Home / Tag Archives: cj vaslui

Tag Archives: cj vaslui

Camioanele de mare tonaj ale firmelor de construcții fac praf drumurile din județ. Ce măsuri ia CJ Vaslui??

de Dănuț CIOBANU

Camioanele de mare tonaj distrug în fiecare zi rețeaua de drumuri din județul Vaslui. În timp ce multe drumuri comunale sunt asfaltate, drumurile județene sunt avariate de camioanele de mare tonaj. Pentru a limita degradarea infrastructurii rutiere, Consiliul Județean Vaslui lucrează la un set de măsuri pentru introducerea unor restricții de tonaj. Măsurile vor fi prevăzute în contractele de lucrări, iar constructorii care avariază covoarele asfaltice vor fi obligați să achite despăgubiri.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va interzice transportul pe drumurile județene a camioanelor de mare tonaj. În ultimele luni, implementarea de către UAT-uri a proiectelor finanțate prin PNDL II a dus la deteriorare puternică a infrastructurii rutiere.

Președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, a precizat că specialiștii din cadrul Direcției Tehnice lucrează la identificarea unui mecanism pentru a limita transportul camioanelor de mare tonaj pe drumurile județene.

“Avem în județ foarte multe proiecte de investiții în comune. Circulând pe drumurile din județ, am observat că pe de o parte se rezolvă problema infrastructurii, iar pe de altă parte se complică. Aceste investiții implică transportul de camioane de mare capacitate, iar covorul asfaltic de pe drumurile județene nu este adaptat caracteristicilor de astăzi ale transportatorilor. Trebuie să introducem restricții de tonaj pentru respectivele drumuri. Faci drumuri comunale, dar le strici pe cele județene.”, a spus Dumitru Buzatu.

Limitarea transportului cu camioanele de mare tonaj va fi prevăzută în contractele de execuție a lucrărilor, astfel încât toate daunele aduse drumurilor județene să fie acoperite financiar de către executanți.

“În prezent, constructorii strică drumurile, tot ei le fac, dar le plătim noi. De aceea, trebuie stabilit tonajul maxim pentru fiecare drum, înainte semnării contractelor de lucrări. În acest fel, vom primi despăgubiri pentru rețelele de drumuri distruse. Lucrăm la aceste măsuri și vrem să le adoptăm cât mai rapid. Covoarele asfaltice turnate în urmă cu câțiva ani nu rezistă la transportul de mare tonaj care se face astăzi.”, a mai spus Dumitru Buzatu.

Investiții în drumurile județene

CJ Vaslui derulează 13 proiecte pe PNDL II, care vizează reabilitarea infrastructurii rutiere. Au fost recepționate două proiecte pe infrastructură: DJ 244 M Roșiești – Idrici cu o lungime de 2,5 kilometri și DJ 244 L Bunești Averești cu o lungime de 2,5 kilometri. De asemenea, s-a recepționat proiectul privind reabilitarea podului de la Sărățeni.

La această dată, se lucrează la modernizarea drumului DJ 243 C – Voinești, care este finalizat în proporție de 70% și DJ 245 E – Costești, care este finalizat în proporție de 65%. De asemenea, se lucrează și pe două tronsoane din cele trei de pe DJ 244 H Dodești – Viișoara.

Din data de 1 august 2019, s-a emis ordinul de începere a lucrului și pe DJ 248 A – Todirești, cu o lungime de 10 kilometri.

Alte două proiecte sunt în procedurile de avizare, urmând ca și pe aceste trasee constructorul să demareze lucrările. Este vorba despre DJ 159 – Pungești – Gîrceni și DJ 246 Codăești – Tăcuta.

E în proiectare și DJ 243 B de pe raza comunei Ciocani, iar după obținerea avizelor se va emite ordinul de începere a lucrului.

Tot în procedurile de avizare sunt și proiectele care prevăd modernizarea DJ 244 K – Tanacu-Tătărăni, DJ 245 C Băcani-Bogdănița și DJ 246 – Ferești, unde se reabilitează 4,5 kilometri.

121 km drumuri de pământ

Județul Vaslui are în continuare sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ.

Conform datelor CJ Vaslui, la nivelul județului sunt înregistrate 51 de drumuri județene, cu o lungime totală de 940 de kilometri: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

Majoritatea PSD din CJ Vaslui nu a dat nicio șansă opoziției la echilibrarea bugetelor locale

de Dănuț CIOBANU

Echilibrarea bugetelor locale s-a încheiat extrem de prost pentru consilierii județeni din opoziție. Deși au acuzat conducerea Consiliului Județean (CJ) Vaslui că împarte banii după preferințe politice și au redactat în plenul ședinței mai multe amendamente, consilierii liberali au pierdut pe linie. Toate amendamentele formulate de aceștia au fost respinse. „Eu nu am spus că voi aproba propunerile minoritarilor.”, le-a transmis liberalilor Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Consiliul Județean Vaslui a aprobat, cu majoritate de voturi, ultima repartizare de sume din fondul constituit din impozitul pe venit pe anul 2019. Suma rămasă la dispoziția CJ-ului pentru echilibrarea bugetelor locale a fost de 7.597.000 lei. Resursele financiare au fost repartizate unui număr total de 49 UAT-uri, sumele împărțite fiind cuprinse între 50 și 900 mii lei.

Deși au insistat cu noi amendamente pentru a introduce pe lista beneficiarilor și alte UAT-uri, consilierii din opoziție s-au resemnat în fața votului majorității.

Nu m-am bucurat când am văzut propunerile, deși unii primari liberali sunt vizați favorabil de această alocare. În acest an au fost mai multe alocări subiective, în favoarea primarilor PSD. Huși, Hoceni, Pădureni, Ciocani, Arsura, Bălteni sunt UAT-urile cu cele mai mari alocări, iar nimeni din primarii noștri nu se ridică la aceste cifre. Comunele Tăcuta și Stanilești nu au primit niciun leu.”, a spus Gheorghe Viziteu, consilier PNL.

Consilierii din opoziție au adăugat că, potrivit algoritmului politic, primarii din opoziție ar fi trebuit să beneficieze de 30% din suma repartizată și au primit un procent de numai 11%.

Toate amendamentele respinse

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a precizat că nu există o normă în ceea ce privește împărțirea banilor, ci echilibrarea se poate face doar prin consens.

Eu nu am spus că voi aproba propunerile minoritarilor. Toate amendamentele se supun la vot. Nu suntem obligați să luăm o hotărâre într-un anumit sens.”, a precizat Buzatu.

În consecință, consilierii liberali au redactat în plenul ședinței trei amendamente, prin care s-a propus acordarea de sume de bani pentru comuna Vetrișoaia (200.000 lei), Laza (150.000 lei) și Tăcuta (88.000 lei). Pentru a acoperi financiar aceste amendamente, s-a solicitat reducerea sumelor alocate pentru Huși, Dănești, Iana și Ștefan cel Mare.

La fel ca și în ședințele anterioare, când s-au echilibrat bugetele locale, toate cele trei amendamente au fost respinse, iar proiectul de hotărâre a fost adoptat în varianta inițială.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui, care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019, se repartizează pentru: susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

Negocieri politice pentru împărțirea ultimilor bani din fondul la dispoziția CJ Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Consilierii din cadrul CJ Vaslui au ajuns să se bată pentru fiecare leu care se distribuie UAT-urilor din județ. Cum în urma rectificării bugetare operate la Palatul Victoria județul Vaslui a primit doar 4,2 milioane de lei, fondul la dispoziția CJ-ului a devenit principala miză financiară. Suma rămasă pentru echilibrarea din luna septembrie este de 7,5 milioane lei. Pentru a tempera criticile consilierilor din opoziție, care au pierdut pe linie la echilibrările anterioare, conducerea CJ-ului i-a invitat la discuții.

Echilibrarea bugetelor locale din fondul la dispoziția Consiliului Județean (CJ) Vaslui, care va avea loc în luna septembrie, marchează o premieră politică la nivel local. Conducerea CJ-ului a invitat forțele politice la o discuție prealabilă în ceea ce privește sumele care vor fi repartizate UAT-urilor.

„Echilibrarea bugetelor locale o vom face în ședința următoare. Invităm la dialog toți factorii politici care sunt în componența CJ-ului, pentru a discuta despre echilibrare. De asemenea, vom vorbi și cu primarii pentru a face o echilibrare bună, care să ducă la rezolvarea problemelor care există la nivelul județului nostru. Sperăm ca până la sfârșitul acestui an să mai avem parte de o rectificare a bugetului național”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

În luna septembrie, se va repartiza UAT-urilor suma de 7.597.000 lei. La începutul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui, care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019, se repartizează pentru susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

Scandal pe amendamente

Amendamentul propus de Ciprian Trifan pentru repartizarea din fondul de rezervă al CJ Vaslui a sumei de 300.000 lei comunei Hoceni a provocat nemulțumire în rândul consilierilor din opoziție.

„Suntem șocați de această propunere de a sprijini comuna Hoceni. Noi avem amendamente mai vechi cu nevoi similare, iar altcineva vine și ne ia fața. Nu putem favoriza la infinit anumite UAT-uri! Ceva nu este în regulă. Vom face amendamente ad-hoc pentru ca și primarii noștri să primească bani. Apreciem că prin acest amendament nu sunteți interesați de un dialog pentru o echilibrare justă”, a spus consilierul Gheorghe Viziteu.

Amendamentele formulate au vizat acordarea sumei de câte 200.000 lei pentru comunele Tăcuta, Grivița, Oltenești și Vetrișoaia. După supunerea la vot, amendamentele liberalilor au fost respinse, singura comună care a primit bani fiind Hoceniul.

„De ce nu s-a așteptat și pentru comuna Hoceni rectificarea națională? Hoceniul a angajat cheltuieli și nu are surse sau nu s-a realizat bugetul local. Favorizați comunele cu primari PSD, iar cele liberale le dați deoparte. Au fost încurajați primarii PSD să facă cheltuieli că se vor acoperi, iar restul primarilor să se limiteze la bugete”, a spus Liviu Iacob, consilier.

Vasluiul a primit doar 4,2 milioane de lei

Deși se așteptau să primească sume de bani mult mai mari, prin ultima rectificare a bugetului consolidat al statului județul Vaslui a primit doar 4,2 milioane de lei. Astfel, 60 de UAT-uri au primit pentru echilibrare sume mai mici de 10.000 lei. Comunele care au încasat la rectificarea cea mai mică sumă, adică 2.000 de lei, sunt: Alexandru Vlahuță, Bogdana, Dimitrie Cantemir și Pogonești.

Un alt grup de localități a primit de la Guvernul României suma de 3.000 lei: Arsura, Boțești, Ciocani, Fruntișeni, Ibănești, Miclești, Pochidia, Rafaila, Șuletea, Tătărăni. Printre comunele cu cele mai mari sume se numără Ferești – 104.000 lei, Văleni – 53.000 lei, Tutova – 44.000 lei, Fălciu 41.000 lei.

În cazul orașelor, sunt acordate următoarele sume: Vaslui – 1.391.000 lei, Bârlad – 1.075.000 lei, Huși – 305.000 lei, Negrești 55.000 lei, Murgeni – 43.000 lei.

CJ Vaslui sfătuiește primarii să dezvolte comunitățile, nu să stea cu mână întinsă la Guvern

de Dănuț CIOBANU

Rectificarea bugetului consolidat al statului nu este așa cum se așteptau primarii. UAT-urile din județul Vaslui primesc în total 4,2 milioane de lei, multe comune având alocată suma de 2.000 lei. Conducerea CJ Vaslui îi avertizează pe primari că în luna august nu pot primi fonduri ca la începutul anului. Pentru a avea bani mai mulți, primarii ar trebui să colecteze mai bine taxele și impozitele locale și să încurajeze investițiile în comunitățile lor.

În cursul acestei săptămâni, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de rectificare bugetară. Conform actului normativ, cele 86 de unități administrativ teritoriale din județul Vaslui ar urma să primească în total suma de 4.221.000 lei. Un număr de 60 de UAT-uri vor primi pentru echilibrare sume mai mici de 10.000 lei. Comunele care primesc la rectificarea cea mai mică sumă, adică 2.000 de lei, sunt: Alexandru Vlahuță, Bogdana, Dimitrie Cantemir și Pogonești. Un alt grup de localități primește de la Guvernul României suma de 3.000 lei: Arsura, Boțești, Ciocani, Fruntișeni, Ibănești, Miclești, Pochidia, Rafaila, Șuletea, Tătărăni. Printre comunele cu cele mai mari sume se numără Ferești – 104.000 lei, Văleni – 53.000 lei, Tutova – 44.000 lei, Fălciu 41.000 lei.

În cazul orașelor, sunt acordate următoarele sume: Vaslui – 1.391.000 lei, Bârlad – 1.075.000 lei, Huși – 305.000 lei, Negrești 55.000 lei, Murgeni – 43.000 lei.

Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că în acest moment proiectul de rectificare a bugetului consolidat al statului este lansat în dezbatere publică și urmează să fie aprobată o hotărâre de guvern în acest sens.

“Rectificările sunt doar niște corecții ale bugetului, nu redefinesc un buget în totalitatea lui. Banii sunt repartizați pentru acoperirea cheltuielilor care țin de asistența socială. Dacă creșterea economică va permite, se vor mai distribui în teritoriu și alte sume. Însă, autoritățile locale trebuie să știe că nu vine un calup de bani în luna ianuarie și unul în luna august. Nu pot să anticipez dacă vor fi sau nu nemulțumiri din partea primarilor. Conducerile UAT-urile trebuie să fie foarte atente în ceea ce privește colectarea taxelor și impozitelor locale, să creeze mediul favorabil pentru a beneficia de investiții, să facă toate eforturile pentru a-și crește veniturile. Politica de coeziune a funcționat foarte bine la nivel național, iar județul nostru a primit sume importante de bani de la alte județe”, a spus Ciprian Trifan.

La rândul lui, Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu, a precizat că este posibil ca UAT-urile să mai primească și alte fonduri: “Cred că au dat bani doar pentru plata indemnizațiilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap. Noi așteptăm fondurile pentru repararea infrastructurii rutiere, avariate de inundațiile din această primăvară”.

CJ Vaslui dă aproape 8 milioane lei

CJ Vaslui va repartiza UAT-urilor suma de 7.597.000 lei din fondul la dispoziție. Sumele vor fi distribuite în teritoriu după ce Guvernul României va adopta rectificarea bugetului consolidat al statului.

În cursul lunii iulie 2019, CJ Vaslui a repartizat pentru a treia oară sume de bani din fondul la dispoziție pentru 17 UAT-uri. Au primit bani următoarele UAT-uri: Arsura – 50 mii lei, Bogdănești – 350 mii lei, Delești – 100 mii lei, Drînceni – 250 mii lei, Duda Epureni – 200 mii lei, Epureni – 200 mii lei, Laza – 100 mii lei, Munteni de Jos – 150 mii lei, Oșești – 300 mii lei, Poienești – 100 mii lei, Ștefan cel Mare – 200 mii lei, Vulturești – 127 mii lei, Zorleni – 500 mii lei, Ciocani – 300 mii lei, Banca – 250 mii lei, Miclești – 200 mii lei, Bogdana – 100 mii lei.

La începutul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor. În urma celor trei repartizări de fonduri, CJ-ul mai are la dispoziție 8.447 mii lei.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019 se repartizează pentru: susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

CJ Vaslui urgentează finalizarea ultimelor 10 proiecte de pe PNDL 1

Consiliul Județean (CJ) Vaslui mai are în derulare 10 proiecte finanțate prin PNDL 1. Este vorba despre modernizarea unor drumuri județene, reabilitarea sistemului de apă și canal, amenajarea noului centru cultural etc.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că aproximativ 70% din lucrările acestor proiecte sunt realizate și recepționate și urmează să fie finalizate în perioada următoare.

Mai avem de organizat o licitație pentru un segment de drum unde valoarea de execuție a crescut cu 20%. În scurt timp vom ști câștigătorul și se va trece la lucru. La centrul multifuncțional cultural, care este cel mai important proiect pe care îl avem finanțat pe PNDL 1, sperăm ca lucrările să fie finalizate până la sfârșitul anului. Lucrările sunt avansate și vrem ca la data de 31 decembrie 2019 să redăm această clădire culturii vasluiene. În anul 2020, la noul centru se va desfășura Festivalul de Umor “Constantin Tănase”, a spus Ciprian Trifan.

În cursul anului 2017, lucrările la proiectul Proiectul «Reparații capitale și refuncționalizarea Casa Armatei Vaslui – Centrul Cultural Județean Multifuncțional» s-au blocat din cauza intrării în insolvență a SC Corevas Vaslui. Ulterior, CJ Vaslui a refăcut proiectul și expertiza pentru a nu fi probleme cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și a demarat organizarea unei noi licitații publice. Astfel, în cursul lunii noiembrie 2018, CJ Vaslui a semnat cu SC Nortek Trust AG SRL Bacău contractul de execuție a proiectului.

Inițial, proiectul trebuia finalizat până la sfârșitul anului 2018, dar CJ Vaslui a obținut o prelungire cu încă doi ani a termenului de execuție. Contractul semnat cu Ministerul Dezvoltării prevede ca proiectul să beneficieze de o finanțare de la bugetul de stat de 92 miliarde de lei vechi. (Dănuț CIOBANU)

CJ Vaslui a declanșat marea asfaltare. Mai multe drumuri județene sunt modernizate

de Dănuț CIOBANU

Cele 17 proiecte finanțate prin PNDL 2, care sunt derulate de Consiliul Județean Vaslui, au intrat în linie dreaptă. Două drumuri județene de la Roșiești și Bunești Averești și podul de la Sărățeni au fost deja recepționate. În scurt timp vor fi finalizate lucrările și la drumurile județene din zona Voinești și Costești. Din data de 1 august s-a dat ordinul de începere a lucrului și pe tronsonul de 10 kilometri din comuna Todirești, care face legătura cu județul Iași. Sunt în proiectare și avizare alte drumuri de la Ciocani, Tanacu, Pungești, Codăești etc.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui accelerează implementarea proiectelor care dispun de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 2. Instituția derulează 17 proiecte, care totalizează 180 milioane de lei. 13 proiecte vizează reabilitarea infrastructurii rutiere, trei proiecte privesc reabilitarea unor poduri, iar printr-un proiect se finanțează construcția unui imobil la Școala Inclusivă „Sfânta Ecaterina” din Huși.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a declarat că toate proiectele sunt licitate și sunt în diferite faze privind proiectarea și obținere a unor avize. La unitatea de educație de la Huși se lucrează la demolarea unei clădiri, pentru ca în locul acesteia să fie construită alta: „În perioada imediat următoare vom recepționa două proiecte pe infrastructură. Drumurile reabilitate sunt DJ 244 M Roșiești – Idrici cu o lungime de 2,5 kilometri și DJ 244 L Bunești Averești cu o lungime de 2,5 milometri. De asemenea, am recepționat proiectul privind reabilitarea podului de la Sărățeni”, a precizat Ciprian Trifan.

La această dată, se lucrează la modernizarea drumului DJ 243 C – Voinești, care este finalizat în proporție de 70% și DJ 245 E – Costești, care este finalizat în proporție de 65%. De asemenea, se lucrează și pe două tronsoane din cele trei de pe DJ 244 H Dodești – Viișoara.

Legătură cu județul Iași, reabilitată

La 1 august 2019 s-a emis ordinul de începere a lucrului și pe DJ 248 A – Todirești, cu o lungime de 10 kilometri, arteră rutieră extrem de importantă pentru județul Vaslui, pe unde se face legătura cu județul Iași.

„Proiectul de la Todirești a trecut de avizare și proiectare și se începe lucrul. Drumul trece prin localitățile Drăgești și Sofronești, până la limita cu județul Iași. La ieșirea din Sofronești vom reabilita și un pod. Acesta este un proiect foarte important pentru județul nostru”, a mai spus Ciprian Trifan.

Alte două proiecte sunt în procedurile de avizare, urmând ca și pe aceste trasee constructorul să demareze lucrările. Este vorba despre DJ 159 – Pungești – Gîrceni și DJ 246 Codăești – Tăcuta. La această dată este în proiectare și DJ 243 B de pe raza comunei Ciocani, iar după obținerea avizelor se va emite ordinul de începere a lucrului. Tot în procedurile de avizare sunt și proiectele care prevăd modernizarea DJ 244 K – Tanacu-Tătărăni, DJ 245 C Băcani-Bogdănița și DJ 246 – Ferești, unde se reabilitează 4,5 kilometri.

Investiții de 860 milioane de lei

În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020.  Județul Vaslui a avut declarate eligibile pentru finanțare 251 de proiecte, investiții care sunt derulate de CJ și autoritățile publice locale. Valoarea totală a proiectelor din cadrul PNDL 2 se ridică la suma de 860 milioane de lei. Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe.

50 de funcționari din cadrul CJ Vaslui s-au instruit pentru a presta servicii de calitate

Ieri, în Sala Mare a Palatului Administrativ, a avut loc conferința de închidere a proiectului «Calitate și performanță: strategie de management la Consiliul Judetean Vaslui». Obiectivul general al proiectului a fost optimizarea proceselor orientate către beneficiari, prin conformarea calității serviciilor publice furnizate de Consiliul Județean (CJ) Vaslui la cerințele standardului ISO 9001:2015 și raportarea la managementul performanței bazat pe BSC.

În urma activităților din proiect s-a realizat îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților a 50 de persoane din cadrul CJ-ului în domeniul managementului calității și al performanței pentru optimizarea proceselor orientate către beneficiari.

„Este un proiect implementat de colegii noștri, pentru îmbunătățirea procedurilor din cadrul instituției. Într-un proiect cei mai interesați sunt beneficiarii, pentru că cei care implementează o pot face și în alte locuri. E bine când particip la conferințe de închidere a unor proiecte”, a spus Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

În cadrul proiectului a fost lansată o aplicație informatică care permite accesul tuturor angajaților CJ-ului, precum și circuitul electronic al documentelor specifice. De asemenea, a avut loc un schimb de experiență derulat la CJ Gorj, cu participarea a 17 persoane. Proiectul a fost cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, iar perioada de implementare de fost de 18 luni, începând cu data de 29 ianuarie 2018. Valoarea totală a proiectului este de 609.991 lei, din care valoarea nerambursabilă de 597.792 lei. (Dănuț CIOBANU)

Autoritățile județene nu vor să aștepte mult și bine bani de la Guvern: vor repara drumurile distruse de inundații cu bani de la bugetul local

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui a început să repare din fonduri proprii infrastructura rutieră afectată de inundațiile din perioada 24 mai – 24 iunie 2019. Până (și dacă!) vor veni fondurile de la Guvernul României pentru reabilitarea infrastructurii, se intervine în teritoriu pentru ca toate drumurile să fie accesibile.

În urma ploilor abundente din această primăvară, cele mai mari pagube au fost înregistrate pe drumurile județene, unde este nevoie de reabilitarea a peste 87 kilometri. De asemenea, 4 poduri, 2 podețe și o ravenă au nevoie urgentă de reabilitări, valoarea totală a pagubelor contabilizată la nivelul Consiliului Județean (CJ) Vaslui fiind de peste 11,6 milioane de lei.

Noi am început să reparăm drumurile calamitate imediat după ploile torențiale, pentru ca oamenii să poată circula. Pe lângă drumuri, am avut probleme și cu câteva poduri. Într-o primă fază asigurăm accesabilitatea drumurilor pentru cetățeni, pentru ca apoi să facem lucrări mai ample pentru a asigura și confortul conducătorilor auto. În ultima perioadă, am intervenit pe drumurile din tot județul”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

În ultima ședință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Vaslui a fost adoptată o hotărâre pentru solicitarea unor fonduri de la Guvernul României, pentru refacerea infrastructurii afectate de inundații. În total, în județul Vaslui este nevoie de circa 59 milioane de lei pentru refacerea infrastructurii rutiere.

În total, 57 de comune, municipiile Vaslui și Huși, orașele Murgeni și Negrești, precum și CJ Vaslui au înregistrat pagube la infrastructura rutieră din cauza fenomenelor meteo și hidro periculoase.

Comunele care au solicitat cele mai mari fonduri pentru refacerea unor drumuri comunale și sătești și a unor poduri și podețe sunt: Dimitrie Cantemir (2,7 milioane lei), Rebricea (2,4 milioane lei), Ivănești (1,76 milioane lei), Puiești (1,7 milioane lei), Fruntișeni (1,68 milioane lei), Zăpodeni (1,4 milioane lei), Pogana (1,14 milioane lei) și Fălciu (1,06 milioane lei).

CJ Vaslui sprijină financiar construcția taberei de copii de la Pădureni

Consiliul Județean (CJ) Vaslui sprijină construirea taberei pentru copii și tineri din comuna Pădureni. În acest sens, la ultima repartizare de sume din fondul aflat la dispoziția CJ Vaslui, comuna Pădureni a primit un million de lei. Inițiativa conducerii CJ-ului vine după ce nu s-a reușit preluarea de la Ministerul Tineretului a taberei de la Poiana Căprioarei.

“Ideea sprijinirii acestei investiții a venit de la faptul că în județul Vaslui nu este o tabără pentru copii, care să permită beneficiarilor să petreacă timp frumos în vacanțe. De asemenea, o astfel de tabără ne asigură pe timpul vacanțelor schimburile de copii între județul Vaslui și raioane din Republica Moldova. Pornind de la aceste nevoi, a apărut proiectul de la Pădureni, unde autoritățile locale au inițiat în urmă cu mai mulți ani construirea unui loc de agrement. Proiectul este acum adus la un nivel avansat și noi am hotărât să acordăm suma de un million de lei pentru finalizarea investiției”, a spus Vasile Mariciuc, viceprimarul județului Vaslui.

Tabăra de la Pădureni este formată din trei corpuri de clădire cu 40 de locuri și este amplasată într-un cadrul natural de excepție. Pe lângă toate dotările necesare, beneficiarii taberei au la dispoziție și un ștrand modern unde se pot relaxa.

“CJ va sprijini în continuare finanțarea acestei tabere, pentru ca proiectul să fie dus la bun sfârșit. Noi am făcut demersuri repetate la Ministerul Tineretului și Sportului pentru a prelua tabăra de la Poiana Căprioarei, dar, din păcate nu am reușit să devenim proprietarii acestei locații. Dacă reușim să o preluăm, vom reabilita această tabără pentru ca beneficiarii să aibă cele mai bune condiții pentru relaxare și agrement”, a mai spus Vasile Mariciuc. (Dănuț CIOBANU)

CJ Vaslui mai dă bani la încă cinci primării. Bârladul primește 500.000 lei

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui a aprobat repartizarea unor sume de bani pentru 44 de UAT-uri. Dacă în proiectul de hotărâre erau prevăzute fonduri pentru 39 de primării, după votarea de către consilierii județeni a unor amendamente au mai primit bani municipiul Bârlad și comunele Bogdana, Grivița, Deleni și Vulturești.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a aprobat în ședința ordinară de la sfârșitul săptămânii trecute noi sume de bani pentru UAT-uri. La începtul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor.

Conform proiectului de hotărâre, aleșii locali urmau să repartizeze în total suma de 11.700 mii lei, pentru un număr de 39 UAT-uri. Consilierii din opoziție s-au declarat nemulțumiți de modul în care s-au alocat banii și au propus mai multe amendamente la proiectul de hotărâre.

“Nu știm cum ați procedat în alocarea acestor sume de bani. Primarii noștri primesc doar 200.000 lei din totalul sumei repartizate. Noi am formulat o serie de amendamente, deoarece unii primari au nevoie de sprijin. Supunem atenției dumneavoastră aceste amendamente”, a spus Gheorghe Viziteu, consilier liberal.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că la fiecare repartizare de fonduri au loc astfel de discuții. “Am spus de la începutul repartizării că vom echilibra bugetele doar pentru investiții, pentru asigurarea cofinanțărilor la proiecte. În această repartizare am ținut cont de solicitări. Sunt oameni care vor să obțină de la noi bani, dar noi nu îi avem”, a spus Dumitru Buzatu.

Pe lângă amendamentele formulate de liberali, au mai depus câte un amendament și Dumitru Buzatu și Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui. După supunerea la vot a acestora, amendamentele liberalilor au fost respinse, iar cele formulate de conducerea CJ-ului au fost aprobate. Astfel, pe lângă cele 39 de UAT-uri au mai primit sume de bani și municipiul Bârlad – 500.000 lei, Bogdana – 100.000 lei, Grivița – 100.000 lei, Deleni – 100.000 lei și Vulturești – 100.000 lei.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui, care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019, se repartizează pentru susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

CJ Vaslui a lansat două proiecte de 18,4 milioane de lei în sănătate și învățământ

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui a dat drumul la două proiecte de investiții în valoare totală de 18,4 milioane de lei. Proiectele sunt finanțate de Uniunea Europeană prin POR 2014-2020. Cele două programe vizează extinderea UPU din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui și modernizarea și dotarea Școlii Profesionale „Sfânta Ecaterina” Huși. Proiectul destinat infrastructurii de sănătate va fi finalizat în luna mai 2023, iar investiția de la Huși în luna ianuarie 2022.

Vineri, 21 iunie 2019, în Sala Ștefan cel Mare” a Consiliului Județean (CJ) Vaslui a avut loc conferința de lansare a proiectului „Extindere Unitate de Primiri Urgențe și realizare Heliport”. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană (UE), prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 8 ”Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale”. Perioada de implementare a proiectului este de 75 luni, începând cu data de 1 martie 2017 până la data de 31 mai 2023.

Valoarea totală a proiectului este de 10.713.264 lei, din care 6.699.421 lei asistența financiară nerambursabilă (4.785.301 lei contribuția UE și 1.914.120 lei finanțare de la bugetul de stat) și 4.013.842 lei cofinanțarea din partea județului Vaslui.

La Spitalul Județean de Urgență (SJU) Vaslui mai sunt în lucru noul ambulatoriu și pavilionul de zi. Urmează acum extinderea UPU și urmează ca de la mijlocul lunii viitoare să semnăm contractul de finanțare pentru dotarea ambulatoriului. Toate aceste proiecte vizează îmbunătățirea infrastructurii de sănătate din județul nostru. Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor medicale de urgență furnizate cetățenilor de UPU”, a spus Elena Chircu, managerul proiectului și directorul Direcției pentru Integrare Europeană din cadrul CJ Vaslui.

Proiectul mai vizează construirea unui heliport de suprafață situat pe sol, în incinta SJU Vaslui, pentru facilitarea transferului pacienților către alte unități sanitare. Principalii beneficiari ai proiectului sunt cei 56.000 de pacienți care trec, în medie, în fiecare an pe la UPU a SJU Vaslui, cele 101 persoane care lucrează la UPU, paramedicii care lucrează pe autospecialele de terapie intensivă, precum și cei 170 de aparținători ai pacienților care se prezintă zilnic la UPU.

Școala „Sfânta Ecaterina” Huși intră în modernizare

În cadrul aceluiași eveniment, CJ Vaslui a lansat un alt proiect cu finanțare europeană, destinat elevilor cu cerințe educaționale speciale: „Reabilitare, modernizare și dotare Școala Profesională Specială Sfânta Ecaterina Huși”. Proiectul este cofinanțat de UE, prin POR 2014-2020, Axa prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale.

Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni, începând cu data de 1 aprilie 2019 până la data de 31 ianuarie 2022. Valoarea totală a proiectului este de 7.721.767 lei, din care 7.082.769 lei asistența financiară nerambursabilă (6.143.218 lei contribuția UE și 939.551 lei finanțare de la bugetul de stat) și 638.997 lei cofinanțarea din partea județului Vaslui.

Rezultatele obținute prin implementarea proiectului vor fi un campus modernizat cu spații de recuperare, recreere, socializare, cazare și masă care respecta standardele în vigoare. Campusul va cuprinde o cantină cu o capacitate de 90 de elevi/serie, modernizată și dotată cu bunuri, precum și un cămin internat cu o capacitate de cazare de 111 locuri, cu spații destinate  recuperării, socializării, recreerii și cazării.

Dumitru Buzatu

Sunt foarte importante cele două proiecte. Noi avem o problemă la nivelul societății, care este cea a sănătății. Știm că este aglomerație frecventă la UPU și această situație nu o putem rezolva dacă nu facem ceva acolo. Să încercăm să modernizăm acele spații și să stabilizăm personalul medical. Și la Școala Sfânta Ecaterina din Huși trebuie să facem investiții acolo. Am avut succes că am atras fonduri europene la acest obiectiv”, a spus Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Așa nu se mai poate! Întreprinzătorii vasluieni cer autorităților județene drumuri asfaltate pentru a-și dezvolta afacerile

de Dănuț CIOBANU

Oamenii de afaceri din mai multe zone ale județului Vaslui vor drumuri modernizate pentru a relansa economia locală. Consiliul Județean Vaslui a contabilizat mai multe solicitări din partea întreprinzătorilor pentru a reabilita drumuri din zone precum Bunești Averești, Huși, Dimitrie Cantemir, Pochidia, Pogana etc

Nevoia unei infrastructuri rutiere moderne care se faciliteze dezvoltarea economică a județului Vaslui este mai mare decât oricând. Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că tot mai mulți oameni de afaceri solicită modernizarea drumurilor pentru ca mărfurile să fie transportate mai rapid, iar forța de muncă să poată circula cu ușurință.

“Am avut mai multe discuții cu reprezentanți ai mediului privat din care s-au despins mai multe solicitări în vederea reabilitării unor drumuri județene. În zona Bunești Averești avem un investitor strategic, în zona Huși – Dimitrie Cantemir sunt alți întreprinzători care au cerut modernizarea drumurilor atât pentru cetățeni, cât și transportul mai facil al mărfurilor”, a spus Ciprian Trifan

În acest sens, CJ Vaslui intenționează să demareze o campanie amplă pentru a analiza viabilitatea drumurilor județene și a creiona un proiect prin care mai multe tronsoane de drumuri de pământ sau piatră să fie asfaltate. Astfel, se va depune un proiect pe Fondul de Dezvoltare și Investiții, care vizează reabilitarea drumului județean între Pochidia și Pogana pe o distanță de 33,5 kilometri.

“Avem această zonă în mijlocul județului unde vrem să intervenim pentru ca cetățenii și mediul privat să beneficieze de drumuri bune. Cetățenii să aibă un loc de muncă, iar întreprinzătorii să își poată dezvolta afacerile. Acolo avem mai mulți producători de tomate și căutăm finanțare pentru că sunt mai multe sectoare de drumuri județene din pământ. “, a mai spus Ciprian Trifan.

Asfalt pe 100 kilometri de drumuri județene

În anul 2019, la nivelul județului Vaslui vor fi asfaltați aproximativ 100 de kilometri de drumuri județene în mai multe zone precum Ferești, Bulboaca, Idrici, Trestiana, Al. Vlahuță, Gherghești, Horga, Sărățeni, Chițoc, Rafaila etc.

“Toate proiectele de pe PNDL 1, PNDL 2 și drumul strategic înseamnă circa 300 kilometri de drumuri care vor fi modernizate. Pe lângă fondurile europene nerambursabile și bani de la bugetul național folosim și resurse proprii pentru reabilitarea infrastructurii, cum ar fi modernizarea unui tronson de 2,5 kilometri la Chițoc. Avem în derulare toate aceste investiții, pe care o parte din ele le vom recepționa la sfârșitul acestui an”, a precizat Ciprian Trifan.

Drumuri din pământ

La începutul anului 2019, județul Vaslui continuă să înregistreze la capitolul infrastructură sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ.

Conform datelor CJ Vaslui, la nivelul județului sunt înregistrate 51 de drumuri județene, cu o lungime totală de 940 de kilometri: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832 kilometri), Nord-Vest (1.738 kilometri), Centru (1.558 kilometri) și Vest (1.397 kilometri). Cele mai puține drumuri de pământ sunt în Sud-Vestul Olteniei (825 kilometri) și în Sudul Munteniei (878 kilometri). Regiunea București-Ilfov are doar 17 kilometri de drumuri de pământ.

CJ Vaslui dă undă verde pentru două investiții în infrastructură de peste 25 milioane lei

de Dănuț CIOBANU

CJ Vaslui va adopta două hotărâri extrem de importante pentru investițiile în infrastructura rutieră din județ. Hotărârile vizează actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru două proiecte privind reabilitarea și modernizarea a două drumuri județene. Investițiile au demarat cu bani de la bugetul local și continuă pe finanțare europeană. Cele două proiecte au o valoare de peste 25 milioane lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va adopta în ședința din această săptămână două hotărâri, care vizează actualizarea indicatorilor tehnico-economici a două investiții. Este vorba despre proiectul privind modernizarea DJ 245 E: DN 24 (Bulboaca) – Zizinca – Deleni – Moreni – DJ 245 L Costești, cu o lungime de 7,14 kilometri și proiectul de reabilitare a DJ 244I: Murgeni (DN 24 A) – Sărățeni – Mălușteni – DC 67, cu o lungime de 4,64 kilometri.

Cele două investiții sunt finanțate de la bugetul local și din fonduri europene. Actualizarea indicatorilor tehnico-economici este necesară ca urmare a adoptării OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, prin care se stabilește un salariul minim brut pe țară garantat în plată de 3.000 lei în domeniul construcțiilor.

Lucrările la cele două drumuri au început în perioada 2015-2016 și au fost finanțate de la bugetul județului. Ulterior, în anul 2018, când a fost identificată aplicația financiară europeană care se adresa obiectivelor de infrastructură nefinalizate, s-a luat decizia ca investițiile să fie trecute pe finanțare europeană.

Ambele proiecte au fost depuse în a doua parte a anului 2018 la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord Est, în cadrul apelului lansat pe Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Apelul vizează creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane prin modernizarea drumurilor județene. Apelul se adresează proiectelor de infrastructură rutieră de transport, începute din alte surse de finanțare și care nu sunt finalizate la data depunerii cererii pentru finanțare.

Investiții importante

Proiectul privind reabilitarea și modernizarea DJ 245 E: (Bulboaca) – Zizinca – Deleni – Moreni este repartizat pe două tronsoane, din care unul, de 1,4 kilometri, este realizat în proporție de 80%, iar al doilea, de 5,74 kilometri, este în faza de licitație pentru proiectare și execuție.

Valoarea totală a investiției se ridică la suma de 16.550.275 lei, din care finanțarea europeană nerambursabilă prin POR 2014-2020 este în valoare de 15.991.882 lei. Aplicatul proiectului este CJ Vaslui în parteneriat cu comuna Deleni, iar perioada de implementare este cuprinsă între 27 noiembrie 2018 – 26 ianuarie 2022.

Al doilea proiect privește reabilitarea și modernizarea drumului județean DJ 244I: Murgeni (DN 24 A) – Sărățeni – Mălușteni și dispune de o finanțare prin POR 2014-2020 care se ridică la 8.686.545 lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 8.239.368 lei. Și pentru acest proiect a fost semnat contractul de finanțare în luna noiembrie 2018, perioada de implementare fiind cuprinsă între 27 noiembrie 2018 – 26 noiembrie 2021. Aplicantul proiectului este CJ Vaslui, în parteneriat cu orașul Murgeni și comuna Mălușteni.

CJ Vaslui a cumpărat o ambulanță pentru Spitalul Anenii Noi din Republica Moldova

Proiectul “Amenajarea accesului în unitatea de primiri urgențe a Spitalului Regional din orașul Anenii Noi și dotarea cu ambulanță”, derulat în Raionul Anenii Noi din Repuiblica Moldova, s-a încheiat cu succes. Acest proiect reprezintă prima investiție realizată de o autoritate publică locală din Republica Moldova, care a fost finanțată de județul Vaslui.

În anul 2018, Consiliul Județean (CJ) Vaslui a aprobat proiectul cu o valoare totală de 22.500 euro, din care 20.000 euro finanțare a CJ Vaslui și 2.500 euro finanțare din partea Consiliului Raional Anenii Noi. Perioada de implementare a proiectului a fost luna mai – decembrie 2018. Prin actul adițional nr. 2 din 14 decembrie 2018 s-a modificat durata acordului de finanțare până la 31 decembrie 2019.

Prin proiect s-a construit o copertină cu piloni la intrarea în unitatea de primiri urgențe a Spitalului Anenii Noi, pavarea unei suprafețe de 460 metri pătrați la intrarea în unitatea de sănătate, precum și achiziționarea unei ambulanțe second-hand pentru necesitățile instituției.

În cursul lunii martie 2019, Consiliul Raional Anenii Noi a transmis o cerere de plată finală, însoțită de raportul de justificare a cheltuielilor aferente proiectului și de realizare a activităților cuprinse în acordul de finanțare. (Dănuț CIOBANU)

Ședință extraordinară a CJ Vaslui pentru dotarea ambulatoriului de la Spitalul Județean de Urgență

de Dănuț CIOBANU

 Proiectul cu fonduri europene privind dotarea ambulatoriului din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui a intrat în linie dreaptă. Marți, 14 mai 2019, va avea loc o ședință extraordinară în cadrul căreia se va aproba valoarea totală a proiectului, precum și partea de cofinanțare din partea CJ Vaslui. Valoarea totală a investiției se ridică la suma de 10.360.254 lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a convocat pentru astăzi o ședință extraordinară în care se va dezbate proiectul de hotărâre privind „Dotarea Ambulatoriului Integrat al Spitalului Județean de Urgență Vaslui”. Proiectul este finanțat în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 8 – „Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale”.

CJ Vaslui va aproba valoarea totală a proiectului care se ridică la 10.360.254 lei. Consilierii județeni vor aproba în ședința extraordinară și cofinanțarea proiectului cu 2.785 lei, reprezentând 0,027% din valoare eligibilă a proiectului, precum și suportarea de la bugetul local al județului Vaslui a cheltuielilor neeligibile ce pot apărea pe durata implementării proiectului. Obiectivul specific al proiectului este dotarea a 23 de cabinete medicale din structura ambulatorului, cu un număr de 197 echipamente medicale.

Aplicantul proiectului este CJ Vaslui, iar Spitalul de Urgență Vaslui este partener. Perioada de implementare a proiectului este de 27 de luni.

„Prin intermediul acestui proiect vom achiziționa aparatură medicală performantă pentru ambulatoriu. Este vorba despre ecografe, tomografe, echipamente pentru secțiile de urologie, fizioterapie, electrocardiografe și altele. Cu acest ambulatoriu nou vom muta policlinica județeană în incinta spitalului. După finalizarea acestor investiții, la care se adaugă și construirea unui pavilion de zi, vom reamenaja curtea spitalului, vom construi căi de acces, parcări, spații de recreere pentru pacienți”, a precizat Ana Rinder, directorul spitalului.

Noul ambulatoriu este amplasat în interiorul SJU Vaslui, în colțul străzii Spitalului, construcția clădirii fiind finanțată prin Compania Natională de Investiții. Potrivit devizului general, valoarea totală a obiectivului este de 28.282.869 lei.

CJ Vaslui nu mai acceptă întârzieri la investiția de la Centrul Cultural

Proiectul «Reparații capitale și refuncționalizarea Casa Armatei Vaslui – Centrul Cultural Județean Multifuncțional» este o prioritate pentru Consiliul Județean (CJ) Vaslui.

Autoritățile județene vor ca investiția să fie finalizată în acest an, pentru ca în 2020 aici să se poată desfășura Festivalul de Umor “Constantin Tănase”. Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că la începutul acestei săptămâni a făcut o vizită la obiectivul de investiții și a avut discuții cu constructorul.

Am verificat stadiul lucrărilor, am spus ce este de făcut în continuare. Constructorul să dea dovadă de seriozitate, pentru că avem banii alocați pentru acest proiect. Vrem să fie finalizată investiția, să facem acolo o sală de teatru și o sala de expoziții, să asigurăm această multifuncționalitate dorită de municipalitate. Dacă constructorul nu se ține de lucru, putem lua decizii până la rezilierea contractului”, a spus Ciprian Trifan.

În cursul anului 2017, lucrările la proiect s-au blocat din cauza intrării în insolvență a SC Corevas Vaslui. Ulterior, CJ Vaslui a refăcut proiectul și expertiza pentru a nu fi probleme cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și a demarat organizarea unei noi licitații publice. Astfel, în cursul lunii noiembrie 2018, CJ Vaslui a semnat cu SC Nortek Trust AG SRL Bacău contractul de execuție a proiectului.

Inițial, proiectul trebuia finalizat până la sfârșitul anului 2018, dar CJ Vaslui a obținut o prelungire cu încă doi ani a termenului de execuție. Contractul semnat cu Ministerul Dezvoltării prevede ca proiectul să beneficieze de o finanțare de la bugetul de stat de 92 miliarde de lei vechi.(Dănuț CIOBANU)

CJ Vaslui vrea ca Societatea “Lucrări Drumuri și Poduri” să se bată cu marii asfaltatori

Consiliul Județean (CJ) Vaslui vrea ca Societatea” Lucrări Drumuri și Poduri “(LDP) SA Vaslui să se dezvolte în următorii ani. La adoptarea bugetului societății pentru 2019, Gheorghe Croitoru, consilier PSD, a spus că firma se menține de mai mulți ani la numărul de 100 de salariați și ar trebuie să se decidă să treacă la un nou nivel de dezvoltare.

“Acest număr de salariați îmi dă impresia de stagnare. Cred că e timpul ca societatea să intre în competiție cu marii asfaltatori din județ, să depășească acest nivel de salariați în care stă de 4-5 ani. Să se treacă la creșterea numărul de salariați, să se facă investiții în echipamente moderne și să vă dezvoltați “, a precizat Gheorghe Croitoru.

Reprezentanții SC LDP Vaslui au răspuns că s-a trecut la realizarea de investiții în echipamente și atenția conducerii se îndreaptă spre resursa umană care este cea mai importantă.

“Noi am readus la viață această societate. Conducerea firmei a adus-o în echilibru financiar. Cu această societate ne-am rezolvat o mare problemă, în situațiile de urgență de reparații. Noi reușeam să turnăm covoare de asfalt doar prin lunile septembrie și octombrie, pentru că aceste lucrări ajungeau ultimele în sistemul de achiziții. La deszăpezire avem câte 20 de operatori și erau cheltuieli foarte mari. Vrem ca această societate să acționeze ca un veritabil agent privat, să ne mai dea și nouă ceva profit, să aducă un plus la bugetul CJ-ului “, a spus Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Pentru anul 2019, la capitolul venituri, SC LDP Vaslui propune un volum de activitate de 16.755 mii lei. De asemenea, la capitolul cheltuieli este propusă o sumă totală de 15.205 mii lei. (Dănuț CIOBANU)

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni vine la Vaslui

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero, vine la Vaslui, miercuri. La ora 14.00 va lansa Campania ”Informare acasă! Siguranță în lume!” la nivel județean.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Instituția Prefectului și Consiliul Județean (CJ) Vaslui și va avea loc la Sala Mare a CJ Vaslui.

Campania își propune informarea vasluienilor asupra riscurilor la care se pot expune odată cu decizia de a căuta un loc de muncă, un program de studii sau de a se stabili în afara granițelor României. Se urmărește informarea cetățenilor din județul Vaslui cu privire la drepturile și responsabilitățile pe care le au în țările în care intenționează să muncească, să studieze și/sau să locuiască, inclusiv la drepturile sociale (beneficii sociale și servicii sociale) specifice fiecărui stat în parte.

Totodată, vor fi oferite informații cu privire la accesul românilor din străinătate pe piața muncii, pentru o mai bună cunoaștere a cadrului legislativ specific din statul-gazdă, a condițiilor de siguranță la locul de muncă, a garanțiilor, condițiilor contractuale, precum și a drepturilor și obligațiilor care decurg din acestea cu privire la locul de muncă,

Vor mai fi oferite informații legate de conștientizarea pericolului la care se expun persoanele singure, femeile și copiii, și a pericolului de a deveni victime ale rețelelor transnaționale de trafic de persoane, modul corect de accesare a locurilor de muncă și creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor români care doresc să plece în străinătate cu privire la importanța menținerii comunicării constante și frecvente cu membrii familiei rămași în țară.

La întâlnirea cu reprezentanții Ministerului pentru Românii de Pretutindeni au fost invitați primarii vasluieni, alături de conducerile Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspectoratului Teritorial de Muncă și Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui. (G.P)

23 de noi dispensare medicale în județul Vaslui, construite cu fonduri PNDL

Nu mai puțin de 23 de comune din județul Vaslui vor avea dispensare medicale moderne, construite prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Ciprian Trifan

“Există și comunități care au amenajat dispensare cu fonduri proprii, dar este pentru prima dată când un program național alocă fondurile necesare pentru construcția de astfel de dispensare medicale. Se rezolvă astfel o problemă foarte mare a medicilor de familie, cea legată de infrastructură și dotări. Investiția în aceste cabinete medicale vine ca răspuns la nevoia medicilor de a-și desfășura activitatea profesională în cele mai bune condiții”, a declarat ieri Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui.

Trifan susține că prin aceste investiții se dorește reducerea deficitului de medici de familie din județul Vaslui. Recent, în cadrul ședinței Comitetului pentru Dialog Social, autoritățile au discutat despre criza de medici de familie din județ, menționând că un număr de aproximativ 10.000 de vasluieni din patru comune nu au la această dată medici de familie. (G.P)

Iată averile celor care conduc municipiul Vaslui

de Cristian DIMA

Consilierii locali și-au declarat public, în sfârșit, averile. Unii dintre ei s-au îmbogățit, alții au fost nevoiți să vândă câte ceva, iar un consilier nu a vrut să-și declare veniturile, riscând sancțiuni. Pe lângă el pot fi sancționate și persoanele desemnate, din cadrul Primăriei Vaslui, să asigure implementarea prevederilor Legii 176/2010.

Declarațiile de avere și de interese ale celor care conduc municipiului Vaslui, au fost publicate ieri, cu o întârziere de câteva zile. Analizând fiecare declarație în parte nu poți să nu observi seriozitatea sau neseriozitatea de care au dat dovadă aceștia.

În linii mari, mulți dintre ei dețin mai multe slujbe și deloc întâmplător sunt membri AGA în cadrul societăților la care Consiliul Local (CL) Vaslui este acționar majoritar.

Primarul Vasile Pavăl (PSD) 

Primarul Vasluiului deține un teren de 6.800 mp. în Costești pe care l-a moștenit în 1995, două terenuri în intravilanul comunei Munteni de Jos , de 1.250 mp. și 1.256 mp. cumpărate în 2001, respectiv 2003 și o bucată de pământ de 15 mp. în Vaslui. Are un apartament de 78,4 mp. în Vaslui, o casă construită în timpul primului mandat, mai exact în 2009 și două autoturisme, un Seat și un Peugeot 206, achiziționate cu bani împrumutați de la Banca Transilvania, în 2007 și 2008. Valoarea acestor două credite ajunge la 158.652 lei. Salariul anual al primarului este de 100.452 lei, iar salariul soției, salariată la Instituția Prefectului Județului Vaslui, este de 40.532 lei. Pe lângă salarii, în bugetul familiei mai ajung indemnizația de consilier a soției 1.676 lei și 1332 de lei proveniți din chirie. Primarul este și președintele executiv al PSD Vaslui.

Dragoș Andrei Cazacu (PSD) – viceprimar

Locuiește într-un apartament de 89,15 mp., care nu este pe numele lui, ci pe al soției, Simona Elena. Nici terenul de 23 de metri pătrați pe care l-a cumpărat acum trei ani nu este pe numele lui. Deține în schimb o motocicletă Suzuki veche de 16 ani și un Volkswagen din 2004. Viceprimarul susține că are de încasat 51.200 de lei pe care i-a împrumutat societății Vilial Agro Press SRL și că are de achitat 240.000 de lei la Banca Transilvania, unitate la care soția lui lucrează. Funcția de viceprimar îi aduce anual 89.125 de lei. Dând dovadă de lipsă de transparență, viceprimarul nu a declarat veniturile soției care lucrează la banca mai sus amintită în funcția de manager relații clienți. La rubrica ”interese” a precizat că este președintele Organizației municipale de tineret a PSD Vaslui precum și vicepreședintele PSD Vaslui.

Viceprimarul Daniel Neacșu (PSD)

Locuiește într-o casă de 200 mp. construită în 2009, are două terenuri (unul 440 mp. în intravilan municipiului Vaslui și un teren agricol de 13,7 de hectare) cumpărate în urmă cu zece ani, un apartament în Iași de 50 mp. și un spațiu comercial de 86 mp. situat în Vaslui. Cele două autoturisme ale sale, Toyota și Volskwagen, au fost fabricate în 2006 , respectiv 2015. Anul trecut a împrumutat pe “persoană fizică “ 50.000 de lei pe care ii va achita până în 2019. Veniturile anuale ale familiei Neacșu sunt compuse din indemnizația de viceprimar (89.125 lei) dividentele și salariul soției încasate de la Ned-Elsan SRL (peste 45.000 de lei), chiria pentru spațiul commercial pe care-l deține (peste 22.700 lei), alocația fetiței, adică un total de fix 149.765 lei. La ”interese” el a declarat că este vicepreședintele PSD Vaslui.

Corneliu Adumitroaie (PSD)

Consilierul local este și membru în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a societății Termpod SA (societate la care acționar majoritar este Consiliul Local (CL) Vaslui. A moștenit în acest an un teren agricol de 7,7 mp., dar mai deține: un teren intravilan de peste 1.000 de mp. în Vaslui, cumpărat în 2012, un apartament de 39 mp., în Vaslui, cumpărat în 2014 și o casă de locuit pe care a început să o construiască prin 2015. În martie anul trecut a încasat peste 141.000 de lei din vânzarea unui apartament. Adumitroaie conduce un Volkswagen din 2005, are datorii la bănci de aproape 200.000 de lei, iar veniturile anuale ale familiei ajung la 112.000 de lei. Consilierul are, atenție, cinci joburi de unde încasează în total 48.496 lei anual (cam 4.700 de lei lunar). În plus indemnizația anuală de consilier de 9.088 face ca veniturile acestuia să depășească 57.000 de lei. Foarte ocupată este și soția sa, Liliana, pentru că are patru locuri de muncă. Ea aduce în casă 64.068 de lei (5339 lei lunar)

Marius Arcăleanu (PNL)

Consilierul local deține și funcția de secretar general al PNL Vaslui. A reușit să cumpere anul trecut, împreună cu soția, un apartament de 50 de metri în Vaslui. Consilierul mai deține un teren intravilan de aproape 2.800 mp. în Munteni de Jos, cumpărat în 2015 și încă un apartament în Vaslui de 64,8 mp. cumpărat acum vreo 10 ani. Când folosește mașina personală poate fi văzut la volanul unui autoturism Toyota RAV 4 din 2004.

Arcăleanu are și datorii. În 2012 a împrumutat de la BCR 43.000 de euro, credit pe care trebuie sa-l achite până în 2036.

Bugetul familiei realizat în ultimul an fiscal este format din două salarii aduse de soția Amalia, 30.000 de lei și 18.000 de lei , alocația anuală a copilului 1.008 lei și indemnizația anuală a consilierului de 9.703 lei

Iancu Arcălianu (PNL)

Deține, împreună cu soția sa Tamara, un teren intravilan de 1750 mp. pe care este construită o casă de locuit , un alt teren intravilan de 360 de metri pătrați cu spații de producție, două apartamente de de 92 mp și 64 mp., cumpărate în 2008 , respectiv 2001, o casă de locuit de 170 mp ridicată în 2008, două autoturisme , un audi A6 din 2009 și un Nissan din 2010. În 2011 a împrumutat 63.000 de euro de Garanti Bank, bani pe care trebuie să-i restituie până în anul 2023. Consilierul câștigă anual 30.000 de lei (12.000 reprezentă indemnizația de consilier local) în timp ce soția sa aduce 80.000 de lei. Cei doi dețin firma Remplast SRL Vaslui, consilierul fiind director, iar soția administrator.

Cezar Bahrim (PSD)

A reușit să cumpere recent un teren de 3.899 mp. în intravilanul municipiului Vaslui și un teren extravilan de 7.434 mp. și un teren Consilierul mai deține încă trei terenuri, unul de 1.360 mp. în intravilanul municipiului Vaslui, cumpărat în 2004, și două terenuri agricole tot în Vaslui, cu suprafața totală de 7.200 mp. Are și o casă în Vaslui a cărei suprafață este de aproape 150 de mp. Deține și două autoturisme un Mercedes Sprinter din 2009, cumpărat în 2016 și o Skoda Octavia din 2012 cumpărată în 2017, după ce a vândut autoturismul Peugeot vechi pe care-l avea. În 2017 când consilierul a achiziționat cele două terenuri și autoturismul Skoda Octavia a împrumutat de la Unicredit Bank 237.000 de lei. Consilierul lucrează la Goscom SA Vaslui de unde încasează anual 31.223 lei, iar soția la Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui , salariul acesteia fiind de 56.869 lei. Consilierul mai aduce încasă încă 20.000 de lei anual, bani primiți pentru funcția de consilier local și membru AGA la Gaz-Est SA (societate la care acționar majoritar este Consiliul Local Vaslui)

Alexandru Barbu (PSD)

Nu are terenuri, nu are autoturisme și nici obiecte de valoare. Locuiește într-o garsonieră de 15,52 metri pătrați pe care a cumpărat-o acum șase ani cu bani împrumutați de la CEC Bank (57.000 lei) pe care trebuie să-i restituie până în anul 2030. Veniturile sale anuale ajung la circa 50.000 de lei, formate fiind din salariul de la Primăria Zăpodeni (26.942 lei), salariul de la Senatul României (13.819 lei) și indemnizația de consilier local 9.703 lei. Din declarația de interese reiese că este membru AGA la Transurb SA (societate la care acționar majoritar este Consiliul Local Vaslui) și membru de conducere la: Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Vaslui, Școala „Ștefan cel Mare” Vaslui, Grădinița nr 9 Vaslui, Școala „Mihai Eminescu” Vaslui. În plus este vicepreședintele Organizației de tineret a PSD.

Răducu Băetu (PSD)

Locuiește într-un apartament de 61,3 mp. pe care l-a achiziționat în 2007 printr-un credit ipotecar. Conform declarației de avere în ultimul an fiscal a încasat lunar doar 461 de lei, deși deține funcția de director la Enaconsult SRL, societate de unde soția lui Simona Mihaela a încasat, atenție, 356.782 lei, în calitate de asociat unic. În plus, ea aduce anual în casă 46.675 lei, leafa de la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Vaslui. Consilierul aduce în casă indemnizația de consilier local de 9.499 lei și o indemnizație de 1.300 de la de la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui. Consilierul este și membru AGA la Transurb SA Vaslui

Ionel Bordeianu (PSD)

Locuiește într-un apartament de 58,8 mp. cumpărat în 1988 și poate fi văzut prin oraș la volanul unui Chevrolet din 2006. Calitatea de consilier local ii aduce un venit de 9.703 lei. Ionel Bordeianu este și directorul Casei de Cultură Vaslui motiv pentru care încasează anual anual fix 27.954 de lei. În declarația de avere el a precizat că este membru AGA la Transurb SA Vaslui și membru permanent în Biroul Municipal al PSD Vaslui, dar nu a vrut să menționeze salariul soției.

Dan Pachitu (PSD)

Nu are terenuri , nu are nici casă, dar are două mașini (un BMW din 2002 și un Mercedes din 2007) și o motocicletă Suzuki din 1998. Are patru carduri de credit a căror valoare ajunge la 110.000 de lei și un salariu de 23.420 de lei pe care îl încasează de la Spitalul Județean Vaslui. Soția lui, lucrând la Tribunalul Vaslui are un salariu de aproape cinci ori mai mare (117.069 lei) .

Dragoș Valentin Mircea (PNL)

Are un teren de 3.500 mp. în intravilanul Vasluiului, patru apartamente (trei în Vaslui și unul în Iași) cumpărate înainte de 2004. În lunile august și septembrie a încasat 132.000 de lei din vânzarea a două terenuri, dar are datorii de 536.000 de lei la Banca Transilvania, pe care trebuie să le achite până în 2033. Consilierul încasează anual pensia de 14.560 lei, indemnizația de consilier (9.000 lei) și o chirie de 9.500 de lei. Soția aduce în casa salariul de medic de 54.000 de lei. Consilierul este asociat unic la Rovachim SRL Vaslui.

Adrian Juverdeanu PSD

Are două terenuri a căror suprafață se apropie de trei hectare și locuiește într-un apartament de 63 mp. Poate fi văzut la volanul unui Peugeot din 2007. Atât el cât și soția sunt pensionari, iar veniturile lor anuale ajung la aproape 40.000 de lei. În plus au și indemnizația de consilier local de 9715 lei. La interese a declarat că este președintele organizației locale PSD.

Ioan Marian Mancaș (PSD)

Are o cotă parte dintr-un fânaț de 3.574 mp. la Vatra Dornei, un apartament de 71,58 mp. în Nicolina și două autoturisme, un Ford Focus din 2006 și un Mitsubishi din 2009. În 2011 a contractat un credit pe 30 de ani de 43.000 de euro. Își asigură veniturile prin asistență juridică, consilierul declarând că valoarea anuală a acestora nu depășesc 20.000 de lei, și prin calitatea de consilier local 9.537.

Leonard-Alin Negruți (PSD)

Deține un teren de 1.836 mp. în intravilanul reședinței de județ, pe care l-a cumpărat (împreună cu soția) acum doi ani. Are două apartamente, unul în Vaslui de 53 mp. și unul în Iași de 36 mp. Autoturismul KIA (2008) pe care-l avea a reușit să-l vândă anul trecut cu 3.100 de euro. Veniturile anuale ale familiei sunt compuse din salariile provenite de la societatea Procontrol Group SRL (circa 47.000 de lei), unde atât el cât și soția sa Loredana, lucrează. În plus, intră în casă alocația fetiței, indemnizația de consilier local 9.426 lei și stimulentul de inserție de la AJPIS Vaslui în valoare de 4.806 lei. În total 61.710 lei. Familia Negruți are de achitat la BCR un credit de 25.950 de euro (până în anul 2041 ) și unul de 115.000 de lei scadent în 2044. Consilierul este membru AGA atât la Goscom SA cât și la Aquavas, societăți la care acționar majoritar este CL Vaslui.

Christian-Jan Pavelescu (ALDE)

Are în proprietate jumătate dintr-un apartament de 92 mp., pe care l-a cumpărat împreună cu soția sa Alina acum opt ani. Susține că deține două autoturisme Renault (2006) și Dacia Nova (2001) însă modul de dobândire este confuz. Dacă anul acesta a declarat că le-a primit drept moștenire, anul trecut a precizat că au fost dobândite prin partaj. În plus posedă 67% din parțile sociale al societății Mrin-Vet SRL de unde încasează ca medic veterinar 12.640 de lei anual, iar indemnizația de consilier îi aduce un plus de 7.790 lei. Nevasta acestuia, medic veterinar la DSVSA Vaslui are un salariu anual de 55.000 de lei. Din bugetul familie au de achitat un credit de 42.000 de euro scadent în 2031. În declarația de interese Pavelescu a precizat că este administratorul societății mai sus menționate, vicepreședintele filialei Vaslui a Asociației Patronatelor medicilor veterinari și vicepreședintele filialei județene ALDE Vaslui.

Zoica Popescu (PSD)

Nu are bijuterii, obiecte de artă sau conturi în bancă, dar deține jumătate din apartamentul de 40 de mp. unde locuiește și un autoturism Skoda Fabia vechi de opt ani. Are de achitat un credit în franci elvețieni (43.381) contractat în 2007 când a cumpărat , împreună cu soțul său apartamentul. La fel ca și colegul său de mai sus, Zoica Popescu nu a dorit să treacă veniturile soțului său Vasile , precizându-le doar pe ale sale. Pe lângă indemnizația de consilier, ea încasează 52.410 lei , fiind inspector în cadrul Inspectoratului Școlar Vaslui și 930 de lei pentru calitatea de membru în comisia de evaluare a Consiliului Județean Vaslui.

Sorin Popoiu (PSD)

Consilierul este și profesor la Școala Ștefan cel Mare din Vaslui, iar veniturile sale compuse din indemnizația de consilier și salariul de profesor ajung la 44.408 lei. Locuiește, împreună cu soția sa Felicia, într-un apartament de 50 mp. cumpărat în 1991. Nu are mașină și nici terenuri, dar are o datorie de 24.000 de euro la Banca Transilvania pe care speră să o achite până în 2019. Pensionară fiind, Felicia Popoiu este și educatoare la Școala nr 7 din Vaslui. Cumulând pensia cu salariul veniturile acesteia ajung la 45.111 lei. Așadar un venit anual de aproape 90.000 de lei.

Dumitru Prisan (PSD)

Este singurul consilier care, din 2014 încoace completează declarație de avere în bătaie de joc, încălcând astfel prevederile Legii 176 /2010. Individul a declarat că deține patru terenuri , dar nu a precizat locația și nici categoria , cât despre declararea veniturilor realizate nici nu încape vorbă.

Sancțiunile prevăzute de Legea 176/2010 pentru nedeclararea veniturilor constituie contravenție și se sancționează cu amendă de până la 2.000 de lei. În același timp, persoanele desemnate din cadrul Primăriei Vaslui să asigure implementarea acestor prevederi legale pot fi sancționate cu amendă de până la 2000 de lei. Aceeași sancțiune se aplică și conducătorului entității dacă nu sunt îndeplinite obligațiile prevăzute de lege. În plus, autoritățile abilitate pot declanșa din oficiu, procedura de evaluare și dacă este cazul controlul averii celui care nu dă dovadă de transparență.

Sorin-Cătălin Radu (PNL)

Consilierul deține, împreună cu soția Liliana, un teren de 830 mp. în intravilanul municipiului Iași, un teren agricol de 708,4 mp. în Vaslui și un apartament de 71 mp. în Vaslui. Totodată este unicul proprietar al unui apartament de 66,63 mp. din Iași pe care l-a obținut, în 2012, prin moștenire. Conform declarației de avere, consilierul nu are mașină iar veniturile sale anuale formate din indemnizația de consilier (9.073 lei) și de administrator al societății Envitotech Consult SRL Vaslui (12.702 lei) ajung la aproape 22.000 de lei, de patru ori mai puțin decât aduce în casă soția sa (85.564 lei) angajată la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale( DJAOV )Vaslui. În declarația de interese Radu Sorin a precizat că este asociat la patru societăți Envitotech Consult SRL, IQ-net SRL, IQ-net Business SRL și COM-ECOSAL SRL.

Valentina Țibuleac (PSD)

Locuiește într-un apartament din Vaslui de 57 mp. pe care l-a cumpărat în 2004. Poate fi văzută la volanul unui autoturism Dacia fabricat acum 14 ani. Consiliera nu s-a îmbogățit în ultimul an, dar s-a îndatorat pe cinci ani, contractând un credit de 70.000 de lei de la Banca Românească. Venitul anual al familiei, compus din salariul pe care-l ridică de la Consiliul Județean Vaslui (29.819 lei), indemnizația de consilier local (9.703 și salariul soțului de la Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu (16.716 lei) ajunge la 56.238 lei.

Luminița Vârlan (PSD)

Consiliera a reușit să cumpere la începutul acestui an opt ari de pământ în intravilanul municipiului Vaslui, pe lângă terenul de 750 de mp. pe care l-a cumpărat acum 24 de ani. Locuiește într-un apartament de 42 mp., împreună cu soțul. Prin județ conduce un autoturism Logan fabricat în 2006. În ceea ce privește veniturile, Luminița Vârlan a lăsat loc de interpretări declarând, cel mai probabil greșit, că salariul pe care-l câștigă la Școala “Ștefan cel Mare” este de 43.83. lei, salariul soțului este de 25.00 ron, iar indemnizația sa de consilier este de 1.000 lei. La interese a declarat că este secretara la PSD.

Patru vasluience care au împlinit 100 de ani, felicitate de autorități în campania “O viață cât un centenar”

Patru vasluience născute în 1918, anul Marii Uniri, vor fi felicitate astăzi de prefectul Eduard-Andrei Popica și de șefii structurilor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne. Evenimentul se va desfășura în cadrul campaniei ”O viață cât un Centenar” a Ministerului Afacerilor Interne, care aduce în atenție românii care împlinesc în anul 2018 un veac de viață.

Trei din cele trei vasluience sunt așteptate astăzi, la ora 10.00, la Sala Mare a Consiliului Județean. Prefectul Eduard-Andrei Popica și șefii structurilor teritoriale ale MAI vor înmâna acestora câte un steag tricolor, o insignă omagială cu inscripția ”România 100” și un mesaj de felicitare din partea Ministrului Afacerilor Interne, Carmen Daniela Dan. Este vorba despre Elena Balan, din satul Târzii, comuna Oltenești, Elena Stănescu, din satul Bereasa, comuna Dănești, și Profira Baciu, din satul Butucăria, comuna Zăpodeni.

Cea de a patra vasluiancă, Maria Lucan, din municipiul Huși, va fi aniversată la locuința personală, nefiind transportabilă. (G.P)

Criză financiară fără precedent la DGASPC Vaslui

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui se confruntă o criză financiară fără precedent, instituția neavând bani pentru plata salariilor până la sfârșitul anului, a afirmat vicepreședintele Consiliului Județean (CJ), Ciprian Trifan.

Ciprian Trifan

“Aceste probleme sunt cunoscute încă de la începutul anului, deoarece am avut un buget la 60% din execuția anului trecut. În ceea ce privește cheltuielile de personal, sunt neacoperite la această dată ultimele luni ale acestui an, dar sunt și probleme la asigurarea cheltuielilor de funcționare. Suma de care ar fi nevoie pentru rezolvarea situației este de peste aproximativ 40 de milioane de lei. Sper într-o echilibrare cu celeritate, care să facă posibilă plata celor aproximativ 2.600 de salariați”, a declarat ieri Ciprian Trifan.

El a precizat că vor exista probleme cu plata salariilor și în unele primării, dar că unitățile administrativ-teritoriale au, în principal, nevoie de bani pentru a putea demara proiecte de investiții.

“În ceea ce privește cheltuielile de personal, majoritatea primăriilor au bani pentru asigurarea salariilor, dar sunt câteva comune care vor înregistra probleme în luna decembrie. Nevoi foarte mari sunt la capitolul investiții. Primăriile au nevoie de bani pentru studiile de fezabilitate, pentru proiecte tehnice care trebuie depuse pe PNDL. Au, de asemenea, nevoie de bani pentru asigurarea cofinanțărilor. Primarii au făcut solicitări către Consiliul Județean. Sperăm ca următoarea rectificare și ultima din acest an să fie de bun augur, iar colegii noștri să-și poată duce investițiile până la capăt”, a mai spus Ciprian Trifan. (G.P)

Prefectura și CJ Vaslui organizează astăzi o întâlnire între oameni de afaceri din Israel și mediul de afaceri și administrația locală

Instituția Prefectului Vaslui, în parteneriat cu Consiliul Județean, va organiza astăzi, de la ora 12.00, o întrevedere între câțiva oameni de afaceri israelieni și reprezentanți ai unor primării din județul Vaslui. Evenimentul va avea loc în Sala Mare a Consiliului Județean. Israelienii sunt interesați de dezvoltarea unor relații de parteneriat cu mediul economic din județul nostru.

Potrivit unui comunicat de presă remis de Instituția Prefectului – județul Vaslui, întâlnirea va include o sesiune de prezentare a relațiilor economice bilaterale și a oportunităților de investiții, fiind urmată de o sesiune business-to-business între oamenii de afaceri vasluieni și cei israelieni.

“Este un foarte bun prilej pentru oamenii noștri de afaceri să inițieze sau să dezvolte parteneriate cu o comunitate foarte solidă din punct de vedere economic, și mă refer aici la Statul Israel. Folosesc această oportunitate pentru a încuraja ferm firmele vasluiene și israeliene să-și extindă activitățile împreună. Vasluiul poate fi văzut ca o zonă atractivă pentru companiile israeliene. Suntem interesați în consolidarea cooperării în activitățile de înființare de companii și în consolidarea cooperării noastre în agricultură, precum și în celelalte sectoare economice”, a declarat prefectul județului Vaslui, Eduard Popica.
La eveniment vor participa Călin Coșar, președintele Camerei de Comerț și Industrie România-Israel, Matan Safran, Business Development Manager al Misiunii Comerciale de la Ambasada Israelului în România, și deputatul Silviu Vexler, reprezentantul Federației Comunităților Evreiești din România. (G.P)

Bugetarii se plâng de lipsa personalului în instituțiile publice

Cele mai multe instituții publice din județul Vaslui se confruntă cu o gravă lipsă de personal, e de părere Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui.

Acesta și-a manifestat, ieri, speranța că măririle salariale anunțate de Guvern vor duce la diminuarea deficitului de personal în sistemul bugetar: “Fie că vorbim de Consiliul Județean, sau instituții din subordinea acestuia, fie că ne referim la serviciile deconcentrate, la spitale sau la primăriile din județ, toate se confruntă cu grave probleme de personal, care se răsfrâng în activitatea prestată și afectează în final cetățeanul. În general, tinerii, care sunt bine pregătiți preferă să plece în străinătate, unde sunt mult mai bine plătiți. Mulți lucrează în instituții câțiva ani, după care pleacă. Eu sper că, odată cu măririle salariale anunțate de Guvern, se va mai acoperi din deficitul de personal, dar vom avea parte, totodată, de o profesionalizare a colectivelor”.

Printre instituțiile care se confruntă cu probleme de personal se numără și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui. “Funcționăm de ani zile cu personal insuficient, lucru care este destul de dificil într-un județ cu o problematică socială complexă. Facem mereu angajări, dar sunt situații în care ritmul plecărilor angajaților din sistem este mai mare decât cel al angajărilor. În domeniul asistenței sociale avem persoane foarte bine pregătite, specialiști care sunt așteptați cu brațele deschise în țări ale Europei în care acest domeniu este bine plătit”, a afirmat Ionel Armeanu Ștefănică, directorul instituției.

Și Isabel Bogdan, prefectul județului Vaslui, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de personal din instituțiile publice, spunând că mulți dintre angajați sunt suprasolicitați. După ce o salariată a unui serviciu aflat în subordinea Instituției Prefectului a leșinat în timpul programului de lucru și a fost preluată de un echipaj SMURD, în cursul săptămânii trecute, prefectul a spus că se teme că “angajații vor ceda unul câte unul, din cauza volumului imens de muncă”. (G.P)

Nicolae Rainea, cel mai mare arbitru român, omagiat la Bârlad

Sâmbătă a avut loc la Bârlad vernisajul expoziției „Cel mai mare arbitru român. In memoriam Nicolae Rainea”, organizat de Consiliul Județean Vaslui și Muzeul “Vasile Pârvan”. Invitații de onoare ai acestui eveniment au fost Grigore Ilisei – scriitor, publicist, om de radio și televiziune, Adrian Porumboiu – fotbalist, arbitru și om de afaceri și Florian Pricop – fost președinte al Clubului de Rugby din Bârlad. Aceștia au amintit pe rând momentele plăcute trăite alături de Nicolae Rainea. A fost prezent de asemenea și unul din frații fostului mare arbitru internațional. Expoziția va putea fi vizitată la sediul Muzeului din strada Republicii (fosta Bancã Agricolã) până pe data de 26 mai 2017.

Expoziția legată de personalitatea celui mai mare arbitru al fotbalului – Nicolae Rainea (n. 19 noiembrie 1933, Brăila – d. 1 aprilie 2015, Galați), se adresează tuturor categoriilor de public și își propune prin intermediul exponatelor existente în patrimoniul muzeului bârlădean (fotografii, documente, insigne, cupe, fanioane etc.) să puncteze câteva momente importante din cariera acestei personalități.

“Pentru mine a fost mai mult decât un mentor, a fost un părinte spiritual, un om la care am ținut foarte mult. Ceea ce am făcut în arbitraj îi datorez într-o proporție covârșitoare lui Nicolae Rainea pentru că, practic, m-a luat sub aripa lui protectoare. A fost și rămâne cea mai mare personalitate a arbitrajului românesc, de departe și european, mondial. Puțini arbitri se pot lăuda să aibă în panoplia lor ceea ce a reușit Rainea să obțină. Când m-am apucat de arbitraj toți aveam o țintă, să ajungem ca Rainea, dar nu am reușit. A fost ca un luceafăr care pot spune că strălucește în continuare și a rămas în memoria tuturor nu numai ca unul din cei mai buni arbitri, dar și ca un om de mare valoare. Ne leagă foarte multe amintiri și toate au tâlcul lor. Era plin de umor, cu o inteligență nativă, cu totul aparte și a lăsat lucruri serioase în urmă. Ajunsese să fie un titan. Aprecierile la adresa sa erau de prisos. Ceea ce făcuse și ce făcea era de notorietate internațională. A fost și va rămâne unul dintre cei mai de prețuit oameni pe care i-am întâlnit. L-am tratat mereu cu respectul cuvenită, cu dragoste și dacă apăreau mici contradicții se risipeau imediat printr-o glumă bună și o înțelegere sufletească reciprocă, fără nici o urmă de rezervă”, a spus Adrian Porumboiu.

Pentru Nicolae Rainea, cei patru ani petrecuți la Bârlad, în perioada 1952 – 1956, la “Constructorul”, au însemnat încheierea activității ca jucător de fotbal și începutul carierei de arbitru. Palmaresul marelui arbitru cuprinde 115 meciuri internaționale, peste 1.000 de meciuri în campionatul intern, trei participări la turneele finale ale Campionatului Mondial (RFG – 1974; Argentina – 1978; Spania – 1982) și trei finale ale cupelor europene. Apogeul carierei lui Nicolae Rainea s-a înregistrat în anii ’70 – ’80, când era catalogat drept unul dintre cei mai valoroși centrali din Europa și chiar din lume. Printre cele mai importante meciuri pe care le-a arbitrat s-au numărat finala Campionatului European din 1980, dintre RFG și Belgia, scor 2-1, disputată la Roma și finala Cupei Campionilor Europeni din 1983, dintre Hamburg și Juventus, scor 1-0, desfășurată la Atena. După ce s-a retras din arbitraj, în anul 1984, a fost observator și președinte al Asociației Județene de Fotbal din Galați. (G.P)

Cele mai bune proiecte comunitare dedicate copiilor din mediul rural, premiate la Târgul Proiectelor Comunitare

Fundația World Vision România, în parteneriat cu Consiliul Județean și Instituția Prefectului Vaslui, a organizat ieri cea de-a treia ediție a Târgului de Produse Comunitare, eveniment la care au participat beneficiari și parteneri din proiectele de educație, protecția și participarea copilului, dezvoltare economică și dezvoltare spirituală desfășurate de WVR în județul Vaslui.

“Ca și în edițiile anterioare, dorim să recunoaștem și să premiem implicarea, parteneriatele eficiente și voluntariatul, puse în slujba progresului și a transformării comunităților rurale din județul Vaslui, pentru bunăstarea copiilor din mediul rural”, au declarat reprezentanții WV România.

Au primit premii și distincții cele mai bune proiecte comunitare finanțate de WVR și coordonate și implementate de parteneri din cele 13 comune partenere: Oșești, Rebricea, Pungești, Vulturești, Rafaila, Todirești, Dumești, Laza, Ivănești, Poienești, Bălteni, Zăpodeni, Delești și din orașul Negrești.

“Am apreciat viziunea fundației World Vision România, și anume, aceea că ea nu vine în comunitatea ta să facă ceva în locul membrilor comunității, ci vine să rezolve ceva împreună cu aceștia. Susțin și felicit implicarea activă a organizațiilor non-guvernamentale, de aceea cred că un eveniment ca cel de astăzi vine, nu numai să recunoască și să premieze eforturile partenerilor implicați, ci și ca o oportunitate de a împărtăși experiențele fiecăruia”, a declarat prefectul județului Vaslui, Isabel Bogdan.

Participanții au vizitat, de asemenea, standurile special amenajate ale asociațiilor de fermieri și meșteșugari, create tot în cadrul unor proiecte comunitare de succes. (G.P)

Fostul președinte al CJ, Vasile Mihalachi, condamnat definitiv la trei ani de închisoare pentru fapte de corupție

Fostul președinte PSD al Consiliului Județean Vaslui, Vasile Mihalachi, a fost condamnat definitiv, miercuri, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, după ce, în calitate de șef al instituției, ar fi dispus înlăturarea unor firme de transport persoane de la atribuirea unor trasee în județul nostru.

Curtea de Apel Iași l-a condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare pe fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Vaslui, Vasile Mihalachi, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fiind găsit vinovat de judecători pentru comiterea unei infracțiuni de corupție pe motiv că, în 2008, ar fi exclus anumite firme de la licitația de atribuire a traseelor de transport persoane în județ. Magistrații ieșeni au majorat, astfel, cu un an, pedeapsa dată inițial de instanța de fond, respectiv Tribunalul Iași, însă a menținut măsura suspendării executării pedepsei, cu un termen de încercare de cinci ani.

Curtea de Apel Iași a majorat, de la unul la trei ani, tot cu suspendare, și pedeapsa pentru Dănuț Ropotă, referent în cadrul Agenției Județene Vaslui a Autorității Rutiere Române (ARR). În schimb, a menținut pedeapsa pentru fostul director din acea perioadă ARR Vaslui, Liviu Butnaru, de trei ani de închisoare cu suspendare. În privința fostului director executiv adjunct în cadrul Direcției Tehnice a CJ Vaslui, Vasile Vieriu, procesul a încetat având în vedere că acesta a murit.

Ca și Tribunalul Iași, instanța a respins ca nefondate acțiunile civile formulate de cele cinci firme care s-au considerat prejudiciate în urma licitației și care solicitaseră în instanță daune materiale de 140.000 de euro.

Potrivit rechizitoriului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Vasile Mihalachi, în calitate de președinte al Consiliului Județean Vaslui, și ceilalți trei salariați ai ARR și CJ, în calitate de membri ai Comisiei Paritare Vaslui pentru atribuirea traseelor de transport public județean de persoane, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu și a legislației în vigoare care reglementează transportul public județean, ar fi determinat înlăturarea unor societăți comerciale, operatori de transport public rutier, de la atribuirea unor trasee de transport. Aceste firme, susțin procurorii, fie au câștigat licitațiile în mod legal, fie au fost împiedicate să participe la alte licitații.

Prin această modalitate, au fost lezate interesele legale ale operatorilor de transport public care au încercat în mod onest să dobândească dreptul de a desfășura serviciul de transport public pe raza județului Vaslui. Pe de altă parte, a fost creat un avantaj patrimonial injust pentru operatorii favorizați, în sumă totală de 2.659.845 lei, reprezentând sumele obținute din operarea traseelor atribuite nelegal”, se arăta în rechizitoriul DNA.

Procesul în care Vasile Mihalachi a fost judecat pentru fapte de corupție a început la Judecătoria Vaslui în octombrie 2013 și, după o jumătate de an, și-a declinat competența către Tribunalul Vaslui. După încă o jumătate de an, dosarul a fost strămutat la Tribunalul Iași, în urma unei cereri formulată de vicepreședintele CJ Vaslui. Astfel, dosarul a intrat pe rol la instanța ieșeană la judecata de fond în august 2014, de atunci fiind date 17 termene de judecată, cele mai multe fiind cereri de amânare. Sentința Tribunalului Iași a fost dată în aprilie 2016.

Vasile Mihalachi a fost vicepreședinte al CJ Vaslui în perioada 1992-2000 și deputat în mandatul 2000-2004. Mihalachi a revenit la Consiliului Județean Vaslui în 2004, pe postul de vicepreședinte, iar din 2008 a condus instituția timp de patru ani. Ulterior, a revenit pe postul de vicepreședinte, pe care l-a ocupat până în 2016, atunci când a ieșit la pensie. (Ionuț PREDA)

Un grup de elevi de la LMK Vaslui pune în scenă piesa de teatru „Să fim mai buni”

Centrul de Informare Europe Direct Vaslui, din cadrul Consiliului Județean Vaslui, invită tinerii din județ la piesa de teatru „Să fim mai buni”, ce va fi prezentată pe data de 22 decembrie 2016, ora 14.00, la sediul Consiliului Județean Vaslui, sala Ștefan cel Mare. Piesa va fi pusă în scenă de un grup de elevi de clasa a IX-a și a X-a de la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Vaslui, sub îndrumarea domnului profesor Gheorghe Adrian, coordonatorul Cercului de Creație Literatură din cadrul Palatului Copiilor și a doamnei profesor Ciobanu Liliana, cadru didactic la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Vaslui. Participarea la acest eveniment este gratuită.

Tema acestei activități o reprezintă toleranța, obiectivul fiind conștientizarea tinerilor asupra drepturilor pe care le au în calitate de cetățeni europeni și promovarea valorilor care stau la baza construcției Uniunii Europene. Demnitatea umană, libertatea, democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului sunt valori care se regăsesc în toate tratatele Uniunii Europene. Încă de la înființare, unul dintre obiectivele principale ale UE este promovarea drepturilor omului, pe plan intern și mondial.

Acțiunea face parte din suita activităților proiectului „Centrul de Informare EUROPE DIRECT Vaslui”, cofinanțat de Comisia Europeană prin Reprezentanța sa din România, în cadrul programului „Selectarea structurilor gazdă pentru centrele de informare ale Rețelei Europe Direct 2013 – 2017”. (G.P)

Județul Vaslui a primit sumele defalcate din TVA

Județul Vaslui a primit sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale în valoare totală de 34.142 mii lei. Este vorba de 4.985 mii lei de la Consiliul Județean Vaslui și de 29.157 lei de la Finanțele Publice Vaslui.

În urma repartizarea sumelor defalcate din TVA pe comune, din 20.693 mii lei au ajuns la Zorleni 649, Fălciu 581, Drânceni 508, Berezeni 457, Pădureni 417 și Tutova 406. Urmează Codăești și Munteni de Jos (382 mii lei), Puiești (376), Munteni de Sus (370), Ivănești (360), Dragomirești (355), Oșești (354), Solesti (343), Gârceni (334), Iana (332), Bacesti (323), Banca (318), Duda – Epureni (316), Stanilesti și Lipovat (311), Coroiesti (304), Vinderei (298), Epureni (293), Voinesti (292), Miclești (283), Stefan cel Mare (280), Rebricea (273), Viisoara (272), Todiresti (267), Lunca Banului (266), Bogdanesti (263), Cozmesti (260), Pungesti (258), Grivița (256), Ibanesti și Vetrisoaia (254), Dimitrie Cantemir și Valeni (253), Zăpodeni (252), Costesti (248), Laza și Gherghești (246), Pogana (245), Albesti (238), Dodesti (234), Ciocani și Feresti (225), Dumesti și Rafaila (223), Deleni (218), Tăcută (213), Perieni (206), Delești (204), Bacani și Ivești (203), Rosiesti (202), Suletea (200), Vutcani (199), Vulturesti (196), Botesti și Pușcași (194), Hoceni (192), Blagesti (189), Fruntiseni (183), Oltenesti (180), Alexandru Vlahuta (174), Tatarani și Poienești (173), Malusteni (171), Bunesti – Averești (168), Arsura (159), Danesti (157), Tanacu (142), Cretesti (139) și Gagesti (121). Cel mai puțin au primit Bălteni (94 lei), Bogdănița (103), Pogonești (104), Pochidia (108) și Bogdana (112).

Din totalul de 2.964 pentru municipii, 2.152 mii lei merg la Bârlad, 586 la Huși, 226 la Vaslui. Orașele Murgeni și Negrești primesc 524, respectiv 493. Consiliul Județean primește și el 9.218 mii lei. (G.P)

Au ajuns echipamentele pentru echipele de fotbal din Liga a V-a

de George PROCA

Ieri dimineață, de la ora 10:00, sala de ședințe a Consiliului Județean Vaslui a găzduit prezentarea proiectului „Prin fotbal ducem sportul în tot județul Vaslui”. Asociația Județeană de Fotbal Vaslui a primit 11.000 de lei după ce a aplicat la sesiunea de proiecte pentru organizații sportive pentru a finanța nerambursabil diverse activități din județ. Cu suma primită de la CJ Vaslui, alături de alți 6.000 lei din vistieria proprie, a cumpărat echipamente pentru cluburile din Liga a V-a care au disputat competiția și în sezonul trecut. Firma din Buzău care a câștigat competiția a livrat echipamentele, iar echipele au intrat ieri în posesia lor.

Vor beneficia pentru început 14 cluburi care vor primi echipament sportiv complet și servicii de inscripționare. Este vorba despre Avântul Zăpodeni, Voința Ștefan cel Mare, Vulturul Bălteni, Racova Pușcași, Sport Club 2000 Lipovăț, Inter Sport Vaslui, Victoria Muntenii de Jos, Star Tătărani, Dinamic Boțești, Unirea Alexandru Vlahuță, FDR Tutova, Steaua Ivești, Avântul Băcăni și Viitorul Văleni.

Întâlnirea a fost prezidată de Bogdan Gheorghiță, președintele Asociației Județene de Fotbal Vaslui și Valeriu Caragață, administrator public.

Cu ocazia acestei întâlniri a fost recunoscută și liceanca Mazga Ilinca, prima arbitră din județul Vaslui. Aceasta a primit un buchet de flori din partea lui Rusu Jenică, reprezentantul Societății Civile. La nici 16 ani împliniți arbitra se putea lăuda deja cu meciuri conduse de la linie în ligile a patra și a cincea. Aceasta este pasionată de fotbal de mică, iar ambiția ei nu are limite: vrea să ajungă purtătoare a ecusonului FIFA. Nu e străina a fenomenului și a obținut locul trei la etapa zonală a Olimpiadei Sportului Școlar cu echipa Liceului “Emil Racoviță”. A fost îndrumată către Școala de Arbitri de profesorul ei de educație fizică, Ovidiu Sălceanu.

ajf-conferinta-de-presa-cj-vaslui8Bogdan Gheorghiță a făcut încă o dată public angajamentul de a găsi surse de finanțare pentru a achiziționa echipamente și pentru restul echipelor din Liga a V-a, dar și pentru cele care evoluează în Liga a IV-a. Speră în continuare la colaborări cu CJ Vaslui, dar caută sprijin și de la Federația Română de Fotbal cu ai cărei reprezentanți se întâlnește periodic: „Credem cu tărie că ducem sportul și în colțurile mai puțin accesibile din județul Vaslui. Avem echipe în localități destul de îndepărtate cum ar fi Tătărani, Gârceni, Vinderei, Fălciu, Murgeni sau Rebricea. Ne-am întins momentan cât ne-a permis proiectul și bugetul nostru, la Liga a V-a, unde nevoile de finanțare sunt mai mari. Am avut o negociere în care am cerut înțelegere de la echipele de juniori care paradoxal sunt mai bine dotate decât multe echipe de Liga a V-a și chiar a IV-a. Momentan am luat doar 14 seturi de echipamente dar nu favorizam pe nimeni și nu am fi demarat acest proiect dacă nu aveam încredere că putem lua și pentru celelalte. Vom lua și pentru celelalte echipe din Liga a V-a, iar apoi vom continua cu cele din Liga a IV-a. Vom accesa finanțări și pentru echipele de juniori și vom încheia un ciclu cu dotarea corpului de arbitri din cadrul AJF Vaslui. Vreau să mulțumesc Consiliului Județean și vreau ca această întâlnire să fie un punct de start în colaborarea noastră care sper să fie din ce în ce mai fructoasă. Vrem ca toți iubitorii de fotbal din județ să se bucure de cele mai bune condiții în cadrul acestui fenomen, chiar dacă nu suntem cel mai bogat județ sau AJF”.

ajf-conferinta-de-presa-cj-vaslui10Valeriu Caragață a precizat că anul acesta au participat aproximativ 50 de asociații la programul de fonduri nerambursabile pe domeniile social, cultură și sport. Dintre ele 20 au îndeplinit criteriile de eligibilitate, nouă la sport. „Nu suntem un județ bogat, dar ne dorim foarte mult să oferim acest sprijin financiar tuturor celor care au inițiativă care permite tinerilor dar și altor categorii socio – profesionale să fie exemplu. Mă bucură ceea ce văd, s-au achiziționat mai multe echipamente care vor culoare dar și valoare campionatului județean de fotbal. Pe mine dar și pe colegii din conducerea CJ Vaslui ne motivează să alocăm sume de bani în buget și anul viitor pentru ca activitatea AJF Vaslui să continue. O sumă chiar mai importantă pentru că vedem rezultatul, o dovadă de bună practică. Știu cât de greu este să susții o echipă de fotbal, să oferi cetățenilor din comunele respective o alternativă sănătoasă de a-și petrece timpul liber”, a declarat Caragață.

 

Ajutor neașteptat pentru fotbalul vasluian

consiliul judetean vasluiConsiliul Județean Vaslui a lansat o sesiune de proiecte pentru organizații sportive pentru a finanța nerambursabil diverse activități din județ.

Asociația Județeană de Fotbal Vaslui a aplicat cu proiectul „Prin fotbal ducem sportul în tot județul Vaslui” și a obținut o finanțare de 11.000 lei. AJF Vaslui va folosi această sumă, alături de alți 6.000 lei din vistieria proprie, pentru a cumpără echipamente pentru cluburile din Liga a V-a care au disputat competiția și în sezonul trecut. Licitația a fost câștigată de o firmă de la Buzău, care va furniza în două – trei săptămâni echipamentele de joc.

În perioada următoare căutăm și alte surse de finanțare pentru a sprijini și celelalte cluburi din Liga a V-a, încă șapte. Dacă nu aveam convingerea că putem să luăm pentru toate cluburile, căutam altă variantă. Am hotărât să acționăm ciclic. Vom ajuta pe viitor, de asemenea, cluburile din Ligă a IV-a cu echipamente. La juniori situația e mai delicată pentru că sunt foarte multe grupe și ei oricum de obicei au echipamente. Îi vom sprijini cel mai probabil cu mingi. Vor beneficia pentru început 14 cluburi care vor primi echipament sportiv complet și servicii de inscripționare. Echipele și-au ales deja culorile dorite, mărimile și beneficiarii sunt entuziasmați. Sperăm de la an la an să reușim să convingem CJ Vaslui că avem nevoie de sprijin și este nevoie de sume din ce în ce mai mari. Sperăm să își permită să pună la bătaie sesiuni de proiecte pentru entitățile sportive, iar noi vom aplica de fiecare dată. Cred că vom găsi înțelegere, ne-au fost alături până acum și am fost mereu parteneri serioși pentru autoritățile locale”, ne-a declarat Bogdan Gheorghiță, președintele AJF Vaslui. (George PROCA)

Teatrul de Vară din municipiul Vaslui găzduiește astăzi festivitatea de deschidere a concursului interjudețean „Educație Rutieră, Educație pentru Viață” – CUPA „PODUL ÎNALT” 2016

Concursul interjudețean „Educație Rutieră, Educație pentru Viață” – Cupa „PODUL ÎNALT” 2016, aflată la ediția a –XIII-a, este organizată de Școala Gimnazială “Dimitrie Cantemir” Vaslui în colaborare cu Primăria Municipiului Vaslui, Consiliul Județean Vaslui, Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui – Serviciul Rutier, Poliția Municipiului Vaslui – Biroul Rutier, Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, Automobil Club Român – Filiala Vaslui și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Vaslui.

În acest an, la concurs participă echipaje de elevi din 18 județe ale țării – Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Galați, Maramureș, Mureș, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Suceava și Vaslui.

Prima probă – cunoașterea regulilor de circulație – se va desfășura în după-amiaza de 12 august, iar în ziua de sâmbătă elevii vor parcurge o probă combinată: parcurgerea unui traseu de îndemânare cu bicicleta într-un poligon, depanarea tehnică a bicicletei și proba de respectare a regulilor de circulație de către bicicliști în parcul școală.

Premierea echipajelor câștigătoare va avea loc duminică, 14 august, în Piața Civică Vaslui.

Prin această activitate de educație rutieră se urmărește însușirea unui comportament civilizat, responsabil și preventiv, formarea de abilități de bază și atitudini pozitive de implicare civică, dar și diminuarea accidentelor grave de circulație în rândul copiilor. (G.P)

Remunerațiile din fonduri europene, un secret bine păstrat de funcționarii publici din CJ Vaslui!

de Bogdan RUSU

Mai mulți funcționari publici din cadrul CJ Vaslui au ”omis” să consemneze în propriile declarații de avere pe 2015 sumele consistente pe care le-au încasat din postura de membri ai echipei de management a unui proiect finanțat din fonduri europene.

Mai mulți funcționari din cadrul Consiliul Județean (CJ) Vaslui, membri ai echipei de management a proiectului „Școala te face OM!”, au ”uitat” să treacă în declarațiile de avere, redactate în februarie 2016, toate veniturile încasate prin participarea la acest proiect. Finanțat per total cu aproape 25 de miliarde de lei vechi, proiectul a fost lansat în anul 2015 și va continua și anul acesta, timp de șase luni.

În 2016, în calitate de funcționari publici, cei din echipa de management a proiectului erau obligați să precizeze ce sume de bani au primit de pe urma acestei posturi, pe parcursul anului financiar trecut. Vorbim aici despre Cristina Vasiliu, coordonatoarea proiectului; Ștefania Alina Stroescu, manager financiar; Leonid Novac (responsabil de plăți); Petrică Manolachi (specialist în achiziții) și Anca Mihaela Ciurescu (responsabil de comunicare). Toți cei cinci sunt funcționari publici, ocupând fotolii călduțe și bine remunerate în CJ Vaslui, dar au avut ”norocul”, după cum se vede, să fie cooptați și în echipa de management a proiectului european, postură de pe urma căreia au încasat sume frumoase de bani.

fonduri-europene

Funcționari publici cu pierderi de memorie!

În declarația de avere semnată de Cristina Vasiliu, coordonatoarea proiectului „Școala te face OM!” (documentul are  numărul 44 din 3 iunie 2016), apar doar veniturile salariale pe 2015 (52.197 de lei) și salariul de formator primit de la ONG ”Egomundi” Călărași – încasat prin prestarea unor cursuri de formare profesională într-un proiect în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Vaslui. Despre sumele încasate în 2015 pentru activitățile desfășurate ca și coordonator al proiectului „Școala te face OM!”, Vasiliu nu a declarat nimic. Adăugăm faptul că Vasiliu deține funcția de șef serviciu în cadrul CJ Vaslui și este printre cei mai bine plătiți funcționari publici din județ.

Un alt funcționar public la fel de ”uituc” este și Ștefania Alina Stroescu, consilier în cadrul CJ și manager financiar în proiectul „Școala te face OM”. Potrivit declarației sale de avere –  numărul 47 din 3 iunie 2016 – în anul financiar 2015 a încasat doar suma de 34.941 de lei, reprezentând salariile primite de la CJ. La fel, în declarația ei de avere nu apare nici un leu încasat prin proiectul în care figurează ca manager.

Alt personaj al poveștii cu declarațiile de avere este Leonid Novac, și el funcționar în cadrul CJ Vaslui. Acesta este membru în echipa de management al proiectului „Școala te face OM!”, unde îndeplinește funcția de responsabil de plăți. La fel ca și colegii săi, Novac nici nu a mâncat usturoi și nici gura nu-i miroase a fonduri europene. În declarația sa de avere, numărul 53 din 6 iunie 2016, Novac precizează că în anul 2015 nu a avut alte venituri în afară de salariul de consilier: 30.000 de lei.

Un alt membru al comisiei de management al proiectului este șeful de serviciu la CJ, Petrică Manolachi. El ocupă funcția de specialist în achiziții în cadrul proiectului „Școala te face OM!”. Căutând pe portalul declarațiilor de avere, am descoperit că Manolachi nu a depus încă un asemenea document. În aceeași situație ca Manolachi se află și colega sa, Anca Mihaela Ciurescu, funcționar CJ și responsabil de comunicare și politici orizontale în cadrul proiectului european menționat.

Din astfel de proiecte europene se poate trăi mai mult decât decent!

Niciunul dintre ei, însă, nu a precizat în declarații că ar fi încasat vreun leu, ba mai mult,  unii nici măcar nu au completat aceste documente. Știm cu siguranță că indemnizațiile celor implicați în proiectul menționat au început să fie achitate în toamna anului 2015, când coordonatorul uneia din cele două echipe de implementare (nu din cea de conducere!!!) încasa lunar suma de 1.000 de lei. Nu cunoaștem cât au încasat cei din eșalonul superior, deoarece aceste informații nu au fost trecute în declarațiile de avere și nici nu au fost date publicității în vreun raport legat de implementarea proiectului. Potrivit legii Agenției Naționale de Integritate, cei care sunt obligați să își declare averea, printre care și funcționarii publici, pot primi amenzi sau pedepse cu închisoarea pentru nerespectarea obligațiilor privind declararea veniturilor.

Anul acesta, în aprilie, în ultima declarația de avere semnată, Gabriela Plăcintă, consilier județean și șefă a Inspectoratului Școlar Județean Vaslui, a precizat veniturile obținute în anul 2015, în urma exercitării funcției de manager al proiectului POSDRU „Decizii informate prin instrumente adecvate în orientarea în carieră”, respectiv 14.404 lei. De asemenea, Plăcintă a fost corectă și a precizat în declarație și alte venituri obținute prin implicare în alte proiecte cu fonduri europene. Este vorba de 25.201 lei ca expert într-un alt proiect POSDRU de orientare în carieră a profesorilor și 3.056 lei pentru activitatea de coordonator al unui proiect european ce are ca scop prevenirea abandonului școlar. În aceste condiții, în care șefii de proiecte europene sunt mereu remunerați, ne întrebăm cum se face că în declarațiile de avere ale funcționarilor publici amintiți mai sus, nu se precizează nimic despre veniturile încasate din proiectul „Școala te vrea OM”? Este greu de crezut că echipa managerială formată din funcționari CJ a lucrat pe gratis în 2015, în cadrul unui proiect finanțat pe parcursul anului trecut cu suma de 1,86 milioane de lei (18,6 miliarde de lei vechi). Ori dacă cei din echipa managerială au „uitat” de aceste venituri, oare nu le-au trecut cu vederea și pe altele?

Sidicalistul Ochiană: „Ne merităm soarta”!

Ieri, Gheorghe Ochiană, liderul sindicatului Consiliului Județean Vaslui, afiliat la Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA) i-a criticat dur pe colegii de alianță sindicală din cadrul Primăriei Municipiului Vaslui, deoarece au refuzat să participe la greva de o zi.

Astfel că doar cei 96 de salariați ai CJ Vaslui s-au aflat în grevă, în semn de protest față de inechitățile la care sunt supuși de Guvern. În mod firesc și cei 380 de salariați ai Primăriei Municipiului Vaslui, care fac parte din FNSA, ar fi trebuit să protesteze ieri, însă au refuzat acest lucru, deoarece pe parcursul grevei nu sunt remunerați. „Dacă ei, care au venituri mai mici ca ale noastre (ale salariaților CJ Vaslui, n.r.) refuză să fie solidari, înseamnă că ne merităm soarta. Ne plângem de salarii, dar nu facem nimic și nici nu o să obținem nimic”, a declarat Ochiană.

Reamintim că reprezentanții salariaților din administrația locală cer Guvernului să majoreze salariile de bază ale funcționarilor publici și ale personalului din administrația publică locală cu 25% și acordarea normei de hrană pentru toți salariații din administrația publică locală, acolo unde resursele bugetare permit acest lucru, eliminându-se astfel discriminările dintre salariații care primesc și cei care nu-l primesc.De asemenea, sindicaliștii solicită ca salariații din administrația publică locală să beneficieze de vouchere de vacanță. (Bogdan RUSU)

Conțopiștii Primăriei Vaslui au spart greva generală!

de Bogdan RUSU

„Săracii” din Primărie vor lefuri mari, dar fără a-și asuma responsabilitatea grevei generale

Astăzi, doar cei 96 de salariați ai Consiliului Județean (CJ) Vaslui, afiliați Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA), se vor afla în grevă pentru întreaga zi. Însă, membrii Sindicatului Național al Funcționarilor Publici (SNFP) nu vor participa la proteste, ca urmare a unor neînțelegeri apărute între șefii de la nivel național ai FNSA-ului și SNFP. Cu alte cuvinte, cele două formațiuni sindicale au calendare diferite, adică nu organizează acțiuni de protest în același timp, ceea ce dăunează membrilor, prin faptul că impactul grevei va fi diminuat.

Mai mult decât atât, greviștii din CJ au fost trădați de cei 380 de angajați ai Primăriei Vaslui, care au decis să nu participe la greva de o zi, de astăzi. Protestul de azi este o continuare a celor începute marți, 5 iulie, când birourile din sediul CJ și ale Primăriei Vaslui au fost închise pentru o oră. La acea dată, salariații din Primăria Vaslui s-au arătat solidari, și au participat la protest alături de ai lor colegi din CJ. Acum însă, deoarece pe parcursul grevei participanții nu sunt remunerați, personalul primăriei a spus stop acțiunilor de protest. Cu alte cuvinte, au spart greva.

Funcționarii din administrația publică locală cer majorarea salariilor de bază cu 25% și acordarea normei de hrană pentru toți salariații din administrația publică locală, acolo unde resursele bugetare permit acest lucru. Ei susțin că, astfel, se elimină discriminările dintre salariații care primesc acest spor salarial și cei care nu beneficiază de așa ceva. Totodată, sindicaliștii din administrația publică locală mai solicită și vouchere de vacanță.

Primaria_Vaslui

Nemulțumirile în acest sector de activitate au apărut ca urmare a faptului că Guvernul a majorat cu 70% salariile celor care lucrează în administrația centrală, în timp ce salariații din administrația locală nu au beneficiat din anul 2010 de nicio mărire de salarii. Potrivit ultimului anuar statistic, realizat de Direcția Județeană de Statistică în 2014, la nivelul județului Vaslui, în administrația publică locală, lucrează 3230 de salariați. Din păcate, acest sector de activitate nu este suficent de bine reprezentat la nivel județean, astfel că la protestele de pe 5 iulie, doar un singur sindicat din județ, FNSA, a declarat în presă că va organzia o grevă. FNSA apără interesele a 96 de angajați ai CJ și 380 de salariați ai Primăriei municipiului Vaslui. Dacă astăzi ar fi intrat în grevă și cei aproape 900 de lucrători în administrația publică locală, membri ai SNFP, protestul ar fi avut o altă rezonanță. Chiar și așa, în cazul în care guvernanții vor rămâne impasibili și la acest protest, FNSA amenință cu o grevă pe perioadă nedeterminată, începând de pe 19 iulie. Ultima grevă de o zi organizată de FNSA la nivel național a avut loc pe 30 aprilie 2015 și s-a soldat cu un eșec total. Atunci, sindicatele afiliate FNSA cereau acordarea de tichete de masă și creșterea salariului cu 10%, cu mult mai puțin ca anul acesta. Cu toate acestea, Guvernul le-a spus pas. Oamenii au rămas cu gustul amar al faptului că sunt singura categorie de angajați din sistemul public care nu au beneficiat de creșteri salariale sau de alte drepturi și s-au resemnat. Atât timp cât pentru cei 3.230 de angajați din administrația județeană vor face grevă doar 96, există marea posibilitate ca și de această dată rezultatele la negocieri să fie tot zero.

Casa ”Sturdza” va fi reabilitată cu bani europeni!

de Răzvan CĂLIN

CJ Vaslui a început demersurile pentru ca acest important obiectiv cultural bârlădean să fie reparat și redat circuitului muzeal național.

Casa ”Sturdza” din Bârlad sau Muzeul Colecțiilor cum mai este cunoscută, va fi reabilitată grație unui proiect cu finanțare europeană. Consiliul Județean (CJ) Vaslui, în subordinea căruia se află obiectivul, a început deja demersurile în acest sens.

”Reabilitarea Casei «Sturdza» de la Bârlad este unul din obiectivele incluse pe lista de investiții a CJ Vaslui. Au fost câteva mici probleme legate de proprietarul acestui obiectiv. Inițial, s-a spus că ar aparține Consiliului Local (CL) Bârlad, însă în urma unor verificări amănunțite am reușit să lămurim această problemă: clădirea aparține Muzeului «Vasile Pârvan». În momentul de față se lucrează la întocmirea documentației cadastrale pe care așteptăm să ne-o transmită cei de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bârlad. După care va urma realizarea studiului de fezabilitate și, ultimul pas, depunerea proiectului la Agenția de Dezvoltare Regională Nord – Est Piatra Neamț pentru a accesa fonduri europene”, ne-a declarat Valeriu Caragață, administratorul public al județului Vaslui.

El a mai spus că se speră ca toate aceste demersuri să fie finalizate până în toamna anului în curs, proiectul urmând a fi depus la ADRNE Piatra Neamț până cel târziu în luna octombrie. Cum vorbim de o clădire de patrimoniu, inclusă pe lista monumentelor istorice, costurile legate de reabilitarea acesteia se vor ridica la câteva milioane de euro, însă acest lucru îl va stabili cu exactitate studiul de fezabilitate ce urmează a fi realizat.

Casa Sturdza este un imobil cu mare încărcătură istorică. A fost construit pe domeniul Sturdza în 1796 și a fost locuită începând cu anul 1818. Până în anii 1940, casa a aparținut membrilor familiei Sturdza, care a deținut importante funcții politice în Principatul Moldovei și în România, după care a fost donată municipalității de la acea vreme. Ulterior, a fost sediul Tribunalului, după care a intrat sub umbrela muzeului orașului, dându-i-se destinația de Muzeu al Colecțiilor, întrucât aici au fost aduse colecțiile din patrimoniul muzeului: artă populară românească, artă plastică și decorativă europeană și extrem- orientală, numismatică, medalistică, arme, icoane, carte de patrimoniu. Din 1993 a mai fost reparată, superficial, o singură dată, după care nu s-a mai executat nici o lucrare de acest gen, așa că, în toamna anului 2012, colecțiile valoroase au fost mutate în sediul central al muzeului proaspăt reabilitat. Și asta pentru că trecerea timpului și intemperiile au afectat din ce în ce mai mult structura și acoperișul clădirii, impunându-se efectuarea unor lucrări de reabilitare temeinice și complexe.

Reabilitarea drumurilor din județ, din nou doar o momeală electorală!

de Marian Mocanu

Consilierii județeni au aprobat ieri ”actualizarea indicatorilor tehnico-economici” pentru proiectele ce vizează reabilitarea a nu mai puțin de 22 drumuri județene din județul Vaslui. În realitate, e vorba despre o banală operațiune birocratică, nicidecum semnalul începerii efective a lucrărilor.

La ședința de ieri a Consiliului Județean (CJ) Vaslui s-a votat cu sârg un proiect care nu face altceva decât să fluture iar prin fața alegătorilor iluzia asfaltării drumurilor din județ. ”Actualizarea indicatorilor tehnico-economici”, așa sună respectivul proiect de pe ordinea de zi, iar în traducere liberă se referă la faptul că Ministerul Dezvoltării a cerut CJ Vaslui să-i transmită din nou datele respective ajustate în conformitate cu modificările survenite ca urmare a noului Cod Fiscal (în principal, scăderea cotei de TVA de la 24% la 20%).

În realitate, proiectele respective au fost inițiate încă de prin 2008, 2010 sau 2011, dar de atunci și până în prezent au rămas doar la stadiul de hârtie. Și au toate șansele să rămână tot așa pentru că,  în realitate, nu se întrevăd semnale clare cum că vor fi alocate fonduri de la guvern. Votul de ieri al consilierilor județeni a fost pentru a da undă verde unui nou lot de hârțogăraie, încă un top de hârtie care va fi aruncat și dat uitării prin sertarele vreunui birou de la Ministerul Dezvoltării. În rest, nimic nou pe frontul sărăciei din estul României! Unii dintre consilierii județeni care au votat ieri acest proiect, vor trâmbița încă odată planurile mărețe ce vor fi înfăptuite, cu condiția să mai fie aleși odată! C-așa-i în campania electorală!

sedinta cj (3)

În fiecare an, CJ Vaslui își propune să asfalteze o parte din drumurile județene, anunțând acest lucru cu surle și trâmbițe, mai ales dacă este an electoral. Din păcate, lucrările rămân doar la stadiul de anunț, multe dintre respectivele drumuri nevăzând, ani buni, picior de constructor. Astfel, în 2008, s-au întocmit proiecte de reabilitare pentru nu mai puțin de 14 drumuri județene, printre care : DJ 245: Florești – Buda, DJ 159: Băcești – Pungești; DJ 243: Pogana – Iana – Dragomirești; DJ 243A: Pogana – Ciocani – Pogonești – Tutova – Pochidia – limita cu județul Galați; DJ 243E – Coroiești, DJ 244C Huși -Pădureni – Dimitrie Cantemir; DJ 244E: Huși – Tătărăni – Boțești; DJ 244J Murgeni – Mălușteni; DJ 245 A – Muntenii de Jos – Lipovăț – Gherghești – Iana; DJ 246 Codăești – Tăcuta – limita cu județul Iași. Totul a rămas la stadiul de proiect, toate aceste drumuri fiind în continuare în stare jalnică, cu toate că perioada de execuție era de 84 de luni, iar termenul final a expirat de mult. În anul 2010, același lucru s-a întâmplat cu alte două drumuri județene: DJ 242 F: Trestiana – Mănăstirea Grăjdeni, și DJ 244J: Epureni – Horga, anunțate că vor intra în curând în reabilitare. Povestea s-a repetat în 2011, în cazul a alte șase drumuri, care la rândule, au fost reabilitate doar pe hârtie, cel puțin până acum.

Fondurile necesare pentru asfaltarea acestor drumuri și scoaterea din noroaie a locuitorilor din câteva zeci de localități vasluiene ar fi trebui să vină de la guvern, CJ Vaslui urmând a asigura o minimă cofinanțare, de maxim 10% din valoarea lucrărilor, pentru avize, autorizații, proiectare, sau organizare de șantier. Chiar dacă, din 2008 până acum, s-au perindat la conducere guverne cu diferite coloraturi politice, județul Vaslui a fost sărit sistematic de la finanțarea acestor lucrări promise.

Județul Vaslui, din nou la coada listei

de Marian MOCANU

Județul Vaslui a primit de două ori mai puțini bani decât în 2015, din impozitul pe venit și din TVA. În aceste condiții, unele primării din județul Vaslui ar putea ajunge în imposibilitatea de a continua investițiile începute.

La ultima de ședință a consiliului Județean Vaslui, ce a de joi, 14 ianuarie, a fost aprobată repartizarea pe unități administrativ teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri la bugetul de stat pentru anul 2016. În total, pentru acest an, suma alocată județului Vaslui este de 75,7 milioane lei, aproape jumătate din suma primită la începutul anului trecut! Asta, contrar așteptărilor primarilor și a conducerii CJ Vaslui, care sperau la bugete mai importante, îinând cont câ guvernul anunța creșterea veniturilor colectate la bugetul de stat. În plus, anul 2016 este an electoral, situație în care, de obicei, primăriile primeau sume consistente pentru echilibrarea bugetelor locale în vederea continuării sau finalizării de investiții .

„Noi am consultat în scris primarii și ne-au comunicat necesarul de fonduri. Adică, un total  de peste 443,7 milioane lei! Suma pe care o are de repartizat Consiliul Județean Vaslui este de doar 15,14 milioane lei, adică o sumă de 30 de ori mai mică! În aceste condiții, am încercat să ținem seama de nevoile urgente ale fiecărei unități administrativ teritoriale în parte, ale investițiilor în derulare, alocând, acolo este necesar, sume mai mari pentru asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile”, a declarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

Practic, pe baza banilor alocați și a celor care vor veni direct de la Ministerul de Finanțe, la care se adaugă sursele proprii de finanțare, inclusiv încasările din taxe și impozite, primăriile vor trebui să-și contureze bugetul pentru acest an. Buget care, în ciuda promisiunilor frumoase, va fi unul foarte sărac, inclusiv comparativ cu cel de anul trecut.

Cei mai puțini bani – Gherghești, cei mai mulți – Zorleni

Cele mai mici sume le va primi comuna Gherghești, doar 100.000 lei, și comunele Dănești și Poienești, câte 105.000 lei, în timp ce comuna Deleni va primi 108.000 lei.

Alte comune din județ au primit vești mai bune. Comparativ cu 2015, când, la începutul anului, nu au primit nici un ban pentru echilibrarea bugetului local, Muntenii de Jos, Fălciul, Drâncenii au primit, în acest an, diverse sume, în ton cu sărăcia din județ. În același timp, alte comune au primit mult mai puțin decât anul trecut, asta pentru că o parte din investiții au fost deja finalizate. Este cazul comunei Ștefan cel Mare, care a primit de aproape trei ori mai puțini bani ca anul trecut!

Cea mai mare sumă a fost alocată comunei Zorleni, 295.000 lei, urmată de 255.000 lei, la Tutova și 238.000 lei pentru comuna Ibănești.

Nici orașele și municipiile nu au primit sume importante, acestea fiind mai mici decât cele primite anul trecut, în ciuda faptului că au în derulare investiții importante, unele finanțate cu bani europeni. Astfel, Vasluiul, Bârladul și Hușiul au primit de la Consiliul Județean câte 650.000 lei, în timp ce Negreștiul și Murgeniul câte 450.000 lei. Sume total insuficiente față de nevoile de fonduri pentru continuarea proiectelor de infrastructură începute.

Atletico Vaslui caută sprijinul autorităților

Costinel Botez

Costinel Botez

 Pentru echipa vasluiană de fotbal Atletico Vaslui nu poate fi vorba de cantonament. Sau de pregătiri pentru retur. Mai degrabă par pregătiți să se retragă din campionat. Singura soluție, după spusele lui Costinel Botez, directorul sportiv al echipei, este sprijinul autorităților locale.

„Singura noutate este că suntem la zi cu datoriile. Asta datorită faptului că principalul finanțator al echipei Atletico Vaslui, Florin Ciucă, a rămas alături de noi. Acesta și-a retras inițial sprijinul financiar de la Atletico, în urma arbitrajului de la partidă cu Sepsi Sfântu Gheorghe. Dar a revenit, iar cu munca noastră și cu banii lui echipa a ajuns la acest moment zero. Singurele datorii ale noastre au rămas către jucători, pentru că și ei ar trebui motivați. Dincolo de ce am făcut noi în spatele cortinei, ei sunt cei care au ținut strict fenomenul sportiv în viață. Au jucat fără bani și de dragul fotbalului au rămas alături de echipă. Sunt discuții că unii dintre ei să plece și nu îi putem ține cu forța. Este un moment permisiv în sensul că nu se retrogradează, dar nu avem nici măcar posibilitatea de a ne antrena în condiții optime”, ne-a declarat Costinel Botez,  directorul sportiv al echipei.

Caută sprijinul autorităților locale

Oficialul a mai spus că există în continuare posibilitatea să nu mai continue din retur și că pentru cei implicați la echipa Atletico Vaslui prioritățile ar trebui să se schimbe, în condițiile actuale: “Vrem să avem o discuție cu autoritățile locale, în speranța că vom găsi soluții pentru continuarea activității. Ca în orice sport desfășurat în orice localitate din țară este nevoie de sprijinul statului pentru a ne putea desfășura activitatea. Vrem să accesăm fonduri nerambursabile la licitația de proiecte care va fi organizată de Primăria Vaslui sau de Consiliul Județean Vaslui, la începutul lunii martie. Pentru sportul județean, anul trecut, s-au alocat 400. 000 de euro. Rămâne de văzut ce sumă va fi alocată anul acesta și dacă vom fi și noi incluși în distribuirea fondurilor. Noi am militat pentru o asociere sau pentru predarea clubului către Consiliul Local. Există deja foarte multe echipe în țară finanțate în acest mod și legea permite acest lucru. Noi am dus echipa până unde s-a putut. Cu resursele financiare avute, dar și resursele fizice, pentru că a fost nevoie de muncă pentru a ține echipa în viață. Aștept o discuție cu cei din conducerea municipiului să vedem dacă are rost sau nu să continuăm”.

Așteaptă un semn și de la FRF

Directorul sportiv al Atletico Vaslui mai întrevede o speranță și de la următorul comitet executiv al Federației Române de Fotbal. “Așteptăm să vedem dacă va fi aprobată propunerea făcută pentru dubla legitimare. Există variante interesante de a promova și copii mult mai repede. Duminică aceștia ar jucă la juniori II pentru LPS Vaslui sau Sporting Juniorul, iar vineri să joace în Ligă a III-a pentru Atletico Vaslui. Astfel, până în vară ar există un răgaz de a ne organiza pe baze solide. Și de atunci să atacăm un obiectiv mai pretențios. Poate promovare, poate menținere în Liga a III-a. Pentru că și acest eșalon fotbalistic va avea greutate începând cu anul viitor, pentru că vor retrograda multe echipe din Liga a II-a”, a completat Costinel Botez. (George PROCA)
   

Consiliul Județean împarte sărăcia!

de Marian MOCANU

Primăriile din județul Vaslui vor primi de aproape zece ori mai puțini bani decât au cerut. Consilierii județeni sunt chemați astăzi să aprobe proiectul de hotărâre privind repartizarea cotei de 20% din sumele defalcate din venituri la bugetul de stat primite la ultima rectificare bugetară. Suma totală ce va fi distribuită pentru echilibrarea bugetelor locale este de 8,822 milioane lei.

Pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a Consiliului Județean (CJ) Vaslui, se află și proiectul privind repartizarea pe unități administrativ teritoriale a unor sume defalcate din TVA, ca urmare a rectificării bugetului de stat pe anul 2015.

Conform tradiției, județului Vaslui i-au fost alocate sume mai mici în comparație cu alte județe, iar banii alocați nu ajung nici pe departe nevoilor. La sfârșitul lunii octombrie, într-una din ultimele Ordonanțe de Urgență semnate de guvernul Ponta, județului Vaslui i s-au repartizat aproape 32,3 milioane lei. Din această sumă, doar 23,7 milioane lei vor ajunge în bugetele comunelor, orașelor și municipiilor, restul rămânând pentru funcționarea și achitarea cheltuielilor cu investițiile derulate la nivelul CJ Vaslui.

În fapt, din cele 23,7 milioane lei destinate unităților administrativ teritoriale, 14,9 milioane lei vor fi distribuite direct de Ministerul Finanțelor Publice, conform unui algoritm ce ține cont de gradul de încasare la bugetul de stat, numărul de locuitori, sau mărimea comunei. Restul de 8,822 milioane sunt împărțiți de Consiliul Județean, „după necesități”, după cum se arată în motivarea proiectului.

În urma consultării primarilor cu privire la nevoile fiecărei primării din județ, acestea ar fi fost în sumă totală de 80,3 milioane lei, adică de peste 9 ori mai mult decât banii de care dispune CJ Vaslui! În aceste condiții, ca de obicei sunt comune care, chiar dacă pe parcursul anului au primit sume importante de la buget, nu au fost uitate nici de această dată. În timp ce Bogdănița primește doar 34.000 lei, iar Găgești, Bogdana, Dănești, Pogana, sau Blăgești câte 45.000 lei, comuna Ștefan cel Mare primește 130.000 lei, Viișoara 178.000 lei, iar Coroiești 172.000 lei.

Cele mai mari sume le vor primi de la CJ pentru echilibrarea bugetelor locale comunele Cozmești – 208.000 lei, Gârceni – 254.000 lei și Perieni – nu mai puțin de 410 mii lei. Comunele care, tot anul, au primit puțini bani de la bugetul de stat nu fac nici acum excepție. Este vorba de Drânceni, Muntenii de Jos, Gherghești, ori Fălciu, care vor primi sume relativ mici în raport cu necesitățile, mai ales că, la începutul anului 2015, acestea nu au primit nici un ban la buget!

Doar 26 din cele 81 de comune ale județului vor primi sume mai mari de o sută de mii de lei, cam tot atâtea comune urmând a primi mai puțin de jumătate din această sumă! Același lucru și în cazul orașelor: Murgeniul va primi suma de 150.000 lei, mai puțin de jumătate față de Negrești, oraș căruia, pentru echilibrarea bugetului local, i-a fost alocată suma de 341.000 lei. Asta în condițiile în care nevoile financiare a celor două orașe sunt sensibil egale! În cazul celor trei municipii, Vasluiul, Bârladul și Hușiul au primit sume egale, câte 240.000 lei.

Conform expunerii de motive „Propunerile de repartizare din proiectul de hotărâre sunt orientate cu prioritate spre achitarea arieratelor (datoriilor, n.red.), finalizarea unor obiective de investiții și susținerea cheltuielilor cu co-finanțarea pentru proiectele care au contracte de finanțare încheiate și care trebuie închise până la data de 31.12.2015”. Asta de parcă, cei 79.000 lei care vor fi repartizați la Solești, de exemplu, ar face mare diferență pentru nevoile comunei care numără 2.500 de locuitori și are în componență șase sate!

Același algoritm de împărțire „după nevoi” a fost aplicat de conducerea CJ Vaslui și în ceea ce privește repartizarea banilor pentru finanțarea cheltuielilor cu drumurile județene și comunale. Dacă, de exemplu, Zăpodeniul va primi 149.000 lei, cea mai mare sumă alocată în acest scop, Văleniul, Duda Epureni sau Poieneștiul vor primi doar câte 22.000 lei fiecare. Din acești bani trebuie făcute și eventuale reparații ale drumurilor comunale, și trebuie să ajungă și pentru deszăpeziri! În afara orașului Murgeni, care va beneficia de 115.000 lei pentru drumuri, celelalte orașe vor primi sume extrem de mici, cum este cazul Bârladului – 7.000 (șapte mii) lei, iar la Huși, nici un ban.

Practic, din totalul sumei de 14,129 milioane lei, primite de la bugetul de stat, pentru cheltuielile cu drumurile județene și comunale, CJ și-a oprit mai bine de două treimi, respectiv 9,953 milioane lei, restului unităților administrativ teritoriale revenindu-le doar 4,266 milioane lei. Asta și poate pentru că CJ are în administrare drumurile județene, de a căror reabilitare ar trebui să se ocupe, în timp ce comunelor li s-au alocat bani pentru drumurile comunale.

Proiect pentru educație

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va alua în discuție, în ședința sa de astăzi, proiectul «Programe de studii flexibile și competitive pentru IT&C în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est», depus pentru finanțare de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST Iași, în parteneriat cu Universitatea «Al.I. Cuza» Iași, Universitatea Tehnică «Gheorghe Asachi» Iași, Universitatea «Ștefan cel Mare» Suceava și Universitatea «Vasile Alecsandri» Bacău, în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 1 – «Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere», domeniul major de intervenție 1.2 – «Programe de studii mai bune pentru studenți și piața muncii».

Valoarea totală a proiectului este de 2,1 milioane de lei, inclusiv TVA, obiectivele specifice urmărind îmbunătățirea sistemului de asigurare a calității învățământului, îmbunătățitea calificărilor profesorilor, formatorilor și altor categorii de personal din educație și formare, sprijinirea obținerii de cunoștințe și competențe mai bune de către tinerii cercetători prin studii doctorale și postdoctorale.

Drumurile din județ sunt pline de gropi: Vom zbura!

În fiecare primăvară, autoritățile vasluiene se confruntă cu problema gropilor din asfalt. Sunt zone în județ unde circulația cu mașina se lasă automat cu o vizită la un service. La ora actuală, aproximativ 300 de kilometri de drum județean sunt din pământ. Nici în acest an nu vor fi reablitate prea multe căi de acces, evident, din cauza lipsei banilor.

 După fiecare sezon rece, se pot vedea foarte bine urmele lăsate de iarnă în asfaltul drumurilor din județ. Cu greu poți găsi o arteră rutieră care să nu fie găurită. Afectați sunt, în primul rând, șoferii, care spun că s-au săturat primăvară de primăvară să facă slalom printre cratere.“Am fost nevoit să merg chiar zilele trecute la service după ce am intrat cu mașina într-o groapă din Negrești. Roțile erau distruse. Este dezastru”, ne-a spus un conducător auto.

”E greu în fiecare primăvară. Acum, dacă drumurile se fac de la A la Z, situația va fi alta. Poate o să se respecte toate regulile și o să avem garanția că vor ține mai mult”, a declarat un alt șofer.

Sutele de gropi vor brăzda adânc în bugetul județului, și așa secătuit. În urma unei evaluări preliminare, șefii Consiliului Județean (CJ) au tras linie, iar rezultatul este dezastruos: pagubele produse în sezonul rece infrastructurii stradale depășesc un milion de lei (10 miliarde de lei vechi)! Astfel, 12 tronsoane de drumuri modernizate au fost afectate de înghețul și dezghețul din sezonul rece, precum și de materialele folosite pentru deszăpezire, sarea fiind cel mai mare dușman al asfaltului.

”Au fost afectate de iarnă atât drumurile din asfalt, cât și cele de piatră. La o primă evaluare, ne putem da seama că sunt pagube. Vorbim însă de o situație mai puțin dezastruoasă decât în anii trecuți. O să facem ce putem cu banii pe care îi avem”, a declarat vicepreședintele CJ Vaslui, Vasile Mihalachi.

Ambulanța are dificultăți

 Accesul ambulanțelor în zonele unde drumurile sunt făcute praf este foarte dificil. Când nu e zăpadă, gropile fac imposibilă deplasarea în condiții normale. Când vine vorba despre drumuri din pământ, denivelate, situația este și mai gravă.

“Sunt zone în județ unde se circulă greu. Nu se poate merge cu căruța, ce să mai spun de o salvare. Se întâmplă ca autosanitarele să rămână împotmolite pe traseu. Din aceleași motive se ajunge și mai greu la solicitări. Mereu suportăm reparații la mașini”, a declarat Aurora Popa, managerul Serviciului de Ambulanță Județean Vaslui.

Singurii avantajați de apariția gropilor pe șosele sunt mecanicii auto, care au în această perioadă foarte mult de lucru.

Drumuri din pământ

În județul nostru, comunele care nu au niciun drum din pământ pot fi numărate pe degetele de la o mână. Localnicii nici nu îndrăznesc să viseze la o șosea asfaltată pe care să poată merge fără să mai înoate prin noroaie când plouă sau să suporte praful, vara.

Potrivit lui Vasile Mihalachi, în comparație cu alte județe, în Vaslui se circulă încă bine și se văd eforturile făcute de autorități: ”Am acordat mereu o atenție sporită infrastructurii și am renunțat la alte proiecte. Am reabilitat zeci de drumuri, dar mai avem. Nu mă pot declara mulțumit, dar nici nemulțumit”.

Din cei aproximativ 1.000 de kilometri de drumuri județene, aproape jumătate au nevoie de investiții urgente. În ultimii trei ani, CJ Vaslui a reușit reabilitarea a aproximativ 250 de kilometri. Pentru anul 2014, sunt programate reabilitări și modernizări de drumuri județene în lungime de peste 50 de kilometri.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: