Home / Tag Archives: cutremur

Tag Archives: cutremur

Cât de pregătite sunt autoritățile pentru un cutremur de 6,8 grade Richter? 

Scene emoționante ieri, în zona Crolux din Bârlad, unde a avut loc un exercițiu ISU, de intervenție în cazul unui cutremur de 6,8 grade. 

Aplicația a fost o verificare a modului de mobilizare și de reacție a echipelor de intervenție, dar și un moment propice pentru populație de a reflecta la cât de pregătită este să se apere în cazul unui seism puternic.  Aplicația a fost organziată de ISU Vaslui sub egida Consiliului Județean pentru situații pe Urgență.

La ora 11:10 a sunat sirena, după care atât populația, cât și forțele de intervenție au intrat în alertă. Reprezentanții ISU sunt cei care coordonează activitatea de intervenție în cazul unei asemenea catastrofe naturale. Tot ei sunt cei care identifică victimele, le scot de sub dărâmături sau din clădiri și le transportă la spital. Armata este cea care asigură preluarea și transportarea persoanelor care nu sunt victime, dar și cea care organizează un spital de campanie.

Ambulanța are rolul ei, la fel ca și celelalte instituții implicate.

La acest exercițiu de intervenție în cazul unui cutremur de mare magnitudine, organizat la Bârlad, au fost prezenți reprezentanți ai Armatei, ai Ambulanței, ai DSP, ai Spitalului „Beldiman”, ai Poliției Locale și Municipale, ai Inspectoratului de stat în construcții, dar și voluntari.

Au participat la intervenție voluntari pompieri, elevi ai mai multor licee din Bârlad, iar în calitate de victime au fost elevi ai Liceului Tehnologic “Petru Rareș” din Bârlad.

La aplicație a fost prezent și prefectul județului Vaslui și președintele Comitetului Județean Pentru Situații de Urgență, Eduard Popica, alături de subprefectul Mircea Gologan.

Tema aplicației a fost ”Intervenția forțelor și mijloacelor pentru limitarea și înlăturarea urmărilor unui seism major care a afectat un grup de locuințe din municipiul Bârlad”. Exercițiul, la care au fost implicate structuri de intervenție, a avut loc pe bulevardul Republicii. ”Exercițiul a constat în patru etape. Într-o primă fază a fost simulată intervenția la o serie de scări de bloc, prăbușite după cutremur, scoaterea victimelor de sub dărâmături, intervenția la un incendiu, cu evacuare de persoane, aduse la o tabără amplasată pe stadionul FEPA. A fost un exercițiu de amploare și consider că toată lumea a avut de învățat. Țin să mulțumesc în mod special tuturor structurilor MAI, MAPN și celorlalte instituții antrenate în acest exercițiu. În mod deosebit, mulțumesc copiilor și voluntarilor, care au participat în mod benevol la activitate”, a declarat prefectul Eduard-Andrei Popica.

Elicopter al ISU Iași la exercițiul din Bârlad

Nu au lipsit nici membrii Comitetului Local Pentru Situații de Urgență, în frunte cu primarul Boroș, și nici reprezentanții Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei.

Organizatorii nu au dorit să ofere un spectacol, dar pentru o parte dintre bârlădenii care au vrut să urmărească exercițiul, cam asta a fost.

Elicopterul care a acționat pentru transportarea victimelor, de pe acoperișul unui bloc (Crolux), nu se află în dotarea ISU Vaslui, ci în cea a ISU Iași. Ideal ar fi ca fiecare județ să aibă un asemenea elicopter de intervenție, dar din păcate, nu se întâmplă așa. O dotare corespunzătoare și o pregătire temeică a celor de la ISU, cât și a populației sunt singurele modalități de salvare a potențialele victime.

Decidenții ar trebui să conștientizeze că un cutremur devastator se poate produce în România și, din păcate, numărul preconizat al victimelor este îngrijorător de mare. Construcțiile sunt vechi sau prost construite, iar populația e prea puțin pregătită pentru a face față unei asemenea catastrofe. (Mihaela NICULESCU)

“Nu tremur la cutremur”: pompierii le arată vasluienilor ce trebuie să facă în caz de cutremur

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a lansat campania “Nu tremur la cutremur”, care vizează dezvoltarea culturii preventive și de educare a populației în situația producerii unui seism.

Pe pagina de Facebook a IGSU a fost publicat, luni, un videoclip în care este explicat ce trebuie făcut în timpul manifestării unui seism cu o magnitudine ridicată.

“Misiunea noastră rămâne salvarea vieții, însă fiecare dintre noi trebuie să manifeste responsabilitate și să învețe principalele măsuri și reguli de autoprotecție. Însușirea și adoptarea unui comportament proactiv în fața unor situații de urgență vă pot salva viața”, se arată în postarea IGSU.

Totodată, este prezentat și site-ul fiipregatit.ro, Platforma națională de pregătire pentru situații de urgență, unde pot fi consultate ghiduri cu informații în caz de inundație, avalanșă, ger, viscol, cutremur, incendiu, alunecare de teren, furturi, furtună și multe alte situații deosebite sau despre cum trebuie acordat primul ajutor sau ce este de făcut când cineva se confruntă cu violența domestică. (G.P)

Pe vasluieni, cutremurul de 5,8 grade nu i-a speriat

Cutremurul cu magnitudinea de 5,8 grade pe scara Richter produs, duminica dimineața, în zona Vrancea, nu a avut efecte în județul nostru, cum ar fi, în special, pagube materiale. Mai mult decât atât, seismul se pare că nu a creat nici panică în rândul populației, în condițiile în care nu a existat niciun apel la numărul de urgență 112 pentru a se cere sprijin medical pentru eventuale atacuri de panică.

Vasluienii nu s-au speriat atât de tare în urma cutremurului de 5,8 grade pe scara Richter produs, duminica dimineața, în zona Vrancea. Dovadă în acest sens este lipsa apelurilor la numărul de urgență 112 prin care populația să ceară sprijin medical din cauza unor eventuale atacuri de panică, așa cum s-a, de exemplu, în București, unde au existat 12 apeluri pentru astfel de situații. Nici pagube materiale nu au fost raportate autorităților de către populație, firme sau instituții publice.

Până duminică la prânz, nu am primit niciun semnal că ar fi produs efecte cutremurul care a avut loc în zona Vrancea. Nu am avut nici măcar atacuri de panică. Probabil a avut și altă direcție de propagare unde seismică pentru că nu prea s-a simțit în județul nostru”, ne-a declarat subprefectul Mircea Gologan.

Cutremurul de 5,8 grade pe scara Richter s-a petrecut la ora locală 3.38, la o adâncime de 150 de kilometri. Seismul, care s-a resimțit și în țările din jur, precum Republica Moldova și Bulgaria, a fost cel mai puternic din ultimii 14 ani. (Ionuț PREDA)

Exercițiu de simulare a pompierilor în cazul prăbușirii unui bloc, din cauza unui cutremur

Detașamentul de Pompieri Vaslui din cadrul I.S.U.J. Vaslui a efectuat ieri, de la ora 11.00, un exercițiu tactic cu forțe și mijloace în teren, cu tema: Intervenția forțelor și mijloacelor pentru limitarea și înlăturarea urmărilor unui seism care a afectat un bloc de locuit în municipiul Vaslui.

Potrivit scenariului exercițiului  în data de 20 septembrie 2018, orele 10.50 în zona Vrancea s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 6,8 grade pe scara Richter, cu durata de aproximativ 40 de secunde. Unda seismică s-a propagat în special pe direcția Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iași producându-se distrugeri ale infrastructurii și pierderi de vieți omenești. În orașul Vaslui s-au produs pierderi de vieți omenești ca urmare a prăbușirii unui bloc de locuințe, distrugerea rețelelor de alimentare cu apă, gaze naturale și energie electrică, blocarea populației în incinte din cauza prăbușirii elementelor de construcție și a căilor de acces rutiere.  

Exercițiul a avut ca obiective generale verificarea timpului de reacție și a posibilităților tehnice de intervenție ale forțelor și mijloacelor tehnice conform registrului de capabilități, precum și intervenția forțelor în cazul unui asemenea dezastru (tip de risc: cutremur, urmat de accidente, avarii, explozii, incendii, etc.).

Acțiunea s-a încheiat cu o analiză a modului și capacității de intervenție în cazul producerii unei astfel de situație, concluzionând că, forțele participante au demonstrat ca pot gestiona corect și coerent o situație de urgență de o asemenea anvergură. (G.P)

Sinagoga din Bârlad, care prezintă risc seisimic 1, ar putea fi reabilitată începând din acest an

de Mihaela NICULESCU

Până la sfârșitul acestui an ar putea începe lucrările de reabilitare din temelii a sinagogii din Bârlad.

Clădirea veche de 240 de ani, emblematică pentru comunitatea evreiască din oraș, dar și pentru urbe în general, a beneficiat până în prezent de o singură lucrare de reparații superficiale, după cutremurul din 1977. Starea ei de degradare este avansată, putând oricând să se prăbușească la un seism mai mare.

Avem speranțe că anul acesta vor începe lucrările de reabilitare a sinagogii. Sinagoga este un sanctuar pentru fiecare comunitate evreiască, iar Federația Comunităților Evreiești din România susține financiar astfel de lucrări. La Bârlad mai există 25 de evrei, dar nu contează numărul lor, pentru că în țară sinagogile, chiar și cele cu patru – cinci membri, au fost menținute în picioare, multe fiind restaurate. Acesta este un semn de respect pentru înaintașii evrei, pentru contribuția lor la dezvoltarea localităților în care au trăit ani la rând alături de români. În Bârlad au existat 20.000 de evrei, care, incontestabil, și-au pus amprenta asupra vieții economice și culturale a orașului”, a declarat pentru Est News Haim Rabinovici, președintele comunității evreiești din Bârlad.

Pentru reabilitarea clădirii, care face parte din patrimoniul național, fără însă a fi monument istoric, este nevoie de două milioane de lei, din care 46.000 de lei costă doar proiectul. Președintele Haim Rabinovici spune că o parte din bani va veni de la guvern, iar alta de la Federația Comunităților Evreiești din România.

Zilele trecute, s-au făcut măsurători pentru stabilirea gradului de deteriorare a imobilului și echipa de specialiști venită de la Iași a constatat, după ce a săpat la temelie, că structura de rezistență e șubredă și au clasificat clădirea în rândul celor care prezintă risc seismic 1. Este nevoie de înlocuirea stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton, de o consolidare masivă la exterior și de multe alte lucruri. Aurel Vainer, fost deputat și actualmente președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, cunoaște foarte bine situația, domnia sa fiind prezent în nenumărate rânduri la evenimentele religioase ale evreilor, ultima dată chiar în iarnă, de Hannukah. Are toată bunăvoința să ne ajute, la fel ca deputatul Adrian Solomon. Așa că îmi pun mari speranțe că această sinagogă va arăta așa cum merită”, a mai precizat Rabinovici.

Acesta a și găsit un model de fațadă pe care vrea să îl dea sinagogii reabilitate. Sinagoga va funcționa în continuare fără rabin, întrucât prezența acestuia nu se justifică, având în vedere numărul mic de evrei care mai locuiesc la Bârlad.

Șeful Serviciului pentru situații de urgență Bârlad, despre strategia de salvare a bârlădenilor în caz de dezastre: ”Vreți cam multe!”

de Simona MIHĂILĂ, Mihaela NICULESCU

Fenomenul meteorologic de la sfârșitul săptămânii trecute, când bârlădenii, la fel ca alte mii de vasluieni, au rămas fără apă, curent electric și au circulat pe străzi brăzdate de fire electrice prăbușite (ce s-ar fi întâmplat dacă alimentarea cu energie nu s-ar fi întrerupt?) au oferit dovada clară că numai mila lui Dumnezeu ne poate salva. În autoritățile locale și județene nu putem avea nicio nădejde, deși sunt servicii special create și oameni plătiți gras să se specializeze, să se doteze și să emită strategii care să ne salveze viețile.

Am arătat în ediția noastră de ieri cât de serioasă este lipsa de pregătire și de interes a celor pe care-i plătim din banii noștri să ne salveze din situații ca cele prin care am trecut zilele trecute și care, fie vorba între noi, nu a fost una dintre cele mai grave care ni se poate întâmpla. Dar ce s-ar întâmpla în cazul unui cutremur devastator sau al unui atac antiaerian? Încotro fug bârlădenii din calea dezastrului? Cine ne adăpostește? Cine și cum ne descoperă sub dărâmături?

În urmă cu câtva timp, am încercat să aflăm aceste răspunsuri de la Adrian Trandafir, șeful Serviciului pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei Bârlad.

Vă reamintim răspunsul lui de atunci: „Vreți cam multe, dumneavoastră. Vreți foarte multe. Nu este pregătit nici New York-ul pentru așa ceva și vreți dumneavoastră, la Bârlad, mare pregătire. Ce pregătire să fie? Este un plan de apărare în caz de seisme și alunecări de teren. Asta este, nu facem nimic după ureche”. I-am solicitat domnului funcționar plictisit detalii despre acest plan și după ce a mormăit ceva de genul că nu se poate, l-am întrebat dacă planul e secret: „Este, într-un fel, secret, da!”.

”Secretă” s-a dovedit a fi și fișa postului lui Trandafir, căci nimeni nu a vrut atunci să ne-o pună la dispoziție, deși este vorba de un funcționar public, adică care ar trebui să muncească în slujba noastră.

Actualul primar, Dumitru Boroș, a acceptat să ne-o pună la dispoziție. Iată câteva dintre îndatoririle lui Adrian Trandafir: conduce și coordonează activitatea formațiilor de intervenție în toate situațiile întâlnite pe timpul intervențiilor; asigură mobilizarea membrilor serviciului pentru participarea la intervenții precum și la exercițiile de pregătire; răspunde de menținerea stării de înzestrare cu tehnică și materiale de bună calitate; împreună cu compartimentele de specialitate din primărie pune în aplicare prevederile Planului de intervenție în situație de urgență.

Timpul trece, leafa merge și bine că, de peste 10 ani de când Trandafir e mare șef, nu a fost nevoie să-și pună în practică abilitățile de strateg. Nu ne referim la cele în domeniul tenisului de câmp, unde a fost văzut de atâtea ori în timpul serviciului, ci la cele pentru care e plătit din banii noștri. Conform declarației de avere postată pe site-ul primăriei, Adrian Trandafir a ridicat anul trecut peste 23.000 de lei, iar în 2015, aproape 26.000 de lei.

Nu sunt în stare să gestioneze nici măcar ceea ce au

Întrebat zilele trecute, în urma exercițiului de alarmare cu ajutorul sirenelor, despre adăposturile în care bârlădenii s-ar putea ascunde în caz de cutremur sau de bombardament, Trandafir a fost ceva mai generos cu amănuntele. Informațiile pe care le-am obținut ne fac însă, să ne întrebăm iarăși: pentru ce finanțăm noi, cetățenii Bârladului, un Serviciu pentru Situații de urgență?

Ca să ne fie clar, există amenajate 4 adăposturi antiaeriene: unul la A.L.A ( Serviciul pentru situații de urgență), unul la Școala Profesională, unul în subsolul unui bloc vechi situat în vecinătatea stației de autobuz de la spital și altul amenajat la Hotelul Occident, actualmente închis.

Dacă mâine am fi somați că urmează un atac aerian, bârlădenii cu siguranță nu ar ști în ce subsoluri amenajate să se adăpostească. Cauza pentru care aceștia sunt total neinformați este că autoritățile nu au mediatizat lista cu blocurile ale căror subsoluri pot fi folosite în caz de atac aerian.

”Pe lângă cele 4 subsoluri pe care le-ați amintit exista o lista cu 47 de subsoluri ce pot fi amenajate și întreținute pentru a servi populației drept adăpost antiaerian. Din păcate și aici este și vina noastră, blocurile ale căror subsoluri sunt amenajate ca adăpost antiaerian nu sunt marcate cu semnul specific acestor adăposturi. Vom remedia cât mai curând aceasta deficiența și vom afișa atât pe site-ul primăriei cât și în locuri publice, inclusiv la blocuri lista cu adăposturile amenajate în anumite subsoluri de bloc”, a declarat Adrian Trandafir.

Pentru a fi mediatizate aceste adăposturi trebuie să fie întreținute. Dar după cum stau lucrurile, majoritatea așa-ziselor adăposturi antiaeriene din subsolurile blocurilor (imobile dintre cele mai vechi din oraș) sunt lăsate de izbeliște. Cine le întreține? Cine se ocupă de sistemele lor de ventilație? Întrebări la care autoritățile nu au un răspuns.

Și cum să aibă grijă de adăposturile antiaeriene când acestea nu sunt nici măcar.

Le reamintim celor de la protecția civilă că de 12 ani există în vigoare o lege care prevede obligativitatea autorităților locale, inclusiv a serviciului voluntar pentru situații de urgență din cadrul primăriei, de a marca blocurile cu astfel de adăposturi, cu semnul distinctiv reprezentat de un triunghi albastru încadrat într-un pătrat portocaliu.

Din datele prezentate reiese clar ca atât autoritățile cât și bârlădenii nu prea sunt pregătiți de situații de urgența, iar posibilitatea ca un cutremur de mare magnitudine să se producă în următorii ani este destul de mare, iar un conflict militar nu reprezintă un scenariu irealizabil în actuala conjunctura în care se afla marile puteri de pe planetă.

Confecții Bârlad, distrusă de un cutremur și un incendiu!

de Răzvan CĂLIN

SC Confecții SA Bârlad a fost unul din personajele principale într-un scenariu apocaliptic: după un cutremur puternic, care a produs pagube însemnate, clădirea fabricii a fost cuprinsă de flăcări. Este scenariul unei aplicații pe care pompierii militari bârlădeni au derulat-o în cursul zilei de ieri. Exercițiul a început în jurul orei 11 și s-a întins pe durata unei ore. Au participat trei autospeciale cu apă și spumă și o autoscară, deservite de 19 subofițeri și un ofițer.

”S-a urmărit, printre altele, pregătirea gărzii de intervenție pentru gestionarea unei situații de urgență, conform scenariului prestabilit. În același timp, a fost verificat timpul de răspuns al echipelor de intervenție, cât de bine cunosc sursele de apă din zonă, precum și alte aspecte specifice”, ne-a declarat căpitanul Petre Iftene, purtătorul de cuvânt al ISU ”Podul Înalt” Vaslui.

Exercițiul de ieri s-a înscris în suita de activități pe care pompierii militari vasluieni le-au derulat pentru a marca Ziua Protecției Civile, care în România este sărbătorită anual pe data de 28 februarie.

Cutremurul din septembrie a afectat Școala de Muzică și Arte Plastice din Bârlad

Cutremurul de 5,3 grade pe scara Richter din luna septembrie a afectat într-o oarecare măsură patru săli de clasă ale Școlii de Muzică și Arte Plastice „N.N. Tonitza” din Bârlad. În cazul a două dintre aceste săli, din corpul de la stradă (clădire de patrimoniu) și a altor două săli de la etajul corpului mai nou, au apărut crăpături și chiar a căzut tencuiala tavanelor.

De câteva zile, au început lucrările de reparație a pereților și montarea tavanului fals. Primăria a alocat aproximativ 30.000 de lei pentru aceste lucrări, mai ales că la Școala de Muzică și Arte Plastice va fi amenajată o secție de votare, iar alegătorii, ca și copiii care învață la această instituție, trebuie să fie în siguranță.

La începutul acestui an, Primăria Bârlad a depus la Ministerul Educației documentele necesare în vederea reabilitării și modernizării corpului de clădire încadrat ca monument istoric, întrucât ministerul și-a propus reabilitarea a 234 de școli. Din păcate, nici până la această oră, Primăria Bârlad nu a primit un răspuns.

Lucrări de reparații necesită și majoritatea liceelor din oraș, numai că acestea vor fi efectuate eșalonat, o parte chiar anul acesta, în limita bugetului Primăriei. (Mihaela NICULESCU)

Cod Roșu pentru ISU Vaslui. Peste 100 de cadre și 13 autospeciale de la ISU s-au deplasat la București

Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Podul Înalt” a participat ieri cu cu 128 de cadre militare și 13 mijloace specifice de intervenție la un exercițiu de alarmare inițiat de Ministerul Afacerilor Interne. De asemenea au mai participat câte două mijloace pentru asigurarea transportului de personal de la Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui, respectiv Inspectoratul Județean de Jandarmi Vaslui. Potrivit scenariului exercițiului „Seism 2016”, ieri dimineață, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur major, cu magnitudinea de peste 7 grade pe scara Richter, care a afectat orașele București și Iași. Structurile ISU din toată țara au fost alertate și au trecut la Planul Roșu de intervenție, care presupune ca întreg personalul să se prezinte la unitate. Efectivele ISU din județele care nu au fost afectate de seism vor pleca spre București și Iași.

Pentru asigurarea intervenției în zonele afectate, în sprijinul structurilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, au fost mobilizate și efective ale Poliției, Jandarmeriei și ale Inspectoratului General de Aviației al MAI. De asemenea, a fost alertat Statul Major General al Ministerului Apărării Naționale pentru oferirea de sprijin în caz de nevoie.

exercitiu-seismExercițiul “Seism 2016” s-a desfășurat sub coordonarea DSU (Departamentul pentru situații de urgență) cu scopul de a verifica capacitatea de reacție și de intervenție a structurilor pentru situații de urgență, timpul necesar mobilizării unor capabilități suplimentare, modul de implementare a procedurilor de coordonare adoptate în acest an, precum și identificarea și remedierea eventualelor deficiențe.

Către județul Iași au fost trimise echipaje din județele Botoșani și Bihor, iar către București au fost dislocate forțe și mijloace din restul județelor și cele ale Unității Speciale de Intervenție în Situații de Urgență Ciolpani.

Misiunile au fost orientate cu prioritate pentru salvarea vieților omenești în paralel cu evaluarea zonelor grav afectate. Astfel, imediat după alertare, în zona București – Ilfov, primele echipaje operative, cu 21 de autospeciale de stingere a incendiilor și ambulanțe SMURD, au pornit în misiuni de recunoaștere în teren pentru identificarea persoanelor rănite și a clădirilor afectate. De asemenea, în cel mai scurt timp, la sediul ISU BIF a fost convocat Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgența pentru evaluarea datelor preliminare și dispunerea de urgență a măsurilor pentru gestionarea situațiilor din teren. În această etapă a intervenției, de la nivelul fiecărui județ sunt mobilizați aproximativ 150 de pompieri și câte 20-25 de mijloace tehnice.

La nivelul Capitalei au existat patru baze de operații unde s-au grupat forțele din teritoriu: Ciolpani, Poligonul de pregătire al pompierilor de la Cățelu, Romexpo, Școala de Aplicație a Jandarmeriei.

exercitiu-seism1În spitalele din București și Iași a fost declanșat PLANUL ALB, fiind mobilizate ambulanțe de la Serviciile Județene și SMURD. Totodată, peste 100 ambulanțe și 7 ambulanțe private din județele neafectate s-au deplasat de urgență în zonele afectate de seism. Pentru asigurarea urgențelor de rutină s-a solicitat alertarea ambulanțelor aparținând societăților private. Se analizează capacitatea de primire și internare în unitățile medicale din București și Iași.

Potrivit scenariului exercițiului, Spitalul Județean de Urgență Ilfov a fost evacuat. În zona Chimopar din București a fost amplasat un punct medical avansat, iar alte două au fost pregătite pentru instalare în locațiile grav afectate. Conform scenariului, cele mai afectate zone din Capitală sunt Centrul Vechi, zona Băneasa și zona Republica. Primele evaluări au arătat că numărul răniților este de aproximativ 3.200, iar alte aproximativ 1.500 sunt sinistrate și au nevoie de ajutor.

Aceste date sunt fictive pentru exercițiu, însă se testează capacitatea de cazare pentru sinistrați pe care MDRAP o poate asigura.

exercitiu-seism2În municipiul Iași, conform primelor estimări, în urma cutremurului peste 1.400 au fost rănite, iar circa 350 au rămas fără locuință. Inspectoratul General de Aviație a avut pregătite patru elicoptere de mare capacitate și șapte de tip SMURD. De asemenea, Ministerul Apărării Naționale a avut la dispoziție cinci elicoptere amplasate în București, Bacău, Constanța, Câmpia Turzii și Timișoara. Un avion “Spartan” a putut fi utilizat pentru misiuni de evacuare medicală.

Poliția Rutieră a asigurat fluidizarea traficului rutier la nivel național pentru optimizarea intervențiilor. Totodată, pentru prevenirea unor situații de urgență, în zonele afectate au fost întrerupte furnizarea serviciilor publice. S-a decis lansarea solicitării pentru sprijin prin Mecanismul European de Protecție Civilă pentru 5 echipe medii de căutare – salvare. Acțiunile efectivelor MAI sunt monitorizate și coordonate din Centrul Național pentru Coordonarea și Conducerea Intervenției de la Ciolpani care a fost activat imediat după alarmare. Comandantul acțiunii a fost șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat. În centrul de la Ciolpani a avut loc prima ședință a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, condusă de ministrul afacerilor interne. (G.P)

Școală închisă de primărie, după ce a fost afectată de cutremurul de săptămâna trecută, elevii fiind trimiși acasă

O școală primară din cea mai mare comună a județului nostru a fost închisă de către autorități locale după ce clădirea în care învățau copiii a fost afectată de cutremurul de la sfârșitul săptămânii trecute, elevii fiind trimiși acasă până când primăria va găsi o soluție.

Autoritățile locale din comuna Zorleni au decis suspendarea cursurilor, deocamdată pe perioadă nedeterminată, la școala primară din satul Dealul Mare, după ce clădirea în care funcționa unitatea de învățământ a fost afectată de cutremurul de la sfârșitul săptămânii trecute. Astfel, mai mulți pereți ai imobilului, construit din chirpici, au crăpat, iar bucăți de vălătuci din tavanul clădirii s-au desprins și au căzut peste bănci. În aceste condiții, autoritățile au considerat că elevii sunt expuși unor pericole dacă ar mai învăța în acea școală, motiv pentru care au hotărât să trimită copiii acasă până la găsirea unei soluții.

Decizia doamnei primar este una corectă pentru că, după cum arată acea clădire, copiii nu mai erau în siguranță la cursuri. Acum, autoritățile au două variante pentru acei elevi. Prima, și cred eu cea mai bună, ar fi ca aceștia să facă naveta zilnic la Școala nr. 6 Bârlad, cu microbuzul de transport în comun și cu decontarea navetei de către primărie. Cea de-a doua soluție ar fi să-i ducă pe elevi la școala de centru de comună, care, însă, este foarte aglomerată și, evident, ar crea alte probleme”, a declarat inspectorul pe management școlar din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Vaslui, Constantin Turcu.

În ceea ce privește materia pierdută în perioada cât cursurile vor fi suspendate, elevii o vor recupera ulterior, prin reprogramarea acesteia de către învățător. De asemenea, conducerea școlii coordonatoare mai are și varianta ca, în această săptămână, să fie programată pentru elevii de ciclu primar din localitatea Dealul Mare ”Școala altfel”, având în vedere că, din actualul an de învățământ, aceasta nu mai este la o dată fixă pentru toate școlile din țară. (Ionuț PREDA)

(Video) Mii de flori au căptușit ultimul drum al Steluței Novac. Sora femeii a leșinat, fiind supravegheată permanent de un echipaj al Ambulanței trimis special la Zorleni!

de Daniel MICU

novac_stelutaA sosit ziua cea mai grea pentru familia Steluței Novac din Zorleni, femeia de 47 de ani din Zorleni care și-a găsit sfârșitul sub dărâmăturile cutremurului din Amatrice, după opt ani de muncă în Italia. Încă de la primele ore ale zilei de ieri, ulița copilăriei, dar și curtea părintească s-au umplut de rude, vecini, dar și necunoscuți. Cerniți și cu inimile îngenuncheate de tragedia italiană, căreia i-a căzut și victima și femeia de 47 de ani, oamenii au plâns-o pe Steluța. Moartea ei i-a copleșit pe bieții părinți, amândoi trecuți de 80 de ani și foarte bolnavi. Mama este de câteva zile în spital, bătrâna neputând duce pe picioare cumplita durere, iar tatăl a fost sprijinit de nepoți lângă sicriul fiicei. Și-a urmat copila cu pași tremurați, înecat de lacrimi. Nu și-a dezlipit ochii de Steluța lui dragă!

Rusanda și a strigat zile în șir surioara. A strigat-o și ieri. Cu dor și jale nesfârșită! A leșinat în timp ce Steluța se apropia de groapă. Echipajul de la Ambulanță, trimis special la Zorleni pentru a interveni la nevoie, i-au acordat primul ajutor readucând-o în simțiri.

Drumul Steluței Novac până la cimitir i-a fost presărat cu sute de flori, cele aduse de oamenii care au iubit-o, la priveghi. Oameni din toată comuna, dar și din satele învecinate, care au cunoscut-o sau au aflat de nenorocire de la televizor au venit în semn de solidaritate.

A fost o fată foarte bună! Iubea copiii și le oferea ce avea mai bun. Inelul de pe deget l-a dăruit, bluza de pe ea ți-o dădea dacă îi spuneai că îți place! O inimă mare, o fire veselă, o fată frumoasă! Regretăm cele întâmplate! Avea viața în față!”, a spus o vecină.

“Nu am cunoscut-o, știu de la televizor povestea! M-a impresionat drama acestei familii! Bieții părinti! E foarte dureros! Dumnezeu să o ierte!”, a declarat doamna Măria.

 

Premierul Cioloș a trimis o coroană de flori la căpătâiul Steluței Novac, femeia din Zorleni care a murit la cuntremurul din Italia

novac_steluta

Steluța Novac

Daniel Olteanu a depus miercuri o coroană de flori, în numele premierului Dacian Cioloș, la mormântul Steluței Novac. Vasluianca de 47 de ani, născută în comuna Zorleni, a murit în cutremurul din Amatrice – Italia. A fost găsită, potrivit rudelor, printre dărâmături, cu cartea de identitate în mană. Lucra de opt ani în Italia, nu era căsătorită și nu avea copii.

Prefectul județului Vaslui a transmis condoleanțe familiei îndoliate, atât în numele premierului, cât și al său personal. (G.P)

MAE: Doi romani morti in urma cutremurului din Italia. Patru sunt raniti si opt sunt dati disparuti

Ministerul roman de Externe a anuntat joi dimineata ca inca un roman a fost declarat mort in urma cutremurului puternic de marti din centrul Italiei. Astfel, bilantul victimelor romani ajunge la doi morti. In plus, opt conationali sunt dati disparuti de apartinatori, iar patrusunt raniti si sunt internati, a anuntat purtatorul de cuvant al Mnisterului de Externe la Digi 24.

Miercuri seara, ministerul Externe anuntase ca un roman a murit, doi au fost raniti si 9 sunt dati disparuti.

“Echipele consulare mobile s-au deplasat la unitatile medicale unde se afla internati cei 4 cetateni romani raniti si mentin permanent legatura cu personalul specializat care ii monitorizeaza pentru informatii actualizate cu privire la evolutia starii acestora de sanatate. Totodata, mentionam faptul ca cele doua echipe mobile au continuat demersurile de acordare a asistentei consulare pe parcursul intregii nopti, deplasandu-se si la o tabara de sinistrati unde sunt adapostiti 10 cetateni romani. In ceea ce priveste semnalarile primite in cursul zilei de astazi privind cetatenii romani dati disparuti, mentionam ca verificarile continua, in acest moment 8 persoane aflandu-se in aceasta situatie”, scrie un comunicat al Ministerului de Externe (MAE).

In zonele afectate de seism traiesc zeci de mii de cetateni romani.

Misiunea diplomatica romana mentine legatura permanenta cu autoritatile italiene competente si intreprinde demersuri pe toate canalele disponibile, inclusiv prin cele 2 echipe consulare mobile (Ambasada Romaniei la Roma si de la Consulatul General al Romaniei la Bologna), care se afla la fata locului si actioneaza coordonat in vederea obtinerii de informatii cu privire la existenta altor cetateni romani, afectati de seism.

MAE reaminteste ca cetatenii romani afectati pot solicita asistenta consulara la urmatoarele numere de telefon: Ambasada Romaniei in Italia – (0039) 06 835 233 58 si (0039) 06 835 233 56,  Consulatul General al Romaniei la Bologna – (0039) 051 5872120 si (0039)  051 5872209, apelurile fiind redirectionate catre Centrul de Contact si Suport al Cetatenilor Romani din Strainatate (CCSCRS) si preluate de catre operatorii Call Center in regim de permanenta.

Bilantul provizoriu arata 159 de morti in urma seismului.

Sursa: hotnews.ro

În caz de seism puternic, 75% din locuitorii țării ar fi afectați. IGSU recunoaște lipsa dotărilor

În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii țării ar fi afectați, infrastructura fiind în multe zone una “critică ”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se arată în proiectul de consolidare a IGSU. 

“România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice și mai puțin în părțile de nord-vest și vest ale țării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România și urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morți, peste 11.300 răniți, 35.000 familii sinistrate și 32.900 locuințe prăbușite sau grav avariate” – așa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Specialiștii din cadrul structurilor de intervenție susțin că, în România, riscul de cutremur există, ținând cont de activitatea seismică din zona Vrancea. În document se arată că, în situația unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii României pot fi afectați.

“Riscul de producere a unui cutremur major se menține, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuiește 75% din populația României și există importante elemente de infrastructură critică”, se notează în proiectul Strategiei. 

Potrivit unei analize făcute la nivelul IGSU, salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur și este nevoie de investiții în instruire, dar mai ales de achiziția de echipamente necesare salvării.

În document se notează, la capitolul vulnerabilități, că în cadrul IGSU a fost identificată “lipsa unor stocuri de materiale și tehnică necesare gestionării unor situații de urgență majore (ex.cutremur)”.

“Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenție CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare și intervenții specifice în apele teritoriale, adăpostire, înștiințare-alarmare”, este un alt aspect trecut la capitolul vulnerabilități.

Tot la probleme de logistică sunt trecute și 32 de clădiri în care își desfășoară activitatea pompierii și care au risc seismic ridicat.

Specialiștii IGSU susțin că este nevoie și de intensificarea activităților de prevenire prin educarea populației.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretarul de stat Raed Arafat, declara la începutul acestui an că “se are în vedere achiziția de tehnică pentru căutare și salvare urbană și dotarea specifică pentru intervențiile la cutremure”. De atlfel, prin proiectul Strategiei de consolidare a IGSU se propune atragerea de fonduri pentru astfel de investiții.

Dacă mâine s-ar produce un cutremur major, un impact dezastruos ar avea loc în Capitală, a susținut Raed Arafat la începutul lunii august, prezent la un post de televiziune într-o dezbatere pe această temă.

“Din punctul nostru de vedere impactul în București o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedați, o să avem răniți, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde și se știe și din cazua asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri / cluburi care funcționau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a precizat Raed Arafat.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în București sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic și alte 75 care figurează ca fiind consolidate.

Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, se mai arată în statistica Primăriei.

Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar și donații sau sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.

Sursa: mediafax.ro

Cutremur de 3,9 grade în județul Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 3,9 grade a avut loc luni seara în județul Vrancea, seismul fiind înregistrat la ora 19.06, la o adâncime de 127 de kilometri. 

Potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului, luni la ora 19.06, în județul Vrancea s-a înregistrat un seism cu magnitudinea de 3,9 grade la o adâncime de 127 kilometri. În aceeași zonă a fost înregistrat un alt seism, luni dimineața, la ora 06.26, magnitudinea cutremurului fiind de 3,5 grade, acesta producându-se la o adâncime de 129 kilometri.

Sursa: mediafax.ro

Cutremur in Ecuador: Bilantul a urcat la 413 morti

Violentul seism care a lovit Ecuadorul sambata seara s-a soldat cu 413 morti, potrivit unui nou bilant anuntat luni seara de autoritati, relateaza AFP si Reuters, informeaza Agerpres.

“La momentul actual bilantul este de 413 morti”, a anuntat ministerul care coordoneaza actiunile de salvare. Precedentul bilant al seismului cu magnitudinea de 7,8 era de 350 de morti.

Tot luni seara, presedintele Rafael Correa a vorbit despre un cost al reconstructiei de miliarde de dolari si despre un impact potential “urias” asupra ecnomiei.

“Reconstructia va costa miliarde de dolari”, a spus Correa in orasul Portoviejo, unul dintre cele mai afectate de cutremur.

Michael Henderson, un consultant de risc la Maplecroft, a declarat ca Ecuadorul este mai putin capabil sa faca fata cutremurului decat Chile, unde un cutremur din 2010 a provocat pagube estimate de 30 de miliarde de dolari.

“In timp ce economia Chile isi revenea puternic dupa criza financiara, Ecuadorul a inregistrat o scadere accentuata in ultimul timp din cauza pretului mic al petrolului.

Dar pagubele totale ar putea fi mai mici decat in Chile din cauza magnitudinii mai mici a cutremurului si a faptului ca Ecuadorul este o tara mult mai saraca”, a declarat el.

Guvernul a mobilizat in jur de 13.500 de membri ai fortelor de securitate in zonele afectate. Aproape 400 de salvatori au venit in Ecuador din diverse state latinoamericane, alaturi de 83 de specialisti din Elvetia si Spania.

Sursa; hotnews.ro

39 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 – ISU Vaslui desfășoară permanent activități de pregătire a populației în caz de cutremur

Astăzi se împlinesc 39 de ani de la marele cutremur din 1977. Cutremurul a rămas în memoria vasluienilor ca cel mai distructiv seism din România.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al județului Vaslui desfășoară permanent, în cadrul Centrului de pregătire în domeniul situațiilor de urgentă Vaslui și Punctele Bârlad, Huși și Negrești, activități de pregătire teoretică în caz de cutremur. Sunt prezentate filme educative, se distribuie pliante care conțin informații referitoare la modul de comportare. Efectele unui viitor cutremur sunt astfel considerabil diminuate, atât din punct de vedere material cât și al stresului. Pregătirea adecvată a vasluienilor este vitală pentru că principala caracteristică a unui astfel de eveniment este producerea bruscă, fără niciun semn de avertizare.

Totodată, cu ocazia controalelor pe linie de prevenire a incendiilor se efectuează permanent și activități practice ce au drept scop informarea, conștientizarea și pregătirea cetățenilor pentru a reacționa corect în situația producerii unui cutremur.

De asemenea, va fi organizat, în piața Traian din Vaslui, un punct de informare în domeniul situațiilor de urgentă în scopul informării cetățenilor despre Campania Națională de Informare și Pregătire a Populației ,,Nu tremur la cutremur” care va avea că obiective de comunicare:

  • Cunoașterea riscurilor la care este expusă o persoană în momentul declanșării unui cutremur;
  • Prezentarea modalităților de protecție individuală și colectivă în timpul manifestării unui cutremur;
  • Necesitatea pregătirii individuale sau colective (în familie, la serviciu etc);
  • Importanța educației anti-cutremur.

Cutremurul din 4 martie a avut loc în jurul orelor 21.22, la o adâncime de circa 110 km, având o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de aproximativ 56 de secunde. La nivelul întregii țări au fost înregistrate 1.578 de persoane decedate, dintre care 1.424 în București, din cauza gradului mare de urbanizare. Au mai fost 11.300 persoane rănite, iar aproximativ 33.000 de locuințe au fost prăbușite sau grav avariate. Au fost distruse numeroase școli și spitale.

În cazul producerii unui astfel de cutremur, de intensitate mare, Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Podul Înalt” al județului Vaslui recomandă, pentru ca să fie cât mai puține pierderi de vieți omenești: O persoană care se trezește în situația unui cutremur să își păstreze calmul, să nu între în panică. Să nu fugă pe ușă, să nu sară pe fereastră, să nu alerge pe scări, să nu utilizeze liftul și să evite aglomerația, îmbulzeala. Iar dacă este posibil să deschidă ușa locuinței, pentru a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice. Dacă este posibil, să închidă sursele de foc cât mai repede, iar dacă a luat foc ceva să intervenă imediat după ce a trecut șocul puternic. Dacă se află în afara unei clădiri, să se deplaseze cât mai departe de aceasta, să se ferească de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care se pot prăbuși în stradă. Să nu fugă pe stradă, să se deplaseze calm spre un loc deschis și sigur. Dacă se află într-un mijloc de transport în comun să nu își părăsească locul până la oprirea cutremurului. Dacă se află în propria mașină, să oprească cât mai repede. Să evite podurile și tunelurile și să nu iasă din mașină pe timpul cutremurului. Dacă este într-un loc public aglomerat ( cinema, teatru, magazin), să nu se repeadă către ieșire. Îmbulzeala poate face victime. Să stea într-un colț ghemuit, protejându-și ceafa cu mâinile. (G.P)

Cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade în județul Vâlcea

Un cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter s-a produs marți, la ora 20.56, în zona seismică Făgăraș-Câmpulung, județul Vâlcea, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP). 

Potrivit sursei citate, cutremurul s-a produs la o adâncime de doi kilometri, iar orașele cele mai apropiate de epicentrul seismului sunt Râmnicu Vâlcea, Sibiu și Curtea de Argeș.

De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie și 16 martie, ultimul având epicentrul în județul Buzău.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Sursa: mediafax.ro

Pompierii vasluieni, în mijlocul preșcolarilor

de Marian MOCANU
Copii de la Grădinița nr. 17 din municipiul Vaslui i-au avut drept oaspeți pe pompierii vasluieni. Aceștia au desfășurat o activitate de informare preventivă în cadrul campaniilor naționale „Nu tremur la cutremur” și „R.I.S.C. – Siguranța NU este un joc de noroc!”.
actiune pompieri gradinita17Preșcolarii de la o grădiniță vasluiană au avut ocazia să cunoască pe unul dintre cei care își riscă viața pentru salvarea altor semeni. Sâmbătă dimineața, un inspector de prevenire din cadrul Inspecției de Prevenire a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al județului Vaslui a desfășurat o activitate de informare preventivă la Grădinița nr 17 din municipiul Vaslui. Acțiunea s-a desfășurat în cadrul campaniilor naționale de informare a populației „Nu tremur la cutremur” și „R.I.S.C. – Siguranța NU este un joc de noroc!”.
Pompierul le-a explicat copiilor modul în care aceștia trebuie să se comporte pe timpul și imediat după producerea unui cutremur, precum și în cazul unui incendiu. Totodată, a fost prezentat echipamentul de protecție din dotarea pompierilor. Explicațiile inspectorului au fost primite atât cu interes, cât mai ales cu curiozitate de către micuți, aceștia punând nenumărate întrebări nu doar despre cutremure, cât și în legătură cu uniforma ori meseria de pompier. „Preșcolarii au fost foarte încântați de vizită, activitatea de la Grădinița nr. 17 finalizându-se cu promisiunea micilor preșcolari că nu se vor juca cu focul și vor deveni peste timp pompieri adevărați, ne-a declarat slt. Ionel Roșu, purtătorul de cuvânt al ISU Vaslui.
În următoarea perioadă, în cadrul campaniei „R.I.S.C. – Siguranța NU este un joc de noroc!” Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Podul Înalt”  al județului Vaslui își propune continuarea acțiunilor care urmăresc atragerea atenției, în mod deosebit, asupra riscurilor majore care decurg din utilizarea necorespunzătoare a instalațiilor și echipamentelor care folosesc gaze și electricitate, precum și asupra pericolelor la care sunt expuși copiii lăsați nesupravegheați fie în locuințe, fie în diverse locuri din preajma instalațiilor electrice.

Cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade în zona Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs marți, la ora 18.53, în zona Vrancea, la adâncimea de 121 de kilometri, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP). 

Orașele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului sunt Focșani, Panciu, Mărășești, Adjud, și Onești.

De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie și 16 martie, ultimul având epicentrul în județul Buzău.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Sursa; mediafax.ro

Cutremur în Vaslui (FOTO/VIDEO)

de Roxana NĂSTASĂ

Ieri, la ora 10.20, în zona Vrancea s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, cu durata de aproximativ 30 de secunde. Unda seismică s-a propagat în special pe direcția Buzău – București – Zimnicea și Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iași, producându-se distrugeri majore la infrastructură și pierderi de vieți omenești. Din fericire, acesta este scenariul exercițiului cu tema ,,Activitatea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și intervenția forțelor specializate pentru limitarea și înlăturarea urmărilor unui seism major care a afectat în mod deosebit municipiul Vaslui”.

Exercițiul a fost efectuat ieri, autoritățile județene și locale participând și ele ca spectatori, printre alte zeci de oameni. Mașini, macarale, autospeciale, ambulanțe, aparatură, toate i-au ținut atenți pe trecători timp de aproape o oră, circulația fiind și ea oprită.

Scenariul exercițiului a presupus următoarele: În municipiul Vaslui, situat pe direcția principală de propagare a undei seismice, s-au produs pierderi de vieți omenești ca urmare a prăbușirii unor construcții de locuințe supraetajate, distrugerea rețelelor de alimentare cu apă, gaze naturale și energie electrică, blocarea populației în incinte, din cauza prăbușirii elementelor de construcție și a căilor de acces rutiere. A fost afectată, în mod deosebit, infrastructura fondului locative, construit înainte de anul 1977, înregistrându-se însemnate avarii în zona Călugăreni – Donici – Mihail Kogălniceanu.

Complexul Unirea, Sediul Arhivei, blocurile 1 și 2 din municipiul Vaslui au suferit avarii însemnate, la toate scările, prin prezența fisurilor la fațadă și elementele portante; în interior au fost surprinși aproximativ 28 locatari, dintre care șapte sunt grav răniti, majoritatea persoane în vârstă; la ultimul etaj al Complexului Unirea se află trei persoane care nu pot fi evacuate, interiorul casei scării fiind prăbușit. Scara E a blocului 1 a fost afectată de o explozie urmată de un incendiu, iar scările A și D au fost afectate de prăbușirea elementelor portante. La scara B, bl.1, 15 persoane valide nu se pot evacua din cauza panicii create și a prafului dens. Fațada blocului 2 s-a prăbușit, blocând calea de acces.

Din cauza violenței mișcării tectonice, în municipiul Vaslui utilitățile publice au fost blocate.

De asemenea, în dispeceratul comun ISU-SAJ s-a primit un apel de urgență, prin care se informează că în intersecția străzii M. Kogălniceanu cu str. Donici a avut loc un accident rutier în care sunt implicate două autoturisme. În urma accidentului o persoană a rămas încarcerată.

Cutremur și incendiu la Todirești

de Marian MOCANU

Pentru câteva ore, elevii și cadrele didactice din cadrul școlii „Gheorghe Cioată” Todirești au avut ocazia să se pregătească pentru dezastre, cum ar fi un cutremur de mare magnitudine urmat de un incendiu. Exercițiul a fost realizat de pompierii vasluieni în colaborare cu World Vision Romania, asociație implicată nu doar în prevenirea astfel de dezastre, dar și ajutorarea victimelor calamităților naturale.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” Vaslui, împreună cu Organizația World Vision România, Biroul Iași–Vaslui și Școala gimnazială „Gheorghe Cioată” Todirești au organizat și desfășurat un exercițiu de alarmare și evacuare în caz de cutremur, urmat de stingerea unui incendiu. În cadrul exercițiului au participat 12 cadre didactice și aproximativ 200 de elevi, alături de cadrele ISU, personalul World Vision și autoritățile publice locale, împreună cu serviciul voluntar pentru situații de urgență al comunei Todirești. La auzul sirenelor care anunțau producerea unui cutremur, copii, sub înfrumarea cadrelor didactice și a pompierilor militari, au exersat regulile specifice în cazul unei asemenea calamități, pentru ca ulterior, la anunțul că s-a produs un incendiu, aceștia să fie îndrumați pentru părăsirea în ordine a sălilor de curs.

În cadrul acestei simulări, participanții au urmărit respectarea pașiilor din materialele de informare preventivă cu titlul „10 pași de urmat în cadrul unui exercițiu la cutremur în unitățile de învățământ”, material editat și tipărit în urma colaborării dintre ISU Vaslui și World Vision România, biroul Vaslui. Acest ghid de comportare în caz de cutremur a fost distribuit cu titlu gratuit în mai multe unități școlare din județul Vaslui.

Cutremur de 3 grade în zona Vrancea, cu epicentrul în județul Buzău

Un cutremur cu magnitudinea de 3 grade pe scara Richter s-a produs sâmbătă, la ora 20.13, în zona Vrancea, epicentrul seismului fiind în județul Buzău, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Seismul s-a produs la adâncimea de 117 kilometri, iar orașele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului sunt Râmnicu Sărat (42 de kilometri), Covasna (46 de kilometri), Focșani (51 de kilometri), Buzău (51 de kilometri) și Vălenii de Munte (59 de kilometri).

De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie și 16 martie, ultimul având epicentrul în județul Buzău.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Sursa: mediafax.ro

Ultimul cutremur din Nepal a făcut cel puțin 57 de morți și peste 1.100 de răniți

Ultimul cutremur înregistrat marți în Nepal, cu o magnitudine de 7,4 grade, a făcut cel puțin 57 de morți și 1.129 de răniți, în majoritate în cartierul Dolakha, din nord-vestul capitalei Kathmandu, au anunțat surse oficiale, citate de EFE.

Potrivit Ministerului de Interne nepalez, 34 de oameni și-au pierdut viața numai în Dolakha, cartier situat în apropiere de Sindhupalchok, zona cea mai afectată de seismul de 7,8 grade din 25 aprilie, care s-a soldat deja cu peste 8.000 de morți și circa 17.800 de răniți.

Premierul nepalez Sushil Koirala a cerut populației să dea dovadă de ‘control’ și ‘calm’ și a dat asigurări că executivul a mobilizat toate resursele pentru a ajuta populația.

Sursa: agerpres.ro

Cutremur de 3,5 grade pe scara Richter în Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade pe scare Richter s-a produs luni dimineață în zona seismică Vrancea, informează Institutul Național pentru Fizica Pământului.

Seismul s-a produs la adâncimea de 119 kilometri și a avut intensitatea I în zona epicentrală. Orașele cele mai apropiate de epicentrul seismului sunt Covasna (36 de kilometri), Târgu Secuiesc (50 de kilometri), Râmnicu Sărat (53 de kilometri), Focșani (58 de kilometri) și Vălenii de Munte (58 de kilometri).

De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie și 16 martie, ultimul având epicentrul în județul Buzău.

 În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.
Sursa: mediafax.ro

Vine în România un cutremur ca în Nepal? Ce spun specialiștii

Sunt șocante imaginile din Nepal, după cutremurul de 7,8 produs sâmbătă. Este posibil să ne lovească și pe noi o asemenea catastrofă? Nu, spun categoric specialiștii.
Seismul devastator din Nepal a adus din nou în discuție zona Vrancea, unde pământul se mișcă permanent. ”Acum, în Vrancea este o activitate redusă. În luna aprilie, cel mai mare cutremur a avut magnitudinea 3,6. Asta ar putea să însemne că energia s-a consumat la începutul anului și că se rearanjează plăcile. Vrancea nu poate genera un cutremur mai mare de 7,8. Din punct de vedere geologic este maximum posibil, după cum a calculat o comisie de specialiști, după 1977”, ne-a explicat Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).
Gheorghe Mărmureanu, fostul director INFP, a explicat cum s-a produs cutremurul de 7,8 din Nepal și ce șanse există ca România să fie lovită de un eveniment de o asemenea magnitudine.Acesta a arătat că seismul din Nepal a fost rezultatul ciocnirii a două mari plăci tectonice, cea indiană și cea euroasiatică. Seismologul mai spune că Nepalul e predispus la cutremure catastrofale și este chiar curios că au trecut 80 de ani de la ultimul cutremur de proporții. În România, specificul zonei Vrancea este diferit. Aici se produc cutremure la mare adâncime, iar cel din Nepal a fost de suprafață. Solul de acolo este format preponderent din granit și bazalt, iar asta a contribuit la urmările catastrofale. “Noi suntem norocoși. Avem o sedimentare foarte bună, puternică, argilă, care înghite energia, pentru că viteza undei seismice printr-o rocă de granit este de aproape 2.000 de ori mai mare ca la nisip. Deci este logic că nu se amortizează energia asta”, a mai precizat Gheorghe Mărmureanu, potrivit bzi.ro.

“Rugăciunile ne-au ocrotit”

“Am avut parte în acea zi de Puja (ritual de rugăciune), un lama (preot hindus) ne-a binecuvântat, ne-a ocrotit să nu se întâmple ceva rău cu noi”. Într-adevăr, ploieșteanul Marius Iliescu (51 de ani), un pasionat de mic al muntelui, a scăpat ca prin urechile acului din infernul nepalez. Cu 30 de minute înainte de seismul devastator, Iliescu părăsea expediția Everest 2015 și se îmbarca în avionul care-l aducea acasă. “Am aflat la aterizarea în Istanbul, că la 30 de minute după ce am decolat a avut loc nenorocirea. Am avut noroc”, spune acum ploieșteanul.

După zeci de ani de așteptare, Marius Iliescu a reușit să plece în călătoria mult așteptată, alături de alipinistul Zsolt Torok. “Am plănuit acest drum împreună, care pentru amândoi reprezenta un vis din copilărie. Fiecare cu posibilitățile lui. El are antrenament și își dorește foarte mult să ajungă pe vârf, eu mi-am dorit să ajung măcar până în tabăra de bază”, își începe povestea Marius Iliescu. În total, a fost plecat zece zile. Dintre acestea, patru zile le-a petrecut în tabăra de bază. A plecat spre casă cu doar câteva zeci de minute înainte de producerea cutremurului. I-a lăsat în expediție pe alpiniștii Alex Găvan, Teofil Vlad, Justin Ionescu și Zsolt Torok. Acum, gândul lui e către colegi. Ține legătura cu alpiniștii rămași acolo. Mai puțin pe telefon, mai mult pe calculator, zi și noapte. “Mi-au spus că au început să vină elicopterele să evacueze alpiniștii care sunt blocați în Tabăra 1 și să-i aducă în tabăra de bază. Din Tabăra 1 au plecat doi șerpași care să se ducă să vadă care e situația cu ghețarul, cât de mult a fost afectat. Se pare că în crevasele din ghețar sunt oameni care au picat, sunt izolați acolo”.

 Bilanțul tragediei

Peste 3.700 de persoane și-au pierdut viața în dezastrul care a lovit sâmbătă Nepalul și 6.500 au fost rănite. Seismul de 7,8 grade a șters de pe fața pământului sate întregi. Autoritățile se așteaptă ca numărul victimelor să depășească 10.000, având în vedere că provincia Gorkha e complet izolată de lume și comunități întregi de peste 1.000 de suflete nu pot primi îngrijiri medicale. Aceasta e cea mai mare catastrofă care a lovit Nepalul din 1934 și până în prezent.

Replici periculoase

Peste 20 de replici au avut loc în ultimele 48 de ore de la tragedie. Peste 70% din clădirile din Kathmandu au fost puse la pământ de zgâlțâirile repetate ale pământului. 100.000 de soldați sunt mobilizați. Sute de mii de oameni dorm în corturi de teama unui nou seism. 18 oameni au murit prinși de avalanșă și autoritățile se așteaptă ca numărul acestora să atingă 200. Ieri, abia primele elicoptere au ajuns cu provizii în taberele de alpiniști.

Ajutoare internaționale

14 echipe medicale din toată lumea au ajuns ieri în Nepal. Conform ONU, 15 țări și-au trimis cele mai bune echipe și echipamente de căutare printre ruine. Peste un milion de copii nepalezi au fost luați în grija organizațiilor internaționale care se tem acum de producerea unor epidemii, având în vedere că la nivel național se instituie foametea și criza apei. Japonia, Noua Zeelandă și SUA au fost primele care au trimis ajutoare ieri, imediat după deschiderea aeroportului din Kathmandu.

Dezastru internațional

Nu mai puțin de 10 țări au raportat ieri bilanțul persoanelor dispărute și al celor ucise de cutremur: Australia: 549 de turiști se află în Nepal, 200 sunt în siguranță; Bangladesh: 50 de persoane date dispărute; Franța: 674 de persoane date dispărute; India: 5 persoane decedate în Nepal; Marea Britanie: peste 200 de englezi sunt izolați în Nepal; SUA: 3 persoane și-au pierdut viața.

Cutremur în Nepal: Numărul morților a ajuns la 2.450 (nou bilanț)

Cutremurul de sâmbătă din Nepal a dus la moartea a 2.450 de oameni, potrivit unui nou bilanț difuzat duminică de o oficialitate a Ministerului de Interne de la Kathmandu, informează DPA.

“Bilanțul victimelor se ridică deocamdată la 2.450 de persoane. Circa 6.000 de oameni au fost răniți în timpul cutremurului”, a declarat pentru DPA purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne nepalez, Laxmi Dhakal. Majoritatea deceselor au fost provocate de prăbușirea acoperișurilor sau a pereților.

“Provocarea imediată pentru noi este de a avea acces la zonele izolate unde majoritatea caselor s-au prăbușit. Este greu de ajuns acolo”, a explicat el, adăugând că, îndeosebi la sate, este nevoie urgentă de produse de bază, alimentare și nealimentare.

Sursa: agerpres.ro

FMI este gata sa evalueze necesarul de finantare al statului Nepal, dupa cutremurul devastator de sambata

FMI este gata sa trimita o echipa in Nepal, pentru evaluarea necesarului de finantare, in timp ce guverne, companii private si grupuri umanitare s-au mobilizat sa sprijine acest stat dupa cel mai grav cutremur produs in ultimele opt decenii, transmite Bloomberg, citat de Mediafax.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, si-a exprimat “profunda simpatie” fata de populatia nepaleza si a afirmat intr-un comunicat ca va colabora cu Banca Mondiala, Banca Asiatica pentru Dezvoltare si alte agentii, pentru acordarea de ajutor.

Peste 1.500 de persoane si-au pierdut viata, potrivit datelor existente, in cutremurul de 7,8 grade produs sambata in Nepal. Bilantul este asteptat sa creasca, pe masura ce echipele de salvare cauta supravietuitori sub ruinele cladirilor prabusite.

Nepal este una dintre cele mai sarace tari din Asia, cu un venit mediu pe cap de locuitor de circa 62,5 dolari pe luna. Functionarea infrastructurii, de la telefonia mobila la sistemele de purificare a apei, a fost intrerupta din cauza cutremurului.

Organizatii importante precum Oxfam, Save the Children si Unicef au publicat apeluri pentru sprijinirea Nepalului, pe site-urile proprii, iar retelele de socializare abunda in imagini cu distrugerile provocate de cutremur.

Unicef ofera provizii, inclusiv tablete de purificare a apei, truse igienice si suplimente nutritive, colaborand cu guvernul si alti parteneri din Nepal pentru a acoperi nevoile imediate ale copiilor.

Guvernul american a alocat deja fonduri initiale de sprijin de 1 milion de dolari, suma egala cu cea oferita de gigantul din sectorul tehnologiei Google. Un director din cadrul Google si-a pierdut viata intr-o alunecare de teren pe muntele Everest, iar compania incearca sa aduca acasa alti trei angajati. Circa 18 straini au murit dupa o avalansa pe Everest, potrivit CNN.

Agentia pentru Dezvoltare Internationala din Statele Unite si China vor trimite echipe de asistenta in caz de dezastru.

Sprijinul cel mai important vine insa din partea Indiei, care trebuie sa dea ajutor si propriilor cetateni din nordul tarii, afectat la randul sau de cutremur, unde circa 34 de persoane si-au pierdut viata.

Cutremurul a provocat pagube majore in regiuni dens populate din Nepal si a zdruncinat cladiri din India, Tibet si Bangladesh.

Autoritatile nepaleze au solicitat echipe medicale si de salvare, a spus secretarul indian de Externe, S. Jaishankar.

India a trimis deja in Nepal un avion militar, personal de management al dezastrelor, caini de cautare, echipamente si experti in cladiri prabusite.

Dezastrul a atras condoleante si promisiuni de ajutor din partea liderilor mondiali.

Premierul britanic David Cameron si ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier au spus ca tarile lor sunt gata sa faca tot posibilul pentru a ajuta.

Singapore si Israel vor trimite la randul lor echipe de salvare si alte ajutoare.

Sursa: hotnews.ro

CUTREMUR PUTERNIC în Nepal: Peste 1457 de persoane au murit. Alpinistul Alex Găvan: “În acest moment, îngerii păzitori sunt elicopterele”. ANUNȚUL MAE cu privire la românii din Nepal

Un cutremur puternic cu magnitudinea de 7,9 s-a înregistrat sâmbătă în apropiere de Kathmandu, capitala Nepalului, provocând victime și pagube importante. Seismul a provocat moartea a cel puțin 1.457 de persoane, relatează ABC News în pagina electronică.

UPDATE Cel puțin 1.457 de persoane au murit

Cutremurul a provocat moartea a cel puțin 1.457 de persoane, relatează ABC News în pagina electronică.

De asemenea, alte 1.055 de persoane au fost rănite, a anunțat ministrul nepalez de Finanțe, Ram Sharan Mahat, care a citat armata.

 UPDATE MAE: Cei 10 cetățeni români identificați în Nepal, printre care patru alpiniști, sunt bine

Ministerul de Externe a informat, sâmbătă seara, că toți cei 10 cetățeni români, șase turiști și patru alpiniști, identificați în Nepal, unde s-a produs un seism cu magnitudinea 7,9, “sunt bine”.

Vicepreședintele Federației Române de Alpinism și Escaladă a informat că doi alpiniști români, aflați pe versant în momentul producerii avalanșei provocate de cutremur, “sunt bine și în prezent se află în tabăra numărul 1 din Nepal”, potrivit unui comunicat MAE cu informații actualizate la ora 21.00, ora României, în legătură cu situația cetățenilor români din Nepal.

Familiile celor doi au fost informate de acest lucru de liderul grupului de expediție, mai anunță MAE, precizând că cei doi alpiniști fac parte din grupul de patru care s-a aflat pe versant în momentul producerii avalanșei. Până acum, nu se reușise stabilirea unui contact cu ei, în timp ce despre ceilalți doi se știa din cursul zilei că sunt în siguranță.

MAE informează că, până în prezent, au fost identificați în Nepal 10 cetățeni români, șase turiști și cei patru alpiniști menționați, și că toți “sunt bine”.

Cei patru alpiniști români aflați într-o expediție pe muntele Everest, în timul producerii unei avalanșe, sunt Alex Găvan, Teofil Vlad, Justin Ionescu și Zsolt Torok.

Alex Găvan este de părere că singurii îngeri păzitori sunt, în aceste momente, elicopterele. El a precizat că acum este “un timp al acțiunii”.

“Există un timp pentru a acționa și un timp pentru a vorbi. De această dată suntem în prima situație. Orice declarație făcută în această situație nu poate nici să îi aducă înapoi pe cei care au murit și nici să îi ajute pe toți cei care sunt acum într-o situație de urgență. În acest moment, îngerii păzitori sunt elicopterele, care sunt așteptate mâine la prima oră, daca vremea permite, precum și toți cei care vor avea grijă de cei răniți în această noapte. Orice alte cuvinte ar însemna pentru mine o lipsă de respect față de marea amărăciune și marea durere pe care le trăiesc oamenii. Acesta este un timp al acțiunii”, este ultimul mesaj transmis de Alex Găvan, prin intermediul echipei sale de comunicare.

Pe parcursul zilei de sâmbătă, Găvan a reușit să scrie pe Twitter că a fost o “avalanșă uriașă” și că multe persoane se aflau pe munte. “Tabăra de bază de pe Everest cutremur uriaș, apoi avalanșă de pe Pumori”, a scris alpinistul român. “Alergând pentru viață din cortul meu. Nevătămat. Multe persoane se află pe munte”, a adăugat Găvan.

El a revenit ulterior cu un nou mesaj pe Twitter, în care face apel să fie trimise elicoptere pentru transportarea răniților de pe Everest.

“Am ajutat la căutarea și salvarea victimelor dintr-o vastă zonă devastată. Mulți morți. Mult mai mulți răniți. Mulți vor muri” dacă nu sunt transportați cu elicopterele de urgență, a avertizat Găvan.

Alex Găvan s-a aflat, sâmbătă dimineață, în momentul producerii avalanșei din Everest, în Tabăra de Bază de pe Everest. Aceasta este comună pentru Lhotse și Everest. El a reușit să se salveze, iar acum contribuie la operațiunile de salvare a răniților.

“Sunt în Tabăra de Bază Avansată. Am simțit cutremurul. Sunt bine. Aici e ok. S-a format însă o mare crevasă spre North Col. Chinezii vor coborî câteva zile de pe munte. Eu voi coborî mâine în Tabăra de Bază“, a anunțat Teofil Vlad, potrivit unui mesaj postat pe contul de Facebook al Everest 2015 Expedition.

UPDATE Cel puțin 1.341 de morți

Bilanțul anterior era de peste 1.220 de morți, dintre care 1.170 în Nepal și 52 în țările învecinate.

UPDATE Cel puțin 1.220 de morți

Cutremurul a provocat moartea a cel puțin 1.170 de persoane numai în această țară și a altor 52 în țările învecinate, relatează Reuters în pagina electronică.

Pe fondul temerilor privind un dezastru umanitar în țara săracă cu 28 de milioane de locuitori, Guvernul copleșit de situație a făcut apel la ajutor străin. India a fost prima care a răspuns, trimițând avioane militare cu echipament medical și echipe de intervenție.

Un oficial din poliție a precizat că bilanțul a ajuns la 1.170 de morți numai în Nepal, dintre care mai mult de jumătate în Valea Kathmandu. Alte 36 de persoane au murit în nordul Indiei, 12 în regiunea autonomă chineză Tibet și patru în Bangladesh.

La rândul său, ministrul nepalez de Finanțe, Ram Sharan Mahat, a scris pe Twitter că, potrivit armatei nepaleze, 1.457 de persoane au murit în urma seismului, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.

Potrivit Reuters, o echipă montană a armatei indiene a descoperit 18 cadavre pe Muntele Everest, unde o avalanșă declanșată de cutremur a acoperit tabăra de bază folosită de alpiniștii care vor să urce pe cel mai înalt vârf din lume. Peste 1.000 de alpiniști se aflau acolo pentru începutul sezonului de alpinism.

UPDATE MAE: Cei doi români aflați în zona afectată de cutremur în Nepal sunt în afara oricărui pericol

MAE a stabilit, prin intermediul familiilor, legătura cu cei doi români aflați în zona afectată de cutremur în Nepal și care erau căutați, aceștia fiind în afara oricărui pericol, iar doi dintre cei patru alpiniști  sunt în siguranță,potrivit informațiilor obținute de Ambasada României din India.

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, Ambasada României la New Delhi a contactat telefonic doi cetățeni români care se află în Nepal pentru un circuit turistic și care își anunțaseră prezența în regiune, situația acestora nefiind afectată de cutremur.

MAE mai precizează că, în cursul după-amiezii de sâmbătă, în continuarea demersurilor inițiate de instituție, au mai fost identificați în Nepal alți doi cetățeni români care sunt, de asemenea, în afara oricărui pericol.

Totodată, Ministerul de Externe a reușit să stabilească, prin intermediul familiilor din România, legătura cu cei doi români aflați în zona afectată de cutremur și care erau căutați încă de dimineață, aceștia fiind în afara oricărui pericol.

“Misiunea diplomatică din India are în continuare în atenție situația unui grup de patru alpiniști români aflați într-o expediție în regiune, urmărindu-se cu prioritate contactarea acestora și stabilirea situației lor după producerea cutremurului. Din informațiile disponibile de la Ambasada României la New Delhi, doi dintre cei patru alpiniști sunt în siguranță, acest lucru fiind confirmat și de reprezentantul Federației Române de Alpinism și Escaladă, cu care structura specializată din MAE ține legătura în permanență”, se arată în comunicat, cu precizarea că aceste informații au fost actualizate la ora 18.00, ora României.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că, până la acest moment, misiunea diplomatică nu a primit nicio confirmare oficială referitoare la existența vreunui cetățean român printre victime.

MAE face apel la cetățenii români care au rude sau prieteni în zona afectată de cutremur să informeze asupra acestui lucru la numărul de telefon 0728.557.116 sau pe email la adresa comunicare.consulara@mae.ro

Atât Ambasada României la New Delhi, cât și Consulatul Onorific al României din Nepal mențin legătura permanentă cu autoritățile locale și monitorizeaza evoluția situației din regiunea afectată, fiind pregătite să acorde asistență consulară de specialitate.

UPDATE Cutremurul puternic produs sâmbătă în Nepal a provocat moartea a peste 870 de persoane și pagube importante, a anunțat un purtător de cuvânt al poliției, citat de BBC News Online.

Cel mai grav seism înregistrat în Nepal în ultimii 81 de ani a cauzat prăbușirea a numeroase clădiri și a provocat, de asemenea, pagube și victime în statele învecinate India și Bangladesh, dar și în Tibet și pe Muntele Everest. Guvernul a decretat stare de urgență în zonele afectate.

Epicentrul seismului cu magnitudinea 7,9 a fost localizat la 80 de kilometri est de Pokhara, al doilea oraș ca mărime din Nepal. Hipocentrul seismului a fost localizat la o adâncime mică, de numai doi kilometri.

Un purtător de cuvânt al poliției a declarat pentru BBC că 876 de persoane au murit în urma cutremurului și peste 1.700 au fost rănite. Cel puțin 524 de persoane au murit la Kathmandu, a precizat acesta.

Un oficial din Ministerul de Interne declara anterior pentru Reuters că bilanțul era de 758 de morți în Nepal. Alte 34 de decese au fost raportate în nordul Indiei și unul în Bangladesh.

“Sute de persoane ar putea fi moarte și sunt informații despre pagube ample. Devastarea nu se limitează la anumite zone din Nepal. Aproape toată țara a fost lovită”, a afirmat Krishna Prasad Dhakal, adjunctul șefului misiunii de la ambasada Nepalului din New Delhi.

Cel puțin 12 persoane au fost ucise în urma seismului în nordul Indiei, dintre care șase în Uttar Pradesh, unde s-a prăbușit o casă, și alte șase în Bihar, potrivit autorităților guvernamentale.

Un turn din secolul al XIX-lea s-a prăbușit la Kathmandu, presa locală relatând că cel puțin 50 de persoane au fost blocate sub dărâmături. Turnul Dharara, construit în 1832, era un obiectiv turistic deschis vizitatorilor de zece ani.

Televiziunile au prezentat imagini cu răniți tratați pe străzi, în afara spitalelor, și mai multe cadavre acoperite cu pături.

Cutremurul cu magnitudinea de 7,9 produs sâmbătă în Nepal a provocat avalanșe pe Muntele Everest, numeroși alpiniști fugind la adăpost. Alpinistul român Alex Găvan, care se află în zonă, a anunțat pe Twitter că nu a fost rănit.

“Tabăra de la baza Everestului cutremur uriaș apoi avalanșă de pe Pumori”, a scris alpinistul român Alex Găvan pe Twitter. “Alergând pentru viață din cortul meu. Nevătămat. Multe multe persoane se află pe munte”, a adăugat Găvan.

Sursa; mediafax.ro

Două cutremure în Vrancea, de 3 și 3,6 grade, în ultimele 12 ore

Două cutremure, unul de 3 și altul de 3,6 grade, s-au produs în zona seismică Vrancea, în ultimele 12 ore.

Cutremur de 3 grade în zona Vrancea

Conform sursei citate, cutremurul a avut loc vineri noapte, la ora 00.15.

Orașele cele mai apropiate de epicentrul seismului sunt Covasna (31 de kilometri), Târgu Secuiesc (44 de kilometri), Focșani (56 de kilometri) și Sfântu Gheorghe (58 de kilometri).

De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie și 16 martie, ultimul având epicentrul în județul Buzău.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Cutremur de 3,6 grade în zona Vrancea, fiind al doilea seism în ultimele 12 ore

Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter s-a produs în zona seisimică Vrancea, în județul Vrancea, la adâncimea de 111 kilometri, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Cutremurul a avut loc vineri, la ora 9.39, conform sursei citate.

Acesta este cel de-al doilea sesim înregistrat în ultimele 12 ore, după ce vineri noapte un alt cutremur a avut loc la ora 00.15.

Orașele cele mai apropiate de epicentrul seismului au fost Covasna (31 de kilometri), Târgu Secuiesc (44 de kilometri), Focșani (56 de kilometri) și Sfântu Gheorghe (58 de kilometri).

De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie și 16 martie, ultimul având epicentrul în județul Buzău.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Sursa: mediafax.ro

 

Cutremur de 3,7 grade în Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 3,7 grade pe scara Richter s-a produs în zona Vrancea, în județul Buzău, marți, la ora 20.33, la adâncimea de 140 de kilometri, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Orașele cele mai apropiate de epicentrul seismului sunt Covasna (37 kilometri),Vălenii de Munte (47 km), Săcele (51 km), Târgu Secuiesc (53 km) și Sfântu Gheorghe (57 km).

De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie și 16 martie, ultimul având epicentrul în județul Buzău.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Sursa; mediafax.ro

Cutremur de 3,6 grade în Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, luni, la ora 12.15, la adâncimea de 170 de kilometri, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Orașele cele mai apropiate de epicentrul seismului sunt Covasna (30 kilometri), Târgu Secuiesc (44 kilometri), Sfântu Gheorghe (56 kilometri), Râmnicu Sărat (57 kilometri) și Focșani (58 kilometri).

De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie și 16 martie, ultimul având epicentrul în județul Buzău.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Sursa; mediafax.ro

Cutremur de 4,9 grade în Vrancea, simțit și în București

Un cutremur cu magnitudinea de 4,9 grade pe scara Richter a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică în zona seismică Vrancea, fiind simțit și în București, informează Institutul Național pentru Fizica Pământului.

Seismul, care a avut epicentrul în județul Buzău, este cel mai mare ca magnitudine înregistrat în acest an.

Cutremurul s-a produs la adâncimea de 141 de kilometri și a avut intensitatea IV în zona epicentrală. Orașele cele mai apropiate de epicentrul seismului sunt Covasna (34 de kilometri), Târgu Secuiesc (49 de kilometri), Râmnicu Sărat (54 de kilometri), Focșani (57 de kilometri) și Valenii de Munte (59 de kilometri).

Un alt cutremur, cu magnitudinea de 3,7 grade, s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă, în Vrancea.

De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie și 16 martie, ultimul având epicentrul în județul Buzău.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Sursa: mediafax.ro

Cutremur de 3,9 grade în zona Vrancea, cu epicentrul în județul Buzău

Un cutremur cu magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richter s-a produs sâmbătă, la ora 00.31, în zona Vrancea, epicentrul seismului fiind în județul Buzău, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Seismul s-a produs la adâncimea de 118 kilometri și a avut intensitatea II în zona epicentrală. Orașele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului sunt Covasna (43 de kilometri), Râmnicu Sărat (45 de kilometri), Focșani (52 de kilometri), Buzău (53 de kilometri) și Târgu Secuiesc (57 de kilometri).

Cel mai mare cutremur din acest an, cu magnitudinea de 4,6 grade, s-a produs în 24 ianuarie, în zona seismică Vrancea.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Sursa: mediafax.ro

CUTREMUR de 3,1 grade în zona Vrancea, cu epicentrul în județul Buzău

Un cutremur cu magnitudinea de 3,1 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la ora 16.01, în zona Vrancea, epicentrul seismului fiind în județul Buzău, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Seismul s-a produs la adâncimea de 138 de kilometri, iar orașele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului sunt Vălenii de Munte (39 de kilometri), Covasna (45 de kilometri), Mizil (52 de kilometri), Buzău (53 de kilometri) și Săcele (53 de kilometri).

Un alt cutremur, cu magnitudinea de 3 grade pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 08.03, în zona Muntenia, epicentrul seismului fiind în județul Brăila.

Cel mai mare cutremur din acest an, cu magnitudinea de 4,6 grade, s-a produs în 24 ianuarie, în zona seismică Vrancea.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Sursa: mediafax.ro

Ce fac bârlădenii în cazul unu cutremur devastator?

de Simona MIHĂILĂ

Astăzi se împlinesc 38 de ani de la producerea cutremurului rămas în memoria populației ca unul dintre cele mai mari din istoria României. Cutremurul s-a produs la ora 21.22, la o adâncime de circa 110 km, având o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de aproximativ 56 de secunde. La nivelul întregii țări au fost înregistrate 1.578 de persoane decedate (1.424 în București), 11.300 persoane rănite, iar aproximativ 33.000 de locuințe s-au prăbușit sau au fost grav avariate. Cutremurele de pământ din zona Vrancei din ultima perioadă au reactivat spaima localnicilor față de perpectiva unui dezastru. Vrancea este zona seismogenă cea mai activă din România, din perimetrul său făcând parte și județul Vaslui.
La fiecare mică zgâlțâială, inimile a peste 450.000 de vasluieni stau în loc. Nimeni nu știe ce urmează să se întâmple, dacă secunda următoare înseamnă sfârșitul. E sigur, însă, că tabloul imaginat de fiecare dintre noi este cu atât mai înfiorător, cu cât nimeni nu ne poate garanta că nu devine realitate: oameni sub dărâmături, clădiri ruinate, curent întrerupt, morți, răniți, strigăte disperate după ajutor, incendii.
Nu este nimeni care să nu se fi închipuit în mijlocul unui scenariu în care blocul în care locuiește s-a prăbușit, în care nu știm încotro să o luăm, dacă cineva va veni să ne salveze, să ne ofere alimente, îmbrăcăminte groasă sau un adăpost. Dar cele mai dureroase imagini sunt cele în care ne căutăm disperați familia.
Ne oprim aici cu descrierea detaliilor înfiorătoare ale unei realități pe care mulți dintre noi au trăit-o la ultimul “mare cutremur”, acela din 1977. Din păcate, numai la Bârlad, unii dintre ei împreună cu alții care au văzut doar la televizor urmările dezastrului de atunci, ar putea deveni oricând sinistrații de maine. Se cunoaște faptul că, la intervale de 35 – 40 de ani, în zona Vrancea se produc cutremure devastatoare. Chiar dacă declarațiile specialiștilor au devenit ceva mai temperate în legătură cu acest subiect, mai ales pe fondul psihozei create în ultimii ani de informația că “marele cutremur” e tot mai aproape, un lucru rămâne concret: în orice moment se poate produce un seism major.
La Bârlad, peste 2.000 de familii ce însumează circa 6.000 de suflete trăiesc în 51 de blocuri de locuințe descoperite, în urma expertizelor tehnice efectuate în ultimii ani, ca făcând parte din clasele I, II și III de risc.
Concret, din 2014 familii, 611 locuiesc în clădiri care prezintă clasa I de risc în caz de seism (aproape 2.000 de oameni). Asta înseamnă că, în situația unui cutremur cu magnitudinea mai mare de 7 pe scara Richter, aceste blocuri sunt în mare pericol de prăbușire. Fiind vorba de regulă, de clădiri construite înainte de 1940, constructorii susțin că normele de protecție antiseismică sunt reduse. La asta se adaugă gradul de uzură, tot mai accentuat ca urmare a cutremurelor produse de-a lungul vemii, dar și materialele și tehnicile de construcție mult inferioare celor folosite în zilele noastre.
În clasa 2 de risc seismic intră imobilele pentru care posibilitatea de prăbușire în caz de cutremur este mică, dar nu inexistentă. Un seism major poate afecta elementele de compartimentare și scările, fără a pune în pericol structura de rezistenta. În astfel de clădiri locuiesc 706 familii de bârlădeni.

„Nu tremur la cutremur!”

 Având în vedere că una din principalele caracteristici ale unui cutremur este producerea bruscă, fără niciun semn de avertizare, efectele sale pot fi considerabil diminuate, atât din punct de vedere material, cât și al stresului, printr-o pregătire adecvată a populației. Plecând de la acest aspect, în data de 26 ianuarie, la sediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, a avut loc lansarea oficială a Campaniei Naționale de Informare și Pregătire a Populației, denumită sugestiv „Nu tremur la cutremur”.

Campania se desfășoară la nivel național, având scopul principal de a informa corect cetățenii cu privire la modalitățile prin care se pot proteja împotriva unui seism. În cadrul acesteia sunt aduse la cunoștința populației informații despre măsurile de pregătire a locuinței în caz de cutremur, măsurile privind pregătirea individuală și a familiei pentru a face față unui seism, precum și comportamentul care trebuie adoptat pe durata și după producerea acestuia. Grupul țintă este reprezentat de copii și adulți atât din mediul urban, cât și din cel rural, care pot fi expuși unei astfel de situații.

Obiectivele propuse în cadrul campaniei se referă la: cunoașterea riscurilor la care este expusă o persoană în momentul declanșării unui cutremur; prezentarea modalităților de protecție individuală și colectivă în timpul  manifestării unui cutremur; necesitatea pregătirii individuale sau colective (în familie, la serviciu etc..) și importanța educației anti-cutremur.

Acțiunile de informare desfășurate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al județului Vaslui au caracter permanent, în acest sens, fiind desfășurate activități de informare în cadrul Centrului de Pregătire în domeniul Situațiilor de Urgență Vaslui și Punctele Bârlad, Huși și Negrești. Diseminarea informațiilor este realizată atât prin intermediul materialelor printate (flyere, afișe, pliante) cât și prin intermediul celor șapte spoturi  animate. Astfel, publicul țintă al campaniei este informat despre modalitățile de pregătire pentru efectele unui seism major și despre  comportamentul adecvat în situația declanșării unui cutremur de magnitudine ridicată, fiind abordate mai multe situații: în locuință, la școală, pe stradă, la serviciu, în centre comerciale. Totodată cu ocazia controalelor pe linia prevenirii incendiilor se efectuează permanent exerciții practice de simulare a producerii unui cutremur.

Totusi , fără să panicăm pe nimeni, readucem în atenția populației principalele reguli de pregătire antiseismică, protecție, comportare și acțiune a populației în caz de cutremur, astfel:

Înainte de cutremur

– nu aduceți modificări structurale în apartamentul dumneavoastră prin spargerea unor elemente de rezistență;

– asigurați piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse și înalte, între ele și prin prindere de un perete, grindă solidă în locurile unde se aglomerează de obicei persoane la locul de muncă sau în familie;

– identificați din timp locurile cele mai sigure în casa dvs în caz de cutremur (locuri sigure: sub mese sau birouri grele, pe holuri, în colțul camerelor, langă stâlpii de rezistență; Locuri periculoase: lângă ferestre sau oglinzi sau langă obiecte grele ce ar putea să cadă);

– procurarea în locuință a cel puțin unui stingător și amplasarea acestuia într-un loc cunoscut și accesibil în orice moment, lângă sursele potențiale de incendiu; învățați utilizarea acestuia;

– reținerea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranțelor, robinetelor generale și locale pentru apă, gaze și electricitate și a modului lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să puteți lua măsurile minime de intervenție de urgență – închidere/deschidere; păstrarea la îndemână o unei truse de scule adecvate;

– asigurarea ușilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilații, astfel încât deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente;

– se recomandă ca fiecare familie să aibă un rucsac de urgență pentru momentul când ar trebui să părăsească locuința în caz de cutremur, care să conțină: apă (minim 4 litri) , alimente neperisabile, lanternă, baterii, fluier, articole de igienă;

Pe timpul cutremurului

– Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile;

– Preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând la accidente grave, nedorite. De reținut că scările sunt elemente de construcții cele mai sensibile la deplasările diferențiate ale etajelor;

– Rămâneți în încăpere sau locuință, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot accidenta, protejați-vă sub o grindă, toc de ușă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilități vă puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos iar cu palmele împreunate vă veți proteja capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral capul;

– Dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic;

– Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, evitați aglomerația, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideți ușa locuinței spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice;

– Nu alergați în stradă.

– Acordați prim ajutor persoanelor rănite.

– Dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Nu fugiți pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur.

– Dacă vă aflați intr-un mijloc de transport în comun nu părăsiți locul dumneavoastra pană la oprirea cutremurului;

– Dacă vă aflați în mașina dumeavoastră opriți cât mai repede. Evitați podurile și tunelurile și nu ieșiți din masină pe timpul cutremurului;

– Dacă sunteți într-un loc public aglomerat ( cinema, teatru, magazin), nu vă repeziți către ieșire. Îmbulzeala poate face victime. Stați intr-un colț ghemuit, protejându-vă ceafa cu mâinele;

După producerea cutremurului

– Nu părăsiți imediat clădirea în care v-a surprins seismul. Acordați mai întâi primul ajutor celor afectați de seism. Calmați persoanele intrate în panică;

– Fiți pregătit pentru eventualele replici ale cutremurului. Aceste cutremure secundare sunt de obicei mai puțin violente decât primul dar pot fi suficient de puternice pentru a produce noi pagube structurilor afectate;

– Dacă s-a declanșat un incendiu, căutați să-l stingeți prin forțe proprii.

– Verificați starea instalațiilor electrice de gaze- În cazul constatării de avarii, închideți alimentarea locală sau generală și anunțați unitatea pentru intervenție. Nu folosiți foc deschis;

– Ajutați pe cei răniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de construcții, să se degajeze. Nu mișcați răniții grav – dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniți suplimentar din alte cauze – până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat;

– Nu utilizați telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privința intervenției post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice;

– Părăsiți cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificați mai întâi scara și drumul spre ieșire spre a nu vă expune la pericole;

– Pentru orice eventualitate, preveniți rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieșirea din clădire utilizând orice element care să vă asigure protecția capului- scaun/taburet, geantă, ghiozdan, cărți groase etc;

– Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniștiți-le, mai întâi, după care solicitați concursul persoanelor autorizate;

– Ascultați numai anunțurile posturilor de radioteleviziune naționale și recomandările de acțiune imediată ale organelor în drept.

– Nu contribuiți la transmiterea zvonurilor, știrilor false a panicii și a dezordinii. Sunați la numărul de urgență 112 doar pentru a anunța urgențe majore;

– La evacuare dați prioritate celor răniți sau copiilor, bătrânilor, femeilor și ascultați întocmai recomandările salvatorilor;

Experiența cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveți cunoștințe necesare supraviețuirii până la intervenția echipelor de salvare în cazul unei situații extreme în care, de exemplu, ați fi surprinși sub niște dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă, ascensor etc. blocată, prin înțepenirea ușilor sau din alte cauze.

Iată lista blocurilor cu risc seismic din județul Vaslui:

Cutremur de 4,2 grade în Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter s-a produs sâmbătă, la ora 21.10, în zona Vrancea, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Seismul s-a produs la adâncimea de 143 de kilometri și a avut intensitatea II în zona epicentrală. Orașele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului sunt Covasna (39 de kilometri), Focșani (43 de kilometri), Mărășești (48 de kilometri), Târgu Secuiesc (49 de kilometri) și Râmnicu Sărat (51 de kilometri).

Un alt cutremur, cu magnitudinea de 3,3 grade pe scara Richter, s-a produs sâmbătă, la ora 05.48, în zona Vrancea, epicentrul seismului fiind în județul Buzău.

Cel mai mare cutremur din acest an, cu magnitudinea de 4,6 grade, s-a produs în 24 ianuarie, în zona seismică Vrancea.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Sursa: mediafax.ro

Cutremur de 3,6 grade, luni seară, în zona Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter s-a produs luni, la ora 21.34, în zona Vrancea, epicentrul seismului fiind în județul Vrancea, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Seismul s-a produs la adâncimea de 161 de kilometri, iar cele mai apropiate orașe de epicentrul cutremurului sunt Covasna (40 de kilometri) Râmnicu Sărat (46 de kilometri), Focșani (48 de kilometri), Târgu Secuiesc (53 de kilometri) și Mărășești (57 de kilometri).

Cel mai mare cutremur din acest an, cu magnitudinea de 4,6 grade, s-a produs în 24 ianuarie, în zona seismică Vrancea.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Sursa: mediafax.ro

Cutremur de 3,1 grade în zona Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 3,1 grade pe scara Richter a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică în zona seismică Vrancea, informează Institutul Național pentru Fizica Pământului.

Seismul a avut loc la ora 00:47 la o adâncime de 148 de kilometri, în județul Vrancea.

Cel mai mare cutremur din acest an, cu magnitudinea de 4,6 grade, s-a produs în 24 ianuarie, în zona Vrancea.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Sursa: mediafax.ro

Cutremur de 4,3 grade în zona Vrancea

Un cutremur de 4,3 grade pe scara Richter s-a produs, duminică, la ora 21.40, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului.

Seismul a avut epicentrul în județul Buzău, la 33 km de Covasna, 49 km de Târgu Secuiesc și 50 km de Săcele.

Tot în zona seismică Vrancea s-au produs sâmbătă două cutremure cu magnitudinea de 4,2 și respectiv 3,9 grade pe scara Richter.

În zona seismică Vrancea s-au produs, în luna decembrie a anului trecut, 13 cutremure cu magnitudini între 3 și 4,5, cel mai puternic dintre acestea fiind înregistrat în 7 decembrie.

În 22 noiembrie 2014, tot în Vrancea s-a inregistrat un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Tot în Vrancea, la 6 octombrie 2013 a avut loc un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, fiind atunci cel mai mare din ultimii patru ani.

Sursa: mediafax.ro

CUTREMUR de 3,4 grade în Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 3,4 grade pe scara Richter s-a produs joi, la ora 22.33, în Vrancea, la adâncimea de 129 de kilometri, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Orașele cele mai apropiate de epicentrul seismului sunt Covasna (39 de kilometri), Focșani (43 de kilometri), Râmnicu Sărat (49 de kilometri), Târgu Secuiesc (50 de kilometri) și Mărășești (50 de kilometri).

În zona seismică Vrancea s-au produs, în decembrie, alte zece cutremure cu magnitudini între 3 și 4,5, cel mai puternic dintre acestea fiind înregistrat în 7 decembrie.

În 22 noiembrie, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Tot în Vrancea, la 6 octombrie 2013 a avut loc un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, fiind atunci cel mai mare din ultimii patru ani.

Sursa:mediafax.ro

Cutremur de 3,9 grade în zona Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richter s-a produs luni, la ora 18.27, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 139 de kilometri, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Seismul a avut epicentrul în județul Buzău.

Orașele cele mai apropiate de epicentru sunt Covasna (38 de kilometri), Târgu Secuiesc (53 de kilometri), Vălenii de Munte (53 de kilometri), Râmnicu Sărat (53 de kilometri) și Buzău (57 de kilometri).

În zona seismică Vrancea s-au produs, în decembrie, alte șapte cutremure cu magnitudini între 3,1 și 4,5, cel mai puternic dintre acestea fiind înregistrat în 7 decembrie.

În 22 noiembrie, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Tot în Vrancea, la 6 octombrie 2013 a avut loc un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, fiind atunci cel mai mare din ultimii patru ani.

Sursa: mediafax.ro

Lista blocurilor cu bulină din județul Vaslui

Așa cum am promis în ediția de ieri, ziarul Est News vă pune la dispoziție lista blocurilor de locuințe încadrate în clasele de risc în cazul unui cutremur de pământ. Încadrarea s-a făcut în urma expertizelor tehnice efectuate după 1994, de către experți autorizați agreați de instituțiile statului. Ultima actualizare datează din martie 2005.

Simona MIHĂILĂ

Inspectoratul de Stat în Construcții a transmis această evidență primăriilor municipiilor Vaslui, Bârlad, Huși și a orașului Negrești. Toate blocurile încadrate în clasele I și II de risc, au o vechime de cuprinsă între 30 și 40 de ani, fiind construite în perioada 1960 – 1970.

În Bârlad există cele mai multe blocuri cu real pericol de prăbușire în cazul unui cutremur de proporții (magnitudine peste 7 pe scara Richter); de altfel, este singura localitate din județ, unde există clădirile din categoria de risc I, conform evidențelor Inspectoratului de Stat în Construcții.

Situația ar putea fi însă, mult mai gravă, întrucât au trecut nouă ani de la ultima actualizare a listei, timp în care multe alte imobile se vor fi degradat, ajungând din clasa a II-a în clasa I de risc.

Până când instituțiile statului vor efectua o nouă expertizare, singura posibilitate de a afla dacă blocul în care locuim este sau nu în pericol de prăbușire este comandarea unei expertize tehnice pe cheltuială proprie, prin intermediul asociațiilor de proprietari/locatari.

La fel de util ar fi ca autoritățile locale să-și informeze contribuabilii cu privire la planurile de acțiune în cazul unui asemenea dezastru. La Bârlad, după cum scriam și ieri, nu am aflat dacă există așa ceva. Am fi vrut să aducem la cunoștința bârlădenilor toate detaliile legate de felul cum au de gând să acționeze serviciile care au responsabilitatea salvării lor în cazul unei nenorociri. Astăzi, cetățenii orașului ar fi putut fi în posesia acestor informații dacă nu ne-am fi lovit de lenea unui funcționar – pe numele său Adrian Trandafir, cel care încasează lunar leafă din bugetul public, o leafă la care se adaugă și sporul aferent funcției de șef de serviciu. Pentru că Trandafir nu e un simplu angajat al Primăriei Bârlad, deși acum câțiva ani nici măcar asta nu era. Demonstrațiile de competență i-au adus, între timp, statutul de șef al Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență al orașului. La un moment dat, vom fi bucuroși să le împărtășim celor care contribuie la salariul său cu ce anume se ocupă timp de opt ore pe zi domnul Trandafir.

Listele ce includ clădirile încadrate în clasele I, II, III de risc în caz de seism le puteți consulta în ediția tipărită a ziarului Est News – cotidian de Vaslui, distribuită la chioșcurile de ziare din județ.

Încotro fug bârlădenii în caz de cutremur devastator? – Primăria Bârlad are planuri „secrete”

La Bârlad, din 2014 familii, 611 locuiesc în clădiri care prezintă clasa I de risc în caz de seism (aproape 2.000 de oameni). Asta înseamnă că, în situația unui cutremur cu magnitudinea mai mare de 7 pe scara Richter, aceste blocuri sunt în mare pericol de prăbușire. Adrian Trandafir, șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei Bârlad, un funcționar a cărui leafă este plătită din banul public și care are în grijă planurile de salvare a bârlădenilor în caz de dezastre, nu a vrut să ne lămurească cu privire la strategia de intervenție în cazul unui eveniment seismic de proporții: „Vreți cam multe, dumneavoastră. Vreți foarte multe. Nu este pregătit nici New York-ul pentru așa ceva și vreți dumneavoastră, la Bârlad, mare pregătire. Ce pregătire să fie? Este un plan de apărare în caz de seisme și alunecări de teren. Asta este, nu facem nimic după ureche”. Așadar, cică ar exista un plan de intervenție foarte bine pus la punct, dar pe care nu trebuie să-l cunoaștem, ci doar să credem pe cuvânt, pentru că „este, într-un fel, secret”, după cum spune funcționarul Trandafir.

Simona MIHĂILĂ

Cutremurele de pământ din zona Vrancei din ultima perioadă au reactivat spaima localnicilor față de perpectiva unui dezastru. Vrancea este zona seismogenă cea mai activă din România, din perimetrul său făcând parte și județul Vaslui.

La fiecare mică zgâlțâială, inimile a peste 450.000 de vasluieni stau în loc. Nimeni nu știe ce urmează să se întâmple, dacă secunda următoare înseamnă sfârșitul. E sigur, însă, că tabloul imaginat de fiecare dintre noi este cu atât mai înfiorător, cu cât nimeni nu ne poate garanta că nu devine realitate: oameni sub dărâmături, clădiri ruinate, curent întrerupt, morți, răniți, strigăte disperate după ajutor, incendii.

Nu este nimeni care să nu se fi închipuit în mijlocul unui scenariu în care blocul în care locuiește s-a prăbușit, în care nu știm încotro să o luăm, dacă cineva va veni să ne salveze, să ne ofere alimente, îmbrăcăminte groasă sau un adăpost. Dar cele mai dureroase imagini sunt cele în care ne căutăm disperați familia.

Ne oprim aici cu descrierea detaliilor înfiorătoare ale unei realități pe care mulți dintre noi au trăit-o la ultimul „mare cutremur”, acela din 1977.

Din păcate, numai la Bârlad, unii dintre ei împreună cu alții care au văzut doar la televizor urmările dezastrului de atunci, ar putea deveni oricând sinistrații de maine. Se cunoaște faptul că, la intervale de 35 – 40 de ani, în zona Vrancea se produc cutremure devastatoare. Chiar dacă declarațiile specialiștilor au devenit ceva mai temperate în legătură cu acest subiect, mai ales pe fondul psihozei create în ultimii ani de informația că „marele cutremur” e tot mai aproape, un lucru rămâne concret: în orice moment se poate produce un seism major.

La Bârlad, peste 2.000 de familii ce însumează circa 6.000 de suflete trăiesc în 51 de blocuri de locuințe descoperite, în urma expertizelor tehnice efectuate în ultimii ani, ca făcând parte din clasele I, II și III de risc.

Concret, din 2014 familii, 611 locuiesc în clădiri care prezintă clasa I de risc în caz de seism (aproape 2.000 de oameni). Asta înseamnă că, în situația unui cutremur cu magnitudinea mai mare de 7 pe scara Richter, aceste blocuri sunt în mare pericol de prăbușire. Fiind vorba de regulă, de clădiri construite înainte de 1940, constructorii susțin că normele de protecție antiseismică sunt reduse. La asta se adaugă gradul de uzură, tot mai accentuat ca urmare a cutremurelor produse de-a lungul vemii, dar și materialele și tehnicile de construcție mult inferioare celor folosite în zilele noastre.

În clasa 2 de risc seismic intră imobilele pentru care posibilitatea de prăbușire în caz de cutremur este mică, dar nu inexistentă. Un seism major poate afecta elementele de compartimentare și scările, fără a pune în pericol structura de rezistenta. În astfel de clădiri locuiesc 706 familii de bârlădeni.

Adrian Trandafir: „Nu-i pregătit nici New York-ul pentru dezastre, și vreți voi, la Bârlad, mare pregătire”

Ce se va întâmpla cu acești oameni în cazul în care blocurile în care locuiesc s-ar prăbuși? Cine le va veni în ajutor? Încotro vor fugi? Vor putea conta pe sprijinul autorităților locale?

Răspunsul la acestea și la alte multe întrebări ar fi putut risipi o bună parte din temerile bârlădenilor.

Adrian Trandafir, șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei Bârlad, un funcționar a cărui leafă este plătită din banul public și care are în grijă (în numele primarului Constantin Constantinescu) planurile de salvare a bârlădenilor în caz de dezastre, s-a arătat cumplit de lovit în rutina sa de funcționar plictisit: „Vreți cam multe, dumneavoastră. Vreți foarte multe. Nu este pregătit nici New York-ul pentru așa ceva și vreți dumneavoastră, la Bârlad, mare pregătire. Ce pregătire să fie? Este un plan de apărare în caz de seisme și alunecări de teren. Asta este, nu facem nimic după ureche”.

I-am solicitat domnului funcționar plictisit detalii despre acest plan și după ce a mormăit ceva de genul că nu se poate, l-am întrebat dacă planul e secret: „Este, într-un fel, secret, da!”

Am fost curioși dacă locuitorii altor orașe din România vor fi mai norocoși decât bârlădenii în cazul unui seism de mare risc și așa am aflat că foarte multe autorități locale știu foarte bine ce au de făcut pentru a le salva viața oamenilor.

Site-uri bine puse la punct ale unui număr impresionant de primării din țară își informează contribuabilii cu privire la numărul de adăposturi de urgență puse la dispoziție de autorități, de capacitatea acestora, de posibilitățile de amenajare ale unor subsoluri de bloc, de cantitățile de apă și de hrană aflate în rezerva primăriilor. Mai aflăm că, spre deosebire de noi, alți aleși locali și-au elaborat planuri de evacuare a clădirilor, că și-au pus la punct strategii de salvare; că sunt într-o permanentă comunicare cu populația, cu asociațiile de proprietari, cu marii agenți economici. Mai mult, unele primării și-a întocmit și planuri de acțiune în situații de urgență extreme, inclusiv cele create de căderea unii meteorit.

La București, de exemplu, în cazul unui seism devastator, administrația e pregatită să acționeze imediat. În zece minute, șefii din primăre se adună la locurile de muncă. Toți au un cod, au stații prin care să comunice. Fiecare își desface plicul cu responsabilitățile concrete. Din 10 în 10 minute raportează la dispecerat. Operatorii de curățenie vin primii la locul unei prăbușiri, apoi cei de la ISU, la 20 de minute pleacă bateriile de buldozere. Cetățenii au fost informați să se îndrepte spre locurile de adunare, la intersecțiile mari etc.

Ziarul Est News a vrut să-i informeze pe bârlădeni dacă în orașul lor există măcar ceva asemănător. Am așteptat, cu răbdare, o săptămână să intrăm în posesia acestor prețioase informații, pentru ca, în final domnul Trandafir, șeful nervos, plictisit și obosit (de atâta muncă, firește) de la Situații de urgență, să le arunce oamenilor în nas că dacă nici americanii nu au planuri de supraviețuire, noi, bârlădenii, cum îndrăznim să cerem.

În ediția de mâine a ziarului Est News, vom pune la dispoziția cetățenilor din județul Vaslui lista integrală a blocurilor de locuințe încadrate în clasele I, II și III în caz de seism.

CUTREMUR de 4,4 grade în Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter s-a produs duminică seara, la ora 23:04, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la o adâncime de 38 de kilometri, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului.

Orașele cele mai apropiate de epicentru sunt Mărășești (6 km), Tecuci (21 km), Adjud (22 km), Focșani (24 km) și Onești (49 km).

În 22 noiembrie, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Tot în Vrancea, la 6 octombrie 2013 a avut loc un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, fiind atunci cel mai mare din ultimii patru ani.

Sursa: mediafax.ro

Ce facem dacă vine „marele cutremur”

Cutremurul de sâmbătă seară a reactivat frica vasluienilor față de această manifestare – normală, până la urmă – a pământului și, chiar dacă nimeni nu a ajuns la spital cu atacuri de panică, au fost destui care au avut nevoie de calmante pentru a-și veni în fire.

Seismul a avut loc seara, la ora 21:14 și a avut o intensitate de 5,7 grade pe scara Richter. Cutremurul a fost urmat de alte 13 replici în timpul nopții, însă două s-au simțit mai puternic – una de 2,8 grade la ora 22.24 și alta de 3,3 la ora 22.30. A fost cel mai puternic cutremur de anul acesta și unul dintre cele mai intense din ultimii ani.

Simona MIHĂILĂ

Indiferent de urmările unui cutremur, fiecare dintre noi trebuie să conștientizeze înaintea producerii acestuia că trebuie să avem stabilit un plan de acțiune pe care să-l urmăm oricât de greu ni s-ar părea în acele momente.

Ce este de făcut înainte de un cutremur

– pregătiți un plan de urgență pentru familia și casa voastră;

– învățați metode de prim ajutor medical, inclusiv resuscitare cardio-pulmonară;

– aflați care sunt locurile cele mai sigure din casă și exersați refugierea în acele zone.

Locuri sigure: sub mese sau birouri grele, pe holuri, în colțul camerelor, lângă stâlpii de rezistență.

Locuri periculoase: lângă ferestre sau oglinzi; lângă obiecte grele ce ar putea să cadă, bucătăria, ușile, unde șocul poate provoca ușile să vă lovească, pe casa scării.

Pregătiți-vă casa: mergeți prin casă și imaginați-vă ce ar putea să se întâmple în cazul unui cutremur violent:

– învățați-i pe membrii familiei cum să închidă conductele principale de apă și cum să oprească electricitatea;

– puneți etichete care să arate pozișiile de Deschis / Închis, Pornit / Oprit la conductele de apă, gaz, întrerupătoarele principale de electricitate;

– ancorați bine boilerele și orice alte aparate care, prin cădere sau mișcare, ar putea rupe țevi de gaz sau apă;

– ancorați bine piesele grele de mobilier;

– nu agățați tablouri, dulapuri sau oglinzi grele deasupra paturilor.

Pregatiți-vă un kit de urgență

Împachetați proviziire de urgență în pungi de platic sau cutii rezistente de plastic și plasați-le în locuri sigure din casa: în debara, sub o scară etc. Trebuie sa fie la îndemână și ușor de transportat.

Pregătiți un pachet de urgență în mașina în cazul în care va trebui să evacuați locuința și nu vă veți mai putea întoarce.

Aceste provizii trebuie să fie suficiente pentru supraviețuirea familiei timp de minimum 3 zile.

Apa este esențială. Stocați cel puțin 5 litri de apă / persoană / zi. Cea mai bună este apa plată îmbuteliată în sticle mici de plastic. Puneți-le într-un loc răcoros, la întuneric. Notați pe etichetă data cumpărării. înlocuiți proviziile de apă la fiecare 6 luni.

În cazul în care sunteți blocat în toalete sau în baie, iar rețeaua de apă nu funcționează, puteți folosi pentru băut apa care se află în boilere sau în rezervoarele de apă de deasupra toaletelor (cu condiția ca aici să nu fi fost intr-oduse anterior diverse produse de odorizare și colorare a apei, existente în comerț).

Mâncarea

Alegeți mâncare care nu trebuie păstrată în frigider, care nu trebuie gătita sau preparată, care este ușor de transportat. Alegeți mâncare care poate fi mâncată de toată familia:

– conserve de mâncare preparată: fasole, mazăre, pește, carne, fructe, vegetale, tocană, zacuscă etc.

– lapte pasteurizat, sucuri, cafea, ceai (îmbuteliate)

– zahăr, sare, dulciuri, cereale, biscuiți etc.

– tacâmuri, preferabil din plastic;

– nu uitați de deschizătorul de conserve.

Îmbrăcămintea

Trebuie să aveți pregătit câte un schimb de încălțăminte și îmbrăcaminte / persoană: pulover, tricou cu mânecă lungă, tricou cu mânecă scurtă, pantaloni rezistenți, șapcă sau căciulă, îmbrăcăminte de ploaie, adidași sau bocanci rezistenți la apă, la sticlă spartă și moloz, mănuși de protecție.

Un sac de dormit sau două pături călduroase sunt necesare pentru fiecare persoană.

Kit-ul de prim ajutor

– păstrați câte un kit de prim-ajutor în casă și în mașină.

– nu trebuie să vă lipsească: bandaje sterile, vată, dezinfectant, analgezice, antitermice, antidiaretice, hârtie igienică, săpun lichid, șervețele uscate și umede, unguent dezinfectant, antibiotice cu spectru larg de folosință, antialergice, probiotice, soluții antiinsecte etc.

Alte provizii necesare

– radio cu baterii AM/FM și baterii de rezervă (înlocuiți bateriile de rezervă la fiecare 12 luni);

– lumânări, chibrituri, brichete;

– lanterne și baterii de rezervă (1 lanternă / persoană). Păstrați-le lânga pat, în mașină și la locul de munca (împreună cu baterii de rezervă).

– ciocan, cuie, sfoară, bandă adezivă, pix, marker, carnețel, briceag, fluier (3 fluierături scurte este semnalul pentru ajutor);

– actele familiei (testamente, polițe de asigurare, contracte, actiuni, pașaportul, actele de identitate, acte bancare, alte certificate);

– bani lichizi, monezi

– numere de telefon importante

Aceste acte trebuie să fie depozitate în pungi de plastic care se închid ermetic.

Plan de urgență pentru familie

– asigurați-vă că fiecare membru al familiei știe ce să facă acasă, la școală sau dacă seismul are loc când membrii familiei sunt separați unul de celălalt;

– stabiliți un loc de întâlnire în cazul în care v-ar fi imposibil să ajungeți acasă.

Cum să vă protejați dacă vă aflați:

Într-o clădire: stati pe loc, nu fugiți afară; intrați sub o masă grea sau un birou; dacă sunteți pe un hol, ghemuiți-vă și proptiți-vă de un perete de interior; evitati ușile (se pot trânti și pot să vă rănească); protejați-vă fața și capul; plecați de lângă ferestre, uși de sticlă, oglinzi, sobe, biblioteci, mobilier înalt; dacă sunteți într-un scaun cu rotile blocați roțile și acoperiți-vă capul și ceafa cu mâinile; nu folositi liftul; dacă vă aflați într-un lift deja, apăsați butonul de oprire și apoi butonul celui mai apropiat etaj. Ieșiti din lift cât de repede puteți.

Afară: stați pe loc; încercați să vă duceti spre o zonă mai sigură departe de ferestre, clădiri, stâlpi de electricitate sau de telefonie.

Într-un vehicul: încercați să trageți pe dreapta într-un loc sigur; nu blocați șoseaua; feriți-vă de poduri, tunele și clădiri; stați în vehicul.

Într-un loc public aglomerat: retrageți-vă într-un loc unde să nu fie îmbulzeală; dacă vă aflați într-un centru de magazine (Mall) intrați în cel mai apropiat magazin.

La școală: intrați sub bancă și agățați-vă de piciorul acesteia; nu stați cu fața spre geam.

În autobuz: stați pe scaun până la oprirea acestuia.

După cutremur

– verificați dacă sunt răniți în zonă; acordați primul ajutor.

– verificați casa pentru a vedea dacă are distrugeri; dacă considerați că locuința nu este sigură, ieșiți și nu mai intrați înăuntru;

– nu aprindeți chibrite, nu folosiți întrerupătoare până nu vă asigurați că nu sunt scurgeri de gaze;

– dacă aveți apă la robinet imediat după cutremur, umpleți cu apă cada de baie și orice alte recipiente;

– nu folosiți vehiculul decât în caz de urgență majoră; păstrați drumurile libere pentru ambulanțe și pompieri;

– dacă sunteți în mașina iar în jurul acesteia au căzut cabluri de electricitate, nu coborâți din mașina; așteptați să fiți salvat;

  • stați la 10 m distanță de cablurile căzute de pe stâlpi.

CUTREMUR de 3,7 grade în Vrancea

Un cutremur de 3,7 grade pe scara Richter a avut loc în județul Vrancea, la ora 23.34, potrivit Institutului Național de Fizica Pământului (INFP).

Cutremurul a avut loc la o adâncime de 135 de kilometri.

Cele mai apropiate orașe de epicentru au fost Covasna (41 km), Focșani (41 km), Râmnicu Sărat (47 km), Mărășești (48 km) și Târgu Secuiesc (52 km).

Cutremurul cu cea mai mare magnitudine produs anul acesta în România a avut 5 grade și s-a înregistrat la 29 martie, tot în zona seismică Vrancea.La 6 octombrie 2013, în Vrancea a avut loc un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simțit și la București, dar și în nordul Bulgariei și în Republica Moldova.

Sursa: mediafax.ro

Cutremur de 4,8 grade în județul Buzău, zona seismică Vrancea. Seismul a fost resimțit și în Capitală

Un cutremur cu magnitudinea de 4,8 grade pe scara Richter s-a produs, miercuri seară, la ora 22.45, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, informează Institutul Național pentu Fizica Pământului.

Seismul s-a produs la o adâncime de 107 kilometri și a avut intensitatea IV în zona epicentrală.

Orașele apropiate de epicentrul seismului sunt Covasna (39 de kilometri), Râmnicu Sărat (48 de kilometri), Focșani (52 de kilometri), Târgu Secuiesc (52 de kilometri) și Buzău (58 de kilometri).

Alte două cutremure s-au produs duminică în județul Buzău, în zona seismică Vrancea, într-un interval de aproximativ patru ore, unul având magnitudinea de 3 grade pe scara Richter și celălalt fiind de 2,8 grade.

Tot în județul Buzău, în zona seismică Vrancea, sâmbătă, la ora 18.55 s-a produs un cutremur de 3,2 grade pe scara Richter.

Cutremurul cu cea mai mare magnitudine produs anul acesta în România a avut 5 grade și s-a înregistrat la 29 martie, tot în zona seismică Vrancea.

La 6 octombrie 2013, în Vrancea a avut loc un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simțit și la București, dar și în nordul Bulgariei și în Republica Moldova.

Sursa: medifax.ro

CUTREMUR de 3,7 grade în Vrancea

Un seism cu magnitudinea de 3,7 grade pe scara Richter s-a produs miercuri, la 22.18, în județul Vrancea, la o adâncime de 120 de kilometri, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Cutremurul a avut epicentrul la 34 de kilometri de Covasna, 45 de Târgu Secuiesc, 48 de Focșani și 54 de kilometri de Râmnicu Sărat. Cutremurul cu cea mai mare magnitudine de anul acesta din România a avut 5 grade și s-a înregistrat la 29 martie, tot în zona seismică Vrancea.

Sursa: mediafax.ro

Trei cutremure s-au produs sâmbătă în Vrancea. Cel mai puternic a avut 3,5 grade

Trei cutremure s-au produs sâmbătă în zona seismică Vrancea, cel mai puternic dintre acestea, cu o magnitudine de 3,5 grade pe scara Richter, fiind înregistrat la ora 21.32, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP). Celelalte două seisme au avut 2,8, respectiv 3 grade, și s-a produs la 10.37, respectiv 18.57.

Cutremurul de 2,8 grade pe scara Richter a avut epicentrul în județul Buzău, iar cele de 3, respectiv 3,5 grade, în județul Vrancea. Anul acesta, în zona seismică Vrancea au fost înregistrate opt cutremure cu magnitudinea de cel puțin 4 grade. Cel mai mare dintre acestea a avut 5 grade și s-a produs în 29 martie. La 6 octombrie 2013, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simțit și la București, dar și în nordul Bulgariei și în Republica Moldova. Anul trecut, în zona Vrancea s-au mai produs opt seisme cu magnitudinea de cel puțin 4 grade, la 21 noiembrie (4,4 grade), 15 octombrie (4,7 grade), 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) și 6 martie (4,2 grade).

Sursa: mediafax.ro

CUTREMUR cu magnitudinea de 8,2 în nordul statului Chile. Alerte de TSUNAMI în Chile, Ecuador și Peru

Un cutremur cu magnitudine de 8,2 a zguduit marți seară nordul Chile, determinând Serviciul Național pentru Situații de Urgență să ordone evacuarea coastelor de nord ale țării din cauza unui risc de tsunami.

Cutremurul s-a produs la ora locală 20.46 (miercuri, 02.46 ora României), la aproximativ 89 de kilometri sud-vest de Cuya, la o adâncime de 46,4 kilometri, potrivit Centrului seismologic național al Universității din Chile. Centrul american pentru Studii Geologice a anunțat de asemenea producerea unui cutremur cu magnitudine de 8. Alerta de tsunami ar viza alte două țări, și anume Ecuador și Peru, potrivit Centrului american. La rândul lor, serviciile naționale din Ecuador și Peru au anunțat că au emis alerte de tsunami. “Vom fi atenți la coastele noastre și ne pregătim”, a anunțat președintele Ecuadorului, Rafael Coreea, pe contul său de Twitter.  O alertă de tsunami a fost declanșată pentru coasta de sud a statului Peru, a anunțat marți seara Marina peruviană. “Este o alertă pentru care luăm toate măsurile de precauție”, a anunțat pentru AFP comandantul Marinei de Război, Colbert Ruiz. “O alertă înseamnă că trebuie să fim atenți, dar nu confirmă sosirea unui tsunami”, a precizat el, adăugând că lucrează în coordonare cu Serviciul pentru Apărare Civilă pentru a evalua pericolul. “Până acum, nu există nimic”, a spus el.

Drumurile de-a lungul coastei din Lima, capitala statului Peru, au fost închise, a anunțat primărița Susana Villaran. Potrivit Centrului de alertă pentru tsunami din Pacific, cu sediul în Hawaii, cutremurul a provocat valuri de 2,11 metri.

Cutremurul a fost resimțit mai ales în Tacna, Arequipa și Moquegua, potrivit Institutului peruvian de Geofizică. Biroul național chilian pentru Situații de Urgență (ONEMI) a cerut evacuarea preventivă a coastelor țării, unde, pentru moment, nu sunt înregistate victime sau pagube.

Sursa: mediafax.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: