate. Învățăm să numărăm, avem cărți cu numere, ne jucăm cu eșarfe, cu animăluțe pe bețișoare, cu măști, le propunem să asculte cu interes povești și să cânte odată cu mămicile lor. Este un gen de miniludotecă, totul petrecându-se într-un cadru cât mai intim, apropiat de cel de acasă. Copiii se joacă pe un covoraș, au pernuțe și scăunele adaptate lor și pentru asta mulțumim Primăriei care ne-a sprijinit.”, a declarat Andreea Mihaela Hanganu, coordonatorul proiectului.

Biblioteca a făcut cunoscut noul său serviciu pe Facebook, iar mămicile interesate de educarea copiilor lor au reacționat imediat. Pentru grupa de vârstă 0 – 3 ani s-au înscris 10 copii, iar pentru categoria 3 – 6 ani șapte copii. Proiectul „Creștem cititorii” este o modalitate de a ține cât mai departe copiii de televizor și de calculator. Cristina Cătună Boy a început din ianuarie să le interzică copiilor săi să se mai uite la televizor. Americanii, de fapt, încearcă să îi țină departe de micul ecran pe copiii până în trei ani și deja este o realitate că până la vârsta de trei ani americanii nu îi lasă pe copii să stea la calculator, să folosească telefonul și tableta.

Proiectul „Creștem cititorii” este un început bun pentru un stil de viață sănătos, acela de a atrage copiii către activități specifice vârstei lor și de a le face cunoscută, de la câteva luni de viață, cartea. Mai este mult până ce și în România mămicile vor primi la externare, dupa naștere, un pachet de cărți speciale pentru mame și bebeluși și până când, după fiecare vizită la pediatru, copiii vor primi în dar o carte. Așa se întâmplă în America. Cu puțin efort însă, și mămicile din Bârlad vor putea învăța multe din acest schimb de experiență, apelând la serviciile gratuite ale Bibliotecii „Stroe Belloescu”, participând efectiv la proiectul „Creștem cititorii”.

Anul acesta, bibliotecarii de la „Belloescu” vor merge cu proiectul și prin grădinițe, la invitația educatoarelor. Până acum, au fost chemați luna trecută de directoarea grădiniței nr. 5 și așteaptă invitații și de la alte grădinițe interesate.

La 111 ani de la înființare, Biblioteca “Stroe Belloescu” își întâmpină cititorii cu permis electronic de intrare

de Mihaela NICULESCU

Biblioteca „Stroe Belloescu” a împlinit zilele acestea 111 ani. Cu acest prilej, pe 15 noiembrie, publicul iubitor de carte a fost invitat să participe la un dialog liric susținut de membrii cenaclului literar „Alexandru Vlahuță”, a cărui activitate a fost reluată în luna septembrie, de când acesta funcționează pe lângă Biblioteca „Stroe Belloescu”.

La activitate au participat membri ai cenaclului, printre care Dorina Stoica și Silvia Budescu, alături de Simion Bogdănescu, președintele cenaclului, și poetul Valeriu Stancu din Iași, președintele onorific al cenaclului. Din luna septembrie ședințele acestui cenaclu, care a funcționat în Bârlad zeci de ani, au loc în ultima zi de joi a fiecărei luni.

Pe lângă această informație, publicul prezent a aflat că din iulie Biblioteca Municipală s-a informatizat și a intrat în vigoare programul TinREAD. Cu alte cuvinte, cititorii nu mai primesc permis de intrare clasic, ci permis electronic, tip card. Cu ajutorul acestuia pot să vadă online, atât la bibliotecă cât și la domiciliu, ce cărți există în patrimoniul bibliotecii și pot să facă și rezervări.

Respectul pentru carte rămâne același, indiferent dacă și-o procură intrând în bibliotecă sau mai ușor, folosindu-te de echipamentele IT. Modernizarea bibliotecii prin informatizarea acesteia reprezintă o normalitate în perioada actuală, care nu ar trebui să influențeze dragostea pentru cartea tipărită, pe care generosul filantrop Belloescu și-a dorit să o răspândească în rândul bârlădenilor.

Biblioteca „Stroe Belloescu” a fost înființată în 1906 și a fost prima bibliotecă publică din Ținutul Tutovei. Clădirea în care a funcționat a fost donată orașului în 1909 de Stroe Belloescu, cu destinația de bibliotecă publică. Fondul de carte foarte valoros s-a îmbogățit de la an la an, biblioteca înregistrând o adresabilitate crescută, ajungând momentan la 5.300 cititori.

Iată destinația pe care autoritățile Bârladului au dat-o clădirii în care a funcționat Școala nr. 2

Vechiul sediu al Școlii nr. 2 „Vasile Pârvan” din Bârlad va avea, pentru următorii zece ani, o altă destinație decât cea de unitate de învățământ. Consilierii locali au aprobat acest lucru printr-un proiect de hotărâre.

O parte a imobilului din strada Republicii nr. 85, clădire de patrimoniu, va găzdui depozitul de carte pentru copii, dar și arhiva Spitalului de urgență „Elena Beldiman” Bârlad. De câteva luni, atât depozitul Bibliotecii pentru Copii, cât și o parte a arhivei spitalului au fost mutate în sediul vechii Școli nr. 2, din lipsă de spațiu, în ciuda faptului că acolo condițiile nu sunt tocmai propice depozitării cărților și documentelor. Arhiva spitalului a fost, timp de zeci de ani, depozitată în condiții de umiditate și igrasie, aceasta fiind distribuită în mai multe corpuri dezafectate din curtea spitalului, sau de la Secția Pediatrie. Regulile impun ca spitalul să păstreze timp de 30 de ani documente importante de arhivă, numai că, din lipsa spațiului, acestea au fost înghesuite în imobile insalubre, unele distrugându-se, altele fiind serios afectate.

Primăria va trebui să facă, în perioada imediat următoare, un proiect de reabilitare și igienizare a vechiului sediu al Școlii nr. 2, astfel încât să nu contravină reglementărilor impuse de Comisia Națională a Monumentelor Istorice. Imobilul are o vechime de peste 100 de ani și are o arhitectură specifică școlilor de secol XIX, a școlilor de tip „Spiru Haret”. (Mihaela NICULESCU)

Scriitoarea bârlădeană Dorina Stoica și-a lansat cea de-a zecea carte

de Mihaela NICULESCU

Scriitoarea bârlădeancă Dorina Stoica a ajuns deja la zecea apariție editorială a sa. Sâmbătă, 27 mai, într-o atmosferă caldă, alături de prieteni și iubitori de literatură, scriitoarea bârlădeană a prezentat publicului cea mai recentă carte a sa – „Lumina din cuvinte”, apărută la o editura băcăuană. Nu este un volum de poezie, așa cum ne-a obișnuit autoarea, ci un volum de eseuri pe care le-a scris în urma lecturării unor cărți remarcabile, cu care a luat contact în mediul virtual sau real.

Volumul pe care l-am lansat astăzi, «Lumina din cuvinte», cuprinde mai multe note de lectură scrise în urma citirii unor cărți interesante semnate de scriitorii Simion Bogdănescu, Nicolae Băciuț, N. I. Oprea, monahul Proclu Nicău, Mihaela Aionesei, Ioan I. Roșianu, etc. Cei mai mulți dintre aceștia au scris și poezii cu temă religioasă, temă pe care și eu o abordez.”, a mărturisit autoarea.

Prefața cărții este semnată de scriitoarea Cezarina Adamescu, care, la final, menționează: „Pentru mine, personal, volumul constituie surpriza plăcută de a regăsi o scriitoare de forță, sensibilă, pricepută, al cărei condei iscusit este, iată, pus în slujba cuvântului. Mai bine spus a luminii din cuvânt, așa cum frumos s-a exprimat în titlul lucrării de față. Drept care, în mod colegial, îi mulțumesc din inimă pentru această generozitate sublimă într-o lume a egoismului generalizat”.

Dorina Stoica este membră a Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova, membră a Academiei Bârlădene, dar și a cenaclurilor literare Q-Poem și Lira 21 (Bacău).

Volumul, lansat la Biblioteca „Stroe S. Belloescu” din Bârlad, a fost prezentat de Cornel Galben, ziarist, scriitor și editor băcăuan, dar și de profesorul Ioan Puflea și Mitrița Galben, consilier local în comuna Pogana. Activitatea culturală s-a încheiat cu un microrecital de muzică folk, susținut de Cornelia Munteanu, pe versuri aparținând Dorinei Stoica.

Banii rezultați din vânzarea cărților din primul tiraj vor fi donați Asociației „Născută înger”, coordonată de Carmen Suciu, asociație care va oferi de 1 Iunie o bucurie copiilor din centrele de plasament din Bârlad.

O elevă a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Bârlad, autoarea a trei volume de proză

Satisfacție imensă pentru Andreea Elena Ailincăi, din clasa a XI-a Economic a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu”. Sâmbătă, 20 mai, tânăra și talentata scriitoare și-a lansat, în cadrul Zilelor Culturale ale Bârladului, ultimele două volume din cele trei pe care deja le-a scris.

În sala de conferințe a Cinematografului „Victoria”, Andreea a prezentat publicului format din colegi și profesori, printre care și directoarea adjunctă Veronica Huiban, ultimele două cărți la care a lucrat în acest an – „Trandafirul sălbatic” (vol. I) și „Autocunoașterea”. Cea care a prezentat cele două volume a fost Ana Carp, profesoară de limba și literatura română la liceul din Puiești.

„Este clar că avem de-a face cu o abordare psihologică profundă a confruntării lăuntrice dintre simplu și complicat, dintre viața reală și cea văzută prin ochii unei adolescente. Creațiile Andreei reflectă zbuciumul copilului care devine adolescent și încearcă să-și caute modele de viață și să-și croiască drum prin «jungla urbană (umană)». Avem de-a face, mai degrabă, cu două cărți – jurnal, în care personajul se confundă cu naratorul, care se citesc pe nerăsuflate. Eu cred că despre Andreea Elena vom mai auzi. Îi prevăd un viitor frumos ca scriitoare”, a declarat profesoara Ana Carp.

Autoarea, care și-a lansat două cărți într-o singură zi, a declarat că deja lucrează la al doilea volum al romanului „Trandafirul sălbatic”, care va apărea anul acesta.

„Mi-am lansat astăzi două volume la care am lucrat cu plăcere în ultimul an. Primul volum al romanului «Trandafirul sălbatic», pe care l-am numit «Inițierea», prezintă povestea unei adolescente care, din dorința de a-și schimba viața monotonă în care trăia, a intrat în anturaje dubioase. E un roman de acțiune și aventură, care sper că va plăcea adolescenților și nu numai lor. Cea de a doua carte pe care am lansat-o în aceeași zi, în cadrul Zilelor Culturale ale Bârladului, «Autocunoașterea», este o carte în care am încercat să prezint călătoria în interiorul sufletului, atât de necesară înainte de a pune punct unui capitol din viața noastră”, a mărturisit Andreea Elena Ailincăi.

Ambele volume au văzut lumina tiparului la Editura Sfera din Bârlad, iar autoarea, elevă a profesoarei Luminița Bichir, speră ca adolescenții să le citească pentru că sigur se vor regăsi în paginile lor. (Mihaela NICULESCU)

C. D. Zeletin și-a lansat un nou volum chiar de ziua sa onomastică

În cadrul Zilelor Culturale ale Bârladului, duminică, 21 mai, s-a desfășurat o nouă reuniune a Academiei Bârlădene, care a avut ca oaspete de seamă pe academicianul C.D. Zeletin, președintele de onoare al societății culturale.

Acesta a prezentat publicului bârlădean cel mai recent volum, „Scrieri 5 – Principesa Elena Bibescu, marea pianistă, născută Kostaki Epureanu, și începuturile carierei pariziene a lui George Enescu”. Cartea a fost lansată pentru prima oară în noiembrie, anul trecut, la Târgul de Carte din Capitală.

Prezentarea la Bârlad a excelentei cărți – document, inclusă în colecția „Distinguo”, a fost făcută atât de către autor, cât și de către Elena Popoiu, vicepreședintă a Academiei Bârlădene, și scriitorul Simion Bogdănescu. Moderatorul evenimentului a fost dr. prof. Elena Monu, președinta Academiei Bârlădene. (Mihaela NICULESCU)

Cruda poveste de viață a Roxanei, într-un volum remarcabil semnat de fostul comisar-șef Vasile Chelaru

Eveniment remarcabil în cadrul Zilelor Culturale ale Bârladului. Fostul comisar șef Vasile Chelaru si-a lansat o noua carte, care se intitulează “Jocul de-a viata”, volum dedicat memoriei Roxanei-Madalina, tânăra bârlădeancă de 19 ani răpusă de o boală necruțătoare în 2014. Nuvela este povestea tristă a frumoasei fete a cărei plecare din această lume nu a lăsat în urmă doar inimi îndurerate, ci și o veritabilă lecție de tărie în fața necruțătorului destin pe care l-a înfruntat demnă, cu fruntea sus, până în ultima clipă.

În carte o regăsim pe Roxana sub numele Mălina. Scriitorul o surprinde din anii adolescenței, când era elevă la un liceu de prestigiu. Ea însăși foarte studioasa și apreciata de profesori, trăiește aproape singura în apartamentul familiei, fiindca mama e plecata la munca în Italia, iar tatăl, o bruta cu chip de om, dependent de alcool, nu-și manifesta nici cel mai firav sentiment patern fata de fiica sa. Mălina se plângea des ca o doare piciorul drept. Așa i-a fost depistată și boala necruțătoare, cancerul osos. Adolescenta, dusă imediat de mama sa la tratament, în Italia, s-a luptat din greu cu boala. Înainte de a se stinge din viața, si-a îndeplinit visul, cel de a poza intr-o revista foarte cunoscuta în Italia. Medicii și psihologii îi deveniseră prieteni apropiați, iar spitalul o a doua casa. În carte sunt bine conturate chipurile persoanelor dragi din viața Malinei, prieteni, rude și mama, sufletul ei pereche, cea care i-a stat alaturi pănă la cea din urmă suflare.

Evenimentul de lansare a cărții, desfășurat la Casa de Cultură ”George Tutoveanu” Bârlad, s-a bucurat de o participare numeroasă, atât din rândul autorităților locale, cât mai ales din cel al prietenilor și cunoscuților Roxanei. (Crina BUTA)

 

 

 

Poftiți la o … carte!

de Răzvan CĂLIN

La sfârșitul săptămânii trecute, Biblioteca Județeană ”Nicolae Milescu Spătarul” a găzduit o acțiune inedită: Organizația Vaslui a Asociației ”Seara de Carte” a sărbătorit un an de existență. ”Seara de Carte” este proiect derulat la nivel național de Inițiativa Tinerilor pentru Modernizarea României.

Cum filiala din Vaslui a împlinit un an de când funcționează, au fost organizate câteva activități menite să puncteze așa cum se cuvine acest eveniment. Cristina Maria Frențescu, președinta ”Seara de Carte” Vaslui, a făcut o succintă trecere în revistă a activităților derulate de-a lungul primului an de existență, după care un grup de elevi de la Liceul cu Program Sportiv Vaslui, Liceul ”Ion Mincu” Vaslui și Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare”, au susținut un program artistic ce a cuprins microrecitaluri muzicale și de poezie. După care, Cristina Maria Frențescu a primit o diplomă de onoare, oferită de Mirela Saidi, vicepreședintele național al ”Seara de Carte” și președintele Organizației Bârlad.

”A fost o acțiune foarte reușită, care se înscrie în cadrul eforturilor noastre de a sădi dragostea față de lectură în sufletele cât mai multor copii și tineri. În cadrul acțiunii de la Vaslui au fost și patru poeți autohtoni – Daniela Ouatu, Mirela Ciolan, Cornelius Drăgan și Mihai Apostu – care au citit, fiecare, câteva dintre poemele compuse de ei. Ne propunem ca pe viitor să intensificăm acțiunile și să derulăm cât mai multe activități prin care să atragem copiii și tineretul către lectură, să simtă plăcerea de a citi o carte. Acesta este și scopul nostru, de a promova educația prin lectură. Cu cât un om citește mai mult, cu atât își dezvoltă și își lărgește propriile orizonturi, își formează o bună capacitate analitică și își menține astfel un nivel crescut de inteligență”, a declarat pentru Est News, Mirela Saidi, președintele ”Seara de Carte” Bârlad, prima organizație de acest gen înființată în Moldova.

Scriitoarea bârlădeană Petruța Chiriac și-a lansat cel de-al zecelea volum

Sâmbătă, 18 martie, într-o atmosferă intimă, alături de câțiva prieteni adunați la o cafenea literară, scriitoarea și publicista Petruța Chiriac și-a lansat cea mai recentă carte, apărută anul trecut la Editura „Sfera”. Volumul, intitulat „Sfere de gând publicistic”, beneficiază de o prefață semnată de profesorul Gheorghe Clapa și a fost prezentat de acesta împreună cu profesorul Mihai Luca și criticul Teodor Pracsiu.

Este o carte în care am dorit să strâng cele mai interesante materiale pe le-am scris și publicat în presă, gândurile mele în legătură cu societatea de astăzi. Este o culegere de articole publicate de mine în revista «Academia Bârlădeană», săptămânalele «Păreri tutovene» și «Bârladul», în revista «Meridianul Cultural», cât și în «Pagini medicale bârlădene», unde am publicat mai multe recenzii ale unor cărți scrise de medici, unii fiind membri ai Uniunii Scriitorilor din România”, ne-a declarat Petruța Chiriac.

Autoarea a debutat în 1980, ajutată de profesorul Mihai Luca, pe atunci inspector.

Petruța Chiriac, ca scriitoare, în general și mai ales ca jurnalist, în special, are o specificitate a stilului începând de la titlul cărților, pe care le clamează cu o convingere parcă impusă, cu nuanțe imperative, mai ales în culegerile de publicistică: «Vocea mea distinctă» (2010), a se sublinia cuvântul «distinctă», sau «Sfere de gând publicistic» (2016), sfera fiind simbolul perfecțiunii. Volumul are trei părți distincte. În prima, autoarea se oprește cu sensibilitate și aplomb asupra unor trăiri intense, cu sensibilitate feminină, notând imagini plastice și auditive care îi atrag atenția în mod deosebit. A doua parte este consacrată câtorva aspecte care evidențiază prezența și participarea autoarei la diferite momente culturale, iar a treia și cea mai mare parte a volumului este consacrată «Paginilor medicale bârlădene», pe care le-a onorat consecvent și cu acuratețea scrisului prin prezentarea creațiilor literare ale unor autori bârlădeni sau nume mari în literatura contemporană. Autoarea consemnează în carte și momente deosebite din viața și activitatea profesorilor Gruia Novac, Vasile Dumitrache, Valentin Negre, Simion Bogdănescu, etc. În evoluția presei bârlădene, de la începuturile ei până în prezent, într-un viitor nedefinit, aportul scriitoarei îndrăgostite de publicistică, Petruța Chiriac, nu va rămâne neremarcat”, a declarat prof. Mihai Luca. (Mihaela NICULESCU)

A IV-a ediție a „Zilei îndrăgostiților… de carte”

Tradiția de Dragobete merge mai departe. Vineri, 24 februarie, când se sărbătorește dragostea la români, Biblioteca Municipală „Stroe S. Belloescu” din Bârlad, în parteneriat cu Școala de Muzică și Arte Plastice „N.N. Tonitza”, au organizat cea de-a IV-a ediție a „Zilei îndrăgostiților… de carte”.

Cei prezenți la activitate au fost întâmpinați de BiblioVoluntari cu inimioare stilizate și au avut ocazia să admire expozițiile de carte, realizate tot sub forma unor inimi. Manifestarea a avut loc în Sala de lectură a Bibliotecii, iubitorii de lectură având ocazia să își manifeste dragostea față de carte și să asiste la un recital la pian, susținut de elevii Diana Panaite, Andreea Hanganu, Lorena Sandu, Ioana Chirilă, Denisa Toma și Ionuț Cozmincă, coordonați de profesorul Mihail Manciu. Invitat special a fost prof. Ion Volcu, expert în carte veche românească, șef de serviciu în cadrul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” din Brăila, care a vorbit despre tradiția de Dragobete din Basarabia și ne-a împărtășit din dragostea sa pentru cartea veche, prezentând în detaliu una dintre comorile Bibliotecii Municipale Bârlad: Biblia lui Șerban Cantacuzino, de la 1688.

În cadrul activității coordonate de Cristina Vizitiu, șefa Serviciului Biblioteci din cadrul Primăriei, au avut intervenții Mariana Sava (profesor și bibliotecar) și BiblioVoluntara Lorena Enache. Printre invitați s-a aflat și grupul „Moldoveanca”, coordonat de prof. Iolandina Lăcrămioara Ivan. (Mihaela NICULESCU)

Donație de carte valoroasă pentru Biblioteca „Stroe S. Belloescu” din Bârlad

Biblioteca „Stroe S. Belloescu” din Bârlad și-a întregit fondul de carte cu două volume deosebit de valoroase. „România și <<alianțele germane>> 1879-1914” dar și „Europa franceză și cauza română 1789-1871” sunt cărțile pe care autorul, prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, le-a donat bibliotecii municipale din Bârlad la sfârșitul săptămânii trecute.

Profesorul ieșean a fost prezent pe 17 decembrie la Bârlad, la simpozionul „Monarhia între simbolistică și perenitate”, în cadrul căreia a și conferențiat. Cu această ocazie, a anunțat că face donația de carte către Biblioteca „Stroe S. Belloescu”. Cele două cărți au o mare valoare, așa cum a spus și academicianul Alexandru Zub, care a numit volumul „România și <<alianțele germane>> 1879-1914” un „monument istoriografic” în care autorul și-a confirmat renumele de istoric atât al practicii cât și al teoriei relațiilor internaționale. Prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti a declarat că lasă în urmă o lucrare demnă de numele mentorului său, Leonid Boicu, mărturisind că „mentorul nu dictează, ci se înalță, iar tu trebuie să te ții”. Volumul, de 894 de pagini, a apărut anul acesta la Editura Junimea din Iași.

Al doilea volum, „Europa franceză și cauza română 1789-1871”, are 729 de pagini și a fost tipărit în 2013 la aceeași editură. Cărțile, cu dedicațiile autorului, vor putea fi studiate la sala de lectură a bibliotecii chiar din această săptămână. (Mihaela NICULESCU)

Anamaria Gheorghiță, elevă a Liceului „Mihai Eminescu” din Bârlad și-a lansat prima carte

Eveniment emoționant, ieri, la biblioteca Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Bârlad. O elevă din clasa a XI-a Filologie și-a lansat prima sa carte, în prezența colegilor de clasă, a profesorilor și a conducerii liceului.

Anamaria Gheorghiță, de 17 ani, a simțit nevoia de a-și crea propriul univers plin de bucurie și libertate, pe care l-a transpus într-o carte al cărei titlu este „1 noiembrie” (ziua sa de naștere).

Cartea pe care am lansat-o prezintă povestea unei fete visătoare care trăiește în propriul ei vis. Am încercat să mă detașez de lucrurile din jurul meu, de problemele de zi cu zi și să trăiesc într-un vis, un univers cu mai multe personaje, fiecare având o parte din mine. Am modificat lumea și am recreat-o așa cum mi-aș dori eu să fie. Evident că nu sunt captivă în acest univers decât ca scriitoare. Cartea are un final fericit, pe care-l vor afla toți cei care o vor citi”, a mărturisit autoarea.

Volumul „1 noiembrie” a apărut în 100 de exemplare la editura bucureșteană „Alcris”.

Prezentarea cărții elevei Anamaria Gheorghiță a fost făcută de către profesoara Luminița Bichir, profesoara de limba română a autoarei: Anamaria a scris teatru, poezie, beletristică, iar cartea pe care a lansat-o astăzi este de beletristică. Personajul principal este unul în care vă veți regăsi, pentru că fiecare dintre noi trăiește într-o lume a visurilor. Realitatea poate fi schimbată doar de noi”.

Anul acesta, profesoara Luminița Bichir și Liceul „Mihai Eminescu” au avut parte de două astfel de lansări. În martie, o altă elevă a profesoarei Luminița Bichir, Andreea Ailincăi, și-a lansat propria carte și se pare că numărul scriitorilor din rândul elevilor este în creștere.

Sunt mândră că mai sunt printre elevii noștri și niște muguri care vor să înflorească și să scoată din sufletul lor tot ceea ce este mai bun. Visle se pot împlini, de aceea nu este imposibil ca, într-o zi, Anamaria să obțină premiul Nobel pentru literatură”, a spus diriginta autoarei, prof. Cristina Dimofte. (Mihaela NICULESCU)

„Tinere personalități bârlădene” – volum lansat la CARP Bârlad

Rezultatele învățământului bârlădean sunt incontestabile. O dovedește numărul mare de absolvenți ai liceelor bârlădene care, prin înalta pregătire de care au dat dovadă, s-au impus în domeniile în care activează, atât în țară, în Europa, dar și în afara ei.

Ieri, 8 septembrie, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Bârlad a organizat o lansare de carte, în buna tradiție a instituției. Volumul aparține profesoarei Maria Marin și a fost lansat chiar de ziua numelui autoarei, de Sf. Maria.

Când am scris acest volum, pe parcursul a mai bine de un an, am avut în vedere foști elevi de-ai mei, de la mai multe licee din Bârlad, care au intrat, conform propriilor dorințe, la facultate și nu repartizați de calculator. Au urmat facultatea pe care și-au ales-o și apoi masteratul și doctoratul. În carte sunt prezentați elevi care au reușit să-și construiască o carieră frumoasă , în țară sau străinătate, și care s-au remarcat la locul de muncă. Toți cei menționați în carte sunt adevărate modele pentru tinerii de astăzi care urmăresc o carieră universitară sau postuniversitară”, ne-a declarat emoționată, înainte de lansarea volumului, Maria Marin.

Cititorii care vor studia cartea (dicționar) vor cunoaște numele celor mai reprezentanți elevi ai profesoarei Maria Marin, de la liceele bârlădene, cu excepția Liceului „Mihai Eminescu”, unde domnia sa nu a predat niciodată în cei 40 de ani de activitate.

Printre tinerele personalități bârlădene se regăsesc: Angela Cristea (fostă Filote) – șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, conf. Dr. Andreea Mocanu – consilier la Ambasada României în Israel, în prezent membră în Comisia pentru Studiul Holocaustului), Larisa Antohi – asistent la Comisia Europeană Directoratul General pentru Energie, cercetător doctor în farmacologie Marcel Musteață (SUA), conferențiar doctor în matematică Marius Tărnăuceanu, conferențiar doctor în științe economice Ramona Frunză, doctor în relații economice europene Bogdan Năstase, Alina Harja – lucrător în Parlamentul italian, arheolog dr. Cătălin Popa absolvent al studiilor postdoctorale în Germania, Alexandru Ene Spetter – doctor în astrofizică și inginerie aerospațială (Germania), Adrian Solomon – profesor de istorie, deputat de Bârlad, Ștefan Constantinciu – farmacist, manager al mai multor farmacii din Bârlad, sau Raluca Constantinciu, de asemenea, farmacistă.

Cartea „Tinere talente bârlădene” a fost scoasă la Editura „Sfera” din Bârlad, cu sprijinul CARP. Maria Marin, profesoară de istorie, autoarea cărții amintite, a avut parte de o surpriză deosebită, aceea de a fi prezenți în sală mai mulți foști elevi de-ai săi care locuiesc în Bârlad. A primit flori și mulțumiri de la aceștia pentru dedicarea de care a dat dovadă la catedră și pentru dragostea pentru istorie insuflată acestora.

La eveniment au mai participat comisar șef Marinel Gâlcă, recent învestit în funcția de șef al Poliției Municipiului Bârlad, prof. Oltea Rășcanu Gramaticu – președinta Societății de Științe Istorice Bârlad, prof. Gruia Novac, dar și Dumitru Boroș, primarul Bârladului.

Pe lângă lansarea volumului dicționar al Mariei Marin, CARP a organizat și activitatea intitulată „George Coșbuc, suflet în sufletul neamului său – 150 de ani de la naștere”, susținută de prof. Zâna Tămășanu. Evenimentul a fost presărat și cu momente muzicale și poetice dedicate sărbătorii Nașterii Maicii Domnuului, dar și poeziei scrise de George Coșbuc. (Mihaela NICULESCU)

S-a stabilit câștigătorul concursului de inițiativă civică lansat de prefectul de Vaslui!

de Răzvan CĂLIN

Vasluianca Dana Veronel Aliuș a câțtigat cele 25 de cărți oferite de Daniel Olteanu.

Sâmbătă, 27 august, a fost stabilit câștigătorul concursului lansat de Daniel Olteanu, prefectul de Vaslui, în urmă cu aproape trei luni – Dana Veronel Aliuș, din municipiul Vaslui.

olteanu_presa_barladeanaPrefectul de Vaslui a invitat publicul să își spună părerea despre modul în care este reflectat în mass-media județul nostru.Concursul s-a bucurat de aprecierile a peste 320 de vasluieni, dintre care 20 au intrat ȋn dialog cu prefectul Daniel Olteanu. Pentru că majoritatea opiniilor au fost ȋn favoarea promovării unei imagini pozitive a județului Vaslui, prefectul a invitat sȃmbătă, 27 august 2016, persoanele interesate și reprezentanții presei bȋrlădene, la o discuție informală despre știrile și evenimentele intens mediatizate ȋn publicațiile locale. Au răspuns afirmativ ziariștii de la Est News, Obiectiv de Vaslui și Vremea Nouă, care au discutat cu invitații prefectului despre alegerea subiectelor de presă ȋn funcție de realitățile vasluiene, de gradul de interes al cititorilor și de rating. Concluzia ȋntȃlnirii a fost una cât se poate de clară: este nevoie de o atitudine proactivă, asumată deopotrivă de cititori și ziariști, pentru a reduce numărul de evenimente cu impact negativ, care se produc ȋn județul Vaslui, și care sunt reflectate de media locală și preluate, ulterior, de cea națională.

„Vă mulțumesc tuturor pentru prezență și pentru opinii. Și eu cred ȋn libertatea de exprimare a presei, care ȋnseamnă și libertate de a-și alege subiectele. Dar, la fel de mult, cred că avem nevoie de echilibru, și tocmai de aceea am vrut să aflu și punctul de vedere al celor care lucrează ȋn media. Sunt convins că participarea redusă se datorează anunțului că presa va participa la ȋntȃlnire, anunț care i-a speriat, probabil, pe cei care ar fi vrut să vină la discuții. Cu privire la reflectarea județului nostru ȋn media, am convingerea că lucrurile se vor schimba pe măsură ce vom ȋnțelege că trebuie să ne facem fiecare meseria cu profesionalism și responsabilitate. La fel de adevărat este faptul că multe dintre subiectele de presă sunt generate de efectele pe care le are lipsa de educație. Iar, ȋn această privință, putem fie să continuăm să căutăm vinovații, fie să luăm atitudine. Invitații mei au fost cu toții de acord pentru a doua variantă!”, a declarat prefectul Daniel Olteanu.

În urma tragerii la sorți, care a fost realizată de Mirela Saidi, președintele Asociației „Seară de carte” – Filiala Bârlad, cȃștigătoarea este Dana Veronel Aliuș, din Vaslui. Ea va primi un pachet cu 25 de cărți, printre care se numără: „Mihail Kogălniceanu, un arhitect al României moderne”, de Alexandru Zub, „Leonardo Da Vinci, titan al Renașterii”, de Ovidiu Drȋmba, „Cum să ne comportam cu copiii în funcție de temperamentul lor”, de Nicole Bedard, „Dulciuri care nu îngrașă”, de Prosper Montague, „Mântuitorul. Viața lui Isus”, de Ernest Renan, „Poezii alese”, de Vasile Alecsandri, „Carte de bucate pentru copii”, de Maria Cristea Șoimu, „Codul Bunelor Maniere în Dragoste”. ”

“Am lansat acest concurs ȋn luna februarie, sub forma unei consultări publice. Primele două teme propuse spre discuție s-au referit la transportul public din Bârlad și la problemele prioritare ale județului Vaslui. Mă bucur că oamenii au fost receptivi și că simt nevoia unui dialog deschis, unde fiecare poate să-și spună părerea, ȋn mod civilizat, și să comunice așteptările pe care le are, ȋn legătură cu anumite subiecte de interes local. Le mulțumesc tuturor celor care ȋmi trimit mesaje private, ȋn care semnalează diferite situații sau ȋmi cer ajutorul pentru problemele pe care le ȋntȃmpină. În măsura ȋn care atribuțiile și timpul ȋmi permit, le răspund și ȋncerc să le fiu de folos”, a menționat prefectul Daniel Olteanu.

Carte închinată eroilor din județul Vaslui!

Ieri, la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Bârlad a avut loc un eveniment unic la nivel național – lansarea unui volum dedicat eroilor din județul Vaslui.

Volumul, intitulat „Omagiu eroilor județului Vaslui”, este scris de colonelul în retragere Constantin Chiper, vicepreședinte al Asociației Naționale „Cultul Eroilor – Regina Maria”, în colaborare cu maiorul în retragere Mircea Fitcal și magistrat pensionar Nicolaie Mihai, președintele CARP Bârlad. Inițiativa aparține CARP Bârlad, care a și asigurat finanțarea volumului apărut la editura Sfera din Bârlad.

La eveniment au fost prezenți generalul de brigadă în retragere Grigore Buciu, redactorul șef al revistei „România Eroică”, cel care a realizat prefața cărții, colonelul în retragere Dumitru Roman, dar și autorul principal al cărții – colonelul în retragere Constantin Chiper.

„Ideea realizării acestui volum a apărut în 2014, când am avut o discuție cu reprezentanții CARP, la Bogdana, cu ocazia dezvelirii unui monument. Județul Vaslui este o zonă binecuvântată, de unde au plecat mulți generali și colonei ai armatei ronâne, care au devenit eroi dându-și viața pentru țară. În carte sunt prezentați eroi născuți la Bârlad, dar și eroi adoptați, care și-au desfășurat o parte din activitate la unitățile din județ, cum este, de pildă, cazul mareșalului Constantin Prezan, unul din cei cinci mareșali ai României”, a declarat col.(rtg.) Constantin Chiper.

Volumul, cu valoare de document, aduce în atenția cititorilor nume importante ale unor fii ai județului Vaslui, precum generalul de divizie Nicolae Arghirescu, generalul de divizie Traian Epure, generalul de divizie Ion Rășcanu (cel care a înființat parcul Copou din Vaslui) sau generalul de brigadă Gheorghe Naumescu.

Invitații de onoare au salutat evenimentul de ieri, cu atât mai mult cu cât un astfel de volum este unic în țară, județul Vaslui fiind, prin Bârlad, deschizător de drumuri în acest sens. Reprezentanții Asociației Cultul Eroilor, prezenți la lansare, au declarat că această inițiativă va fi promovată la nivel național, astfel încât fiecare județ să aibă un volum dedicat eroilor săi.

„Cartea lansată la CARP ieri, 14 iulie, este o carte de referință care poate ajuta chiar istoricii, pentru că ea cuprinde informații culese din arhivele militare din Pitești și Vaslui, date cu valoare de document”, a declarat col.(rtg.) Dumitru Roman.

Pe lângă alocuțiunile rostite de unii invitați, evenimentul deschis de Nicolaie Mihai, președintele CARP, a cuprins și un moment muzical susținut de corul Protopopiatului Bârlad.

Au fost prezenți în sală și comisarul șef Vasile Chelaru, șeful Poliției Municipiului Bârlad, comisarul șef Marinel Gâlcă, adjunctul șefului Poliției Municipiului Bârlad, preotul Vasile Lăiu, protopopul de Bârlad, profesori și oameni pasionați de istoria locală, membri ai CARP. (Mihaela NICULESCU)

220 de cărți donate de elevii vasluieni și-au găsit cititori

La începutul lunii iunie, Centru Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Vaslui a predat la trei biblioteci școlare din județ un total de 220 de cărți de literatură școlară.

Totul a început printr-o acțiune a CJRAE denumită “Dai carte – ai parte”, care a avut ca scop principal stimularea interesului pentru lectură al elevilor și dotarea unor biblioteci școlare din mediul rural. Cele 220 de cărți au fost donate de elevi ai claselor a VIII-a și de mai multe cadre didactice prezente la Târgul educațional al liceelor de pe raza municipiului Vaslui. Școlile sunt incluse în cadrul proiectului „Școala te face OM”, proiect coordonat de Consiliul Județean Vaslui în parteneriat cu Fundația Holt, filiala Iași. Școala din satul Arsura a primit 73 volume, iar Școala din satul Protopopești (comuna Tăcuta) a primit 74 volume. De asemenea, s-au mai donat 73 de volume Școlii Gimnaziale nr.1, Delești. La eveniment a participat Elena Gabriela Ichim, elevă în clasa a VIII-a la Școala Mihai Eminescu” din Vaslui, care le-a oferit colegilor din Delești, personal, 9 volume. (Bogdan RUSU)

Bârlădeanul Marcel Cuperman și-a lansat al doilea volum de poezie

Sâmbătă, 4 iunie, sinagoga din Bârlad a fost plină, nu pentru că ar fi avut loc un serviciu religios, ci pentru că a fost organizat un eveniment laic – lansare de carte. Autorul volumului de poezie „Gânduri peticite”, Marcel Cuperman, este evreu după tată. Cartea, prezentată publicului bârlădean pentru prima dată, are prefața semnată de criticul Gruia Novac, cel care a și prezentat evenimentul de la sinagogă.

marcel cuperman - lansare de carte2 sinagogaDincolo de un mare caracter, inginerul Marcel Cuperman este și un poet deosebit, deși a început să scrie efectiv din anul 2008.

„Poezia lui Cuperman impresionează mintea și sufletul, autorul rămânând oarecum impasibil la lirismul înghețat în manierism și prozaism, el încăpățânându-se să reziste original, în acest mod, nu altfel. Poetul a bătut căile lumii perfecționate, cunoscând-o, înțelegând-o și amendând-o. Dezamăgire, tristețe, speranță, uimire, durere, înțelegere, toate le întâlnesc puțin mirat, ascunse printre filele volumului, sortite cu timiditate și de prea multe ori eufemistic; dar sincer. Pentru cine înțelege, volumul «Gânduri peticite» este o carte insolită, asumându-și toate nuanțele epitetului folosit; o carte rară”, scrie în prefața volumului Gruiamarcel cuperman - lansare de carte1 sinagoga Novac.

Impulsionat de soția sa, Geta, căreia îi este dedicată cartea, autorul a început să scrie în 2008 primul său volum – „Goblen de patimi”, care a apărut în 2010. Marcel Cuperman face parte din acea categorie de poeți care scriu mai rar dar scriu bine. Lansarea celui de-al doilea volum al său s-a bucurat de prezența unui public numeros, printre care s-au aflat prieteni ai scriitorului, iubitori ai poeziei, reprezentanți ai autorităților locale precum Marin Bunea – primarul interimar și deputatul Adrian Solomon. A fost în sală și Ana Sârbu, președinta Fundației Culturale „Dr. Constantin Teodorescu”. În semn de respect, bărbații care au participat la eveniment au purtat pe cap kipa evreiască.

Timp de 29 de ani, Marcel Cuperman a locuit în străinătate, până în 2013, când s-a întors definitiv în Bârlad. Primul volum și l-a lansat tot la Bârlad, în 2010, deși atunci locuia în America. (Mihaela NICULESCU)

Lansare de carte la sinagoga din Bârlad

A iubit poezia de mic, de când a fost remarcat de învățătorul său eminent, Alexandru Mânăstireanu. Nu ar fi reușit să scrie o carte însă, dacă nu ar fi fost soția sa, Geta, care l-a îndemnat să aștearnă pe hârtie gândurile sale, în versuri.

Sâmbătă, 4 iunie, de la ora 10, la Sinagoga din Bârlad, Marcel Cuperman își va lansa cel de-al doilea volum de versuri intitulat „Gânduri peticite”. Prin natura meseriei, Marcel Cuperman a călătorit mult prin lume, iar o parte din experiența sa de viață a transpus-o mai direct sau mai voalat în primul volum, apărut în 2010 – „Goblen de patimi”, în care dorul de țară a fost una din temele abordate. De această dată, noua apariție editorială tratează teme filozofice.

Cartea pe care o voi lansa mâine, 4 iunie, cuprinde poeziile ultimei perioade ale vieții mele. Am 62 de ani și cred că o experiență bogată de viață. Am locuit în trei țări și m-am întors acasă în Bârlad acum trei ani. Cred că România este cea mai frumoasă țară de pe pământ”, ne-a mărturisit autorul fără a da prea multe explicații lăsând publicul să afle detalii după ce va citi cartea.

Volumul lansat de inginerul Marcel Cuperman va fi prezentat de profesorii Gruia Novac și Mariana Sava. Autorul a ales ca locație pentru prezentarea volumului un spațiu neconvențional – sinagoga, și pentru motivul că tatăl său a fost evreu. (Mihaela NICULESCU)

Donație valoroasă a profesorului Gruia Novac

Muzeul „Vasile Pârvan” va intra în curând în posesia unei donații de peste 900 de volume cu autografe ale autorilor. Profesorul bârlădean Gruia Novac, posesorul acestor valoroase volume, și-a declarat public disponibilitatea de a face această donație, cu ocazia redeschiderii expoziției permanente a Muzeului „Vasile Pârvan” la sediul din strada Republicii.

„Am reușit să adun, în aproape 40 de ani, o adevărată colecție de volume cu autografe, volume pe care le-am primit personal sau pe care le-am achiziționat pe anumite filiere. Sunt volume de beletristică, sociologie, teatru, filozofie și artă, scrise de autori care au însemnat enorm pentru cultura românească, precum Valentin Silvestru, Octavian Paler, Corneliu Vasilescu, Valentin Ciucă, Viorel Savin și mulți alții, printre care nu pot să nu-l menționez pe Eugen Lovinescu. Peste 90% din volume mi-au fost dăruite personal de autori. Biblioteca mea este închisă, dar prin donația pe care m-am oferit s-o fac doresc ca aceste bijuterii să fie văzute de publicul iubitor de carte, iar muzeul este locul perfect în care acestea pot fi vizualizate. Aceasta este rațiunea pentru care am hotărât să donez volumele”, a declarat Gruia Novac.

Conducerea Muzeului „Vasile Pârvan” a primit cu bucurie veste donației, urmând ca pe viitor să se găsească un spațiu de expunere a 10% -15% din colecție, conform normelor în vigoare.

Muzeul din Bârlad a primit în 1993 o altă colecție de 300 de volume cu autograf, aparținând lui George Ivașcu, donația fiind făcută de fiica acestuia. Gruia Novac a mai donat 2.500 de volume, în urmă cu 10 ani, bibliotecii Casei de Cultură „George Tutoveanu”, după ce, din lipsă de spațiu, Biblioteca „Stroe Belloescu” nu a putut la acea vreme să accepte donația. (Mihaela NICULESCU)

România este paradisul, crede un bârlădean care se pregătește să-și lanseze prima carte

A scris o carte din dorința de a trezi conștiințe, de a scoate din amorțeală poporul român pe care-l consideră prea speriat și debusolat. „Păzitorii paradisului” este titlul volumului pe care Raimond Petrescu se pregătește să-l lanseze în curând la Centrul „Mihai Eminescu” din Bârlad. Scriitorul l-a prezentat în anumite cercuri academice din țară și s-a bucurat de succes. Un volum a fost deja donat Centrului „Mihai Eminescu” și altul Bibliotecii „Stroe S. Belloescu”.

Raimond Petrescu„Am scris această carte cu inima și mi-aș dori să fie citită tot cu inima. Vorbesc despre origine, limbă, obiceiuri, tradiții românești, dar nu numai despre acestea, ci și despre cauzalitate, legăturile dintre oameni și pământ, mistică și mitologie, iar concluzia cărții este cea care dă și titlul. Aici este Paradisul, în România, și noi suntem apărătorii lui”, ne-a declarat Raimond Petrescu.

Autorul a cochetat încă din tinerețe cu literatura SF și despre paranormal, a scris chiar și poezii, însă nu a publicat nimic până acum. De câțiva ani, este pasionat de curentul ideologic și cultural dacist – protocronismul românesc.

„Împărtășesc multe dintre convingerile controversaților scriitori Nicolae Densușianu, Eugen Lovinescu, Romulus Vulcănescu, Dumitru Gusti sau Vasile Conta, însă în cadrul fenomenului neo-protocronist au apărut multe idei divergente cu care nu sunt întrutotul de acord, cum de exemplu ar fi că influența romană asupra romanizării Daciei a fost nulă”, a mărturisit autorul.

„Păzitorii Paradisului” va fi lansat pe 28 mai, ora 11, la Centrul „Mihai Eminescu” și se adresează unui public instruit, cu o anumită cultură generală, dar, spune autorul, poate fi citit de oricine.

Raimond Petrescu este de profesie inginer mecanic, are 52 de ani și pe lângă literatură a fost atras și de radio. A colaborat cu un radio din Iași și cu unul local, unde a realizat emisiuni culturale și științifice. (Mihaela NICULESCU)

Emoții pentru scriitorul bârlădean Simion Bogdănescu

Poetul Simion Bogdănescu are emoții pentru lansarea celui de-al cincisprezecelea volum de poezii care este și al douăzecișipatrulea volum din cariera sa de scriitor.

Volumul intitulat „Strămiazănoaptea” va fi lansat la sfârșitul lunii mai, posibil în cadrul Zilelor Culturale ale Bârladului. Prefața volumului de poezii este semnată de poetul Valeriu Stancu.

„Este o carte de taină, în care urmăresc o dublă călătorie, una în interior pentru a găsi eul străvechi, arhetipal, și alta în exterior pentru a descoperi o patrie ideală, nordică, hiperboreală. Poeziile sunt despre dragoste și moarte se situează la limita dintre ermetism și suprarealism. Față de celelalte poezii, noul volum aduce noutăți în metrică, în formă, pentru că pe lângă prozodia clasică, încerc să transpun stările lirice în secvențe ample ale versului liber”, ne-a mărturisit poetul Simion Bogdănescu.

Printre iubitorii scrierilor lui Bogdănescu, se numără și elevii Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” membri ai cenaclului literar „Aripi tinere”, care nu vor lipsi de la lansare. Cenaclul este frecventat de 10 -12 elevi și scoate, cu ocazia evenimentelor deosebite, și propria revistă cu același nume.

Cenaclul „Aripi tinere” a fost înființat în 1968 și a fost frecventat inclusiv de Ion Puflea alias Simion Bogdănescu. A funcționat sporadic până în 1992, când a fost reactivat, având o activitate neîntreruptă până astăzi. Joia după-amiaza, elevii membri ai cenaclului se întâlnesc, cu aceeași plăcere cu care o făceau și alți elevi, cu ani în urmă.

Simion Bogdănescu, coordonatorul cenaclului, va ieși la pensie anul viitor, dar speră ca activitatea cenaclului să continue sub îndrumarea unui coleg al său, profesor de limba și literatura română la Liceul „Mihai Eminescu”. (Mihaela NICULESCU)

Două lansări de carte, mâine, la Bârlad

Mâine, Biblioteca „Stroe S. Belloescu”, în colaborare cu Primăria Bârlad, propune publicului două întâlniri cu cartea. De la ora 11, în sala de ședințe a primăriei vor fi lansate volumele „Ochiul de veghe”, autorii fiind Teodor Pracsiu și Daniela Ouatu și volumul de poezii „Cerul pe țurțuri de gheață”, de Marian Pavel.

Volumul «Ochiul de veghe» este o carte în care temele tratate nu sunt căutate ostentativ, spun autorii. De exemplu, tentativele reformiste ale miniștrilor educației, care n-au prins întotdeauna pe sol românesc. Cartea care va fi lansată la sfârșitul acestei săptămâni se vrea o radiografie a clipei, proiectată în timp. Cel de-al doilea volum, scris de polițistul Marian Pavel, este rodul unui suflet jucăuș, rebel din cale-afară și plin de ironii fine ca niște țurțuri de gheață. Cu înțelepciune populară, autorul preia din realitatea trăită experiențele personale care l-au marcat și le dă un sens vindicativ în poezie, cu gândul că șoapta versurilor sale ne va mângâia tristețile și totul va duce către desfătare, eres și lumina speranței de mai bine”, a declarat dr. prof. Laurențiu Chiriac, în prefața cărții pe care o semnează scriitorul polițist.

Aparițiile editoriale vor fi prezentate de Teodor Pracsiu, Gruia Novac și Laurențiu Chiriac. (Mihaela NICULESCU)

Lansare de carte la Biblioteca „Stroe Belloescu”

de Mihaela NICULESCU

Bârlădenii, copii și adulți, se pot întâlni la Biblioteca „Stroe S. Belloescu”, din localitate, cu lumea minunată din cărțile scriitoarei Laura Balan.

„Domnul Tic și alte iubiri de pe Mușatini” este titlul volumelor ce urmează a fi lansate la Bârlad, pe 11 septembrie, în prezența autoarei.

„Din câte am aflat de pe facebook, unde, de altfel, am contactat-o pe interesanta scriitoare, este vorba despre o carte veselă, pozitivă, sursa de inspirație fiind cățelul său, Tic. Laura Balan este o prezență care nu te lasă indiferent, iar pe Facebook este o adevărată prințesă. Este inteligentă și foarte talentată. O veți cunoaște la noi, la bibliotecă, atunci când își va întâlni prietenii și fizic, nu doar virtual”, a declarat Cristina Vizitiu, șefa Serviciului Biblioteci din cadrul Primăriei Bârlad.

Cu sprijinul prietenilor de pe Facebook, proiectul „Domnului Tic” a putut fi realizat. Din dragoste pentru lectură și scriitori tineri și motivați, comunitatea de pe Facebook a reușit să-i facă Laurei cel mai frumos cadou – a încurajat-o și ajutat-o efectiv să scoată această carte. Autoarea va împărtăși această bucurie cu dumneavoastră vineri, 11 septembrie, de la ora 17.00, în sala recent reabilitată a Bibliotecii „Stroe Belloescu” din Bârlad.

Lansare de carte la Centrul ”Mihai Eminescu”

de Răzvan CĂLIN

Vineri, 28 august, de la ora 16, Centrul ”Mihai Eminescu” va găzdui un inedit eveniment cultural. Într-o primă fază, va avea loc lansare a două cărți scrise de profesoara Silvia Budescu din Bârlad: ”nedumeriri…” și ”anotimpul amintirilor”. Prezentarea celor două cărți va fi asigurată de Thedor Codreanu și Gheorghe Clapa. După care, fiul scriitoarei – Silviu Budescu, cadru didactic la rândul său (profesor de istorie) – va susține un referat pe marginea unui eveniment mai trist din familia sa, care este de fapt un mic episod din prigoana pe care fostul regim comunist a exercitat-o asupra clasei de intelectuali a țării.

”Sub titlul «Întoarcere în timp», domnul profesor Silviu Budescu va rememora momentul în care bunicul său de pe mamă a fost arestat de fosta Securitate. De altfel, acest eveniment trist din viața acestei familii de bârlădeni este amintit și într-una din cărțile doamnei Silvia Budescu”, ne-a declarat bibliotecar Geta Modiga, directorul Centrului ”Mihai Eminescu”.

Ram-ul nu și-a uitat rădăcinile

de Mihaela NICULESCU

Duminică, 9 august, Centrul „Mihai Eminescu” a găzduit o a doua lansare de carte a bârlădeanului Costel Agachi Ram, poet și prozator. Ultimul din cele patru volume scrise până acum, se numește „RAM-uri” și conține tablete, eseuri și reflecții.

Volum RAM 1Se numește Costel Agachi Ram și s-a născut în Bârlad, unde a locuit până acum 12 ani când s-a mutat la Târgoviște. Deși este de profesie inginer agronom, scrie de câțiva ani buni, iar în 2011 a devenit membru al Societății scriitorilor târgovișteni. Pentru că nu și-a uitat nicio clipă orașul natal, a dorit să-și lanseze o carte și la Centrul „Mihai Eminescu” din Bârlad. Se întâmpla în 2011, dar dorul de locurile natale, de colegii de școală și de prietenii buni, l-au făcut să revină și anul acesta. Bunicul dinspre tată era văr primar cu Calistrat Hogaș și, poate, și acest lucru l-a stimulat în a-și urma pasiunea pentru scris.

Titlul «RAM-uri» se regăsește și în pseudonimul autorului și reprezintă și o sinteză a vieții sale. Cartea are o structură interesantă, pentru fiecare literă a alfabetului existând câte o tabletă sau un eseu. Volumul se deschide cu definiția acestora, ca specii literare, în viziunea autorului. Ordinea alfabetică, în care a ales să prezinte cartea, o face ușor de parcurs și demonstrează o viziune foarte clară și o capacitate deosebită de sinteză a scriitorului, care vine în întâmpinarea cititorului cu o formă plăcută de prezentare. De la A la Z, alfabetul curge firesc aducând cu el imagini, reflecții, episoade dintr-o viață ca un roman, care merita povestită. Volumul este bibliografia unui scriitor care, spun eu, are trează și obiectivă conștiința propriei existențe”, a declarat profesoara Corina Lăcrămioara Popa, nepoata autorului, cea care, de altfel, a prezentat cartea.

La finalul lansării, scriitorul a oferit celor prezenți cărți cu autografe, daruri pe care le-a făcut cu o săptămână înainte de ziua sa de naștere.

„Cristale de gând”, la Biblioteca „Stroe Belloescu”

Ieri, Biblioteca „Stroe S. Belloescu”, din Bârlad, a găzduit, de la ora 17.30, lansarea volumului „Cristale de gând”. Cartea este scrisă de profesorul bârlădean Gheorghe Clapa. Acesta, de-a lungul timpului, în calitate de colaborator al mai multor publicații locale și județene, a prezentat numeroase cărți cu autori de sex feminin, poete sau prozatoare. Gheorghe Clapa a considerat că ar fi bine să strângă, între coperțile unui volum, o parte dintre comentariile scrise de el pentru acele cărți.

„Consider acest volum un imn pe care îl dedic femeii scriitoare. Volumul pe care tocmai l-am lansat cuprinde două capitole. În primul, mă ocup de poezia distinselor poete pe care le-am cunoscut și le-am prezentat, <<Poezia – un mac înflorit în lanul spiritelor noastre>>, iar al doilea capitol l-am dedicat femeilor prozatoare contemporane. În volumul <<Cristale de gând>>, m-am ocupat de creația a 23 de autoare de poezie și proză, și am comentat 38 de eseuri”, a declarat Gheorghe Clapa, autorul volumului.

Printre poetele prezente, prin operele lor, în volumul lansat ieri, se numără Elisa Artene, Teona Scopos, Gabriela Ana Balan, Oana Pavel (fiica scriitorului Petruș Andrei, care locuiește în Canada). Prozatoarele, a căror creație este comentată în „Cristale de gând”, sunt: Elisa Artene, Elena Angheluță Buzatu (California) și Iulia Deleanu.

Gheorghe Clapa oferă date interesante în cartea sa și despre alte personalități, precum bârlădeanca Natalia Dimopol (Miss România 1902), Florica Bagdasar (prima femeie ministru al Sănătății, între anii 1946 – 1948), Eugenia Moldoveanu (directoare a Bibliotecii Județene „Nicolae Milescu Spătarul”, și despre dr. Augustina Vișan Arnold, autoare a 30 de cărți de poezie.

Prezentarea volumului „Cristale de gând” a fost făcută de către profesorul Gruia Novac și scriitorul Petruș Andrei. (Mihaela NICULESCU)

Andrei Petruș și-a lansat cartea „Lecturi empatice”

de Roxana NĂSTASĂ

Miercuri, la Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, autorul vasluian Andrei Petruș și-a lansat cartea „Lecturi empatice”. Alături de el s-au aflat prof. Gruia Novac, Teodor Pracsiu, Lina și Theodor Codreanu, doctorul Valeriu Lupu și alți invitați de seamă. Evenimentul a fost moderat de nimeni altul decât directorul Bibliotecii Județene, Gelu Voicu Bichineț, care, înainte de a vorbi despre frumusețea cărții, și-a arătat nemulțumirea față de oamenii de cultură care au găsit alte lucruri mai importante de făcut, decât să participe la eveniment.

„Este neplăcut să constați că nici cei de la instituțiile de cultură nu sunt. Asta e o dovadă a dorinței acute pe care o au pentru evenimentele culturale. La fel de neplăcut e să constați că profesorii nu participă, iar elevii fac numai referate. Am invitat pe mulți care n-au venit și este dureros. Sper să fie doar o impresie ceea ce simt astăzi, însă acest lucru ar trebui să ne dea de gândit”, a spus Bichineț.

După cuvintele de nemulțumire, directorul bibliotecii a vorbit despre autorul Andrei Petruș, omul care de ani buni încearcă să dea o tentă plăcută lecturii, și despre lucrarea acestuia: „Este o lucrare intitulată sugestiv – „Lecturi empatice”, o lucrare în care autorul, sensibil scriitor, om cu trăiri profunde așa cum îl văd alții, încearcă să înglobeze ce zic alții despre el și ce zice el despre alții. Este o carte în care Andrei Petruș încearcă să cuprindă autori de pe toate meleagurile”.
La fel de frumos au vorbit și ceilalți invitați despre carte și autor, unii dintre ei încercând să înfrumusețeze atmosfera cu câte o glumă.

Munca pentru această carte de peste 400 de pagini, structurată în două părți, a început acum opt ani a mărturisit autorul și este, spune el, o carte ce reprezintă o replică plină de curaj.
“Cartea «Lecturi empatice» o consider valoroasă. Curpinde două părți – «Eu despre alții», o parte, și cealaltă – «Alții despre mine», de asta se numește și Ecouri. Cartea este rodul muncii mele de opt ani și e o replică la istorioarele dâmbovițene, o replică plină de curaj, o replică la cele care omit fără motiv autori valoroși din Moldova și de peste Prut”, ne-a declarat Andrei Petruș, autorul cărții.

Spiritualitate crestina – diferenta dintre simtirea adevarata si falsa credinta (P)

Interesanta afirmatie, nu? Oare cum ai reactiona daca ti-as spune ca nu exista o astfel de diferenta? Oare ce ai zice daca ti-as spune ca nu exista simtire adevarata si falsa si ca toata e adevarata? Prea mult timp am stat, noi oamenii, sa contemplam daca ceea ce credem, ceea ce simtim, ceea ce facem este alegerea buna sau nu in loc sa ne bucuram de acel moment in sine, momentul simtirii. Si este exact la fel si cu spiritualitatea; aceasta nu este falsa sau adevarata, dreapta sau stramba. Aceasta doar este. M-am documentat despre spiritualitate crestina din niste carti destul de interesante  si concluzia la care am ajuns e ca aceasta nu trebuie gandita, ci simtita si doar apoi rationalizata.

Adevarul e ca si eu am fost destul de unilateral intr-o perioada cand veni vorba de spiritualitate, in special despre spiritualitatea crestina. Mult timp, crescand intr-un mediu in care am vazut crestinismul ca pe o povara, am asociat ideea de spiritualitate doar cu religiile orientale. Nici nu puteam sa vad crestinismul ca ar fi avand vreun fel de spiritualitate. Vedeam aceasta religie ca pe ceva ce trebuie facut, trebuie crezut si niciodata pus la indoiala.

Am trait asa foarte mult timp, pana mi-am dat seama ca, de fapt, nu stiu nimic despre spiritualitatea crestina. In prima faza am inceput sa citesc niste carti legate de spiritualitatea crestina scrise de niste duhovnici autohtoni si am ajuns la concluzia ca aceasta nu este cu nimic mai diferita de ceea ce a simtit Buddha la un moment dat in viata. Spiritualitatea crestina neingradita este la fel de interesanta ca si cea orientala sau cea a celtilor sau a nativilor americani.

Desigur, sa citesti despre spiritualitate crestina si sa ajungi sa o simti sunt doua lucruri total diferite. Pentru a putea trai orice fel de sentiment spiritual trebuie, mai intai, sa poti sa te “lepezi” de orice retineri. Multa lume nu poate ajunge sa simta niciun fel de traire spirituala intensa pentru ca sunt prea ancorati in trupesc pe cand spiritualitatea, crestina sau nu, se bazeaza pe niste trairi mult mai intense decat iti poate oferi vreodata trupul de unul singur. In cele din urma pe acest principiu se bazeaza spiritualitatea crestina (si de orice fe)l: sa transmita trupului simtiri pe care acesta nu are cum sa le dobandeasca decat prin suflet.

Cred ca am facut cea mai buna alegere din viata mea cand mi-am cumparat primele doua carti despre spiritualitate de la Pravalia cu Carti. Fie ca doresti sa “te initiezi” in spiritualitatea crestina sau in cea buddhista, iti recomand sa lecturezi niste carti pe aceste teme inainte de a-ti incepe calatoria.

 

„Zâmbet de primăvară”

de Mihaela NICULESCU

Primăvara este abia la început, dar Biblioteca „Stroe S. Belloescu” din Bârlad dorește s-o păstreze cât mai mult. Împreună cu scriitorul Petruș Andrei, sâmbătă, 14 martie, instituția va organiza o lansare de carte. „Zâmbet de primăvară” este titlul cărții de versuri pentru copii, scrisă cu multă plăcere de Petruș Andrei, un vechi colaborator al instituției de cultură bârlădene.

Așadar, de la ora 11, copiii dar și adulții cu suflet de copil își pot face o bucurie participând la lansarea cărticelei pentru copii „Zâmbet de primăvară”. Autorul ei este Petruș Andrei, un colaborator constant al bibliotecii municipale bârlădene.

„Am lucrat mai mulți ani până să apară cartea. Nu mi-am propus să scriu imediat o carte cu poezii pentru copii, am compus poeziile și basmele în versuri, pentru această carte, atunci când am simțit. Mă bucur că au fost apreciate de critici. Basmul «Taina feciorului de împărat», prezent și el în cartea «Zâmbet de primăvară», a fost considerat de academicianul Constantin Ciopraga, o admirabilă poveste, iar filiala Uniunii Scriitorilor din Iași mi-a acordat premiul «Ion Creangă» tocmai pentru basmul amintit”, a declarat Petruș Andrei.

Cartea beneficiază de o grafică deosebită, realizată de Viorica Ghenghea, președinta Asociației „Artă, tradiție și cultură”, din Bârlad. Desenele reușite dau un plus de valoare cărții, care cu siguranță va fi primită cum se cuvine de public.

Cartea ce va fi lansată sâmbăta aceasta la Bibliotecă este dedicată tuturor copiilor, primăvara fiind, de altfel, asimilată cu copilăria, cel mai frumos și plin de curiozitate „anotimp” al vieții.

 

Lansare de carte la Centrul „Eminescu”

Scriitoarea Dorina Stoica, din Bârlad, și-a lansat ce-a de-a șaptea carte, în cadrul activității „Privesc în jurul meu”, organizată în colaborare cu Primăria Bârlad și Centrul „Mihai Eminescu”. Această nouă apariție editorială, intitulată „Când nu te iubeam”, este, de fapt, o antologie de poezii religioase, selectate din volume anterioare, dar cuprinde și poezii nepublicate până acum. Lansarea a avut loc la Centrul „Mihai Eminescu” din Bârlad, sâmbătă, 7 februarie, ora 12.

Dorina Stoica ne-a obișnuit deja cu poeziile sale religioase, poeme ce pot fi citite și ca un jurnal poetic intim. Sunt versuri scrise cu sufletul, dezvăluind o fire sensibilă și romantică.
„Mă bucur că bunul Dumnezeu m-a ajutat să scot o nouă carte de versuri religioase. Sunt 170 de poezii, unele alese din volume mai vechi, dar mai mult de jumătate sunt poezii noi, care sper că vor bucura sufletul cititorilor. Pe lângă aceste poezii, volumul mai cuprinde și povestiri cu tâlc, în versuri, dar și fragmente din unele cronici scrise de-a lungul anilor de Petruș Andrei, Simion Bogdănescu, Arhimandritul Ciprian Grădinaru, de la Catedrala Mântuirii Neamului, protopopul Vasile Lăiu, sau Constantin Lupeanu, directorul Institutului Cultural Român de la Beijing. De asemenea, mă bucur de faptul că grafica prezentă în paginile cărții aparține unui tânăr talentat dar puțin cunoscut, Valentin Neagu”, a declarat autoarea Dorina Stoica.

Prezentarea celui de-al șaptelea volum de poezii al Dorinei Stoica, a fost făcută de scriitorul Simion Bogdănescu, iar la finalul manifestării, un grup de elevi din Grivița, coordonat de Daniela Brăescu, a susținut un moment poetic. Oliver Olaru a ținut să-i facă o surpriză autoarei, compunând o piesă pe versurile Dorinei Stoica, ce a fost interpretată de elevul Dragoș Tufă.

Dorina Stoica este o femeie credincioasă și o scriitoare care nu poate sta fără să aștearnă pe hârtie versuri cu caracter religios, fiind convinsă că Dumnezeu o va ajuta în continuare să scoată și alte cărți, care să hrănească spiritul celor care caută adevărul prin credință.

În urmă cu patru ani, o editură din Ploiești a scos cartea „Părintele Arsenie Boca, darul lui Dumnezeu pentru poporul care strigă – Mărturii de dată recentă” și, la secțiunea Rugăciuni speciale a introdus poezia „Îți mulțumesc, Doamne”, atribuind-o părintelui Arsenie Boca, deși era scrisă de Dorina Stoica. Cartea a fost tipărită în 9.000 de exemplare și vândută. Nu faptul că nu i-au fost plătite drepturile de autor a deranjat-o cel mai mult pe Dorina Stoica, ci faptul că numele părintelui Arsenie Boca a fost folosit ca sursă de câștig.

„Ne întrebăm cum au procedat cu părintele Arsenie Boca, pe care l-au ofensat dincolo de moarte, chiar dacă au făcut-o cu o poezie de rară vocație religioasă și creștină, dar niciodată nu e târziu să-și recunoască greșeala, iar poeta Dorina Stoica, așa cum o știm, este gata de clemență”, scria, într-una dintre cronici, Constantin Lupeanu, referindu-se la poezia „Îți mulțumesc, Doamne”, din volumul „Daruri”. (Mihaela NICULESCU)

 

A apărut prima monografie a învățământului vasluian

Ieri, la ora 11, la Școala Gimnazială „Constantin Parfene” din Vaslui, oficialitățile județului, printre care prefectul Andrei Puică, administratorul județului, Valeriu Caragață și primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, împreună cu reprezentanți ai unor instituții din județ și cu personalitățile de seamă ale învățământului vasluian au participat la lansarea lucrării științifice „Învățământul vasluian. File de istorie – secolul XVIII-2014”.

Cartea, semnată de Gabriela Plăcintă, inspector general al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui și profesorii de istorie Nicolae Ionescu, Ionela Lepărdă și Daniela Croitoru, cuprinde informații referitoare la istoria școlilor din județul Vaslui, fiind prima monografie de acest gen.
„S-a muncit foarte mult, timp de doi ani de zile. A fost un vis, iar un om, prin onoarea de a conduce învățământul vasluian, are și obligația de a promova cultura. Cartea este un omagiu truditorilor la învățământul acestui județ, cu bune și cu rele” a spus Gabriela Plăcintă.
Despre carte au vorbit profesorii universitari Ion Agrigoroaiei și Ionel Miron, dar și Gheorghe Cîrjă, cel care a slujit o viață întreagă învățământul vasluian.
Cartea este structurată pe patru capitole, referitoare la istoria învățământului vasluian până la 1918, în anii interbelici, în anii regimului comunist, dar și după comunism. Totodată, în lucrare sunt prezentate unități școlare reprezentative din județul Vaslui, asociații culturale ale învățământului vasluian, personalități ale școlii vasluiene, precum și personalul ISJ-ului în perioada 1930-2014. (Roxana NĂSTASĂ)

Câștigători în „Bătălia cărților”

Concursul național de lectură „Bătălia cărților”, ediția 2014, organizat la Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui și-a desemnat câștigătorii.

Având ca scop stimularea lecturii în rândul copiilor și adolescenților, concursul național de lectură „Bătălia cărților” s-a derulat în perioada mai – decembrie 2014, sub egida Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, în 18 biblioteci publice din țară.

La Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, la sala de împrumut la domiciliu pentru copii și sala de împrumut la domiciliu pentru adulți s-au înscris 105 elevi, dintre care 60 elevi la secțiunea copii (11-13 ani) și 45 elevi la secțiunea adolescenți (14-18 ani), în faza finală calificându-se 28 elevi la secțiunea copii și 14 elevi la secțiunea adolescenți. Aceștia au citit cărțile din lista recomandată, au completat fișa de lectură și, în Carnetul de lectură primit de fiecare participant la înscrierea în concurs au acordat punctaj pentru fiecare carte citită.

Într-o atmosferă plăcută și emoționantă, susținuți de părinți, colegi și cadre didactice, finaliștii au răspuns la întrebări pe marginea cărților citite și au continuat cu prezentarea și argumentarea unei cărți preferate în cadrul dezbaterii „Convinge-mă să citesc”. Juriul a avut o misiune dificilă deoarece toți concurenții au venit hotărâți să câștige titlul de „Cititorul anului”.

La secțiunea copii, juriul format din profesor – Rodica Mihalache, scriitor – Angelica Manole și bibliotecar – Livioara Bucșa, în urma evaluării probelor de concurs, a desemnat câștigători pe Ioana Mădălina Stoian, elevă în clasa a VII-a la școala Gimnazială „Constantin Parfene” Vaslui ca fiind „Cititorul anului”, premiul I i-a fost oferit Mălinei Miriam Matcașu, elevă în clasa a VI-a la școala Gimnazială „Constantin Parfene” Vaslui, premiul al doilea i-a fost acordat Smarandei Alexandra Bărbuță, elevă în clasa a VII-a la școala Gimnazială „Constantin Parfene” Vaslui, premiul al treilea i-a fost oferit Rahelei Goran, elevă în clasa a VII-a la școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Vaslui și mențiune a primit Andreea Patricia Dragoslav, clasa a VI-a, școala Gimnazială „Constantin Parfene” Vaslui.

Titlul „Cartea anului” a revenit volumului „Băiatul miliardar”, autor David Walliams, volum care s-a bucurat de cel mai mare punctaj, fiind în preferințele concurenților finaliști, secțiunea copii.

La secțiunea adolescenți, juriul format din profesor – Pavel Toma, scriitor – Mihai Apostu și bibliotecar – Florentina Ghețu, în urma evaluării probelor de concurs, a desemnat câștigători pe Șerban Acasandrei, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Vaslui care a primit titlul de „Cititorul anului”, premiul I i-a fost acordat Elenei Daniela Sandu, elevă în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Vaslui, premiul al doilea i-a fost acordat Anei-Maria Mărăndescu de la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Vaslui, premiul al treilea, Vlad-George Dudău, clasa a VIII-a, școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Vaslui și mențiune Georgiana Damian de la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Vaslui.

Titlul „Cartea anului” a revenit volumului „Flori pentru Algernon”, autor Daniel Keyes, volum care s-a bucurat de cel mai mare punctaj, fiind în preferințele concurenților finaliști, secțiunea adolescenți.

În cadrul festivității de premiere, câștigătorii concursului au primit diplome, cărți, premii în bani și s-au acordat diplome de participare și celorlalți participanți.

„Felicităm toți concurenții, dar mai ales pe finaliști și mulțumim cadrelor didactice care susțin pasiunea pentru lectură. Beneficiile lecturii ne sunt cunoscute tuturor, deschide noi orizonturi și te face învingător” a spus Luminița Șerban, șef serviciu la Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui. (Roxana NĂSTASĂ)

Debut poetic

Bârlădenii pasionați de poezie vor avea prilejul de a savura manifestarea care îi va aduce mai aproape de lumea poeziei, pe care o îndrăgesc atât de mult: “Debut poetic”.

Centrul Mihai Eminescu Bârlad, în colaborare cu Biblioteca Stroe Belloescu și Primăria municipilui Bârlad, va găzdui acest eveniment duminică, 14 decembrie, de la ora 11.

În cadrul programului poetic va avea loc lansarea volumului “Vreascuri de iubire”. Invitat special va fi Iftene Cioriciu. Evenimentul va fi prezentat de poetul Simion Bogdănescu (membru USR Iași), scriitoarea Dorina Stoica, învățătoarea Victoria Rudi și bibliotecar Geta Modiga. Momentul artistic va fi susținut de elevele Iulia Apostu și Mădălina Sgârciog. (Marian PETREA)

Despre „Medicină și societate”, la Biblioteca Județeană

Ieri, la Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, medici, profesori, preoți, oameni de cultură și prieteni dragi familiei de medici Lupu și-au dat întâlnire cu ocazia lansării cărții „Medicină și societate – Eseistică medicală”, scrisă de doctorul Valeriu Lupu și fiul său, Vasile Lupu.

Moderatorul evenimentului a fost Laurențiu Chiriac, lui alăturându-i-se prof. Dan Ravaru, Theodor Codreanu, Teodor Pracsiu și Sorin Popoiu. Cel din urmă i-a ținut locul prof. dr. Petrea Iosub, care a lipsit din motive de sănătate. Tot din motive de sănătate nu a fost prezent nici prof. Dumitru Apostolache, însă a ținut să îndulcească publicul cu o întrebare care a fost citită de Teodor Pracsiu: „Doi autori, frumoasă carte. Însă eu mă-ntreb făr’ de pricină: Cine-a scris despre societate și cine despre medicină?”. Răspunsul evident, n-a venit.

„Cartea «Medicină și societate» este un demers criptic, cu peste 100 de eseuri, în care autorii au reușit să-l facă pe om nu pacientul distant al medicului, ci prietenul bun al medicului” a spus Laurențiu Chiriac. (Roxana NĂSTASĂ)

Bibiliotecile vor dispărea dacă nu se iau măsuri

Șapte biblioteci comunale din județ au dispărut în ultimii ani. Ele există, însă sunt închise. Fie că au fost blocate posturile, fie bibliotecarii au ieșit la pensie, fie au apărut alte probleme, edilii au hotărât să pună lacătele pe singura sursă culturală rurală. În schimb, bani pentru a petrece de zilele satului așa cum se cuvine, nu știm cum se întâmplă, dar se găsesc tot timpul.

Roxana NĂSTASĂ

Cu toate că unele biblioteci au colecții de cărți impresionante, oamenii nu au acces la ele întrucât nu mai funcționează. De exemplu, în comuna Dănești primarul a hotărât să nu mai scoată postul de bibliotecar la concurs după pensionarea vechiului bibliotecar. Astfel, plină de cărți, biblioteca de acolo șade liniștită în așteptarea „vizitelor” poate doar a rozătoarelor care mai au acces. Din păcate, acesta nu este un caz similar și nu numai bibliotecile închise sunt problema, ci și cele care funcționează dar nu au cărți noi și nu atrag cititori.

Faptul că în bibliotecile rurale nu se investește deloc îl nemulțumește și pe directorul Bibliotecii Județene „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, Gelu Bichineț. El îi declară responsabili pentru această situație pe o parte dintre primari, care ar trebui să atragă copiii spre carte, prin dotarea bibliotecilor.

„Atâta timp cât în bibliotecile publice, mai ales cele din mediul rural, nu se alocă de ani de zile bani pentru achiziția de carte este o crimă. S-a constatat la nivel de țară că, dacă nu se ia nicio măsură, bibliotecile publice vor muri. Bibliotecile școlare, care țin de primării, se confruntă cu aceeași lipsă de bani. Nu poți asigura un învățământ de calitate, o formare corespunzătoare a tinerilor, atât timp cât nu asiguri o bază materială, or cartea reprezintă și ea o bază materială pentru formarea copiilor. Din păcate, pentru unii edili este mult mai important să facă sărbătoarea satului sau alte acțiuni de acest gen și mai puțin important să dea bani pentru achiziția de carte”, a spus Gelu Bichineț.

El a subliniat că sunt necesare proiecte foarte bine gândite pentru ca adolescenții și copiii să fie atrași în biblioteci, având în vedere scăderea apetitului pentru lectură care este o constantă a ultimilor 15-20 de ani.

„Dacă înainte alergam după o carte pe care voiam să o răsfoim, să o citim, acum am ajuns să citim sinteze, rezumate, sinteze la sinteze și nu mai mergem la opera inițială. Toată tehnica modernă, care este fără niciun fel de îndoială extraordinar de folositoare, pentru literatură nu ajută. Atâta timp cât un copil merge și caută doar rezumate, din dorința de a prezenta profesorului un portofoliu, din dorința de a păcăli pe cineva că a lecturat un roman, este clar că vom îndepărta oamenii de ceea ce reprezintă pregătirea temeinică prin studiu” a spus Gelu Bichineț.

Potrivit directorului Bibliotecii Județene, atragerea spre lectură este o muncă susținută care trebuie să vină din partea familiei, din partea școlii și din partea instituțiilor de cultură, deopotrivă.

„Parteneriatele pe care noi le încheiem cu instituțiile de învățământ nu sunt unele formale. Încercăm prin aceste parteneriate să-i atragem pe elevi la bibliotecă într-o primă fază pentru a-i familiariza cu ceea ce înseamnă carte și încet, încet să le deschidem pofta de citit. Ceea ce deranjează cel mai mult pe lucrătorul din bibliotecă este superficialitatea cu care elevul, tânărul, este verificat în legătură cu lecturile obligatorii. Doar efortul conjugat al dascălilor, al lucrătorilor din bibliotecile școlare, din bibliotecile publice, la care în mod obligatoriu se adaugă efortul părintelui, garantează reușita din acest punct de vedere”, a precizat Gelu Bichineț.

Biblioteca județeană a derulat o serie de proiecte menite să atragă cititorii, printre acestea numărându-se „Lectură în parc” sau „Biblioteca de vacanță”, la care au participat peste 9.000 de persoane. De asemenea, insituția primește în mod constant colete cu cărți de la diverse edituri pe care le împarte comunităților rurale.

A fost lansare de carte

Ieri, familia Codreanu și-a adunat prietenii și cunoștințele, iubitori de carte și nu numai, la Biblioteca Județeană “Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui unde și-a lansat cele două volume, “Poștalionul”, scris de Lina Codreanu și “Eminescu incorect politic”, scris de Theodor Codreanu. Alături de cei doi autori cu preocupări diferite, dar înrudite prin sfera în care se desfășoară, au fost prezenți și prof. Andrei Petruș și prof. Teodor Pracsiu, care au prezentat cele două cărți.

“«Poștalionul» este o carte care te captivează, o carte din care afli ce înseamnă un pantof pentru o mireasă nenuntită sau ce înseamnă să stai la coadă pentru o carte bună” a spus Gelu Voicu Bichineț, directorul Bibliotecii Județene.

Pe de altă parte, cartea “Eminescu incorect politic” face o concesie “corecților politici” și anume să arate de ce Eminescu este incorect politic. “De-a lungul timpului Theodor Codreanu a dat peste oameni mici care au încercat să lovească sus, în Eminescu, într-un simbol. Astfel, dacă Eminescu laudă voievozi care au făcut ceva, e incorect politic, dacă semnalează abuzurile unor minorități, e incorect politic, dacă demască minciuna unor funcționari ai statului din Epocă, e incorect politic. Astea sunt argumentele «corecților politici»”, a spus Teodor Pracsiu. (R.N.)

“Puterea Justiției”, va fi lansată la Biblioteca Județeană

Astăzi, la ora 15, la Biblioteca Județeană “Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, comisarul-șef bârlădean Marinel Gîlcă își va lansa cartea “Puterea Justiției”, evenimentul fiind prezentat de profesorii Gruia Novac și Andrei Petruș.

Volumul cuprinde 12 nuvele polițiste inspirate din realitate, autorul îmbinând proza cu ficțiunea pentru a nu desconspira victimele, talentul său de povestitor și fantezia transformând nuvelele în artă.

“Povestirile lui Marinel Gîlcă, scrise fără orgoliile prostești ale veleităților lor, vor intra în competiția aspră a scrierilor psihologice, având de partea lui experiența polițistului activ care ne încredințează că această preocupare e nu numai profesiune, ci și artă” a spus profesorul Gruia Novac. Debutul literar a lui Marinel Gîlcă a fost făcut în revista “Pentru patrie”, publicând însă și în alte reviste, precum ” Viața noastră” din Bârlad.

Cei intersați vor putea achiziționa cartea la lansare sau după eveniment ori de la librării. (Roxana NĂSTASĂ)

Album de colecție în format electronic

Vineri, în Sala de lectură a Bibliotecii ”Stroe Belloescu” din Bârlad, a fost lansat albumul în format electronic ”Salutări din Țara Moldovei de Jos”, avându-i ca autori pe profesorul Sergiu Gabureac și colonelul Gheorghe Vasiliu. Acest album conține o colecție de ilustrate din Țara Moldovei de Jos, mai exact din Bârlad, Huși și Vaslui, editate în perioada 1888-1938.

„Astăzi ne aflăm în fața unei lucrări de referință, la baza căreia stau 50 de oameni cu ajutorul cărora am putut realiza acest album. Cartea conține cea mai bogată colecție de imagini din Țara Moldovei de Jos, mai exact toate imaginile ce s-au găsit până astăzi, realizate pe aceste meleaguri. Din păcate, prea puține fotografii ale personalităților pe care le-a dat Bârladul s-au mai păstrat. Am primit ajutor în acest sens din Europa și chiar din America. Bârladul, Hușiul și Vasluiul de odinioară nu mai trăiesc decât prin intermediul acestor imagini ce se regăsesc în album”, a declarat Sergiu Gabureac.

Conform spuselor celor doi autori, bazele acestui album au fost puse la centenarul Bibliotecii ”Stroe Belloescu”.

Ideea de a realiza albumul în format electronic a venit mai mult din motive financiare, varianta electronică implicând costuri mai mici, dar și datorită faptului că se pot aduce modificări oricând. A fost anunțată însă și apariția albumului în variantă tipărită, biblioteca beneficiind deja de un exemplar, ce poate fi studiat la Sala de lectură. (Roxana CUCU)

Biblioteca „Stroe Belloescu” mizează pe generația tânără

Chiar dacă internetul oferă posibilitatea lecturării unei cărți în format electronic, plăcerea răsfoirii uneia tipărite încă există pentru tinerii și copii din Bârlad. Aceștia merg la bibliotecă pentru a-și procura cărți sau pentru a studia în incinta Sălii de lectură.

„Pentru împrumut, tinerii solicită cel mai adesea volume de beletristică, dar și cărți de aventură sau romane polițiste. Biblioteca «Stroe Belloescu» Bârlad încearcă prin intermediul diferitelor activități să atragă cât mai mulți tineri: lansare de carte, expoziții tematice sau cercuri recreative”, ne-a declarat Cristina Vizitiu, directorul Bibliotecii „Stroe Belloescu”. După activitatea „Ora poveștilor”, desfășurată pe timpul vacanței, Secția pentru copii a Bibliotecii „Stroe Beloescu” a pregătit o nouă activitate denumită „Bani IQ” în cadrul căreia așteaptă cât mai mulți participanți. Copii din Bârlad au ocazia de renunța la gadgeturi și de a merge la bibliotecă pentru a învăța să-și gestineze proprii bănuți. (Roxana CUCU)

Lansare cu umor a unei cărți umoristice

Vineri, la Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, cunoscutul profesor, folclorist, etnograf și publicist Dan Ravaru s-a alfat în fața publicului prezent, venit să-i fie alături la lansarea cărții „Memorial Umoristic”, demonstrând încă odată, dacă mai era nevoie, că “ziua în care nu ai râs, e o zi pierdută” și că “receptarea umorului este o caracteristică esențială pentru definirea gradului de inteligență al unei persoane”.

“Fiecare dintre etapele cumplite pe care le-am trăit au lăsat și o urmă de umor și chiar dacă nu mi le-am notat atunci nicăieri, acum mi le-am reamintit și le-am scris, pentru că dacă nu avem altceva, măcar umor s-avem” a declarat Dan Ravaru.

Gelu Voicu Bichineț, directorul Bibliotecii Județene Vaslui, prezent și el la eveniment a declarat că „ este un eveniment ce ne onorează și, cum era de așteptat, profesorul Dan Ravaru, nu a lăsat să treacă nici ediția a XXIII-a a Festivalului Internațional de Umor «Constantin Tănase» fără să așterană câteva gânduri”.

Evenimentul a fost prezentat de binecunoscutul actor bârlădean Gruia Novac, participând și administratorul județului, Valeriu Caragață, precum și apropiați ai profesorului Ravaru care l-au felicitat pentru ceea ce a realizat.

(Roxana NĂSTASĂ)

Negustoreasa de carte veche de pe trotuar

Singurul anticariat din Bârlad supraviețuiește onor cărților de duzină, semnate Sandra Brown sau Sven Hassel. Eminescu, Balzac, Cioran au ajuns să valoreze cât o paine, dar și așa, părăsesc cu greu rafturile anticariatului.

Florineta Cojocaru este singurul comerciant de carte veche din Bârlad pe care vremurile noi nu au reușit să-l doboare. De peste două decenii, femeia îndură neclintită ca o stâncă ploi torențiale, ger sau caniculă. Și-a pornit afacerea cu gândul că scriitorii de valoare ai universului îi vor seduce pe bârlădenii însetați de cultură. În chioșcul ei de doi metri pătrați, la intersecția străzilor Republicii cu Dr. Weinfeld, locul fără vad comercial unde Florineta Cojocaru a fost izolată de autoritățile locale în urmă cu mai bine de 10 ani, ea i-a adus în pe Eliade, pe Balzac, pe Cioran, pe Eminescu, pe Dickens, Moliere, Pirandelo, Goethe, Iorga, Țuțea, Călinescu și câți alții. De unde să fi știut ea că, odată intrați, aceștia nu vor mai “vrea” să plece dintre pereții de sticlă ai chioșcului?

Ca pe majoritatea negustorilor de carte, dezamăgirea dispariției gustului pentru lectură în rândul publicului, a lovit-o din plin. A văzut cu ochii ei cum Eminescu e trădat pentru Sandra Brown și cum Ibrăileanu nu valorează pentru consumatorii de banal mai mult decât o pâine feliată.

Într-un interviu acordat ziarului nostru, singurul comerciant de carte veche din Bârlad povestește peripețiile supraviețuirii unei afaceri care îmbogățește suflete la un preț de nimic.

– Vă considerați un anticar sau un comerciant de carte veche?

– Anticar? Nu. Sunt un comerciant de carte veche. A fi anticar include și alte aspecte la care eu nu mă pot raporta.

– Atunci, de ce vindeți carte veche și nu nouă? Există motiv special pentru care ați ales acest tip de comerț pe care, după cum bine știu toți bârlădenii, îl practicați de mulți ani?

– Totul a pornit dintr-o întâmplare, iar motivul a fost și a rămas unul absolut pragmatic. Am lucrat la FEPA. Am intrat în șomaj la începutul anilor ’90, la fel ca mulți alții. Cu doi copii mici și doi șomeri în casă, într-o bună zi m-am trezit că nu mai am ce să pun pe masă. Eram disperată. M-am uitat în jurul meu și tot ce aveam mai de preț era biblioteca. Mi-o clădisem încă din primii ani de școală, când îmi sacrificam pachețelul ca să cumpăr o carte. Eu, prin formație nativă, sunt filolog: mi-a plăcut să citesc de mică, să învăț, să descopăr lucruri din cărți. Am ales zece cărți din biblioteca mea dragă și am plecat să le vând în talcioc, printre moldovenii de peste Prut care vindeau bulion și papiote de ață. Așa a început totul. Încet, încet mi-am vândut aproape toate cărțile. Descoperisem că pot să-mi câștig pâinea în felul ăsta și mi-a încolțit în minte ideea că poate și alții ar vrea să-și vândă cărțile, iar eu aș fi un bun intermediar. Pas cu pas m-am adâncit în această afacere. Impropriu spus o afacere, căci nu era decât un mijloc de subzistență. Păcat ar fi însă, să nu recunosc că nu au fost și momente bune. Perioade, chiar.

– Nu v-ați gândit că vânzarea de carte nouă ar fi fost mai profitabilă?

– Nu am avut timp să mă gândesc la altceva. Mă apucasem de asta, pe asta merg și în ziua de astăzi. Mai ales că veniseră peste noi timpuri în care nu era timp să te gândești și la altceva decât să te salvezi. Tăvălugul venea din spatele nostru și dacă nu făceai ceva să te salvezi, te strivea.

– La ce vă referiți?

– Mă refer la faptul că, în 1997, în urma unei dispoziții locale, toți cei care vindeam la măsuță trebuia ori să dispărem, ori să ne facem chioșcuri. Aveam la dispoziție două săptămâni. La vremea aceea, trei milioane de lei vechi, cât costa investiția, însemna colosal pentru mine. Așa că a trebuit să-mi vând apartamentul și să-mi fac chioșc, așa cum a cerut primăria.

Balzac – la gunoi, Sandra Brown – best seller

– Există vreun secret al acestei activități? Ceva care o face să reziste totuși, cu toate greutățile, în timp?

– La început, am mers pe conceptul de cultură. Mi-am zis că dacă e să vând carte veche, atunci să fie și valoroasă. Mă străduiam să găsesc carte rară, în așa fel încât omul să găsească la mine ceea ce librăriile obișnuite nu-i pot oferi. Dar n-a mers. Cumpăram cartea cu bani serioși și nu reușeam să o vând. În cele din urmă am fost nevoită să tratez cartea ca pe sacul de cartofi. Să caut ce se vinde. Așa se face că rămân în permamență în criză de carte facilă, comercială, gen Sandra Brown, colecția “El și EA”, “Romantica”. Ca să faceți o comparație, am avut trei exemplare identice de “Opere (V)” de Balzac. Nu am reușit să dau nicunul timp de peste doi ani. Iar prețul era rușinos de mic. În jur de șapte lei. Acesta este doar un exemplu. Dar în aceeași situație se află, de exemplu, “Bietul Ioanide”, al lui Călinescu, așa stau pe raft cu Eminescu, Vlahuță, Stănescu. Tot ce se caută este cartea din programa școlară și cartea facilă.

– După atâția și atâția ani trebuie să-i fi găsit și o parte frumoasă a acestei activități.

– Partea cea mai frumoasă este pentru mine faptul că umblu cu o carte pe mână, că o răsfoiesc, simt mirosul de hârtie, de tipar. Apoi, este contactul cu iubitorii de carte, intelectuali sau nu, care se opresc în dreptul chioșcului meu și cu care intru în vorbă. Chiar dacă nu cumpără nimic, se uită, răsfoiesc o carte, întreabă, schimbăm impresii, discutăm. E plăcut ca, în toată această goană după supraviețuire, să ai parte de acest gen de conversație, despre carte.

– Printre clienții dumneavoastră, există și bibliofili?

– Da. Sunt extrem de puțini, dar sunt. Este un tânăr interesat nu doar de anul de apariție al cărții, ci și de conținutul acesteia. La început, am crezut că o face din snobism, dar am greșit. Ce nu îl interesează, chiar nu cumpără, în ciuda vechimii cărții. Acesta m-a impresionat în mod deosebit, poate și datorită vârstei, dar mai sunt și alții. Am un domn care vine de la București în fiecare lună. Merge undeva și are drum prin Bârlad. Întotdeauna oprește și la chioșcul meu. E interesat de carte bibliofilă, de orice fel. I-am dat, de exemplu, un altas vechi, în limba rusă, de la pe o mie opt sute și ceva. Era mirat ca o asemenea carte nu a fost cumpărată . Unii dintre bibliofili merg doar pe anul de apariție. Îi interesează doar cartea apărută până în 1910, de exemplu. I-aș spune mai degrabă snobism. Dar, chiar dacă bibliofilii sunt puțini, cam 30% din clientela mea este una stabilă, care știe exact ce vrea.

– Și care ar fi preferințele acestor clienți fideli?

– De exemplu, am un client care are o mare slăbiciune: cartea de călătorie, descrieri geografice, expediții etc. Sute de cărți i-am livrat numai eu. Sunt alții care vor, cu predilecție, romane de dragoste, memorii, poezie clasică samd.

Carte rară, la preț de nimic

– Din observațiile mele personale, deși nu se bucură de succesul literaturii facile, cartea rară este o prezență permanentă în micul dumneavoastră anticariat.

– Într-adevăr, dar foarte puțini o caută. Mă miră faptul că Bârladul, care este un centru cultural al zonei, care se laudă cu oameni de marcă, nu are puterea de a absorbi cartea valoroasă, cartea rară. Am avut foarte multă de-a lungul anilor dar, după cum am spus, s-a vândut greu. Am titluri pe care nici nu mi le mai amintesc. Am avut o carte scrisă în 1877 cu autograful doctorului Weinfeld, celebrul medic bârlădean, al cărui nume îl poartă și strada unde mă aflu cu acest chioșc. Un an de zile am ținut-o pe raft. Nimeni nu a fost interesat. E drept, cartea era în limba germană, dar chiar și așa, Bârladul se laudă cu oameni culți, intelectuali de rasă. Chiar nimănui nu i s-a părut de valoare o carte cu autograful doctorului Weinfeld? Am avut prima ediție de BPT-uri (Biblioteca pentru toți). Erau niște broșurele mici cât un plic. Am avut “India” de Eliade, ediția princeps, prima ediție de opere complete a lui Sadoveanu. Am avut multă carte religioasă, o biblie din 1869, care nu avea primul capitol. Era o eroare de tipărire, dar și așa a fost considerată o raritate mai ales că avea inscripționat sigiliul regal al lui Carol I. Mi-a cumpărat-o unul dintre bibliofili, un doctor.

– E scumpă cartea veche? Cum îi fixați prețul?

– Este mai mult decât accesibilă. Prețul îl pun excusiv în funcție de cel de la care cumpăr cartea. O cumpăr ieftin, o vând ieftin.

– Care este cel mai scump autor român?

– E greu de spus pentru că nimic nu este scump. Depășește cu puțin 10 lei cartea în volume. Restul e sub acest preț, indiferent de autor. Cațile de Eminescu le vând și cu doi lei. Atât. Totuși, ca o idee, cer mai mulți bani pe filosofi: Eliade, Țuțea, Cioran. Edițiile vechi din acești autori sunt mai rare. Se întâmplă să pun mâna pe o astfel de carte doar o dată sau de două ori pe an. Edițiile vechi, cele tipărite înainte de ’90, sunt net superioare celorlalte. Atunci exista o prefață, un tabel cronologic, note introductive, note critice. În ziua de astăzi, nu mai găsești nimic din toate acestea. Găsești, e drept, o grafică de calitate, coperți cartonate, frumos colorate, o supracopertă și atât. Dar asta exista și înainte. În interior, doar conținutul volumului fără nimic altceva.

– Dintre autorii străini care ar fi cel mai scump?

– Shakespeare, categoric. Dar cel mai vândut este tot un autor facil, fără valoare literară, pe nume Sven Hassel. Dacă am o carte de Hassel, în jumătate de oră a dispărut de pe masă. Ca pâinea caldă se vinde.

Bătrâni care vând cărți ca să plătească apa și gunoiul

– Cine sunt cei care vă vând cărți?

– Oameni de orice fel, dar care au ca numitor comun sărăcia. Aceștia sunt cei care îmi vând cu preponderență. Dar am cumpărat și de la oameni care și-au făcut curat în casă de Paști sau de Crăciun și nu mai aveau ce face cu cărțile care se umpleau tot timpul de praf. Cel mai dramatic caz de ignoranță a fost când cineva a moștenit o casă la țară. Au luat cărțile cu roaba și le-au arucat în pod, aruncându-le acolo claie peste grămadă. Nu m-am putut duce decât după o lună, dar nu am mai avut ce alege: erau roase de șoareci din toate părțile. M-a durut cumplit, pentru că pentru mine cartea este ca o ființă vie. Aproape m-a prins plânsul. Tot un caz cutremurător a fost după moartea poetului bârlădean Cezar Stegaru. Sora lui, care îi moștenise locuința, m-a chemat să îmi aleg ce doresc dintre cărți, pentru că aceasta fusese dorința lui. După ce mi-am ales, au rămas pachete întregi cu exemplare nou-nouțe ale cărții “Posada”, o epopee în versuri scrisă de Cezar Stegaru. Sora lui m-a trimis să le arunc pe toate la gunoi. A fost cutremurător pentru mine. Am avut coșmaruri după aceea.

– Dar sunt și oameni care se despart cu greu de carte…

– La polul opus se află, într-adevăr, acești oameni. Trebuie să o facă pentru că nu au ce mânca. Așa cum s-a întâmplat cu mine, cu ani în urmă. Îmi amintesc de niște bătrâni. Primiseră un ultimatum să-și plătească apa și gunoiul. Mi-a fost foarte milă de ei și dacă aș fi avut eu bani atunci îi împrumutam. S-au despărțit cu greu de cărți. M-au întrebat, într-o ultimă încercare disperată, dacă nu aș fi interesată de altceva din casă. Bineînțeles, nu avem ce face cu altceva. Ulterior, bătrânul venea din când în când la mine la chioșc să împrumute câte o carte din cele care fuseseră ale lui și i-o dăruiam. Mă întristează această realitate în care oamenii sunt nevoiți să se despartă de cărți pentru o bucată de pâine în plus, iar alții nu vor să ia o carte nici măcar degeaba. Și tragic și comic mi se pare ceva ce mi se întâmplă periodic: sunt anumiți “binevoitori” care îmi sparg chioșcul pe timp de noapte. M-am săturat să înlocuiesc la nesfârșit geamurile, dar nu mi s-a întâmplat niciodată să-mi dispară o carte.

A consemnat Simona MIHĂILĂ

Lansare de carte la Centrul Eminescu

La sfârșitul săptămânii trecugte, Centrul “Mihai Eminescu” și-a deschis din nou porțile, de această dată pentru iubitorii de literatură. Bârlădenii au avut parte de un eveniment cultural inedit prilejuit de lansarea unui roman “Înainte de magnolii”.

Publicul bârlădean a fost întâmpinat de scriitorii Petruș Andrei și Roxana Galan, care și-au prezentat punctul de vedere și au interpretat fiecare în stilul propriu romanul “Înainte de magnolii”. De asemenea, în fața publicului numeros și-a făcut apariția și scriitoarea Florentina Loredana Dalian, care a venit de la Slobozia pentru a-și prezenta romanul bârlădenilor.

În deschidere moderatorul evenimentului, Geta Modiga a făcut o apreciere atât a evenimentului cât și a autoarei romanului. Ea și-a exprimat dorința de a fi un viitor personaj în următorul roman sau următoarea nuvelă scrisă de Florentina Dalian.

“Mi-aș dori să fiu un personaj într-o viitoare nuvelă sau roman. Aș vrea să vad cum mă percepe un scriitor. Sunt curioasă cum m-ar interpreta un scriitor care poate să scaneze și să pătrundă în cele mai ascunse să spunem înțelesuri”.

Autoarea romanului “Înainte de magnolii”, a rămas plăcut impresionată de faptul că bârlădenii iubesc literatura și a firmat că oricând va mai fi invitată va reveni cu drag.

Toți cei prezenți, încântați de prezența scriitoarei pe meleagurile moldovenești, la finalul evenimentului și-au achiziționat cartea. (Daniela PORUMB)

Cărțile, principalul ingredient spre succes

Un bârlădean a mizat pe faptul că lectura este un instrument care pune bazele comunicării între oameni, dar care și dezvoltă capacitatea de gândire și limbaj. Este vorba de Cicerone Busuioc, din Bârlad, care recent a ales să se mute la Brașov.

Fiind nou în oraș, fără prieteni, și-a pus întrebarea cum se poate integra și cum își poate face prieteni într-un timp cât mai scurt. Astfel, a avut ideea de a pune bazele unui proiect numit „Seara de carte”, care se adresează tuturor iubitorilor de cărți. Cu acest proiect îndrăzneț a reușit să strângă toți iubitorii de carte, care se adună periodic și împart din experiențele lor rezultatele avute în urma lecturii. Conceptul de seară de carte a fost inițiat la Brașov, în 2011, iar de atunci s-a extins și în București, Târgoviște, Sibiu, Cluj, dar și Bârlad.

„Vrem să arătăm că fiecare dintre noi poate să inspire prin propriile viziuni despre lume, univers, om, carte, ȋn fiecare zi, ȋn tot locul unde va merge, așadar chiar și dincolo de seara de carte. De asemenea, vrem să descoperim cât mai multe puncte de vedere, să ne confruntăm cu situații noi, să cunoaștem oameni frumoși si să ne putem împărtăși unii altora ideile și gândurile. Astfel, implicarea noastră culturală publică va viza o serie de acțiuni prin ceainării ori librării și nu numai” ne-a declarat Cicerone Busuioc, coordonatorul proiectuilui „Seara de carte”.

În marile orașe întâlnirile serii de carte se țin în fiecare zi de joi seara și ȋncep la ora 18.15, de două ori pe lună.

„Întâlnirile presupun promovarea cărților și a autorilor ce ne-au impresionat. Cartea despre care urmează a se vorbi, este propusă și stabilită ȋntr-o ȋntâlnire anterioară. Va fi prezentată de cel ce și-a asumat acest rol pe parcursul a 45 de minute ȋn maniera personală (fiecare are libertatea de a-și alege modul de prezentare: audio, video)” ne-a declarat coordonatorul proiectului.

Întrucât în marile orașe proiectul a fost privit cu entuziasm de toți iubitorii de carte, coordonatorul intenționează ca în cel mai scurt timp să relanseze proiectul și în orașul său de suflet – Bârlad.

„Cartea este un ospăț al gândurilor la care oricine este pofti. Dacă vom ști să trezim interesul tinerilor pentru citit, dacă vom îndruma, verifica și stimula în acest scop, vom crește generații care vor avea o dorință permanentă pentru citit, pentru cunoaștere, pentru lărgirea orizontului lor cultural, ceea ce se va răsfrânge pozitiv asupra vieții și activității lor. Spre exemplu, unul din tinerii care frecventeză <Seara de carte>, a recunoscut că dacă nu era îndrumat să citească nu o făcea. Acesta primea de la mama lui pentru fiecare pagină citită dintr-o carte câte 1 leu, astfel dacă citea o carte cu 200 de pagini, primea 20 de lei. Deși la început citea doar pentru a fi remunerat, acum o face din plăcere și consideră că pentru a citi o carte trebuie să ne facem mereu timp” ne-a declarat Cicerone Busuioc. (Daniela PORUMB)

Parte fără carte

Opt biblioteci comunale din județul Vaslui au dispărut în ultimii ani. Fie bibliotecarii au ieșit la pensie și nu s-au putut angaja alții noi, posturile fiind blocate, fie au apărut alte probleme, consiliile locale au hotărât să pună lacăte pe singura sursă culturală rurală. În majoritatea comunelor în care s-a renunțat la biblioteci, decizia a aprținut oamenilor cu „scaun la cap” din fruntea primăriilor. De altfel, atunci când vine vorba de reducerea cheltuielilor, toți edilii se orientează spre bugetul alocat culturii. Au ei parte și fără carte!

Roxana NĂSTASĂ

Cu toate că unele biblioteci au colecții de cărți impresionante, oamenii nu au acces la ele întrucât nu mai funcționează. De exemplu, în comuna Pădureni bibliotecarul a ieșit la pensie acum patru ani și nici până astăzi postul nu a fost scos la concurs. Cu toate că au spațiu, au o colecție bogată de volume, au centru cultural și activități culturale deosebite, când vine vorba de redeschiderea bibliotecii, acest obiectiv se amână.

Contactat telefonic, Temistocle Diaconu, primarul comunei Pădureni, ne-a declarat că „biblioteca este închisă pentru că se renovează și modernizează clădirea”.

Așadar, de patru ani, de la pensionarea fostului biliotecar, locația bibliotecii este într-o continuă „renovare și modernizare”. Interesant de așteptat finalul și de analizat maniera avangardistă a „modernizării”.

Și în comuna Dănești primarul Neculai Ciofu a hotărât să nu mai scoată postul de bibliotecar la concurs după pensionarea vechiului bibliotecar. Astfel, plină de cărți, biblioteca de acolo șade liniștită în așteptarea “vizitelor” rozătoarelor, pentru că cetățenii nu mai au acces.

Aceeași situație și la Bogdănița, unde primarul Viorel Ciuboataru a motivat că biblioteca „este închisă pentru că nu a dat voie de la guvern” să angajeze, „iar când va da voie”, va angaja. Voie „a dat Guvernul” undeva pe la începutul anului… Numai că nimeni nu a știut, ori, din varii motive, nu a vrut să scoată postul de bibliotecar la concurs.

Luminița Șerban, șef serviciu la Biblioteca Județeană “Nicolae Milescu Spătaru” Vaslui, consideră că “nu e firesc ca activitatea culturală să fie lăsată pe ultimul loc. Dimpotrivă ar trebui să ocupe un loc important”.

Investiție în cultură da, da’ numai dacă e fanfară

Astfel, motivul pentru care bibliotecile sunt închise este simplu: banii sunt puțini, iar ultimul lucru în care primăria investește este cultura. Primarii, cei care ar trebui să dea din buget bani și pentru acest capitol, ridică din umeri motivând că prioritățile comunelor sunt cu totul altele. Deși legislatia spune clar că nici acest capitol nu trebuie neglijat, se pare că nimeni nu ține cont de fondul de carte. Puținii bani pe care edilii îi prevăd la capitorul cultură, culte, religie sunt legați de sărbătorile satelor și zilele comunelor, când actul cultural se rezumă la zgomotul alămurilor diforme și, de multe ori, la interpreți de play-back ori de mâna a doua.

Deși conducerea bibliotecii județene Vaslui “Nicolae Milescu Spătaru”, instituție care se ocupă și de bibliotecile publice din județ, a tot vorbit și insistat pe redeschiderea centrelor de cultură închise, autoritățile locale nu au făcut nimic în acest sens. E drept că niciunul dintre primari nu a dat un răspuns negativ când a venit vorba de scoaterea postului de bibliotecar la concurs sau de înaintarea demersurilor pentru redeschiderea bibliotecii, dar, cu toate astea, nu s-a făcut nimic.

Totul stă la îndemâna primarilor. Ei sunt cei care hotărăsc dacă comuna pe care o conduc are sau nu nevoie de cultură. Conducerea Bibliotecii județene nu poate face nimic în acest sens pentru că nu are acces decât la bibliotecile care funcționează.

În prezent în 68 de comune funcționează bibliotecile, în opt au funcționat însă au fost închise iar cinci comune nu au avut niciodată bibliotecă. Acestea sunt Pușcași, Fruntișeni, Pogonești, Dodești și Rafaila.

Dintre cele care funcționează, nouă dintre ele nu beneficiază de programul “Biblionet – Lumea în biblioteca mea”, program ce presupune dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România, ce va facilita accesul la informație. În cazul unor comune din cele care nu beneficiază de program, Primăria și Consiliul Local au refuzat să-și asume angajamentul de cumpăra calulatoare, imprimantă și lucrurile necesare. Bibliotecile ce nu beneficiază de acest program sunt cele din comunele Băcești, Crețești, Dumești, Lunca Banului, Perieni, Pungești, Todirești, Vetrișoaia și Mălusteni.

La nivel național, 300 de biblioteci comunale au fost închise în ultimii șase ani, fapt ce a dus și la diminuarea fondului de carte. Bibliotecile închise au devenit astfel doar depozite de carte, numărul volumelor care s-au deteriorat din cauza lipsei condițiilor normale de depozitare nefiind știut de nimeni.

Ana Birchall a oferit câte o carte merituoșilor

Deputatul PSD Ana Birchall a organizat vineri, în comuna Zorleni, județul Vaslui, premierea elevilor din cele 20 de comune componente ale colegiului care au obținut cele mai bune medii la examenul de Bacalaureat. La eveniment au participat primari, viceprimari, consilieri locali, părinți, dascăli, precum si reprezentanți ai presei locale.

Deputatul PSD a oferit un dar simbolic elevilor, romanul „Marile Speranțe” de Charles Dickens, exprimându-și, în același timp, „marile speranțe” in ceea ce privește viitorul lor.

Talentul este dat de Bunul Dumnezeu, dar munca și performanța acestor copii reprezintă un semnal puternic al maturizării lor, iar noi, ca adulți și părinți, trebuie să le fim alături. Există un proverb îndepărtat care spune că e nevoie de un sat pentru a crește un copil – și cred că valoarea unui om este, într-adevăr, dată de comunitatea în care își petrece primii ani de viață.Dumneavoastră, dragi părinți și dascăli, aici, în acest colț din Moldova, moștenirea lui ștefan cel Mare și Sfânt, ați crescut prin numeroase greutăți și sacrificii acești copii care acum vă aduc motive de mândrie și vă fac cinste” a spus Ana Birchall în fața copiilor și părinților din Zorleni.

Astăzi, in aceste momente frumoase de bucurie îmi permit sa vă spun ce m-a sfătuit, într-un moment asemănător, bunica mea, Catalina: ‘ce ai in cap si in suflet nu poate sa iți ia nimeni niciodată iar educația, având ca temelie un set de valori bine definit, este cea mai buna zestre pe care o poți avea vreodată!’ România are nevoie de tineri pregătiți, ambițioși și talentați care să promoveze un set de valori pe care să se consolideze viitorul României, pentru a înlătura dictatura non-valorilor” a mai declarat Ana Birchall.

Prin rezultatul vostru la Bacalaureat ați demonstrat încă o dată că și un copil dintr-un sat de pe frumoasa Vale a Tutovei poate merge mai departe la facultate, făcându-i mândri pe părinții, bunicii și dascălii lor” a declarat deputatul PSD. Ana Birchall le-a mulțumit părinților și dascălilor care prin grija lor constantă au făcut posibil că elevii din colegiul Zorleni să obțină rezultate atât de bune la examenul de Bacalaureat

Vară “agitată” la Biblioteca “Belloescu” Bârlad

Deși vacanța îndeamnă la somn și lenevire, bibliotecarii vor să-i țină în priză pe bârlădeni printr-o serie de activități care de care mai antrenante.

Pe toată perioada vacanței de vară, copiii bârlădeni și nu numai pot participa la diverse activități extrașcolare, care mai de care mai atractive și totodată educative, organizate de Biblioteca Municipală „Stroe S. Belloescu” Bârlad.

Bibliotecarii au mizat pe faptul că bârlădenii sunt atrași de lectură și au demarat o serie de proiecte pentru copiii și pentru adulții pasionați de lectură.

Ziua de marți, 15 iulie, va fi dedicată cunoașterii obiceiurilor și tradițiilor populare din zona Moldovei, prin intermediul Cercului „Pe urmele tradiției” (cerc de meșteșuguri populare, icoane de vatră, icoane pe sticlă, ouă încondeiate), coordonat de meșterul popular local Dan Horgan, între orele 14.00-17.00.

De asemenea, în fiecare miercuri cei mici și nu numai sunt așteptați să vizioneze un film documentar, activitate ce face parte din proiectul „Matineul de vacanță”.

Activitățile vor continua și joia, când prichindeii bârlădeni se vor putea implica în activități creative și distractive alături de BiblioVoluntarii „Stroe S. Belloescu”, transformând astfel curtea bibliotecii în „Ludoteca din grădină”.

„Ieri, toți copiii utilizatorilor noștrii și nu numai, au participat la «Ora de engleză» și «Atelierul prichindeilor». Copiii au fost foarte încântați, s-au jucat și au învățat lucruri noi alături de BiblioVoluntarii noștri, care s-au dovedit a fi extrem de răbdători și creativi. Le mulțumim pentru că sunt mereu alături de noi și ne sprijină ori de câte ori avem nevoie. Îi așteptăm pe prichindei în fiecare joi, de la ora 9.00 pentru alte activități interesante, de unde cu siguranță vor avea ce învăța” a precizat Cristina Vizitiu, directorul Bibliotecii “Belloescu”.

În zilele de vineri, cei mici au posibilitatea să pășească în lumea magică a poveștilor, începând cu ora 10.00.

Special pentru adulții pasionați de beletristică, biblioteca organizează “Seara de lectură”, o activitate care se desfășoară lunar.

cartea calatoareUn proiect realmente interesant este „Cartea călătoare”, prin care cititorii pot să dăruiască și celorlalți din pasiunea lor pentru cărți, dăruind-o pe cea care le-a plăcut și i-a impresionat. La rândul lor, ei pot și să primească volume pe care doresc să le citească, într-un mod liber și necondiționat.

„Vă invităm, zilnic, la raftul nostru cu cărți expus în fața instituției, de unde vă puteți alege cartea dorită, cu condiția de a lăsa în loc o altă carte citită care v-a plăcut și pe care ați recomanda-o și celorlalți utilizatori. Nu trebuie să vă speriați că nu aveți timp să o citiți, nimeni nu vă grăbește, trebuie doar să nu o lăsați uitată pe un raft, ci să o citiți iar mai apoi să o dăruiți altcuiva care dorește șă o citească sau să o aduceți din nou la Bibliotecă și de aici va pleca mai departe. Cartea călătoare nu trebuie să se oprească” a menționat Cristina Vizitiu, directorul bibliotecii municipale. (Daniela PORUMB)

“Bibliotecile școlare vor dispărea”

O întâlnire cu Voicu Gelu Bichineț în biroul său de director al Bibliotecii Județene „Nicolae Milescu Spătarul” este un exercițiu; o ocazie care nu poate fi ratată și care poate constitui reper și lecție practică în biografia unui aspirant la jurnalism. Profesorul de geografie și engleză din fruntea lăcașului de cultură vasluian, învățător la bază, este un cultivator al dialogului, al discuției deschise, al poveștii. Alături de calitățile care l-au recomandat pentru funcția pe care o ocupă Voicu Gelu Bichineț propune și o virtute cam rară pentru tagma sus-pușilor actuali: deschiderea. Omului acestuia chiar îi face plăcere să vorbească despre ceea ce face. și nu numai: vorbește despre liceul său, despre școala de astăzi, vorbește despre presă, scriitori, societate. Pixul unui reporter, oricât de antrenată ar fi mâna, cedează în fața avalanșei informaționale, întrebările pregătite din timp își pierd rostul. Interviul devine o conversație, de multe ori euristică, în care întrebările vin pe ambe sensuri și din care reporterul norocit va trebui să înțeleagă, dacă poate, ceea ce e de înțeles – tocmai exercițiul de care aminteam.

– Domnule Bichineț, este atractivă Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul”? Sunt mulți vasluienii care pășesc pragul instituției dumneavoastră?

– Sper să nu vrei să vorbim de numere! Avem o bază de date care poate oferi la minut numărul cititorilor noștri, ce și câte cărți a citit fiecare etc. Dar nu cred că la numărul cititorilor se rezumă evaluarea activității unei instituții de cultură ca aceea în care ne aflăm. Totalitatea activităților conexe pe care le desfașurăm aici fac din ea o atracție pentru vasluieni.

– Știu că aici se desfășoară multe alte activități. E o metodă de a atrage public?

– Nu asta urmărim în principal. Mie, personal, nu-mi place să las copilul pe stradă. El trebuie să facă ceva care îi este util, care să-i dezvolte personalitatea și gândirea, să-i folosească. Iată, aici îi aducem la șah, la pictură, la limbi străine, la origami. E treaba mea să fac toate astea? E asta menirea bibliotecii?

– Nu prea.

– Și atunci? Acum că e vară, e vacanță, unde să se ducă copilul? Uită-te-n jur: școlile cu bibliotecile lor – și despre ele aș avea ceva de spus – sunt închise, Palatul Copiilor e în renovare de atâta vreme, Casa de Cultură are alt profil, iar despre Casa Armatei nu pot spune mare lucru. Ce poate face elevul dacă nu îi oferi ceva, dacă nu vii în întâmpinarea nevoilor sale? Stă pe stradă. și atunci venim noi și propunem diferite activități. Pentru că nu se poate ca, participând la tot felul de acțiuni ale noastre, să nu ia odată și o carte. Măcar din curiozitate – mimetism aș putea spune – și tot ia. și apoi mai ia una, apoi alta… Eu atrag oamenii spre lectură că-mi pasă!

– Aminteați de bibliotecile școlare. Ce e cu ele?

– Părerea mea, și spun asta cu regret, e că ele vor dispărea. Fondul de carte se înnoiește greu pentru că nu sunt bani. Nevoia de cunoaștere îi va împinge pe elevi către alte instituții unde găsesc ceea ce le trebuie. Bibliotecile școlare au cărți de o anumită factură, caracterul lor fiind dat de publicul țintă, școlarul, pe când bibliotecile județene au un caracter enciclopedic, deservind mai multe categorii de cititori.

– Păi asta ar trebui să vă bucure pentru că e posibil să vă aducă dumneavoastră mai mulți lectori.

– Poate pe alții, că pe mine nu. Eu privesc biblioteca școlară ca pe un concurent în scop nobil, mai ales considerând și rolul său social. Când veniturile sunt astăzi cum sunt cartea devine un lux. și atunci omul vine și o ia de la biblioteca școlară sau județeană, care o fi ea, dacă o găsește. Că multe cărți sunt extrem de solicitate și uneori e nevoie de liste de așteptare, lucru care îmi creează două stări: de bucurie, pentru că e public interesat, și de tristețe, pentru că nu am pentru toți. Dar, asta e, dispariția lor se va alătura altor greșeli ce dăunează învățământului de la noi.

– Care ar fi…

– Disproporția dintre volumul de informații oferit elevului și interesul pentru formarea de abilități. Apoi portofoliul de referate care, după mine, este cancerul educației. Plus calitatea îndoielnică a multor cadre didactice. Pentru că nu toți absolvenții de studii superioare pot fi dascăli. Mulți licențiați au căutat, și au găsit, un refugiu în sistemul de învățământ. Pentru ei a fost un debușeu. Nu e corect pentru că, alături de familie, dascălul îndrumă cel mai bine tânărul într-o direcție bună.

– Credeți că un asemenea viitor sumbru îi poate fi hărăzit și bibliotecii Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, bibliotecă generoasă ca spațiu și dotare, de ajutorul căreia v-ați bucurat în timpul liceului?

– Nu știu ce să spun. M-ar întrista așa lucru. Mai ales că, îți ofer un detaliu mai puțin știut, eu mă aflu zugrăvit alături de doi colegi pe peretele sălii de lectură a bibliotecii.

– Cum așa?

– Cine a frecventat biblioteca știe că pe un perete al său este pictat un grup al voievozilor români. Ei, prin ’78 sau ’79, eu împreună cu doi colegi am pozat pentru chipurile celor reprezentați acolo. Am fost model de ocazie.

– Revenind la activitatea bibliotecii pe care o conduceți, toate aceste întreprinderi sunt materializările propunerilor dumneavoastră, ale bibliotecarelor, ale cititorilor, ale cui?

– Propuneri vin de peste tot. Eu mă găsesc zilnic cu cei doi șefi de servicii și discutăm. Ce ar mai trebui făcut, ce a dat rezultate, ce propuneri ale doamnelor bibliotecare sunt, deoarece dânsele sunt cele care interacționează direct cu cititorii și le cunosc nevoile. Analizăm și, în funcție de resursele materiale și umane disponibile, punem în practică sau nu. Decidem împreună pentru că suntem un grup.

– Un lucru pe care l-ați vrea făcut?

– Cinemateca! Mi-aș dori tare mult să putem prezenta filme. Există cerere pentru asta, dar sunt cu mîinile legate. Româniafilm, societatea care deține drepturile de difuzare a filmelor românești, cere bani pentru a ne da filme, bani pe care nu îi avem. Noi nu putem taxa, prin lege nu avem voie să taxăm. și atunci… Eu aș vrea să putem proiecta, în mod special, ecranizări ale operelor scriitorilor români.

– Nu credeți că, vizionând filmul, nu vor mai citi opera?

– Deloc e mai bine? Să nu citească și nici să vadă măcar ecranizarea e mai sănătos? Sau e mai benefic să citească cine știe ce comentariu? Orice e mai bine decît nimic. Noi avem în arhiva noastră peste o sută de cd-uri cu filme artistice și documentare pentru care avem drept de difuzare, dar e puțin. Ne-am dori mai mult, însă deocamdată nu se poate.

– Vorbeați de grup, de decizii ale grupului. Cărțile pe care urmează să le achiziționați sunt alese tot de colectiv?

– Cărțile sunt achziționate în funcție de cerințe. Bibliotecarele sunt cele care notează titlurile care sunt solicitate si pe care noi nu le avem sau avem exemplare prea puține față de cerere. Când se face achiziție de carte luăm listele și vedem câte cereri a avut cutare carte, câte cealaltă. Apoi studiem și listele primite de la edituri și luăm decizia de cuviință.

– Am o curiozitate personală: cărțile Mihaelei Rădulescu ar putea face obiectul atenției dumneavoastră?

– Nu.

– Aș putea întreba de ce?

– Pentru că noi încercăm să cumpărăm cărți de valoare, care să spună ceva, opere ale unor scriitori. Nu orice cetățean care publică o carte este scriitor sau poate fi membru al Uniunii Scriitorilor. Mă rog, mai sunt accidente, sunt unii intrați pe acolo care nu și-ar avea locul, însă în ultimul timp am înțeles că statutul de membru al acestei înalte asociații se obține mai greu.

– Domnule director, fac cale întoarsă la întrebarea de început: sunt mulți vasluieni care citesc?

– Uite, îți dau un răspuns în procente calculate pentru o perioadă de cinci ani. Dintre vasluieni 12% sunt cititori activi. Ar mai fi cam 3% cititori în salturi și un procent de, să zicem, 4% cititori ocazionali, care au fișe la noi dar ne vizitează foarte rar. Cam 19% din populația Vasluiului, vorbesc de numărul real de locuitori și nu de cel din scripte, este înscrisă la noi. E mulțumitor.

– Ăștia 19% să fie toți cititorii Vasluiului?

– Nu. Eu zic că cititori mai sunt. Poate pe la alte biblioteci, poate pe acasă, dar nu cu mult mai mulți. Procentul de populație care are ca ocupație și cititul poate urca până la 30%.

– Restul sunt ignoranți?

– Da.

– Întorcându-ne la cititori, câți dintre ei sunt cititori pasionați?

– Mai bine de jumătate! Cei mai mulți dintre ei, lucru îmbucurător, citesc pentru că le place să citească. Restul citesc de nevoie. Fie sunt împinși de către părinți, fie că le impune școala și nevoia de a ști, fie că serviciul îi determină să se informeze asupra unui anume lucru.

– Poate crește numărul celor pasionați de lectură?

– Poate și trebuie să crească. Te întreb ceva: câte cărți crezi tu că ar trebui să citească un cititor decent într-un an?

– Știu eu, măcar douăzeci și cinci aș zice.

– Eu spun că între treizeci și cincizeci ar trebui să se afle. Iar un intelectual, un om care se vrea pregătit în munca lui și care se respectă, nu poate citi sub o sută de cărți. Eu pentru asta mă zbat. Să aduc la lectură cât mai mulți oameni. Eu sunt profesor. Când nu voi mai putea progresa, când activitatea bibliotecii nu va mai corespunde scopului văzut de mine voi pleca, mă voi întoarce la catedră.

A consemnat Dan A. Lipova

Biblioteca de vacanță

Pe toată perioada vacanței de vară, elevii vasluieni pot participa la diverse activități extrașcolare, care mai de care mai atractive, organizate de Biblioteca Județeană Vaslui. Elevii au la dispoziție o gamă variată de activitățI, dela învățarea limbilor moderne, la pictură sau origami.

Alexandru Croitoru

Biblioteca de vacanță se adresează, în primul rând, elevilor și presupune o serie de activități menite să ocupe în mod elegant și aducativ timpul liber al acestora. Astfel, doritorii vor avea de ales dintr-o gamă variată de activități, începând cu învățarea limbilor moderne, origami, muzică, scrable matematic, pictură, lectură de povești. Organizatorii doresc, practic, o trecere prin toate activitățile extrașcolare care s-ar putea dovedi atractive pentru elevi și care pot stimula creativitatea acestora.

“Sunt acțiuni cu scopul precis de a atrage tinerii spre lectură și implicit spre bibliotrecă. Ne bucurăm de sprijinul voluntar al unor profesori care vor preda copiilor limbile moderne și nu numai”, a spus Gelu Bichineț, directorul Bibliotecii Județene “Nicolae Milescu Spătaru” Vaslui.

Lectură și în Parcul Copou

Tot pentru iubitorii de lectură, dar care vor să facă acest lucru în aer liber, Biblioteca Județeană va avea, începând din acest weekend, între orele 10-16, o surpiză. Mai exact, în parcul Copou, din municipiul Vaslui, va fi organizat un mic chioșc de unde doritorii pot împrumuta o carte, pe baza buletinului de identitate, pe care să o citească liniștiți, pe o bancă.

Viața cărților: Istoria dintr-o perspectivă critică

Daniel DRAGOMIRESCU

Despre romanul “Ultima noapte la Tanais”, de Vasile S. Popa, apărut la Societatea Scriitorilor Militari, București, 2012.

Despre Cel de-al Doilea Război Mondial, cu dramele și controversele lui, s-a scris foarte mult, atât în domeniul literaturii beletristice, cât și în cel al literaturii de specialitate, fără ca, desigur, să se fi dat răspunsuri la toate întrebările și fără să se fi epuizat dezbaterile asupra tuturor aspectelor sale, de la cauze și motivații, până la deznodământul din 9 mai 1945, când toată Europa se afla în ruine.

Cartea lui Vasile S. Popa, autor de origine vasluiană, se încadrează în ambele categorii. Este o combinație de ficțiune și realitate documentară, având drept teme de referință istoria și existența individuală, în vremuri de pace și de război, adoptând oarecum tehnica compozițională folosită de Tolstoi în Război și pace, dar făcând referință la o problematică specifică secolului XX și vieții românești. Planurile se succed în contrapunct și îl au drept protagonist pe generalul (în retragere) Andrei Naparu, un militar și un om al scrisului, cu o percepție foarte exactă asupra realităților din țară și preocupat de cunoașterea adevărului istoric. În jurul lui sunt reunite alte personaje, camarazi de arme și prieteni, veterani și parteneri de discuții sau dispute pe teme de istorie militară, cu conexiuni în planul vieții politice. Din rândul acestora se detașează figura venerabilă a Profesorului, martor și participant la luptele duse pe frontul de Est de armata română, cu care protagonistul discută în diverse ocazii, spre a lămuri până la capăt cauzele înfângerii suferite de armata română la Stalingrad, soldată cu zeci de mii de morți și prizonieri și cu întoarcerea decisivă a frontului. Aici se conturează una dintre mizele importante ale romanului și autorul, acumulând mărturii, raționamente și probe, se străduiește să dea un răspuns convingător și complet la întrebarea: cum a fost posibil?

În acest context, este firesc ca figura și personalitatea lui Ion Antonescu (general, apoi mareșal și Conducător al statului) să fie aduse în prim plan, cu intenția de a lămuri cât mai bine rolul și responsabilitățile acestuia în evenimentele istorice consumate cu 70 de ani în urmă, în stepa calmucă, la Cotul Donului. În general, prin vocile diferitelor personaje, mareșalul este văzut într-o lumină pozitivă – ca un om integru, competent și patriot, căruia însă istoria nu i-a fost favorabilă, trimițându-l în fața plutonului de execuție de la închisoarea Jilava. Problema care revine ca un leitmotiv este dacă destinul României ar fi putut să fie altul, în cazul că înaintarea Armatei Roșii ar fi fost oprită undeva la Prut sau pe aliniamentul fortificat Focșani-Galați-Nămoloasa, iar României nu i s-ar fi impus armistițiul total defavorabil știut, care a transformat-o rapid din țară eliberată în țară ocupată și în satelit al URSS. Prin urmare, este judecată critic răsturnarea (lovitura de stat) de la 23 august 1944, considerată un act istoric insuficient de bine gândit, la care Regele Mihai, tânăr și fără multă experiență, ar fi fost determinat să participe de sfătuitori incompetenți sau rău intenționați. Autorul notează consecințele pentru istoria noastră postbelică – lapidar și sugestiv – în termenii următori: “Prin (porțile Focșanilor) intrase (…) un Ivan gigantic cu o turbincă în spate, plină de toate relele” (p. 23). Acel “Ivan gigantic” nu era nici pe departe blajinul și hâtrul Ivan pravoslavnic din povestea lui Creangă, căci îl avea în spatele lui pe comisarul politic, cu pistolul în mână.

Cel de-la doilea plan al romanului ne aduce în epoca postbelică și urmărește viața personală a lui Andrei Naparu, în cariera sa militară și în avatarurile sale sentimentale, precum și ca soț și tată de familie. Această parte a romanului, marcată tipografic de litere cu caracter distinct, se deosebește și se opune contrapunctic celeilate părți, prin sentimentalismul ei nostalgic și prin tendința de a se converti într-un veritabil poem al iubirii erotice sau familiale: “De o parte trecutul, cu toate eșecurile și succesele sale (…) De cealaltă parte, prezentul și viitorul – debutând în tulburătoarea după-amiază a iubirii redescoperite dintre el și Lilia, proiecție pasională a împlinirilor calme, târzii, ce-i înveliseră cu săgeți de foc…” (p. 194). Desigur că un cititor atent poate intui, parcurgând aceste pagini, că protagonistul este într-o anumită măsură un alter ego al autorului însuși, lucru normal de altfel, pentru că orice autor care se respectă scrie întotdeauna despre lucrurile știute de el mai bine, pe care numai experiența proprie de viață le poate da. Grăitoare și încărcată de nostalgie este, în această ordine de idei, evocarea satului Bahnari și a străzii Hușului cu casele și locuitorii ei, din Vasluiul de altădată, de la care se revendică atât eroul cărții, cât și autorul, în mod evident legat sufletește și mândru de obârșia sa, pentru că de aici s-au ridicat, în timp, destui oameni de valoare.

Titlul romanului poate părea destul de enigmatic, la prima vedere. Ce să însemne oare “Ultima noapte la Tanais”? S-ar putea bănui că este o parafrază la “Ultima noapte pe Titanic”. O documentare minimală relevă că Tanais era vechea denumire a Donului, la gurile sale de vărsare în Marea Neagră. Prin extensiune, fluviul Don. Cum orașul Stalingrad (numit Astrahan în epoca țaristă și Volgograd de la Hrușciov încoace) este situat la Cotul Donului, se înțelege că romanul este conceput ca un poem solemn ori ca un requiem în memoria militarilor români care și-au încheiat în mod tragic destinul la Stalingrad, lucru sugerat și de imaginea de pe coperta întâi a cărții. O carte care merită să fie citită.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: