Home / Tag Archives: consiliul judetean

Tag Archives: consiliul judetean

Consiliul Județean dă undă verde la documentațiile pentru construcția Spitalului Municipal Vaslui

Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va aproba, în ședința extraordinară din această săptămână, documentația și indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Construire secții la Spitalul nr. 2 Vaslui”.

Investiția va fi realizată cu finanțare de la Compania Națională de Investiții și fonduri de la bugetul CJ Vaslui. Valoarea totală a obiectivului de investiții este de 84,2 milioane lei (cu TVA).

Autoritățile județene au demarat, în urmă cu mai mulți ani, proiectul privind construcția Spitalului Vechi. Astfel, în anul 2014, în vederea realizării acestei investiții, a fost încheiat un contract de asociere între CJ Vaslui și Consiliul Local (CL) Vaslui. Cum acesta din urmă nu a identificat surse de finanțare pentru realizarea investiției, CJ Vaslui a transmis o adresă la Compania Națională de Investiții (CNI), prin care solicită includerea proiectului în Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social.

Prin adresa nr. 1889/2019, înregistrată la CJ Vaslui, CNI a comunicat că proiectul propus a fost luat în evidență în vederea includerii în lista sinteză. În consecință, în ședința din luna iulie 2019 a CL Vaslui a fost aprobat un act adițional la contractul de asociere dintre autoritățile locale și Consiliul Județean Vaslui, pentru construirea unui spital municipal. Potrivit actului adițional, CJ Vaslui preia de la municipalitatea vasluiană documentația realizată, conform asocierii, în vederea implementării investiției.

Spital nou cu 43 saloane și 222 paturi

Cele trei secții ale unității de sănătate se vor ridica pe terenul disponibil din curtea Spitalului nr. 2, de pe strada Doctor Ghelerter nr. 2, care se întinde pe o suprafață de 20.936 metri pătrați. Terenul este proprietatea CJ Vaslui, aparține Spitalul Județean de Urgență Vaslui și se află în intravilanul municipiului Vaslui.

Valoarea totală a obiectivului de investiții este de 84.207.585 lei cu TVA, investiția urmând să fie eșalonată pe o perioadă de trei ani, iar durata de realizare a lucrărilor este de 36 luni.

Practic, se va construi un spital nou, cu 43 de saloane, 204 paturi în saloane și 18 paturi în sălile de tratament. Construcția spitalicească va avea o suprafață construită desfășurată de 11.532,83 metri pătrați și construcții anexe de 478,46 metri pătrați.

De asemenea, proiectul prevede construcția de drumuri, alei, parcări și iluminatul incintei.

Banii pe 2019! – CJ Vaslui a calculat sumele care vor fi repartizate pentru echilibrarea bugetelor locale

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui va aproba, săptămâna viitoare, proiectul de hotărâre privind echilibrarea bugetelor locale pe anul 2019. În aceste zile, conducerea CJ-ului se consultă cu reprezentanții consiliilor locale, în ceea ce privește necesarul de fonduri pentru fiecare UAT. În baza formulei primite de la ANAF, au fost calculate sumele care vor fi repartizate bugetului CJ Vaslui și UAT-urilor din impozitul pe venit și TVA.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a început să lucreze la echilibrarea bugetelor unităților administrative teritoriale (UAT) pe anul 2019. În cursul zilei de ieri Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis la CJ Vaslui formula de calcul, conform căreia se vor face repartizările de resurse financiare.

În acest an, CJ Vaslui repartizează din impozitul pe venit cota de 17,5% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor. Din impozitul pe venit județul Vaslui primește suma de 32.349 mii lei, din care bugetul CJ vaslui primește 16.082 mii lei, iar UAT-urile 16.267 mii lei.

Din cotele defalcate din taxa pe valoarea adaugată județul Vaslui a primit 445.563 mii lei, din care bugetul CJ Vaslui primește 173.122 mii lei, iar UAT-urile suma de 272.439 mii lei.

De asemenea, județul Vaslui primește pentru drumurile județene și comunale 20.398 mii lei, fonduri care vor fi repartizate de CJ vaslui pentru fiecare UAT.

Primarii, chemați la consultări

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că săptămâna viitoare consilierii județeni vor avea pe masă proiectul de hotărâre privind echilibrarea bugetelor locale. Ulterior, după aprobare, hotărârea va fi transmisă la ANAF și urmeză ca fiecare UAT să își primească sumele aferente.

Formula de acordare a sumelor de la bugetul consolidat al statului este mai complicată. O parte din bani se acordă UAT-urilor prin CJ Vaslui, iar alte fonduri se transmit de către ANAF direct localităților în baza unor formule. În aceste zile noi avem consultări cu reprezentanții consiliilor locale, pentru a vedea care este necesarul de finanțare pentru fiecare comunitate. Vom merge cu proiectul de hotărâre privind echilibrarea bugetelor pentru a fi aprobat în ședința ordinară a CJ-ului. Lucrăm toți sub presiunea timpului, pentru că vrem să avem cât mai repede aprobate bugetele. În acest fel nu ne vom mai desfășura activitatea sub restricția de a cheltui doar 1/12 din bugetul pe anul trecut, vom putea da drumul la investiții și la alte proiecte”, a spus Ciprian Trifan.

După aprobarea hotărârii privind echilibrarea, CJ Vaslui va începe întocmirea bugetului județului pentru acest an. De asemenea, în paralel, UAT-urile vor putea să își realizeze bugetele dispunând de sumele repartizate de CJ Vaslui, de către ANAF și sumele realizate din venituri proprii.

Bugetul a fost promulgat pe 15 martie 2019

Vineri, 15 martie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea bugetului pe 2019. Reamintim că Președintele României a retrimis, vineri, 8 martie 2019, bugetul de stat la Parlamentul României pentru reexaminare, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate. Președintele statului a acuzat faptul că alocarea resurselor bugetare se bazează pe prognoze economice nerealiste.

Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost trimisă spre promulgare președintelui în data de 20 februarie 2019. În temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, în data de 22 februarie 2019, Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, iar în data de 6 martie 2019 instanța constituțională a constatat că legea este constituțională.

Dotarea Ambulatoriului Integrat de la Spitalul Județean, pe masa consilierilor

Dotarea Ambulatoriului Integrat de la Spitalul Județean și reabilitarea drumului Zizinca – Moreni le vor strica începutul de weekend consilierilor județeni, conducerea Consiliului Județean covocând pentru vineri, ora 16.00, ședință extraordinară. Președintele Buzatu spune că aprobarea procedurilor este urgentă pentru accesarea fondurilor.

“Este strict necesară convocarea acestei ședințe extraordinare, pentru că se deschide sesiunea și trebuie depuse proiectele. Ambele proiecte sunt la fel de urgente”, ne-a declarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, despre convocarea, pentru ziua de vineri, ora 16.00 a consilierilor județeni vasluieni în ședință extraordinară.

Este vorba despre două proiecte importante. Primul se referă la dotarea Ambulatoriului Integral al Spitalului Județean de Urgență Vaslui, iar cel de-al doilea la rebilitarea și modernizarea drumului județean DJ 245E din comuna Deleni, care pleacă din Zizinca și ajunge la Moreni. Pe lângă proiectele în sine, consilierii cărora le va fi stricat astfel începutul de weekend vor trebuie să aprobe Studiul de oportunitate și indicatorii tehnico-economici și un acord de parteneriat între CJ Vaslui și Spitalul Județean pentru realizarea proiectului privind dotarea ambulatoriului.

În cazul drumului Bulboaca – Moreni, pe lângă proiect vor fi aprobate Nota conceptuală și Tema de proiectare a obiectivului de investiție șI Documentația tehnico-economică.

Dacă în cazul drumului județean, acesta este un vis al locuitorilor din Deleni care va deveni realitate, în ceea ce privește Ambulatoriu, clădire care de va întinde pe circa 4.000 mp, în curtea Spitalului Județean, acesta va fi inaugurat anul viitor, și va avea parter și trei etaje, la care se adaugă subsolul, cu o suprafață desfășurată utilă de 4.106 mp. Parterul, cu o suprafață de 770 mp, va fi destinat zonei de triaj a pacienților, cu săli de așteptare și un hol de acces, atât către cabinetele medicale, cât și către clădirea spitalului. La etajul I se vor afla cabinete de consultații și unul de fizio și kinetoterapie, în timp ce la al doilea etaj vor fi amenajate cabinete medicale, dar și spații pentru Chirurgie adulți și Chirurgie copii, cu mai multe mici săli de operații. Ultimul etaj va fi destinat spațiilor administrative. Pacienții vor avea acces la secțiile de imagistică medicală și radiografie din cadrul Spitalului printr-un pasaj pietonal. Subsolul va fi destinat compartimentelor de Toxicologie, de Serologie și Tanato-Chimie și Serviciului de Medicină Legală, toto acolo fiind amplasate și vestiarele medicilor, centrala termică și grupul electrogen. În total, proiectul “Construcție nouă în vederea organizării Ambulatoriului Integrat și desfășurării activității administrative la Spitalul Județean de Urgență Vaslui” va costa 7 milioane de euro, din care peste 200.000 de euro va fi contribuția CJ Vaslui. (Cristian PĂTRAȘCU)

Consiliul Județean vrea Big Brother… mare de tot. De peste 3 milioane de lei.

Dacă inițial, anul trecut, Consiliul Județean dorea să-și instaleze un sistem de supraveghere video de 1.215.000 lei, pentru noua licitație anunțată valoarea a crescut la nu mai puțin de 3.193.000 lei. O explicație pentru această creștere uriașă nu putem găsi decât în paranoia șefilor, deranjați că într-o instituie publică intră prea mult … public.

La mijlocul anului trecut, deși nu au existat niciodată probleme de siguranță în Palatul Administrativ, Consiliul Județean (CJ) Vaslui anunța organizarea unei licitații pentru achiziționarea unui sistem de supraveghere video. Prețul achiziției era 12,15 mii lei. Sistemul urma să acopere cu camere atât parcarea instituției, cât și holul de la primul etaj, acolo unde sunt amplasate birourile șefilor, respectiv ale președintelui, vicepreședinților și secretarului județului. Etajele superioare, unde sunt birourile altor servicii ale CJ, inclusiv contabilitatea și arhiva, nu aveau prevăzute camere. Sistemul ar fi trebuit să fie compus din 6 camere video, din care 3 camere în exteriorul clădirii, un calculator performant, cu o capacitate de stocare a datelor de 8 până la 40 de terabiți, care să asigure inclusiv posibilitatea de pornire de la distanță, o sursă neintreruptibilă UPS, pentru posibilele pene de curent, și monitoare care vor fi supravegheate de doi operatori angajați special în acest scop. Furnizorul acestor echipamente trebuia să instaleze softul necesar și să asigure service-ul în perioada de garanție, asigurând un timp de intervenție în caz de defecțiune de maxim 12 ore.

La un an de la acest demers, conducerea instituției vrea acum mai multe camere și pentru exterior și pentru interior (6 pentru interior, 3 pentru exterior), și alte dotări care duc cheltuiala la nu mai puțin de 31,93 mii lei, aproape triplu față de planurile inițiale. (Cristian PĂDURARU)

Ședință de îndată la Consiliul Județean pentru creșterea finanțării unor proiecte europene ale DGASPC

Consiliul Județean Vaslui s-a reunit, miercuri după-amiază, într-o ședință de îndată pentru aprobarea creșterii părții de cofinanțare a instituției la două proiecte ale Direcției Protecției Copilului în localitățile Oltenești și Găgești. În această direcție, contribuția CJ va fi de 490.000 de lei, față de 140.000 de lei cât fusese stabilită inițial.

Ședință de vacanță, miercuri după-amiază, la Consiliu Județean, unde pe ordinea de zi au fost introduse mai multe puncte care, în fapt, vizau aceeași problemă. Drept dovadă, din cei 33 de consilieri, doar 24 au răspuns ”prezent” și, într-un timp aproape record, au votat cele patru puncte de pe ordinea de zi. În fapt, a fost vorba de modificarea indicatorilor tehnico-economici pentru proiectele votate odată în luna aprilie a acestui an și care prevăd construirea a câte șase locuințe protejate în comunele Oltenești și Găgești, cu o capacitate de 48 de locuri, și a câte un centru de zi pentru persoane cu handicap.

Finanțatorul celor două proiecte, respectiv Uniunea Europeană, a schimbat standardele de cost, în sensul că a crescut cota noastră de cofinanțare de la 2 la 7%. Ca și sumă, acest lucru presupune un cost suplimentar de 350.000 de lei, ceea ce este insignifiant la valoarea totală a proiectului, respectiv șapte milioane de lei”, ne-a declarat vicepreședintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.

Cele două proiecte de la Găgești și Oltenești, finanțate prin Axa prioritară 8 ”Dezvoltarea Infrastructurii de Sănătate și Sociale”, au ca suport restructurare Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap Huși, unitate care, până în 2020, trebuie închisă pe motiv că nu mai răspunde cerințelor impuse de Uniunea Europeană. (Ionuț PREDA)

Noul episcop al Hușilor s-a întâlnit cu șefii și angajații din administrația locală

Noul episcop al Hușilor, Ignatie Mureșanul, s-a întâlnit ieri cu conducerea și angajații Instituției Prefectului și ai Consiliului Județean, menționând că în această perioadă dorește să cunoască problemele din episcopie, dar și persoanele cu care va colabora din noua postură.

“Mă bucur de această experiență, sper să fie de bun augur și vă asigur că în mine veți găsi structural, cel puțin asta încerc, un om de simplitate, care vrea să cultive relații autentice și cu foarte multă responsabilitate. Pentru mine este o bucurie, dar, desigur, cum avem noi în limbajul bisericesc și o cruce, pentru că nu este atât de simplu să lucrăm cu oameni, cu preoți. Cu toții avem deficiențele noastre, prejudecățile noastre și un episcop e chemat să le armonizeze și să fie în primul rând un părinte, ceea ce este absolut esențial. (…) Vă mulțumesc și vă asigur că înainte de toate aș vrea să descoperiți în episcop un părinte. Atunci când nu-l veți mai descoperi, vă rog să mă trageți de mânecă”, a spus Ignatie Mureșanul.

Prezent la întâlnirea cu oficialitățile locale și angajații din administrația publică, mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei a subliniat că misiunea noului episcop nu va fi ușoară, dar l-a asigurat pe acesta că județul Vaslui este unul plin de spiritualitate.

“Am apreciat întotdeauna faptul că în Vaslui, ca și la Botoșani, se nasc mulți copii, nu câți ar trebui să fie, dar se nasc mai mulți copii în aceste două județe, decât în alte județe ale României. Și aceasta este și contribuția noastră specifică, și pentru zonă, și pentru întreaga țară. (…) Aceasta înseamnă împlinirea primei porunci pe care Dumnezeu a dat-o. Prima poruncă de la Dumnezeu nu a fost «Să fiți iubitori!», «Să fiți credincioși!» sau «Să fiți milostivi!», ci a fost «Creșteți și vă înmulțiți!» E prima poruncă pe care o găsim în Scriptură, poruncă prin care omul se plasează pe linia normalității”, a afirmat mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Cei doi ierarhi s-au întâlnit, de asemenea, cu reprezentanții Primăriei municipiului Vaslui, dar și cu preoții din cadrul Protoieriei Vaslui.

Ignatie Mureșanul a fost întronizat, duminică, în prezența mitropolitului Moldovei și Bucovinei, a autorităților locale și județene și a mii de credincioși, în cuvântul său îndemnând la rugăciune și iertare și asigurând că va conduce Episcopia Hușilor “cu autoritatea dragostei, a blândeții și a înțelegerii”.

Scaunul de episcop al Hușilor rămăsese rămas vacant, din luna august, când Corneliu Bârlădeanul a făcut o cerere de retragere de la slujire, el fiind acuzat că ar fi întreținut relații sexuale cu un bărbat. (G.P)

Consilierii PSD și-au ales și cel de-al doilea vicepreședinte la Consiliul Județean, întreaga conducere fiind, în premieră, monocoloră politic

Consilierii PSD și-au ales și cel de-al doilea vicepreședinte la Consiliul Județean Vaslui astfel încât întreaga conducere a instituției este, pentru prima dată după 1989, monocoloră politic, după ce propunerea ALDE din ședințele anterioare nu a avut numărul suficient de voturi.

Consilierul județean PSD Vasile Mariciuc, director al Liceului ”Nicolae Iorga” Negrești, a fost ales, în ședința ordinară de vineri după-amiază, vicepreședinte al Consiliului Județean (CJ), după trei luni în care instituția a funcționat cu un singur vice, tot de la PSD. Desemnarea noului vicepreședinte în ședința de la acest sfârșit de săptămână a luat prin suprindere pe o parte din consilierii județeni vasluieni, în condițiile în care acest punct nu era trecut pe ordinea de zi. La propunerea unuia dintre consilierii PSD, singura de altfel, Vasile Mariciuc a fost desemnat vice la CJ cu un număr de 18 voturi, din totalul celor 31, toate aparținând aleșilor social-democrați. Ceilalți 12 consilieri prezenți, trei de la ALDE și șapte de la PNL, au votat împotriva propunerii colegului lor de la PSD.

„Alegerea mea în această funcție este o recunoaștere a efortului făcut împreună cu toți colegii mei. Am asistat la un admirabil exercițiu de democrație și m-am convins, încă odată, că nu omul alege funcția, ci funcția omul”, a declarat, în plenul ședinței, noul vicepreședinte al CJ Vaslui, Vasile Mariciuc.

Alegerea unui social-democrat și pe cel de-al doilea post de vicepreședinte al CJ s-a făcut după ce propunerea ALDE pentru această funcție, Emil Dorin, nu a avut numărul suficient de voturi în două ședințe. Astfel, la prima ședință după constituirea noului Consiliu Județean, Dorin a primit cinci voturi, iar în cea de-a doua șapte.

În urma alegerii lui Vasile Mariciuc, CJ Vaslui este condus, în premieră în istoria postdecembristă, doar de un singur partid. Cu o majoritate confortabilă, de 20 din cei 33 de consilieri județeni, social-democrații vasluieni și-au ales, încă de la ședința de constituire a noului CJ, președintele și vicepreședintele, cele două funcții fiind ocupate de Dumitru Buzatu, de altfel liderul PSD, și Ciprian Trifan, secretarul organizației județene de partid.

Cum reușesc primarii vasluieni să se uite în lege ca mâța în calendar!

Pentru că nu cunosc legea sau din rea voință, pe parcursul anului anterior, aleșii locali din județul Vaslui au reușit performanța de a emite un număr considerabil de acte administrative nelegale, potrivit concluziilor juriștilor din cadrul Prefecturii Vaslui. Este vorba de 357 de documente aprobate de consiliile locale, Consiliul Județean (CJ) și de primarii celor 86 de unități administrativ-teritoriale (UAT). Acest număr de documente contestate de Prefectură depășește cu mult totalul actelor din aceeași categorie, emise în 2015, de UAT-urile din județele Iași și Bacău, în care aleșii locali au întocmit ilegal doar 168 de acte administrative (155 în județul Iași și 13 în județul Bacău). Cele mai multe documente ilegale emise în 2015 au fost semnate de primarii din județul Vaslui: 255.

acte-administrativeÎn urma verificărilor efectuate de juriștii Instituției Prefectului Județului Vaslui s-a descoperit că primarii și consilierii locali vasluieni au mari carențe în domeniul aplicării legilor în vigoare și că au avizat/dispus o serie de măsuri în contradicție cu legile statului. Cele mai des întâlnite acte nelegale emise sunt din domeniul organizării licitațiilor pentru vânzarea de bunuri publice, precum și în privința modului de remunerare a personalului plătit din fonduri publice. De asemenea, aleșii locali au dovedit că nu cunosc nici legile care reglementează exploatarea pajiștilor, sau Legea finanțelor publice locale, sistemul de efectuare a schimburilor de teren; pe cele ce vizează concesionarea terenurilor, sau prevederile legale legate de incompatibilitatea de funcții. S-au întâlnit și acte administrative ce vizau atribuirea de contracte de achiziție publică, acordarea unor sporuri „exagerate” pentru condiții grele de muncă, dar și situații în care au fost constituite comisii de angajare fără a se respecta legislația. De asemenea, printre altele, au fost situații de dispoziții ale primarilor date în domenii în care aceștia nu aveau competențe.

La Vaslui, în 2015, au fost verificate 42.562 de documente administrative, din care 4.728 au reprezentat hotărâri ale consiliilor locale, iar restul, decizii ale primarilor. Din cele 357 documente nelegale, 255 au fost decizii semnate de primarii vasluieni, iar 101 au fost hotărâri ale consiliilor locale. La aceste acte cu probleme s-a adăugat o hotărâre a CJ Vaslui.

În județul Iași, în 2015, Instituția Prefectului a solicitat anularea a 155 documente, în timp ce prefectul Bacăului a dispus revocarea a doar 13 acte administrative.

Potrivit legii, prefectul exercită controlul de legalitate asupra actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale organizate la județului Vaslui. Activitatea de verificare a legalității actelor administrative ale autorităților administrației publice locale are în vedere ca, în procesul de elaborare și redactare a actelor administrative, să fie respectate două categorii de condiții de legalitate, prevăzute în actele normative în vigoare și unanim acceptate de literatura juridică de specialitate. Aceste documente administrative trebuie să respecte condiții de fond, adică să fie emise cu respectarea competenței materiale și a competenței teritoriale, în condițiile prevăzute de actele normative, dar și o serie de condiții de formă, actele care țin de modul de formulare a acestor acte. (Bogdan RUSU)

A început lupta pentru Consiliul Județean Vaslui

de Marian MOCANU

Nu mai puțin de zece formațiuni politice au intrat în bătălia alegerilor la nivelul județului, cele mai multe dintre ele având drept obiectiv obținerea de voturi pentru numirea cel puțin a unui consilier județean. FDIN-ul a trebuit să părăsească lupta înainte de a începe, din cauza listelor de susținători incomplete. Chiar și în aceste condiții, lupta pentru postul de președinte a Consiliului Județean se va da între liberalul Florin Ciurariu și social-democratul Dumitru Buzatu.

În ultima zi a perioadei de depunere a candidaturilor la alegerile locale, la Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Vaslui a fost mare înghesuială. Nu mai puțin de șase formațiuni politice au așteptat ultimul moment pentru depunerea candidaturilor pentru consilieri județeni. În total, în cursa pentru conducerea județului s-au înscris zece partide, alianțe sau formațiuni politice: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Mișcarea Populară (PMP), Partidul Național Democrat (PND), Partidul România Unită (PRU), Partidul Social Românesc (PSRo) Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), Asociația Partida Romilor Pro Europa și Frontul Demnității și Identității Naționale (FDIN). Lista de candidați din partea FDIN a fost respinsă de BECJ, datorită faptului că nu au reușit să strângă numărul minim de 3.864 semnături necesare pentru depunerea candidaturii. Cele mai multe dintre partide, cum este cazul PRU, PND, PSRo și chiar PMP au drept scop declarat obținerea de voturi pentru numirea cel puțin a unui consilier județean. Alte partide, în special PSD sau PNL nici nu concep să nu câștige aceste alegeri. De aceea, lupta pentru postul de președinte a Consiliului Județean se va da între liberalul Florin Ciurariu și social-democratul Dumitru Buzatu.

Bichineț își atacă șefii de partid: Să organizeze conferințe de presă și să se ocupe de comunele unde s-au născut

Corneliu Bichineț și-a atacat șefii de la PNL, în prima sa conferință organizată după patru ani de când a devenit și a rămas simplu membru de partid, transmițându-le parlamentarilor liberali să o lase mai ușor cu comunicatele de presă și să se ocupe fiecare, pe linie politică, de comunele unde s-au născut.

La patru ani după ce a lăsat PRM-ul lui Vadim, Corneliu Bichineț a organizat prima sa conferință de presă de când a devenit membru simplu de partid, statut pe care și l-a păstrat de-a lungul timpului și la care nu a renunțat nici în prezent. Chiar dacă nu a făcut-o în mod direct, vicele PNL de la Consiliul Județean și-a atacat șefii de partid, cărora le-a recomandat să-i urmeze exemplul și să facă întâlniri cu presa.

M-am acomodat foarte, foarte greu cu stilul de muncă de aici (n.r.-PNL). Mie îmi plac deplasările în teren, pentru că activitatea și forța unui om politic este în teritoriu. În ultimul an, a început să se vadă și în PNL. Mă bucur că, după patru ani de când sunt membru PNL, pot să organizez și eu o conferință de presă. Sper că și parlamentarii vor face astfel de întâlniri cu ziariștii și vor mai renunța la ideea comunicatelor”, a declarat Corneliu Bichineț.

Vicepreședintele PNL de la Consiliul Județean le-a mai cerut șefilor săi de la partid să se ocupe, în perspectiva alegerilor locale, de comunele unde s-au născut sau au rude, dându-se drept exemplu și în acest sens. „Eu răspund de cele mai dificile comune din județ. Le-am luat intenționat, inclusiv Dragomireștiul, acolo unde m-am născut. Răspund de comuna mea, cum mi s-ar părea firesc ca fiecare din conducere să se ocupe de comuna unde s-a născut”, a mai adăugat Bichineț. (Ionuț PREDA)

Consiliul Județean se curăță (și) de lambriul comunist!!!

Șefii socialiști ai Consiliului Județean Vaslui au decis să scape și de ultimele rămășițe care aduc aminte de comunism. Nu este vorba de curățenia din partide, prin pensionarea membrilor PCR, ci de cea a instituției reprezentative a județului.
urme comunismDupă primele schimbări făcute de „lordul” John Manole (Ion Manole, fost președinte al CJ) , care a lăsat moștenire un birou „la moft” cu WC propriu și un mic separeu de odihnă, precum și mochetă nouă pe holurile instituției, au urmat modernizările din birourile celor doi vice de la județ. Inspirat de fostul șef, pensionarul Vasile Mihalachi și-a tras și el un separeu, prin recompartimentarea biroului ocupat, până la predarea ștafetei, de Dumitru Buzatu. Cum actualul șef de la Consiliul Județean (Buzatu) nu prea mai avea ce să mai „adauge” la confortul propriu, a decis să mai dea un aer capitalist și în interiorul instituției.

În consecință, a schimbat tâmplăria ferestrelor și a ușilor, mai puțin cea metalică de la intrarea principală, modernizează sala mare de ședințe și, mai nou, a scos de pe pereți și lambriul comunist! Evident, acesta va fi înlocuit cu unul nou, depozitat, ca la români, chiar în ușa de la intrarea în Consiliul Județean.

Ce mai urmează? Păi, s-au aprobat deja, așa după cum ați putut citi în paginile ziarului nostru, sumele necesare pentru repararea cucului din „căciula” lui Peneș Curcanul, simbolul Palatului Administrativ. Însă, curiozitatea cea mai mare este legată de cine va beneficia, din vară, de toate aceste modernizări, atunci când, așa după cum se știe, vor avea loc alegerile locale. (Ionuț PREDA)

Apartamente de lux pentru medicii de la Spitalul de Urgență Vaslui!

de Marian Mocanu

În jumătate de an, Consiliul Județean Vaslui a reușit achiziționarea a trei apartamente cu destinația de locuințe de serviciu pentru medicii Spitalului Județean de Urgență Vaslui. Prețurile de cumpărare, de peste 190.000 lei/bucata, sunt comparative cu cele de dinainte de izbucnirea crizei economice din 2010 și mai mari decât cele aflate pe piață! La viitoarea ședință a Consiliului Județean, consilierii sunt chemați să aprobe includerea acestor apartamente în domeniul public a județului și darea lor în administrare unității sanitare în care, se speră, vor profesa medicii chiriași.

În luna iulie, consilierii județeni au aprobat alocarea sumei de un milion de lei pentru achiziționarea a cinci apartamente. Aceste case vor avea destinația de locuințe de serviciu pentru medicii care ar urma să profeseze la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. Dat fiind nevoia acută de cadre medicale bine pregătite profesional, se spera că, prin asigurarea de locuințe de serviciu confortabile specialiștii vor fi mai atrași să rămână în județ.

Achiziționarea respectivelor apartamente a durat ceva mai mult decât se credea, în condițiile în care ofertele de vânzare abundă în ziare și la agențiile imobiliare. Motivul pentru care achiziționarea apartamentelor a durat mai bine de cinci luni îl reprezintă condițiile impuse la licitație, în special în ceea ce privește starea apartamentelor și dotările respective.

Până acum, s-a reușit achiziționarea a doar trei astfel de apartamente cu destinația de locuințe de serviciu, cu câte trei camere și având, fiecare, suprafața de circa 70 mp. Locuințele respective trebuia să aibă, neapărat, sufragerie, două dormitoare, bucătărie, două băi, balcon, iar încăperile să fie  decomandate.

În municipiul Vaslui sunt prea puține astfel de apartamente, cele mai multe, construite în anii 1970 – 1980, fiind nedecomandate și cu suprafețe utile de circa 50 mp! Unul din apartamentele achiziționate este situat pe strada Ana Ipătescu, altul chiar în centrul orașului, pe strada Nicolae Bălcescu, iar altul pe strada Petru Rareș. Prețurile de achiziție a acestora sunt destul de ridicate, raportându-ne la oferta imobiliară din Vaslui. Cel mai ieftin apartament, cel de pe strada Petru Rareș, a fost cumpărat cu 190.000 lei, iar cel mai scump, cel din centrul orașului, de pe strada N. Bălcescu, a costat nu mai puțin de 204.000 lei.

Conform unui agent imobiliar, prețurile de cumpărare sunt comparative cu cele de dinainte de izbucnirea crizei economice din 2010 și mai mari decât cele aflate pe piață! În aceste condiții, nu este de mirare că toate ofertele de la primele licitații organizate de CJ au fost refuzate ca fiind neconforme. Din câte se pare, în cazul unui alt apartament, tot cu trei camere, este în curs procedura întocmirii actelor de vânzare – cumpărare.

Pe data de 19 noiembrie va avea loc licitația pentru achiziționarea a încă un apartament din primul lot de cinci cu destinația locuințe de serviciu. Deocamdată, pentru cele trei apartamente intrate deja în proprietatea Consiliului Județean, consilierii vor trebui să aprobe, la ședința de joi, 19 noiembrie, trecerea lor din domeniul privat în cel public al statului și darea lor în administrare Spitalului Județean de Urgență Vaslui. La rândul ei, conducerea spitalului va decide căror doctori noi veniți din afara județului li se vor atribui aceste locuințe de serviciu. Jumătate din chiria încasată va reveni proprietarului, Consiliul Județean Vaslui, iar jumătate administratorului, respectiv Spitalului Județean de Urgență Vaslui.

Consiliul Județean suplimentează banii pentru cultură

de Marian MOCANU

Ca în fiecare an, Consiliul Județean (CJ) Vaslui a alocat bani pentru finanțarea nerambursabilă a unor proiecte depuse pe diverse domenii de organizații nonguvernamentale sau asociații sportive, sociale etc. În acest an, a fost alocată suma de 600.000 lei pe patru domenii de activitate: cultură, culte, sport și social.

Luni, a fost finalizat procesul de selecție a proiectelor depuse pe cele patru domenii, urmând ca finanțările nerambursabile să fie acordate după finalizarea fiecărui proiect în parte, pe baza deconturilor prezentate.

La secțiunea „social”, proiectele care au îndeplinit punctajul în vederea obținerii finanțării nerambursabile a fost destul de mic, astfel că nu vor fi cheltuiți toți banii alocați acestei secțiuni. În aceste condiții, în cadrul ședinței de îndată a Consiliului Județean, pe ordinea de zi a fost introdus un punct suplimentar pentru rectificarea bugetului alocat acestei activități. Practic, consilierii au votat pentru redirecționarea sumei de 55.000 lei de la secțiunea social, la cea de cultură în cadrul acestui program județean.

„Spre surprinderea noastră, este pentru prima dată când nu au fost depus destul de multe proiecte eligibile pentru activități sociale. În consecință, dat fiind că la secțiunea cultură au fost depuse foarte multe proiecte care au întrunit punctajul minim, dar, dat fiind fondurile limitate nu au primit finanțare, ne-am gândit să redirecționăm acolo suma rămasă, de 55.000 lei. Puteam să propunem acest proiect de hotărâre la următoarea ședință, dar știți că procedura este una destul de complicată, iar banii trebuie alocați până la 1 decembrie, data limită a acestui program”, le-a declarat consilierilor Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

Dat fiind că toți consilierii au fost de acord, în perioada următoare va avea loc o nouă sesiune de depunere de proiecte pentru obținerea de finanțare nerambursabilă județeană pe proiecte de cultură, finanțare totală în valoare de 55.000 lei.

Estul județului neglijat de autoritățile județene – Hușul nimănui

de Marian MOCANU

Consilierii județeni liberali au propus două proiecte de maximă importanță pentru zona Hușilor: reabilitarea drumului județean Huși – Arsura – limita cu județul Iași și creșterea potențialului turistic al zonei prin reabilitarea băilor Ghermănești. Ambele proiecte au fost respinse deocamdată de conducerea Consiliului Județean din aceleași motive: lipsa banilor. Culmea este că aceste proiecte ar putea fi realizate din fonduri europene dacă cineva s-ar obosi să întocmească proiecte! Un alt consilier, Constantin Tălmaciu, a pus în discuție faptul că polițiștii de frontieră nu au destul carburant pentru intervenții, deși păzesc granița de est a României și Uniunii Europene

La ultima ședință a Consiliului Județean Vaslui, care a avut loc joi, 21 mai, consilierii județeni liberali, prin intermediul lui Radu Bobârnat, și-au arătat nemulțumirea că instituția nu face nimic pentru zona Hușilor. Radu Bobârnat a propus chiar două proiecte, unul pentru reabilitarea drumului județean Huși – Arsura – limita cu județul Iași și celălalt – de reabilitare a băilor Ghermănești. În primul caz, prin repararea acestui drum, s-ar deduce distanța dintre Huși și Iași cu mai bine de 30 de kilometri.

Radu Bobârnat

Radu Bobârnat

„Acest drum nu mai este practicabil de mulți ani, cu toate că este cea mai directă cale de acces de la Iași spre Huși. În aceste condiții, cum vreți să atrageți investiții în zonă, când și celălalt drum direct este, la rându-i, din ce în ce mai prost?! E adevărat, drumurile naționale pe relația Bârlad – Iași și pe relația Crasna – Huși sunt impecabile, dar cine vine de la Iași ar trebui să facă un ocol semnificativ. Dacă drumul prin Arsura ar fi bun, ar crește nu doar tranzitul prin vama Albița spre nordul țării, dar ar veni și investitori”, e de părere consilierul Bobârnat.

Băile Ghermănești, abandonate de autoritățile județene

Al doilea proiect propus de consilierii liberali s-a referit la reabilitarea băilor Ghermănești, ajunse într-o stare deplorabilă din cauza deprecierii clădirilor și pavilioanelor.

„Cîndva, Băile Ghermănești erau  «perla» județului Vaslui, unde veneau mii de turiști anual, apele din acea zonă fiind binecunoscute pentru calitățile curative. Acum, au ajuns o ruină. Avem un potențial turistic fantastic la îndemână și nu facem nimic să-l valorificăm, ne uităm doar cum se dărâmă!”, a declarat consilierul Radu Bobârnat.

Și de această dată, conducerea CJ Vaslui a dat vina pe lipsa de bani, dar l-a încredințat pe consilier că acest obiectiv este în atenția instituției. Concret, în anii trecuți s-au făcut expertize atât la apă, pentru a se verifica dacă și-a păstrat proprietățile terapeutice, cât și a stării clădirilor.

„Apa este la fel de bună ca atunci când băile erau în perioada lor de glorie. Din păcate, costul reabilitării este mult peste posibilitățile Consiliului Județean. În anul 2004, când s-a dat o hotărâre de Guvern pentru înființarea de centre medico-sociale, Ghermăneștiul nu a primit finanțare. Chiar și conservarea centrului este foarte costisitoare, despre reabilitarea lui nici nu poate fi vorba. Starea de degradare este prea avansată, trebuie dărâmat și construit unul nou. S-a încercat aducerea de investitori, dar nu am găsit pe nimeni interesat. Poate anii viitori vom avea fonduri pentru refacerea măcar a pavilionului central, ca să putem să repunem centrul în funcțiune. Acest lucru ar putea aduce și investiții particulare”, a spus Dumitru Buzatu.

Ambele proiecte propuse de consilierii liberali ar putea fi realizate cu fonduri europene nerambursabile, contribuția CJ Vaslui fiind una minimă. În schimb, s-ar putea pune în valoare potențialul turistic și economic al zonei, cu atât mai mult cu există oportunitatea legată de Punctul de Trecere a Frontierei Albița, unul dintre cele mai tranzitate de pe granița de est a României. Însă, cineva din CJ ar trebui să facă proiecte în acest sens!

Azilul de la Huși, al nimănui?

Consilierul Bobârnat a adus în discuție și starea azilului de la Huși.

„Ar trebui să ne îndreptăm privirea și către azilul de la Huși. Am fost de mai multe ori acolo, starea azilului este jalnică, inclusiv a pavilionului destinat bolnavilor cu probleme neuropsihice. Directorul unității, plătit din bani publici, nu a fost de găsit nici când am fost acolo, nici telefonic. Trebuie să facem ceva pentru acei oameni, și pentru bolnavi, dar mai ales pentru bătrânii rezidenți acolo, care trăiesc mai rău ca la închisoare!”, a declarat consilierul.

Președintele Buzatu a fost de acord că „respectivul azil este o relicvă a trecutului” și a răspuns că se caută noi surse de finanțare și că se studiază posibilitatea preluării unora dintre rezidenții azilului de către centrele de asistență socială locale, însă autoritățile locale au fost reticente la această propunere.

SOS poliția de frontieră

Un alt consilier județean, Constantin Tălmaciu, a dorit să atragă atenția conducerii CJ Vaslui cu privire la o altă problemă stringentă cu care se confruntă estul județului: „Polițiștii de frontieră vasluieni se confruntă cu numeroase cazuri de încercări de trecere a frontierei de stat, fie pentru contrabandă cu țigări, fie cu sirieni și alte nații care vor să intre în România. În schimb, polițiștii au dotare, dar nu au cum s-o folosească. Vorbeam cu comisarul Lascu (Ionel Lascu, seful postului Berezeni) și acesta spunea că are 30 de mașini de serviciu și doar 1.200 litri de benzină cotă lunară. Au fost multe situații în care, pentru a prinde infractorii, polițiștii și-au folosit mașinile proprii, cele de serviciu neavând benzină. Poate face ceva conducerea județului să-i ajute pe polițiști, că doar suntem la graniță și e și interesul nostru să fim în siguranță?”. Interpelarea acestuia nu a primit nici un răspuns concret din partea conducerii județului.

Suplimentare importantă a bugetului județului Vaslui

de Marian MOCANU

Nu mai puțin de 11,2 milioane lei s-au primit, din surse guvernamentale sau europene, la bugetul județului Vaslui. O bună parte din bani, respectiv aproape 6,7 milioane lei, sunt bani de la bugetul de stat pentru programul Național de Dezvoltare Locală. Cu acești bani se vor reabilita nu mai puțin de 70 km drumuri județene, se vor continua lucrările de renovare a Casei Armatei, ori se va construi un garaj pentru autospecialele pompierilor. Nu mai puțin de două milioane lei sunt destinate continuării proiectului de reabilitarea sistemului de apă, canalizare și a stațiilor de epurare din cele patru orașe importante din județ.

Ședința de joi a Consiliului Județean (CJ) Vaslui a adus o veste bună: bugetul a fost rectificat în plus cu nu mai puțin de 11,2 milioane lei. La această sumă se adaugă alți 658.000 lei, primiți din partea Norvegiei pentru construirea unui „Centru de recuparare a victimelor violenței în familia Vaslui”.

Rectificarea cu o sumă atât de mare a provenit în mare parte din fondurile primite de la bugetul de stat pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) – suma de aproape 6,7 milioane lei, dar și din sume provenite din excedentul de anul trecut, respectiv 4,5 milioane lei.

Astfel, o parte din banii primiți prin PNDL au destinație precisă, pentru finanțarea proiectului „Reparații capitale și refuncționalizare Casa Armatei Vaslui – Centru cultural județean multifuncțional”. Acest proiect fusese demarat încă de anul trecut, dar, din lipsă de fonduri, lucrările se desfășurau „la relanti”.

Alți 2,1 milioane lei au o destinație la fel de precisă, respectiv pentru decontarea serviciilor de reproiectare a lucrărilor rămase de executat la proiectul major „Reabilitarea proiectului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, huși și orașul Negrești”.

Trebuie spus că în cadrul aceleiași ședințe de Consiliu Județean, consilierii au aprobat un proiect de hotărâre privind modificarea unei anexe a studiului de fezabilitate a acestui proiect. Actul adoptat era necesar pentru finanțării lucrărilor rămase de efectuat, pentru care nici măcar nu s-a reușit organizarea licitaților, din următorul Program Operațional Sectorial POS2. În caz contrar, proiectul, cel mai mportant derulat din fonduri europene la nivelul județului vaslui, este în pericol de a nu fi finalizat.

2,24 milioane lei, bani primiți de la bugetul de stat prin PNDL au fost alocați pentru reabilitarea și modernizarea a aproape 70 km de drumuri județene. este vorba printre altele de DJ 245 B: Gherghelești – Corodești – Draxeni – Ivănești, DJ 207J: Bălești – Fâstâci, DJ 242F: trestiana – Mănăstirea grăjdeni, DJ 245A, care face legătura între Lipovăț, Bogdana, Gherghești și Iana, DJ 245 – Drujești – Băcani – Al. Vlehuță – Florești – Oprișița și DJ 244J: Epureni – Horga. Nu mai puțin de 535 mii lei au fost alocați pentru reparațiile curente ale Palatului Administrativ, sumă care însă este departe de necesarul de circa 50 milioane lei pentru reabilitarea completă și consolidarea clădirii. Alți peste 380 mii lei sunt destinați construirii unui garaj pentru autospecialele de pompieri ale ISU „Podul Înalt” Vaslui. Consilierii județeni au probat în unanimitate rectificarea de buget.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: