Home / Tag Archives: culturi

Tag Archives: culturi

Peste 1.000 de fermieri cu terenuri în Albița – Fălciu vor primi gratuit echipamente de irigații

Fermierii vasluieni care au terenuri în preajma canalelor de irigații ar putea primi gratuit echipamente de udare.

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, a spus că în amenajarea Albița – Fălciu au fost identificați 1.122 de fermieri care se pretează la acest sprijin financiar. Fermierii dețin o suprafață de 5.329 hectare în preajma canalelor principale de irigații. Un număr de 337 fermierii lucrează suprafețe mai mari de două hectare.

“Ministerul Agriculturii ne-a cerut să identificăm fermierii care nu fac parte din organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații și au terenuri lângă canalele de irigații. Se dorește ca pentru acești fermieri să fie achiziționate echipamente mobile să poată iriga direct din canale. Este importantă această măsură, pentru că așa ar crește suprafața irigată la circa 20.000 de hectare. În amenajările Albița – Fălciu și Mânjești sistemul de irigații este reparat, iar apa este adusă gratuit până la stațiile de punere sub presiune. Când vor, fermierii pot să irige culturile agricole”, a spus Gigel Crudu.

ANIF Vaslui a demarat cea mai importantă investiție de modernizare a sistemului de irigații din județ. Investiția face parte din marele proiect de modernizare a amenajării Albița – Fălciu, program care se ridică la suma de 10,5 milioane de euro. Primul obiectiv atacat din cadrul proiectului este sistemul de irigații din zona Pogănești și Bumbăta, unde se lucrează la schimbarea stațiilor de pompare și la reabilitarea canalelor principale și secundare de alimentare cu apă.

Prin acest obiectiv de investiții, în amenajarea Albița – Fălciu se vor reabilita patru stații de pompare de bază, 36,291 kilometri canale de irigație și 17 construcții hidrotehnice ce vor asigura necesarul de apă pentru o suprafață de 10.075 hectare. (Dănuț CIOBANU)

Fermierii vasluieni răsuflă ușurați după ploile salvatoare din ultimele zile

Aportul consistent de apă din ultima perioadă a asigurat condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea culturilor de primăvară.

Campania de recoltare a culturilor de toamnă, grâu, orz, orzoaică și rapiță, precum și mazăre, orzoaică de primăvară și ovăz, care ocupă o suprafață totală de 89.458 ha a început ceva mai târziu în județul Vaslui. Potrivit ultimelor informații furnizate de producători, Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, la data de 4 iulie 2018 suprafața recoltată era de 29.757 ha, respectiv 33% din suprafața în cultură. Concret s-a recoltat grâu de pe 16.933 ha, triticale – 5 ha, orz – 3505 ha, orzoaică – 118 ha, rapiță – 8626 ha și 570 ha mazăre.

„Cât privește starea de vegetație a culturilor de primăvară, acestea au beneficiat în ultima perioadă de un aport consistent de apă, asigurându-se condiții optime pentru procesele de creștere și dezvoltare a culturilor. Nivelul precipitațiilor înregistrate pe teritoriul județului în intervalul 27 iunie- 1 iulie se încadrează în general între 50 și 60 litri pe metru pătrat, iar extremele au fost de minim 16 litri pe metru pătrat și maxim 116 litri pe metru pătrat”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Tot în această perioadă se execută lucrările de eliberare a terenurilor de resturi vegetale, precum și arăturile de vară, acestea din urmă făcându-se în condiții optime, de calitate, cu grade scăzute de uzură a utilajelor și cu consumuri reduse de combustibil. (Cristian DIMA)

Județul Vaslui a scăpat de potop. Culturile de primăvară, salvate la limită

Județul nostru a scăpat de puhoaiele de apă, fără pagube însemnate în comunități, spre deosebire de zonele limitrofe, unde ploile torențiale au ”măturat” gospodării, terenuri agricole și drumuri. Cantitățile medii de precipitații au fost de 45 litri pe metrul pătrat, ceea ce a însemnat o gură de oxigen pentru miile de agricultori din județ a căror culturi de primăvară au fost salvate la limită.

Vremea rea din ultimele zile nu a produs pagube în județul nostru. Cu foarte mici excepții, ploile au fost liniștite și au adus mari beneficii agricultorilor care, în majoritatea cazurilor, nu mai văzuseră precipitații de mai bine de două luni. Cantitățile medii de apă la sol au fost de 45 litri/mp, cu un plus pe zona de nord-est a județului, respectiv Băcești – Todirești – Rafaila, unde au depășit și 70 de litri/mp. De altfel, de aici au fost sesizate telefonic la Prefectură și unele probleme, cum ar fi pe un drum comunal din Rafaila, unde puhoaiele de apă au măturat piatra. De asemenea, în zona Dumești – Todirești, precipitațiile abundente au ”adunat” piatra și mâlul de pe drumurile lăturalnice pe șoseaua națională DN 15 D. În consecință, Secția Bârlad a Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași a interveni în trei zone pentru îndepărtarea aluviunilor de pe șosea.

După acest episod de vreme rea, în care am fost chiar și sub cod galben de precipitații, putem spune că pagubele au fost neînsemnate. La nivelul județului, încă avem deficit de apă în sol. Însă, exceptând păioasele, culturile de primăvară – porumbul și floarea soarelui – sunt salvate cu aceste ploi”, ne-a declarat prefectul Eduard Popica.

Din nefericire, au existat și zone unde a plouat foarte puțin, cum ar fi sud-estul județului. Astfel, în Fălciu, Murgeni și Berezeni cantitățile de precipitații nu au depășit 15-20 litri/mp. (Ionuț PREDA)

Fermierii vasluieni, îngrijorați pentru culturile lor

Seceta pare că se instaleaza încet, dar sigur în județul Vaslui. Fermierii încep să fie îngroziți că nu a mai plouat de ceva timp. Deficitul de apă a ajuns la cica 400 metri cubi de apă la hectar.

Într-adevăr este o problemă la nivelul județului Vaslui cu privire la starea de vegetație a culturilor. În urma deplasărilor pe care le-am făcut în teren săptămâna trecută și acum două săptămâni și din relatările fermierilor, cele mai afectate sunt culturile de primăvară. Acestea nu au răsărit uniform ca urmare a deficitului de apă din stratul cuprins între zero și 20 de centimetri. Potrivit informațiilor furnizate de Oficiul de Studii Pedologice, deficitul de apă este destul de mare, se încadrează undeva la 300 – 400 metri cubi de apă pe hectar, prin urmare nu există apa necesară pentru a asigura procesul de germinare și de răsărire a culturilor sau de creștere a acestora. În zona Albița, Fălciu a început procesul de irigare a culturilor, atât pentru accelerarea procesului de creștere a culturilor cât și pentru răsărirea de primăvară. Cât privește culturile de toamnă am constatat faptul că acestea nu au au un proces de creștere normală ca urmare a deficitului de apă și prin urmare, probabil dacă în perioada următoare nu vor fi cantități însemnate de precipitații, vor fi diminuări de producție”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

El a precizat că producția depinde în mare măsură de amplasarea parcelelor și de tehnologia aplicată de fiecare fermier. (Cristian DIMA)

Doar 14 din cei 65 de cultivatori de roșii din județ își primesc subvențiile

Direcția Agricola a Județului Vaslui a virat, la mijlocul acestei săptămâni, banii în contul beneficiarilor programului de susținere a tomatelor cultivate în spații protejate. În județul nostru s-au înscris în acest program 65 de fermieri, însă doar 14 vor primi, deocamdată, subvenția de 3.000 de euro.

Doar 14 fermieri vasluieni au primit subvenția de 3.000 de euro prevăzuta în cadrul programului de susținere a tomatelor cultivate în sere și solarii. Suma totală virată în conturile cultivatorilor a fost de 188.739,60 lei. La nivelul DAJ Vaslui , trei întreprinderi individuale și 11 persoane fizice cu atestat de producător, din comunele Ivești, Pogonești, Duda Epureni, Băcani, Codăești, Lunca Banului și Albești au depus documente justificative pentru comercializarea tomatelor până la data de 15 iunie 2017, însumând o cantitate totală valorificată de 31.784 kg. tomate, producție realizată de pe o suprafață de 17.015,20 mp solarii.

Conducerea Direcției Agricole a Județului (DAJ) Vaslui susține că restul cultivatorilor de roșii înscriși în program și-ar putea primi banii în toamnă dacă vor face dovada livrării pe piață a cantitățile prevăzute în ciclul doi de producție, și anume perioada noiembrie-decembrie.

”Plata subvenției se poate face doar în baza documentației depusă de către fermieri la sediul direcției. Până acum, doar 14 cultivatori au făcut dovada comercializării pe piață a două tone de roșii, cantitate vândută până la data de 15 iunie”, ne-a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an la cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată  în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de 2.000 kg, dovedită cu documente justificative. (Ionuț PREDA)

 

Autoritățile din Roșiești cer ajutor de la conducerea județului în cazul mistreților care le-au distrus culturile și le amenință viața

de Daniel MICU

 Panică în comuna Roșiești, acolo unde turmele de mistreți s-au înmulțit excesiv și, pe lângă recolte distruse, au început să atace și oameni. Un bărbat din satul Roșiești Gară și- a văzut moartea cu ochii, după ce a fost atacat din senin de un porc mistreț, care își făcea siestă în lanul de floarea soarelui.

Mistreții s-au înmulțit în această zonă și ies din pădure, noaptea, dar și ziua, în căutarea hranei. Așa se face că pierderile pe care le suportă, an de an, fermierii de aici sunt considerabile și nu au soluții de nicăieri. Mai grav este însă că animalele nu se mai tem de oameni și devin agresive atunci când au pui și se simt în pericol.

 Sorinel Armeni povestește cum a fost atacat de un porc mare de aproximativ 150 kg, chiar în clipa în care își verifica pierderile în lanul de floarea soarelui: ”Am intrat în cultura de floarea-soarelui, întrucât am fost anunțat că au dat mistreții iama în lan. La nici 100 metri de la drum am fost atacat de un porc mistreț. Nu mi-am dat seama că e lângă mine, nu am văzut nimic. Doar am simțit o izbitură puternică în picior, a dat cu râtul, lovitura m-a aruncat în sus și am căzut pe umăr. Am simțit o durere foarte mare și am urlat, efectiv. Cred că asta l-a speriat și și-a văzut de drum. Dacă simțea sânge, acum îmi găseau oamenii doar hainele. M-ar fi mâncat, clar. Am reușit să mă uit după el, în timp ce eram la pământ. Am văzut un animal de vreo 150 kg, cu o coamă mare neagră, s-a îndepărtat. Norocul meu că era singur, nu avea pui. M-am mișcat cu greu până la mașină, abia am ajuns acasă. Soția s-a speriat. Am sunat la 112 și am mers la spital. Mi-au pus ghips. Dacă până în urmă cu câțiva ani, turmele de mistreți intrau sporadic în culturi, în ultima vreme, s-au înmulțit foarte mult, au purcei, sunt flămânzi și ies din pădure și ziua, și noaptea. Suntem la discreția mistreților! Au devenit spaima fermierilor. Ne pun munca la pământ, iar acum ne și atacă. De teama lor nu mai intrăm în propriile culturi să le verificăm. Pot apărea de oriunde, în orice moment. Am anunțat și la Consiliul Local, trebuie făcut ceva până nu se întâmplă ceva rău!”.

Disperarea oamenilor aproape că nu mai are limite. și nu știu încotro să o apuce de frica sălbăticiunilor.

 ”Eu sunt văcar, stau pe dealuri singur, mi-e teamă să merg pe lângă lanuri. Credeți-mă ! Mistreții sunt foarte periculoși. Mai ales acum, că au pui. Fac distrugeri mari. Sunt mulți. Umblă în turme mari, cu zecile. Un cetățean a întors cultura de porumb de două ori până acum, din cauza lor. Peste 30 de hectare. Un altul s-a întâlnit în vie cu patru porci mari. A înlemnit de frică. Animalele au trecut liniștite. Au avut noroc. Dacă ați putea merge să vedeți cu ochii dumneavoastră, sunt porțiuni mari puse la pământ, și în grâu, și la floarea soarelui. Dorm turmele, se rostogolesc…Distrugeri mari, trebuie să se ia măsuri”, e de părere și văcarul satului.

 Viceprimarul comunei, Florinel Țurcanu, este în asentimentul oamenilor și recunoaște cinstit că nu ar avea curajul să între singur într-o cultură de floarea-soarelui, de teamă să nu fie atacat de vreun porc. El are o explicație pentru situația actuală, dar pentru remedierea problemei este nevoie de implicare serioasă și promptă de la județ: ”Pe timpul lui Ceaușescu, fiecare canton silvic avea un lot semincer, unde cultivau porumb și dădeau iarna știuleți, porumb la porci. Inclusiv vara. De asta stătea porcul pin pădure. Acum nu mai au hrană. E normal să stea vara, zi și noapte, în lanurile de porumb și floarea soarelui. Ți-e frică să mergi pe câmp. Cu ani în urmă, dacă vedeai un porc mistreț și țipai, fugea animalul de rupea pământul. Acum se uită la tine, te lasă se te apropii, nu are nicio treabă. S-au obișnuit cu oamenii, cu câinii, cu pocniturile. Nimic nu îi mai sperie. Eu înțeleg că e nevoie de vânat, iarna, că se fac bani din acest sport, dar vânătorii vin cu zecile, prind câteva animale și restul rămân și ne fac nouă probleme și vara, și toamna. Stați să se facă porumbul ! Va fi nenorocire ! Avem nevoie de ajutorul autorităților de la județ, a celor de la nivel național. Cum s-au găsit soluții cu vulpile, așa se pot găsi soluții și în cazul mistreților”.

 

Temperaturile scăzute înregistrate în această perioadă fac prăpăd în culturile agricole

Mai multe culturi agricole, printre care cele pomicole, viticole, de rapiță, sfeclă de zahăr și mazăre vor fi afectate de temperaturile scăzute înregistrate în această perioadă.

“Situația nu este bună deloc, având în vedere că temperaturile au fost negative și ne-am confruntat cu fenomenul de îngheț. Probleme vor fi la pomii fructiferi care erau deja înfloriți și la vița-de-vie. De asemenea, vor fi afectate culturile aflate în perioada de înflorire sau preînflorire: rapiță, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și mazăre. Am discutat cu fermierii din județ și ei și-au manifestat îngrijorarea, fiindcă multe culturi stau sub semnul întrebării. Nu ne-am mai confruntat cu astfel de fenomene în luna aprilie. Dacă se menține vremea rea, situația va fi gravă”, a declarat Gigel Crudu, directorul Direcției Agricole Județene (DAJ) Vaslui.

Acesta a menționat că au fost primite avertizări de la Ministerul Agriculturii, iar producătorii au fost informați cu privire la fenomenele meteorologice, dar că agricultorii nu au la îndemână soluții pentru contracararea efectelor vremii.

“La culturile pomicole s-ar fi putut limita din efecte, prin crearea unor perdele de fum prin arderea de resturi vegetale sau alte materiale, însă nu știm câți pomicultori au avut posibilitatea să facă acest lucru. Oricum, vor fi pierderi substanțiale și la culturile propriu-zise și la pomii răzleți. Deocamdată, e prematur să discutăm despre suprafețele afectate, o centralizare se va face în perioada următoare, în urma discuțiilor cu fermierii din județ”, a mai spus Crudu.

Directorul DAJ Vaslui a avertizat că pierderi se vor înregistra și la culturile de legume în spații protejate, deoarece nebulozitatea a fost accentuată și plantele din solarii nu s-au putut dezvolta la timp. (G. P)

Agricultorii vasluieni se roagă la Dumnezeu, în urma anunțurilor de ultimă oră! Iată de la ce produse ne-am putea lua adio în acest an!

Daniel MICU

Alertă printre agricultorii din județ. Viile și livezile sunt serios amenințate de înghețul anunțat pentru perioada următoare. Dacă prognoza meteorologilor se adeverește, se va alege praful de culturile lor. Agricultorii se așteaptă la pierderi masive, întrucât plantele sunt în plin proces de vegetație, iar mijloacele de apărare pe suprafețe mari sunt limitate. O șansă au doar culturile din interiorul gospodăriilor, acolo unde se poate interveni pentru prevenirea efectelor înghețului.

În vii, la anumite soiuri (Feteasca Albă sau Regală), lăstarii înfrunziți nu vor rezista la cele minus 3 grade anunțate, iar în livezi situația este asemănătoare.

“În vii, este perioada în care ochii de rod se desfac și încep să apară primele frunzulițe. În mod normal, temperatura trebuie să fie mai ridicată pentru a favoriza o dezvoltare adecvată a plantelor. Acum (ieri dimineață n.r.) sunt 5 grade, dar ar trebui să fie 15 grade Celsius, iar nopțile temperatura să nu coboare mai jos de 10 grade. La minus 3 grade, mugurii desfăcuți de la vie nu vor rezista,vor suferi și ne așteptăm să avem pierderi. Există metode de a contracara efectele temperaturilor scăzute, dar sunt valabile pe suprafețe mici, în gospodăriile oamenilor. Se fac grămezi fumigene, pentru a ridica temperatura, sau putem interveni cu stropitul, se aruncă apă pe plantații. Pe suprafețe întinse nu se poate face mare lucru. Ne rugăm să nu ne confruntăm prea mult timp cu temperaturi sub zero grade. Rămâne să vedem ce se va întâmpla în zilele următoare. Dar stăm cu grijă, pentru că nu știm cât durează. Lucrez de mulți ani în domeniu și am mai avut de-a face cu brumă, în perioada asta. Am pierdut și jumătate din recoltă. Dar acum, vorbim de îngheț, ceea ce e mult mai grav. La Feteasca Albă sau Feteasca Regală preconizăm pagube, întrucât mugurii sunt mai proeminenți ”, a declarat, pentru Est News, inginerul Ștefan Stan, viticultor.

Fructele, în pericol

Potrivit specialiștilor, înghețul de primăvară nu oprește doar dezvoltarea plantelor, ci poate conduce și la compromiterea acestora. În pomicultură, de exemplu, pierderile pot fi însemnate întrucât pomii sunt înfloriți. Deși sensibile, florile rezistă sub zero grade, dar pe intervale scurte de timp.

“Livezile sunt în plin proces de înflorire, în special, vișinul, cireșul. Florile nu rezistă decât la minus 2 grade. La minus 3 grade, efectele vor fi severe și asupra plantațiilor pomicole. Dacă va fi îngheț pe zone mari, ne putem aștepta la o lipsă de fructe pe piață. Temperaturile scăzute care se anunța pentru zilele următoare pot afecta florile parțial sau total. Una dintre metodele directe recomandate de specialiști este aceea a fumigației, încălzirea aerului în livadă, metoda ventilării aerului și măririi umidității aerului. Acestea nu pot fi aplicate cu succes pe suprafețe întinse de livada”, a mai spus inginerul Stan.

Pagube de peste 24 de milioane de lei în agricultură din cauza gerului, care a afectat o treime din culturile de toamnă

Peste 24.000 de hectare de culturi din județul nostru, ceea ce reprezintă o treime din terenurile însămânțate în toamnă, au fost distruse de ger din cauza lipsei unui strat de zăpadă protector înainte de înregistrarea temperaturilor extreme. Valoarea pagubelor estimate depășește 24 de milioane de lei.

Temperaturile extrem de scăzute înregistrate la începutul acestui an au afectat peste 24.000 de hectare de culturi, din cele 71.789 de hectare însămânțate în toamna anului trecut în județ. Cele mai afectate culturi au fost cele de grâu și rapiță, care, împreună, însumează peste 70% din suprafața cultivată până la această dată. Din punct de vedere financiar, pagubele depășesc 24 de milioane de lei, potrivit raportărilor făcute de către fermierii din județ, în condițiile în care lucrările de arat, pregătit terenul, semănat, erbicidat și fertilizat se ridică la aproximativ 1.000 de lei pe hectar.

Din păcate, capriciile vremii din toamna anului trecut și temperaturile extreme a condus la această situație. La grâu, de exemplu, s-a semănat prea târziu, în afara perioadei optime, din cauza intervalului mare de ploi, care au făcut imposibile aratul și semănatul. La rapiță, care se seamănă mai devreme, nu s-a reușit acest lucru din cauza secetei prelungite. Astfel, culturile au intrat insuficient de dezvoltate în iarnă ca să reziste la temperaturi foarte scăzute, mai ales că a lipsit, până de curând, și un strat protector de zăpadă”, a declarat directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, Gigel Crudu.

Situația cu pagubele înregistrate în județ a fost raportată la Ministerul Agriculturii, urmând ca, la finalul sezonului rece, să se facă o nouă evaluare în teren cu privire la starea culturilor. (Ionuț PREDA)

Semne bune, anul agricol are!

de Marian MOCANU

Aproape două treimi din suprafața agricolă programată a fost deja însămânțată cu culturi de fermierii vasluieni, cea mai avansată fiind cultura de floarea soarelui. O altă veste bună este că precipitațiile de la începutul primăverii au dus la o bună dezvoltare a culturilor însămânțate în toamnă, premisă pentru producții foarte bune în acest an la grâu, rapiță sau orz. Pentru a compensa calitatea slabă a solului din județul Vaslui, marii producători vasluieni au aplicat tehnologii mai complexe, inclusiv semințe de bună calitate, pesticide și îngrășăminte chimice.

Profitând de vremea propice și în special sperând la producții bune, având în vedere precipitațiile căzute la începutul primăverii, agricultorii vasluieni se grăbesc cu însămânțările. Conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui, până la această dată, la nivelul județului a fost semănată două treimi din suprafața de 176.482 ha teren agricol programată a fi ocupată cu culturi de toamnă. Astfel, la cultura de floarea soarelui, suprafața însămânțată este de 43.854 ha (86%), 58.082 ha la cultura porumbului (62%), 2.125 ha legume, 2.580 ha orzoaică, 2.183 ha ovăz, diferența de 8.937 ha reprezentând alte culturi. Tot în această perioadă, producătorii agricoli desfășoară, pe lângă semănat, și tratamente pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor în culturile de toamnă și plantațiile de vii și livezi precum și lucrări de erbicidare a culturilor de floarea-soarelui.

„Trebuie spus că, la nivel de județ, starea de vegetație a culturilor de grâu, orz, rapiță, însămânțate în toamnă este, în general, foarte bună, plantele fiind foarte viguroase și într-o stare avansată de creștere și dezvoltare. Excepție, de la această stare bună de vegetație, fac culturile producătorilor agricoli individuali, unde se observă o diferență semnificativă a gradului de creștere și dezvoltare a culturilor, ca urmare a tehnologiilor mai simple pe care aceștia le aplică”, ne-a declarat inginer Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.

Un motiv pentru aceste diferențe de producție între cele înregistrate de marii producători și cele din gospodăriile individuale o constituie tehnologiile aplicate. Asta cu atât mai mult cu cât, la nivelul județului Vaslui, potențialul de fertilitate al solului este foarte scăzut. Potrivit studiilor pedologice și agrochimice, elaborate de către Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, din suprafața totală agricolă a județului, doar 1,5% din aceasta este ocupată cu soluri de clasa a I-a de calitate și 23% de sol clasa a II-a. Cea mai mare parte a terenurilor sunt ocupate cu soluri mai slab și slab productive, de clasa a III-a (39%), clasa a IV-a – 26,5% și de soluri foarte degradate de clasa a V-a, în proporție de 10%. Totuși, acolo unde terenurile sunt comasate și organizate în exploatații agricole comerciale, culturile sunt în general foarte bine dezvoltate, fără boli și fără buruieni, datorită aplicării de tehnologii tot mai complexe, folosindu-se semințe de calitate superioară și aplicându-se pesticide și îngrășăminte chimice. Chiar și în anii anteriori, afectați de secetă, pe exploatațiile agricole comerciale s-au obținut producții duble față de cele din gospodăriile individuale.

Ce impozit agricol vor plăti producătorii vasluieni în acest an?

de Marian MOCANU

Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui a finalizat propunerile pentru normele de venit din sectorul vegetal și zootehnic pentru anul 2016. După ce vor fi aprobate prin hotărâre de Consiliul Județean, pe baza acestora se va stabili impozitul agricol ce urmează a fi plătit de fermierii vasluieni. Sunt scutiți de plata impozitului agricol fermierii care au în folosință mai puțin de două hectare de teren cultivate cu cereale, oleaginoase, cartofi sau sfeclă de zahăr, ori un hectar de livadă sau vie.

Impozitul anual pe venitul agricol se stabilește pe baza normelor de venit și se calculează ca 16% din valoarea acestora și nu pe venitul obținut efectiv. Normele de venit se calculează în fiecare an, în urma unor consultări cu reprezentanți ai asociațiilor profesionale din domeniile zootehnic și apicol, precum și producători din sectoarele vegetal, pomicol, viticol și legumicol, organizați în exploatații agricole comerciale. Nu în ultimul rând, cuantumul acestor norme de venit țin cont și de producțiile înregistrate în anul anterior și de prețul de piață a produselor agricole. În urma consultărilor, Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui a propus normele de venit pentru anul 2016, pentru contribuabilii, persoane care obțin individual sau într-o formă de asociere venituri din activități agricole. Propunerile au fost înaintate Consiliului Județean Vaslui, care, la proxima ședință, va promova o hotărâre. Ulterior, pe baza acestei hotărâri a Consiliului Județean Vaslui, se vor calcula impozitele datorate de producătorii agricoli care-și desfășoară activitatea pe raza județului, impozite ce se plătesc la agențiile fiscale ale Finanțelor Publice.

gigel_crudu_agricultura„Față de anul trecut, normele de venit aferente anului 2016 sunt ceva mai mici, din cauza rezultatelor obținute în agricultură într-un an foarte greu, marcat de secetă. Dealtfel, normele de venit se calculează ținând cont de diferența dintre costurile și veniturile obținute în agricultură pe ultimii trei ani”, ne-a declarat inginerul Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.

Conform propunerii DAJ, normele de venit aferente anului 2016 în sectorul vegetal sunt de 185 lei/ha, în cazul celor care au cultivat cereale, 210 lei/ha pentru oleaginoase (floarea soarelui, rapiță, soia, etc), 383 lei/ha la sfeclă de zahăr, și 736 lei/ha pentru culturile de tutun. În cazul altor culturi, normele de venit agricol sunt substanțial mai mari, deși nu la nivelul celor de anul trecut. Este cazul culturii cartofilor, unde normele de venit sunt de 2.262 lei/ha, legumelor – 2.427lei/ha, leguminoaselor pentru boabe (fasole, mazăre) – 1.964 lei/ha, a pomilor pe rod – 2.500 lei/ha sau viilor – 1.333 lei/ha. Cea mai mare normă de venit, 4.130 lei/ha a fost calculată pentru cultivatorii de flori și plante ornamentale.

În sectorul zootehnic, normele de venit stabilite pentru anul 2016 sunt de 113,8 lei/cap de animal pentru crescătorii de vaci și bivolițe, 10,7 lei/cap de animal pentru oi și capre, 21,56 lei/cap de animal pentru porci, 34,82 lei/familie de albine și de 1,62 lei pentru păsările de curte. Aceste norme de venit sunt valabile atât pentru producătorii individuali, cât și pentru exploatațiile cu personalitate juridică ori asociații de producători. În funcție de suprafața avută în folosință, ori de numărul de animale crescute, producătorii individuali sunt scutiți de la plata unei părți de impozit agricol. Este vorba de fermierii care au în folosință mai puțin de două hectare cultivate cu cereale, plante oleaginoase, cartofi sau sfeclă, mai puțin de un hectar de teren cultivat cu tutun, pomi fructiferi sau viță de vie, 1,5 ha, în cazul leguminoaselor pentru boabe, 0,5 ha cultivate cu legume în câmp sau 0,3 ha pentru cultivatorii de flori sau plante ornamentale. În cazul crescătorilor de animale, sunt scutiți de la plata impozitului agricol pentru deținătorii de mai puțin de două vaci, sau 50 de oi, ori 25 capre, 6 porci, 100 păsări ori 75 familii de albine.

Impozitul agricol se plătește după ce se încasează banii din producție, în două tranșe: 50% până la data de 25 octombrie și 50% până la data de 15 decembrie. Pentru întârzieri se plătesc penalizări. În plus, pe lângă cota impozit de 16% trebuie achitată și contribuția la asigurările publice de sănătate (CASS), de 5,5% din venitul estimat conform acelorași norme de venit agricol.

Zeci de hectare de viță de vie și pomi fructiferi, afectate de ger

Gerurile prelungite din luna ianuarie au produs daune însemnate în plantațiile pomicole și viticole din județ. Nu au scăpat neatinse de temperaturile care au coborât și la -20 de grade Celsius nici culturile de cereale păioase care, în unele părți ale județului, au fost dezgolite de viscolul din urmă cu două săptămâni.

Potrivit reprezentanților Direcției Agricole a Județului (DAJ) Vaslui, suprafețele însămânțate cu grâu au suferit mai puțin față de cele cultivate cu rapiță. Specialiștii vasluieni așteaptă cu nerăbdare sosirea primăverii pentru a-și face o idee despre adevăratele pagube produse de gerul extrem. În schimb, există certitudini cu privire la daunele existente în viticultură și pomicultură.

„Am contactat aproape toți producătorii care sunt organizați în exploatații agricole. În urma discuțiilor, am aflat că, în zona Bunești-Averești, sunt afectate 30 de hectare cu viță de vie tânără, aflată în al treilea an de vegetație. De asemenea, la plantațiile pomicole, au fost raportate calamitate în Voinești 48 de hectare de livadă, din care 37 de pruni și 11 de cireși. Dar, și pe aceste domenii de activitate, producătorii au luat probe de ramuri de la pomi și crengi de viță de vie și le-au introdus la temperaturi ridicate pentru a vedea cum se manifestă”, a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

În următoarele două săptămâni, fermieri care dețin livezi vor raporta la Direcția Agricolă rezultatele verificărilor făcute in plantații, atât la pomi fructiferi cât și la vița de vie. Ei speră ca daunele provocate de ger să nu fie foarte mari. (Ionuț PREDA)

Anul agricol 2015 – 2016 a început sub auspicii bune

de Marian Mocanu

Starea de vegetație a culturilor de toamnă, însămânțate pe aproape 89 mii hectare, este bună, în ciuda faptului că deficitul de apă din sol se menține la aproape 50% față de normal. Doar 7% din grâul semănat toamna trecută nu a răsărit, iar 10% este în curs de răsărire. Dacă este îmbucurător faptul că peste 52% din suprafața agricolă din județul este fertilizată ca la carte, în cazul grâului, procentul fiind chiar de 77%, grav este că, la aceeași cultură, 36% din suprafață este însămânțată cu soiuri de import, care dau o producție mai mare, dar mai slab calitativă.

Conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui, suprafața totala însămânțată în toamna anului 2015 este de 88.926 hectare, mai mare decât prognoza inițială. Fermierii vasluieni au însămânțat 64.655 ha cu grâu, 2.938 ha orz, 596 ha triticale și 620 ha legume (ceapă și usturoi). În ceea ce privește rapița după ce în anii trecuți datorită pierderilor datorate gerurilor au fost semnificative, ducând și la o diminuare a suprafețelor cultivate cu această cultură, în acest an au fost semănate nu mai puțin de 20.117 ha rapiță, cu 18.161 ha mai mult față de anul agricol 2014 – 2015.

„În ceea ce privește starea de vegetație a culturilor, precipitațiile înregistrate în luna octombrie 2015, cu cantități cuprinse între 30-70 l / mp răspândite pe tot teritoriul județului Vaslui, au creat condiții favorabile pentru pregătirea patului germinativ și, deasemenea, pentru însămânțarea culturilor cerealiere, astfel încât, potrivit informațiilor rezultate din fișele tehnologice ale culturilor de grâu și triticale, rezultă că starea de vegetație este bună. Astfel, din suprafața de 65.251 ha grâu și triticale, 83% din aceasta este răsărită, 10% este parțial răsărită sau în curs de răsărire și 7% nu este răsărită”, ne-a precizat Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.

Îmbucurător este faptul că, la nivelul județului, de la an la an crește suprafața agricolă care este fertilizată. În anul agricol 2014 – 2015 a fost fertilizată o suprafață totală de 207.817 hectare, reprezentând 52% din suprafața agricolă a județului Vaslui, cu o cantitate medie de 103 kg / ha substanță activă. În general, marii producători sunt cei care fertilizează terenurile pentru a obține producții cât mai mari. La unele culturi, suprafața fertilizată ocupă o pondere peste medie, cum este cazul grâului, unde gradul de fertilizare a fost de 77%, fiind folosite, în medie, 188 kg / ha substanță activă. La porumb au fost fertilizate 51.087 ha, (49% din suprafața ocupată cu această cultură), cu 62 kg/ha substanță activă, iar la floarea soarelui a fost fertilizată o suprafață de 34.839 ha (65%), cu o cantitate de 121 kg/ha substanță activă.

„În ceea ce privește fertilizarea și irigarea terenurilor agricole, se observă o creștere a suprafețelor pe care se execută aceste lucrări, fapt îmbucurător. Nu la fel de îmbucurător este faptul că, de la an la an, cresc suprafețele agricole cultivate cu soiuri din import, în dauna soiurilor autohtone. Este adevărat ca cele din import au o productivitate mai mare și o rezistență crescută la anumite condiții meteo, însă soiurile autohtone sunt de o calitate mai bună. În general, cea mai mare parte a producției de grâu din aceste soiuri de import pleacă la export, însă se regăsește și în magazinele din țară”, a adăugat Crudu. Conform acestuia, se observă o diminuare a suprafețelor ocupate cu soiuri de grâu românești, respectiv cu 50% la soiul Boema și cu 37% la soiul Dropia, soiul Glosa ocupând o suprafață totala de 23.080 ha, cu 671 ha mai mult față de anul precedent, acesta fiind soiul cu cea mai mare stabilitate în cultură. Soiul Glosa se află în topul preferințelor fermierilor și ocupă 36 % în structura soiurilor la nivelul județului Vaslui și 35% la nivel național.

Pentru această primăvară, suprafața totală rămasă pentru însămânțări este de 176.482 ha, cea mai mare parte urmând a fi cultivată cu porumb, 93.402 ha, și floarea soarelui – 50.877 ha.

Cât vor plăti țăranii impozit agricol în anul 2016?

de Marian Mocanu

Consilierii județeni sunt chemați să aprobe noile prețuri ale produselor agricole exprimate în natură pentru contractele de arendă aferente anului 2016. În general, nu sunt mari diferențe față de anul acesta, cu atât mai mult cu cât producătorii care au luat în arendă terenuri de la persoanele fizice s-au confruntat și cu seceta. Impozitul pe venitul agricol este stabilit pe baza normelor de venit și se calculează ca 16% din valoarea acestora și nu pe venitul obținut efectiv, iar veniturile obținute de pe terenuri cu o suprafață mai mică de două hectare cultivate cu cereale nu se impozitează.

În cadrul ședinței de Consiliu Județean de astăzi, ședință care, în premieră, se va ține la Băcești, la sediul Centrului de asistență medico socială, consilierii sunt chemați să adopte, printre altele și noile prețuri ale produselor agricole exprimate în natură pentru contractele de arendă aferente anului 2016. Aceste prețuri sunt foarte importante, deoarece pe baza lor se calculează impozitele agricole pe care producătorii le vor achita anul viitor. În plus, pentru posesorii de terenuri care le-au dat în arendă și au optat pentru plata în bani, aceste prețuri stabilite de Consiliul Județean Vaslui constituie baza pentru calcularea arendei pe care o au de primit de la arendași. În general, nu sunt diferențe fapte mari față de acest an, asta poate și datorită faptului că din cauza secetei producătorii vasluieni au avut pierderi importante de producție.

La stabilirea noile prețuri s-a ținut cont și de opinia specialiștilor din cadrul Direcției pentru agricultură a Județului Vaslui. Astfel, s-a stabilit ca pentru anul 2016 prețul produselor agricole care constituie baza calculării valorii arendei stabilite în natură este de 0,70 lei/kg pentru suprafețele cultivate cu grâu, 0,68 lei/kg, pentru orz și 0,60 lei pentru orzoaică, 0,535 lei/kg în cazul porumbului și 1,40 lei, pentru suprafețele cultivate cu floarea soarelui. În cazul suprafețelor de teren date în arendă cultivate cu rapiță, prețul în natură este de 1,40 lei, pentru soia de 1,20 lei, un leu/kg în cazul strugurilor pentru vin și 0,06 lei/kg de masă verde în cazul fânețelor sau pășunilor. Calculul contravalorii produselor în natură se face înmulțind aceste valori cu cantitățile stipulate în contractele de arendare. În baza acestor valori se stabilește veniturile dobândite din urma activităților agricole, venituri care sunt impozabile cu o cotă de 16%. Impozitul se plătește după ce se încasează banii din producție, în două tranșe: 50% până la data de 25 octombrie și 50% până la data de 15 decembrie. Pentru întârzieri, se plătesc penalizări. Pe lângă cota de 16%, arendatorii trebuie să achite și contribuția la asigurările publice de sănătate (CASS), de 5,5% din venitul estimat.

Sunt neimpozabile veniturile agricole obținute de pe suprafețe de până la două hectare cultivate cu cereale, plante oleaginoase sau cartofi, de până la un hectar de tutun, livezi sau vie, ori 0,21 hectare, în cazul legumelor cultivate în sere.

Fostul primar al comunei Grivița, prins cu ocaua mica

de Răzvan CĂLIN

Ioan Lungu, fostul primar al comunei Grivita, este pe punctul de a plati scump pentru că a incercat sa pacaleasca statul declarand ca a avut culturi pe terenuri ce, in realitate, fusesera lasate parloaga, in speranta ca va stoarce bani frumosi. Fiecare din cele circa 500 de hectare de teren arabil, luate in areda de firma lui Lungu, de la diferiti oameni, urmează a fi verificate la pas de inspectorii APIA, chiar daca neregulile semnalate ar fi doar pe 200 de hectare.

Ioan Lungu, fost primar al comunei Grivița, riscă să scoată bani grei din propriul buzunar dupa ce ar fi  încercat să-i fenteze atât pe cei de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui, cât și mai mulți localnici de la care a luat in arenda teren agricol. SC Agrisort Arend SRL Bârlad este firma deținută de Lungu, prin care acesta administrează aproximativ 500 de hectare de teren agricol.

LUNGU2

Ioan Lungu

Mai mulți oameni de la care a luat pământ în arendă îl acuză pe Lungu că, în realitate, nu ar fi cultivat mai nimic și nici nu a plătit oamenilor arenda, deși la APIA a declarat că toate-s bune și frumoase. Scandalul izbucnit (și care a fost prezentat pe larg într-una din edițiile anterioare ale cotidianului nostru) a atras atenția celor de la APIA Vaslui, care au trimis o echipă la fața locului ce a efectuat un control preliminar.

”A fost efectuată o primă serie de verificări. S-au facut inclusiv fotografii, astfel s-a văzut clar că nu sunt culturile pe care domnul Lungu le-a declarat. Practic, s-a dovedit ce era de dovedit din acest punct de vedere. A mai rămas, în schimb, de efectuat o verificare care costă în măsurarea exactă a tuturor suprafețelor pe care le-a declarat la noi. Și cum dumnealui are circa 500 de hectare, vă dați seama că este o operațiune destul de anevoioasă care va dura cel puțin două săptămâni. Oricum, este clar că nu a cultivat ceea ce a declarat. Pentru acest lucru riscă să i se administreze o sancțiune. Poate fi exclus de la plată în acest an, iar sancțiunea se poate întinde și pe trei ani. Conform legislației în vigoare, pentru că a vrut să fraudeze va fi obligat să dea înapoi banii, atenție, chiar dacă nu a încasat nici un leu. Automat, pentru intenția de fraudă, va deveni debitor și obligat să plătească sumele de bani pe care el ar fi trebuit să le încaseze de la statul român. Nu mai vorbim de faptul că riscă alte sancțiuni în cazul în care controlul va scoate la iveală și alte nereguli”, ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Deocamdată, susține șeful APIA Vaslui, inspectorii instituției sunt implicați în efectuarea controalelor periodice la ceilalți fermieri din județ, pentru a putea declanșa efectuarea plăților subvențiilor. Însă, cazul Lungu este în atenția lor, mai ales că APIA București a dispus efectuarea unei anchete amănunțite. Oamenii vorbesc că potrivit celor declarate la APIA Vaslui, Lungu ar fi putut încasa circa 60.000 de euro. Bani pe care nu numai că riscă să nu-i încaseze, ci chiar ar putea să-i scoată din propriul buzunar drept sancțiune pentru că a vrut să fenteze autoritățile și să fraudeze statul român.

Sute de hectare lăsate pârloagă, dar declarate cultivate la APIA!

teren-parloaga-scaietiFostul primar de Grivița a intrat în centrul acestui scandal după ce un grup de localnici l-au reclamat la APIA Vaslui, dar s-au adresat cu o sesizare și către redacția ziarului Est News. Lungu a stârnit mânia oamenilor de la care a luat teren agricol în arendă, aceștia acuzându-l că, în realitate, a lăsat pământurile pârloagă. Mai mult, ei susțin că Lungu a declarat la APIA Vaslui că a lucrat pământul respectiv ca să poată încasa subvențiile de rigoare. Picătura care a umplut paharul nemulțumirilor a fost faptul că Lungu nu ar fi plătit arenda proprietarilor terenurilor pe care le închiriase, conform înțelegerii stipulate în contractele de arendă.

”Ioan Lungu a declarat în fals la APIA Vaslui faptul că lucrează teren agricol pe raza comunei Grivița, lucru pe care, în realitate, nu îl realizează și încasează în mod ilegal bani. Iar cetățenilor proprietari de terenuri nu le achită arenda de ani de zile. Suntem mulți oameni nemulțumiți de activitățile domnului Lungu și de aceea vrem să se facă dreptate”, au menționat oamenii în memoriul adresat redacției Est News.

În total, vorbim de aproape 200 de hectare (191, mai exact) pe care Lungu le-ar fi arendat de la oameni și pe care, în realitate, fie le-a lăsat pradă scaieților, fie le-a cultivat parțial ori cu altceva decât a declarat. Oamenii spun că Lungu ar avea de încasat de la APIA circa 60.000 de euro, bani care nu i se cuvin atât timp cât el nu ar fi cultivat nimic pe pământurile respective. Mai mult, ei s-au declarat indignati ca Lungu le-ar fi râs în nas, spunându-le că oricum nu va păți nimic deoarece are ”pile” chiar la APIA, care i-ar asigura ”spatele”.

Lucrările agricole de toamnă au reintrat în grafic

de Marian MOCANU

Activitatea de recoltare a culturilor agricole de primăvară este aproape de final, fiind finalizată recoltarea florii soarelui, iar porumbul fiind cules de pe 95% din suprafața totală de 103.661 ha înființate la nivelul județului Vaslui. Din cauza secetei, producțiile obținute la aceste culturi în acest an sunt foarte slabe, la floarea soarelui cu 37,4% mai mici ca anul trecut, iar la porumb doar cu puțin mai mult de jumătate! Ploile din ultima perioadă ajută însă la pregătirea arăturilor și semănăturilor de toamnă, principala grijă din această perioadă a agricultorilor vasluieni

În această perioadă, producătorii agricoli sunt în plină campanie de recoltare a culturilor semănate în primavară, precum și de însămânțare a culturilor de toamnă. Cât privește activitatea de recoltare a culturilor de primavară, s-a încheiat acțiunea la cultura de floarea – soarelui. De pe suprafața de 53.671 ha, s-a obținut o producție medie la hectar de 1.320 kg, cu 37,4% mai puțin față de anul agricol 2013- 2014. La cultura porumbului, până la adata de 12 octombrie, era recoltată 95% din suprafața aflată în cultura de 103.661 ha, realizându-se o producție medie de 2.349 kg/ ha, cu 45% mai mică decât anul precedent.

Dacă pentru campania de recoltare 2015, condițiile agrometeorologice au fost foarte favorabile, nu același lucru se poate spune pentru însămânțarea culturilor de toamnă, în sensul că, până acum câteva zile, seceta a îngreunat foarte mult lucrările de arat și de pregătire a patului germinativ cât și stabilizarea condițiilor nefavorabile pentru germinarea semințelor și creșterea plantelor, cu consecințe grave asupra recoltelor viitoare și, în special, pentru cultura de rapiță. În ultimele zile însă, județul Vaslui a fost traversat de un front atmosferic noros, care a determinat precipitații însemnate cu cantități de apă cuprinse între 40-70 l/mp, înbunătățind, în acest fel, condițiile pentru efectuarea lucrărilor de însămânțare a culturilor de toamnă”, a declarat ing Gigel Crudu, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui.

Potrivit informațiilor furnizate de producătorii agricoli, în această toamnă, programul estimat de însămânțări este de 84.857 ha, din care: 65.350 ha grâu, 4.320 ha orz, 497 ha triticale (cereale rezultate din încrucișarea grâului cu secară), 13.930 ha rapiță, 915 ha legume, 560 ha plante nutreț și 1.135 ha alte culturi. Conform datelor furnizate de producătorii agricoli, până la începutul acestei săptămâni fuseseră executate semănături pe 32.407 ha din care 16.556 ha cu grâu, 2.100 ha orz și 17.767 ha cu rapița, cu 27,5 % mai mult față de programul preconizat.

Vai de mămăliga noastră!

de Marian MOCANU

Lipsa ploilor îi favorizează pe fermierii vasluieni în ceea ce privește recoltarea culturilor de toamnă, respectiv a porumbului și cele de floarea soarelui. Din păcate, din cauza secetei, culturile obținute sunt mult sub nivelul celor de anul trecut. Aceeași secetă face aproape imposibilă înființarea culturilor de cereale de toamnă, din cauza pământului tare, arăturile făcându-se cu dificultate și cu consum sporit de combustibil.

Conform informațiilor furnizate de Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, până la data de 22 septembrie 2015, recoltările la cultura de porumb și floarea soarelui sunt în grafic, lucru favorizat și de vremea uscată din ultima perioadă. Astfel, până la această dată, porumbul s-a recoltat de pe o suprafață de 45.340 ha,, mai bine de jumătate din suprafața înființată cu această cultură.

Din păcate, seceta din acest an și-a spus cuvântul, producțiile medii, de circa 3.430 kg/ha, fiind cu circa 600 kg/ha mai mici decât cele obținute anul trecut. Aceeași situație, din păcate, se întâlnește și la cultura de floarea soarelui, producția medie, de 1.630 kg/ha, obținută de pe suprafața de 49.377 ha recoltată până acum, fiind cu circa o cincime mai mică decât cea înregistrată anul trecut.

Nici nu este de mirare, câtă vreme, în acest an, 25% din totalul suprafeței agricole cultivate în județul Vaslui, respectiv 101.852 ha, a fost afectată de secetă în proporție de cel puțin 30%. Conform estimărilor, la porumb sunt declarate calamitate 17.347 ha, iar la floarea-soarelui peste 39.425 ha, fiind afectate de secetă și importante suprafețe de legume și alte culturi.

Aceeași secetă pedologică persistentă care s-a manifestat începând cu luna martie a acestui an face probleme agricultorilor vasluieni și în ceea ce privește celelalte lucrări agricole de toamnă, respectiv aratul și semănatul rapiței, grâului, orzului sau a altor cereale de toamnă. Astfel, din suprafața de rapiță programată a fi înfiinațtă în acest an, până în prezent s-au semănat doar 10.255 ha, respectiv 74% din suprafața programată. Din păcate, efectuarea arăturilor de toamnă se face cu pierderi mari pentru fermierii vasluieni, datorită consumului crescut de combustibil pe care-l presupune efectuarea acestor lucrări, în condițiile în care terenul este tare ca piatra.

Aceste pierderi se vor adăuga la cele deja suferite prin producțiile scăzute obținute în acest an, din cauza secetei. În aceste condiții, agricultorii speră ca, până la urmă, să beneficieze de ajutoare de minimis din partea guvernului, ajutoare financiare care să mai atenueze din pierderile înregistrate, și care ar fi de un real ajutor în vederea pregătirii anului agricol următor.

Seceta a făcut ravagii în județul Vaslui

de Marian MOCANU

Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a finalizat centralizarea informațiilor din teritoriu privind efectele devastatoare ale secetei din acest an. Conform informațiilor, culturile de pe aproape 70.000 ha de terenuri agricole, reprezentând aproape o cincime din suprafața totală agricolă a județului Vaslui a fost afectată de secetă. Financiar vorbind, doar în județul nostru, pierderile din agricultură se situează la peste 55 milioane lei, respectiv de 803 lei/ha, pierderi importante nu doar pentru marii fermieri, cât mai ales pentru micii agricultori.

DAJ Vaslui a reușit finalizarea evaluării pierderilor din agricultura județului datorate secetei excesive și persistente în timp manifestate în Vaslui începând încă din toamna anului trecut, cu deosebire în această primăvară și vară.

În urma centralizării informațiilor rezultate din procesele verbale încheiate de specialiștii DAJ Vaslui pentru constatarea și evaluarea pierderilor provocate de seceta excesivă si persistentă în timp, întocmite de către Comisiile locale pentru situații de urgență de la nivelul unităților administrativ teritoriale, suprafața totală afectată este 69.677 ha, reprezentând 17% din 400.721 ha suprafață agricolă totală a județului. În cifre, valoarea estimativă a pierderilor este de 55,927 milioane lei, ceea ce reprezintă o pierdere de aproximativ 803 lei/ha.

Cele mai mari pierderi înregistrate datorită secetei au fost la grâu, unde pe nu mai puțin de 36.151 ha au fost înregistrate pierderi în proporție mai mare de 30% din producție. De asemenea, au fost afectate, total sau parțial, 1.357 ha cultivate cu orz, 672 ha cu orzoaică, 164 ha cu ovăz, 398 ha cu sorg.

Nici culturile de toamnă nu au scăpat necalamitate, comisiile formate la nivelul UAT-urilor constatând pierderi ce depășesc 30% din producție înregistrate pe 13.345 ha cultivate cu porumb, 11.995 ha cultivate cu floarea soarelui, rapiță – 474 ha, soia, 651 ha, muștar – 21 ha, ori tutun, pe 19 ha sau 60 ha de legumecultivate în câmp.

De asemenea, s-au înregistrat pierderi la culturile de plante de nutreț, pe 2.348 ha, pășune – 1.601 ha, 316 ha de livezi sau 105 ha cultivate cu viță de vie. În total, în perioada aprilie – august a acestui an, la nivelul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, au fost depuse un număr de 2.176 procese verbale de constatare si evaluare a pierderilor aparținând producătorilor agricoli, persoane fizice si persoane juridice.

La cererea Instituției prefectului Județului Vaslui, în perioada respectivă au fost constituite comisii locale pentru constatarea si evaluarea pierderilor la culturile agricole, organisme constituite din reprezentanți ai DAJ, APIA, ANAF și primării, conform Ordinului Prefectului nr. 124/27.04.2015. Delegații acestor comisii au făcut numeroase deplasări în teren, pentru constatarea gradului de afectare al culturilor și au întocmit documente justificative în vederea reducerii impozitului pe norma de venit.

O primă măsură de ajutorare a fermierilor afectați de seceta prelungită din acest an o reprezintă scutirea de plata unei părți din impozitul agricol pentru suprafețele înființate cu culturi agricole care au suferit pierderi.

„Reamintim că, potrivit articolului 73 din Legea nr. 571/2003, venitul dintr-o activitate agricolă se stabilește pe baza de norma de venit, calculat pe unitatea de suprafața ha/cap animal/ familie de albine pentru categoriile de produse vegetale și speciile de animale prevazute în Codul fiscal respectiv: cereale, plante tehnice, cartof, sfecla de zahăr, tutun, legume în câmp, plantații pomicole si viticole, flori și plante ornamentale, vaci, oi, capre, albine, etc. Prin urmare, în cadrul anului fiscal curent, pentru veniturile realizate de persoanele fizice, individual sau într-o formă de asociere, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a secetei și care afectează peste 30% din suprafața destinată producției agricole, normele de venit se reduc proporțional cu pierderea respectivă”, a declarat ing. Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.

În plus, pe masa guvernului există o inițiativă legislativă privind acordarea unui ajutor de minims agricultorilor care au suferit pierderi importante din cauza secetei, ajutor care va fi acordat pe baza constatărilor din teren a comisiilor locale special înființate în acest sens.

Situația centralizatoare privind suprafețele afectate de seceta excesivă si persistentă în timp, precum si nivelul estimativ al pierderilor la data de 31.08.2015, a fost transmisă atât la Instituția Prefectului Județului Vaslui cât și la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din Cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

Județul Vaslui, sub „cod galben” de secetă

de Marian MOCANU

Producția agricolă a acestui an stă sub semnul întrebării datorită deficitului de apă din sol. Ca urmare a lipsei precipitațiilor din perioada aprilie – mai 2015, a temperaturilor destul de ridicate și a consumului foarte mare de apă al plantelor din această perioadă, la nivelul județului Vaslui se manifestă deja fenomenul de secetă excesivă și persistentă în timp. Dacă în următoarea perioadă nu vom avea parte de precipitații, este posibil ca o parte din culturile agricole să fie compromise.

În urma semnalelor primite de la producătorii agricoli și a deplasărilor în teren a inspectorilor Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui se constată o evoluție necorespunzătoare pentru această perioadă, în ceea ce privește procesele de creștere și dezvoltare ale plantelor, provocată de deficitul de apă din sol. Conducerea DAJ Vaslui a informat deja atât Instituția Prefectului Vaslui, cât și conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la acest fapt.

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui

În cazul în care, în perioada următoare, precipitațiile vor lipsi sau vor fi neînsemnate cantitativ, este posibil ca o bună parte a culturilor agricole să fie compromise. Este posibil să se repete situația din 2007, când, în ciuda începutului de an agricol favorabil, din cauza lipsei de precipitații în perioadele optime producția agricolă a fost compromisă aproape în totalitate. „Din analiza datelor privind evoluția precipitațiilor înregistrate la patru posturi pluviometrice – Negrești, Vaslui, Bârlad și Huși, aparținând Sistemului de Goaspodărire a Apelor Vaslui – rezultă că deficitul de precipitații s-a accentuat începând cu luna aprilie și continuând cu luna mai. În cele două luni, deficitul de umiditate este de 64,6 l/mp. la Negrești, 63,5 l/mp.la Vaslui, 46,5 l/mp la Bârlad și 49 l/mp. la Huși – față de mediile multianuale a lunilor respective”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul al DAJ Vaslui.

Cele mai afectate sunt cerealele păioase de toamnă și primăvară, în general culturile semănate în rânduri dese, care prin specificul vegetației, în această perioadă, au cerințele cele mai mari față de apa din sol, necesară proceselor de creștere și dezvoltare ale plantelor și desăvârșirii producțiilor.

Ca urmare a deficitului de apă din sol, pe fondul unor temperaturi ale aerului relativ ridicate pentru această perioadă, de până la 32 grade Celsius, culturile sunt neuniforme, plantele nu au crescut suficient, în lanurile de cereale păioase observandu-se fenomenul de uscare a fraților și a frunzelor bazale, cu consecințe asupra producțiilor din acest an agricol. Aceste culturi nu mai pot asigura producții economice, iar, în condițiile în care în următoarele zile nu se înregistrează precipitații însemnate cantitativ, situația se va agrava și mai mult.

Aproape aceeași situație este și la culturile de primăvară, în sensul că, pe suprafețele răsărite, ritmul de creștere al plantelor este destul de lent, iar cele care au fost semănate în afara epocii optime nu reușesc să răsară sau au o răsărire neuniformă. În aceste condiții, este greu de crezut că, în lipsa precipitațiilor în perioada următoare, vor mai fi obținute producțiile bune din ultimii ani. Situația mai gravă este în cazul marilor fermieri, care au încheiate contracte de livrare a produselor agricole, cu termene și cantități stricte, și care, astfel ar putea să ajungă în situația de a nu-și mai putea onora contractele, pierzând astfel piața de desfacere.

„Dacă se are în vedere că teritoriul județului Vaslui se află într-o zonă tradițional afectată de secetă, situație în care nici precipitațiile situate la nivelul mediilor multianuale nu asigură în optim cerințele de vegetație ale plantelor, rezultă că ne confruntăm cu o lipsă acută a umidității din sol. Am anunțat această situație la nivelul autorităților locale – Prefectura Vaslui, și centrale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la acest fapt, pentru ca, în cazul în care fenomenul de secetă pedologică persistă, să poată fi luate în consecință măsuri de ajutorare a fermierilor afectați”, ne-a mai spus Crudu.

Spor la lucrările agricole de primăvară

de Marian Mocanu

Agricultorii vasluieni, profitând și de vremea favorabilă, au dat zor cu înființarea culturilor agricole de primăvară. Astfel, conform datelor centralizate la nivelul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, 64% din suprafața programată a fost însămânțată. Condițiile meteorologice dau speranțe fermierilor că, și în acest an, vor avea parte de recolte bogate.

Din informațiile furnizate de producǎtorii agricoli, rezultǎ cǎ pe 5 mai, la nivelul județului Vaslui au fost însǎmânțate 110.030 ha culturi de primǎvarǎ, dintr-un program stabilit în toamna anului 2014, de 170.887 ha, respectiv într-un procent de 64%. Din analiza informațiilor primite de la fermieri, ritmul însǎmânțǎrilor la floarea soarelui este mai avansat, peste 90% la exploatațiile agricole comerciale și doar 72% în gospodǎriile populației fiind deja înființate cu această cultură. La semǎnatul porumbului, procentul de realizare este de 57% la agenții economici și de 45% la producǎtorii individuali. Sunt avansate lucrările de înființare a culturilor în cazul sfeclei de zahăr, cultivată deja pe 268 ha, (93% din suprafața cultivată), a ovăzului, semănat pe 3.633 ha (76% din suprafața programată), orzoaicei de primăvară, 3.332 ha, 70% din totalul programat fiind deja semănate cu această cereală, dar și în cazul plantelor de nutreț, 3.330 ha, care reprezintă 57% din suprafața programată pentru acest an a fi însămânțată cu această cultură fiind deja semănată.

Legumicultorii vasluieni, la rândul lor, se grăbesc să finalizeze plantarea plantelor în perioada optimă. Astfel, deja s-au finalizat lucrările la înființarea culturilor de mazăre boabe, pe 112 ha, soia boabe, o cultură care are tot mai mare căutare, în acest an soia fiind cultivată pe 547 ha, ori a muștarului, cultivat pe 409 ha, respectiv pe o suprafață de două ori mai mare față de cea programată. În același timp, pentru alte tipuri de legume, respectiv roșii de cultură, castraveți, ardei, rădăcinoase sau zarzavaturi, deja legumicultorii au reușit răsădirea a 40% din suprafața programată, respectiv pe 2.099 ha la nivelul județului Vaslui. În continuare, condițiile meteorologice sunt propice pentru finalizarea semănăturilor de primăvară, acest lucru putându-se finaliza în perioada optimă acestei lucrări agricole, cu aproape o lună mai devreme decât anul trecut.

Inventarierea culturilor

La nivelul județului Vaslui se desfășoară, în perioada 15 mai – 15 iunie, o acțiune amplă de inventariere a terenurilor agricole de toamnă și de primăvară, a suprafețelor cultivate în teren amenajat pentru irigații, a numărului de pomi răzleți din gospodăriile populației, precum și a suprafaței plantațiilor pomicole.

“În acest sens, în cursul zilei de 15 mai, Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) a pus la dispoziția personalului de specialitate din cadrul primăriilor materiale necesare inventarierii culturilor, atât pentru terenurile care aparțin autorităților publice locale, cât și producătorilor agricole persoane fizice și juridice, precum și acordării de consultanță pentru completare”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: