Home / Tag Archives: centrala termica

Tag Archives: centrala termica

Coșul unei centrale termice din timpul comunismului dă bătăi de cap locatarilor unui bloc din Bârlad

Locatarii blocului 3 de pe bulevardul Epureanu nu reușesc de 20 de ani să rezolve o problemă care-i afectează în special pe cei de la ultimul etaj. Coșul fostei centrale termice, care încălzea câteva blocuri în timpul comunismului, le face mari probleme și nici o autoritate nu a intervenit până acum.

Ori de câte ori plouă, apa de pe coș se scurge pe acoperiș producând infiltrații, în tavanele locuințelor oamenilor. De 20 de ani și mai bine, locatarii de la utimul etaj sunt nevoiți să execute lucrări de renovare a apartamentelor pentru a combate igrasia. Cheltuiesc bani în zadar pentru că infiltrațiile nu dispar. Spațiul în care a funcționat fosta centrală termică până în anii ‘90, un apartament de două camere situat la parterul blocului, a fost dat în concesiune către Aquavas, în urmă cu câțiva ani, societatea amenajându-și acolo un birou.

Reprezentanții Aquavas au declarat reporterului Est News că nu această societate este cea care are căderea să intervină, ci Primăria, instituția care a preluat toate bunurile de la fostul RGACL. După Revoluție, centrala a fost dezafectată și valorificată, dar coșul a fost uitat. A rămas la locul lui de aproape 50 de ani, ca o piesă de muzeu, uitată de autoritățile care nu au luat în calcul păsul locatarilor.

Am dori să-l dăm noi jos, dar nu avem utilaje, nu suntem specialiști ca să acționăm în așa fel încât să nu punem în pericol siguranța acoperișului. Primăria are un serviciu pentru situații de urgență, dotat cu scară, cu specialiști, ar putea să intervină. Abia acum am aflat că, de fapt, Primăria este cea care trebuie să se ocupe de problema noastră și nu Aquavas”, ne-a declarat un locatar de la etajul trei al blocului respectiv.

Oamenii își pun speranțe în municipalitate, că va găsi de cuviință să intervină cât mai repede, până când ploile de vară și toamnă nu le vor afecta din nou apartamentele. (Mihaela NICULESCU)

Clădirea unei foste centrale termice ar putea trece în administrarea Spitalului „Beldiman”

Spitalul bârlădean are nevoie de spațiu. Astăzi, consilierii locali bârlădeni vor fi solicitați să voteze pentru un proiect de hotărâre ce privește spitalul. Este vorba despre trecerea în administrarea spitalului bârlădean a unui imobil aparținând domeniului public al municipiului Bârlad. Cu alte cuvinte, spitalul solicită să ia în administrare fosta centrală aflată în spatele spitalului, vizavi de Grădinița nr. 9.

În expunerea de motive nu se precizează și scopul pentru care spitalul a solicitat acel spațiu. Daniela Borș, managerul Spitalului de Urgență „Elena Beldiman” a declarat pentru Est News că spațiul respectiv va fi utilizat pentru amenajarea unor dependințe, cum ar fi vestiarele pentru angajați, care lipsesc în acest moment.

„Nu este bătută în cuie destinația spațiului în care a funcționat centrala termică, dar în niciun caz nu se va amenaja nicio secție medicală și nici cabinete medicale. Avem nevoie de spațiu ca de aer și ne gândim că în acel perimetru am putea amenaja vestiare pentru angajați”, a explicat managerul Daniela Borș.

Rămâne de văzut dacă proiectul va primi votul consilierilor, care se întrunesc în ședință ordinară astăzi, la ora 16. (Mihaela NICULESCU)

Clubul Rotary a strâns banii pentru achiziționarea unei centrale termice la Centrul Județean de Transfuzii

de Mihaela NICULESCU

Centrul Județean de Transfuzii Sanguine, cu sediul la Bârlad, va avea de anul acesta centrală termică proprie. În urma balului caritabil organizat de Clubul Rotary, pe 25 mai, a fost strânsă o sumă de bani care ar putea acoperi cheltuielile cu achiziționarea și montarea centralei termice.

Încă nu am calculat sumele donate, pentru că o parte dintre cei care au anunțat că vor dona nu ne-au virat încă banii. Sunt sigur că s-au adunat câteva mii de lei. Noi ne-am propus să ajutăm centrul cu jumătate din suma necesară, dar credem că vom acoperi întreaga investiție. Zilele acestea, vom ști exact care este suma obținută în urma actului caritabil”, ne-a declarat Vali Popa, președintele Clubului Rotary Bârlad.

Acesta spune că unii oameni de bine vor dona și echipamente necesare realizării investiției. Printre cei care și-au manifestat dorința de a ajuta comunitatea prin achiziționarea unei centrale pe gaz metan pentru Centrul de Transfuzii din Bârlad se numără atât membri cât și nemembri ai clubului, oameni de afaceri mai mici sau mai mari, care au în comun același lucru: simțul civic.

Centrul de Transfuzii din Bârlad a fost înființat în 1968 și de atunci funcționează în aceeași clădire de pe strada Mihail Kogălniceanu. În 50 de ani de existență centrul a fost încălzit cu sobe cu lemne. A venit timpul, cam târziu ce-i drept, ca această instituție, de o importanță vitală pentru sănătatea locuitorilor județului, să beneficieze de avantajele gazului metan.

Salvați banii Bârladului din mâinile nechibzuiților! Clădire răscumpărată de primărie cu un preț de șapte ori mai mare față de cât i-o vânduse aceluiași proprietar!

de Simona MIHĂILĂ

O nouă fistulă financiară își cască gura la Bârlad, amenințând bruma de bani publici ce ar trebui să asigure subzistența orașului. După afacerea ruinelor parafată la

Vedeți această clădire? Primăria a cumpărat-o cu 300.000 de lei de la proprietarul căruia i-o vându-se cu cca 40.000 de lei

sfârșitul anului trecut, când autoritățile locale au decis să cumpere cu peste 200.000 de euro o ruină pe care nimeni nu a vrut-o, ridicată pe pământul bârlădenilor de către SC PIPS, urmând a cheltui cel puțin încă pe atât pentru a o face funcțională, primarul Dumitru Boroș e pe cale să finalizeze o afacere la fel de păguboasă.

Având votul consilierilor PNL și al prietenilor consilieri de la PSD, la sfârșitul lui 2016 a fost cumpărată, pe Bulevardul Epureanu, o clădire aflată tot în paragină, în care a funcționat cândva o centrală termică. Aproape 300.000 de lei (adică 3 miliarde de lei vechi) au zburat din bugetul local pentru a achita acea clădire. Ca o ironie, proprietarul care a vândut clădirea o cumpărase, cu doar câțiva ani înainte, de la Primăria Bârlad cu suma de aproximativ 40.000 de lei (400 milioane de lei vechi).

Pe scurt, vechea conducere a Bârladului a vândut imobilul cu 400 de milioane de lei vechi, iar actuala conducere a răscumpărat-o cu 3 miliarde de lei. Între timp, clădirea nu a avut parte de nicio lucrare de reabilitare, fiind, practic, o ruină, atât în momentul vânzării, cât și al răscumpărării. Suntem în filmele cu proști? Nu, suntem la Bârlad!

 

Dar nu s-a terminat: mai trebuie o grămadă de bani! Pentru aceeași clădire!

Și țineți-vă bine! Într-un dispreț profund față de banul nostru, strâns din taxele și impozitele pentru achitarea cărora cei mai mulți bârlădeni își rup de la gură și își neglijează sănătatea, aleșii noștri nu se opresc aici. Pentru ca respectiva clădire  (250 mp) să devină funcțională, primarul Dumitru Boroș a anunțat că mai este nevoie de alte peste 730.000 de lei (circa 165.000 de euro). Ca sa justifice această sumă, Boroș a prezentat în fața Consiliului Local Bârlad, la ședința din ianuarie, o documentație tehnică realizată de o firmă de proiectare tocmită și plătită tot din bugetul local.

Urgența ar fi că aici ar trebui să se mute Direcția de Asistență Socială din cadrul primăriei, care necesită un spațiu mai mare decât cel pe care îl ocupă acum.

Consilierii PSD au votat împotriva proiectului de hotârâre privind alocarea celor 730.000 de lei, așa că acesta nu a fost adoptat. Deocamdată! Boroș a anunțat deja că se pregătește să îl supună iarăși dezbaterii consilierilor, iar de această dată e foarte optimist că pesediștii îl vor aproba. Nici nu ar fi de mirare! În spiritul fructuoasei colaborări PSD-PNL din 2016 încoace, pesediștii și liberalii vor negocia, poate, și acest proiect. Pe principiul ”noi v-o dăm pe asta, dacă voi ne-o dați pe cealaltă”.

Așa cum au făcut (cel puțin!) în cazul cumpărării ruinelor SC PIPS, de care pomeneam la începutul articolului. Bârladul va plăti pentru niște încăperi și o hală degradată peste 200.000 de euro. Și măcar de le-ar putea folosi. Autoritățile locale nu au făcut nici cel mai mic efort de a negocia prețul, deși terenul de sub aceste clădiri este al nostru, al Bârladului. Ca un bun afacerist, primăria i-ar fi putut cere firmei PIPS să lase la preț, fiindcă oricum nimeni nu-i va cumpăra vreodată niște ziduri fără terenul de sub acestea. Ori, de nu-i place, să-și ia zidurile inutile și să dispară de pe terenul orașului. Dar aleșii noștri au fost mărinimoși (nici vorbă să ne imaginăm cine știe ce interese ascunse la mijloc!). Așa că au slobozit sacul cu bani strânși din sudoarea bârlădeanului amărât și au dat de pomană!

 

Clădirea fostei centrale termice de pe strada Nicolae Tonitza din Bârlad, pericol public

de Mihaela NICULESCU

De mai bine de 10 ani, centrala termică dezafectată de pe strada Nicolae Tonița din Bârlad – de fapt, ce a mai rămas din ea – stă aproape să se prăbușească. Pe lângă pericolul pe care îl reprezintă în cazul unui cutremur de intensitate medie, ruinele centralei urâțesc aspectul cartierului de blocuri, care în niciun caz nu se află la periferia orașului, ci chiar în zona centrală.

Reprezentanții Asociației de Proprietari numărul 8, în perimetrul căreia se află centrala, au sesizat în repetate rânduri Primăria Bârlad cu privire la aspectul, dar și la mizeria pe care o creează aurolacii și câinii între zidurile părăsite, însă municipalitatea nu a luat nicio măsură.

În mandatul anterior se pusese problema ca centrala să fie dată Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP), ca o compensație pentru terenul pe care s-a construit Centrul de Afaceri. CARP ar fi vrut să reabiliteze imobilul și să îl transforme într-un club al pensionarilor, dar și să amenajeze o sală pentru pomeni și un magazin de pompe funebre. Primăria a considerat că schimbul nu era echitabil și nu a mai avut loc. A rămas cu clădirea în proprietatea Consiliului Local și acum nu știe ce să facă cu ea. Timpul a trecut, iar natura a săpat ușor dar sigur în zidurile și așa vechi ale fostei centrale. Acoperișul este atât de avariat încât poate ceda la orice furtună mai puternică. Locatarii blocurilor din zonă au nevoie ca de aer de locuri de parcare, iar garajele sunt un vis irealizabil pentru ei.

Am dori să închiriem aceste spații, dar în condițiile actuale ideea nu este prea încurajatoare, pentru că ar însemna să închiriem niște ziduri care ne-ar avaria mașinile. Dacă ni s-ar da în concesiune pe o perioadă lungă de timp, cele șase spații ar putea fi reabilitate de persoanele care doresc acest lucru și care ar trebui să cheltuiască bani serioși cu reabilitarea. Nici nu știu dacă ar reuși, pentru că structura de rezistență este la pământ, așa că mai rentabil ar fi să fie demolată și apoi transformată în locuri de parcare”, a declarat un locatar al blocului din spatele centralei.

Despre reabilitarea acestei centrale termice nici nu încape vorbă, pentru că Primăria ar trebui să cheltuie bani mai mulți decât dacă ar construi-o de la zero. O variantă ar fi în acest caz demolarea ei, dar și această operațiune ar costa Primăria câteva zeci de mii de lei. Rămâne de văzut ce planuri are Dumitru Boroș cu acest imobil aflat într-o stare avansată de degradare, ale cărei cărămizi au început deja să cadă, iar stâlpii de susținere mai au nevoie doar de un mic cutremur pentru a fi doborâți.

Cum funcționa ”cartelul” centralelor termice din România

Consiliul Concurenței a amendat Baxi România și 50 de distribuitori ai companiei cu amenzi în valoare totală de 990.000 lei (aproximativ 220.000 de euro) pentru încheierea unor înțelegeri anticoncurențiale pe piața distribuției centralelor termice și a accesoriilor.

 „În contractele încheiate în perioada 2006 – 2014 între Baxi România SA și distribuitori erau prevăzute clauze prin care se stabileau prețurile de revânzare ale produselor și care limitau comercializarea și libertatea exercitării concurenței între distribuitori”, arată Consiliul Concurenței, într-un comunicat.

Practic, distribuitorii erau obligați să respecte strategia de prețuri recomandate și să aplice aceste tarife în toată rețeaua proprie de magazine. De asemenea, contractele conțineau clauze restrictive în ceea ce privește participarea la licitații: dacă mai mulți parteneri comerciali solicitau cereri de ofertă de la Baxi, doar unul dintre distribuitori, respectiv primul care depunea cererea, beneficia de un preț competitiv. Ulterior, Baxi solicita documentarea fiecărei livrări cu o copie a contractului dintre distribuitor și clientul final, precum și o copie după factura emisă.

Sursa: money.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: