Home / Tag Archives: Cuza

Tag Archives: Cuza

Zilele Liceului „Alexandru Ioan Cuza” din Bârlad

de Mihaela NICULESCU

Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” din Bârlad a organizat în perioada 22-23 martie Zilele liceului, sărbătorindu-și astfel patronul spiritual.

Vinerea trecută, Liceul a găzduit cea de-a treia ediție a Simpozionului „Eficient și modern în învățământul actual”, simpozion care din acest an a devenit internațional. Alături de școli și licee din aproape toate județele țării, au trimis lucrări și proiecte educaționale Liceul „Mihai Eminescu” din Cahul (Republica Moldova), cât și Institutul de Formare Educațională din Massa (Italia). Partenerul italian nu și-a trimis reprezentanți la simpozion, în schimb au participat la lucrări 12 membri ai delegației din Cahul. Oaspeții din Cahul au fost invitați să viziteze școala și laboratoarele de practică, fiind impresionați de ceea ce au văzut.

Simpozionul a început la ora 10, în aula Liceului Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza”, iar după urarea de bun venit rostită de directoarea instituției, Irina Chiriac, consilierul educativ Irina Bujeniță a făcut o scurtă prezentare a activității.

„Simpozionul «Eficient și modern în învățământul actual» s-a bucurat de participarea a 291 de unități de învățământ, care au trimis 247 de lucrări. Simpozionul este organizat pe patru secțiuni: prima a fost prezentată de doamna prof. Luminița Țârcă, care a vorbit despre mijloace și metode de lucru care vizează reducerea abandonului școlar și integrarea elevilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă; cea de a doua secțiune – Tehnici de lucru eficiente la clasă (exemple de bune practici), a fost prezentată de prof. Carmen Diaconu; a treia secțiune – Suporturi educaționale, factor motivant și sursă de informare pentru elevi, a fost susținută de prof. Iuliana Stoica; doamna profesoară Mihaela Oportov a avut o intervenție în cadrul celei de-a patra secțiuni – Parteneriat și colaborare – prezentare de proiecte educaționale comunitare și europene. Toate referatele, studiile și lucrările vor fi puse pe suport digital și vor fi înmânate celor care doresc să le studieze și să le folosească în lucrul la clasă”, ne-a declarat Alina Bujeniță.

Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” a fost sprijinit în acest demers educațional de Inspectoratul Școlar Județean, Casa Corpului Didactic, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională și Asociația „Cuza”.

Sâmbătă, 23 martie, Zilele Liceului „Alexandru Ioan Cuza” au continuat cu un moment artistic bine pregătit, organizat de elevii și profesorii liceului în sala mare a Teatrului „Victor Ion Popa”. În deschiderea acestui moment a fost prezentată revista liceului „Lyceum T” (supliment științific) și revista Cercului de ecologie „A.I. Terra”. Publicul prezent în sala Teatrului a avut surpriza de a urmări un spectacol reușit, o adaptare după romanul „Micul prinț”, de Antoine de Saint-Exupéry. Spectacolul susținut de profesori și elevi ai liceului a mai cuprins și câteva momente de dans și chiar gimnastică ritmică. Momentul artistic a fost rodul muncii elevilor și profesorilor, deopotrivă, coordonați de profesoara Mihaela Păiș.

La final a avut loc o paradă de tricouri pictate și de rochii realizate în cadrul proiectului european „Rose”. Elevii și-au prezentat tricourile pictate cu reproduceri ale unor lucrări celebre aparținând unor mari pictori ai lumii.

A fost un spectacol reușit, cu care cei de la Liceul „Cuza” ne-au obișnuit de mulți ani. A fost, de asemenea, o bucurie pentru cadrele didactice actuale să se întâlnească cu foști profesori ai liceului, unii dintre ei fiindu-le chiar diriginți pe vremea când actualii profesori erau liceeni.

Participare modestă, la manifestările dedicate fiului Bârladului, domnitorul Alexandru Ioan Cuza

de Mihaela NICULESCU

Puțini bârlădeni au fost prezenți ieri în Piața Civică, pentru a-l omagia pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, de la a cărui naștere s-au împlinit 199 de ani. Evenimentul a fost organizat, ca de obicei, de Societatea de Științe Istorice și Primăria Bârlad, în colaborare cu garnizoana militara din oraș.

Timp de o jumătate de oră, în zona centrală traficul a fost închis, pentru ca activitatea să se desfășoare în condiții civilizate. După ceremonialul religios la care au participat doar preoții Vasile Lăiu, protopop de Bârlad și Vasile Acostioaei, paroh la Biserica „Sf. Dumitru”, au luat cuvântul prof. Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice, și primarul Dumitru Boroș. Pe repede înainte a avut loc și ceremonialul militar, dar și depunerea de coroane. La final, cei prezenți la statuia domnitorului Cuza, din centrul orașului, au urmărit parada militară. Sceneta actorilor Teatrului „Victor Ion Popa” nu a mai făcut parte din program și nici Hora Unirii, așa cum fusese anunțat anterior.

Printre cei prezenți s-au aflat câțiva consilieri locali PNL, alături de consilierul independent Bogdan Sârbu. Din păcate, nici directorii de instituții care au participat anul trecut la manifestările dedicate domnitorului Unirii nu au mai fost prezenți ieri.

Bârlădenii, invitați astăzi să-l omagieze pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fiu al Bârladului

de Mihaela NICULESCU

Bârlădenii îl vor cinsti astăzi pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, de la a cărui naștere se împlinesc 199 de ani. Filiala bârlădeană a Societății de Științe Istorice, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local, dar și cu Cercul Militar, au organizat anul acesta cea de-a 39-a ediție a Zilelor Alexandru Ioan Cuza.

Începând cu ora 11.00, la statuia domnitorului va fi organizat un ceremonial militar și religios, urmat de depuneri de coroane, un moment artistic susținut de actori ai Teatrului „Victor Ion Popa”, iar la final cei prezenți se vor prinde în Hora Unirii.

Zilele Alexandru Ioan Cuza la Bârlad au început duminică, 17 martie, cu simpozionul „Alexandru Ioan Cuza și monarhiile europene”. Pe lângă profesori de istorie din Bârlad, au prezentat materiale interesante doi profesori din Iași. Conf. univ. dr. Cristian Ploscaru, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a vorbit publicului despre influența rusă în sursele ideologice ale separatismului din Moldova, iar prof. dr. Aurica Ichim, de la Muzeul Municipal din Iași, despre Alexandru Ioan Cuza în Colecțiile Muzeului Unirii din Iași.
Simpozionul, organizat de filiala Bârlad a Societății de Științe Istorice în sala de ședințe a primăriei, a inclus și o lansare de carte. Aurica Ichim este autor coordonator al volumului lansat, „Alexandru Ioan Cuza. Abdicare și exil”.
Luni, 18 martie, la sediul Cercului Militar, s-a desfășurat a 13-a ediție a concursului de cultură generală „Alexandru Ioan Cuza, fiu al Bârladului”, pentru elevii de școală generală și liceu.
Marți, 19 martie, la Biblioteca „Stroe Belloescu”, în organizarea acestei instituții, a fost vernisată expoziția de carte „Cuza și epoca sa”. Seara, la Cercul Militar din Bârlad, a fost vernisată expoziția de grafică, pictură și sculptură „Alexandru Ioan Cuza, Unirea și Bârladul”. Expoziția a ajuns la a 13-a ediție și a fost organizată, ca de obicei, de Liceul Pedagogic „Ioan Popescu” din Bârlad.

Poftiți la un Limbo Dance, la Bârlad! Autoritățile locale ne-au creat toate condițiile!

de Simona MIHĂILĂ

Să mai zică cineva că primarul Dumitru Boroș nu are idei pentru a-și pune în aplicare promisiunea din campania electorală, aceea de transformare a Bârladului în ”Centru turistic regional”. Ca orice om cu spirit gospodăresc, a luat-o de la un capăt, adică de la marginea orașului, unde vizitatorii sunt întâmpinați în stil exotic. Nu, nu cu ghirlande de flori ca în Hawaii, ci cu propunerea de a păși în oraș în ritmuri caraibiene, de Limbo Dance.

Hai, curaj, pe sub panou! Iu – hu – huu!

V-ați prins: acesta este rolul panoului amplasat de-a curmezișul trotuarului, la intrarea în Bârlad, pe care stau inscripționate, ca într-un ghiveci de legume, tot felul de informații despre oraș (Cuza, rugby etc.). Panoul răsare ca din pământ, blocând accesul pietonilor pe trotuar (doar pentru ei a fost construit trotuarul, cu fonduri europene, nu-i așa?). Prima tentație a acestora, înainte de face un salt peste canalul de scurgere a apelor pluviale pentru a ajunge în carosabil, neavând altă soluție de a-și continua drumul, ar fi să-i ia la înjurat pe edilii specializați la Școala lui Dorel.

Fotografia a circulat intens pe rețelele de socializare, iar bârlădenii s-au amuzat teribil de ”strategia de marketing” ce ține loc, până una-alta, aplicației tip ”ghid turistic” pe telefonul mobil, promisă de Boroș în campanie.

Sfatul nostru este să nu-i judece prea aspru, că nimeni nu-i atât de prost încât să blocheze un trotuar cu un panou publicitar! Rolul acestuia este unul bine gândit, în ton cu idealurile primarului de a împleti atracțiile turistice ale urbei cu posibilitățile de distracție și de voie bună. Cine dorește să intre în Bârlad trebuie să treacă prin provocarea unui mic Limbo Dance pe sub panoul cu pricina. E adevărat, nu e simplu deloc. Aproximativ 30 de centimetri este distanța de la pământ la panou, dar cei care reușesc să facă față provocării vor intra în ”orașul rugbyului și al lui Cuza”, blindat de adrenalină și de endorfine. Alohaa!

Primarul Boroș s-a răzgȃndit꞉ nu-l mai vrea cetățean de onoare al Bȃrladului pe Cuza Vodă

Edilul din Bȃrlad a dat cu piciorul unui moment ″istoric″ nu atȃt pentru orașul pe care îl reprezintă, cȃt pentru cariera sa: a scos de pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local proiectul de hotărȃre prin care voia să-l facă cetățean de onoare pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Boroș nu a explicat de ce s-a răzgȃndit, dar, cel mai probabil, răspunsul are de-a face cu penibilul gafelor sale, semnalate inclusiv de ziarul Est News, gafe care l-au făcut celebru în toată țara.

Cum vestea că Alexandru Ioan Cuza urmează să devină cetățean de onoare al Bȃrladului a făcut înconjurul țării după ce ziarul Est News a publicat articolul ″Mai bine după 159 de ani decât niciodată! Primarul Boroș îl face cetățean de onoare pe domnitorul Cuza″, edilul a făcut un pas înapoi și n-a mai cerut votul consilierilor locali pentru ideea sa trăsnită.

Nu de alta, dar o asemenea propunere ar fi creat un precedent halucinant: lista voievozilor și a domnitorilor cu sȃnge romȃnesc e lungă și ar fi fost de-a dreptul hilar să ajungem ziua în care primarul Boroș le-ar fi oferit tuturor care au o cȃt de mică legătură cu orașul Bȃrlad… o diplomă și o plachetă. Dacă nu lor personal, cel puțin urmașilor urmașilor lor!

Ne bucurăm că primarul Boroș citește recomandările pe care i le face ziarul Est News, deși nu recunoaște acest lucru. Sfatul nostru este ca, pe viitor, ca să evite penibilul unor situații din care nu-și mai spală obrazul, să încerce să aplice un model de administrație care se practică de multă vreme și cu succes în alte orașe, inclusiv în cele de provincie: consilieri obiectivi și care știu să critice, dacă e cazul, nu unii care se întrec în a-i cȃnta osanale. Altfel, e pe cale să ajungă în situația din celebra poveste ″Hainele cele noi ale împăratului″, unde cel care cade victimă propriei naivități și manipulării unor ″oameni de bine″ e chiar… împăratul. (Simona MIHĂILĂ)

Oficialitățile bârlădene au aniversat ziua de naștere a lui Cuza … depunând coroane funerare

Mihaela NICULESCU

Aproape 100 de bârlădeni au participat ieri la prânz, alături de oficialități locale, la ceremonialul militar și religios prilejuit de împlinirea a 198 de ani de la nașterea domnitorului bârlădean Alexandru Ioan Cuza. În ciuda vremii nefavorabile, bârlădenii, puțini ce-i drept, au dorit să cinstească memoria lui Cuza, venind în Piața Civică la statuia domnitorului. Printre invitații la eveniment s-a aflat și generalul de flotilă Valerică Vrăjescu.

După ceremonialul religios oficiat de un sobor de preoți, a luat cuvântul profesoara Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice, filiala Bârlad, care a prezentat date importante despre contribuția covârșitoare pe care Alexandru Ioan Cuza a avut-o la actul Unirii, dar și date inedite despre personalitatea acestuia.

A urmat luarea de cuvânt a primarului Dumitru Boroș, care și cu acest prilej a reamintit bârlădenilor că se fac eforturi pentru amenajarea Casei Memoriale „Alexandru Ioan Cuza”.

Deși 20 martie este data la care se năștea în 1820 domnitorul, prilej de manifestare a aprecierii, a bucuriei, de exprimare a onoarei și a respectului, activitatea de ieri a semănat mai mult cu o comemorare. În loc de buchete de flori, statuia domnitorului a fost căptușită de coroane mortuare.

Printre cei care au depus coroane de ziua domnitorului s-au aflat reprezentanți ai Primăriei Bârlad, ai Consiliului Local, ai Poliției Municipale, ai C.A.R.P., ai Asociației Veteranilor și Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, dar și ai unor partide politice și ai altor instituții.

Sărbătoarea dedicată domnitorului a cuprins și un moment poetic, susținut de actori ai Teatrului „Victor Ion Popa”.

Activitatea s-a încheiat cu defilarea militarilor din Garnizoana Bârlad, în aplauzele celor prezenți. Întrucât vremea a fost nefavorabilă, steagul de luptă al Garnizoanei Bârlad, un steag cusut cu fir de aur și imprimat cu culori speciale, a fost protejat conform protocolului. Traficul în zona Centru a fost închis, accesul fiind permis doar ambulanțelor, care au tranzitat de câteva ori Piața Civică.

O nouă ediție a Zilelor „Cuza”, la Bârlad

de Mihaela NICULESCU

Duminică, începe cea de-a 38-a ediție a Zilelor „Alexandru Ioan Cuza” la Bârlad, prilejuite de împlinirea a 198 ani de la nașterea domnitorului bârlădean.

În perioada 18 – 20 martie se vor desfășura mai multe activități cultural științifice, care vor debuta cu simpozionul „Aliați și opozanți în epoca lui Alexandru Ioan Cuza”. Simpozionul organizat de Societatea de Științe Istorice, filiala Bârlad, este programat pentru ora 11.00, în sala de conferințe a Primăriei și îi are ca invitați pe acad. Alexandru Zub, de la Academia Română filiala Iași, profesor univ. doctor Gheorghe Cliveti, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, profesor univ. doctor Nicolae Crețu, de la aceeași universitate și dr. Laurențiu Chiriac, de la Muzeul Județean Vaslui. Alături de aceștia vor lua cuvântul Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice Bârlad și alți șase profesori de istorie din oraș.

După simpozion, participanții pot vizita expoziția de numismatică, cartofilie și medalistică „Posteritatea lui Cuza”, organizată de Societatea de Numismatică Bârlad.

Luni, 19 martie, Zilele „Cuza” continuă la Cercul Militar, cu următoarele activități: la ora 10 este programat concursul de cultură generala „Alexandru Ioan Cuza, fiu al Bârladului”, la care vor participa elevi din școli gimnaziale. La ora 16.00 va fi vernisată expoziția de grafică, pictură și sculptură „Alexandru Ioan Cuza, Unirea și Bârladul”, organizată de Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, iar la ora 17.00 începe concursul de cultură generală „Alexandru Ioan Cuza, fiu al Bârladului”, dedicat elevilor din licee. Tot luni, la ora 12.00, Biblioteca „Stroe Belloescu” invită publicul la vernisarea expoziției de carte „Epoca Unirii și a lui Alexandru Ioan Cuza”. Marți, 20 martie, ziua în care se năștea în 1820 domnitorul Unirii, bârlădenii sunt invitați de la ora 10.00 în Piața Civică, unde va avea loc un ceremonial militar și religios, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, și apoi la un pelerinaj la Casa Cuza, unde vor putea depune flori la monumentul din fața casei.

Zilele „Alexandru Ioan Cuza” de la Bârlad sunt organizate de Primăria Municipiului Bârlad, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice, filiala Bârlad, Asociația „Cultul Eroilor”, Asociația Veteranilor de Război Bârlad și Școala „Victor Ion Popa” din Bârlad.

PS Ignatie, Episcopul Hușilor, nu s-a dat în lături de a se prinde în Hora Unirii împreună cu sute de bârlădeni

de Mihaela NICULESCU

Aniversarea a 159 de ani de la înfăptuirea Unirii Mici de către Alexandru Ioan Cuza, în 1859, a fost marcată ieri la Bârlad, printr-un ceremonial militar și religios, desfășurat în fața Cercului Militar, la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, născut la Bârlad.

Pe o vreme destul de geroasă, aproape 300 de bârlădeni au dorit să fie prezenți la eveniment, ca ziua să nu treacă fără a se prinde în Hora Unirii. După slujba religioasă săvârșită de un sobor de preoți conduși de Preasfințitul Ignatie și un program de muzică interpretat de corul Protopopiatului Bârlad, cei prezenți au ascultat câteva alocuțiuni, printre care cele ale profesoarei Oltea Rășcanu Gramaticu și primarului Dumitru Boroș.

Edilul orașului a făcut cunoscut publicului prezent faptul că anul acesta monumentul eroilor din zona Gării va fi finalizat și că se fac demersuri pentru deschiderea, în anul Centenarului Unirii, a muzeului Alexandru Ioan Cuza.

Un discurs special, plin de înțelesuri, a avut episcopul Hușilor, care a punctat că în ciuda greutăților economice prin care trec românii, aceștia nu au uitat noțiune de patriotism și dau dovadă de unitate națională. Ceremonialul a continuat cu depunerea de coroane la bustul domnitorului Cuza, printre cei care au adus flori au fost și trei veterani de război.

Programul a continuat cu un moment poetic, interpretat de actorii bârlădeni Ramona Părpăliță și George Sobolevschi, dar si cu defilarea militarilor garnizoanei din Bârlad. La final, Silvia Ene, interpretă cunoscută de muzică populară, a susținut un recital care a început cu interpretarea piesei Hora Unirii. S-au încins în horă oficialități locale, reprezentanți ai Garnizoanei Bârlad, ai Poliției Municipale, ai Poliției Locale, ai Jandarmeriei, profesori și elevi, dar și mulți bârlădeni care își respectă istoria.

Domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, sărbătorit la Bârlad

În jur de 200 de bârlădeni s-au adunat ieri în Centrul Civic pentru a participa la ceremonialul militar și religios organizat cu ocazia împlinirii a 197 de ani de la nașterea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pe 20 martie 1820. Au rostit alocuțiuni prof. Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice Filiala Bârlad, prof. Elena Monu, președinta Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Local Municipal, col. Marcel Mergeanu, comandantul Garnizoanei Bârlad și Dumitru Boroș, primarul municipiului.

Pentru ca a fost o zi aniversară, nu s-au depus coroane de flori ci doar câteva flori la statuia domnitorului, din fața Primăriei Bârlad. Au fost prezenți la eveniment reprezentanți ai Primăriei, ai Consiliului Local, ai Bisericii, ai unităților militare din oraș, ai Jandarmeriei dar și un grup de elevi de gimnaziu și școală primară. Manifestarea a continuat cu o mică scenetă interpretată de doi actori ai Teatrului „Victor Ion Popa” și cu defilarea militarilor, conform protocolului militar impus cu ocazia acestor momente festive.

Manifestări dedicate zilei de naștere a domnitorului Cuza s-au desfășurat pe tot parcursul săptămânii trecute. Duminică, însă în sala de ședințe a Primăriei, s-a desfășurat cea mai importantă activitate din cadrul „Zilelor Cuza”, și anume simpozionul „Alexandru Ioan Cuza – între Orient și Occident”. Acesta a fost organizat de Societatea de Științe Istorice filiala Bârlad și chiar dacă la eveniment nu a participat invitatul anunțat – conf. Univ. dr. George Enache de la Universitatea „Dunărea de jos” Galați, simpozionul a fost interesant prin luările de cuvânt ale mai multor profesori de istorie bârlădeni.

Tot duminică, a fost organizată o activitate cu același subiect la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Bârlad . Organizatorii au propus publicului simpozionul „197 de ani de la nașterea domnitorului Alexandru Ioan Cuza”, susținută de col.(r) Constantin Chiper, col. (r) și Pavel Valerian Timofte, președinți al Asociatiei Naționale „Cultul Eroilor- Regina Maria” și prof. Maria Marin, membră a CARP. De asemenea, a fost prezent la activitate și Isabel Bogdan, prefectul județului Vaslui. (Mihaela NICULESCU)

Se pregătesc Zilele „Alexandru Ioan Cuza” la Bârlad

La sfârșitul acestei săptămâni, Bârladul va fi gazda celei de a 37-a ediții a Zilelor „Alexandru Ioan Cuza”. În perioada 17-20 martie, în preajma zilei de naștere a domnitorului Cuza, Societatea de Științe Istorice Filiala Bârlad, în colaborare cu Primăria și Cercul Militar, va organiza o serie de manifestări dedicate personalității istorice incontestabile a domnitorului născut la Bârlad.

Vineri și sâmbătă, se vor desfășura mai multe activități, după cum urmează: la Cercul Militar va avea loc un concurs de cultură generală pentru elevii de gimnaziu și liceu, în sala Teatrului „V. I. Popa”, un spectacol omagial dedicat domnitorului (organizat de Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”), iar la Cercul Militar o expoziție de pictură și grafică organizată de Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”.

Seria manifestărilor va culmina duminică, 19 martie, cu vernisarea expoziției „Posteritatea lui Alexandru Ioan Cuza în numismatică și medalistică” dar și cu simpozionul „Alexandru Ioan Cuza intre Orient și Occident”.

Timp de două ore, între 11 și 13, sala de ședințe a Primăriei va găzdui simpozionul «Alexandru Ioan Cuza între Orient și Occident», în organizarea Societății de Știinte Istorice Filiala Bârlad. Invitat de onoare al simpozionului va fi conf. univ. dr. George Enache de la Universitatea «Dunărea de Jos» Galați, care va susține un material cu tema «Alexandru Ioan Cuza și Biserica. Emancipare occidentală». Vor mai lua cuvântul profesorii Loredana Stegaru, Aurelia Juverdeanu, Marcel Proca și Fănică Ursu, toți din Bârlad, care vor prezenta teme importante cum ar fi «Cuza și Napoleon al III-lea», «Principatele Române și relațiile cu puterea suzerană», «Cuza și românii din teritoriile ocupate», respectiv «Poziția Rusiei țariste față de Unire și Alexandru Ioan Cuza». Va fi invitat, de asemenea, și colaboratorul nostru permanent, Laurențiu Chiriac, de la Muzeul Județean «Ștefan cel Mare» Vaslui, care va prezenta personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza în viziunea consulilor străini”, ne-a declarat Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta societății de Științe Istorice Bârlad.

Activitățile dedicate domnitorului bârlădean vor continua luni, 20 martie, când, în Piața Civică, începând cu orele 10, se va desfășura un ceremonial religios și militar, vor fi susținute alocuțiuni și va fi prezentat publicului un moment artistic interpretat de actori ai teatrului bârlădean. De la ora 11 se va organiza un pelerinaj la casa Cuza, iar pe tot parcursul zilei vor avea loc în toate unitățile școlare activități omagiale.

Muzeul „Vasile Pârvan” va organiza „Ziua porților deschise”. Va fi un prilej deosebit, atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevii din ciclul primar, să asiste la aceste activități dedicate zilei de 20 martie, ziua de naștere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a văzut lumina zilei la Bârlad în anul 1820. Vor afla astfel că datele trecute în manualul de istorie de clasa a IV-a, referitoare la locul nașterii lui Cuza, sunt eronate și că domnitorul Unirii de la 1859 este fiu al Bârladului și nu al Brăilei. După 10 ani, în care greșeala din manualele de istorie nu a fost corectată, credem că este timpul ca cineva să ia atitudine. Societatea de Științe Istorice – Filiala Bârlad lucrează acum la demersurile pe care le va face la Ministerul Educației în vederea restabilirii adevărului istoric. (Mihaela NICULESCU)

Două zile de manifestări dedicate Unirii Principatelor, la Bârlad

Manifestările dedicate împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principatelor din 1859 încep la Bârlad astăzi la ora 11, cu simpozionul „Unirea, națiunea a făcut-o”, găzduit de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP).

În cadrul acestui simpozion, organizat de CARP și Societatea de Științe Istorice Bârlad, vor fi tratate subiecte importante legate de momentul istoric petrecut la 24 ianuarie 1859. Vor lua cuvântul prof. Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta filialei bârlădene a Societății de Științe Istorice, profesorii Marcel Proca, Fănică Ursu și Costel Pascaru.

Manifestările dedicate Micii Uniri vor continua mâine, la ora 11.30, la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasat în fața Cercului Militar. După prezentarea succintă a momentului istoric al cărui artizan a fost domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fiu al Bârladului, va avea loc un Te Deum, un ceremonial militar, după care cei prezenți vor putea dansa Hora Unirii. Nu vor mai fi depuse coroane de flori la bustul domnitorului, așa cum s-a întâmplat ani la rând, organizatorii considerând că Unirea este un motiv de sărbătoare și de bucurie. Începând cu ora 12, la sediul Academiei Bârlădene, va avea loc Reuniunea Festivă consacrată Unirii Principatelor Române. Invitați vor fi conf. univ. dr. Cristian Ploscaru, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va evoca momentul pregătirii Unirii și poetul Simion Bogdănescu, care va aborda acest eveniment din perspectivă literară. (Mihaela NICULESCU)

Colegiul Tehnic „Al. I. Cuza” din Bârlad a lansat două proiecte Erasmus +

După patru ani în care proiectele europene propuse de reprezentanții Colegiului Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” din Bârlad nu fost aprobate, anul 2016 a adus instituției de învățământ bârlădene șansa de a câștiga două proiecte Erasmus + cu impact de mare actualitate.

We Welcome Work” este un proiect de parteneriat strategic în domeniul formării profesionale – VET, iar „DIAL UP” un proiect de mobilitate în domeniul formării profesionale VET.

În prezența echipelor de proiect, a câtorva parteneri, a membrilor Consiliului Reprezentativ al Elevilor din liceu, a unor agenți economici, reprezentanți ai Agenției Locale de Ocupare și Formare Profesională și ai Inspectoratului Teritorial de Muncă, dar și a unor directori de liceu din Bârlad pe 6 decembrie a avut loc lansarea celor două proiecte Erasmus+.

Prima întâlnire cu partenerii proiectului „We Welcome Work” va avea loc astăzi la Colegiul „Al. I. Cuza”, iar mâine la sediul Fundației Euro Ed Iași. Inițiatorul proiectului, Colegiul Tehnic „Al. I. Cuza” împreună cu partenerul român experimentat, Fundația Euro Ed Iași, se vor întâlni cu partenerii străini din patru țări – Germania, Spania, Italia și Cipru.

lansare-proiecte-2-irina-chiriacPrin intermediul acestui proiect, care se va derula până în data de 31 august 2018, se urmărește identificarea celor mai căutate meserii din Europa și crearea profilurilor celor mai importante profesii europene, precum și cerințele și abilitățile necesare ocupării acestor profesii. Proiectul va crea un mediu de învățare online bazat pe stimularea mediului de lucru specific joburilor identificate în cadrul etapei de cercetare. De asemenea, se urmărește gestionarea unor situații de muncă simulate în care elevii vor interacționa online cu ceilalți colegi și vor colabora în vederea rezolvării sarcinilor specifice jobului ales”, ne-a declarat profesoara Irina Chiriac, responsabil de proiect.

Acest proiect satisface nevoile tot mai mari ale elevilor și tinerilor care trăiesc într-un mediu foarte mobil, în care trebuie să se confrunte cu probleme legate de timp, educație și ocuparea forței de muncă. Printre obiectivele principale ale proiectului se află și dezvoltarea diverselor competențe și aptitudini la locul de muncă: rezolvarea problemelor, lucrul în echipă, cunoașterea limbilor străine, abilități IT, sociale, mass-media, comunicare, etc.

Cel de-al doilea proiect Erasmus+ inițiat de Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” se intitulează „DIAL UP”, acronimul de la Durabil, Inovativ, Aplicativ, Lucrativ = Utilitate și Profesionalism. Partenerul de proiect al echipei de la Colegiul Tehnic este „Mad for Europe”, organizație non-profit, instituție de formare și furnizor VET în Spania. În cadrul proiectului, cinci profesori VET vor participa câte șapte zile în Spania la activități în școli și întreprinderi din Madrid. Pe lângă mobilitățile tip job shadowing, profesorii și elevii vor participa la mobilități de tip strategii de practică în întreprinderi. Astfel, 28 de elevi VET de la profilurile Mecanică, Electrotehnică și Turism, vor lansare-proiecte-3-carmen-diaconubeneficia de instruire practică în companii spaniole. Elevii însoțiți de un profesor se vor deplasa în grup de șapte, iar durata unei mobilități va fi de trei săptămâni.

În anul școlar 2016-2017 se vor desfășura două fluxuri, atât pentru mobilitățile profesorilor cât și pentru elevi, în lunile februarie și mai. Vor fi trei mobilități pentru profesori, doi profesori vor fi în Spania în februarie și unul în luna mai. În privința elevilor, șapte elevi de la Mecanică vor pleca în Spania în februarie alături de un profesor însoțitor, iar alți șapte de la Turism și servicii vor face practica în luna mai” a precizat profesoara Carmen Diaconu, coordonatoarea proiectului „Dial Up”, care se va desfășura până la 31 iulie 2018.

Lansarea oficială a celor două proiecte europene a fost și un bun prilej pentru bilanțul activității Colegiului, dar și pentru a face noi planuri.

Luna decembrie este o lună în care tragem linie, ne gândim la ce am făcut peste an. Ne-am amintit că în decembrie aveam întâlnirea cu agenții economici. Ne gândim de pe acum la planul de școlarizare pentru anul care vine. După patru ani de eșecuri în privința proiectelor europene, ne-am ambiționat și am continuat să alcătuim noi proiecte, iar anul acesta a fost unul norocos pentru că ne-au fost acceptate două proiecte Erasmus+. După opt proiecte la care am lucrat dar au fost respinse, a revenit soarele pe strada noastră și sperăm să rămână așa mulți ani de acum înainte. Sunt două proiecte ale căror idei inovatoare au fost apreciate”, a declarat Mihaela Păiș, directoarea Colegiului Tehnic „Al. Ioan Cuza” Bârlad. (Mihaela NICULESCU)

Istoricii au pus pe masa curioșilor infidelitățile conjugale ale lui Cuza! Se caută romancier și regizor de film

Duminică, 20 martie, s-a încheiat cea de-a XXXVI-a ediție a Zilelor Cuza, la Bârlad. Evenimentul care a marcat încheierea manifestărilor dedicate împlinirii a 196 de ani de la nașterea domnitorului a fost simpozionul „150 de ani de la detronare”. Inițiat de Societatea de Științe Istorice Filiala Bârlad și organizat în colaborare cu Primăria și Consiliul Local, simpozionul s-a bucurat, în acest an, de prezența colonelului (r) Constantin Chiper, vicepreședintele Asociației Naționale „Cultul Eroilor” și prof. univ. dr. Nicolae Crețu, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Aceștia, alături de dr. Laurențiu Chiriac de la Muzeul Județean Vaslui, și alți profesori de istorie din Bârlad, au prezentat materiale interesante despre militarul, reformistul, strategul și patriotul Cuza, născut în 1820 la Bârlad.

O intervenție inedită, din perspectivă culturală, a avut prof. univ. dr. Nicolae Crețu, care a atras atenția că deși personalitatea lui Cuza este una marcantă în istoria poporului român, nu s-a scris nici un roman și nu s-a realizat nici un film dedicat domnitorului.

„Cuza este destul de prezent în artele plastice, dar în literatură deloc. În contextul în care vorbim despre Unirea Principatelor, despre modernizarea României prin reformele lui, imaginea domnitorului nu poate fi decât una umană. S-a creat o imagine metaforico-simbolică. Domnitorul era iubit de țărani, târgoveți, cărturari ai vremii. Există documente istorice, cărți scrise de istorici, despre domnia lui Cuza, dar, nici până la această oră, nu a fost scris un roman despre personalitatea lui Cuza. Probabil, va veni și ziua în care va apărea un scriitor care să nu fie timorat de complexitatea perioadei Micii Unirii, un scriitor care să zugrăvească într-un roman personalitatea și domnia lui Cuza cu luminile și umbrele ei. Va trebui să fie un scriitor pe care să-l țină puterile și să prezinte în lucrarea sa de beletristică reformele, strategiile, spiritul de leadership al lui Cuza, care a avut parte de o echipă excepțională, dar și infidelitățile conjugale sau stilul dictatorial al acestuia. Despre Lincoln sau Napoleon s-a scris literatură în care s-a spus lucrurilor pe nume. În România, de la Marin Preda, nu a mai existat nici un scriitor care să dea dovadă de curaj, inteligență și subtilitate în tratarea unor subiecte sensibile dar importante ale istoriei”, a declarat prof. univ. dr. Mihai Crețu.

După simpozionul deschis de prof. Oltea Rășcanu Gramaticu, în piața civică din Bârlad, a avut loc un ceremonial militar și religios și au fost depuse coroane de flori la statuia domnitorului. Au ținut să aducă astfel un omagiu lui Cuza reprezentanți ai unităților militare din Bârlad, ai Poliției, ai Consiliului Local și Județean, ai Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, ai veteranilor de război și ai unor partide politice. Bârlădenii prezenți în piața civică au putut vedea elemente de tehnică militară din dotarea Garnizoanei Bârlad, dar și o scurtă scenetă susținută de actori ai Teatrului „Victor Ion Popa”. (Mihaela NICULESCU)

O nouă ediție a „Zilelor Cuza” la Bârlad

În perioada 18-20 martie la Bârlad se va desfășura cea de-a 36-a ediție a „Zilelor Cuza”. Evenimentul, organizat de Societatea de Științe Istorice Filiala Bârlad în colaborare cu Primăria și Consiliul Local, va cuprinde mai multe activități dedicate marcării a 196 de ani de la nașterea domnitorului Cuza.

Pe 18 și 19 martie, de la ora 10, Cercul Militar Bârlad va găzdui concursul de cultură generală „Cuza și Bârladul”, la care vor participa elevi de liceu și gimnaziu. Pe 19 martie, de la ora 11, la Teatrul „Victor Ion Popa”, elevi ai Colegiului Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” vor susține un spectacol omagial. Seara, de la ora 17, tot la Cercul Militar Bârlad va fi vernisată expoziția de grafică, pictură și sculptură intitulată „Cuza, Unirea și Bârladul”, cu lucrări ale elevilor Liceului Pedagogic „Ion Popescu”.

Pe 20 martie, de la ora 10, în holul Primăriei, bârlădenii sunt invitați la expoziția de numismatică și medalistică „Omagiu lui Cuza” organizată de Societatea de Numismatică din Bârlad. De la ora 10.30, în sala de ședințe a Primăriei va începe simpozionul „150 de ani de la detronare”, la care sunt invitați să conferențieze prof. univ. dr. Cătălin Turliuc și prof. univ. dr. Nicolae Crețu, ambii de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Organizatorul simpozionului este Societatea de Științe Istorice Filiala Bârlad, condusă de prof. Oltea Rășcanu Gramaticu.

„La 20 martie 1820 s-a născut la Bârlad Alexandru Ioan Cuza, viitorul domnitor al Unirii Principatelor Române, întemeietorul statului modern român. În cei șapte ani de domnie (1859 – 1866), împreună cu colaboratorii săi Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Manolache Costache Epureanu și C.A. Rosetti, a realizat opera de modernizare a României. Printr-o politică reformistă, a reușit să integreze România în Europa modernă a secolului XIX. Alexandru Ioan Cuza a fost nevoit să abdice la 11 februarie 1866 din cauza «monstruoasei coaliții». Abdicarea sa se încadrează între necesitate și lovitură de stat, urmare fiind aducerea, la 10 mai 1866, a prințului Carol de Hohenzolern, cu care începe etapa monarhiei în România”, ne-a declarat Oltea Rășcanu Gramaticu.

Posteritatea lui Alexandru Ioan Cuza a fost onorată de către bârlădeni, care în ultimele decenii au reușit să stabilească locul casei care a aparținut familiei Cuza și unde s-a născut domnitorul, a reușit să dea numele său unei străzi principale din cartierul Podeni, cât și unui liceu din centrul orașului, care astăzi se numește Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”. Cu banii comunității bârlădene au fost ridicate două busturi ale domnitorului, unul chiar în fața Colegiului Tehnic „Cuza” și al doilea în fața Cercului Militar. Pe 20 martie 2008, în piața civică a orașului, a fost dezvelită statuia lui Alexandru Ioan Cuza, opera cunoscutului sculptor Paul Vasilescu, autorul unei statui similare amplasate pe Dealul Spirii din București. (Mihaela NICULESCU)

Legendele Bârladului – Podeni, kilometrul 0 al istoriei orașului

de Simona MIHĂILĂ

Cartierul Podeni se confundă cu vechea vatră a Bârladului, locul considerat punctul de pornire în urbanizarea noii așezări. Acum, doar un simplu cartier mărginaș al orașului, până în urmă cu mai bine de un secol Podeni a reprezentat una dintre zonele cu o intensă activitate economică și socială.

podul_pescariei_mihai_adamiu„Podenii au apărut ca parte a târgului din faza inițială. A fost un cartier, o mahala, a locuitorilor de lângă pod, dar și al unei zone, unde datorită solului mlăștinos s-a impus o axă principală podită cu loazbe de stejar, nu întâmplător documentele menționează termenul de «podine»”, arată istoricul Gheorghe Gherghe, în volumul “Târgul Bârladului. Istorie șI geneza”.

Este de înțeles de unde i se trage și numele Podeni. Firește, “regele” podurilor era chiar Podul Pescăriei, cel care face legătura cartierului cu restul urbei.

Despre Podul Pescăriei, profesorul Gherghe consemneaza `n volumul mai sus amintit, că era “punctul de vamă al mărfurilor, în special al peștelui. Importanța peștelui `n viața târgului a influențat și pecetea. Reprezentările sunt sugestive, trei pești și o moară de apă. Nu se putea fără mori într-un ținut agricol, fertil, cu pâraie, multe iazuri”.

Comoara din Podeni

podul-pescariei-pozaPrima atestare documentară, într-un act emis la 1 septembrie 1696, dovedește că Mahalua Podeni făcea parte din hotarul Bârladului. Cartierul începea, ca și acum, de la Podul Pescăriei și era cuprins între apa Bârladului și gârla Tuchiloaiei.

De fapt, istorica vatră a târgului o formau străzile Paloda, Strâmbă și Ștefan cel Mare, care, trecând peste apa Bârladului, se prelungea pe strada Cuza Vodă până la bariera orașului.

În Podeni se derula o intensă activitate economică și socială, una dintre primele “atracții” reprezentând-o salba de mori de apă construite de-a lungul râului Bârlad. Acest lucru a atras după sine, ulterior, diversificarea activităților economice. Așa se face că mahalaua era locuită în majoritate de meseriași și negustori.

Una dintre cele mai importante mărturii a activității economice și sociale din această zonă a orașului a ieșit la iveală în 1998. Atunci, în timpul lucrărilor de aducțiune a apei pe strada Dumbrava Roșie, doi copii au descoperit în malul unuia dintre șanțuri un valoros tezaur de monede. Au fost descoperite 3.095 monede de argint, una de bronz, un inel de bronz și un vas de ceramică. Cercetările au evidențiat că monedele au fost emise în 14 țări, provincii, ducate și orașe. Se pare că această comoară a aparținut unuia dintre negustorii sau boierii care locuiau aici și care, probabil, de teamă să nu fie prădat, a îngropat comoara în pământ.

Podeni – cartierul primăriei

podul-pescarie-picturaDin mărturiile vremii descoperim că una dintre principalele artere ale cartierului, strada Cuza Vodă, actualmente Alexandru Ioan Cuza, era una tipic modovenească, cu case gospodărești, curate și retrase după garduri îngrijite, pline de verdeață și flori. Farmecul cartierului de atunci, cu toate punctele sale de atracție a fost surprins cu exactitate și de Victor Ion Popa, care s-a născut și a copilărit pe strada Cuza Vodă, în două dintre cele mai importante lucrări ale sale, “Take Ianche și Cadâr” și “Ghicește-mi în cafea”.

Dintr-o corespondență pe care a purtat-o cu un vechi amic din copilărie, scriitorul face o prezentare a cărții “Ghicește-mi în cafea”, evocând în același timp amintirea locurilor din copilărie: “Bârlădeni amândoi, de pe aceeași stradă cu salcâmi, cu gâște și cu copii, cartea are duh net de Podeni, de Podul Pescăriei și de șoseaua Prutului”.

Este de netăgăduit importanța pe care Cartierul Podeni a avut-o timp de câteva secole în dezvoltarea Bârladului. Pe lângă multitudinea de dughene și prăvălii care vindeau pește, fructe orientale, coloniale, fierărie, în cartier funcționa și o piață, denumită „Cuza Vodă”, în care târgoveții puteau găsi legume, zarzavaturi, cereale etc.

Clădirea fostei Primării la început de secol XXnă la sfârșitul secolului al XIX-lea aici, în Podeni a funcționat primăria orașului. Instituția și-a derulat activitatea într-o clădire, pe care mărturiile vremii o prezintă drept una impozantă, cu un stil arhitectonic aparte, intrarea fiind străjuită de două coloane. Edificiul administrației locale era situat pe strada Dimitrie Cantemir.

Ulterior, din secolul XX, Primăria Bârlad a renunțat la acest sediu, clădirea fiind lăsată în paragină, pentru ca în perioada ceaușistă să adăpostească un depozit de băuturi alcoolice. Actualmente nu a mai rămas nimic din această clădire întrucât autoritățile comuniste au hotărât, în urmă cu 20 ani, să o demoleze.

Însă primăria nu era singura clădire deosebită din cartier. Imobile frumoase, chiar dacă cele mai multe nu aveau etaj precum clădirea administrației publice locale, erau extrem de numeroase pe această stradă. Majoritatea celor care le dețineau erau intelectuali, comercianți, proprietari de pământuri, meseriași etc.
Erau și case ceva mai mici și mai simple, însă era lege ca toate gospodăriile să fie înconjurate de grădini cu multă verdeață și flori, astfel încât strada era o veritabilă încântare pentru ochiul trecătorilor.
Din amintirile lui Neculai Costăchescu, publicate în “
Bârladul, odinioară și astăzi” aflăm câte ceva din parfumul străzii Dimitrie Cantemir: “În general, era o stradă liniștită, tulburată doar toamna de o locomotivă greoaie și o mașină de treier trasă de boi, cum și de roțile trăsurilor de stradă cu șine de fier. Cu timpul, mașina de treier nu a mai trecut, iar roțile cu cercuri de fier au fost înlocuite cu cele de cauciuc. Tot pe aici trecea spre piață carnea de la abatorul mare, care se găsea la peste un kilometru depărtare de oraș, în căruțe căptușite cu tablă de zinc, precum și mieii tăiați primăvara, atârnați în chingile fixate pe linia longitudinală a acelorași căruți”.

Cartierul lui Cuza

casa_cuzaPodeni este cartierul care a dat naștere uneia dintre cele mai ilustre figuri din istoria noastră, domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul Unirii, cum i s-a mai spus, s-a născut și a copilărit pe strada care îi poartă numele, din cartierul Podeni.

Casa memorială “Alexandru Ioan Cuza” dăinuie și în momentul de față, însă în 1987 edificiul a fost la un pas de a fi ras de pe fața pământului, la “inițiativa” autorităților de atunci. Numai intervențiile disperate a câtorva oameni de suflet au făcut ca imobilul să fie salvat și să poată fi văzut și în ziua de azi.

Odată cu trecerea timpului, dar mai ales ca urmare a expansiunii demografice a orașului, Cartierul Podeni a început să-și piardă din importanță. Una dintre cauzele care i-au erodat statutul de centru al orașului a fost faptul că zona era extrem de inundabilă. Sunt multe mărturiile vremurilor care amintesc de inundații devastatoare care au dus la pierderi de vieți omenești și importante pagube materiale.

De altfel, în urma uneia dintre revărsările Bârladului, în 1939, însuși regele Carol al II-lea s-a deplasat în zonă pentru a vedea cu ochii săi urmările devastatoare ale inundației. Situația va rămâne neschimbată până în 1972, când, tot ca urmare a unor indundații, autoritățile hotărăsc demararea de lucrări pentru regularizarea râului Bârlad.

In Memoriam Elena Cuza

Astăzi, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) din Bârlad organizează, începând cu ora 10.30, o conferință cu titlul „Aura legendară a Doamnei Unirii de la 1859”. Evenimentul are loc cu ocazia împlinirii a 190 de ani de la nașterea Elenei Cuza și a patru ani de la atribuirea, în 28 aprilie 2011, a acestui nume, asociației bârlădene de pensionari. Simpozionul va fi susținut de profesoara Maria Marin, care a studiat cu plăcere perioada în care a trăit Elena Cuza.

„Prima Doamnă a Principatelor Unite a fost o femeie retrasă, timidă, care nu agrea viața de petreceri de la Curte. Era total opusă lui Cuza. A fost o femeie puternică însă, care l-a susținut întotdeauna pe Domnitor, atât în anii autoexilului la Paris, în fața lui Napoleon al III-lea, cât și a oamenilor de cultură de acolo, dar și în țară. S-a implicat în diverse acte caritabile, înființând azilul <<Elena Doamna>>, dotând spitalul <<Caritatea>> din Iași, și acceptând, ca un sacrificiu suprem, adoptarea celor doi fii ai domnitorului, Alexandru și Dimitrie, din relația cu Maria Obrenovici. A avut o viață frământată și nu și-a găsit liniștea nici în mormânt.”, a declarat profesoara Maria Marin, pentru Est News.

Toți cei care apreciază meritele Elenei Cuza sunt așteptați în sala de conferințe a CARP, la un eveniment dedicat împlinirii a 190 de ani de la nașterea Doamnei Cuza. Elena Cuza s-a născut pe 17 iunie 1825, la Iași. A murit în 1909 la Piatra Neamț și este înmormântată la Solești. A rămas în conștiința posterității ca o femeie puternică, o femeie care a avut un cuvânt de spus în acele vremuri. (Mihaela NICULESCU)

La țară. Povestiri din satul tău – Pe moșia lui Cuza

de Alex SAVA

Situată la peste 50 de kilometri de municipiul reședință și la peste 20 de Huși, comuna Hoceni găzduiește limita dintre civilizația secolului XXI și cea de acum 150 de ani. Vorbim despre o comună cu o infrastructură rutieră în care domină asflatul, cu școli și grădinițe pentru copiii din toate cele șase sate componente, cu 22 de agenți economici, printre care și o firmă de cablu TV și internet, amănunte ce contrastează aproape simbiotic cu legendele locului. Aici s-a născut Alexandru Ioan Cuza și tot de aici avea să pornească și legea secularizării averilor mănăstirești. Pe „drumul lui Cuza”, care pornește din Barboși și ajunge până la Solești, încă mai există stejari care au fost martori la călătoriile domnitorului.

Comuna Hoceni, cu reședința adminstrativă în localitatea omonimă, este atestată documentar la 1437. Primii locuitori acestei așezări au fost chiar ostașii lui Ștefan cel Mare, care pentru curajul arătat în lupte au fost împroprietăriți de domnitor. Așa s-au format două din cele șase sate ale comunei, în speță Oțeleni (1467), Deleni (1476) sau Șișcani (1450).

Între satele mai „tinere” ale comunei se numără Barboși, format în secolul al XVIII-lea. Denumirea și-o trage, spune legenda, de la clăcașii aduși de familia domnitorului Cuza să le lucreze moșia. Cum mulți dintre ei purtau barbă, așezării i s-a spus Barboși. Când s-a retras de aici, în 1864, familia Cuza i-a împroprietărit pe cei aduși pe moșie, iar ei au rămas acolo.

Satele Rediu și Tomșa s-au format la începutul secolului al XIX-lea din țărani clăcași aduși de proprietari de pe alte moșii. Aceste două localități sunt rezultele contopirii mai multor sate mai mici, dar care timp s-au redus ca populație. Un exemplu în acest sens îl reprezintă fostul sat – acum doar un reper geografic – Tăietura. Aici au fost aduși să lucreze tăietori de lemne, însă aceștia stăpâneau și arta cioplitului. Acum, la Tăietura mai există doar trei oameni, dintre care numai unul mai lucrează în lemn, rezumându-se doar la linguri.

 Hoceni, scurtă prezentare

hoceni satul barbosi vedere de ansamlu Cele șase sate ale comunei Hoceni se întind pe o suprafață de 9.900 de hectare și însumează 3.500 de locuitori, grupați în 1.800 de gospodării. Rețeaua rutieră cuprinde 42 de kilometri de drumuri comunale și sătești, asfaltate și pietruite în cea mai mare parte.

„În toate localitățile am urmărit o dezvoltare echilibrată. Drumurile din interiorul localităților sunt pietruite și se poate circula pe tot parcursul anului, în toate conditiile. Pentru drumurile comunale care străbat cele șase sate și fac legătura cu Drumul Județean 244 B și centrul de comună, drumurile sunt asfaltate și se află în curs de aflatare și străzile din interiorul localităților Oțeleni și Barboși”, a spus Vasile Țabără, primarul comunei.

El lucrează în administrația locală de peste 30 de ani. Din 1992, mai exact. După două mandate de viceprimar, s-a gândit să ia taurul de coarne și a coandidat pentru fotoliul de primar. L-a obținut în urma unei bătălii strânse, dar l-a obținut. Încă de atunci face echipă cu actualul viceprimar, Mircea Prodea. Pentru ambii, următoarele mandate au fost floare la ureche.

„Ca primar la primul mandat, dacă nu îl iei și pe al doilea înseamnă că nu ai făcut chiar nimic pentru comunitate. Rezultatele administrative în comuna Hoceni sunt efectul unei echipe cu experiență, bine închegată, o colaborare bună cu consiliul local, aspecte care justifică longevitatea alegerii primaruli și vecelui timp de patru mandate”, mai spune primarul Țabără.

„Când vezi că o echipă merge, o menții. Dai înainte așa. Dar eu nu mai pot. La anul ies la pensie”, spune vicele Prodea.

 Infrastructura socială este prioritară

 Pentru edilul Țabără, prioritare sunt investițiile în infrastructura socială. Pe lângă asigurarea unei rețele rutiere practicabile în orice condiții, administrația comunei Hoceni a investit masiv în educație.

Vasile Țabără

Vasile Țabără

„Toată infrastructura școlară este nouă, dotată cu aparaturpă IT racordată la internet, ceea ce corepunde cu actualele nevoi educaționale. Au fost construite o școală nouă la Oțeleni, iar cea de la Barboși a fost modernizată. De asemenea, a fost construită o grădiniță nouă la Hoceni și una la Deleni. Mai avem școală nouă în Tomșa, iar cea din Șișcani a fost modernizată. Pot spune că toți cei 440 de preșcolari și școlari din comuna noastră au condiții proprii realizării actului educațional”, a mai spus primarul Vasile Țabără.

Primăria a obținut, de curând, finanțare pentru construirea unei săli de sport, în apropierea căreia au fost amenajate un teren de fotbal și un teatru de vară, precum și un părculeț. Tot acest ansamblu este denumit de comunitate centrul cultural-sportiv.

„Trebuie să ne îngrijim și de tineret, să le creem și lor oportunități de petrecere a timpului liber într-un mod cât mai plăcut. (…) Și de la noi pleacă tineretul în afară, dar mai toți se întorc și își fac un rost aici. Pleacă pentru perioade scurte de timp. Cei care nu se întorc nu o fac pentru că nu au nici bani să se întoarcă”, mai spune primarul.

 Economia locală, susținută de 22 de agenți comerciali

 Din bugetul local, adminsitrația a susținut financiar construirea a două biserici, în Toșșa și Deleni. De asemenea, s-au modernizat sediul primpriei, biblioteca, căminul cultural. S-a construit un centru administrativ, unde își desfășoară activitatea o serie de servicii publice: farmacia umană și cea veterniară, filiala locală a Camerei Agricole, Asociația crescătorilor de animale.

De asemenea, printr-un proiect independent, s-a reușit achiziționarea unor mașini și utilaje vitale pentru comunitate. Este vorba despre un buldoexcavator, o freză penru zăpadă, o mașină PSI și un camion, utilaje cu care se intervine în situații de urgență.

Economia locală a comunei Hoceni este susținută de 22 de agenți comerciali.

„Avem 22 de unități comerciale în comună, printre care patru mori de porumb, o agenție bancară, un ghișeu de Poștă, cabint medical uman și veterinar, farmacie… Prin aceste activități se asigură strictul necesar al locuitorilor pe aproape toate domeniile”, mai spune primarul Țabără.

Un alt motor al economiei locale îl reprezintă cei 447 de beneficiari ai Legii 416 privind venitul minim garantat. Pe lângă faptul că sumele primite în baza acestui normativ se cheltuie în comună, se fac economii la bugetul local prin exploatarea forței de muncă a acestora.

„S-a urmărit înfrumusețarea comunei permanent, cu beneficiarii Legii 416, conduși de viceprimarul comunei. Se fac activități adminsitrativ-gospodărești: cosit, greblat, mobilat, plantat puieți în zona râurilor, amenajat albii de râu. Această categorie socială vine să completeze veniturile comunei, aducând un plus economic familiilor cu probleme sociale și contribuie la îmbunătățirea imaginii comunei prin activitățile adminstrativ-gospodărești. Mărturii acestor afirmațe sunt susținute de faptul că Hoceniul are o imagine de comunitate îngrijită, gospodărească”, mai spune primarul Țabără.

Gradinița Barboși

Gradinița Barboși

Deși investițiile masive din Hoceni se văd cu ochiul liber, edilul consideră că mai sunt, totuși, lucruri de făcut: „În comuna Hoceni mai sunt multe lucruri de realizat. Unele dinre ele sunt cuprinse în strategia de dezvoltare a comunei. Avem proiecte în diferite stadii, unele depuse, altele înaintate la diferite surse de finanțate, altele în așteptare, altele în implementare, cum este, spre exemplu, DC 166 Hoceni-Barboși, unde mai sunt trei kilometri din 11 de asfaltat. Mai avem în vedere și asflatarea DC 149 Oțeleni. Tot în acest sat lucrăm la proiectul de aducțiune cu apă. La fel și în cazul localității Deleni. (…) Este o comună greu de administrat, pentru simpul fapt că are șase localități și se întinde pe o suprafață mare. Este șa o distanță de 20 km de Huși și 60 de Vaslui”.

Spre deosebire de alte comune din județ, la Hoceni nu prea sunt terenuri agricole nelucrate. Cât vezi cu ochii, pământul este exploatat la capacitate maximă.

„În general, la noi oamenii îți lucrează pământurile. Cei care nu mai pot sau cei care pleacă prin străinătate îl mai dau în arendă, dar în rest, oamenii și-l lucrează singuri. Sunt oameni muncitori”, spune Mircea Prodea.

 Alexandru Ioan Cuza, controverse istorice

Alexandru-ioan-cuza Istoricii au căzut de acord asupra faptului că Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Bârlad, în 1820. Localnicii din Hoceni sunt, însă, de altă părere. Din generație în generație, localnicii au aflat de cei mai în vârstă că domnitorul ar fi văzut lumina zilei la ei în comună, în satul Barboși și că se face o confuzie cu localitatea omonimă situată acum pe teritoriul județului Galați.

„Am stat de vorbă, în urmă cu mulți ani, cu un bătrân al cărui străbunic a fost om de casă la moșia lui Cuza de aici, din Barboși. Și omul povestea că aici s-a născut Cuza”, povestește viceprimarul Prodea.

Dincolo de această controversă istorică legată strict de momentul și locul nașterii, este limpede că familia domnitorului a avut un domeniu în localitatea Barboși. Aici încă mai există un drum, prin pădure, care iese tocmai la conacul din Solești, tranzitând comuna Tanacu. Localnicii îi spun „drumul lui Cuza” și este străjuit de stejari seculari.

hoceni mircea prodea viceprimar-1

Mircea Prodea

„De aici începe «drumul lui Cuza», care ieșea tocmai la conacul din Solești. Mai este și acum pe el o porțiune cu piatră cubică, din aia mare. Se poate vedea”, mai spune viceprimarul Mircea Prodea.

De altfel, în curtea bisericii din Barboși și-a dormit, o perioadă, somnul de veci fratele domnitorului, Gheorghe.

„Se spune că fratele lui Cuza a murit a murit de tânăr. A avut un accident de călărie la 19 ani. A căzut de pe cal și a murit și l-au îngropat aici. Pe urmă l-au mutat”, mai explică vicele.

 Legenda Mănăstirii din Barboși

hoceni fostul mormant al lui gheorghe cuza fratele lui alexandru ioan cuza

Fostul mormânt la lui Gheorghe Cuza, fratele domnitorului

 După celebra legendă a ocalei mici, la Barboși există o altă legendă, care face referire la decizia domnitorului de a seculariza averile mănăstirești. Se spune că la baza pădurii Barboși s-a construit o mănăstire, iar călugării ei au luat abuziv în stăpânire pământul dimprejur. Oamenii locului nu erau lăsați la pășunat cu animalele, iar dacă erau prinși pătimeau amarnic.

„Călugării îi prindeau, îi băteau și le luau animalele. Odată, doi oameni care au fost bătuți de călugării de acolo, s-au dus și s-au plâns domnitorului. Când a auzit așa, s-a dus împreună cu Mihail Kogălniceanu, pe atunci prim-ministru, la mănăstire. Dar nu s-au dus așa, ci s-au îmbrăcat ca niște negustori, spunând că vor să cumpere de la ei nu-știu-ce. Și i-au întrebat: «Dar de unde aveți voi atâtea aici?» Și călugării au devenit agresivi, au început să facă scandal. Atunci Cuza și-a dat pelerina jos și călugării i-au văzut hainele de domn. Le-a luat Cuza toată averea și mănăstirea s-a desființat. Și de aici se spune că i-a venit lui Cuza ideea secularizării averilor mănăstirești”, mai spune vicele Prodea, ghidul nostru în comuna Hoceni.

Din patriotism local

de Mihaela NICULESCU

Zeci de elevi de liceu și gimnaziu din Bârlad au participat pe 18 și 19 martie la un concurs dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de la nașterea căruia se împlinesc astăzi 195 de ani.

Miercuri 18 martie și joi 19 martie s-a desfășurat la Cercul militar Bârlad concursul „Al. I. Cuza – fiu al Bârladului”, ediția a IX-a. Dacă miercuri s-au întrecut elevii de gimnaziu, joi a fost rândul elevilor de liceu să-și verifice cunoștințele de istorie.
„Subiectele au avut grade de dificultate complexe și au vizat noțiuni despre viața și personalitatea domnitorului Al. I. Cuza, născut în urmă cu 195 de ani, la Bârlad. Jurații au apreciat nivelul de cunoștințe al elevilor, iar cei mai buni au câștigat”, a declarat Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice Filiala Bârlad, organizatoarea concursului desfășurat în cadrul celei de-a 35-a ediții a Zilelor Cuza.
La concursul destinat elevilor de gimnaziu au participat doar elevi de la patru instituții școlare bârlădene – Școala nr.1 „Iorgu Radu”, Școala nr. 8 „Episcop Iacov Antonovici”, Școala nr. 10 „Stroe Belloescu” și elevi de la clasele gimnaziale din cadrul Colegiului Național „Gh. Roșca Codreanu”. Au câștigat detașat, cu 80 de puncte, elevii Școlii „Iorgu Radu”, urmați de cei ai Școlii „Episcop Iacov Antonovici”, cu 68 de puncte.
Liceenii au fost mai interesați de concurs și au avut reprezentanți din toate cele cinci licee bârlădene – Colegiul Tehnic „AL. I. Cuza”, Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu”, Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, Liceul Tehnologic „Petru Rareș” și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. În urma jurizării cei mai bine pregătiți s-au dovedit elevii de la Liceul „Mihai Eminescu”, cu 80 de puncte, urmați de elevii Liceului Tehnologic „Petru Rareș”, care au avut 69 de puncte.
Seara, de la ora 17, în sala de expoziții de la parterul Cercului Militar a fost vernisată expoziția „Al. I. Cuza, Unirea și Bârladul”. Lucrările de pictură, grafică și sculptură sunt realizate de elevi ai Liceului Pedagogic „Ioan Popescu”, coordonați de profesorii Dorinel Filiche și Sebastian Pascu. Pe lângă portrete ale domnitorului Cuza, expoziția cuprinde și alte figuri ale Unirii, transpuse în opere de artă.

„Este o onoare pentru noi să fim parteneri ai Societății de Științe Istorice și să găzduim acest concurs dedicat lui Cuza, în primul rând dintr-un motiv care se leagă de ideea de patriotism local și în al doilea rând pentru că Alexandru Ioan Cuza avea grad de colonel”, a declarat maistrul militar Lucian Ursu, șeful Cercului Militar Bârlad.

Hora Unirii, prea mică la Bârlad

Spre deosebire de anii din urmă, prea puțini bârlădeni s-au prins în Hora Unirii, sâmbătă, 24 ianuarie, zi în care s-au împlinit 156 de ani de la Unirea Mică. Câteva zeci de participanți au fost prezenți la bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața Cercului Militar Bârlad, unde a fost organizat un ceremonial militar și religios și s-au depus coroane de flori.
unionisti_unireActivitatea a fost organizată conform protocolului, printr-un ceremonial militar și religios, la bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, operă a sculptorului bârlădean, profesor Dorin Filiche. Înainte de acest ceremonial, profesoara Oltea Rășcanu – Gramaticu a prezentat un material despre semnificația zilei de 24 Ianuarie 1859 și importanța Unirii Mici pentru desăvârșirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
După un scurt moment muzical susținut la chitară de elevul Dragoș Tufă, au fost depuse câteva coroane de flori la bustul domnitorului. Militari ai Garnizoanei Bârlad au încheiat ceremonialul printr-o defilare, după care, cei prezenți s-au prins în Hora Unirii.
hora_unirii_barladPrintre personalitățile prezente la eveniment, s-au aflat reprezentanți ai unităților militare din Bârlad, ai Poliției, deputatul Adrian Solomon, viceprimarul Marin Bunea, câțiva consilieri locali, un grup de elevi, foarte puțini profesori, veterani de război și câțiva tineri unioniști bârlădeni, care au venit cu pancarte pro-Basarabia.
Încet, dar sigur, sentimentul de patriotism începe să se dilueze în rândul bârlădenilor. De la an la an, pe 24 Ianuarie, și chiar pe 20 martie, de ziua domnitorului Cuza, prezența publicului dornic să participe la evenimentele care marchează aceste evenimente este tot mai modestă. (Mihaela NICULESCU)

Manolache Costache Epureanu – 190 de ani

Atât se împlinește luna aceasta de la nașterea celui care a renunțat la tron în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza.

Puțini bârlădeni au reușit, de-a lungul vremilor, să facă din politică o carieră. Și nu una oarecare, ci plină de realizări menitu să asigure nemurirea în conștiița publică și în istorie. O asemenea carieră a avut bârlădeanul Manolache Costache Epureanu de la a cărui naștere se împlinesc, în această săptămână, 190 de ani.

După Revoluție, bârlădenii au făcut un gest de prețuire: i-au dat numele lui, celui mai vechi bulevard din oraș, precum și unei școli. Cu toate acestea, multă lume îl pronunță fără a-i cunoaște meritele și importanța sa în istorie.

Părinții istoricului erau oameni de vază ai anilor 1800. Tatăl, Ioan Costache Epureanu, era vornic, iar mama, Catinca, era fiica cunoscutului spătar Costache Negel.

Și-a făcut studiile primare și secundare la Heidelberg (Germania). Și-a desăvîrșit studiile universitare la Berlin, Gottingen și Jena, obținând diploma de doctor în drept.

S-a întors la Bârlad, orașul său natal, când avea 22 de ani, adică în 1846. Timp de doi ani a fost președintele tribunalului de aici. Cariera politică și-o începe odată cu participarea la Revoluția din 1848, alături de Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costachi Negri și alții. Până în 1880 a deținut numeroase funcții importante: membru al Divanului ad-hoc, președintele Camerei Constituante, prim-ministru al guvernului Conservator, ministru al Justiției, al Lucrărilor Publice, liderul partidului Conservator.

Remarcabil a fost gestul de o aleasă noblețe când, propus pentru a candida la domnia Moldovei, a renunțat în favoarea lui Cuza.

A murit la 7 septembrie 1880, la vârsta de doar 56 de ani, în străinătate, dar a fost adus și îngropat în Cimitirul “Eternitatea”, din Bârlad. (S.M)

Sărbătoare la Școala “Elena Cuza”

Timp de trei zile, gimnaziul vasluian “Elena Cuza” va fi în sărbătoare, activitățile debutând cu simpozionul “Școala viitorului”.

Școala “Elena Cuza”, una din unitățile gimnaziale de top din Vaslui, se află în sărbătoare. Timp de trei zile, instituția va marca o nouă ediție a “Zilelor Școlii”.

Debutul a fost făcut de simpozionul național “Școala viitorului”. În acest an, participarea a fost indirectă, însă lucrările, cuprinse într-o carte, sunt de o însemnătate mare, dascălii având privilegiul de a se specializa prin experiențele trăite de colegi din județ și din țară.

scoala4_sarbatoareA urmat lansarea unui nou număr al revistei școlare “Mirajul labirintului”, care cuprinde lucrări ale elevilor și profesorilor din zece domenii. Tot ieri, peste 50 de elevi au fost la mormântul primei Doamne a României, Elena Cuza, aflat în localitatea Solești.

“A devenit tradiție ca, an de an, să ne deschidem porțile pentru toți cei care doresc să ne pășească pragul, de la părinți, elevi, comunitatea locală, în frunte cu domnul primar. Anul acesta ne-am orientat în special către părinți și elevi fiindcă ei ne sunt parteneri în educație. Ne dorim ca pe parcursul acestor zile să avem o activitate didactică amplă, în care să fie implicați elevii, părinții și profesorii”, a declarat Diana Șfaițer, directoarea Școlii “Elena Cuza” Vaslui.

Ziua de astăzi este dedicată părinților, care vor participa la acțiunea “Uși deschise”, pentru ca în ultima zi să fie organizate diferite concursuri, la care participă elevii școlii.

Liceenii de la „Cuza”, distinși la olimpiade și concursuri

Și în acest an, liceenii Colegiului Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” Bârlad au arătat că pot obține rezultate excelente la olimpiadele și concursurile școlare la care au participat. Astfel, Marina Romașcu (clasa a XI-a) și Andreea Săvescu (clasa a XII-a) au obținut premiul I la faza națională a olimpiadei de Industrie Textilă și Pielărie, desfășurată la Brașov. Ele au reușit să se impună și datorită profesorilor îndrumători, Gabriela Bujoreanu, Teodora Ibănescu, Cristina Negru, Costeluș Aghion și Iuliana Rășcanu. Este al cincilea an consecutiv când elevii liceului se întorc acasă cu premiul I sau premiul II de la etapa națională a acestei olimpiade.

„În perioada 7-11 aprilie, în cadrul Universității Tehnice «Gheorghe Asachi» Iași, Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial, s-a desfășurat Concursul de Matematică Aplicată «Adolf Haimovici». Dintre cei patru elevi ai noștri care s-au calificat la faza națională, doi au obținut mențiuni. Este vorba despre Cristina Nimerenco (clasa a XI-a A3), îndrumată de profesorul Lucian Rășcanu, și Emilia Hrițuc (clasa a XI-a M2), îndrumată de profesorul Daniel Merlușcă”, ne-a declarat profesoara Mihaela Ghețău.

Nu în ultimul rând, la Concursul Național de Chimie „Magda Petrovanu”, desfășurat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Facultatea de Chimie, Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” Bârlad a participat cu cinci elevi. Crina Tănase (clasa a IX-a A2), îndrumată de profesorul Luminița }ârcă, a obținut o mențiune.

Casa memorială „A.I. Cuza” Bârlad, în atenția lui Dan Marian: Interpelare pentru istorie

„În «Casa Cuza», veche de peste 200 de ani, stau mai multe familii de romi, care au ajuns acolo în urmă cu șapte ani, susținute fiind de actualul deputat, Adrian Solomon, viceprimar al municipiului Bârlad în perioada 2004-2008”, a declarat senatorul Dan Marian, președintele Organizației Județene a PDL Vaslui.

„Numeroase articole apărute în mass-media vasluiană și centrală au semnalat faptul că locuința în care s-a născut domnitorul Al.I. Cuza, întemeietorul României moderne, din municipul Bârlad a ajuns o ruină. Se pare că acest obiectiv istoric din cartierul Podeni, unde a locuit tătăl domnitorului în perioada în care a fost prefectul județului Tutova, este utilizat ca locuință socială. În «Casa Cuza», veche de peste 200 de ani, stau mai multe familii de romi, care au ajuns acolo în urmă cu șapte ani, susținute fiind de actualul deputat, Adrian Solomon, viceprimar al municipiului Bârlad în perioada 2004-2008”, semnalează senatorul Dan Marian, președintele Organizației Județene a PDL Vaslui, într-o interpelare către ministrul Culturii.

Senatorul reproșează că primarul municipiului Bârlad, Constantin Constantinescu, nu este preocupat de soarta obiectivului cultural și istoric, care nu și-a mai păstrat caracterul de destinație turistică: „Mai mult decât atât, deputatul Adrian Solomon, președintele PSD Bârlad, ar dori declasificarea acestui monument istoric pe motiv că nu se poate ca domnitorul Al.I. Cuza să se fi născut într-o »casă de vălătuci»”.

Senatorul vine cu argumentele președintelui Academiei Bârlădene, profesoara Elena Monu, doctor în istorie: „Sunt documente care atestă că Bârladul a fost locul de naștere a lui Cuza. În primul rând, există diploma de bacalaureat luată la Paris în 1835. Alt document este Almanahul de la Gota din 1862, unde sunt trecute datele personale ale familiilor domnitoare din Europa, datele lui Cuza fiind trimise de secretarul personal al acestuia. Istoricul Dumitru Ivănescu a descoperit în arhivele de la Viena datele de naștere ale cetățeanului Al.I. Cuza, care și-a luat o casă. A patra dovadă constă în datele de pe certificatul de deces al lui Cuza, care a murit la Heidelberg. O ultimă dovadă o regăsim în scrisoarea doamnei Elena Cuza, soția fostului domnitor, din 1873, care a răspuns mesajelor de condoleanțe. Acolo se face mențiunea: «Bârladul, patria iubitului meu soț»”.

„Domnule viceprim-ministru, având în vedere cele menționate mai sus, care sunt măsurile legale și administrative pe care le veți lua, eventual în colaborare cu instituțiile statului din județul Vaslui – Prefectura Vaslui, Direcția de Cultură și Patrimoniu Vaslui, Primăria Municipiului Bârlad – pentru ca acest imobil de referință pentru istoria românilor și pentru patrimoniul municipiului Bârlad să fie reconstituit, protejat și redat circuitului cultural din țara noastră?”, îl întreabă senatorul Dan Marian pe ministru.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: