Home / Tag Archives: constantin constantinescu

Tag Archives: constantin constantinescu

Echipa PSD Bârlad este prima care și-a depus candidaturile pentru alegerile locale din 5 iunie

solomon3În mod oficial, organizația municipală a PSD Bârlad și-a depus listele de candidaturi pentru funcțiile de primar și consilieri locali. Ieri, sediul Biroului Electoral de Circumscripție Bârlad s-a dovedit a fi neîncăpător pentru echipa social-democrată, care a venit în număr complet să participe la depunerea dosarelor: candidatul pentru Primăria Bârlad, deputatul Adrian Solomon și primii 15 candidați propuși pentru Consiliul Local.
Pentru susținerea candidaturii lui Adrian Solomon la funcția de primar al municipiului Bârlad au semnat peste 3.400 de bârlădeni. Deputatul bârlădean a mulțumit tuturor celor care au semnat în favoarea sa în această etapă a procesului electoral, exprimându-și speranța că după Sărbătorile de Paște, campania electorală se va desfășura într-un mod cât mai civilizat și cât mai util pentru bârlădeni.

”Începem ultima etapă a calendarului electoral, cea a campaniei electorale, care, sperăm că după ce trec sărbătorile pascale, să intre în linie dreaptă, să vedem o dezbatere reală și nu una concentrată pe injurii la adresa adversarilor. De aceea, cred că și competitorii noștri trebuie să vină să spuna oamenilor de ce trebuie ei să fie, nu de ce nu merităm noi să fim; asta am înțeles că tot repetă ei de câteva luni de zile. Aștept să aflu cu nerăbdare ce îl recomandă pe X sau pe Y în cursa electorală, pentru a-mi putea forma o idee asupra competitorilor noștri. Eu intru în această cursă convins fiind că trebuie să cerem și să obținem votul cetățenilor pentru a dobândi în acest fel puterea de a schimba în bine viața tuturor. Dar, repet, suntem în preajma Sfintelor Paști și Iisus spunea că adevărata putere nu este să stăpânești oamenii, ci să-I slujești; fac acest lucru de 12 ani, din 2004, când am intrat, cu votul cetățenilor în Consiliul Local, apoi, cu votul Consiliului Local am ocupat funcția de viceprimar 4 ani și jumătate. Am avut parte de tot sprijinul din partea domnului primar Constantinescu, pentru a aplica gândurile, ideile, unui om tânăr, de 26 de ani. De asemenea, în slujba cetățenilor am fost apoi și în Parlamentul României, ca deputat și reprezentant al poporului suveran în puterea legiuitoare. Sper să mă întorc, cu toată această experiență administrativă și până la urmă, de conducere a țării, pentru a o pune în slujba intereselor cetățenilor municipiului Bârlad și a Bârladului, ca formă de organizare administrativă, până la finalul carierei mele politice. Eu mi-am propus să ies la pensie din politică și, prin urmare, în slujba cetățenilor voi fi până la acel moment”, a declarat candidatul PSD la funcția de primar al urbei.

Alături de deputatul Adrian Solomon mai fost prezent și președintele organizației județene PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, care și-a exprimat susținerea față de grupul PSD Bârlad și încrederea că votul bârlădenilor va fi favorabil acestuia: ”Am ținut în mod special să fiu alături de Adrian Solomon când își depune candidatura pentru funcția de primar. Este rezultatul unei activități îndelungate a acestui tânăr, iar prezența mea face parte dintr-un context integrat de susținere. Asigur echipa de la Bârlad de tot sprijinul meu pe întreaga durată a campaniei electorale și sper ca lucrurile pe care le-am făcut – activitatea noastră de atâția ani orientată către cetățeni – să constituie un element motivațional suficient pentru a ne susține și în aceste alegeri”.
La eveniment a fost prezent și fostul primar Constantin Constantinescu, care și-a declarat deschis bucuria de a susține candidatura unui tânăr cu care a colaborat foarte bine în perioada 2004-2008, dar a ținut în mod deosebit să aprecieze public rezultatele activității parlamentare a lui Adrian Solomon: ”Ne-a onorat prestația domnului deputat Adrian Solomon în Parlament și voi sublinia acest lucru de câte ori voi avea ocazia. Dincolo de cârcotași și de unele comentarii ale opoziției, prestația dumnealui a fost cu totul și cu totul lăudabilă”, a declarat Constantin Constantinescu.

Revenirea lui nea Titi în politică i-a revoltat pe cei de la PSRO!

de Răzvan CĂLIN

Într-o conferință de presă, Daniel Buzamăt, președintele PSRO Vaslui, s-a arătat consternat de ”tupeul” fostului primar al Bârladului, Constantin Constantinecsu.

Reimplicarea lui Constantin Constantinescu în viața politică bârlădeană a stârnit un val de reacții dure din partea celor de la PSRO Vaslui. Într-o conferință de presă susținută ieri, 28 martie, președintele PSRO Vaslui și candidatul acestei formațiuni politice la fotoliul de primar al Bârladului, Daniel Buzamăt, a adoptat o poziție mai mult decât tranșantă față de acest subiect. Buzamăt și-a exprimat indignarea față de ”tupeul” fostului edil – șef al Bârladului de a se implica din nou în viața politică:

”Nu este posibil ca un fost primar al Bârladului, ieșit pe ușa din dos din scena politică, să vină acum să spună că cea mai bună soluție pentru problemele bârlădenilor este tot un candidat PSD. Din 2000 Bârladul și întregul județ sunt conduse de PSD și s-a văzut clar în ce hal suntem. Cât tupeu poți să ai să vii să spui că tot ei, cei de la PSD, sunt soluția salvatoare! Am să am grijă și voi vorbi personal cu cetățenii Bârladului pentru a nu le permite celor de la PSD să-i manipuleze după cum vor ei. Ne-am săturat de borduri vopsite și jardiniere cu flori. Bârladul are nevoie de proiecte viabile, de finanțare din fonduri europene pentru a pune la punct odată pentru totdeauna probleme grave precum infrastructura sau sistemul sanitar”.

În cadrul aceleiași conferințe, a fost prezentat și noul șef al Organizației Județene de Tineret al PSRO, Andrei Morariu, un tânăr bârlădean care activează în domeniul IT.

Surpriza anului – Constantin Constantinescu revine în viața politică. Ce are de gând să facă fostul primar al Bârladului în perioada imediat următoare și unde se pregătește să candideze!

de Simona MIHĂILĂ

Surpriză colosală pe scena politicii bârlădene: Constantin Constantinescu, fostul primar al Bârladului, se întoarce în viața politică la fix un an după ce a demisionat de la conducerea orașului și la nici o lună după ce a scăpat de dosarul penal pentru conflict de interese în care era cercetat.

Procurorii anticorupție au plecat de la vila fostului primar de Bârlad cu mai multe documente și probe.

Procurorii anticorupție au plecat de la vila fostului primar de Bârlad cu mai multe documente și probe.

Vestea a fost dată chiar de el, ieri, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PSD Bârlad. Titi Constantinescu a anunțat, oficial, că instituțiile statului l-au declarat nevinovat și că nu mai există niciun motiv să nu se implice în proiectele politice ale partidului din care face parte.

În fața ziariștilor prezenți la conferință, Constantinescu a trecut în revistă întreaga istorie care l-a scos din viața publică – începând cu sesizarea către DNA făcută de Daniel Andrei, patronul Restaurantului “Poienița”, fost candidat la primărie din partea PP-DD și care, după eșecul la alegerile din 2012 a încercat să se sinucidă cu un pistol cu bile. Potrivit lui Constantinescu, acesta l-a reclamat la DNA după ce fostul edil i-a anihilat acțiunea de defrișare a unei parcele din Grădina Publică, acolo unde Andrei avea planuri să construiască un complex rezidențial cu piscină, locuri de parcare etc.

Constantin Constantinescu a spus că nu va candida pentru un post de consilier local, însă se va alătura cu toate resursele în campania electorală pentru cucerirea fotoliului de primar al orașului în care s-a înscris finul său de cununie, deputatul Adrian Solomon, președintele organizației municipale a PSD.

Fostul edil-șef nu a negat că s-ar încumeta să se înscrie în cursă pentru un loc în Camera Deputaților, la viitoarele alegeri parlamentare.

Ar fi o onoare pentru oricine, o asemenea propunere. Dacă partidul îmi va propune, desigur că aș fi mai mult decât onorat să candidez pentru funcția de deputat. Dar până atunci mai este, iar acum vreau să mă concentrez pe campania electorală a alegerilor locale din iunie. Deocamdată îmi pun experiența și cunoștințele de administrație publică în slujba lui Adrian Solomon, unul dintre cei care au crezut în nevinovăția mea. El face parte dintre cei care m-au sfătuit să nu îmi dau demisia din funcție, pentru că știa sigur că sunt nevinovat. M-am încăpățânat, însă, să demisionez, fiind probabil singurul caz din țară în care un ales se retrage din funcție înainte ca organele abilitate să dovedească dacă este, sau nu este, vinovat”, a declarat Titi Constantinescu.

Istoria unui conflict de interese recunoscut de făptaș, dar nu și de statul român

Constantin Constantinescu a fost ales primar al Bârladului pentru prima dată în 2004, reușind să-i convingă pe bârlădeni să-l voteze în această funcție și la alegerile din 2008, apoi la cele din 2012.

titi constantinescu judecatoria barlad (5)A demisionat din funcție anul trecut, în februarie, sub pretextul unor probleme medicale. Motivul real al demisiei, pe care l-a și recunoscut ulterior, inclusiv la conferința de presă de ieri, a fost scandalul legat de conflictul de interese de care era acuzat, după ce firmele “Transmir” și “Urban Proiect” au câștigat realizarea celui mai mare proiect european pe care l-a avut Bârladul vreodată, în valoare totală de 16,3 milioane de euro. Este vorba de asfaltatea a 56 de străzi, însumând peste 25 de kilometri, din cartierele Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar și Trestiana.

Conflictul de interese pentru care era cercetat Constantinescu se referea la faptul că cele două firme care câștigaseră licitația avuseseră în trecut relații comerciale cu firma la care a fost el acționar (Construcții-Consult).

Pentru a beneficia de cea mai mică pedeapsă cu putință, Constantinescu a semnat cu procurorii DNA un acord de recunoaștere a vinovăției, fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Între timp, Curtea Constituțională a scos de sub încriminare sintagma “relații comerciale” din Codul Penal, referitor la conflictul de interese, motiv pentru care procurorii Parchetului Curții de Apel Iași au clasat dosarul.

Planul sinucigaș minuțios pregătit al omului de afaceri bârlădean Viorel Dumitrașc

de Simona MIHĂILĂ

dna_urbanproiectIeri dimineață, mediul de afaceri județean, dar și clasa politică locală au fost zguduite de o veste teribilă: cunoscutul afacerist Viorel Dumitrașc, patronul SC Urban Proiect SA Bârlad, s-a sinucis. Trupul neînsuflețit a fost descoperit la ora 8.05, la sediul firmei, de către soția sa, Coca Dumitrașc, atârnat cu o funie prinsă în jurul gâtului, de balustrada scării din holul principal al clădirii. Soția lui a fost cea care a sunat de urgență la 112.
“În urma apelului, cadrele medicale sosite la fața locului au constatat decesul. Din cercetările efectuate de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale a rezultat faptul că nu sunt suspiciuni de comitere a unei infracțiuni cu violență. A fost dispusă efectuarea autopsiei, la Cabinetul de medicină legală Bârlad”, ne-a declarat Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui.

Viorel Dumitrasc a plecat de acasa la ora 7, inaintea sotiei sale. Desi munceau sub acelasi acoperis, se pare ca cei doi obisnuiau sa plece la serviciu pe rand, omul de afaceri sosind la firma inaintea tuturor. E foarte posibil ca Dumitrasc sa-si fi calculat sinuciderea in asa fel incat sa se asigure ca cea care-l va descoperi sa fie chiar sotia sa, inainte ca angajatii sa soseasca.

Două tentative de sinucidere și niciun bilet de adio

dumitrasc4Asupra lui Viorel Dumitrașc nu a fost găsit niciun bilet, sau scrisoare prin care să-și explice gestul și se pare că nici acasă nu a lăsat așa ceva.
Cu toate acestea, pentru familie și cei care l-au cunoscut indeaproape, decizia lui de a-și pune capăt zilelor nu a fost chiar o surpriză. Dumitrașc suferea de depresie de mai mulți ani, dar boala s-a agravat anul trecut, după ce firma sa a intrat în colimatorul procurorilor DNA, fiind și la ora actuală obiectul mai multor anchete.
Surse din anturajul omului de afaceri ne-au declarat că Viorel Dumitrașc a încercat să se sinucidă de două ori până acum. Prima dată, în toamna trecută când soția sa ar fi descoperit în vila lor, situată pe strada Dr. Ion Codrescu, un ștreang confecționat chiar de el.
“Doamna Coca a realizat atunci că se întâmplă lucruri grave cu soțul său. L-a convins să se interneze la o clinică de specialitate. A făcut acolo tratament, dar … fără succes”, a declarat, pentru Est News, un cunoscut al lui Viorel Dumitrașc, care a preferat să rămână sub anonimat.
Mulți bârlădeni l-au putut vedea, mai ales în primăvara acestui an, plimbându-se la braț cu soția sa, pe străzile din zona centrală. Un lucru destul de neobișnuit, căci omul de afaceri nu circula, cel puțin în ultimii 10 ani, decât cu mașina, pe care o conducea singur. În timpul plimbărilor sale, după ce a revenit din clinica de psihiatrie în care a stat internat și de unde a ieșit sub semnătura familiei, se putea observa cât de mult slăbise. Era palid și extrem de abătut.
Unul dintre ultimele evenimente la care a luat parte au fost alegerile din cadrul PSD Bârlad, care s-au desfășurat pe 6 septembrie, la Centrul de Afaceri “Tutova”. Deși a stat aici câteva ore bune, a socializat foarte puțin. A fost retras, tăcut, iar la sfâșit a fost văzut plecând singur la volanul autoturismului său.

“Băi, eu cred că mă spânzur până la urmă. Îmi iau ăștia tot”

dumitrasc-viorel-ubDe altfel, în ultimul an, Viorel Dumitrașc s-a izolat de întreg anturajul său. Prietenii lui, mai ales cei din lumea construcțiilor, spun că nu a mai primit vizite, dar nici nu a mai onorat vreo invitație.
Cea de a doua tentativă de sinucidere ar fi avut loc, potrivit unor surse din cadrul Spitalului de Urgență “Elena Beldiman”, chiar săptămâna trecută. Dumitrașc a ajuns la Urgențe, prezentând o lovitură în zona capului. Era însoțit de soția lui care ar fi cerut să fie transportat la Iași, ceea ce s-a și întâmplat.
Se pare că lovitura la cap i-a fost produsă în cădere, după o încercare eșuată de a se spânzura. Medici de la spital infirma aceasta varianta si sustin ca a fost vorba de un usor atac cerebral.
O altă sursă din anturajul său ne-a spus că, în urmă cu ceva timp, Viorel Dumitrașc i-a mărturisit de-a dreptul: “Băi, eu cred că mă spânzur până la urmă. Îmi iau ăștia tot. Și bani, și casă, tot, tot. Mă lasă pe drumuri”. Parea foarte speriat si era obsedat de ideea ca intreaga avere va fi pusa sub sechestru si confiscata de institutiile statului.

Afaceri suspecte, bani și interese politice

dumitrasc1SC Urban Proiect SA Bârlad este, de ani de zile, una dintre cele mai prospere firme de construcții din județul Vaslui. A câștigat cele mai importante lucrări de investiții, toate finanțate cu bani de la bugetul public sau din fonduri europene.
Viorel Dumitrașc era cunoscut ca un apropiat al PSD, fiind consilier local, apoi consilier județean pe listele acestui partid. Și-a făcut intrarea pe scena politică în calitate de membru al Partidului Democrat, dar la începutul anilor 2000 a migrat rapid în PSD, moment din care lucrările și banii au început să curgă gârlă.
În palmaresul SC Urban Proiect SA se află investiții de anvergură: Pavilionul Expozițional “Marcel Guguianu”, Centrului de Afaceri “Tutova”, consolidarea Judecătoriei Bârlad, reabilitarea Teatrului “Victor Ion Popa”, a Muzeului “Vasile Pârvan”, a fostei Băi comunale a orașului (Centrul de îngrijire corporală și Loisir), reabilitarea Cinematografului “Victoria”; construirea Școlii nr. 2, reconsolidarea Școlii nr. 1, construcția sediului SRI Vaslui, a Tribunalului Vaslui, a sediului Finanțelor Publice Vaslui, sediul fostei Bănci Agricole Barlad, precum și marele proiect de asfaltare a străzilor din cartierele Deal, Țuguiata, Bariera Puiești, Complex Școlar, Trestiana etc.
Această din urmă lucrare este și cea care l-a adus pe Viorel Dumitrașc și firma sa în atentia DNA, drept consecință a unei sesizări potrivit căreia lucrarea i-a fost atribuită preferențial la intervenția ex-primarului Constantin Constantinescu.
Chiar dacă nu s-a putut dovedi nimic negru pe alb, a fost doar începutul, anchetele procurorilor extinzându-se și asupra altor lucrări realizate de Urban Proiect Bârlad, în legătură cu care există suspiciuni.

Dumitrașc, descris de colegii de breaslă drept “lacom și zgârcit”

dumitrasc_viorel_urbanproiectViorel Dumitrașc nu a fost o persoană foarte iubită în breasla constructorilor, motivul fiind tocmai faptul că era eternul câștigător al celor mai bănoase licitații. Lista mai sus expusă ar face să se înverzească de invidie orice constructor și nu puțini sunt cei care, din cauză că nu au mai “încăput”, au fost nevoiți să tragă obloanele la firmă. Un exemplu răsunător este cel al SC Consint SA Bârlad, aflată în insolvență.
Câțiva reprezentanți ai breslei constructorilor, cu care reporterii Est News au intrat în legătură în cursul zilei de ieri, îl descriu pe Viorel Dumitrașc un om “lacom și zgârcit”.
“Au fost momente, de-a lungul anilor, în care unii dintre noi am încercat să-l înduplecăm să ne arunce și nouă câte un <oscior>, măcar. Avea puterea asta, era in gratiile tuturor decidentilor. Dar a fost de neclintit. Voia totul, doar pentru el. Dumnezeu să-l ierte”, a spus un constructor.
Un altul, crede că nu anchetele DNA au fost pricina sinuciderii omului de afaceri: “Depresia asta continuă nu era de teama pușcăriei sau a anchetelor DNA. Frica lui cea mai mare a fost că i s-au închis toate drumurile, toate canalele. Îi era teamă cu nu va mai face bani. Era înfricoșat de perspectiva că banii nu vor mai curge cum au curs. S-a speriat când a conștientizat că lumea în care s-a ridicat, temelia care l-a ținut sus, s-a năruit Dar bani avea. Se poate spune că intră în pământ putred de bogat”.
Viorel Dumitrașc avea 64 de ani. A lăsat în urmă doi copii – o fată stabilită în București și un băiat, student – iar după unii, o avere impresionantă.

Dincolo de caracterizarile pe linie profesionala ale colegilor, omul de afaceri barladean era un om jovial, abordabil, comunicativ si cu simtul umorului. Era cunoscut ca o persoana cu mare respect pentru institutia familiei, fiind un patimas sustinator al ideii ca orice cuplu trebuie sa aiba copii.

Câteva dintre cele mai importante investiții realizate de firma omului de afaceri Viorel Dumitrașc

Funcționarii Primăriei Bârlad, victimele propriei lipse de curaj

de Simona MIHĂILĂ

Vor salarii mărite, vor tichete de masă, vor bani pentru îmbrăcăminte, o masă caldă pe zi și multe alte beneficii, dar să le ceară alții în numele lor. Cei 335 de angajați din administrația publică de la Bârlad nu vor avea niciun reprezentant în cadrul mișcărilor de protest organizate în perioada 16-19 noiembrie, de Sindicatul Național al Funcționarilor Publici (SNFP). De câțiva ani, la nivelul Primăriei Bârlad nu mai există filială a SNFP, aceasta dispărând la sfârșitul anului 2008, după ce mare parte dintre membri au migrat către alte sindicate.

primaria-barladPovestea sindicatului de la Primăria Bârlad, mai ales în perioada în care la cârma orașului a fost Constantin Constantinescu, este una complicată, din care nu lipsesc detaliile cu iz politic, amenințările, teroarea și bătăile cu pumnul în masă, însă nimeni nu este dispus să vorbească fățiș despre toate aceste lucruri.
Surse din primărie ne-au spus că funcționarii nu au fost mulțumiți de felul cum au fost reprezentanți de liderii de atunci ai sindicatului – Magda Voinea și Marius Chițiga, cărora li se reproșează că, de la un moment dat, nu s-au luptat suficient pentru drepturile salariaților. Pe de altă parte, toată lumea recunoaște că, deși puteau oricând să îi schimbe, nimeni altcineva din primăria nu a avut curajul de a-și asuma rolul de lider, în locul lor.
Se pare că poziția celor doi (deși niciunul nu a făcut vreodată comentarii) era una mai mult decât delicată.
Angajații primăriei nu i-au invidiat nici măcar o clipă pentru calitatea lor de conducători de sindicat.
“Niciunul dintre noi nu ar fi vrut să fie în fruntea sindicatului unei instituții conduse de un primar cum a fost Constantin Constantinescu, mai ales dacă trebuia să te pui într-o poziție contrară voinței lui. La nivel local este greu să obții ceva, pentru că amenințarea este directă. Una este la Învățământ, unde angajatorul este ministerul și alta este când șeful este în clădire cu tine. În cazul în care îndrăzneai să comentezi, nu era nimeni în spatele tău care să te apere”, este declarația unui funcționar din Primăria Bârlad.
Pentru angajații instituției, comunicarea dificilă cu edilii a fost o pierdere materială imensă, întrucât era vremea când legislația permitea acordarea unui număr considerabil de beneficii. Totul depindea de voința primarului.
“Până în 2010, când au intrat în vigoare reglementări europene care anulau acordarea unor drepturi, puteam obține o masă caldă pe zi, tichete de masă, bani pentru haine, diverse sporuri. Lucrăm cu publicul, ni se impune un anumit cod vestimentar, nu putem să ne îmbrăcăm oricum. Nu am găsit niciun fel de înțelegere”, ne-a spus, tot sub protecția anonimatului, un alt funcționar.

Frică de primar și de directorul Constantin Ciobanu

titi_plus_ciobanu.jpgAcuzațiile oamenilor din primărie se îndreaptă și asupra lui Constantin Ciobanu, directorul instituției. Puțini sunt cei care privesc cu ochi buni faptul că acesta s-a menținut în funcție, atâta amar de vreme, explicația principală fiind, din punctul lor de vedere, desolidarizarea totală de interesele funcționarilor din primărie. Ei spun că, pentru a se menține în grațiile primarului Constantinescu, ca și ale celorlalți primari de dinainte, ar fi făcut uz de orice portiță legislativă ca să pună piedici acțiunilor sindicale.
Așa se face că, în momentul de față, circa 60% din personalul administrației publice locale sunt plătiți cu salariul minim pe economie.
Funcționarii admit că nu-i pot face responsabili doar pe foștii conducători ai sindicatului. Era necesar ca demersurile acestora să fie dublate de acțiuni ferme din partea membrilor. Succesul mai mare sau mai mic al negocierilor din Sănătate și Învățământ are în spate mișcări de protest în cadrul cărora solidaritatea angajaților a fost deplină. Ori, salariații din Primăria Bârlad nu au fost niciodată dornici să facă grevă, atât de frica celor din conducere, cât și din pricină că fiecare zi de grevă echivalează cu tăieri de salariu.
“Salariile sunt oricum foarte mici. O săptămână de grevă înseamnă pierderea unui sfert din leafă. Dar cea mai mare teamă a noastră a fost să nu fim dați afară. Da, existau amenințări – și nu doar din partea primarului – că, în ciuda legii care nu permite ca un funcționar public să fie concediat cu una cu două, viața noastră la serviciu nu va fi deloc ușoară dacă vom îndrăzni să protestăm. Cel puțin așa ni s-a transmis”, este declarația uneia dintre sursele noastre.

Procurorii DNA au descins acasă la fostul primar Constantinescu

La Bârlad, procurorii DNA au descins în forță la domiciliul fostului primar Constantin Constantinescu, secondați de trupele de mascați. În acest momente, în fața casei sale se află o dubă a Ministerului de Interne. Se fac percheziții și vor fi ridicate documente.

Același lucru se întâmplă, tot în aceste clipe, la sediul firmei Urban Proiect SA, firma care a efectuat cele mai importante lucrări publice din oraș – construcția Centrului de Afaceri “Tutova”, reabilitarea Cinematografului “Victoria”, a Băii comunale, a Teatrului “Victor Ion Popa”, a Muzeului “Vasile Pârvan”, construcția Complexului expozițional “Marcel Guguianu”, asfaltarea străzilor din Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești etc.
Cu procurorii anticorupție la el acasă s-a trezit și Robert Ciprian Tamaș, primarul comunei Șuletea. Căutau documente legate de modernizarea unor drumui comunale, lucrare câștigată de SC Transmir SRL și realizată cu fonduri europene, în 2009.
Ulterior, perchezițiile s-au mutat la sediul Primăriei Șuletea, de unde au fost ridicate situații de lucrări, plăți făcute către Transmir SA.
Nici Primăria Murgeni nu a scăpat de vizita mascaților.
Procurorii DNA au descins și la sediul sucursalei Aquavas Bârlad, care ar fi acordat în anii anteriori o serie de lucrări firmei Construcții Consult SA, unde ex-primarul Constantin Constantinescu a fost acționar până în 2012.
Seria descinderilor lucrătorilor Direcției Naționale Anticorupție, Biroul Teritorial Iași a început în această dimineață. Ancheta DNA vizează posibile infracțiuni de corupție în gestionarea programelor finanțate de Uniunea Europeană. Se fac percheziții și se ridică documente de la Consiliul Județean, de la mai multe primării din județ și de la firmele care au avut relații comerciale cu acestea.
Vom reveni cu amănunte. (Simona MIHĂILĂ, Răzvan CĂLIN)

Lipsa șoselei de centură ne ia și aerul, nu numai casele

de Simona MIHĂILĂ

Semnalul de alarmă tras de biologul bârlădean Virgil Vesel în legătură cu pericolul de poluare intensă care amenință Bârladul a repus pe tapet o problemă nevralgică pentru locuitorii orașului: inexistența șoselei de centură. Renumitul profesor, ale cărui preocupări pentru studiul mediului și al bios-ului sunt de notorietate, a declarat pentru Est News, în articolul publicat în ediția de ieri, că nivelul gazelor cu efect de seră asupra Bârladului a crescut alarmant. În opinia sa, principalele cauze ale acestei situații care, în câțiva ani ar putea avea efecte devastatoare, sunt insuficiența spațiilor verzi și traficul greu care tranzitează orașul.

dionisie lefterProblema lipsei șoselei de centură este una care stă pe buzele tuturor bârlădenilor, iar în ultimul timp este tot mai dezbătută și pe rețelele de socializare din mediul virtual.
“Sunt absolut de acord cu poziția domnului Vesel și ea denotă faptul că spiritul civic s-a trezit în cetățenii Bârladului. Poate că preconizata și absolut necesara schimbare de putere la Primăria Bârlad a făcut ca oamenii să nu se mai teamă să ia poziție și public, după cum se vede. Centura Bârladului este o investitie absolut necesară pentru municipiu. Ea trebuie realizată și cu ajutor guvernamental, căci efectele negative ale actualei situații stradale și de comunicații rutiere naționale, nu se datorează numaivirgil-vesel-avertizeaza-asupra-pericolului-care-ameninta-Barladul localității noastre. Practic, orașul este actualmente distrus sistematic de indiferența administratorilor guvernamentali ai structurii rutiere nationale”, a fost de părere liberalul Dionisie Lefter.
De curând, el a atras atenția pe un grup de socializare asupra faptului că planurile guvernanților în ceea ce privește infrastructura nu includ județul Vaslui, cu atât mai puțin Bârladul.
Referitor la opinia profesorului Virgil Vesel legată de introducerea troleibuzului, Lefter a spus: “Orientarea catre transportul intern public către autovehicule electrice este cea mai bună și cea mai logică. De multe ori m-am întrebat de ce la Vaslui se poate și la Bârlad nu. După cum știți, infrastructura pentru troleibuze la Vaslui este aproape gata, iar la noi se continuă, parcă într-o dușmănie, transportul public cu autovehicule SH extrem de poluante, care nu se încadrează în nicio normă de poluare acceptată de mulți ani în România. Aceste autovehicule SH importate în afara legii privind condițiile de poluare ne poluează de ani de zile și nimeni nu zice nimic”.

15 ani de gogoși

Anul acesta, se împlinesc 15 ani de când bârlădenii sunt mințiți continuu că vor avea parte de o șosea pentru circulația mașinilor de tonaj greu. Profitând de necazul a mii de oameni disperați de zgomot, de haos, de zdruncinături în propriilor lor paturi, politicieni locali din PSD, PNL și PDL (momentan dizolvați, recombinați, amestecați și recuplați în diverse formule și formațiuni ale căror nume nu au importanță, întrucât sunt aceeași oameni dintotdeauna), nu au făcut decât să le smulgă voturi și să le ofere promisiuni, privindu-i pe oameni în ochi.
Cu aceeași nerușinare, în dorința de a-și face gogoșile electorale cât mai credibile, au aruncat în vânt sume uriașe de bani proveniți din contribuția publică pentru cantități industriale de hârțogăraie cu nume pompoase – prefezabilitate, fezabilitate, de impact, pentru proiecte, telefoane, deplasări, comitete și comisii și tone întregi de corespondență. Totul, pe timpul, pe nervii și pe banii noștri, ai tuturor.

Repede, faceți hârtii, ca vin banii peste noi!

În fiece campanie electorală, că au fost alegeri locale, parlamentare sau prezidențiale, actorii politici au jucat, la Bârlad, cartea șoselei de centură. Și au câștigat. orban_schita_centuraUn fotoliu călduț, o leafă frumoasă, o funcție ochioasă și multiple avantaje de care proștii care au votat nu trebuie să știe. Nu e treaba lor.
În 2001, mii de bârlădeni cu creierii zdruncinați de huruitul și trepidațiile mașinilor de tonaj au trăit sentimentul victoriei asupra traficului greu. Guvernanții PSD le-au cerut autorităților locale să facă repede, repede un studiu de prefezabilitate că vin banii! Ședință de Consiliu Local, toată lumea la costum, regulamentar. Au fost alocate 60 de milioane de lei vechi. Cu surle și trâmbițe.
La vremea aceea, cu banii ăștia ar fi putut cumpăra lejer un apartament cu două camere pe care să-l ofere unei familii necăjite, dar autoritățile i-au cheltuit pentru niște hârtii care n-au folosit niciodată, nimănui.
Guvernanții nu s-au mai luat de vorbă și nimeni altcineva nu a mai adus în discuție, mulți ani după aceea, problema șoselei de centură. Cu excepția presei locale care, asaltată permanent de scrisori și telefoane din partea cetățenilor, a consumat râuri de cerneală și a ocupat ediții întregi scriind despre disprerarea oamenilor, dar și despre dezastrul la care erau condamnate blocurile orașului.

Mai trebuia o hârtie

Au fost câteva tentative și din partea autorităților locale de a-i trage de mânecă pe guvernații care au uitat definitiv de promisinile făcute. Niște memorii, niște mitrea-mironzvâcniri în presă, o vizită a lui Ion Mitrea, ministrul de atunci al Transporturilor care a servit o cafea la primărie și a plecat cu un teanc de hârtii a căror urmă nu s-a mai aflat vreodată.
A fost și o vizită a lui Ion Iliescu, la un moment dat. Deși aleșii locali s-au dat de ceasul morții văruind borduri și dând cu târnul prin centru de trei ori pe zi, Iliescu nu a dat hârtiilor băgate sub nas mai multă atenție decât le-a dat Mitrea.
Abia în 2007, ca un preludiu al campaniei electorale pentru alegerile locale, la primărie a fost primită o scrisoare care abunda în expresii de genul “avem plăcerea să” și în care Compania de Drumuri Naționale îi asigura pe cetățeni că “urmărește cu strictețe rezolvarea problemelor legate de decongestionarea traficului”.
Compania anunța cu emfază, în termeni care nu lăsau loc de interpretări asupra grijii sale nemărginite pentru această problemă a Bârladului, că “sub comada” sa (după cum s-au exprimat “specialiștii”) va fi realizat … un alt studiu. De fezabilitate, de data asta.
Alți bani, alte avize, alte semnături, alte documente. Păi, cum să construiești ceva în țara asta doar pe baza unui singur dosar de hârtii, în doar șase ani? Mai trebuia o hârtie!

Speranțe sincere și rânjete mincinoase

Și iarăși, cei peste 1.000 de cetățeni cu creierii ferfeniță de huruitul camioanelor s-au umplut de speranță. Mai ales că, doar cu o jumătate de an înainte de alegerile locale, aleșii de la centru le-au aruncat o altă ciozvârtă pe care oamenii s-o roadă în liniște până or trece alegerile: o hotărâre de Guvern prin care Ministerul Transporturilor va finanța construirea șoselei de centură, de la un capăt la altul. Acum, în preajma alegerilor, s-au găsit bani!

Alte studii, alți bani

Din acest moment, părea că nimic nu mai putea sta în calea „inevitabilului”. În așteptarea minunii, oamenii strângeau tare din dinți, de fiecare dată când blocul se clătina și își impuneau răbdare. Speranța că în curând vor scăpa le dădea putere să îndure.
La finalul lui 2008, orașul primește o lovitură frontală: la primărie vine o scrisoare prin care Ministerul Transporturilor anunță că nu mai finanțează investiția, dar că a pus-o pe lista de așteptare a unui program european.
În schimb, alte cerințe cu iz de matrapazlâc birocratic: cică “în perioada imediat următoare” va fi organizată licitație pentru “elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și a detaliilor tehnice de execuție”. Altul? Alt proiect? Alte detalii? Alți bani?!

Iar vin banii!

Anul următor, cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale, o altă scrisoare îi face pe bârlădeni să-și mai vină în fire după palma luată peste ochi la finele lui 2008. Erau anunțați că, gata, totul e rezolvat: finanțarea șoselei de centură a fost aprobată. Alte pregătiri, alte discursuri sforăitoare din partea politicienilor locali care se agățau și ei de ceva „negru pe alb”, în timp ce îndemnau electoratul să voteze cu încredere. Mai ales că, de data asta, în scrisoare se promitea solemn (cum altfel?) că va avea loc „o întâlnire cu reprezentanții dumneavoastră pentru a stabili de comun acord traseul acestei variante de ocolire”.
Iarăși forfotă. Serul injectat își făcea efectul: toată lumea se pregătea pentru marea schimbare, pentru noua viață. Aceea în care somnul de noapte va începe la 22 și se va termina dimineața la o ră rezonabilă, fără ca oamenii să sară drepți de câte ori trec convoaiele de camioane; în care odihna după-amiezii nu va fi tulburată de zdrăngănitul sticlăriei de prin dulapuri și a vitrinelor mobilierului; în care care nu vor mai număra săptămânal noile fisuri apărute pe pereți și în câte locuri a mai căzut tencuiala.

Mai serviți o bombonică!

Oamenii au fost menținuți în aceeași stare de minunată plutire și în 2010, când guvernarea PDL le-a dat indicații slujbașilor din teritoriu să organizeze pintilie_vasile22conferințe de presă cu sucuri și covrigei în care să anunțe că a fost aprobat traseul.
Cu arătătorul în mână, fostul senator Vasile Pintilie le-a explicat ziariștilor pe unde va trece șoseaua de centură. Cică va intra prin sud, va trece prin est și va ieși prin nord. Și ca treaba să pară serioasă de tot, s-a spus că guvernul a și pregătit purcoiul de bani (1,2 milioane de euro) pentru exproprierile ce urmau pentru a face loc șoselei.
Odată ciocnită cupa de șampanie, toată lumea s-a pus pe așteptat. Lunile treceau și nu se mișca nimic. Între timp, locuitorii străzilor pe care mașinile de tonaj greu forfoteau ca pe autostradă, vor fi reluat vârtos consumul de calmante pentru a nu ajunge, totuși, la balamuc.

Lovitură …la centură

După încă un an, de la Primăria Bârlad a plecat către București o adresă prin care autoritățile locale cereau vești. Din răspunsul vag oferit de instituțiile statului, s-a desprins o singură idee: că hârtiile sunt plimbate cu succes dintr-un birou în altul.
La finalul lui 2011, aceleași instituții răspund din nou, altor adrese trimise între timp de edilii orașului. Într-un dispreț profund pentru speranțele sutelor de bârlădeni care și-au ruinat locuințele și s-au îmbolnăvit de nervi așteptând ca politicienii să-și onoreze promisiunile, călcând în picioare miile de voturi de încredere venite din partea localnicilor, Ministerul Transporturtilor, condus în acel moment de Anca Boagiu, i-a dat Bârladului suprema lovitură: șoseaua de centură va fi construită undeva între anii 2014 – 2020.
Anul trecut, ex-primarul Constantin Constantinescu și-a permis să-l “deranjeze” cu această problemă spinoasă pe premierul Victor Ponta, aflat în vizită în județ. Printre zâmbete largi și glumițe în totală discordanță cu gravitatea problemei, Ponta și-a pus la subraț dosarul șoselei de centură, grăind la fel de “concret” ca Mitrea și Iliescu în trecut: “Vom vedea”.
Și am vazut: n-a făcut nimic. Dar să nu disperăm! Până în 2020 mai sunt șapte campanii electorale și tot atâtea ocazii minunate pentru politicieni să-și bată joc de proștii pe spinarea cărora câștigă lefuri uluitoare și avantaje nesimțite.

Vinovăția asumată a ex-primarului Titi Constantinescu lovește în forță – Finanțarea asfaltarii strazilor, blocată de Ministerul Dezvoltării

de Simona MIHĂILĂ

Autoritățile Bârladului au fost înștiințate printr-o adresă de la minister, bine tinuta sub cheie de catre edili, ca până când Agenția Națională de Integritate (ANI) nu va finaliza verificările privind conflictul de interese de care fostul primar s-a recunoscut vinovat, Bârladul nu va mai vedea de la Uniunea Europeană niciun sfanț pentru proiectul de asfaltare a strazilor din cartierele Deal II, Tuguiata II, Bariera Puiesti si Trestiana. Inundațiile de acum două săptămâni au făcut ca asfaltul turnat deja pe unele străzi incluse în proiect, să o ia la vale. În disperare de cauză, edilii locali au alocat de la bugetul Bârladului 4,2 milioane de lei, tăind o serie de investiții planificate pentru acest an. Autoritățile trag nădejde că ministerul va debloca finanțarea și că banii vor fi restituiți orașului. Surse neoficiale au declarat pentru Est News ca cele 4,2 milioane de lei sunt doar o mica parte din cat i-ar mai trebui Barladului sa finalizeze proiectul, suma reala fiind de circa 20 de milioane de lei. Primarul Bunea a plecat urgent la București pentru a afla ce soartă va avea cel mai costititor proiect european derulat la Bârlad.

strazi asfaltate proiect0Lovitură frontală pentru mii de familii de bârlădeni care locuiesc în cartierele Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar si Trestiana: finanțarea lucrărilor de asfaltare a străzilor din aceste cartiere a fost blocată.
Vestea neașteptată le-a fost comunicată autorităților bârlădene de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, printr-o adresă sosită la Primăria Bârlad încă de pe 30 aprilie, dar despre care nimeni nu a suflat niciun cuvânt in tot acest timp. Motivele acestei decizii sunt legate de conflictul de interese care a stat la baza atribuirii lucrării și de care ex-primarul Constantin Constantinescu a recunoscut că se face vinovat, fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
Nu se știe exact dacă blocarea finanțării este definitivă sau nu, reprezentanții ministerului de resort lăsând să se înțeleagă că totul depinde de Agenția Națională de Integritate (ANI) care a instrumentat cazul conflictului de interese.
“Vă comunicăm că ANI a solicitat documente de la ADR Nord-Est cu privire la proiectul <Asfatare străzi Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar, Trestiana, Extindere Cartier Complex Școlar>. AM POR (Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional – n.r.) a solicitat la ADR Nord-Est să transmită o adresă către ANI cu privire la stadiul verificărilor la această dată pentru proiectul mai sus menționat. Precizăm că în funcție de răspunsul ANI, AM POR suspendă procesarea cererii de rambursare”, se arată în adresa trimisă Primăriei Bârlad de către Ministerul Dezvoltării.

Norocul bârlădenilor urmărit … de ghinion

strazi asfaltate proiect1Consecința acestei decizii este o veritabilă palmă dată celor aproape 20.000 de bârlădeni (o treime din populația orașului) care locuiesc în cele cinci cartiere ale orașului. Deși nu ei sunt vinovați pentru faptele fostului primar, ei sunt cei care sunt acum nevoiți să plătească.
Supranumit de localnici și “marea asfaltare”, acesta este cel mai costisitor proiect european derulat la Bârlad, valoarea totală fiind de 16, 3 milioane de euro, adică peste 730 de miliarde de lei vechi (din care mai bine de 650 de miliarde de lei sunt dați de UE).
Este vizată asfaltarea și modernizarea a 56 de străzi (însumând peste 25 de kilometri) toate situate în unele dintre cele mai vitregite cartiere ale orașului, toate ridicate după 1990.
Bucuria localnicilor a fost fără margini în 2011 când au început lucrările. Dar a durat doar un an. În 2012, în presa centrală au apărut primele informații despre conflictul de interese (pe care Constantinescu avea să-l recunoască la începutul acestui an). Publicarea acestor informații au făcut ca AM POR să sesizeze ANI în legătură cu suspiciunea de fraudă și a suspendat lucrările.
După 8 luni, timp în care nu s-a mai lucrat nimic, reprezentanții guvernului a anunțat primăria că suspiciunea de fraudă nu s-a confirmat, drept pentru care a deblocat execuția lucrărilor. Bineînțeles, daunele pricinuite de stagnarea lucrărilor timp de aproape un an de zile nu au fost niciodată evaluate. Cert este că locuitorii cartierelor au dat și atunci, și ulterior, numeroase semnale că asfaltul turnat “o lua la vale”.

Bugetul local, sacrificat pentru continuarea proiectului european

Exact cum s-a întâmplat și luna aceasta, după ploaia torențială care a inundat Bârladul. In unele locuri, apa a pătruns pe sub covoarele asfaltice turnate producând stricăciuni serioase. Sunt strazi unde apa a deteriorat lucrarea atât de tare, încât oamenii pot zări conductele subterane.
Tot ce s-a lucrat până acum riscă să se ducă pe apa sâmbetei.
În fața acestei situații fără ieșire, autoritățile bârlădene au luat o decizie de compromis care va afecta mai multe sectoare de activitate, dar care ar putea salva proiectul de asfaltare: nu vor mai aștepta deblocarea finanțării europene, ci vor aloca bani de la bugetul local. Altfel spus, tot bârlădenii vor plăti.
În ședința de săptămâna trecută a Consiliului Local Bârlad, consilierii bârlădeni au operat o rectificare bugetară în urma căreia au sacrificat o serie de investiții planificate pentru acest an și au alocat banii – 4,2 milioane de lei, adică 42 miliarde de lei vechi – continuării lucrărilor în cartiere.

Primarul Marin Bunea, de urgență, la București

bunea_marin33Concret, hotărârea de susținere din bugetul local a cheltuielilor pentru continuarea lucrărilor va fi pusă în aplicare doar dacă Ministerul Dezvoltării va fi de acord, întrucât asta ar presupune ca banii să-i fie restituiți Bârladului în momentul deblocării finanțării.
Pentru a-i convinge pe guvernanți să gireze această soluție de compromis, ieri, primarul Marin Bunea a plecat de urgență la București, însoțit de Mihai Vicol, directorul tehnic al Primăriei Bârlad.
În cazul în care reprezentanții ministerului de resort se vor opune, vom asista cu toții la un adevărat dezastru: lucrările care au fost deja executate dar nefinalizate se vor degrada după fiecare ploaie mai serioasă.

Barladenii vor plati factura vinovatiei fostului primar

Cel mai cumplit scenariu va fi acela în care Bârladul va fi pus în situația de a restitui Uniunii Europene banii deja cheltuiți, asa cum se intampla, de regula, in cazul tuturor investitiilor pentru care UE da bani, dar beneficiarul nu este in stare sa le duca pana la capat. Dezastruoasa pentru bugetul local va fi si varianta in care AM POR va decide sa nu mai dea curs cererilor de rambursare (mai clar, sa nu mai finanteze restul lucrarilor care a ramas de executat).

Din surse neoficiale am aflat ca 200 de miliarde de lei vechi ar mai trebui sa vina de la UE pentru finalizarea proiectului. O suma in urma careia e greu de apreciat daca bugetul local ar mai putea fi resuscitat, daca va fi pus in situatia de a o suporta.

Conflictul de interese care ne-ar putea ingropa

În februarie, Constantin Constantinescu, cercetat în stare de libertate pentru comiterea infracțiunii de conflict de interese în formă continuată, și-a dat demisia din funcția de primar al Bârladului. El a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
Fapta comisă: a aprobat atribuirea execuției proiectului de asfaltare mai sus amintit firmelor Urbanproiect și Transmir, efectuând în acest fel acte “prin care se produce un folos material pentru cele două societăți comerciale cu care s-a aflat anterior în relații comerciale și din partea cărora a beneficiat de foloase materiale prin intermediul SC Construcții Consult SRL, societate la care a fost asociat și administrator”, după cum arată procurorii în comunicatul de presa remis la acea data.

Secretele de mii de euro din spatele inundațiilor de la Gura Leului – Cum a fost țepuit Bârladul de o finanțare nerambursabilă

de Simona MIHĂILĂ

Dacă inundațiile din Podeni și Munteni nu mai miră pe nimeni, întrucât acolo rețeaua de canalizare pluvială lipsește cu desăvârșire, altfel stau lucrurile în cazul cartierului Gară. În urmă cu câtva timp, Uniunea Europeană a pompat pentru canalizarea din zona Garii peste 550.000 de euro, bani de care s-a ales praful și pulberea. Suma a încăput pe mâinile unei firme din Galați – SC Casico SRL, care a intrat în faliment la scurt timp după câștigarea licitației organizata in timpul primului mandat al ex-primarului Constantin Constantinescu. Firma gălățeană a abandonat lucrările la jumătatea lor, iar Bârladul a fost nevoit să restituie UE banii obținuți după ani de zile de intervenții și insistențe.

Bine ar fi fost ca măcar restul de aproape 300.000 de euro care s-au cheltuit să ne fi fost de folos. Calitatea lucrărilor efectuate de Casico Galați în schimbul acestei sume pe care a încasat-o s-a văzut după inundațiile de sâmbătă: apa de peste o jumătate de metru pe străzi, magazine inundate, mașini luate de ape, pagube imense. 300.000 de euro inseamna, in lei vechi, peste 12 miliarde de lei. Acestia sunt banii in schimbul carora barladenii au avut parte de “superbul” spectacol in urma caruia intreg cartierul Gara a fost acoperit de ape.

De ce nimeni nu răspunde pentru eșecul acestui mare proiect care, odată dus la bun-sfârșit i-ar fi scutit pe localnici de drame inutile? De ce autoritățile locale de atunci au pus în brațele unei firme falimentare un proiect atât de important pentru comunitate și care sunt secretele din spatele acelei dubioase licitații? Sunt întrebări ale căror răspunsuri mulți dintre cei care au condus (și conduc) destinele orașului le-ar vrea adânc îngropate, iar parte dintre ele sunt încă bine ținute sub cheie chiar de anumiți responsabili din Primăria Bârlad, printre care Mihai Vicol, proaspăt membru PSD.

Ploile care s-au abătut sâmbătă asupra Bârladului producând inundații cumplite în mai multe cartiere ale orașului au reinflamat un subiect sensibil pentru localnici: rețeaua deficitară de canalizare.

Povestea refacerii rețelei de canalizare pluvială din zona Gării a început în urmă cu aproape 10 ani, când primarul de atunci al Bârladului, Ioan Juverdeanu, anunța că Bârladul a obținut finanțare europeană pentru una dintre marile probleme: rețelele de canalizare din cartier Gară. Proiectul avea trei componente: reabilitarea rețelei de canalizare pluvială de pe străzile George Enescu și Vărăriei, reabilitarea canalizării menajere de pe strada Lirei și reabilitarea rețelelor pluviale și menajere de pe străzile Tecuciului, General Milea și Fierăstraie.
Obținerea acestor fonduri se făcuse cu destulă trudă și nenumărate intervenții ale administrației locale pe lângă forurile ce mijloceau relația dintre România și oficialii europeni. Succesul a fost cu atât mai mare cu cât era pentru prima dată când Bârladul primea atât de mulți bani de la UE, prin programul PHARE – aproape 600.000 de euro.

Firma Casico din Galați, marea câștigătoare a “potului” de 600.000 de euro

Juverdeanu nu a apucat să-și vadă împlinită “opera”. Sarcina de a continua i-a revenit urmașului său la “tron”, Constantin Constantinescu, în al cărui prim mandat în fruntea urbei a fost organizată și licitația de atribuire a lucrărilor de canalizare (2006).
În mod suspect, dintre toate firmele cu greutate care participaseră la licitația cu pricina (Flowtex Technology Mediaș, Vega ’93 Galați, Iasicon și Incom Iași, Nova Construct Iași, Urban Proiect Bârlad și Moldovulcan Galați lași), a fost declarată câștigătoare SC Casico SRL Galați.
Un rezultat absolut neașteptat, care ridica nenumărate semne de întrebare, întrucât firma avea o reputație proastă în lumea constructorilor, dar asta nu a contat prea mult pentru autoritățile Bârladului.

Ca în filmele cu proști

Ponoasele acestei dubioase licitații le-au tras, firește, tot bârlădenii care așteptau cu sufletul la gură finalizarea unei investiții care avea să-i scape definitiv de apele care inundau cartierul la orice ploaie mai serioasă.
Ceea ce a urmat nu doar că i-a afectat pe localnici, dar ne-a umplut de rușine în fața oficialilor europeni care ne băgase în traistă o groază de bani ca să ne scoată din mizerie: firma Casico a abandonat lucrările la jumătate și a dat bir cu fugiții, fără a anunța pe cineva.
După mai multe termene și somații de a termina lucrarea, reprezentanții Casico au anunțat Primăria Bârlad că e falimentară. Printr-o adresă, sec și cu seninătate!

Bârladul, obligat să restituie banii europeni

În consecință, din cauză că nu a fost în stare să utilizeze cu cap banii primiți de pomană, Ministerul Integrării Europene i-a cerut Primăriei Bârlad restituirea sumei rămasă necheltuită, adică peste 1,115 milioane de lei.
Așa se face că în doar câteva luni, municipiul Bârlad pierde aproape 250.000 de euro, jumătate din suma pentru care o armată de oameni se străduise să o obțină și care ar fi scăpat pentru totdeauna orașul de inundații.
Consiliul Local Bârlad a dat în judecată firma Casico cerând despăgubiri materiale (egale cu suma restituită), precum și penalități de întârziere în valoare de circa 1,8 milioane de lei.
Onor legislației românești care nu permite conflictelor de acest soi să se soluționeze atât de simplu, procesul dintre Casico Galați și Primăria Bârlad trenează. Firma gălățeană se află în procedura de faliment, iar în România potopul e nimic în fața unei asemenea situații “speciale”.

Directorul tehnic al primăriei, paznicul secretelor din spatele licitației

vicol_mihai_primarieCum a fost posibil ca o firmă precum Casico Galați să câștige o licitație atât de importantă în timp ce se afla cu un picior în groapă? Care sunt detaliile care au stat în spatele acelei licitații? De ce nimeni nu a fost tras la răspundere pentru acest eșec penibil?
Sunt câteva dintre întrebările pe care am fi vrut să i le punem lui Mihai Vicol, directorul tehnic al Primăriei Bârlad (de atunci și de acum) și unul dintre membrii comisiei de licitație care a decis că firma Casico este cea mai în măsură să realizeze lucrările de canalizare.
Vicol a refuzat categoric să ne furnizeze aceste informații. Dacă atitudinea lui “dârză” (de acum și din alte ocazii din ultima perioadă) are legătură cu recenta înrolare în PSD, nu avem de unde să știm. Și, până nu se confirmă, nici nu vrem să dăm crezare zvonurilor potrivit cărora Vicol se află în calculele partidului pentru funcția de viceprimar după alegerile de anul viitor.

Foto: Barlad City (https://www.facebook.com/BarladCity?fref=ts)

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: