Home / Tag Archives: cont

Tag Archives: cont

Peste 37.000 de pensionari vasluieni încasează pensiile prin cont bancar

de Dănuț CIOBANU

Pensionarii se arată dispuși să primească pensiile prin cont, însă mai întâi ar trebui ca băncile comerciale să monteze bancomate în fiecare localitate vasluiană. Pentru pensionarii care au un cont la o bancă, plata pensiei prin cont curent personal se va face începând cu luna următoare celei în care s-a înregistrat cererea la Casa de Pensii Vaslui. 

Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui continuă acțiunea de popularizarea și încurajare a pensionarilor de a opta pentru modalitatea de plată a drepturilor prin intermediul conturilor bancare. Promovarea modalității de plată a pensiilor prin cont se realizează atât prin acordarea de relații la ghișeele CJP Vaslui, cât și prin materialele promoționale puse la dispoziția instituției de către băncile cu care s-au încheiat convenții în acest sens.

La data de 30 septembrie 2018 numărul persoanelor care încasau plata pensiilor prin cont bancar era de 37.307, ceea ce reprezintă 36,44% din totalul pensionarilor din județul Vaslui. Spre comparație, la începutul acestui an, 34.593 de pensionari încasau drepturilor de pensie prin cont bancar.

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că pensionarii ar trebuie să se decidă și să treacă treptat la noul sistem de plată al pensiilor: “Nu se poate trece deodată la cont bancar, mai întâi trebuie ca băncile să pună bancomate în toate localitățile. Din câte știu eu, sunt puține comune vasluiene în care sunt montate bancomate. Încet, încet, ar trebuie să trecem pe card. De câte ori se iese în stradă tot se strigă că vrem o țară ca afară, dar acolo nu se mai lucrează cu cash. Acum nu mai este diferență mare între zilele de plată a pensiilor prin card și mandat poștal. Postașul plătește pensiile în data de 2-4 ale fiecărei luni, iar pe card banii sunt puși începând cu data de 10-11 a fiecărei luni. Am tot auzit comentarii la televizor pe această temă, dar nu poți să spui că omul e prost și nu știe să umble cu un card. Cei mai în vârstă pot da cardul la un nepot să îi scoată pensia. Comisioane nu se percep când se scoate pensia și ar trebui ca în fiecare localitate să fie bancomate care să funcționeze non stop”.

Modalități de plată a pensiilor

În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar. Plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, prin mandat poștal, în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și Compania Naționala Poșta Română sau între CNPP și bănci. În vederea încasării pensiilor prin cont curent personal, pensionarii se adresează direct instituțiilor financiar -bancare, solicitând deschiderea contului. Plata pensiei prin cont curent personal se va face începând cu luna următoare celei în care s-a înregistrat cererea la CJP Vaslui.

Lista băncilor comerciale care au încheiat convenții privind plata pensiilor: Bancpost, CEC, Banca Comercială Română, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Comercială Carpatica, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Volksbank, Piraeus Bank, Alpha Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Unicredit Țiriac Bank.

Șefii instituțiilor publice din Vaslui nu mai pot primi informații de la Finanțe fără o conexiune on-line

Șefii instituțiilor publice din județul nostru au fost avertizați, joi, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural, că nu vor mai putea primi informații despre conturile proprii sau despre cele ale salariaților dacă nu-și vor crea o conexiune on-line cu ANAF.

Conturile instituțiilor publice din județ nu vor mai putea fi accesate decât prin intermediul platformelor on-line. Avertismentul a venit, joi, în cadrul Colegiul Prefectural, din partea conducerii Administrației Finanțelor Publice (AFP) Vaslui.

Ministerul Finanțelor Publice a pus la dispoziția instituțiilor publice un sistem informatic la care trebuie să se logheze pentru a putea obține informații de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum situația conturilor și a veniturilor pe care le realizează un contribuabil. De aceea, am rugămintea ca toți colegii să facă eforturi pentru a fi incluși în acest sistem informatic. Am mai făcut excepții și am mai oferit informații la acest început de an, dar situația nu se va mai repeta”, a declarat directorul AFP Vaslui, Nelu Sava.

Directorii instituțiilor publice trebuie să obțină un cod de acces pentru administratorul instituției care, ulterior, va putea delega o altă persoană să se ocupe de contul instituției. Odată logat la contul on-line, persoana împuternicită va putea obține orice informație despre instituție pe linia financiar-contabilă. (Ionuț PREDA)

Conturi de zeci de mii de euro pe numele prostituatei care și-a sechestrat clientul

de Răzvan CĂLIN

Tatiana Balan, una dintre cele două prostituate care au sechestrat un bârlădean din cauză că acesta nu a vrut să plătească întreaga ”consumație”, episod relatat în amănunt în ediția noastră de ieri, se află în topul celor mai bogați vasluieni. Fată muncitoare și neobosită, Tatiana a strâns în conturi zeci de mii de euro. Numai dobânzile pe care le încasează prolifica vânzătoare de plăceri se ridică la aproximativ 5.000 de euro pe an.

Pe cât de talentată în ”afaceri”, pe atât de modestă s-a dovedit acest exemplu de om al muncii. Informațiile despre conturile sale grase au ieșit la iveală, după ce prostituata a fost obligată de autoritățile statului să-și plătească amenzile care i-au fost administrate pentru practicarea prostituției de-a lungul anilor.

Tatiana Balan este, alături de Nicoleta Iorga, o figură extrem de cunoscută pe plan local. Fetele descurcărețe, care își vând trupul tuturor amatorilor de sex pe bani, pot fi văzute aproape zilnic la ieșirile din Bârlad, pe Drumul European (DE) 581. Este locul lor preferat pentru că aici au vad bun, TIR-iștii alcătuind grosul ”clientelei”. Amândouă au strâns de-a lungul timpului sute de amenzi care însumează miliarde de ei vechi.

Tatiana este, însă, cea care se evidențiază de departe datorită spiritului său ”antreprenorial”. Deși își face veacul mai mult prin Bârlad, femeia este din satul Mânzați, comuna Ibănești, acolo unde figurează și cu domiciliul.

Cum profesia pe care o practică cu sârg încă din fragedă tinerețe nu a fost legiferată, femeia a reușit un record personal deloc de invidiat. Numai din 2005 și până în primăvara anului în curs, acumulase sancțiuni contravenționale în valoare de peste 55.000 de lei. Pentru practicarea prostituției, evident. Întrucât are domiciliul în Mânzați, toate amenzile pe care le-a primit au fost trimise la Primăria Ibănești.
pletea-benone„Conform legislației în vigoare, noi am fost obligați să recuperăm aceste creanțe. În urma unui control al ANAF, ni s-a cerut să urgentăm măsurile, așa că am acționat-o în judecată”, a declarat, pentru Est News, Benone Pletea, primarul comunei Ibănești.
În scurt timp, instanța de judecată a obligat-o pe Tatiana Balan să plătească toate amenzile încasate din 2005 sau, dacă nu-și permite, să presteze ore de muncă în folosul comunității.

Nu mică le-a fost edililor din Ibănești când s-au trezit că în conturile primăriei au fost virați cei peste 55.000 de lei. Și mai uimiți au fost când au aflat că Tatiana avea în conturi bancare atât de mulți bani, că unora nu le-ar ajunge o viață ca să-i strângă.
„Am rămas și noi mirați că a avut atâția bani. Cei de la Finanțe au descoperit că femeia aceasta avea într-un cont din bancă și mai mulți bani decât totalul amenzilor. I-au calculat că încasa o dobândă anuală de la bancă în valoare de circa 2.200 de lei. Vă dați seama, avea în conturi miliarde de lei vechi”, a  mai spus primarul comunei Ibănești.
La un calcul sumar (și avansând o dobândă anuală de circa 6%) ar reieși că Tatiana Balan ar deține undeva în jur la 360.000 de lei.
Edilii comunei sale natale au aflat că femeia ar vrea să revină în sat și să-și trântească o vilă, de să rămână muți de uimire toți cei care au desconsiderat-o

Și-au sechestrat clientul pentru că le-a tocmit pe amândouă la pachet, dar a rezolvat-o (”profesional” și financiar) numai pe una!

prostituateTatiana și Nicoleta au intrat din nou în vizorul autorităților după ce în urmă cu câteva zile și-au sechestrat unul dintre clienți. Totul s-a petrecut noaptea de 16/17 octombrie, în jurul orei 4, când polițiștii bârlădeni au fost alertați în urma unui apel 112 că un bărbat, în vârstă de 32 de ani, a reclamat faptul că este sechestrat într-un apartament din Bârlad. Imediat, la fața locului s-a deplasat o echipă de la Poliția Bârlad care l-a descoperit pe bărbat în apartamentul respectiv, alături de două femei.
Se pare că vineri seara cele două au reușit să-l agațe de mușteriu pe bârlădeanul în vârstă de 32 de ani.Cum omul era ”încălzit” rău de tot, s-a gândit că nu i-ar strica să le tocmească pe amândouă. Așa că le-a făcut imediat o ofertă la pachet celor două prostituate, iar acestea n-au stat prea mult pe gânduri și au acceptat. După care au mers la apartamentul uneia dintre ele (Nicoleta) și au trecut la acțiune.
Sărim peste episodul ”triplu X” și ajungem la momentul când tânărul vrea să plece și trebuie să onoreze nota de plată pentru partida de amor fierbinte. Din acest moment au apărut problemele. Cu mintea ceva mai răcorită, se pare că bărbatul a realizat că factura-i cam umflată, așa că nu a vrut să scoată bani din buzunar decât pentru una dintre fete. Spiritul lui de afacerist i s-a ascuțit brusc atunci când, derulând filmul înapoi, și-a dat seama că făcuse ”schimbul de ulei” doar la una dintre ele. În momentul în care cea de a doua și-a cerut partea, individul i-a zis ”pas”, mai ales că serviciile acesteia nu se ridicase la standardele lui de calitate. Cică nici măcar nu-i verificase ”presiunea la roți”!
Enervată la culme că rămâne cu buzele umflate la pătrat (nu tu schimb de ulei, nu tu bani), păgubita i-a atras atenția bărbatului că nu-i la ”Din dragoste” și nici ea nu-i Mircea Radu, bre! Cum bărbatul o ținea pe-a lui (că nu plătește decât ce-a consumat), cucoana s-a crizat și a încuiat ușa de la intrare în apartament, amenințându-l că nu-i dă drumul până ce nu vede și ea bănuțu’.
Văzându-se încolțit de cele două, care l-au cam umilit în spiritul de afaceri, omul s-a cam pierdut cu firea. Speriat foc, a apelat 112 cerând ajutorul polițiștilor. Prompți, oamenii legii l-au scăpat de sub jupoanele pipițelor și, în același timp, au deschis și un dosar de cercetare penală pentru comiterea infracțiunii de lipsire de libertate.

Șmenuri de miliarde, nesancționate

de Marian MOCANU

În urma controalelor făcute în anul 2014 la unitățile administrativ-teritoriale de pe raza județului Vaslui, Curtea de Conturi a descoperit abateri financiar-contabile în valoare de aproape 100.000.000 de lei. Cu toate acestea, la nivelul Camerei de Conturi a județului Vaslui nu au fost aplicate amenzi contravenționale, nu au fost înregistrate cazuri de suspendare din funcție sau de sesizare a organelor de urmărire penală. Nu au fost aplicate nici amenzi civile sau penalități aplicate primarilor sau altor factori responsabili și nici nu s-au formulat propuneri de blocare a fondurilor bugetare.

Conform raportului financiar al Curții de Conturi Vaslui, în anul 2014, această instituție a efectuat 40 de acțiuni care au vizat activitatea unităților administrativ-teritoriale de pe raza județului, din care 32 acțiuni de audit financiar, 5 acțiuni de control tematic și 3 acțiuni de audit al performanței. Au fost emise 32 decizii, care nu au fost contestate. Prin acestea au fost dispuse 397 măsuri, din care 380 în cadrul acțiunilor de audit financiar și 17 în acțiunile de audit al performanței.

În urma controalelor, s-au constatat abateri de la legalitate, care nu au generat producerea de prejudicii, evaluate la 99.536 mii lei, dar și abateri de la legalitate și regularitate, care au condus la atragerea de venituri suplimentare în sumă totală de 3.644.000 lei, din care venituri suplimentare 2.829.000 lei și accesorii 815.000 lei. Abaterile de la legalitate și regularitate care au condus la prejudicierea bugetelor unităților administrativ-teritoriale au însumat 1.236.000 lei, din care 1.085.000 lei prejudicii și 151.000 lei accesorii corespunzătoare.

Cu toate acestea, la nivelul Camerei de Conturi a județului Vaslui nu au fost aplicate amenzi contravenționale, nu au fost înregistrate cazuri de suspendare din funcție sau de sesizare a organelor de urmărire penală. Nu au fost aplicate nici amenzi civile sau penalități prevăzute lege și nu s-au formulat propuneri de blocare a fondurilor bugetare. Doar în unele cazuri, cum ar fi plata de către primării de abonamente de transport sau a convorbirilor telefonice făcute de angajați în interes personal, s-a luat măsura recuperării banilor.

Nereguli multe „din neștiință”

În urma controalelor Curții de Conturi a Județului Vaslui, inspectorii au descoperit mai multe nereguli, privind nerespectarea prevederilor legale în vigoare, care, cumulat, a dus la cheltuirea nejustificată a milioane de lei din banul public, dar și privind neimpozitarea corectă deci neatragerea la buget a unor sume importante. Asta în timp ce multe dintre primării se plângeau de lipsa banilor la buget și imposibilitatea fie a continuării proiectelor demarate, fie chiar a plății unor drepturi. Principala cauză este necunoașterea sau nerespectarea legislației.

„Se poate aprecia cuantumul unor nereguli care au cauzat prejudicii având la bază nerespectarea legislației în domeniu, ce a fost depășit de cuantumul acelor nereguli care nu au produs prejudicii, dar care s-au produs cu o frecvență semnificativă în activitatea entităților verificate și care reprezintă adevărate surse generatoare de risipă, având la origine aceleași disfuncționalități, incoerențe sau neclarități ale prevederilor legale, dar și neaplicarea întocmai a reglementărilor în domeniu”, se arată în raportul Curții de Conturi.

De aceste probleme nu a fost scutit nici măcar Consiliul Județean Vaslui, în actele contabile ale instituției inspectorii detectând abateri financiar contabile de 6.431.000 lei dar și faptul că în anul 2013 se puteau atrage venituri suplimentare în sumă de 213.000 lei. Aceleași abateri au fost descoperite la nivelul tuturor Unităților Administrativ Teritoriale controlate. Dacă în unele cazuri, abaterile erau mici, de câteva zeci de mii de lei, în alte cazuri este vorba de sume importante. „Campionul absolut” este municipiul Bârlad, unde, în decursul anului 2013, inspectorii financiari au descoperit abateri financiar contabile care se ridică la peste 48 milioane lei. Acolo, cele mai mari abateri au fost la Direcția pentru administrarea piețelor, parcărilor și cimitirelor Bârlad și la școlile din subordine, unde au fost efectuate reparații și reabilitări.

Chiar și în cazul unor primării cu bugete mici au fost descoperite astfel de abateri financiare. Este cazul comunelor Băcani, Coroiești, Epureni, Duda Epureni, Rebricea, Ivești, Puiești, Roșiești. Conform raportului Curții de Conturi, ca urmare a nestabilirii, neevidențierii și neurmăririi unor venituri ale bugetului locale, la mai multe UAT-uri s-ar fi putut atrage venituri suplimentar. Este cazul la Murgeni, unde, respectându-se prevederile legale, se puteau încasa la buget 546 mii lei, la Zorleni (489 mii lei), Delești (367 mii lei), Epureni (303 mii lei), Șuletea (208 mii lei) și chiar și la CJ Vaslui (247 mii lei). Au fost constatate și abateri care au produs prejudicierea bugetului local, primăria Coroiești (209 mii lei), Bârlad (165 mii lei), Vaslui (130 mii lei) sau la Șuletea  – 99 mii lei, care puteau intra în bugetul comunei.

De cele mai multe ori, generatoare de această risipă a fost lipsa de interes a unor funcționari din primării, care nu au întocmit actele legale, atât financiare, cât și din partea Consiliilor locale, inclusiv de necalculare și neînregistrare în evidențele contabile a obligațiilor de plată privind impozitele și taxele locale. Astfel la unele primării au fost descoperite diferențe de impozite nestabilite în valoare de 337 mii lei pentru că încadrarea terenurilor pe zone și pe categorii de folosință, în intravilan și extravilan nu s-a realizat în conformitate cu prevederile legale. Este cazul la Muntenii de Jos – 97 mii lei, Delești – 84 mii lei,  Bogdana – 65 mii lei, Murgeni – 48 mii lei sau la Tătărăni – unde prejudiciul calculat a fost de 33 mii lei. Inspectorii Curții de Conturi au identificat suprafețe de teren aparținând persoanelor fizice și juridice neimpozitate în valoare de 21.000 mii lei la Băcani, Epureni, Lipovăț, Tutova, clădiri neimpozitate, la Băcani, Epureni, Rebricea, Văleni, impozitul total calculat  în acest caz fiind de peste 16 mii lei, dar și mijloace de transport deținute de persoane fizice și juridice neimpozitatei, la Bunești-Averești sau Tutova primăriile putând încasa circa 12.000 lei.

Ar fi interesat de aflat cui aparțineau terenurile, clădirile și vehiculele neimpozitate, dar acesta nu este  atributul Curții de Conturi, ci a organelor de cercetare penală. În ceea ce privește impozitele și taxele locale, au mai fost descoperite și alte abateri, cum ar fi necalcularea și neîncasarea de majorări de întârziere pentru neachitarea în termen a impozitelor și taxelor locale la UATC Roșiești, cuantumul acestora fiind de 22 mii lei, la Delești, stabilirea impozitelor locale nu s-a făcut pe baza declarațiilor de impunere sau pe baza înregistrărilor existente în registrele agricole, prejudiciul calculat fiind de 132.000 lei.

Conform inspectorilor fiscali, Consiliul Județean Vaslui ar fi putut atrage la buget suma de 180.000 lei prin urmărirea și încasarea impozitului pe mijloacele de transport marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozit care, în cotă de 40%, constituie venituri ale bugetului județean, în sumă de 180 mii lei, restul de 60% intrând în bugetele primăriilor. O altă sursă importantă de venit la bugetele locale, amenzile contravenționale, a avut un aport mic, dat fiind faptul că unele primării nu s-au ocupat cum trebuie de evidențierea, urmărirea și implicit acestor amenzi. Este cazul unor primării care s-au plâns în mod constant de faptul că au prea puțini bani pentru investiții, cum ar fi comunele Șuletea, unde sunt de încasat amenzi în valoare de 207 mii lei, Delești -148 mii lei, Tătărăni (131 mii lei) sau Coroiești – amenzi în sumă de 34.000 lei. Au fost descoperite chiar și cazuri, la Murgeni, Codăești, Delești, Duda-Epureni, Grivița, Lipovăț, Puiești, Rafaila, Rebricea, Roșiești, Tutova, Văleni, Zorleni, când încasările din impozite și taxe locale nu au fost depuse în termen în trezorerie. Și alte surse de venituri au fost neglijate de primării, cum ar fi neregularizarea taxelor pentru eliberarea autorizațiilor la terminarea lucrărilor sau la expirarea termenului, faptul că nu s-a stabilit corect și nu a fost încasată taxa pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației privind desfășurarea activității de alimentație publică, ceea ce a dus la neâncasarea unei sume totale de 109 mii lei la Bârlad, Tutova sau Zorleni. Neurmărirea, neînregistrarea în evidența contabilă și neîncasarea redevențelor și chiriilor datorate pentru contractele de concesiune și închiriere încheiate, a dus la pierderea sumei de 445 mii lei la Murgeni, 218.000 lei la Tutova, 61.000 lei la Grivița, Lipovăț (37 mii lei) sau Viișoara (12 mii lei).

Nici cu încasarea veniturilor din taxe pentru terenurile concesionate și închiriate persoanelor fizice și juridice, unele autorități locale nu s-au descurcat prea bine, în urma controalelor curții de Conturi descoperindu-se o gaură în sumă totală de 364 mii lei, iar în ceea ce privește clădirile închiriate sau concesionate, alți 77 mii lei. Astfel, la Grivița ar fi trebuit încasate concesiuni în sumă de 121 mii lei, la Zorleni – 72 mii lei, Văleni – 31 mii lei, Rebricea – 23 mii lei, Lipovăț – 22 mii lei, Coroiești – 12 mii lei, Puiești – 10 mii lei,etc.. Nici măcar în ceea ce privește principala activitate a locuitorilor, agricultura, unele primării nu stăteau prea bine, dat fiind că la Arsura, Băcani, Bogdana, Epureni, Ivești, Lipovăț, Perieni, Rafaila, Rebricea, Roșiești, Tătărăni și chiar la Bârlad, Registrele agricole fie nu erau întocmite, fie nu erau ținute la zi. În aceste condițiii, nu este de mirare că aceste primării nici măcar nu știau ce taxe sau impozite au de încasat, câtă vreme nu aveau datele privind proprii contribuabilii și obiectele acestora, impozabile sau taxabile.

Dacă în ceea ce privește veniturile primăriilor, unii primari au dat dovadă de multe deficiențe, în ceea ce privește cheltuirea banilor au avut ceva mai multă grijă poate mai mult de frica controalelor și a eventualelor dosare penale ce ar fi urmat. Chiar și așa, în urma controalelor Curții de Conturi au fost descoperite deficiențe, în general minore. Unele astfel de deficiențe au fost prin acordarea de sporuri sau alte drepturi bănești către personalul din administrația publică locală, cu nerespectarea regulilor și principiilor stabilite de cadrul legal, însumând 98 mii lei. Astfel de cazuri au fost descoperite la Codăești, Delești, Iana, Ivești, Lipovăț, Miclești, Puiești, Rafaila, Rebricea, Tătărăni, Văleni. Au fost descoperite și cazuri în care s-au făcut plăți fără ca lucrările să fi fost executate la Coroiești în valoare de 203 mii lei, la primăria Vaslui – 112 mii lei, Șuletea – 91 mii lei, Tătărăni – 14 mii lei etc. În alte cazuri a fost vorba de plăți nelegale prin înscrierea de prețuri, tarife mai mari decît cele aprobate (Consiliul Județean  Vaslui – 41 mii lei, primăria Vaslui – 9 mii lei), sau plăți nelegale în sumă totală de 8 mii lei, reprezentând prestații sociale acordate fără a întruni condițiile legale ori cheltuieli de transport efectuate fără temei legal. Neregularitățile descoperite în anul 2014 de Curtea de Conturi Vaslui cu ocazia conntroalelor au fost foarte multe, toate acestea, nici un fel de sancțiuni nu au fost aplicate.

Patriarhul milionar ascundea banii in conturile elvetiene

Uriașul scandal de evaziune fiscală prin intermediul băncii elvețiene HSBC a dat în vileag nume grele din mai multe țări și din mai multe domenii de activitate. Unul dintre acestea este un patriarh ortodox.

Este vorba despre Sanctitatea Sa Karekin al II-lea, Patriarhul Suprem și Catolicos al tuturor armenilor. Cu numele de botez Ktrij Nersessian, el a fost întronat în anul 1999 ca cel de-al 132-lea Patriarh Suprem și Catolicos al Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene. El a călătorit în întreaga lume, vizitând diaspora armeană și promovând dialogul dintre confesiuni. Călătoriile sale l-au purtat în diferite locuri ale lumii, inclusiv în Vatican, Statele Unite ale Americii, India și Turcia, scrie site-ul Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație icij.org.

Documentele interne ale băncii elvețiene HSBC îl plasează pe Karekin al II-lea printre clienții săi din anul 2000. El avea legătură cu un cont numit „Sanctitatea Sa Karekin al II-lea Nersis”, pe contul bancar figurând o sumă de 1,1 milioane de dolari în 2006-2007. Din informațiile dezvăluite nu rezultă clar care este legătura lui Karekin al II-a cu acel cont bancar.

Un purtător de cuvânt al băncii elvețiene a declarat ICIJ că acest cont bancar a fost deschis de către precedesorul Sanctității Sale Karekin al II-lea „în beneficiul Bisericii și actelor sale de caritate. Acest cont a fost transferat la Sanctitatea Sa Karekin al II-lea Nersissian după decesul predecesorului său pentru a fi utilizați în aceeași scopuri. Catolicosatul bisericii armenești este o instituție religioasă națională și nu este supusă niciunei taxe”.

Totodată, purtătorul de cuvânt al HSBC a mai spus și că Sanctitatea Sa „are imunitate în fața oricărei taxe”.

Sursa: money.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: