Home / Tag Archives: daniel olteanu

Tag Archives: daniel olteanu

Deputatul puterii Daniel Olteanu nu va vota bugetul dacă nu se vor da bani pentru autostrada Tișița – Albița

Deputatul ALDE Daniel Olteanu, aflat în coaliția de la guvernare, a anunțat că nu va vota bugetul de stat pe 2019 dacă, în proiectul ce va fi supus spre dezbatere și aprobare în Parlamentul României, nu va fi prinsă și finanțarea pentru studiul de fezabilitate și proiectarea autostrăzii Tișița – Albița. Și asta în condițiile în care, în opinia sa, investiția este singura care ar putea ajuta efectiv județul nostru să mai reducă din decalajul economic existent în prezent între Vaslui și restul țării.

Autostrada Tișița – Albița este singurul motiv pentru care deputatul Daniel Olteanu ar vota bugetul de stat din acest an. Parlamentarul vasluian își susține în continuare propunerea realizării acestei investiții considerată atât de importantă pentru județul nostru. ”Sunt 27 de motive identificate pentru care autostrada Tișița – Albița trebuie realizată. Unul dintre acestea este faptul că prin Vama Albița trec două treimi din transporturile de marfă de pe granița de est. Dacă nu se vor aloca fonduri pentru studiul de fezabilitate și proiectare, votul meu va rămâne unul nul, asumându-mi orice consecință politică”, a declarat Daniel Olteanu.

Deputatul liberal-democrat nu înțelege de ce foștii săi colegi de la PNL Vaslui nu susțin și ei acest proiect, de pe urma căruia județul nostru ar avea numeroase beneficii, și strâng semnături pentru autostrada Iași – Târgu Mureș: ”Cei de la PNL Vaslui nu pierd ocazia de a strânge semnături pentru autostrada Iași – Târgu Mureș. Dar nu văd niciun fel de interes din partea lor pentru Tișița – Albița, autostrada Vasluiului. De aceea, le doresc să ia toate voturile la alegerile, europarlamentare, președințiale și locale, de pe autostrada Târgu Mureș – Iași”. (Ionuț PREDA)

Daniel Olteanu: Majorarea salariilor și a pensiilor, creșterea nivelului de trai și infrastructura din județ, principalele teme de discuție la audiențele acordate în 2018

Audiențele reprezintă, pentru orice parlamentar responsabil, cel mai sigur mijloc de a rămȃne conectat la realitățile din teritoriu, la agenda reală a cetățenilor.

Dincolo de subiectele intens vehiculate în spațiul public, subiecte care, de multe ori, sunt vădite a deturna atenția de la adevăratele priorități, există cȃteva teme recurente care îi preocupă pe cei care trec pragul cabinetelor mele parlamentare din Bȃrlad, Vaslui și Huși.

O atenție deosebită ridică frecvent discuțiile legate de nivelul pensiilor și cel al salariilor, unde majorările din ultimii doi ani s-au făcut resimțite în buzunarele vasluienilor, chiar dacă nu în măsura în care ne dorim cu toții. Sunt unul dintre parlamentarii care s-au exprimat în favoarea eliminării inechităților, atȃt în ceea ce privește salarizarea, cȃt și la nivelul veniturilor obținute după retragerea din activitate, și voi susține întotdeauna demersurile legislative care vizează remunerarea egală pentru același tip de încadrare profesională.

Creșterile de venit nu sunt singurele care influențează calitatea vieții fiecăruia dintre noi, mulți dintre cei care vin în audiență au înțeles acest lucru și sunt preocupați din ce în ce mai mult nu doar de calendarul, cȃt mai ales de calitatea proiectelor de investiții necesare în fiecare comunitate, fie că e vorba despre extinderea rețelei de apă și canal, modernizarea drumurilor, podurilor, construirea și dotarea dispensarelor, a școlilor, grădinițelor sau centrelor de zi.

Dacă, în urmă cu cȃțiva ani, pe durata mandatului meu de prefect, doleanțele oamenilor se limitau la modernizarea drumurilor rurale cu piatră și balastru, nevoia marilor proiecte de infrastructură a devenit din ce în ce mai pregnantă, viitoarea configurație economică și demografică a județului depinde de aceste proiecte. În aceste condiții, cu susținerea deplină a vasluienilor, voi continua demersurile parlamentare pentru ca Autostrada Tișița – Albița, care, deși are studiu de prefezabilitate din anul 1998, a fost ștearsă de pe agenda Ministerului Transporturilor și a guvernelor anterioare, să devină realitate.

Alte probleme ale celor care îmi cer ajutorul se referă la litigii de fond funciar ori de altă natură, piedici birocratice întȃlnite în revendicarea unor drepturi și reclamații legate de modul în care funcționează anumite instituții ale statului. Mă bucur să putem găsi împreună soluții ori să fiu de folos în situațiile în care o explicație suplimentară și o informație venită la timp scutesc mulți nervi, timp și bani.

Încurajez dialogul onest, civilizat, și, pentru că țin foarte mult la relația cetățean – parlamentar, voi răspunde și în continuare afirmativ la orice apel din partea cetățenilor, cu o singură condiție: ca dialogul să plece de la premisa bunei-credințe. Cred că, oricare ar fi natura problemei puse în discuție, o jumătate de pas în găsirea soluției vine de la atitudinea față de interlocutor, fie el parlamentar sau funcționar al statului, iar dacă există încredere, calea spre rezolvare e cu atȃt mai lesne de parcurs.

Autostrada vasluienilor, prioritate zero pentru deputatul ALDE Daniel Olteanu

Deputatul oferă Guvernului noi argumente pentru a include Autostrada Vasluienilor în proiectul de buget pe 2019꞉ coridorul european Tișița – Albița este, oficial, cel mai important pilon pe care se sprijină transportul de mărfuri de la frontiera cu Republica Moldova

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaților, subliniază că includerea finanțării Autostrăzii Tișița – Albița, în faza de Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic, în proiectul bugetului de stat pentru anul viitor, este decisivă pentru un vot pozitiv dat bugetului de către parlamentar. Deputatul ALDE susține că Ministerul Transporturilor are obligația să repare greșeala prin care proiectul de autostradă a fost șters din Master Planul General de Transport, cu atȃt mai mult cu cȃt tronsonul Albița – Tișița este principala rută de transport a mărfurilor spre și dinspre frontiera estică a României, cu un mare potențial de accelerare. Olteanu aduce în sprijinul argumentelor sale cele mai recente date primite de la Direcția Generală a Vămilor, potrivit cărora, în ultimii 10 ani, punctul de trecere a frontierei Albița a consemnat o creștere de aproape trei ori a numărului total al vehiculelor care l-au tranzitat. În plus, după cum arată deputatul ALDE, în ceea ce privește numărul camioanelor, cel mai important indicator pentru transportul de mărfuri și schimburile comerciale, acesta este de patru ori mai mare în comparație cu alte puncte de de trecere a frontierei aflate pe granița de Est, Sculeni și Galați – Giurgiulești.

Daniel Olteanu detaliază aceste informații într-o interpelare adresată ministrului Transporturilor:

„În ceea ce privește traficul auto pe frontiera de est a României sunt de reținut următoarele date:

  1. Punctul de trecere a frontierei Albița a consemnat o creștere a numărului total al vehiculelor care l-au tranzitat de la 311.065 în 2008 la 804.930 în 2017
  2. În ceea ce privește numărul camioanelor, acestea au fost de 160.141 în 2017, de aproape patru ori mai multe decât la următoarele două puncte de trecere a frontierei, Sculeni și Galați – Giurgiulești
  3. Numărul camioanelor care au tranzitat punctul de trecere a frontierei Albița este mai mare decât în cazul tuturor celorlalte puncte de trecere a frontierei de pe granița de est, luate împreună!
  4. În ceea ce privește numărul autobuzelor, acestea au fost de 19.620 în 2017, de peste patru ori mai multe decât la punctele de trecere a frontierei Sculeni și Galați – Giurgiulești.

Creșterea anuală a traficului în intervalul 2014 – 2017 la nivelul camioanelor este una uriașă, de aproximativ 10% de la an la an, ceea ce evidențiază faptul că tronsonul Albița – Tișița este, de departe, principala rută de transport a mărfurilor spre / dinspre frontiera estică a României, având un mare potențial de accelerare (asta, în timp ce traficul camioanelor prin Vama Sculeni a stagnat în 2016 – 2017).”

În cadrul unei declarații în Plenul Parlamentului, Daniel Olteanu a reluat apelul său la solidaritate din partea tuturor decidenților politici, cerȃndu-le acestora să țină pasul cu realitatea de la frontiera de răsărit a Romȃniei, pentru ca Autostrada Tișița – Albița, la niveliul documentației, să nu lipsească din proiectul de buget pe 2019, cu atât mai mult cu cât e finanțabilă și cu fonduri europene.

«Festivitățile ultimelor zile, la fel ca amprenta întregului an Centenar, au lăsat în urmă aceeași realitate apăsătoare în județul din care provin, Vaslui, unde peste 480.000 de romȃni constată zilnic efectele aspre ale unei politici de zeci de ani, pe care nu o pot numi altfel decȃt anti-națională. Mă refer la modul în care a fost tratată pȃnă acum regiunea de la granița de răsărit, căreia nu doar că i s-au refuzat investițiile în marea infrastructură, ci mai mult, i s-a refuzat și unicul proiect de autostradă, aflat pe un coridor european, în condițiile în care acest proiect ar fi avut – și ar putea avea în continuare – cel mai consistent aport în reducerea decalajelor de dezvoltare.

Istoria ștergerii din Master Planul General de Transport a culoarului european care face legătura cu Vama Albița este un exemplu grăitor, pe care l-am adus în atenția publică în urmă cu doi ani, atunci când am fost ales parlamentar. Prea puține voci au înțeles, în toată perioada care s-a scurs de atunci, că de acest proiect depinde viitorul unui întreg județ și că timpul nu mai are răbdare cu vasluienii. Condamnați, generații la rȃnd, să poarte stigmatul sărăciei și să trăiască în izolare, suspendați undeva între Romȃnia dezvoltată și Republica Moldova, vasluienii știu că Autostrada Tișița – Albița este singura punte ce i-ar putea lega de un orizont de speranță.

Stimați colegi, ne apropiem de momentul în care speranța vasluienilor, călcată în picioare de atȃt de multe ori, poate lumina bezna ultimilor 28 de ani. Bugetul pe 2019 este, în opinia mea, hotărȃtor pentru zona din stânga Siretului, cea mai săracă a Uniunii Europene꞉ o salvăm sau îi punem din nou cruce?», a transmis Daniel Olteanu de la tribuna Parlamentului. Deputatul ALDE a subliniat că, în contextul oferit de datele de la Direcția Generală a Vămilor, care confirmă că Tișița – Albița este, oficial, cel mai important coridor pe care se sprijină transportul de mărfuri pe frontiera estică, finanțarea sa este imperativă.

Punctul de frontieră Albița, cel mai important din Estul țării pentru transportul mărfurilor

«Rugămintea mea de a vă îndrepta privirea către Vaslui este strigătul unui întreg județ pentru care Autostrada Tișița – Albița înseamnă, astăzi, totul. Includerea acestui obiectiv, în faza de Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic, în bugetul pentru anul viitor este o compensație prea mică în comparație cu nedreptatea pe care reaua-voință, incompetența ori poate lipsa de interes au făcut-o celei mai sărace zone a Romȃniei.

Aduc în sprijinul argumentelor pe care le-am prezentat de-a lungul timpului, în fața dumneavoastră, date pe care le-am primit recent de la Direcția Generală a Vămilor, care confirmă că tronsonul Albița – Tișița este, de departe, principala rută de transport a mărfurilor spre și dinspre frontiera estică a României, având un mare potențial de accelerare. În ultimii 10 ani, punctul de trecere a frontierei Albița a consemnat o creștere de aproape trei ori a numărului total al vehiculelor care l-au tranzitat. În plus, la nivelul camioanelor, adică al transportului de mărfuri și al facilitării schimburilor comerciale, vorbim despre creșteri de la an la an de aproape patru ori față de celelalte puncte de frontieră de pe granița de Est, Sculeni și Galați – Giurgiulești.

În condițiile în care coridorul european Tișița – Albița este, oficial, cel mai important pilon pe care se sprijină transportul de mărfuri de la frontiera cu Republica Moldova, imperativul de a ține pasul cu această realitate și de a include documentația pentru Autostrada Tișița – Albița în planul de buget național pe 2019 este unul evident, cu atât mai mult cu cât această documentație e finanțabilă și cu fonduri europene. Au înțeles și susțin acest imperativ reprezentanții Comisiei Europene, din partea cărora am un răspuns scris în acest sens, colegii mei din ALDE și vasluienii mei de acasă.

Promisiunile legate de acest obiectiv de investiții, cu studiu de prefezabilitate din 1998, cu intenția de realizare inclusă într-o lege din 2003, asumat ca finalizare până în 2015, dar dispărut total, ulterior, din orice strategie a Romȃniei, toate aceste promisuni trebuie să înceteze! Vasluienii vor să vadă fapte, iar prima dintre ele este un proiect de buget care să conțină alocări pentru Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic al Autostrăzii Tișița – Albița, o investiție care ar susține inclusiv creșterea traficului și reantabilitatea viitoarelor autostrăzi București – Pașcani și Bacău-Brașov.», a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

 

Deputatul Daniel Olteanu (ALDE), interpelare către ministrul Transporturilor și solicitare de măsuri rapide după intrarea în insolvență a constructorului Variantei ocolitoare Bârlad

Intrarea în insolvență a companiei care derulează contractul de construire a Variantei ocolitoare Bârlad a determinat o reacție imediată din partea deputatului Daniel Olteanu. Acesta a avut, de-a lungul timpului, mai multe intervenții publice, interpelări, și declarații în Parlament, în care a atras atenția că modul în care CNAIR și Ministerul Transporturilor gestionează reabilitarea DN18 s-ar putea răsfrânge și asupra derulării contractului aferent Variantei ocolitoare Bârlad.

«Am transmis mai multe interpelări miniștrilor Transporturilor, de-a lungul timpului, cu privire la investițiile în infrastructura Moldovei și, ca parlamentar ales în Circumscripția Vaslui, este firesc să acord o atenție sporită modului în care este implementat programul politic și de guvernare, modul în care sunt respectate promisiunile electorale. Din această perspectivă, Varianta ocolitoare Bârlad este, deocamdată, singurul proiect mediu a cărui execuție ar putea demara la nivelul județului Vaslui, o necesitate de zeci de ani și o promisiune nematerializată de către toate guvernările. Dați-mi voie să preiau îngrijorările bârlădenilor și ale tuturor celor preocupați de această investiție, după apariția informației cu privire la intrarea în insolvență a constructorului desemnat, compania Tehnic Asist.», își explică Daniel Olteanu demersul în fața ministrului Transporturilor.

Deputatul vasluian i-a atras atenția ministrului, în cadrul unei noi interpelări, asupra unei posibile responsabilități a CNAIR în intrarea în insolvență a companiei desemnate să execute Varianta ocolitoare Bârlad: «Este foarte important să ne asigurăm de faptul că antreprenorul nu are nicio piedică din partea statului în derularea contractului, dar și că lucrările executate vor fi conforme din punct de vedere calitativ.

În acest sens, după cum am sesizat și cu alte ocazii, există suspiciuni întemeiate că modul de derulare a contractului „Reabilitare DN18 LOT 1 Moisei – Borșa km 131+627 – km 156+232 – BEI – etapa VI”, în valoare de 83,72 milioane lei, gestionat de CNAIR și cu executant Tehnic Asist, ar putea fi una dintre cauzele care au dus la insolvența acestei companii, iar efectele să se răsfrângă și asupra derulării contractului aferent construirii Variantei ocolitoare Bârlad. Reamintesc faptul că acest contract are data începerii lucrărilor 24.08.2015, presupune reabilitarea a 24 km de drum național, are câteva termene de finalizare a lucrărilor amânate, aflându-se în prezent la un stadiu fizic de 85,20% și un stadiu financiar de 69,35%, ceea ce înseamnă lucrări efectuate fără a le fi încasată contravaloarea de aproximativ 12 milioane lei.

Este descalificant pentru CNAIR, în condițiile în care explicațiile sunt „alocările insuficiente pentru efectuarea plăților către antreprenor”, să asiste pur și simplu la această viteză de execuție de 6 km reabilitare drum național / an, finalizarea lucrărilor fiind amânată pentru 2019, termen nedefinit clar, chiar conform CNAIR.

Vă reamintesc, în context, cele mai recente declarații ale domnului ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici: „nimeni nu oprește companiile statului să facă investiții”, și faptul că, la rectificare, Ministerul Transporturilor a avut sume bugetate și neconsumate de peste 1 miliard lei!», notează deputatul ALDE în interpelarea adresată șefului de la Transporturi.

Daniel Olteanu îi cere ministrului Transporturilor „garanții că antreprenorul Tehnic Asist are capacitatea tehnică și economică de a duce la bun sfârșit contractul aferent construirii Variantei ocolitoare Bârlad”, precum și identificarea și tragerea la răspundere a celor responsabili de efectuarea cu întârziere a plăților către constructori, dar și de nealocarea fondurilor necesare derulării lucrărilor, în condițiile în care, anual, Ministerul Transporturilor a avut, la rectificările bugetare, fonduri neconsumate.

Deputatul Daniel Olteanu (ALDE) avertizează꞉ «Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră trebuie reevaluată!»

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaților, atrage atenția asupra lipsei de eficiență a Strategiei Naționale pentru Siguranța Rutieră, în condițiile în care numărul accidentelor din trafic continuă să fie unul ridicat, iar rata mortalității pe șoselele din Romȃnia este, în ultimii trei ani, cea mai mare de la nivelul Uniunii Europene. Deputatul ALDE susține că atȃt strategia, cȃt și planul de acțiuni pentru implementarea acesteia au propus multe direcții de acțiune care implică o serie de instituții ale statului, însă nu la fel de multe mijloace de control și de evaluare a gradului în care sunt îndeplinite măsurile de prevenire a accidentelor rutiere.

În cadrul unei declarații în plenul Parlamentului, Daniel Olteanu a arătat că, potrivit datelor oficiale, pe lista principalelor cauze care duc la producerea evenimentelor în trafic se află și factori care țin de modul deficitar în care unele instituții ale statului își duc la îndeplinire atribuțiile. În această situație, deputatul ALDE a propus evaluarea de urgență a activității fiecăreia dintre entitățile partenere în implementarea planului de acțiuni ce are ca scop reducerea accidentelor rutiere. Incompetența unor angajați și ignoranța unor autorități trebuie sancționate, subliniază Olteanu, iar prevenția rămȃne cea mai eficientă soluție pentru a spori siguranța în trafic.

«Siguranța în trafic este o temă care ar trebui să își găsească un loc prioritar pe orice agendă legislativă. Dacă pentru costurile materiale aferente evenimentelor rutiere putem face evaluări, pierderile de vieți omenești sunt ireparabile.

Faptul că România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în privința mortalității din accidente rutiere, cu 99 de persoane decedate la un milion de locuitori, dublu față de media anuală europeană, depășește cadrul unor statistici. Un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat vine și din partea Consiliului European pentru Siguranța Transporturilor, care a anunțat că romȃnii sunt tot mai expuși riscurilor în trafic.

Asta, în ciuda faptului că țara noastră are, încă din anul 2016, o Strategie Națională pentru Siguranța Rutieră pentru perioada 2016 – 2020 și un Plan de acțiuni pentru implementarea acestei strategii, care și-a propus două obiective importante: creșterea siguranței în trafic și reducerea la jumătate a numărului de decese din accidente rutiere până în 2020.

Bilanț negru: 5 romȃni sfȃrșesc zilnic în accidente rutiere

Față în față cu realitatea de pe șoselele din Romȃnia, care întrece orice închipuire, în condițiile în care nu mai puțin de 5 romȃni își găsesc sfȃrșitul în fiecare zi, în medie, în accidente rutiere, este evident că strategia despre care am amintit nu dă rezultate. Motivul? Dincolo de a nota pe hȃrtie simple constatări, de a face inventarul deficiențelor din trafic și de a numi principalii vinovați, această strategie și-a propus multe direcții de acțiune, dar puține mijloace de control și de evaluare a gradului în care sunt îndeplinite măsurile de prevenție.», a declarat Daniel Olteanu, care a solicitat o evaluare urgentă a modului în care instituțiile cu atribuții în reducerea accidentelor rutiere și-au îndeplinit pȃnă acum obligațiile.

«Vreau să subliniez că, potrivit datelor oficiale, după factorul uman și starea tehnică a autovehiculelor, cauzele majore pentru care avem, în continuare, zilnic, cifre alarmante ca urmare a accidentelor din trafic, sunt legate de modul în care înțeleg să-și îndeplinească atribuțiile unele instituții ale statului. Vorbesc despre lipsa autostrăzilor și întreținerea necorespunzătoare a carosabilului (incluzȃnd aici și lucrările de reparații prost semnalizate, gropile sau insulele complet nesemnalizate), rețeaua precară de drumuri naționale cu o singură bandă pe sens, deteriorarea severă sau lipsa elementelor de siguranță de tipul parapete, marcaje și altele asemenea lor.

În situația în care statisticile aruncă o umbră de îndoială clară asupra responsabilității acestor instituții, unele dintre ele cu rol în aplicarea Strategiei Naționale pentru Siguranța Rutieră, cred că se impune evaluarea fără întȃrziere a activității fiecăreia dintre entitățile partenere în implementarea planului de acțiuni pentru reducerea accidentelor din trafic.

Decesul sau rănirea gravă prin accidente rutiere constituie urgențe și riscăm să facem din șoselele morții borne ale incompetenței și ale ignoranței, la care devenim părtași prin lipsa de implicare.», a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Deputatul Daniel Olteanu (ALDE)꞉ „Disponibilizările nu sunt soluția pentru a crește performanța și eficiența sectorului public”

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaților, atrage atenția că restructurarea aparatului bugetar, cu scopul de a furniza contribuabililor servicii eficiente și profesioniste, este o măsură necesară, dar că aplicarea acesteia nu trebuie să conducă la situații de criză și drame sociale. În contextul discuțiilor apărute în spațiul public cu privire la reducerea personalului din sectorul bugetar, deputatul ALDE propune două direcții de lucru care ar putea asigura creșterea calității și a accesului la serviciile publice, cu un nivel optim de angajați în acest sector. Daniel Olteanu sugerează, în primul rȃnd, o analiză realizată de instituțiile responsabile, sub coordonarea Ministerului Finanțelor sau Curții de Conturi, care să indice motivul pentru care, în ciuda achiziționării de sisteme informatice performante și costisitoare, numărul de angajați la stat nu a scăzut. Cea de a doua măsură propusă de către deputatul ALDE vizează diminuarea anuală a numărului angajaților din sectorul bugetar prin blocarea parțială a angajărilor în urma ieșirii naturale din sistem (pensie, încetarea raporturilor de muncă din diverse motive, deces etc.), desființarea instituțiilor inutile și redistribuirea personalului în acele instituții unde există o încărcare sporită, ținând cont de calificarea fiecărui salariat.

În cadrul unei declarații susținute în plenul Parlamentului, Daniel Olteanu a subliniat că restructurarea aparatului bugetar trebuie să aibă în vedere atingerea unui nivel optim de salariați în întregul aparat de stat, incluzȃnd aici administrația centrală și cea locală, instituțiile deconcentrate, dar și societățile aflate în subordinea primăriilor și Consiliilor Locale. Deputatul ALDE a respins cu fermitate ideea unor scăderi salariale sau a unor disponibilizări, care, în anii crizei, au adus numeroase familii de romȃni în situații limită. Soluțiile, consideră Olteanu, constau în căi de mijloc, în măsuri care să fie asumate de Guvern pentru următorii ani, indiferent de culoarea politică.

«În funcție de instituția căreia îi solicităm informațiile, avem un număr diferit al angajaților din sistemul bugetar, am constatat asta nu o dată. Toată lumea este însă de acord asupra unui fapt: raportat la numărul salariaților de la stat, serviciile care se primesc de către contribuabili sunt sub nivelul de performanță și eficiență pe care ni-l dorim.

Perioadele de creștere economică, deciziile nechibzuite sau nevoile de moment au determinat, de-a lungul timpului, creșterea numărului angajaților la stat până la un nivel nesustenabil, iar majorările salariale din ultima perioadă au atras și mai mult atenția asupra faptului că nu putem avea, în același timp, un număr mare de bugetari, salarii mari și eficiență.

Fie că discutăm de aparatul central, fie că discutăm de administrația locală, de instituțiile deconcentrate sau de companiile aflate în subordinea primăriilor și Consiliilor Locale, s-a creat, din păcate, un aparat de stat care, de multe ori, în loc să susțină demersurile private, le sufocă. Și am ajuns la momentul în care trebuie să luăm măsuri.

Cea mai facilă pare propunerea de a se elimina posturile neocupate și de a se face disponibilizări. Trebuie să găsim, însă, alte soluții, pentru că nu mai vreau să trecem prin acei ani în care măsurile de diminuare a salariilor și de disponibilizări au dus la drame sociale, la emigrare, la sinucideri. Un cetățean român care și-a construit viața profesională după regulile stabilite de stat nu trebuie să sufere dacă statul constată, ulterior, că regulile au fost greșite.», a declarat deputatul Daniel Olteanu. Acesta a propus două măsuri echilibrate, ce ar putea fi asumate de către Guvern, pentru următorii ani, indiferent de culoarea politică.

«Există o cale de mijloc, care implică cel puțin două direcții. Prima ar fi ca instituțiile responsabile, poate sub coordonarea Ministerului Finanțelor sau Curții de Conturi, să ne prezinte un raport din care să reiasă motivul pentru care, după investiții de zeci și sute de milioane de euro în informatizare, avem un număr mai mare de angajați la stat, și nu mai mic. Dacă am înlocuit activitatea manuală cu diverse aplicații, e normal să vedem eficiență sporită și economisire.

Restructurarea sectorului public nu trebuie să fie un demers politicianist

A doua măsură ar fi diminuarea anuală a numărului angajaților la stat, dar nu prin disponibilizări, ci prin blocarea parțială a angajărilor, desființarea instituțiilor inutile și redistribuirea personalului în acele instituții unde e o încărcare sporită, desigur, ținând cont și de calificarea fiecăruia. Dintr-o analiză de acum câțiva ani rezulta că, anual, ies din sistem din cauza naturale – pensie, încetarea raporturilor de muncă, deces – aproximativ 50.000 salariați la stat. Dacă în locul acestora sunt angajați doar 20 – 30.000, avem anual o economie consistentă, fără a genera drame sociale. Asta până ajungem la nivelul optim de angajați, poate 800.000 de salariați, nivel care să includă atât aparatul central, cât și deconcentratele, administrația locală și societățile în subordinea primăriilor și Consiliilor Locale. Dacă nu avem în vedere toți acești angajatori, ci doar pe unii, înseamnă că demersul este unul politicianist.

Resping total ideea unor scăderi salariale sau a unor disponibilizări, precum în anii crizei, în care familii tinere, cu rate, s-au trezit în stradă, în condițiile în care nu greșiseră cu nimic. Soluțiile sunt în aceste căi de mijloc, care să fie asumate pentru următorii ani, indiferent de culoarea politică a Guvernului.», a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Alarmant! Deputatul Daniel Olteanu sugerează un sabotaj în privința DN 18, cea mai importantă investiție din Moldova

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaților, îi atrage atenția ministrului Transporturilor printr-o nouă interpelare, susținută de o situație concretă, cu privire la subfinanțarea cu intenție a lucrărilor de infrastructură în execuție în Moldova. „Vorbim despre autostrăzile care să facă legătura Moldovei cu vestul țării, dar constat că, până una-alta, Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi se împiedică într-un drum național”, a spus Olteanu, referindu-se la situația execuției lucrărilor pe DN18.

„Mi se pare incredibil modul în care, pe de o parte, cei care au primit un vot politic, miniștrii în speță, vorbesc despre „slaba mobilizare a Antreprenorului” ca fiind cauza principală a întârzierilor pe șantierele marilor proiecte de infrastructură, iar documentele CNAIR în cazul DN18, drumul care face legătura între Bucovina și Maramureș, oferă o singură explicație pentru nefinalizarea lucrărilor: bugetul insuficient”, acuză parlamentarul de Vaslui.

Nu este prima dată când Olteanu abordează subiectul întârzierilor în reabilitarea și modernizarea DN18. La o interpelare anterioară, deputatului i s-a răspuns că responsabilitatea subfinanțării îi aparține Ministerului de Finanțe, în condițiile în care drumul care face legătura între Bucovina și Maramureș este singurul exemplu de investiție lăsată fără fonduri la nivelul CNAIR.

Ministrul Șova, rugat să ia măsuri dure cu privire la subfinanțarea celei mai importante investiții în execuție în Moldova

Parlamentarul de Vaslui acuză discrepanța dintre declarațiile oficialilor și realitatea din documentele instituțiilor din subordine, în cazul de față CNAIR. Îngrijorarea sa este sporită de faptul că, pe lângă importanța finalizării DN 18, care e, în acest moment, cea mai mare investiție a CNAIR în execuție care să aibă legătura cu Moldova, unul dintre antreprenorii care execută lucrări pe DN 18 a câștigat și contractul pentru execuția Variantei ocolitoare Bârlad, sector care necesită mobilizare sporită.

„Am așteptat rectificarea bugetară, în speranța unor vești bune. Din păcate, în septembrie CNAIR a comunicat același lucru: buget insuficient iar în octombrie ni se transmite că finalizarea lucrărilor s-a amânat din nou, pentru 2019.

La această oră, DN18 este cea mai importantă investiție în execuție, în infrastructură, care să aibă legătură cu Moldova, cu tronsoane aflate la un grad de execuție între 30-96%. În condițiile în care știm cu toții că Moldova a fost regiunea sacrificată de la centru în domeniul investițiilor în infrastructură, faptul că nici când există șantiere deschise și disponibilitatea antreprenorilor de a lucra nu se alocă fonduri mi se pare o nedreptate mai mult decât condamnabilă.

Este firesc să mă întreb unde este sabotajul. Văd declarațiile domnului ministru Șova, pline de bune intenții, și mă lovesc apoi de acest „buget insuficient”. Văd declarațiile domnului ministru Teodorovici, că nu există probleme de finanțare, că mai avem nevoie de o autostradă ca să depășim Portugalia, apoi mă lovesc din nou de acest „buget insuficient” pentru un drum național în execuție.

Nu este prima dată când se susține că avem în CNAIR un stat în stat. Dacă există probleme de organizare la CNAIR, dacă există un sabotaj punctual cu privire la DN18, dacă e incompetență, îl rog pe domnul ministru Șova să ia cele mai drastice măsuri. Nu este posibil să avem bani blocați pe un număr de șantiere, ca urmare a „slabei mobilizări a Antreprenorului”, și să nu se lucreze acolo unde antreprenorii, culmea, companii românești, vor să lucreze, dar nu li se alocă fonduri.

Pentru mine, ca parlamentar de Vaslui, îngrijorarea este sporită de faptul că unul dintre acești antreprenori a câștigat și contractul de execuție a Variantei ocolitoare Bârlad, și îmi doresc ca această companie să beneficieze de tot frontul de lucru și tot sprijinul autorităților pentru a-și duce la bun sfârșit obligațiile.”, a transmis deputatul Daniel Olteanu.

Șansă uriașă pentru întreprinzătorii vasluieni să miște din loc economia locală prin programul Start-Up Nation

de Simona MIHĂILĂ

Sesiunea din acest an a Programului Start-Up Nation, aflat în dezbatere publică pȃnă la sfȃrșitul lunii octombrie, vine cu noi condiții de finanțare pentru antreprenori. Printre ele se numără și un criteriu care îi încurajează pe întreprinzătorii din județul Vaslui să acceseze fondurile puse la dispoziție de Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Este vorba despre densitatea IMM-urilor din județul din care provine beneficiarul schemei de ajutor de stat, condiție care le aduce vasluienilor care înființează firme 10 puncte suplimentare.

Selecția proiectelor în cadrul ediției din acest an a Programului Start-Up Nation se va realiza pe bază de clasament (punctaj), iar criteriile de departajare sunt unele noi și transparente, a anunțat Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA). În aceste condiții, este de așteptat ca mai mulți vasluieni cu spirit cu inițiativă să se numere printre cei 10.000 de beneficiari care vor primi ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 lei, adică 100% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Spre deosebire de ediția de anul trecut, cȃnd Vasluiul a avut doar 44 de proiecte înscrise la linia de start a Programului, în acest an antreprenorii vasluieni pornesc cu un avantaj: primesc 10 puncte suplimentare pentru că provin dintr-un județ unde există mai puțin de 4 firme la 100 de locuitori.

Mai mult, pentru un loc de muncă nou creat în plus față de cel obligatoriu, aceștia pot primi alte 10 puncte suplimentare, iar pentru cel puțin un loc de muncă ocupat de persoană defavorizată ori de un absolvent după anul 2012 sau șomer se acordă 5 puncte suplimentare.

Pe de altă parte, dacă echipamentele tehnologice și software-urile necesare desfășurării activității au o pondere mai mare sau egală cu 50% din valoarea planului de afaceri, antreprenorul mai primește 5 puncte sau chiar 10 puncte, dacă echipamentele înseamnă 60% din cifra de afaceri.

Punctarea suplimentară se face și în cazul persoanelor care aleg să-și deschidă afaceri în domeniul industriilor creative, la nivelul serviciilor și al producției.

Adunȃnd toate aceste lucruri, rezultă 30 – 35 de puncte suplimentare pentru un întreprinzător vasluian, care poate astfel să cȃștige bătălia cu competitorii din alte județe mai dezvoltate sau din București.

 

Densitatea IMM-urilor, un criteriu care a iscat controverse

Noile reguli de desfășurare a selecției proiectelor în cadrul sesiunii din acest an a Programului Start-Up Nation au stȃrnit discuții în spațiul public legate de «discriminarea regională», existȃnd voci care au susținut că densitatea IMM-urilor este un criteriu care dezavantajează din start trei județe, unde antreprenorii vor fi depunctați꞉ București, Ilfov și Cluj.

În fața valului de critici, deputatul vasluian Daniel Olteanu (ALDE) a avut mai multe luări de poziție, în Parlament și pe canalele media, referitoare la obligația Guvernului de a lua măsuri pentru diminuarea discrepanțelor regionale. Olteanu a venit inclusiv cu propunerea ca antreprenorii din județele unde nu există autostrăzi să primească un punctaj suplimentar în cadrul Programului Start-Up Nation.

“Ca parlamentar de Vaslui, am salutat noile criterii ale Programului Start-Up Nation încă de la momentul lansării acestuia în consultare publică. Este una dintre puținele inițiative de impact, venite de la nivel guvernamental, prin care regiunile defavorizate ar putea primi șansa de a recupera decalajul care le separă de Capitală și zonele bogate. Am fost uimit să constat că există tot mai multe voci care, cu îndȃrjire, dar fără argumente convingătoare, spun că Start-up Nation ar încuraja ″discriminarea regională″ și că ar defavoriza puternic tinerii cu spirit de inițiativă din județe precum Cluj, Timiș, Arad, Constanța, Brașov și, desigur, pe cei din municipiul București.

În aceste condiții, mă întreb și vă întreb: cine este, cu adevărat, discriminat? Întreprinzătorul din județul Vaslui, care face eforturi uriașe să reziste pe piață și să mențină locurile de muncă pe care le-a creat, într-o zonă fără autostradă, izolată din punct de vedere economic, sau antreprenorul din Capitală, ori cel din județele Cluj ori Timiș, care au beneficiat de miliarde de euro, fonduri publice, pentru investiții în infrastructură, și de alte ajutoare de stat?

Cred că răspunsul e limpede pentru toată lumea. Trist este că, dacă vasluienii au acceptat ca, timp de 20 ani, toate fondurile pentru marea infrastructură să ajungă în județele bogate, acum nu beneficiază de același lobby pentru ca fondurile destinate investițiilor să susțină economia județului Vaslui. Și cu, și fără punctaj maxim în Programul Start-Up Nation, întreprinzătorii vasluieni își vor transporta în continuare mărfurile în aceleași condiții dificile de pȃnă acum, în lipsa marilor proiecte de infrastructură derulate de Ministerul Transporturilor. Am atras atenția asupra acestui lucru în Parlament, unde am venit cu propunerea ca antreprenorii din acele județe lipsite de infrastructură de nivelul autostrăzilor să primească un punctaj suplimentar.”, a declarat deputatul Daniel Olteanu.

Dezbaterea publică legată de noile criterii în baza cărora se va realiza clasamentul final al beneficiarilor Programului Start-Up Nation se va încheia miercuri, 31 octombrie, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA).

Daniel Olteanu: “Județul Vaslui nu mai este unul al asistaților social, numărul vasluienilor care beneficiază de venitul minim garantat din partea statului a scăzut cu 25% în ultimii trei ani”

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaților, respinge din nou, categoric, afirmațiile vehiculate în spațiul public conform cărora ajutoarele sociale plătite în județul Vaslui sufocă bugetul de stat și reprezintă o piatră de moară în calea dezvoltării Romȃniei. Olteanu aduce în sprijinul spuselor sale cele mai recente date de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, care arată că numărul beneficiarilor de venit minim garantat de la nivelul județului Vaslui a scăzut cu 25% în ultimii trei ani, ajungând la mai puțin de 8.500. În aceste condiții, susține Daniel Olteanu, este o ″nedreptate imensă″ propagarea ideii că persoanele fără alternative decente de a intra în cȃmpul muncii în județul din care provin reprezintă o piedică în calea dezvoltării economice.

Venitul minim garantat (ajutorul social), doar 6% din cheltuielile cu asistența socială

În cadrul unei declarații în plenul Parlamentului, deputatul ALDE a atras atenția asupra nevoii urgente de investiții în zonele sărace, mai ales în mari proiecte de infrastructură și în programele dedicate sectorului privat, care încurajează crearea de locuri de muncă. Daniel Olteanu a anunțat că va vota împotriva oricăror inițiative de alocare a fondurilor publice pentru investiții care au drept rezultat creșterea decalajelor regionale, cu atȃt mai mult cu cȃt Vasluiul este un contributor net la bugetul de stat, iar taxele și impozitele pe care le plătesc vasluienii sunt mai mari decât fondurile care se întorc în județ.

“Ultimele date făcute publice de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială confirmă o realitate pe care am susținut-o mereu: nu așa-zisele ajutoare sociale, mai cu seamă cele care se referă la județul Vaslui, reprezintă acea cheltuială care sufocă bugetul de stat.

Dimpotrivă, aș spune. Din peste 800 milioane lei care s-au plătit în august, alocațiile pentru copii și indemnizațiile pentru creșterea copilului, cu peste 300 milioane lei fiecare, au cea mai mare pondere în asistența socială, iar venitul minim garantat, pentru care cei mai săraci români sunt arătați cu degetul, reprezintă abia 6% din cheltuielile totale. La nivelul județului Vaslui, numărul beneficiarilor de venit minim garantat a scăzut din nou, ajungând la mai puțin de 8.500. În trei ani e o scădere de 25%, uriașă, în opinia mea.

În aceste condiții, cred că este o nedreptate imensă propagarea ideii că o țară de 20 milioane locuitori nu se dezvoltă din cauza a 8.500 de oameni care nu primesc nici 300 lei / lună și care, dacă ar avea alternative decente în județul lor, fiți convinși că unii ar intra foarte repede în câmpul muncii. Așa stȃnd lucrurile, nu cred că trebuie să ne atingem de nimic din ceea ce presupune asistența socială: nici de alocațiile pentru copii, nici de indemnizațiile pentru creșterea copilului, nici de venitul minim garantat.”, a declarat Daniel Olteanu, care a menționat că nu va vota nicio inițiativă care prevede alocări de fonduri publice în Capitală ori în alte zone bogate, în defavoarea regiunilor sărace.

„România nu se oprește la vest de DN2/E85”

“Ce trebuie să facem e să susținem investițiile în aceste zone, mai ales în mari proiecte de infrastructură și în programele dedicate sectorului privat: Start-Up Nation și ajutoarele de stat pentru crearea de locuri de muncă. Din păcate, modul în care am văzut în ultima perioadă un adevărat lobby pentru ca fondurile pentru Start-Up Nation să ajungă în aceleași regiuni care au beneficiat de miliarde de euro, fonduri publice, pentru autostrăzi sau pentru metrou, arată că ne lipsește solidaritatea. Mai exact, dacă vasluienii au acceptat ca, timp de 20 ani, toate fondurile pentru marea infrastructură să ajungă în județele bogate, acum nu beneficiază de același lobby pentru ca fondurile destinate investițiilor să susțină economia județului Vaslui.

România nu se oprește la Carpați și nici la vest de DN2. România are, deocamdată, granița de est pe Prut. Mai mult, conform unor date oficiale, Vasluiul este un contributor net la bugetul de stat, iar taxele și impozitele pe care le plătim sunt mai mari decât fondurile care se întorc în județ. Din aceste considerente, orice demersuri de alocare a fondurilor pentru mari proiecte de infrastructură și pentru susținerea investițiilor private, fără a include în aceste strategii județele sărace, precum Vasluiul, nu fac decât să alimenteze revolta, dezbinarea, chiar ura față de promotorii acestor idei.

Vă spun cu toată hotărârea că voi vota împotriva acelor inițiative de alocare a fondurilor publice pentru investiții care nu iau în considerare faptul că România nu înseamnă doar județele bogate și zona București.”, a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Deputatul Daniel Olteanu꞉ “Start-Up Nation e un program care, în forma actuală, dă o șansă județelor sărace”

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaților, salută decizia Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) de a propune spre consultare publică un proiect de ordonanță de urgență care stabilește condiții noi pentru derularea Programului Start-up Nation, favorabile recuperării decalajelor regionale. Deputatul ALDE susține că, în forma actuală, schema de finanțare dedicată antreprenorilor romȃni le permite și întreprinzătorilor din județele sărace să acceseze sprijinul oferit de Guvern. Aceștia ar urma să primească punctaj maxim în cadrul ediției din acest an a Programului Start-up Nation, care vine cu criterii noi de finanțare, unul dintre acestea referindu-se la densitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) înregistrate în fiecare județ din țară.

În cadrul unei declarații susținute în plenul Parlamentului, Daniel Olteanu a subliniat că, în lipsa marilor proiecte de infrastructură din Moldova, modificările aduse Programului Start-up Nation ar putea oferi județului Vaslui șansa de a recupera o parte din decalajele de dezvoltare acumulate față de zonele bogate din țară. Mai mult, deputatul ALDE a venit cu propunerea unui nou criteriu de departajare a proiectelor înscrise în Programul Start-up Nation, astfel ca antreprenorii din județele lipsite de infrastructură de nivelul autostrăzilor să primească un punctaj suplimentar, pentru că trebuie să facă performanță în condiții mai dificile. Finanțările prin intermediul programelor de tipul Start – Up Nation nu pot înlocui alocările pentru investițiile în infrastructură, consideră Daniel Olteanu, însă acestea reprezintă un semnal de bun augur, care confirmă faptul că Guvernul nu doar conștientizează, dar și ia măsuri pentru a reduce diferențele între regiunile sărace și cele bogate.

«Salut deschis modul în care au fost elaborate condițiile pentru antreprenorii care doresc să acceseze sprijinul guvernamental prin intermediul Programului Start-Up Nation, un proiect aflat spre consultare. De-a lungul timpului, am putut număra pe degete inițiativele de impact, izvorâte la nivel guvernamental, prin care regiunile defavorizate să fi primit șanse de a recupera decalajul care le separă de București și județele bogate.

Conform unor informații publice de la momentul sesiunii anterioare a Start-Up Nation, erau 44 de proiecte în Vaslui, iar în Cluj, un județ cu o populație cam de două ori mai mare, erau de peste 25 de ori mai multe proiecte. În București, la fel, de peste 30 de ori mai multe proiecte decât în Vaslui, deși populația e doar de aproximativ cinci ori mai mare.

Iată că Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat face acum, prin intermediul ordonanței aflate în consultare, pași concreți către sprijinirea regiunilor rămase în urmă. Este de felicitat, în condițiile unei presiuni publice pe care am sesizat-o deja, curajul de a pune în consultare un proiect de ordonanță prin care vor primi punctaj maxim, 20 de puncte, acei antreprenori din localitățile din mediul rural sau urban, din județele cu o densitate redusă de întreprinderi mici și mijlocii. Pentru că, spre deosebire de antreprenorul din București sau Cluj, cel din Vaslui trebuie să facă performanță într-un județ lipsit de miliardele de euro investite de la bugetul de stat în infrastructură», a declarat Daniel Olteanu, care a afirmat că, în forma propusă de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Programul Start – Up Nation ar putea avea un rol determinant în reducerea decalajelor regionale.

«Sper ca aceste condiții din Programul Start-Up Nation să nu fie schimbate, ba mai mult, vin cu propunerea ca antreprenorii din acele județe lipsite de infrastructură de nivelul autostrăzilor să primească un punctaj suplimentar. Criticii acestei propuneri trebuie să înțeleagă că nu este posibil ca doar anumite zone ale țării să aibă parte de sprijin de miliarde de euro, cum sunt investițiile în infrastructură, iar altele să nu beneficieze de nicio investiție. Atunci când au fost alocate miliarde de euro pentru autostrăzi, inclusiv din contribuțiile vasluienilor, n-am văzut pe nimeni revoltat că, din sărăcia lor, vasluienii susțin construcția autostrăzilor în regiunile bogate.

Desigur, finanțările prin intermediul Programului Start-Up Nation nu pot înlocui investițiile în infrastructură, dar sunt un început foarte bun prin care Guvernul nu doar conștientizează, dar și ia măsuri pentru a scădea decalajul între săraci și bogați. Bucureștenii, timișorenii, clujenii trebuie să înțeleagă faptul că nu se poate ca fondurile pentru marile proiecte de infrastructură să fie alocate exclusiv zonelor în care locuiesc ei, iar fondurile pentru sprijinirea afacerilor, tot acestor zone. Aș fi apreciat aceste puncte de vedere vehemente dacă le-aș fi văzut și în momentul în care, an de an, județul Vaslui și Moldova primeau zero euro pentru mari proiecte de infrastructură; asta da, ar fi fost o dovadă de solidaritate.

Din păcate, Programul Start-Up Nation nu șterge decalajul cauzat de faptul că, din peste 700 km de autostradă, Moldova are zero km. Este, repet, un început, pentru care Ministerul pentru Mediul de Afaceri merită felicitat, dacă Start-Up Nation rămâne în această formă», a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Deputatul Daniel Olteanu, președintele organizației județene a ALDE

ALDE Vaslui și-a asumat misiune de a deveni al doilea partid ca importanță din județ până în 2020, odată cu preluarea președenției organizației de către deputatul Daniel Olteanu, în cadrul ședinței Delegației Permanente organizată ieri. “Vă asigur că am forța și priceperea”, a spus Olteanu, care a promis că va asigura un climat de corectitudine în organizație. Deputatul a promis că își va continua agenda de promovare a intereselor județului pentru obținerea unui tratament mai bun la București în ceea ce privește investițiile în infrastructură. Olteanu a vorbit și despre “așa-zisul primar Boroș“ de la Bârlad, care are proiecte mai mici decât un primar de comună.

Organizația județeană a ALDE Vaslui va ajunge cea de-a doua formațiune politică a județului Vaslui. Este obiectivul fixat de conducere după ședința Delegației Permanente care a avut loc ieri, la Centru de Afaceri, când în fruntea organizației a fost desemnat Daniel Olteanu, fost deputat al PNL Vaslui. În prezent, organizația are un senator, un deputat, prin venirea lui Olteanu, patru primari, trei viceprimari, trei consilieri județeni și 84 de consilieri locali. Pentru alegerile viitoare, din 2020, aspiră însă la un procentaj de peste 20% și să se plaseze printre primele cinci organizații ale partidului din țară.

“Vă asigur că am forța și priceperea pentru a atinge acest obiectiv”, a declarat deputatul Olteanu în cadrul unei conferințe de presă organizată după întrunirea ALDE Vaslui.

Olteanu a promis că își va continua agenda de promovare a intereselor județului și ale Moldovei în ceea ce privește enormele discrepanțe regionale în alocarea fondurilor guvernamentale destinate infrastructurii: “Voi continua să mă lupt la București pentru infrastructura care lipsește Moldovei și județului Vaslui. Ne putem considera cetățeni de categoria a doua, câtă vreme 1% din alocările financiare destinate infrastructurii ajung în zona noastră”.

Olteanu a vorbit despre tronsonul de drum Tișița – Albița, care “ar putea da startul reconfigurării zonei”: “În 2020, în Ardeal se vor inaugura autostrăzi, în București noi linii de metrou, iar în Moldova se vor inaugura drumuri județene și comunale. Astea nu ne vor asigura locuri de muncă bine plătite. Pentru că și noi trebuie să ne dorim nu numai locuri de muncă, dar locuri de muncă bine plătite, precum în Ardeal și București”.

“Sunt impresionat de ceea ce am găsit la Vaslui. Un partid de 5% are are un potențial de creștere foarte bun, atât prin preluarea președenției de către domnul Olteanu, cât și prin ceea ce și-a propus ca obiective”, a spus Viorel Ilie, ministru pentru Relația cu Parlamentul.

Falimentul politic al PNL Vaslui și “așa zisul primar Boroș“

“Ceea ce se întâmplă la Bârlad poate constitui falimentul politic al PNL Vaslui”, a spus deputatul Olteanu, care a vorbit despre “așa zisul primar Boroș“. “Eu le doresc să continue luptele interne, să continue excluderile din partid începute în urmă cu un an și jumătate”, a spus Olteanu, care a precizat că va continua colaborarea cu primarii ale căror proiecte le-a sprijinit în trecut, pe când era deputat al PNL. De altfel, un număr de 10 primari liberali au participat la ședință și au ținut să aibă discuții cu Ciprian Lucian Roșca, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE).

“Există nenumărate comune în județ care au proiecte mai multe și mai mari decât Bârladul. Vă dau exemplu Vindereiului, care are prin PNDL proiecte de 7 milioane de euro, pe când Bârladul are de câte sute de mii”, a mai spus Olteanu.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării: ”Nu îl cunosc pe domnul Boroș, nu a bătut la ușa mea niciodată”

O informație mai mult decât prețioasă în legătură cu relația primarului Boroș cu ministerele în ale căror competență intră rezolvarea problemelor Bârladului a oferit-o chiar secretarul de stat al MDRAPFE: “Cunosc sute de primari din țară, care vin și se interesează în legătură cu proiectele lor, dar nu îl cunosc pe domnul Boroș, nu a bătut la ușa mea niciodată. Nu știam cine este primar la Bârlad, deși suntem din aceeași zonă” (Cristian PĂTRAȘCU)

Daniel Olteanu: “O temă obligatorie pentru Guvern꞉ doar 2% din fondurile alocate ajutoarelor de stat sprijină afaceri din Moldova”

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaților, solicită prim-ministrului Viorica Dăncilă să prezinte un raport public detaliat cu privire la impactul pe care ajutoarele de stat acordate pȃnă în prezent companiilor private l-au avut asupra dezvoltării economice a Romȃniei. Olteanu susține că modalitatea de acordare a acestor măsuri de sprijin, cel puțin până acum, nu a făcut decȃt să adȃncească decalajele între Moldova și celelalte regiuni ale țării. Deputatul ALDE, care a analizat Lista Cererilor de acord pentru finanțare depuse până la data de 19 septembrie, atrage atenția că, din totalul celor 32 de proiecte care urmează să fie sprijinite de la bugetul de stat, doar două sunt din Moldova, solicitările companiilor din această zonă reprezentȃnd abia 2% din întreaga sumă.

«Schema de ajutor de stat derulată prin intermediul Ministerului Finanțelor este una generoasă și, de-a lungul timpului, bugetul de stat a susținut cu sume considerabile companiile private care au aplicat pentru acest sprijin.

Conform informațiilor publice, Lista Cererilor de acord pentru finanțare depuse până la data de 19 septembrie cuprinde 32 de solicitări, valoarea totală a sprijinului pe care companiile îl doresc fiind de peste 1,3 miliarde lei. Cu acești bani, s-ar crea la nivel național 5.242 locuri de muncă, iar ceea ce am spus până acum e partea plină a paharului.

Mergând la analiza în detaliu a acestor solicitări, observ faptul că, din cele 32 de proiecte care ar trebui sprijinite cu fonduri de la bugetul de stat, doar două sunt din Moldova, iar solicitările companiilor din această zonă reprezintă abia 2% din suma totală. Nici măcar o singură companie cu capital străin nu dorește să investească în Moldova prin această schemă de sprijin, iar asta face cu atât mai remarcabil efortul antreprenorilor români care își desfășoară activitatea în cea mai săracă regiune a țării.

Am mai avut intervenții pe această temă, în care am acuzat modul în care companiile cu capital privat românesc din Moldova au fost văduvite de ajutoarele de stat. Se pare că această situație nefericită se repetă și acum, prin urmare, sunt de părere că Guvernul ar trebui, și este obligatoriu, să le ofere beneficii suplimentare celor care își propun să creeze locuri de muncă în Estul țării.», a declarat Daniel Olteanu, care a menționat că lipsa investițiilor în marea infrastructură alungă companiile private din zona Moldovei, fapt ce conduce la creșterea decalajelor regionale.

«Așa cum arată acum, această schemă de ajutor de stat nu va face decât să crească și mai mult decalajele dintre Moldova și celelalte regiuni, pentru că asta se întâmplă când, din 100 lei alocați de la nivel central, doar doi lei sunt pentru Moldova.

De ce se întâmplă asta? O singură explicație acoperă o bună parte din răspuns: lipsa marilor investiții în infrastructură. Companiile refuză să investească într-o zonă din care mărfurile trebuie transportate cu costuri de timp și financiare mult mai ridicate.

În fața acestei situații, cred că se impune o analiză foarte serioasă a efectelor pe care le-au avut, la nivel de dezvoltare regională, aceste scheme de ajutor de stat, iar în acest sens i-am transmis o interpelare doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă. Consider că trebuie să ni se prezinte public, într-un raport detaliat, modul în care acest tip de sprijin a dus la dezvoltare economică, care sunt rezultatele la mai mulți ani de la acordarea sprijinului, dacă ajutoarele de stat au dus la creșterea discrepanțelor între Moldova și restul țării. În opinia mea, este evident că da!

De asemenea, cred că e foarte important de aflat de unde provine personalul angajat prin această formă de sprijin. Dacă este din rândul persoanelor neocupate sau al șomerilor e foarte bine, dar dacă provine din cadrul unor companii afiliate sau cu anumite legături cu companiile care solicită fondurile, cred că avem o problemă gravă», a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

În cadrul aceleiași interpelări adresate premierului Viorica Dăncilă, deputatul ALDE a cerut informații referitoare la valoarea ajutoarelor de stat pentru crearea de locuri de muncă refuzate la acordare, în condițiile în care companii din Moldova au fost lipsite de acest sprijin. Olteanu a solicitat și o analiză clară, din care să rezulte dacă fondurile alocate pentru ajutoare de stat susțin crearea de locuri de muncă în mai mare măsură decât alocarea acestor fonduri către mari proiecte de infrastructură (de ex. Autostrăzile către Moldova).

Deputatul Daniel Olteanu (ALDE): ”Lipsa zonei Moldovei de pe lista marilor proiecte de infrastructură este o nedreptate dureroasă”

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaților, atrage din nou atenția asupra necesității ca Moldova, singura regiune fără acces la autostradă, să fie inclusă pe harta marilor proiecte de infrastructură. În contextul apelului recent făcut de comisarul pentru politică regională Corina Crețu către Ministerul Transporturilor, instituție căreia i-a cerut să depună ″proiecte mature pentru finanțare europeană″, Olteanu consideră că situația în care se prezintă Romȃnia în fața Comisiei Europene, în domeniul infrastructurii de transport, este una ″alarmantă″. Mai mult, subliniază deputatul ALDE, faptul că Moldova a lipsit de pe agenda Ministerului Transporturilor este concludent cu privire la modul în care această regiune a fost privită de toate guvernele, indiferent de culoarea politică.

În cadrul unei declarații în Plenul Parlamentului, Daniel Olteanu a susținut că statutul Moldovei de ″Cenușăreasă a bugetului și a priorităților″ reprezintă o nedreptate căreia actualul Executiv îi poate pune punct prin proiecte concrete de infrastructură, cu perspective obligatorii de creștere a alocărilor pentru această regiune. Deputatul ALDE crede că zona Moldovei și județele sărace, printre care se numără și Vasluiul, au nevoie de mai multe astfel de investiții din partea Ministerul Transporturilor, pentru a recupera decalajul istoric ce le separă de regiunile dezvoltate.

«Declarația doamnei comisar pentru politică regională Corina Crețu, cu privire la proiectele în domeniul infrastructurii de transport cu care România se prezintă în fața Comisiei Europene, este nu îngrijorătoare, ci alarmantă.

Astfel, doamna comisar subliniază faptul că, din 2014, a avut de aprobat patru proiecte și mai există discuții doar pentru unul. Este vorba de un proiect de infrastructură feroviară localizat în Transilvania, 2 proiecte de autostrăzi implementate tot în Transilvania și 2 proiecte aferente unor magistrale de metrou.

Nu voi insista pe subiectul valorii proiectelor care trebuie depuse spre finanțare, pentru că această temă s-a tot regăsit în spațiul public. Această atenționare a fost clară: sunt fonduri, dar nu sunt proiecte mature, de calitate.

Faptul că din această listă a marilor proiecte de infrastructură, de care vorbește doamna comisar Corina Crețu, lipsește Moldova, este însă un subiect distinct și reprezintă cea mai dureroasă concluzie cu privire la modul în care această regiune a fost privită de toate guvernele, indiferent de culoarea politică.», a declarat deputatul Daniel Olteanu. Acesta a atras atenția asupra necesității ca Executivul să își asume proiecte concrete de infrastructură dedicate zonei Moldovei, precum și un calendar clar de implementare, pȃnă în anul 2020.

«Având în vedere perioada de timp de care e nevoie pentru ca un proiect să ajungă la maturitate, ceea ce spune doamna comisar este că nici până în 2014 nu am reușit să punem la punct un dosar de finanțare a unor mari proiecte de infrastructură pentru Moldova, nici după 2014. Practic, aproape fiecare formațiune sau alianță politică a avut această oportunitate, de a pune Moldova pe harta marilor investiții în infrastructură, și toți cei aflați la putere au ratat, până acum, obiectivul. Sunt parlamentar la primul mandat și oamenii îmi cer explicații pentru modul în care e privită Moldova. Ce ar trebui să răspund, ar trebui să invoc și eu greaua moștenire? Să dau vina pe cei care au ani mulți de București, care, din păcate, nu se văd în realizări acasă? Nu voi face asta, dar nici nu mai accept ca Moldova și Vasluiul să fie mereu rudele sărace, utile doar la plata taxelor și impozitelor.

Pentru Moldova, singura regiune fără acces la autostradă, este obligatoriu acum nu doar să fie pusă pe harta marilor proiecte de infrastructură, ci să apară cu mai multe astfel de investiții, pentru a recupera decalajul istoric.

Din 2008 până în prezent, niciun ministru al Transporturilor și nicio guvernare nu au modificat statutul Moldovei de Cenușăreasă a bugetului și a priorităților, iar acestei nedreptăți trebuie să i se pună punct acum, de către Guvernul PSD – ALDE. Nu putem cere voturi în 2020 unei regiuni și unei populații căreia nu i-am schimbat statutul, de contributor net la bugetul de stat și de furnizor de forță de muncă ieftină, calificată, pentru străinătate, pentru București și pentru județele din Vestul țării.

În 2020 avem datoria să mergem în fața electoratului din Moldova, implicit din Vaslui, cu proiecte concrete de infrastructură, cu un calendar clar de implementare, cu finanțare și cu perspective obligatorii, subliniez, obligatorii, de creștere a alocărilor.», a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Deputatul ALDE i-a transmis și o interpelare ministrului Transporturilor, Lucian Șova, în cadrul căreia i-a solicitat informații cu privire la marile proiecte de infrastructură referitoare la Moldova, pentru care instituția pe care o conduce ar putea obține rambursarea cheltuielilor pe actuala programare europeană (2014 – 2020), precum și la stadiul acestor proiecte în prezent.

Deputatul Daniel Olteanu (ALDE) i-a cerut ministrului Șova să ia atitudine față de dezinformările din partea subordonaților săi, referitoare la starea podurilor din Romȃnia și din județul Vaslui

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaților, solicită ministrului Transporturilor, Lucian Șova, clarificări referitoare la securitatea podurilor din România. Olteanu susține că ministrul Șova trebuie să transmită un ″semnal de responsabilitate″ subordonaților săi, care aduc în spațiul public informații contradictorii cu privire la situația podurilor. Solicitarea deputatului ALDE, adresată în plenul Parlamentului, vine în contextul în care, după tragedia cauzată de prăbușirea unui pod în orașul italian Genova și accidentul feroviar din județul Dolj, localitatea Cârcea, Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a dat asigurări că niciunul dintre podurile aflate în administrarea sa ″nu prezintă risc iminent de colapsare″. Anterior acestor evenimente, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, Ovidiu Laicu, afirmase, într-o emisiune televizată, că există ″foarte multe poduri cu probleme, care tremură, nu mai rezistă″, și că acestea vor fi reabilitate în cadrul unui program care se va derula în următorii ani.

Mai mult, subliniază Daniel Olteanu, date oficiale comunicate de reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ca urmare a unei interpelări adresate de către deputatul ALDE la începutul acestui an, au arătat că lucrări de intervenție s-au desfășurat doar la 5 poduri de pe raza DRDP Iași. În aceste condiții, Olteanu i-a cerut ministrului Șova să ia atitudine față de informările și dezinformările din partea subordonaților săi, referitoare la starea podurilor din Romȃnia și din județul Vaslui.

«Tragedia cauzată de prăbușirea unui pod în orașul italian Genova și accidentul feroviar din județul Dolj, localitatea Cârcea, au determinat probabil Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) să comunice câteva informații referitoare la situația podurilor din România.

Astfel, am aflat că „din cele 4.250 de poduri aflate pe rețeaua de Drumuri Naționale din România, doar 37 se află în clasa tehnică 5, iar majoritatea lor sunt situate pe drumuri secundare, preluate în trecut de la autoritățile locale. De asemenea, 680 de poduri sunt în clasa tehnică 4. Niciunul dintre aceste poduri nu prezintă risc iminent de colapsare.”

Mai mult, CNAIR a subliniat că „podurile din România nu se află în situație gravă, iar problemele apărute pot fi ținute sub control prin activități de reparație curentă”, compania făcând „apel la cei care prezintă în spațiul public informații în legătură cu situația infrastructurii naționale, să verifice cu atenție veridicitatea lor, deoarece în caz contrar riscă să producă panică și confuzie în societate”. Acest apel la responsabilitate este, în opinia mea, unul foarte corect.

Din păcate, cu câteva luni înaintea acestui comunicat al CNAIR, într-o emisiune televizată în care a fost preocupat mai degrabă de calitatea politică a mea decât de problemele pe care le-am ridicat, așa cum ar fi fost firesc, domnul inginer Ovidiu Laicu, director al DRDP Iași, a descris o situație extrem de gravă, și citez: „Sunt foarte multe poduri cu probleme, tremură, nu mai rezistă, și intrăm într-un program de reabilitare, vom reabilita 54 – 60 poduri în următorii 3 – 4 ani”. Înregistrarea acestei emisiuni poate fi vizionată oricând.

În acest context, mă întreb, și l-am întrebat și pe domnul ministru Șova, printr-o interpelare, ce s-a întâmplat în câteva luni, între declarațiile domnului director Laicu și comunicatul CNAIR, încât aceste poduri „cu probleme”, care „tremurau” și „nu mai rezistau”, să devină foarte solide și sigure? Cu atât mai mult cu cât, dintr-un răspuns al Ministerului Transporturilor la o interpelare a mea, lucrări de intervenție se derulau doar la 5 obiective de pe raza DRDP Iași.», a spus Daniel Olteanu, care i-a solicitat ministrului Șova să clarifice, în mod public, situația podurilor din Romȃnia.

«În fața promovării acestor informații confuze chiar de către subordonații domniei sale, cred că este de datoria domnului ministru Șova să transmită public care este realitatea: ori foarte multe poduri tremură și nu mai rezistă, ori nu sunt probleme.

De asemenea, cred că este important ca domnul ministru să transmită un semnal de responsabilitate către subordonații săi, care, chiar dacă în afara serviciului au o calitate politică, pe care o respect, la serviciu trebuie să uite asta și să se comporte conform fișei postului.», a declarat Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Totodată, deputatul ALDE i-a adresat o nouă interpelare ministrului Transporturilor, în cadrul căreia i-a transmis rugămintea de a se implica direct în evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor de investiții, reparații și expertize asumate la acest capitol la nivelul anului 2018.

Daniel Olteanu꞉ „Copiii care nu merg la școală pentru că merg să muncească, un coșmar pentru orice Guvernare responsabilă”

Deputatul Daniel Olteanu atrage atenția că, în județul Vaslui și în celelalte zone sărace din țară, lipsa de preocupare a Guvernului pentru marile investiții în infrastructură, care ar putea impulsiona economia locală, condamnă generații întregi la un viitor incert.

Olteanu susține că șansele de reușită în viață pentru copiii vasluieni se diminuează pe măsură ce decalajele între județul Vaslui și regiunile bogate se adȃncesc. Deputatul, care citează concluziile unui studiu realizat de World Vision Romȃnia cu privire la condițiile de viață pe care le au copiii de pe un eșantion ce include și județul Vaslui, avertizează că problema minorilor care nu merg la școală pentru că sunt nevoiți să lucreze este una «reală și îngrijorătoare», spre deosebire de cea a ajutoarelor sociale de la Vaslui, vehiculată mult mai des în spațiul public. În cadrul unei declarații în Parlament, Daniel Olteanu a subliniat că situația copiilor care lipsesc de la școală pentru că merg la lucru sau care sunt prea obosiți să mai învețe, din același motiv, ar trebui să dea coșmaruri oricărei Guvernări responsabile. Alocările de fonduri prin Programul Național de Dezvoltare Locală reprezintă un pas pentru îmbunătățirea vieții copiilor de la sate, consideră deputatul independent, însă acestea trebuie suplimentate cu alocări pentru mari investiții în infrastructura din zonele vitregite.

″M-am obișnuit ca județul Vaslui să devină un reper luat în considerare atunci când se elaborează aproape orice studiu referitor la zonele sărace ale țării. Din păcate, deși toate aceste documente au concluzii îngrijorătoare, ritmul de scădere a decalajelor între Vaslui și regiunile bogate încetinește cu fiecare an. În loc să constatăm o creștere a șanselor de reușită în viață pentru copiii vasluieni, avem de a face cu o diminuare a acestora.

E un fapt care reiese și din ultima cercetare efectuată de World Vision Romȃnia, Vasluiul fiind unul dintre cele șase județe din eșantion.

Poate cea mai îngrijorătoare situație, pentru mine, este următoarea: ″Un procent de 5,5% dintre copiii din rural lipsesc întotdeauna de la școală deoarece merg să muncească, cu 50 % mai mulți decât în 2016, iar 6,3% declară că se simt întotdeauna obosiți pentru că muncesc înainte sau după ce se întorc de la școală, creștere de 75% față de valoarea din 2016. Mulți dintre acești copii provin în mare parte din familii ale căror venituri nu le ajung nici pentru strictul necesar. 11% dintre ei declară că uneori lipsesc de la școală deoarece merg să muncească, iar 21% dintre ei se simt obosiți deoarece muncesc înainte sau după școală.», a declarat Daniel Olteanu. Acesta a menționat că investițiile făcute în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală trebuie dublate de alocări de fonduri pentru proiecte de infrastructură mare, singurele care ar putea impulsiona dezvoltarea zonelor sărace din țară.

«Mi-aș dori ca această realitate a copiilor care muncesc, a copiilor care sunt prea obosiți ca să mai învețe, pentru că merg să muncească, să atragă atenția măcar la fel de mult ca falsa problemă a ajutoarelor sociale.

Nu avem dreptul să discutăm despre necesitatea ajutoarelor sociale, și aici mă refer exclusiv la venitul minim garantat, în zone în care copiii lipsesc de la școală pentru că merg să muncească.

Sunt dintre parlamentarii care, și atunci când eram în PNL, consideram că Programul Național de Dezvoltare Locală este necesar. Este obligatoriu ca și în mediul rural să existe școli cu autorizații și avize de funcționare, apă curentă și canalizare, drumuri. Acestea nu sunt fonduri irosite, sunt investiții care, pe o spirală pozitivă, ajung în final să îmbunătățească și viața copiilor de la sate.

Pentru a scădea însă procentul copiilor care nu merg la școală pentru că muncesc sau sunt prea obosiți după ce merg la lucru, e nevoie de mai mult decât PNDL. E nevoie de investiții în marea infrastructură, care să ofere cu adevărat o șansă economiei locale din aceste zone vitregite.

Zero procente pentru județul Vaslui din alocările pentru mari investiții în infrastructură înseamnă, în final, nu doar condamnarea unei zone, ci condamnarea copiilor la o viață care e extrem de aspră și pentru adulți.», a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Daniel Olteanu꞉ “Banii săracilor susțin regiunile bogate: 215 km de autostradă cu fonduri de la bugetul de stat în România, ZERO km în Moldova”

Deputatul Daniel Olteanu solicită Guvernului să identifice de urgență surse de la bugetul de stat în vederea construirii a 150 km de autostradă în Moldova, pentru a echilibra astfel alocările de fonduri care au nedreptățit pȃnă acum peste 25% din populația țării.

Olteanu susține că tronsonul Tișița – Bârlad – Albița reprezintă prima opțiune pentru un drum de mare viteză în Moldova cu fonduri de la bugetul de stat, întrucât celelalte proiecte sunt eligibile pentru a fi realizate cu fonduri europene. Investiția propusă este vitală pentru racordarea județului Vaslui la un mare coridor de transport, dar și pentru conectarea celor două capitale românești, București și Chișinău. În cadrul unei declarații în Parlament, Daniel Olteanu a atras din nou atenția asupra politicilor guvernamentale în urma cărora regiunile bogate devin și mai bogate, în timp ce regiunile sărace sunt condamnate, în continuare, la sărăcie. Mai mult, Olteanu a avertizat membrii Guvernului că strategia actuală pentru scăderea decalajelor regionale este una „îngrijorătoare”, în condițiile în care se alocă fonduri uriașe pentru stimularea mobilității, adică părăsirea Moldovei, în locul fondurilor pentru infrastructură. A investi 1 miliard de euro pentru a-i determina pe moldoveni să-și părăsească locurile natale, în loc să fie alocați acești bani pentru marea infrastructură a Moldovei, este ″o alternativă inacceptabilă nu doar pentru Moldova, ci pentru România″, consideră deputatul independent.

″Prin intermediul mai multor întrebări și interpelări adresate după alegerile din 2016 atât miniștrilor, cât și prim-ministrului, pot să transmit fără marjă de eroare care este politica Bucureștiului în ceea ce privește Moldova.

M-au preocupat două mari teme, pe care nu le putem separa: scăderea decalajelor de dezvoltare între regiuni și marile investiții în infrastructură. Cu alte cuvinte, oprirea acestei politici guvernamentale în urma căreia regiunile bogate devin și mai bogate, iar regiunile sărace continuă să fie condamnate la sărăcie. Autostrăzile din jurul Clujului și drumurile de pământ din jurul Vasluliului sunt, vreți – nu vreți, parte a aceleiași Românii.

Ei bine, răspunsurile sunt simple. Dacă e vorba de fonduri europene, Moldova nu se califică sau ar putea avea autostrăzi peste încă o generație, în ritmul actual. Dacă e vorba de bugetul de stat, nu sunt bani.

România are acum 215 km de autostradă cu fonduri de la bugetul de stat, zero în Moldova. Pentru Moldova, care ar avea peste 25% din populația țării, dacă ar reveni în țară măcar o parte din cei care au fugit de sărăcie, nu s-au mai găsit fonduri la bugetul de stat. Pentru zona București au fost bani, pentru zona Cluj au fost bani de autostrăzi, cu fonduri de la bugetul de stat.

Un minim echilibru, nu o favoare, nu o încercare de a diminua discrepanțele regionale, ar presupune identificarea urgentă a surselor de la bugetul de stat pentru construcția a 150 km de autostradă în Moldova, așa cum s-a putut în celelalte regiuni.″, a declarat Daniel Olteanu, care a menționat că principala preocupare a Guvernului ar trebui să fie nu politicile de stimulare a mobilității care duc la depopularea Moldovei, ci investițiile în infrastructura din această regiune. În context, deputatul a subliniat că tronsonul Tișița – Bârlad – Albița reprezintă prima opțiune pentru o autostradă în Moldova cu fonduri de la bugetul de stat.

″Având în vedere faptul că Tg. Mureș – Iași și București – Suceava sunt, conform răspunsurilor oficiale, finanțabile cu fonduri europene, prima opțiune pentru o autostradă în Moldova, cu fonduri de la bugetul de stat, o reprezintă tronsonul Tișița – Bârlad – Albița, care ar determina, pe lângă racordarea județului Vaslui la un mare coridor de transport, și apropierea celor două capitale românești, București și Chișinău. Repet, România a construit 215 km de autostradă cu fonduri de la bugetul de stat, dar niciun km în Moldova. Ca o ironie amară, moldovenii au construit autostrăzi cu fonduri de la bugetul de stat, dar nu la ei acasă. Grav este că, în condițiile lipsei investițiilor în infrastructură, alternativa pe care o exprimă membrii Guvernului pentru scăderea decalajelor este una îngrijorătoare: fonduri pentru stimularea mobilității. În loc să investim 1 miliard de euro în marea infrastructură a Moldovei, cheltuim 1 miliard de euro ca să-i determinăm pe moldoveni să-și părăsească locurile natale, familia, poate chiar să se dezrădăcineze cu totul. Pentru că nu le facem drumuri, să pustiim Estul țării! Această alternativă este inacceptabilă nu doar pentru Moldova, ci pentru România!″, a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Se rușinează, oare, Dumitru Buzatu, șeful județului Vaslui, de motivul pentru care Ministrul Educației, colegul său de partid, consideră că elevii vasluieni nu merită microbuze școlare?

de Simona MIHĂILĂ

Că problemele Vasluiului sunt trecute la categoria ″și altele″ de autoritățile de la București, știam, dar nu ne-am fi imaginat vreodată că un ministru care e coleg de partid cu președintele etern al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, cel care administrează de mai bine de 20 de ani destinul celui mai oropsit județ din țară, excelează la indiferența cu care tratează un subiect care îi privește tocmai pe copii. În răspunsul oficial la interpelarea adresată în luna martie de către deputatul Daniel Olteanu, referitor la dotarea cu microbuze școlare a unităților de învățămȃnt din comunele Bogdana, Vinderei și Băcani, ministrul Educației, PSD-istul Valentin Popa, aruncă vina pe starea dezastruoasă a infrastructurii din județul Vaslui. Ministrul nici nu pomenește de vreun plan de înlocuire a autovehiculelor defecte, care ruginesc în garaje în loc să transporte copiii la școală, la zeci de kilometri distanță față de casă, și se mulțumește să spună că repartizarea microbuzelor școlare la nivel de județ s-a făcut ″cu respectarea legislației în vigoare″.

Elevii din localitatea Lacu Babei, comuna Bogdana, nu au nicio șansă să ajungă la clasă altfel decât mergând zilnic pe jos 15 kilometri, inclusiv prin pădure, până la școala din Oprișița, comuna Poienești. Cazul acestora, despre care ziarul nostru a scris în ediția din 23 martie a.c., a impresionat mii de cititori, dar nu și pe șeful învățământului din România, Valentin Popa.

Întrebat de deputatul Daniel Olteanu dacă are cunoștință despre sacrificiile uriașe pe care sute de copii din județul Vaslui le fac pentru a rămâne în sistemul de învățământ, în ciuda lipsurilor financiare grave și a ratei crescute în zonă a abandonului școlar, ministrul nu a făcut altceva decât să copieze mare parte din rândurile transmise de parlamentarul bârlădean, în cadrul interpelării scrise.

Astfel, ministrul Popa a reluat datele prezentate de Daniel Olteanu despre fiecare dintre cele trei comune unde transportul elevilor stă sub semnul întrebării, din cauza microbuzelor școlare defecte, și unde singurele microbuze funcționale fac față cu greu condițiilor de drum din comunele Bogdana, Vinderei și Băcani, mașina din Vinderei ajungând chiar la 10 curse pe zi. După inventarul microbuzelor școlare defecte, ministrul i-a numărat pe elevii vasluieni care merg pe jos kilometri întregi, dar nu le-a oferit acestora nicio soluție.

Motivul este unul pe care îl cunosc toți vasluienii꞉ starea extrem de proastă a infrastructurii. Pentru un ministru al Educației, care nu circulă pe drumuri a căror existență o constată doar din interpelări, e rușinos, însă, să se limiteze la a da exemple de adjective care mai de care mai convingătoare (″impracticabil″, ″accidentat″, ″abrupt″), care să justifice întrucâtva indiferența ori incompetența subordonaților din instituția pe care o conduce.

″I-am transmis domnului ministru al Educației că infrastructura din Vaslui a trimis în garaj pȃnă acum 22 de mașini care trebuiau să transporte elevii pȃnă la școală și retur. Ministerul nu are niciun plan să le înlocuiască, ba, mai mult, așteaptă același deznodămȃnt pentru cele 116 microbuze aflate încă în stare de funcționare. Ministrul Educației dă vina pe drumurile de piatră din județul Vaslui, drumurile impracticabile (cu pante abrupte și teren accidentat) și drumurile deteriorate de mașinile de mare tonaj care transportă material lemnos. Toate strică microbuzele școlare, dar asta o știam, pentru că atunci când am cerut fonduri pentru infrastructura județului Vaslui, prin amendamente la Legea bugetului, colegii dumnealui au votat împotrivă. Iar critici pentru solicitările mele de a se aloca fonduri pentru drumurile din județ am mai primit doar de la șefimea PNL Vaslui, care ar trebui să vadă, alături de ministrul Educației, eforturile pe care trebuie să le facă acești copii.″, a scris deputatul Daniel Olteanu într-o postare pe contul său de socializare.

Olteanu l-a acuzat pe șeful învățământului din România că supune județul Vaslui la un nou risc, cel al analfabetismului prin abandon școlar. ″Acesta e un nou exemplu al politicii programate de sărăcire și izolare de care are parte județul Vaslui, cu ZERO lei alocați în 2017 pentru execuția unor mari lucrări de infrastructură, din partea Ministerului Transporturilor. Tragedia este că, la sărăcie și izolare, adăugăm acum, cu voia ministrului Educației, un risc major꞉ analfabetismul prin abandon școlar.″, a notat deputatul Olteanu.

Halucinant este că, deși interpelarea deputatului bârlădean conține și o întrebare referitoare la data estimativă la care transportul copiilor din comunele Bogdana, Băcani și Vinderei se va realiza în condiții sigure până la unitățile școlare pe care aceștia le frecventează, ministrul a ignorat-o complet și a evitat răspunsul.

Între timp, nu doar copiii din Lacu Babei, comuna Bogdana vor trebuie să își reia zilnic drumul pe jos până la școală, dar și mulți alți elevi vasluieni din mediul rural vor continua să ajungă cu greu ori deloc la examene, olimpiade, competiții sportive și activități cultural-artistice, în lipsa unui mijloc de transport.

Cât privește drumurile accidentate din Vaslui, și acestea vor continua să se surpe și vor îngropa pe zi ce trece visurile copiilor de a învăța și de a deveni oameni cu carte, când tot ce vrea statul este să-i țină acasă.

Deputatul Daniel Olteanu cere intervenția directă a ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, pentru a debloca proiectele publice pe fonduri europene (POR) de la nivelul județului Vaslui

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția asupra situației în care se află Vasluiul, singurul județ de la nivelul Regiunii Nord – Est cu un singur proiect depus de o autoritate publică locală pe Programul Operațional Regional. Olteanu, care citează ultimele date prezentate de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est (ADRNE), susține că se impune o intervenție directă a Ministerului Fondurilor Europene, care trebuie să repună Vasluiul pe harta regiunilor care absorb bani europeni. În cadrul unei declarații în Parlament, deputatul liberal a subliniat că e rușinos ca județul Vaslui, fruntaș la scorurile electorale în favoarea PSD, să fie primul în clasamentul eșecului administrativ cauzat de absorbția slabă a fondurilor europene. Referindu-se la rata de absorbție efectivă în cadrul Programului Operațional Regional, Daniel Olteanu arată că, la mijlocul actualului exercițiu financiar, un rezultat care începe cu ZERO este unul alarmant și, totodată, surprinzător pentru Regiunea de Nord – Est, care a înregistrat rezultate remarcabile la finalul exercițiului 2007 – 2013. În această situație, consideră deputatul liberal, ministrul PSD al Fondurilor Europene nu mai poate întȃrzia să sune trezirea pentru responsabilii din administrația centrală și locală.

“Reală sau eronată, ultima situație prezentată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est (ADRNE) este îngrijorătoare, în primul rând în ceea ce privește județul Vaslui. Astfel, în cadrul Programului Operațional Regional, Vasluiul apare cu doar opt proiecte, 7 private și unul public, respectiv o investiție de amploare la nivelul infrastructurii de drumuri județene, așa cum există în fiecare județ. Din nefericire, Vasluiul este însă SINGURUL județ de la nivelul Regiunii Nord – Est fără niciun alt proiect public, depus de o autoritate locală sau într-un parteneriat. Fiind vorba de polul sărăciei, situația e cu atât mai dramatică. Nu exclud posibilitatea să existe totuși astfel de proiecte, iar dacă ele nu apar în lista ADRNE vreau explicații publice, pentru că asta nu mai e responsabilitatea autorităților vasluiene. Dacă aceste proiecte lipsesc, însă, cu desăvârșire, atunci gravitatea situației impune o intervenție directă a Ministerului Fondurilor Europene, care trebuie să se implice în readucerea pe șine a acestui județ.”, a declarat Daniel Olteanu.

Acesta a menționat că, dacă PSD nu ia măsuri urgente în privința responsabililor din administrația centrală și locală, e o dovadă că încurajează lipsa de performanță în absorbția fondurilor europene, mai ales la nivelul județelor care conduc în topul rezultatelor electorale favorabile partidului.

“Ar fi absolut descalificant ca județul dat ca exemplu în ceea ce privește scorurile electorale obținute de PSD să fie oferit acum ca model în topurile negative ale reușitelor în administrație, pentru că ar însemna că există o legătură directă între administrația PSD și lipsa de performanță în absorbția fondurilor europene. La mijlocul exercițiului financiar, în situația în care fondurile europene pot fi absorbite până în 2022, rezultatul național de 0,37% aferent absorbției efective în cadrul Programului Operațional Regional este alarmant. Asta, în condițiile în care autoritățile locale din Regiunea Nord Est au avut, totuși, o performanță remarcabilă la finalul exercițiului 2007 – 2013 și se presupune că au învățat din experiența primelor proiecte. Acum, nu mai târziu, PSD trebuie să sune trezirea pentru responsabilii din administrația centrală și locală, iar aici includ și municipiul Bârlad, unde PNL nu mai face demult administrație, ci orice altceva”, a susținut Daniel Olteanu.

Deputatul liberal i-a adresat și o interpelare scrisă ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, în cadrul căreia a solicitat explicații pentru situația în care se află județul Vaslui în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, precum și măsuri concrete pe care instituția pe care o conduce le are în vedere pentru creșterea performanței la nivelul autorităților locale din județ. Daniel Olteanu a cerut și date exacte referitoare la totalul sumelor dezangajate, ca urmare a neimplementării proiectelor cu fonduri europene în județul Vaslui, în exercițiul 2007 – 2013, precum și programele pe care s-au pierdut aceste fonduri.

Daniel Olteanu: “PNL Vaslui, un an al excluderilor și al decăderii”

Sub tirul atacurilor și calomniilor care mi-au fost aduse de către trei “colegi” din conducerea Organizației Județene a PNL, vreau să fac cȃteva clarificări pentru informarea corectă a vasluienilor care, în loc de o alternativă reală din partea PNL, sunt părtași la ceea ce se dorește a fi un scandal public, menit să mă discrediteze, a treia oară în decurs de doi ani.

Mânați de ambiții personale care le depășesc vechimea și rezultatele în partid, “colegii” în cauză lansează la adresa mea, ca la comandă, din trei destinații distincte din județ, acuzații cum că nu aș fi un om de echipă și că bătălia mea în Parlament ar fi una cu “morile de vânt”. Mai mult, cu o agresivitate demnă de pumnul în gură specific altor vremuri, vasluienilor li se transmite că “politicienii care își urmăresc doar interesele proprii (?!) trebuie respinși atât de membrii de partid cât și de întreaga societate”. Este, literalmente, ceea ce PNL Vaslui a făcut în ultimul an și continuă să facă în ceea ce mă privește, și mă refer aici la izolarea mea totală în partid, pusă în practică în mod constant, cu toate mijloacele, prin sfidări, hărțuiri, amenințări și, mai nou, prin batjocorirea publică a demersurilor mele în calitate de parlamentar. A lua în râs demersurile celui care cere săptămânal în Parlament ceea ce i se cuvine județului Vaslui, atȃt poate PNL Vaslui!

Faptul că am rămas neclintit în fața acestui comportament, care dovedește că șefimea PNL Vaslui și-a pierdut nu doar moralitatea, ci și busola, i-a determinat pe “colegii” mei să recurgă, în ultima perioadă, în lipsa unor argumente verosimile, la strategia în care “hoțul strigă hoțul”. Mai exact, sunt suspectat, în ciuda zecilor de intervenții publice pe care le-am avut ca deputat împotriva politicilor iresponsabile practicate la adresa vasluienilor și nu numai, că aș avea un pact cu PSD.

Efortul prin care gruparea Polak – Tătaru – Boroș reușește să NU spună nimic despre felul în care PSD și PNL „se pupă pe gură” în Bârlad, despre cum PNL a dat PSD postul de viceprimar al municipiului și despre cum lideri din organizațiile PNL din județ au fost executați pentru că s-au împotrivit PSD, arată cât de jos a ajuns PNL Vaslui.

Dacă gruparea Polak – Tătaru – Boroș, când tragem linie, face blaturi cu PSD pe unde apucă, “vânzarea” Bârladului fiind cel mai evident blat, nu înseamnă că toți suntem la fel. Mă deranjează că Polak – Tătaru – Boroș au dat PSD postul de viceprimar, dar și mai mult mă deranjează rezultatele acestui blat꞉ un oraș distrus, cu străzi care sunt un blestem pentru șoferi, cu numeroase alte probleme pentru care nu se găsesc soluții.

Îi reamintesc șefimii organizației Vaslui că eu sunt unul din cei (doar) cinci parlamentari ai PNL care au votat, de exemplu, împotriva legii salarizării așa cum a fost ea formulată, dar și împotriva bugetului propus de PSD, cu zero fonduri pentru marea infrastructură a județului Vaslui. Adică fapte asumate, nu vorbe sau, mai rău, cuvinte copiate din materialele pe care le trimite Bucureștiul, semnate în 10 secunde cu nume, prenume și funcție, care se vor a fi activitate pentru vasluieni.

Spre deosebire de Polak – Tătaru – Boroș, dacă mă voi înțelege în niște puncte cu PSD și cu oricare alt partid, am suficientă personalitate ca în urma acestei înțelegeri să se vadă rezultatele în teren, pentru oameni, nu dezastrul absolut, ca după blatul lor din Bârlad.

În această situație, am un singur răspuns pentru cei care mă acuză că joc într-o altă echipă față de cea în care joacă PNL Vaslui꞉ da, joc în echipa vasluienilor, care își doresc o alternativă la sărăcie, șomaj, servicii medicale incerte, educație în condiții de Ev Mediu și infrastructură dezastruoasă în județ. Singurul meci de care a arătat că e în stare șefimea Organizației Județene a PNL este împotriva propriilor membri, actuala conducere compromițându-se singură, inclusiv prin comunicate de presă în care incită la ură și la dispreț.

Și nu o spun eu, vasluienii au avut, în ultimul an, suficiente dovezi că actuala conducere a PNL Vaslui se discreditează singură꞉

  • Lipsa de decizie, conform Statutului PNL, în legătură cu situația unică din Consiliul Local Bȃrlad, cȃnd postul de viceprimar a fost oferit PSD, ca urmare a votului de susținere venit din partea unui consilier liberal. Subiectul a fost trecut cu totul sub tăcere, nu a fost niciodată luat în discuție la ședințele BPL Bȃrlad și BPJ PNL Vaslui, deși s-a petrecut în urmă cu mai mult de un an.

  • Alungarea din partid a unor membri PNL cu experiență politică și cu rezultate de necontestat, care au candidat imediat la funcția de primar din partea PSD, reușind să cȃștige alegerile cu majoritate de voturi. Eșecurile înregistrate, în acest an, în comunele Fruntișeni și Oșești, au fost trecute cu vederea de actuala conducere a PNL Vaslui, care nu a considerat că trebuie să ia măsuri pentru ca acest gen de situații să nu se mai repete.

  • Excluderea din partid a viceprimarului din comuna Tăcuta, domnul Ion-Gabriel Beraru, ca urmare a deciziei BPJ PNL Vaslui, un membru care a muncit pentru aducerea la conducerea comunei, după 25 de ani, a unui primar PNL.

  • Abandonarea primarilor liberali din județ, care nu au fost niciodată sprijiniți în efortul lor de a gestiona proiecte importante pentru comunitățile locale, de care depinde creșterea nivelului de trai. Mai mult, prin măsurile luate, conducerea Organizației Județene a blocat activitatea Primăriei și a Consiliului Local în mai multe comune (Gherghești, Oșești, Arsura, Vinderei).

  • Excluderea din partid a patru din cei cinci consilieri locali din comuna Oșești, și impunerea unui vot de trădare celor cinci consilieri locali din comuna Arsura, care au primit directivă de la actuala conducere a PNL Vaslui să voteze un viceprimar de la un alt partid.

  • Refuzul de a accepta deschiderea cabinetului meu parlamentar în incinta sediului PNL Bȃrlad, unde au funcționat anterior toate birourile parlamentarilor liberali din județ. Timp de două luni, acceptul pentru deschiderea unui birou parlamentar în sediul PNL Bȃrlad a fost amȃnat și a pendulat între cei doi președinți interimari de la acea vreme, de la Organizația Județeană și de la cea Municipală, solicitările mele scrise către domnul Nelu Tătaru rămȃnȃnd fără răspuns. Între timp, conducerea PNL Vaslui susține că biroul meu parlamentar, situat în Bȃrlad, pe strada Dȃmboviței nr. 2A, funcționează ʺîn ilegalitateʺ.

  • Refuzul de a permite membrilor PNL Bȃrlad să își achite cotizațiile la sediul Organizației Municipale, și de a le elibera acestora chitanțele necesare pentru a participa la alegerile pentru Biroul Politic Local Bȃrlad, unde doreau să-și exprime opțiunea politică. După cum am menționat în contestațiile depuse la Curtea de Onoare și Arbitraj a PNL, alegerile de la Bȃrlad s-au făcut cu nerespectarea legalității, imparțialității și dispozițiilor statutare și legale, în baza un convocator întocmit netemeinic și preferențial, și cu intenția clară de a îngrădi dreptul la vot al tuturor membrilor.

  • Refuzul de a convoca toți membrii PNL cu drept de vot din județul Vaslui, delegați prin deciziile organizațiilor locale, la Conferința Județeană a PNL Vaslui din data de 22 aprilie 2017. Lucrările Conferinței Județene a PNL Vaslui s-au desfășurat cu încălcarea dispozițiilor statutare și legale, ajungȃndu-se astfel la un rezultat viciat, din cauza faptului că nu au fost respectate toate procedurile de desfășurare a alegerilor.

  • Excluderea consilierului local Ioan Valeriu Ciupilan prin decizia Biroului Politic Local de la Huși, și retragerea sprijinului politic pentru acesta. E vorba despre unul dintre colegii care au avut o contribuție substanțială la activitatea și renumele Organizației locale și a celei Județene, mai ales în timpul mandatului său de viceprimar al municipiului Huși.

  • Excluderea din PNL Bȃrlad a domnului profesor Silviu Budescu, persoana îndreptățită să ocupe funcția de consilier local în CL Bȃrlad, după vacantarea postului, reproșȃndu-i-se acestuia lipsa de activitate în partid și fidelitatea față de unicul deputat liberal din Vaslui, subsemnatul.

În loc de falimentul unei “echipe” care aleargă după adversari invizibili, aleg să rămȃn în teren alături de vasluieni. Astfel, interpelarea mea din această săptămână a fost adresată ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, căreia i-am solicitat să intervină de urgență la nivelul tuturor responsabililor din județului Vaslui, în condițiile în care cele mai recente date sunt alarmante: există un singur proiect al unei autorități publice depus pe Programul Operațional Regional, Vasluiul fiind codaș, din acest punct de vedere, la nivelul Regiunii Nord – Est. Sigur, s-ar putea ocupa și PNL Vaslui de subiect și de toate celelalte teme care influențează viitorul copiilor noștri, dar șefimea de acolo nu are timp, trebuie să se ocupe de mine.

Daniel Olteanu꞉ “Președintele PNL Vaslui, primul deranjat de demersurile mele parlamentare pentru alocarea de fonduri în infrastructura Moldovei”

Deputatul PNL Daniel Olteanu reacționează în urma declarațiilor făcute la adresa sa de Nelu Tătaru, președintele organizației județene a PNL. El a trimis redacției noastre un comunicat de presă prin care și-a exprimat uluirea față de atacurile gratuite ale lui Tătaru. Iată conținutul comunicatului:

”Mi-am exprimat de mai multe ori uimirea cu privire la faptul că actuala conducere autoimpusă a PNL Vaslui copiază fidel comportamentul arogant și atitudinea sfidătoare pe care doar anumite instituții ale statului o au față de județul Vaslui și vasluieni în general. Nu mi-am închipuit vreodată, însă, că orgoliul celor care au confiscat Organizația județeană poate fi atât de mare încât să atace repetat și să denigreze în mod public munca unui coleg parlamentar.

În lumina celor mai recente declarații ale președintelui neales statutar al PNL Vaslui, care alege să denigreze demersurile mele pentru creșterea fondurilor destinate infrastructurii din județ, nu pot decȃt să constat, încă o dată, că bătălia mea pentru județul Vaslui și pentru întreaga zonă a Moldovei nu depinde de apartenența mea la un partid sau altul, ci doar de realitatea din teren, cea pe care o înfruntă oamenii care îmi transmit că sunt bucuroși să aibă o voce în Parlament.

Paradoxal, demersurile mele parlamentare de a atrage atenția asupra dezastrului la nivelul infrastructurii din județul Vaslui și din Moldova deranjează inexplicabil conducerea temporară a PNL Vaslui și pe domnul Nelu Tătaru în special. Faptul că dumnealui, în calitatea pe care și-o atribuie, de “președinte” al organizației din care provin, critică eforturile și intervențiile mele ca deputat PNL, pentru alocarea fondurilor în infrastructura celei mai sărace zone a țării, îmi ridică mari semne de întrebare referitor la ceea ce propune PNL Vasluiului și Moldovei.

Îi reamintesc domnului Tătaru că Moldova a primit, în 2017, 1% din fondurile pentru investiții în infrastructură ale Ministerului Transporturilor, iar Vasluiul zero. Mai puțin de atât nu se poate. Da, am zeci de luări publice pe această temă și nu mă voi opri aici doar pentru că unor colegi, fie ei și “președinți” de organizație, nu le convine. De altfel, această poziție a domnului Tătaru mă face să cred că, dacă ar fi fost în continuare parlamentar, domnia sa ar fi fost în stare să voteze împotriva amendamentelor prin care am solicitat fonduri pentru drumurile vasluiene, doar pentru că „se vorbește prea mult despre asta”.

În fapt, declarațiile domnului Tătaru sunt un nou pretext de a mă amenința și a de mă convinge că PNL forțează, încă o dată, despărțirea de mine. Ironia grosolană pe care o invocă “președintele” PNL Vaslui care, în mod public, vorbește despre “probabilitatea plecării” mele din partid, iar indirect îmi transmite, de aproape un an, “să îmi iau oamenii și să plec”, lasă la vedere fariseismul și viziunea politică îndoielnică a grupării aflate temporar la conducere. Îi reamintesc domnului Tătaru că domnia sa este cel care a început “curățenia” în partid, atunci cȃnd a instaurat dictatura epurărilor pe criteriul ʺcine nu este cu noi, este împotriva noastrăʺ, și tot domnia sa continuă această “curățenie”. Cum anume? Prin conflicte imaginare, alimentate săptămȃnal în propriile organizații, prin pierderea unor președinți locali capabili, care îngroașă rȃndurile celorlalte formațiuni, și a unor membri care au muncit din greu, au obținut rezultate pentru partid și cărora acum li se arată ușa, dacă rămȃn ʺfideliʺ față de unicul deputat pe care PNL îl are în județul Vaslui, subsemnatul.

Toate acestea, în loc de “înnoire, transformare și unitate”, ultima invocată constant în public, prin așa-zisele invitații la dialog pe care mi le adresează domnul Tătaru, niciuna nefiind susținută și prin fapte. Pot da numeroase exemple de întȃlniri locale, regionale și chiar internaționale despre care nu am fost informat și la care nu am putut participa, în calitate de parlamentar, explicația reală fiind aceea că nu se dorește prezența mea, deși, aparent, pentru public, sunt “solicitat”.

M-am ferit să aduc în lumină lucruri care țin de modul în care, în ultimele 12 luni, am fost hărțuit, amenințat și mi-au fost puse bețe în roate, din respect pentru cei peste 20 de ani de activitate pe care i-am adunat în PNL. Refuz, însă, să fiu transformat în marota unui grup avid de putere sau să ascund adevărul despre ʺperformanțeleʺ actualei conduceri a PNL Vaslui, care îmi transmite, inclusiv în scris, că activitatea mea ʺdăunează grav imaginii de ansamblu a partiduluiʺ.

Cât privește, în general, luările mele de poziție în Parlament, pe care le poate vedea oricine pe site-ul Camerei Deputaților, sunt convins că, dacă nu are capacitatea de a le înțelege, domnul “președinte” al PNL Vaslui poate face totuși efortul să le citească integral, pentru că tema „ungurii care ne iau pădurile” din ultima declarație a domniei sale este una inventată pur și simplu, după cum minte, la fel de senin, și în privința celorlalte teme ale activității mele parlamentare. Poate că astfel va găsi și alte lucruri care îl deranjează în activitatea mea: luări de poziție cu privire la situația din educație, din sănătate sau în legătură cu nerespectarea obligațiilor de investiții în rețelele de energie electrică.

În această situație, mă văd nevoit să anunț că, în numele tuturor celor care îmi sunt alături și încă mai cred că Vasluiul merită și altceva în afară de ambiții politice de moment, voi oferi curȃnd detaliile întregului tablou care arată demersurile PNL Vaslui împotriva mea, în locul unei preocupări sincere pentru problemele locuitorilor din cea mai săracă zonă a țării.

Altfel, sunt pus în situația de a alege: ori îi fac pe plac “președintelui” PNL Vaslui și mă abțin să mă refer la starea infrastructurii din județul Vaslui, ori rămân pe aceleași poziții, solicitând în continuare fonduri pentru investiții în infrastructura județului, dar în afara PNL, dacă în interiorul partidului această atitudine provoacă atâta nemulțumire.

Cred că răspunsul e evident”.

Tătaru, șeful PNL Vaslui, sare la gâtul deputatului Olteanu: ”Deputatul Daniel Olteanu ne ajută să facem curățenie în partid”

Președintele PNL Vaslui Nelu Tătaru nu dorește sub nicio formă excluderea din partid a singurului deputat pe care formațiunea îl are la nivelul județului, deși crede că, până acum, liberalii vasluieni nu au fost reprezentați la nivel parlamentar. Mai mult decât atât, liderul liberalilor din județ crede că Daniel Olteanu ajută formațiunea pe care o conduce să facă, pe viitor, curățenie în partid.

Tensiunile din sânul organizației județene Vaslui a PNL par departe de a fi rezolvate. Și asta după ce conducerea formațiunii nu a ajuns la o înțelegere cu singurul parlamentar pe care liberalii îl au la nivelul județului. Cu toate acestea, președintele PNL Nelu Tătaru a declarat, pentru Est News, în cadrul unei conferințe de presă, că nu dorește excluderea lui Daniel Olteanu din rândurile partidului.

Nu se pune problema excluderii. Îl așteptăm să vină alături de noi în PNL, deși nu a participat până acum, de la alegerea noii structuri a partidului, la vreo ședință, cu toate că a fost invitat de fiecare dată. Însă, dragoste cu de-a sila nu se poate. Ați văzut în politică o așa mare dragoste? Membrii de partid trebuie să fie membri de partid și nu de conjunctură”, ne-a declarat Nelu Tătaru.

Liderul liberal crede că deputatul Daniel Olteanu nu a făcut până acum opoziție, așa cum ar fi fost normal. ”Pot spune că noi nu am avut parlamentar la nivelul județului Vaslui. Nu am văzut nicio critică la adresa PSD sau ALDE. De când este parlamentar, a vorbit doar despre infrastructură și, mai nou, despre ungurii care ne iau pădurile… Domnul deputat Olteanu trebuie să-și asume anumite lucruri… Prin acțiunile sale ne ajută să facem curățenie în partid”, a conchis Nelu Tătaru. (Ionuț PREDA)

Daniel Olteanu:” Varianta ocolitoare Bârlad, proiectul care dovedește incompetența și bătaia de joc a Ministerului Transporturilor și a CNAIR”

Deputatul liberal Daniel Olteanu acuză Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), entitate aflată în subordinea acestuia, de incompetență și rea-voință în legătură cu modul în care gestionează realizarea Variantei de ocolire a municipiului Bârlad.

Olteanu susține că, analizând răspunsurile primite din partea celor două instituții la interpelările adresate pe tema acestui obiectiv de investiție, explicațiile pentru bâlbâielile pe banii și nervii contribuabililor țin de lipsa de competență de la nivelul Ministerului Transporturilor, care anulează astfel orice șansă de dezvoltare a Estului țării. În cadrul unei declarații în Parlament, deputatul liberal a enumerat cauzele reale ale întârzierilor în realizarea Variantei ocolitoare Bârlad, subliniind că CNAIR a scos la licitație proiectul fără revizuirea studiului de fezabilitate, fără actualizarea indicatorilor tehnico-economici, fără contract de supervizare a lucrărilor și, paradoxal, fără a avea finanțare asigurată. Daniel Olteanu atrage atenția că este inacceptabil ca, în pragul atribuirii contractului pentru execuția unui proiect a cărui construcție a fost anunțată de peste zece ani, reprezentanții CNAIR abia acum să trimită Cererea de Finanțare pentru obținerea de fonduri europene și de la bugetul de stat pentru Varianta de ocolire a municipiului Bârlad. În aceste condiții, afirmă deputatul liberal, demisia responsabililor din cele două instituții este insuficientă pentru batjocura de a realiza în 15 ani un drum de 11 km cu o bandă pe sens.

“Realizarea Variantei ocolitoare Bârlad este exemplul tipic al modului în care sistemul putred al Ministerului Transporturilor, indiferent de miniștri și de partide, își bate joc nu doar de un oraș, ci de o întreagă regiune. Suntem la peste zece ani de la primele anunțuri cu privire la construcția acestui obiectiv și, în continuare, Ministerul Transporturilor se împiedică în propria-i incompetență.

Atenție, nu vorbim de o autostradă, de o lucrare deosebită, ci de un banal drum de 11 km, cu o singură bandă pe sens. În 2016 era anunțată intenția CNAIR de a realiza în regie proprie acest obiectiv, fapt care oferea speranțe pentru inaugurarea sa în 2018. Suntem în 2018 și în teren nu s-a întâmplat nimic. Ba mai mult, la fiecare câteva luni apar noi exemple că una din principalele entități care sugrumă orice șansă de dezvoltare a Estului țării este Ministerul Transporturilor.

Ofer un singur exemplu: modul în care CNAIR a decis revizuirea studiului de fezabilitate, apoi anularea procedurii de atribuire a contractului de revizuire a studiului de fezabilitate pentru Varianta ocolitoare Bârlad, o bâlbâială pe banii și nervii contribuabililor, pentru care, deși am solicitat în scris nominalizarea responsabililor și tragerea lor la răspundere, nu am primit decât sfidare.”, a declarat Daniel Olteanu. Acesta a menționat că răspunsurile pe care le-a primit ca urmare a interpelărilor scrise adresate Ministerului Transporturilor scot în evidență promisiunile mincinoase și batjocura celor care gestionează proiectul Variantei ocolitoare Bârlad, în toate etapele de derulare a acestei investiții.

“Acesta este Ministerul Transporturilor, o instituție care sfidează, o instituție care trebuie desființată. Românii nu au nevoie de un minister care nu reușește, într-un deceniu, să facă un drum de 11 km cu o bandă pe sens.

Din păcate, în ceea ce privește Varianta ocolitoare Bârlad, nu a fost respectat nici termenul fantezist al fostului ministru, domnul Cuc. Am spus de la momentul declarației sale că toamna anului 2017 este un termen mincinos și, din păcate, am avut dreptate. Și nu contestațiile au fost cauza întârzierilor, pentru că nici măcar nu a fost atribuit contractul.

De altfel, în răspunsul la o interpelare din februarie, Ministerul Transporturilor îmi transmite că „Documentația de atribuire pentru achiziția serviciilor de supervizare a lucrărilor aferente construcției Variantei ocolitoare a municipiului Bârlad a fost depusă la ANAP în vederea verificării și avizării”. În lipsa atribuirii acestui contract de supervizare, lucrările nu pot începe, dar probabil că domnul Cuc, ca ministru al Transporturilor, nu avea habar că un contract de execuție are nevoie și de unul de supervizare. Chiar atât de mare să fie incompetența în Minister, încât să nu-și fi dat seama responsabilii că lucrările nu pot începe fără supervizare? E incredibil, suntem în pragul atribuirii contractului pentru execuție, dar CNAIR abia scoate la licitație contractul de supervizare!

Nu în ultimul rând, CNAIR a scos la licitație contractul pentru Varianta ocolitoare Bârlad fără a avea fonduri. Abia acum este în curs de elaborare la CNAIR Cererea de Finanțare pentru a obține fonduri europene și de la bugetul de stat pentru acest obiectiv, iar asta reiese tot din răspunsul pe care l-am primit la o interpelare.

Am, astfel, explicația completă și reală a întârzierilor acestui obiectiv: CNAIR a scos la licitație Varianta ocolitoare Bârlad fără revizuirea studiului de fezabilitate (1), fără actualizarea indicatorilor tehnico-economici (2), fără contract de supervizare a lucrărilor (3) și, culmea, fără a avea fonduri (4).”, notează deputatul liberal.

Daniel Olteanu, care a solicitat în mai multe rȃnduri ca responsabilii pentru întârzierile în realizarea Variantei de ocolire a municipiului Bârlad să fie nominalizați și trași la răspundere, așteaptă o poziție oficială pe această temă din partea conducerii Ministerului Transporturilor. “E un carusel al incompetenței și are ca rezultat amânarea realizării acestui obiectiv până cel mai devreme în 2021, având în vedere calendarul pentru proiectare și execuție. Le transmit celor responsabili din CNAIR și Ministerul Transporturilor că demisia lor este insuficientă pentru batjocura de a realiza în 15 ani un drum de 11 km cu o bandă pe sens!”, a declarat deputatul liberal.

Daniel Olteanu꞉ ″Ungaria cumpără monumentele de patrimoniu din România, pentru că statul român refuză să conserve istoria națională″

Deputatul liberal Daniel Olteanu solicită Guvernului demararea de urgență a unei proceduri de evaluare a monumentelor naționale de patrimoniu, care se află în stare de degradare și sunt oferite spre vânzare statului român.

În cadrul unei declarații în Parlament, completată cu o interpelare, Olteanu a susținut că, în anul Centenarului Marii Uniri, România trebuie să-și apere identitatea prin acțiuni concrete, nu prin vorbe, în condițiile în care inventarul național al monumentelor de patrimoniu cuprinde numeroase imobile care trebuie să iasă din ruină, inclusiv la nivelul județului Vaslui. Referindu-se la achiziția recentă a unei clădiri de patrimoniu din Satu Mare, de către o corporație deținută chiar de statul maghiar, deputatul liberal a subliniat că este rușinos ca Romȃnia să aștepte intervenția străinilor pentru salvarea monumentelor naționale. Daniel Olteanu a propus Guvernului ca, în lipsa unor soluții proprii, să se inspire din modelul statelor care alocă fonduri nu doar pentru patrimoniul de pe teritoriul țării, ci și pentru monumentele din afara granițelor.

″Constat, în anul Centenarului, că unul dintre cele mai eficiente exemple în ceea ce privește atenția acordată monumentelor de patrimoniu din țară ne este oferit de Ungaria, nu de instituții ale statului român. Această concluzie vine după ce clădirea fostului Hotel ″Dacia″ din Satu Mare a fost achiziționată nu doar de către o companie maghiară, așa cum a apărut informația în public, ci de către una dintre cele mai importante entități de management al activelor din Ungaria, o entitate deținută chiar de statul maghiar.

Obiectivul declarat al acestei entități a statului maghiar, MANEVI Zártkörű Részvénytársaság, controlată de Magyar Nemzeti Vagyonkezelő Zrt., Corporația Națională de Management al Activelor, este de a conserva și dezvolta în beneficiul Ungariei activele tangibile și intangibile ale patrimoniului național, de la peste 450 de companii și până la monumente de patrimoniu și opere de artă.

Un astfel de element de patrimoniu național maghiar a fost considerat și imobilul Hotelului ″Dacia″ din Satu Mare, căruia noul proprietar, statul maghiar, vrea să-i redea strălucirea de altădată, pe lângă prima sa denumire, ″Pannonia″.

Putem fi triști pentru faptul că România a refuzat să-și exercite dreptul de preempțiune, iar Ungaria nu a ezitat să ne demonstreze, din nou, că patrimoniul național nu este o piatră de moară, ci o investiție pentru viitorul națiunii. Putem fi bucuroși, în același timp, pentru faptul că o clădire monument de pe teritoriul României, aflată în degradare, refuzată de statul român, va fi reabilitată și introdusă în spațiul cultural european″, a declarat Daniel Olteanu, care a menționat că este datoria Guvernului să găsească o soluție pentru a opri nu doar degradarea, ci și înstrăinarea monumentelor naționale de patrimoniu.

″În anul Centenarului, remarc faptul că România refuză să-și susțină identitatea altfel decât cu vorbe, și mă gândesc acum la monumentele de patrimoniu din județul Vaslui aflate în stare de degradare, pe care nici Ungaria nu le vrea. Fosta Bancă a Tutovei și Casa Atanasiu din Bârlad sunt doar două dintre acestea. Ar fi rușinos să apelăm, pentru salvarea acestora și a multor altora, la Ministerul Dezvoltării Naționale din Ungaria. Trebuie să acceptăm, însă, că vecinii noștri sunt un exemplu de determinare, seriozitate și voință și, cel mai important, alocă fonduri nu doar pentru patrimoniul de pe teritoriul Ungariei, ci și pentru monumentele din afara țării.

În acest context, este o datorie sfântă a Guvernului să demareze de urgență o evaluare a monumentelor naționale de patrimoniu aflate în degradare și oferite statului român spre vânzare și, în lipsa unor soluții proprii, să se inspire pur și simplu din exemplul Ungariei, pentru a le salva. Monumentele de patrimoniu din județul Vaslui așteaptă ieșirea din ruină″, a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Deputatul Olteanu a cerut ca Ministerul Dezvoltării să finanțeze prin PNDL și înființarea și extinderea rețelelor de gaze

Deputatul liberal Daniel Olteanu solicită ministrului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Paul Stănescu, introducerea unui nou domeniu strategic finanțabil prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

În cadrul unei declarații în Parlament, deputatul liberal a arătat limitele actualului PNDL, dar și avantajele finanțărilor ce ar putea fi acordate prin acest program pentru înființarea și extinderea rețelelor de gaze, subliniind că, în acest mod, ar putea crește atractivitatea mediului rural și orașelor defavorizate în rândul investitorilor. Referindu-se la beneficiarii acestei măsuri, Olteanu menționează că aceștia sunt atȃt persoanele fizice, cȃt și micii întreprinzători, care ar putea înlesni dezvoltarea comunităților în care administrațiile locale vor accesa fonduri prin PNDL pentru înființarea și extinderea rețelelor de gaze.

″Mă număr printre parlamentarii care susțin public utilitatea Programului Național de Dezvoltare Locală. Cu critici firești, PNDL ar trebui să aibă rolul principal, în acest moment, de a asigura o alocare de resurse acolo unde fondurile europene își dovedesc limitele. Acolo unde anumite linii de finanțare au fost supracontractate și acolo unde proiectele nu ajung la acel punctaj necesar pentru a fi eligibile, PNDL trebuie să fie soluția. Însă, PNDL nu prezintă garanții clare că nu finanțează proiecte care ar putea fi realizate cu fonduri europene, iar asta e o risipă. Cheltuim fonduri de la bugetul de stat pentru investiții care puteau beneficia de finanțare europeană. În plus, deși generos din punctul de vedere al domeniilor care pot fi finanțate, PNDL este totuși limitat. Domeniile din prezent – instituții de învățământ, apă și canalizare, poduri și podețe, drumuri, obiective culturale, asigură strictul necesar în comunitate. Poate că doar investițiile în infrastructură turistică și cele în târguri și oboare pot fi asimilate unora care să asigure trecerea comunelor și orașelor la nivelul următor de dezvoltare, dincolo de asigurarea serviciilor de bază″, a declarat Daniel Olteanu, care a propus introducerea unui nou domeniu de finanțare prin PNDL, înființarea și extinderea rețelelor de gaze, măsură ce ar putea servi drept soluție inclusiv pentru atragerea investitorilor în mediul rural și în orașele defavorizate.

″Vin cu o propunere concretă pentru etapa următoare a PNDL: finanțați înființarea și extinderea rețelelor de gaze! Vă solicit, domnule ministru Paul Stănescu, să aveți în vedere nu doar faptul că prețul lemnului de foc s-a dublat, ci și faptul că, prin extinderea rețelelor de gaze, avem ocazia să creștem atractivitatea unei investiții în hale de producție, inclusiv în mediul rural și în orașele defavorizate. Pe lângă beneficiarii persoane fizice, aceste rețele de gaze vor spori atractivitatea unor unități-administrativ teritoriale în rândul antreprenorilor, iar aici mă gândesc în primul rând la micii întreprinzători. Avem rezerve de gaze de peste 200 miliarde metri cubi în Marea Neagră, dar principala preocupare a statului român pare a fi, în aceste momente, cum să trimită mai simplu gazele în afara țării. Este nevoie de o intervenție rapidă, intervenție care să stimuleze consumul intern al gazelor, o resursă care trebuie să sprijine în primul rând economia națională. Din acest motiv, modificarea domeniilor strategice finanțabile prin PNDL este una dintre primele măsuri care pot fi luate. Înainte să trimiteți la export producția națională de gaze, asigurați-vă că ați făcut tot ce a depins de Guvern pentru ca această resursă să susțină valoarea adăugată a economiei naționale!″, a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Menționăm că deputatul Daniel Olteanu i-a adresat o interpelare scrisă, pe același subiect, ministrului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Paul Stănescu, în cadrul căreia a cerut informații cu privire la motivul pentru care au fost finanțate de la bugetul național, prin PNDL, proiecte care puteau beneficia de implementare cu ajutorul fondurilor europene, în condițiile în care România s-a confruntat cu dezangajări considerabile și pe exercițiul 2007 – 2013.

Daniel Olteanu꞉ ″Ritmul de realizare a investițiilor de către Delgaz Grid duce consumatorii spre lampă și lumânare!″

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția asupra modului în care instituțiile statului tratează subiectul investițiilor nerealizate de către companiile care activează pe piața distribuției de energie electrică, în condițiile în care aceste companii pun în pericol nu doar bunurile, ci și sănătatea și chiar viața consumatorilor.

Referindu-se la retehnologizarea liniilor electrice de distribuție, Olteanu susține că, potrivit datelor oficiale comunicate de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), timpul necesar acestui retehnologizării, în cazul Delgaz Grid, ar fi de cȃteva sute de ani, dacă distribuitorul de energie electrică menține ritmul din 2016 în ceea ce privește investițiile făcute în posturile de transformare și liniile electrice aeriene de înaltă și medie tensiune. În cadrul unei declarații în plenul Parlamentului, deputatul liberal a subliniat că ritmul de realizare a investițiilor de către Delgaz Grid duce spre colaps, o dovadă că situația este deja una critică fiind desele întreruperi în furnizarea de energie electrică de la nivelul județului Vaslui, unde Delgaz Grid are investiții asumate și nerealizate de 11,6 milioane lei, în ultimii patru ani. Daniel Olteanu a menționat că atȃt instituțiile responsabile de monitorizarea pieței energiei electrice, cȃt și companiile din acest sector trebuie să pună pe primul plan consumatorii, și că este inacceptabil ca un oraș de 60.000 locuitori să rămȃnă izolat timp de o zi din cauza unei pene de curent, așa cum s-a întȃmplat în Bȃrlad, în 2017.

″Peste șapte ore, în medie, a fost timpul pe care l-a petrecut fără energie electrică, prin întreruperi neplanificate, un consumator aflat în contract cu Delgaz Grid, în ultimul an pentru care există date, 2016. În județul Vaslui se poate chiar mai rău, noi fiind cei care creștem această medie. Cu siguranță așa s-a întȃmplat și în 2017, un an în care zona Bârlad a fost într-o situație critică din cauza lipsei energiei electrice. Am mai multe interpelări pe această temă, iar răspunsurile din partea instituțiilor abilitate, de la ministere care își pasează responsabilitatea unul altuia și până la ANRE, mă fac să fiu extrem, extrem de îngrijorat. Și nu pentru profitul Delgaz Grid, care a fost în 2016 de aproape 290 milioane lei. Ci pentru momentele în care, așa cum s-a mai întâmplat în zona noastră, nici spitalele nu vor avea energie electrică. Nu critic în primul rând indicatorii de comunicare, chiar dacă în cazul Delgaz Grid vorbim de aproape 70.000 de apeluri telefonice la care consumatorii au așteptat peste 1 minut să li se răspundă, iar în ceea ce privește alți operatori de distribuție timpul de răspuns a fost mai mic de 1 minut. Suntem obișnuiți să nu ni se răspundă la telefon, mai ales că, fiind din Vaslui, din Moldova, nu ni se răspunde nici atunci când cerem investiții în infrastructură″, a acuzat deputatul liberal, care a atras atenția asupra ritmului greoi în care Delgaz Grid realizează investițiile pe care și le asumă.

″Mă îngrijorează foarte tare datele ANRE, care atenționează extrem de clar asupra cauzelor care duc la această situație. Astfel, în ceea ce privește retehnologizarea liniilor electrice de distribuție, dacă și-ar păstra ritmul din 2016, Delgaz Grid ar avea nevoie pentru liniile electrice aeriene de înaltă tensiune de 327 de ani, pentru cele de medie tensiune de 703 ani, pentru cele de joasă tensiune de 55 de ani. Asta, în condițiile în care durata normată de viață a liniilor electrice aeriene e de 48 de ani, și să notăm faptul că acolo unde e problema cea mai mare, la liniile de medie tensiune, unde sunt peste 85% din întreruperi, avem și cele mai mari deficiențe. Cu 700 de ani timp necesar retehnologizării conform ritmului din 2016, ne întreptăm spre colaps, spre lampă și lumânări.

Nu în ultimul rând, dacă și pentru posturile de transformare și-ar păstra ritmul din 2016, Delgaz Grid ar avea nevoie de 200 de ani pentru a le retehnologiza, în condițiile în care durata de viață normată e de 28 de ani″, a menționat Daniel Olteanu.

Acesta a arătat că, în condițiile în care, numai în județul Vaslui, Delgaz Grid are, din anul 2012, investiții asumate și nerealizate care totalizează 11,6 milioane lei, instituțiile responsabile din domeniul energiei trebuie să trateze cu responsabilitate subiectul investițiilor, de care poate depinde, în multe cazuri, viața consumatorilor.

″Toate aceste date trebuie obligatoriu completate cu cele care reies din nerealizarea programului de mentenanță, doar 83%, mai grav fiind faptul că, spune ANRE, din lucrările realizate de Delgaz Grid, doar 42,1% reprezintă lucrări de mentenanță preventivă, iar 57,9% reprezintă lucrări de mentenanță corectivă. Partea de prevenție este, așa cum de multe ori este și rețeaua, la pământ. Inutil să subliniez că la alți operatori de distribuție partea de prevenție are o pondere mai importantă decât partea corectivă.

Strict pentru județul Vaslui, din 2012, investițiile asumate și nerealizate de Delgaz Grid sunt de 11,6 milioane lei, fără anul 2017, unde în primele 8 luni gradul de realizare a investițiilor era de aproximativ 40%.

În această situație, stimați colegi, stimați responsabili din domeniul energiei, vă rog să nu ne jucăm cu o chestiune realmente de viață și de moarte, pentru că despre asta vorbim în momentul în care rămân și spitalele fără energie electrică.

Voi continua cu interpelările și sper ca ANRE, Ministerul Energiei și comisiile parlamentare să înțeleagă faptul că pe primul plan sunt consumatorii și că acest ritm de realizare a investițiilor este inacceptabil″, a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Menționăm că deputatul liberal a avut, anterior, patru intervenții în Parlament, dintre care trei interpelări, în cadrul cărora a cerut verificarea modului în care distribuitorii de energie electrică și-au respectat promisiunile asumate față de stat și față de consumatori. Drept urmare, a fost înființată o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Energiei și ai Autorității de Reglementare în domeniul Energiei, care evaluează situația rețelelor electrice din România, precum și stadiul investițiilor asumate de operatorii de distribuție.

Opoziția din județ se cutremură! Singurul parlamentar din PNL Vaslui, pe “lista neagră” a conducerii liberale?

de Simona MIHĂILĂ și Ionuț PREDA

O întrebare stă pe buzele liberalilor vasluieni꞉ îl vizează valul de excluderi pornit de liderii principalului partid de opoziție din județ și pe Daniel Olteanu, unicul reprezentant al vasluienilor în Parlament, din partea PNL? După ce acesta a fost izolat în partid vreme de mai bine de un an de zile, acum conducerea liberală a județului a “uitat” să-l informeze pe Olteanu cu privire la întâlnirea regională a organizațiilor liberale din Moldova, desfășurată zilele trecute în Bacău. Liberalii vasluieni s-au prins în hora sloganului “Uniți, ridicăm Moldova!”, alături de președintele Ludovic Orban, deși aproape săptămȃnal taie de pe lista membrilor de partid cȃte un susținător al parlamentarului bȃrlădean. Contactat de Est News, președintele PNL Vaslui, Nelu Tătaru, dezminte zvonurile cu privire la excluderea din partid a lui Olteanu, dar l-am prins … cu o minciună. O fi singura?

PNL Vaslui stă pe un butoi de pulbere după întâlnirea regională a organizațiilor liberale din Moldova, organizată la sfȃrșitul săptămȃnii trecute în Bacău, unde Organizația Județeană a avut reprezentanții pe care și i-a dorit. Între ei nu s-a aflat deputatul Daniel Olteanu, unul dintre cei mai activi parlamentari din Moldova, și nici primarii liberali care au făcut cinste partidului și județului Vaslui cu rezultatele pe care au reușit să le obțină în primul an și jumătate de mandat.

Nu este pentru prima dată cȃnd delegația PNL Vaslui îl exclude din delegația oficială pe Olteanu, care a contestat în mod public, inclusiv la Curtea de Onoare și Arbitraj a PNL, modul în care actuala conducere a partidului a cȃștigat alegerile interne din primăvara anului trecut, cu încălcarea normelor și prevederilor statutare. Vara trecută, deputatul Olteanu nu a putut participa la Forumul Aleșilor Locali ai PLDM, care a avut loc la Chișinău, din același motiv꞉ nu a primit nicio invitație în baza căreia să reprezinte PNL la conferința zonală, în schimb a fost somat de președintele Nelu Tătaru să-și lămurească situația în partid.

”PNL forțează o despărțire de mine”

De această dată, avȃnd în vedere și excluderile făcute recent de conducerea Organizației Județene, Olteanu consideră că PNL Vaslui nu face altceva decȃt să „forțeze” despărțirea de unicul parlamentar liberal al județului.

„Nu mai e nicio urmă de îndoială că PNL forțează o despărțire de mine. Am servit acest partid peste 20 de ani, de la simplu membru pȃnă acum, cȃnd PNL nu mai are nevoie nici de activitatea mea parlamentară, nici de activitatea mea în interiorul partidului. Mi s-a lăsat de înțeles asta cât se poate de clar atât pe plan local, cât și pe plan național. Ultima dovadă e întâlnirea regională care a avut loc în weekend în Bacău, destinată conducerii organizațiilor din zonă și parlamentarilor, o întâlnire despre care nu doar eu nu am fost informat, ci și mulți dintre primarii PNL din Vaslui, care aveau un cuvânt de spus. M-au sunat colegii din regiune care au fost prezenți, am vorbit și cu alții din țară, le-am spus că nu putem participa la un eveniment despre care nu știm. <Nu se poate așa ceva!>. Ba se poate, din păcate. <Bun, dar ai aproape în fiecare săptămână o intervenție legată de Moldova, pentru Moldova, ești printre puținii care apasă pe subiect…>. Asta e, voi apăsa pe subiect și în continuare, bătălia mea pentru această zonă are legătură cu realitatea din teren, nu depinde de apartenența mea la PNL.”, scrie deputatul Olteanu pe pagina sa de socializare.

Acesta susține că a întrebat conducerea centrală a PNL de ce este tratat astfel, iar singurul răspuns primit a fost “am luat aminte”. “Atât??? Da, atât, primim explicații și scuze, dar nu se schimbă nimic. Nu știu dacă să-mi pară rău, nu știu ce voi face în continuare, sau ce vom face, pentru că înțeleg că suntem mai mulți pe lista neagră, iar execuțiile au început de câteva luni, am tot luat poziție față de asta. Mă voi gândi, voi analiza, voi discuta cu primarii și vom lua o decizie. Nu-mi pare rău că nu am fost la “regionala” din Bacău, pentru că am fost în județ, m-am întâlnit cu oamenii care m-au ales, cu primari… Voi face ceea ce îmi spun ei. Din păcate, singurul loc în care NU suntem doriți acum e PNL Vaslui.”, notează Daniel Olteanu.

Execuții în lanț ale susținătorilor lui Olteanu

“Execuțiile” la care face referire deputatul Olteanu i-au vizat, în majoritate, pe susținătorii săi, pe care Dumitru Boroș, președintele PNL Bârlad și prim-vicepreședintele Organizației Județene a PNL Vaslui, i-a numit “disidenți”. Este vorba despre Gabriel Beraru, viceprimar la Tăcuta, Ioan Onel, actualul primar de la Fruntișeni din partea PSD, consilierul local Ioan Ciupilan de la Huși și profesorul Silviu Budescu din Bârlad, exclus de pe lista de consilieri locali, pentru a face loc unui membru aflat în grațiile conducerii PNL Bȃrlad. Și patru consilieri locali din comuna Oșești au fost excluși din PNL, alături de vice-primarul Didi Alexandroae, care între timp a ajuns primar la Oșești sub sigla PSD.

”Daniel Olteanu caută motive să plece martir, să-l dea cineva afară. Nu se va întâmpla acest lucru”

De cealaltă parte, președintele Organizației Județene a PNL Vaslui, Nelu Tătaru, consideră că singurul deputat pe care îl au, în actualul mandat, liberalii vasluieni caută motive să plece din partid. Liderul PNL susține că Daniel Olteanu a fost chemat de fiecare dată la ședințele partidului, inclusiv la nivel de județ, atât prin e-mail, cât și prin SMS. În opinia lui Nelu Tătaru, deputatul liberal avea obligația să anunțe atunci când nu participă la ședințe, ceea ce nu s-ar fi întâmplat niciodată.

”De un an și jumătate de când a fost ales deputat, nu a călcat pe la partid. Este membru de drept în Biroul Politic Județean, însă nu a participat la nicio ședință, deși a fost informat de fiecare dată prin SMS sau e-mail. Conform statutului partidului, avea chiar obligația să anunțe că nu participă, ceea ce nu s-a întâmplat. Nu este problema mea că nu vrea să colaboreze”, ne-a declarat Nelu Tătaru.

Liderul liberalilor vasluieni susține că deputatul Daniel Olteanu nu va fi dat afară din partid, deși încearcă acest lucru pentru a părea martir.

”Daniel Olteanu caută motive să plece martir, să-l dea cineva afară. Însă, acest lucru nu se va întâmpla. Toate acestea sunt false șuturi care ne abat de la ceea ce avem de făcut. Eu nu o să-l exclud niciodată din partid!”, spune Nelu Tătaru.

Minciuna lui Tătaru

În replică, deputatul Olteanu spune că “excluderea (n.r. sa și a primarilor liberali) din viața PNL este o confirmare a ceea ce se întâmplă de aproximativ un an, de la acele alegeri rușinoase făcute cu sala goală în Bârlad, cu 80 de oameni pe 600 de locuri”. Pe de altă parte, la acuzația președintelui PNL potrivit căreia, de când este parlamentar, Daniel Olteanu nu a achitat niciodată cotizația de membru, deputatul susține că are cotizația plătită în avans pȃnă la sfȃrșitul anului 2018.

“Mă surprinde ceea ce spune domnul Tătaru cu privire la absența mea de la partid și de la ședințele BPJ, în condițiile în care domnia sa este cel care, de fapt, nu a călcat în sediul partidului, și asta vreme de trei ani. Pot confirma acest lucru o parte dintre cei pe care îi mai are alături, despre care știu că sunt oameni onești. Țin foarte mult la activitatea mea din Parlament, unde sunt prezent de luni pȃnă miercuri, cȃteodată chiar pȃnă joi sau vineri, depinde de situație, dar și la activitatea mea din circumscripție, unde merg ca reprezentant al PNL. De la preluarea mandatului de deputat, m-am întȃlnit periodic cu președinți, consilieri locali și membri din peste 50 de organizații din zona Bȃrlad, Vaslui și nu numai, cu majoritatea primarilor PNL din județ, cu care am stabilit de comun acord modalitatea de lucru, asigurȃndu-i de sprijinul meu în rezolvarea problemelor din comunitățile locale. Aceste întâlniri de lucru pot fi confirmate de toți cei menționați. Mă abțin să aduc în spațiul public mai multe lucruri despre situația din PNL, însă nu pot accepta minciuna în legătură cu plata cotizației de membru. Chitanța nr. 001920 din 29 ianuarie 2018 dovedește că mi-am achitat cotizația pentru tot anul în curs.”, a mai spus Daniel Olteanu.

Daniel Olteanu: “Contribuabilii plătesc un preț prea mare pentru premierea angajaților din instituțiile de control ale statului”

Deputatul liberal Daniel Olteanu avertizează asupra riscului producerii unui precedent care vizează toate instituțiile de control ale statului, în condițiile în care angajații ANAF pot primi, de la finele anului trecut, stimulente financiare dintr-un fond alimentat din patru categorii de surse.

Olteanu susține că, în acest mod, contribuabilii pot deveni ținta unor acțiuni abuzive de verificare, care îndepărtează ANAF de adevăratul rol pe care trebuie să îl aibă, acela de a stimula și crește conformarea voluntară, și nu de a amenința și sufoca întreprinzătorii cu sancțiuni și controale. În cadrul unei declarații în Plenul Camerei Deputaților, Daniel Olteanu a subliniat că, dacă măsura s-ar fi aplicat în ultimii trei ani, atunci sumele folosite pentru premierea angajaților ANAF, în cuantum de 15% din totalul colectat din amenzi și executări silite, ar fi depășit sumele investite în infrastructura din Moldova, în aceeași perioadă, prin proiecte ale Ministerului Transporturilor. Deputatul liberal atrage atenția că această situație dovedește, încă o dată, politica programată de abandonare a Moldovei, regiune care lipsește de pe harta marilor investiții în infrastructură și care primește alocări neînsemnate, în ciuda tuturor încasărilor suplimentare care se fac la bugetul statului.

“Sunt de acord că este nevoie de mai mulți bani la buget, dar atrag atenția că nu se va obține asta prin sufocarea întreprinzătorilor cu controale și sancțiuni. În locul stimulării conformării voluntare, pe finalul anului trecut s-a decis premierea angajaților ANAF cu 15% din sumele încasate ca urmare a unor acțiuni de forță. Mai precis, e vorba de o parte din sumele stabilite prin acte administrativ-fiscale, procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, și hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, care au la bază sesizări ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, rămase definitive în sistemul căilor de atac. Sunt patru categorii de sume, nu le detaliez aici pentru că nu e timp, ele se află în OUG nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017).

Vreau să vă spun că, dacă ar fi existat în 2017, aceste premieri ar fi fost de aproximativ 40 milioane euro, iar pe ultimii trei ani s-ar fi ridicat la peste 166 milioane euro, și asta conform unui răspuns oficial pe care l-am primit chiar de la ANAF. Foarte grav mi se pare faptul că, pentru una din categoriile care ar urma să facă obiectul premierilor, nici măcar ANAF nu știe câți bani a adus aceasta bugetului de stat, și mă refer aici la „sumele confiscate prin hotărâri judecătoresti pronunțate în materie penală care au la baza sesizări ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, stinse prin încasare, valorificare sau executare silită”. Deci, fond de premiere de 15% dintr-o sumă pe care nu o cunoaștem!″, a declarat Daniel Olteanu.

De asemenea, parlamentarul a atras atenția asupra faptului că e de așteptat ca și angajații altor structuri de control din cadrul unor instituții, de la ITM la Garda de Mediu, CJPC, CJAS etc., să aibă solicitări similare, de a se constitui la nivelul acestor entități un fond de premiere, pentru a se oferi stimulente financiare în urma acțiunilor de control.

“Am deja pe birou un memoriu al unor angajați dintr-o altă instituție de control, care cer, pe scurt, tratament similar. Vreau să vă gândiți foarte serios ce s-ar întâmpla în momentul în care angajații din Poliție, ITM, Casa de Asigurări, Garda de Mediu, Protecția Consumatorilor, DSV, DSP și așa mai departe vor solicita să fie premiați, pe același model, cu un procent din sumele recuperate.

Pot fi de acord cu stimulente date tuturor acestor angajați din instituțiile de control în momentul în care aduc încasări suplimentare la buget, ca urmare a conformării voluntare, nu a amenzilor. Nu acesta este obiectivul unui stat, să trimită zeci de controale anual unui întreprinzător, ci să-l sprijine pe acel întreprinzător în desfășurarea activității. ANAF nu există în primul rând pentru a da amenzi, ci pentru a simplifica procesul de colectare a taxelor și impozitelor, pentru a crește conformarea voluntară. Cunosc o situație în care un contribuabil a câștigat un proces cu ANAF pentru o sumă de câteva sute de lei, iar ANAF i-a transmis că nu-i va restitui nimic, pentru că a contestat doar modalitatea de executare. Evident, acest contribuabil a abandonat lupta, iar pentru greșeala ANAF nu va răspunde nimeni. Ce facem, ne jucăm de-a șoarecele și pisica cu contribuabilii, speculând orice pentru a le mai da o amendă, pentru a le mai pune o poprire, pentru a ne face fondul de premiere de 15%?”, a spus deputatul liberal, care a acuzat că sumele care ar fi folosite pentru premierea angajaților ANAF ar depăși investițiile statului, în această perioadă, în infrastructura din Moldova.

″Vă rog să vă gȃndiți la această comparație, cred eu, elocventă: 40 milioane euro în 2017 și peste 166 milioane euro în ultimii trei ani, cât ar reprezenta premierile în ANAF, înseamnă sume mai mari decât cele investite în infrastructura din Moldova în această perioadă, prin proiecte ale Ministerului Transporturilor. Dacă ANAF primește premieri de 15%, Moldova nu primește nici 1% din ceea ce i se cuvine”, a susținut Daniel Olteanu în Plenul Camerei Deputaților.

Daniel Olteanu꞉ “Capcana întinsă prin Programul de Guvernare – un milion de români cu salarii de minimum 1.000 euro în 2020 – tot pe criteriul «puțin la mulți și mult la puțini»?”

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția asupra modului iresponsabil și inegal în care Guvernul gestionează și alocă resursele, condamnȃnd în continuare județele sărace să asiste la direcționarea fondurilor exclusiv către regiunile bogate.

Olteanu susține că Programul de Guvernare prevede măsuri-capcană, în special pentru românii din zonele abandonate, cum este județul Vaslui, unde locuitorii sunt nevoiți să-și părăsească locurile natale în schimbul unor venituri mai mari. În cadrul unei declarații în plenul Camerei Deputaților, Daniel Olteanu s-a referit la obiectivul pe care îl are actualul Guvern, ca 1 milion de cetățeni să aibă un salariu de peste 1.000 euro în anul 2020, obiectiv pe care îl apreciază drept unul “fantezist”. Olteanu acuză faptul că nu există mențiuni clare cu privire la distribuția veniturilor pe regiuni sau județe, în condițiile în care acest obiectiv ar fi trebuit asumat mai ales pentru zonele subdezvoltate. Deputatul liberal arată că, în oglinda guvernărilor anterioare și a alocărilor de care are parte Moldova, prin Ministerul Transporturilor, cel mai probabil Regiunii de Nord-Est îi va reveni tot 1% din aceste salarii, în timp ce Bucureștiul și zonele bogate vor avea 80% din cetățeni cu venituri mari.

“Vreau să atrag atenția asupra unei capcane care ne este întinsă prin Programul de Guvernare, o capcană pe care nu sunt dispus să o trec cu vederea. M-aș fi așteptat, din partea unui Guvern în majoritate social-democrat, să existe o atenție mai mare pentru echitate, pentru distribuirea echilibrată și echitabilă a resurselor. M-aș fi așteptat ca peste 4 milioane de moldoveni să nu privească umiliți la alocările pe care le primesc 2 milioane de bucureșteni, și mi-aș fi dorit ca cei peste 400.000 de vasluieni să nu aibă parte, în domeniul investițiilor în infrastructură, de alocări procentuale care încep cu zero. Din această perspectivă, nu sunt deloc entuziasmat de obiectivul prezentat în Programul de guvernare, la pagina 26, conform căruia în anul 2020 peste 1 milion de cetățeni ar urma să aibă salariul brut de minimum 1.000 euro, asta însemnând că vor face parte din clasa de mijloc”, a declarat Daniel Olteanu, care a menționat că, în lipsa unor date și explicații concrete în legătură cu modul în care vor fi distribuite salariile pe regiuni, măsura rămâne doar o promisiune mincinoasă, pe hârtie.

“Dincolo de acest tip de ambiție, sau poate fantezie, pe mine, ca vasluian, ca moldovean, acest obiectiv mă pune pe gânduri. Pentru că Programul de Guvernare nu spune și UNDE anume vor fi aceste salarii, care va fi distribuția lor pe regiuni, pe județe. Mi-e teamă că, proporțional, va fi ca la autostrăzi. Dacă privim de sus, da, avem 700 km. Dacă apropiem oglinda, vedem că Moldova are zero, iar județe precum Vaslui sau Botoșani sunt condamnate. Din acest punct de vedere, mă sperie obiectivul cu 1 milion de cetățeni cu salariu de peste 1.000 euro, pentru că, dacă vom avea parte de aceeași abordare ca în guvernările anterioare, abia 1 % din aceste salarii vor fi probabil în Moldova, iar Bucureștiul și regiunile bogate vor avea 80% din cetățeni cu venituri mari”, spune deputatul liberal. Acesta avertizează că moldovenii vor taxa dur guvernanții în situația în care vor fi obligați să-și părăsească locurile natale pentru a simți beneficiile creșterii economice promise prin Programul de Guvernare.

“Tot ceea ce se întâmplă acum la nivelul infrastructurii, cu șantiere mari deschise exclusiv în București și în Transilvania, mă face să cred că moldovenii care vor salarii mari, cei care vor acei 1.000 euro în 2020, trebuie să-și părăsească în continuare locurile natale. Și le atrag atenția reprezentanților Puterii că-i voi taxa dur dacă uită ceea ce tot Programul de Guvernare subliniază, la pagina 10: «Sustenabilitatea creșterii economice nu poate fi menținută fără a implementa o diseminare echitabilă a beneficiilor creșterii economice. Și aici trebuie să ne rupem de modelul din trecut – mult la puțini și puțin la mulți.»”, a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Daniel Olteanu꞉ “CNAIR confirmă sabotajul Guvernului: singurele proiecte în execuție ale Ministerului Transporturilor în Moldova, reabilitarea unor tronsoane din DN 18, au primit fonduri insuficiente în 2018”

Deputatul liberal Daniel Olteanu acuză din nou, în Parlament, politica de sfidare a Guvernului la adresa Moldovei, regiune depopulată și vitregită de alocări pentru mari proiecte de infrastructură, politică pe care o numește ″un adevărat atentat la siguranța națională″. Olteanu susține că dovada atitudinii iresponsabile față de această zonă se regăsește inclusiv într-un document făcut public recent de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care informează cu privire la stadiul proiectelor în derulare. Deputatul liberal subliniază că datele oficiale de la CNAIR atestă sabotajul Ministerului Transporturilor, în condițiile în care nici proiectele în fază de execuție, contactate de firme romȃnești, nu beneficiază de finanțările prevăzute în buget.

În cadrul unei declarații în plenul Camerei Deputaților, Daniel Olteanu a transmis că scuza CNAIR cu privire la bugetul insuficient pentru proiectul de reabilitare a DN 18, care leagă Moldova de Transilvania, indică haosul alocărilor de la nivelul Ministerul Transporturilor, al cărui buget este primul afectat la rectificări. Deputatul liberal a transmis, de asemenea, că politica programată de abandonare a Moldovei trebuie să înceteze și că nu mai acceptă ca județele sărace, precum Vasluiul, să răspundă pentru incompetența guvernanților.

″Am prezentat de-a lungul timpului, în Parlament și în spațiul public în general, nenumărate argumente, pentru a susține investițiile Ministerului Transporturilor în Moldova. Sunt încercări aproape disperate, ca și ale altor colegi, de a transmite celor responsabili mesajul că o Moldovă depopulată și rămasă în secolul trecut din punctul de vedere al infrastructurii este un adevărat atentat la siguranța națională. M-am obișnuit, de un an și jumătate în Parlament, ca niciun ministru al Transporturilor să nu respecte ceea ce promite, și ca toate amendamentele la Legea bugetului să fie respinse pe repede-înainte, fără remușcări. Nu am crezut însă, nici în cele mai negre coșmaruri, că politica de abandonare a Moldovei e una programată, așa cum fusesem avertizat nu o dată. Am luat foarte în serios declarațiile ministrului Transporturilor, de la audieri, atunci când domnul Șova a spus că ne-am obișnuit ca bugetul Ministerului să fie folosit „ca un buffer” pentru bugetul de stat, să fie spațiu pentru tăieri, la rectificări. Cu alte cuvinte, sunt bugetate proiecte imposibil de executat, iar cele în execuție au parte de o evoluție lentă, dar nu din vina Ministerului″, a declarat Daniel Olteanu, care a menționat că datele prezentate de CNAIR cu privire la fondurile insuficiente pentru lucrările de reabilitare a DN18, investiție care asigură legătura rutieră a Moldovei cu Transilvania, certifică politica guvernamentală programată de abandonare a Moldovei.

″Toată această construcție a domnului ministru este, însă, răsturnată de un document al Companiei Naționale de Drumuri și Autostrăzi (CNAIR), document ulterior declarațiilor. În februarie, după votarea bugetului, CNAIR șochează și transmite că pentru o investiție în execuție, DN 18, care leagă Moldova de Transilvania, Bucovina de Maramureș, bugetul este insuficient. Și, citez din documentul CNAIR, datat februarie 2018꞉ «Lot 1, Moisei – Borșa, buget insuficient. Lot 2, Borșa – Șesuri, buget insuficient. Lot 3, Șesuri – Cârlibaba, buget insuficient efectuării plăților către Antreprenor. Lot 4, Cârlibaba – Iacobeni, buget insuficient efectuării plăților către Antreprenor.» Domnule ministru Șova, aveți dovada faptului că vorbim de o politică guvernamentală programată de abandonare a Moldovei. Înțeleg că nu se doresc mari investiții în infrastructura Moldovei, înțeleg că Bucureștiul dorește să existe mereu un vinovat de serviciu, județul Vaslui, pe care să-l arate cu degetul, dar această sfidare, ca nici pentru proiectele în execuție să nu se aloce fonduri, culmea, proiecte executate de firme românești, este inimaginabilă! Cu atât mai mult cu cât sunteți moldovean!″, a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Daniel Olteanu: “În 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, București – Albița – Chișinău trebuie să fie Autostrada Unirii celor două capitale românești!”

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția asupra responsabilității pe care o are actualul Guvern, în Anul Centenarului, cu privire la construcția Autostrăzii București – Albița – Chișinău, un obiectiv cu semnificație istorică pentru romȃnii de pe ambele maluri ale Prutului, care nu este prevăzut în Master Planul General de Transport al Romȃniei.

Olteanu susține că, în baza obiectivelor asumate de către PSD prin Programul de Guvernare, obiective care se referă la consolidarea durabilă a relației cu Republica Moldova prin investiții și alocări de fonduri în special în domeniul transporturilor și infrastructurii, Guvernul nu are nicio scuză pentru a amȃna demararea proiectului pentru Autostrada care unește celor două capitale românești, București și Chișinău. În cadrul unei declarații în plenul Camerei Deputaților, Daniel Olteanu a subliniat că discuțiile despre Autostrada Unirii nu trebuie să se reducă numai la costuri, în condițiile în care însemnătatea acestui obiectiv este una majoră pentru toți romȃnii, autostrada asigurȃnd, totodată, conectarea Republicii Moldova la spațiul european. Referindu-se la promisiunile făcute de actualul ministru al Transporturilor la preluarea mandatului, deputatul liberal îi cere lui Lucian Șova să repare nedreptățile cauzate Moldovei de alocările discreționare de fonduri de la buget în domeniul infrastructurii, aceasta fiind, dincolo de o prioritate personală, o responsabilitate administrativă a ministrului Transporturilor.

«Dacă Iași – Tg. Mureș este Autostrada Unirii a două provincii românești și reprezintă racordarea Moldovei la Uniunea Europeană, București – Albița – Chișinău trebuie să fie, în anul Centenarului, Autostrada Unirii celor două capitale românești. Celor care îmi răspund invocând Master Planul General de Transport, care nu ar prevedea această autostradă, le transmit că Master Planul, și cu complicitatea unor miniștri și funcționari ai Ministerului Transporturilor, a devenit o maculatură, un document gol de conținut. În acest Master Plan pe care mi-l aruncați în față, Variantele ocolitoare Vaslui și Bârlad trebuiau să fie finalizate în 2017, așa că, despre ce vorbim? Despre un document pe care nu-l respectă chiar cei care ar trebui să-l aibă drept Biblie?», a declarat Daniel Olteanu, care a menționat că argumentele în sprijinul construcției Autostrăzii Unirii sunt cuprinse chiar în Programul de Guvernare al PSD.

«Sunt importante, cu siguranță, și costurile, dar nu aș vrea să coborâm Autostrada celor două capitale românești, București – Chișinău, doar la o discuție legată de costuri. Soluțiile și importanța ei sunt chiar în Programul de Guvernare al PSD, pe care mi-am permis să-l citesc cu pixul în mână, și din care vă ofer câteva repere: „continuarea sprijinului pentru Republica Moldova va rămâne un obiectiv esențial al statului român și va trebui dublat de sporirea prezenței în vecinătate, inclusiv prin investiții”; „analiza fiecărui program operațional și realocarea de fonduri către sectoarele cu potențial maxim de absorbție atât în interiorul, cât și între programele operaționale”; „continuarea procesului de consolidare durabilă a relației cu Republica Moldova, pe baza Parteneriatului strategic bilateral pentru integrare europeană”; „sprijinirea în continuare a proiectelor în domeniul energetic, al transporturilor și infrastructurii, de conectare fizică prin România la spațiul european”.», a susținut Daniel Olteanu. La finalul intervenției sale în plenul Camerei Deputaților, acesta și-a exprimat speranța că noul ministru al Transporturilor va face dreptate Moldovei, ocolită pȃnă acum de mari investiții în domeniul infrastructurii.

«Realitatea e cea din graficele pe care le-am tot prezentat, cu 1% fonduri alocate Moldovei din bugetul pentru infrastructură și cu subvenționarea de către întreaga țară a călătoriilor cu metroul, aproape 100 milioane euro pe an. Vreau să-mi exprim speranța că actualul ministru al Transporturilor, domnul Lucian Șova, nu va fi schimbat înainte de a pune în practică obiectivul pe care l-a subliniat, în fața acestor argumente, la audierea comisiilor reunite ale Parlamentului: faptul că, pentru domnia-sa, repararea nedreptăților cauzate Moldovei de alocările discreționare de fonduri de la buget în domeniul infrastructurii reprezintă nu doar o prioritate personală, ci și o responsabilitate administrativă.», a declarat deputatul liberal.

Daniel Olteanu: “Mi-e imposibil să accept miliarde de euro investiții în infrastructura regiunii București și a județelor bogate, și zero pentru Vaslui, 1% pentru Moldova”

Deputatul PNL de Vaslui Daniel Olteanu a conceput o scrisoare deschisă către Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat și Călin Popescu – Tăriceanu, președintele Partidului Alianța Liberalilor și Democraților, lideri ai Coaliției de guvernare.

“Stimați Domni Președinți, Realism, apoi festivism!”, își începe discursul Daniel Olteanu. Acesta a spus că e de acord cu Liviu Dragnea asupra faptului că “societatea românească trebuie să nu se scindeze, ci să identifice proiecte care să o unească” și cu Călin Popescu – Tăriceanu, care a vorbit, în context, despre “lansarea câtorva mari proiecte de infrastructură”. Dar că în calitate de parlamentar ales în județul Vaslui, unul dintre cele mai sărace ale țării, în poate cea mai săracă zonă a Uniunii Europene, își dorește enorm ca declarațiile dumneavoastră să se transforme în fapte. Iar faptele nu se pot traduce, în opinia sa, decât în alocarea de credite bugetare în 2018, nu mai târziu, și demararea unor mari proiecte de infrastructură care să unească două Românii, cea a bogaților și cea a săracilor.

“Consider că, la 100 de ani de la Marea Unire, este mai mult decât o obligație morală să transpunem în realitate obiectivele înaintașilor, și să unim România și altcumva decât declarativ”, a transmis Olteanu.

Ca parlamentar căruia i s-au respins toate amendamentele aduse proiectului de buget, deși se refereau exclusiv la alocarea unor sume de bun-simț pentru investiții în infrastructură, cu indicarea sursei de finanțare, deputatul speră că declarațiile lui Liviu Dragnea și Călin Popescu – Tăriceanu nu vor rămâne fără urmări sau, mai grav, nu vor crește discrepanțele regionale.

“Vă rog, la 100 de ani de la Marea Unire, să oferiți semnalul că am înțeles cu toții că există o singură Românie, nu una a bogaților, hipercentralizată, și una a săracilor. Acest semnal se traduce într-un singur mod, prin demararea fără întârziere a acelor proiecte de infrastructură care, nu doar în opinia mea, arată mai mult decât intenții declarative. Și anume Autostrada care să unească orașele București și Chișinău, cele două capitale românești: București – Albița – Chișinău; Autostrada București – Suceava, și mai departe spre Cernăuți și Autostrada Iași – Tg. Mureș. Menționez strict aceste proiecte, întrucât e destul de evident faptul că proiectele care țin de celelalte regiuni ale țării consumă 99% din bugetul infrastructurii”, a mai spus Olteanu.

Deputatul a și prezentat o situație în acest sens, așa cum reiese din datele oficiale ale Ministerului Transporturilor. „România are o capitală sau Bucureștiul are o țară?”, s-a spus foarte expresiv la Iași, la ultima întâlnire care a avut ca subiect susținerea construirii A8 Iași – Tg. Mureș.

“În acest moment, Bucureștiul are o țară. Iar dacă, acum mulți ani, soarele răsărea la București, astăzi Bucureștiul stinge lumina unei regiuni istorice a României. Ca vasluian, mi-e greu să accept faptul că 90 milioane euro din bugetul de stat, din bugetul Ministerului Transporturilor, merg către subvenționarea călătoriilor cu metroul, în condițiile în care acest buget este mai mare decât cel necesar construirii Variantelor ocolitoare Vaslui și Bârlad la un loc. Nu-mi aduceți, vă rog, ca argument cifrele referitoare la ajutoarele sociale din Vaslui, venitul minim garantat, pentru că în 2017 au fost sub 8 milioane euro”, a declarat Olteanu.

Acesta a mai subliniat, la fel ca și în Parlament, că în anul Centenarului distanța Bârlad – Alba Iulia se parcurge într-o perioadă mai lungă decât distanța Alba Iulia – Budapesta, deși sunt mai puțini kilometri.

“Acesta credeți că a fost idealul Marii Uniri? Mi-e imposibil să accept miliarde de euro investiții în infrastructura regiunii București și a județelor bogate, și zero pentru Vaslui, 1% pentru Moldova. Această abordare, 1% pentru Moldova, nu numai că nu reprezintă un imbold de a celebra Centenarul, ci e un atentat la unitatea și siguranța națională. Din aceste motive, vă rog, în anul Centenarului, să oferiți acest semnal, că există o singură Românie, nu una a drepturilor și alta a obligațiilor, nu una a bogaților și alta a săracilor, nu una a celor care împart și își împart, și alta a celor uitați, puși la colț. Puteți face acest lucru printr-o asumare politică și guvernamentală fermă, clară, a alocării de fonduri, în 2018, pentru finanțarea celor trei obiective menționate și începerea demersurilor pentru realizarea lor, în faza documentațiilor”, a concluzionat deputatul.

Metode comuniste de ”lichidare” a liberalilor nesupuși! Viclenii de neimaginat sub bagheta lui Boroș!

de Simona MIHĂILĂ

Scandalurile și atacurile mârșave reizbucnesc cu violență în sânul PNL Bârlad. După o perioadă de liniște, datorată exclusiv liberalilor veritabili, care au refuzat să lupte cu aceleași arme parșive uzitate după ce primarul Dumitru Boroș a pus stăpânire pe organizație, dihonia s-a strecurat iarăși.

Asta, spre dezamăgirea unanimă a liberalilor care asistă la cea mai neagră perioadă din viața PNL Bârlad și care simt acut lipsa unui lider, în sensul propriu al cuvântului. Boroș este considerat de majoritatea membrilor singurul președinte al organizației locale din ultimii 27 de ani care nu doar că nu încearcă să-i unească, să-i cheme la dialog, să-i armonizeze (atribute ale unul lider adevărat). Liberalii spun că, dimpotrivă, acțiunile și deciziile sale produc conflicte, iscă disensiuni, nasc dușmănii și mențin organizația într-o instabilitate și o tensiune fără precedent. Mai mult, metodele lui Boroș sunt aceleași din școala comunistă, când cine mișca în front era executat fără drept de apel. Din păcate, toate aceste lucruri se petrec și cu participarea conducerii județene a organizației, Nelu Tătaru, președintele, fiind acuzat de aceleași lucruri de către membri.

Sete de răzbunare

Miza ultimului eveniment scandalos din sânul PNL Bârlad este scaunul de consilier local rămas liber după ieșirea lui Iulian Bîca din Consiliul Local. Potrivit listei votate de bârlădeni la alegerile locale din 2016, locul îi revine lui Silviu Budescu. Surpriză, însă: Budescu s-a trezit exclus din partid.

Silviu Budescu

Motivele excluderii i-au fost comunicate în mod oficial printr-o decizie semnată de Dumitru Boroș și sunt absolut halucinante. După modelul minților zdruncinate de ”agenturile străine”, Boroș invocă ”grupări disidente”, trădări, lovituri uzurpatoare etc.

În spatele scenariilor aiuristice ale lui Boroș, stă cel mai probabil setea lui de răzbunare împotriva celor care au fost de partea deputatului Daniel Olteanu, contracandidatul său la șefia partidului, în cadrul alegerilor interne din aprilie. Nu am aflat dacă primarul doarme cu lista ”dușmanilor” sub pernă, cert este că pe Budescu l-a mătrășit imediat ce i-a picat în mână.

Budescu face parte, ce-i drept, din majoritatea covârșitoare a PNL Bârlad care, dacă ar fi fost lăsată să voteze la alegerile interne, Boroș nu ar fi ajuns în veci președintele organizației. Am relatat la momentul respectiv că cei mai mulți liberali (de ordinul sutelor) nu-l voiau președinte pe Boroș. Această mare de oameni trebuia blocată cumva să ajungă la urne și, cum una dintre condițiile participării la vot era plata la zi a cotizațiilor de partid, liberalii s-au trezit că nu pot plăti.

Strategia vicleană i-a adus succesul lui Boroș. Un succes de-a dreptul rușinos, fiindcă Boroș nu a fost ales decât de aproximativ 80 de membri, din totalul sutelor existenți în PNL Bârlad. Practic, nici măcar oamenii pe care se baza nu au mai vrut să vină la alegeri.

Budescu demontează punct cu punct

În decizia de excludere a lui Budescu, Boroș trădează o furie incredibilă, iar acuzațiile par a fi rupte de realitate. Prezentăm mai jos o parte dintre motivele invocate și modul în care Silviu Budescu le demontează punct cu punct.

Silviu Budescu, in campania electorală, ajutându-l pe Boroș să se vadă primar

Acuzația numărul 1:

”A lipsit de la acțiunile partidului pe o perioadă de peste un an, dar în aceeași perioadă a frecventat grupul colegilor disidenți conduși de Olteanu Daniel și Pleșu Constantin”.

Explicația lui Silviu Budescu:
”Nu am mai fost prezent la activitățile PNL Bȃrlad din următoarele motive: dezamăgirea provocată de sabotarea alegerilor chiar de către organizatori și lipsa de recunoștință a actualei conduceri, tocmai față de membrii care s-au implicat și au muncit pentru rezultatele din campania locală și parlamentară; fiind un membru simplu, fără funcție, am așteptat să fiu invitat sau informat despre eventualele activități ale partidului (din presă și din discuțiile private, am aflat că acestea nici măcar nu au fost prea numeroase, și oricum nu a fost solicitată prezența mea la aceste evenimente, deși alți colegi de partid au fost anunțați prin SMS sau telefonic). Este inexplicabil pentru mine faptul că, deși rolul și activitatea mea au fost apreciate și recunoscute, eu fiind situat pe poziția a 12 – a pe lista candidaților la Consiliul Local, acum sunt exclus din partid invocȃndu-se tocmai ʺlipsa de activitateʺ.

Cu atȃt mai șocant este că sunt exclus în momentul în care trebuia să fiu confirmat în funcția de consilier local. În plus, nici un reprezentat la PNL nu m-a contactat pentru a reproșa ʺlipsa de activitateʺ, acest pretext fiind invocat doar după ce am ajuns în situația de a ocupa poziția de consilier local. Aceste lucruri mă fac să mă gȃndesc că actuala conducere dorește să își consolideze poziția obținută în urma alegerilor interne, care nu s-au desfășurat corect, prin acțiuni îndreptate împotriva membrilor de partid care nu i-au sprijinit pe durata scrutinului intern. ”

Aspect de la ”alegerile” despre care Boroș nu înțelege de ce nu i-a impresionat pe liberali

Acuzația numărul 2:

”A susținut acest grup disident menționând că sunt colegii care îl reprezintă, ignorând rezultatul alegerilor din organizație din 11 aprilie 2017 (alegerile în care Boroș ieșit victorios cu 80 de voturi – n.r.), asumându-și și luările de poziție ale acestora în mass-media cât și în public, susținând interese personale ale acestora în detrimentul imaginii partidului, toate acestea fiind subiecte de presă negative la adresa PNL”.

Reacția lui Budescu:

”Este o acuzație pe care o resping cu vehemență. Conflictul dintre actuala conducere a PNL Vaslui și susținătorii deputatului liberal Daniel Olteanu este unul de notorietate, și a fost cauzat de acțiunile prin care conducerea PNL care a organizat alegerile interne a blocat în mod abuziv accesul la vot a multor membri de partid, eu fiind unul dintre cei care nu au avut drept de vot la alegerile din cadrul Conferinței Județene, cu toate că eram candidat. Surprinzător este și faptul că unii membri marcanți ai PNL Bȃrlad (Elena Monu, de exemplu), nu au avut drept de vot. Situația alegerilor interne poate fi analizată din contestațiile formulate la Curtea de Onoare și Arbitraj a PNL de către deputatul Daniel Olteanu”.

Acuzația numărul 3:

”În campania pentru parlamentare, în cadrul aceluiași grup disident, a distribuit doar materialele publicitare ale unui singur candidat (referire la Olteanu – n.r.), liderul grupului disident”.

Reacția lui Budescu:

”Precizez că, timp de două săptămȃni, în campania pentru parlamentare, nu au existat materiale electorale ale candidatului Daniel Olteanu (sîc!), deci, în mod evident, am distribuit materialele care îi promovau pe ceilalți candidați. M-am implicat în mod egal în fiecare dintre activitățile de promovare a candidaților și a ideilor partidului. Am activat atȃt în oraș, cȃt și în zonele rurale, unde mi-am pus la dispoziția colegilor automobilul personal și alte resurse, pentru deplasările în comune. Am fost responsabil cu organizarea campaniei electorale în zona Pogana – Iana”.

Dar jocurile murdare cu Toporaș, în favoarea PSD, tot Budescu le-a făcut, domn’ primar?

Boroș și prietenul Cezar Toporaș

În decizia de excludere, Dumitru Boroș aduce în prim-plan, în mod obsesiv, ideea imaginii șifonate a PNL, a manierei negative în care presa a reflectat evenimentele din partid, responsabili fiind, după capul său, acțiunile ”grupului disident” și ale lui Budescu.

O fi vorba de amnezie sau de perfidie, nu știm. Dar Budescu era departe atunci când Boroș și prietenul Cezar Toporaș, consilier local, făceau pe sub masă jocurile murdare prin care funcția de viceprimar a ajuns la PSD. În acest caz, cine au fost disidenții, primare? Cine au fost trădătorii și cine a terfelit imaginea partidului?

”Decizia de excludere din PNL Bȃrlad mă dezamăgește profund, cu atȃt mai mult cu cȃt în cadrul Consiliului Local Bȃrlad există un consilier liberal care a trădat partidul, în mod public și evident, susținȃnd candidatura la funcția de viceprimar a unui consilier PSD, coleg față de care conducerea actuală a PNL Vaslui nu a luat nicio măsură”, a încheiat Silviu Budescu.

Liberalul nu are de gând să înghită decizia lui Boroș de a-l exclude. Va face contestație în zilele care urmează: ”Nu o să permit nimănui să calce în picioare cei 19 ani pe care i-am pus în slujba partidului”.

Va plăti Delgaz Grid (fostul E-ON) pentru bătaia de joc la adresa vasluienilor?

de Simona MIHĂILĂ

Decizie în premieră la nivel de Guvern, în legătură cu desele întreruperi de curent electric, după intervențiile și interpelările insistente în Parlament, pe acest subiect, ale deputatului liberal Daniel Olteanu. O comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Energiei și ai Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va evalua situația rețelelor electrice și a investițiilor promise de E.ON și de alți operatori de distribuție.

”Este o primă bătălie câștigată. După patru intervenții pe care le-am avut în Parlament, dintre care trei interpelări (ultima acum o săptămână), Guvernul și ANRE iau în vizor toate investițiile care ar fi trebuit efectuate în ultimii zece ani de către distribuitorii de energie electrică. Sunt investiții pe care românii le-au plătit prin facturile din fiecare lună, pentru că o parte din valoarea facturii asta înseamnă. În loc de investiții am avut parte, cel puțin în Vaslui, de zile întregi fără energie electrică, o situație care a pus în pericol inclusiv funcționarea spitalelor. În ultima interpelare am cerut măsuri concrete pentru despăgubirea consumatorilor care, cu toate că plătesc în fiecare factură o componentă destinată strict realizării unui anumit plan de investiții la nivelul infrastructurii de distribuție a energiei electrice, nu beneficiază de modernizarea acestei infrastructuri. În schimb, au fost deja anunțate creșteri substanțiale ale prețului energiei electrice”, a subliniat deputatul Daniel Olteanu într-un comunicat de presă.

 

”Vasluienii nu sunt cetățeni de categoria a doua, buni doar la plătit facturile”

Deputatul liberal a mai arătat că sfidarea consumatorilor vasluieni de către Delgaz Grid (fostul E-On) trebuie să înceteze: ʺInvestițiile asumate de ani de zile de către Delgaz Grid nu s-au realizat nici pȃnă astăzi, ceea ce înseamnă prejudicii importante aduse consumatorilor vasluieni, din cauza penelor de curent din ce în ce mai dese. I-am cerut ministrului Energiei, Toma Petcu, să vină în fața Parlamentului cu un plan concret de recuperare a decalajelor constatate între investițiile asumate și cele realizate de către operatorii din domeniul energiei. După interpelarea adresată ministrului Petcu în luna mai, am transmis solicitări pe aceeași temă către Ministerul Economiei și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Aștept să primesc răspunsurile și sunt hotărȃt să rămân cu ochii pe Delgaz Grid, pentru că vasluienii nu sunt cetățeni de categoria a doua. Dacă unii au impresia că suntem buni numai să plătim facturile, în timp ce <băieți deștepți> scumpesc energia electrică, se înșală!ʺ

Într-o declarație ulterioară interpelărilor lui Olteanu, ministrul Energiei, Toma Petcu, a recunoscut că ceea ce fac distribuitorii de electricitate nu este în regulă: “Au trecut peste 10 ani de la marile privatizări ale rețelelor de distribuție și ne-am fi așteptat la o mai mare siguranță și continuitate în alimentarea populației. În acest interval de timp valoarea facturilor a crescut semnificativ. Totuși, în România mai există, din păcate, rețele electrice mai vechi de 35 de ani. Ne-am fi dorit ca aceste creșteri să fie dublate de o calitate mai bună a serviciului livrat populației”.

Iată ce are de făcut comisia înființată la Guvern

Comisia creată la nivel de Guvern are în responsabilitate ca în decurs de un an (la nevoie, perioada va fi prelungită) să analizeze modalitatea de elaborare a programelor de mentenanță, procedurile de urmărire a realizării programelor propuse, felul cum au fost elaborate programele de investiții și la ce nivel au fost realizate aceste investiții.

De asemenea, va fi făcută și o analiză a incidentelor din rețeaua de distribuție apărute în timpul intemperiilor din acest an, când sute de stâlpi de electricitate au fost rupți și sute de mii de oameni din întreaga țară au rămas săptămâni întregi fără curent electric. Numai în județul Vaslui, 60.000 de abonați au rămas în beznă după ce 500 de stâlpi au fost puși la pământ.

Și cu penele de curent aproape cotidiene din județul Vaslui, ce facem, domnule ministru?

Ceea ce poate guvernanții nu știu este că nu doar în timpul episoadelor de vreme extremă vasluienii pătimesc din cauza Delgaz Grid (fostul E.ON). Mai cu seamă în zona Bârladului, penele de curent sunt aproape o realitate cotidiană. Nervii cetățenilor sunt întinși la maximum, întreruperile de curent dând peste cap toate activitățile gospodărești, dar și cele ale instituțiilor și ale societăților comerciale, care înregistrează pierderi semnificative, fie din cauza pauzelor neprevăzute, fie din cauză că aparatura este avariată. Însăși Primăria Bârlad a fost prejudiciată de o pană de curent în urma căreia aparatura a fost arsă, așa încât o perioadă de timp bârlădenii nu și-au putut achita contribuțiile la stat. Toate pierderile materiale directe, dar și cele pricinuite colateral nu sunt cuantificate decât de păgubiți, însă asta e ultima grijă de pe pământ a celor de la Delgaz Grid. Reprezentanții companiei transmit, când și când câte un comunicat de presă în care își prezintă scuze. Gest pe care oamenii îl includ în categoria bătăii de joc, întrucât, așa cum o arată și documentele, distribuitorii de energie electrică nu au mai făcut investiții serioase la rețea de 60 de ani. Toate pierderile sunt incluse în facturile consumatorilor, obligați să plătească fără să crâcnească. Abuzurile nu se opresc aici, căci în caz de întârziere, oamenii se trezesc fără curent electric. Toate aceste lucruri se petrec de ani și ani de zile sub larga protecție a instituțiilor statului.

Deputatul Daniel Olteanu cere Ministrului Energiei măsuri dure față de Delgaz Grid (fostul E.ON), cu privire la întreruperile dese în alimentarea cu energie electrică din județul Vaslui

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția asupra modului evaziv și iresponsabil în care Ministrul Energiei, Toma Petcu, tratează problemele legate de furnizarea energiei electrice, cu care se confruntă frecvent locuitorii din Moldova, reacționȃnd în schimb, cu promptitudine, în ceea ce îi privește pe locuitorii din vestul țării.

Olteanu acuză atitudinea Ministrului Energiei, care, într-un răspuns oficial la o interpelare, și-a declinat competența în legătură cu modul în care operatorii din domeniul energiei își respectă obligațiile asumate, iar după câteva luni a solicitat înființarea unei comisii de verificare și control al investițiilor făcute de către acești operatori. În cadrul unei declarații susținute în plen, deputatul liberal i-a cerut ministrului Toma Petcu să vină în fața Parlamentului cu un plan concret de recuperare a decalajelor constatate între investițiile asumate și cele realizate de către operatorii din domeniul energiei. Daniel Olteanu a solicitat, de asemenea, indicarea responsabililor pentru situația inadmisibilă la care s-a ajuns în prezent, cȃnd zeci de localități rămȃn frecvent fără energie electrică, unele dintre ele, cum sunt cele din județul Vaslui, fiind izolate chiar și cȃte zece zile.

ʺÎnaintea fenomenelor meteo cu final tragic din Timiș și Arad, am trecut prin aceeași situație în Vaslui, unde, acum câteva luni, au fost comunități lipsite de energie electrică chiar și zece zile, tot în urma unor furtuni. Atenție, vorbim de zece zile! Municipiul Bȃrlad a fost complet izolat, activitatea spitalului a fost blocată, nu au funcționat nici măcar rețelele de telefonie mobilă.

În fața acestei situații, pentru că întreruperile în furnizarea energiei electrice sunt frecvente, mai frecvente poate decât înainte de 1989, am reacționat și i-am cerut domnului ministru al Energiei, printr-o interpelare, să-mi comunice modul în care Delgaz Grid, fostul E.ON, și-a respectat obligațiile anuale de investiții, inclusiv cele asumate la privatizare.

Răspunsul Ministerului Energiei mi-a arătat, încă o dată, modul haotic în care funcționează instituțiile statului. Pe scurt, mi s-a spus că nu e de competența Ministerului Energiei modul în care operatorii din domeniul energiei și-au respectat obligațiile. Mi s-au înșirat apoi niște cifre, ca și cum nu aș face diferența între investițiile asumate prin buget și cele realizate efectiv, unde sunt convins că sunt surprize foarte mariʺ, a declarat Daniel Olteanu, care i-a atras atenția ministrului Energiei asupra interpelării transmise în luna mai, document în cadrul căruia a solicitat, printre altele, explicații legate de modul în care au fost verificate investițiile realizate de către operatorii din domeniul energiei.

ʺAcum, la o săptămȃnă de la evenimentele tragice din Vestul țării – și nu vreau să cred că în Moldova sunt cetățeni de categoria a doua, așa cum reiese, de fapt, din atitudinea Ministerului – domnul ministru Toma Petcu declară că vrea o comisie „de verificare și control al investițiilor făcute de operatorii de energie electrică”, susținând chiar că acest lucru trebuia făcut mai demult. Domnule ministru, ați avut pe masa dumneavoastră o interpelare pe această temă acum câteva luni! Câți oameni trebuie să mai moară, ce tragedii trebuie să se mai întâmple până când să luați atitudine?

Soluția nu este cea românească, domnule ministru, să mai înființăm o comisie. Nu v-ați săturat de comisii? Sunt instituții ale statului care au răspunsurile pe care le căutați, mi-ați transmis chiar dumneavoastră acest lucru, oficial. Vă rog să le întrebați și să veniți în fața Parlamentului nu numai cu aceste răspunsuri, ci și cu un plan concret de recuperare a decalajelor constatate între investițiile asumate și cele realizate. E inadmisibil să stăm zece zile fără energie electrică, în anul 2017, chiar și în Moldova, chiar și în Vaslui!

De asemenea, vă rog să indicați și responsabilii pentru situația în care s-a ajuns. Nu se poate ca statul român să renunțe la distribuția de energie electrică, iar noi să constatăm că, în 2017, penele de curent sunt mai dese decât înainte de 1989, pentru că îmi e greu să-mi amintesc de perioade cu zece zile fără energie electrică înainte de acest an, așa cum s-a întâmplat în luna aprilie, în județul Vasluiʺ, a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților, care a transmis o interpelare în acest sens și ministrului Economiei.

Daniel Olteanu: ʺIncompetența de la nivelul Ministerului Transporturilor, descoperită și de prim-ministrul Mihai Tudoseʺ

Salut decizia domnului prim-ministru Mihai Tudose de a prezenta public incompetența de la nivelul Ministerului Transporturilor în ceea ce privește investițiile în infrastructură. Sper ca Autostrada Comarnic – Brașov să fie construită cât mai repede, pentru că declarația premierului – „am găsit un proiect prin sertarele Ministerului Transporturilor care încă mai are autorizația de mediu valabilă și pe care vrem să-l implementam cât mai repede” – evidențiază clar haosul din cadrul instituției responsabile de infrastructura României.

În acest context, reamintesc faptul că, în prima parte a anului, am cerut demisia domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, pentru bâlbele referitoare la Varianta Ocolitoare Bârlad și pentru că a găsit de cuviință să aloce ZERO lei investițiilor în județul Vaslui.

Încă nu au fost descoperiți responsabilii, cu nume și funcție, pentru faptul că Varianta Ocolitoare Bârlad a fost amânată ani și ani, deși existau atât studiul de fezabilitate, cât și finanțări europene; în plus, funcționari care au avut legătură directă cu întârzierea acestui proiect ba au fost menținuți pe post, ba au fost recuperați și aduși la cabinetul ministrului Transporturilor.

Îi solicit public domnului prim-ministru Mihai Tudose să ia măsuri cu privire la funcționarii direct responsabili față de întârzierea construcției Variantei Ocolitoare Bârlad până în preajma alegerilor din 2020, inclusiv față de cei care au decis, în termen de câteva luni, revizuirea studiului de fezabilitate și anularea acestei revizuiri, pentru că aceste bâlbe au avut loc în mandatul actualului ministru al Transporturilor.

De asemenea, luând în considerare amendamentele pe care le-am făcut la începutul anului la Legea Bugetului, îl rog pe domnul prim-ministru Mihai Tudose să nu renunțe la căutările pe care le face prin sertarele prăfuite ale Ministerului Transporturilor, cu speranța că va găsi inițiative, în diverse faze, referitoare la construirea Variantelor ocolitoare Vaslui și Huși, modernizarea DN 2F Vaslui – Bacău, DN 11A Adjud – Bârlad, DN 24A Huși – Murgeni – Bârlad și autostrada Giurgiu – Albița, iar Vasluiul nu va fi, și în 2018, doar un contributor la bugetul de stat, pentru susținerea investițiilor în București și în vestul țării.

Daniel OLTEANU,

Deputat PNL de Vaslui

8 septembrie 2017

Daniel Olteanu, deputat PNL꞉ ʺCentenarul Marii Uniri nu face decât să arate cât de departe e Vasluiul de Alba Iuliaʺ

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția asupra discrepanțelor regionale accentuate între Moldova, cea mai săracă zonă a țării, care nu beneficiază nici în 2017 de execuția unor mari proiecte ale Ministerului Transporturilor, și Vestul Romȃniei, care are parte aproape anual de inaugurări ale unor tronsoane de autostradă. În contextul apariției în spațiul public a propunerii ca elevii din toată țara să meargă în 2018 la Alba Iulia, ca o activitate în cadrul sărbătorilor dedicate Centenarului Marii Uniri, Daniel Olteanu face trimitere la situația copiilor din satele vasluiene, împiedicați de multe ori să ajungă la grădiniță și la școală, din cauza infrastructurii dezastruoase. În condițiile lipsei totale a alocărilor pentru execuția unor investiții ale Ministerului Transporturilor, Olteanu susține că e o „manipulare ieftină” ideea că Vasluiul este un județ asistat social, deputatul liberal propunând astăzi, în timpul unei declarații susținute în plen, ca Guvernul să meargă în Vaslui, o dată la șase luni, pentru a lua contact cu realitatea din teren.

ʺAm fost convins, de la momentul apariției în spațiul public a propunerii ca elevii din toată țara să meargă în 2018 la Alba Iulia, ca o activitate în cadrul sărbătorilor dedicate Centenarului Marii Uniri, că această idee nu poate veni decât din Vestul țării, și am avut dreptate. Pentru că din Timișoara la Alba Iulia, cu excepția a vreo 15 kilometri, dacă se respectă datele de acum, se va merge pe autostradă, adică mai puțin de două ore pentru 200 și ceva de kilometri.

Sunt un adept al consolidării conștiinței naționale, al cultivării patriotismului, dar mulți dintre copiii vasluieni sunt în imposibilitatea de a participa la altceva în afară de Zilele Satului, din cauza infrastructurii. Din acest motiv, înainte să-i trimitem pe copii la Alba Iulia, o dată la 100 de ani, vă propun să trimitem Parlamentul și Guvernul în Vaslui, o dată la șase luni.

În anul dinaintea Centenarului, Ministerul Transporturilor nu are niciun mare proiect de investiție în execuție în Vaslui, iar situația e identică la nivelul Moldovei. Așa a fost și anul anterior, asta a fost situația în cea mai mare parte a ultimilor 25 de ani, de când, pentru București, democrația a însemnat să lase fără investiții cea mai săracă zonă a țării, apoi să arate cu degetul, în manipulări ieftine având ca subiect ajutoarele sociale.ʺ, a declarat deputatul liberal care a amintit că, în timpul mandatelor de șef al AJOFM Vaslui și de prefect, județul Vaslui a cȃștigat procente importante în statistici.

ʺCa șef de instituție deconcentrată, am reușit, împreună cu colegii, să mutăm Vasluiul de pe locul fruntaș, negativ, în ceea ce privește rata șomajului, iar ca fost prefect știu ce poate să facă o autoritate locală, care îi sunt limitele. Vă spun foarte deschis, cea mai mare parte a problemei nu e la Vaslui și în județele sărace, e la București, la Guvern și la Parlament. La Guvern, pentru că propune proiecte batjocoritoare ale bugetului de stat, cu zero investiții mari în zonele sărace, iar la Parlament pentru că acceptă aceste propuneri. Ca parlamentar care a făcut amendamente de bun-simț, care să corecteze această situație, amendamente care nu au fost luate însă în considerare, voi respinge orice punct de vedere care acreditează ideea că Vasluiul stă cu mâna întinsă, pentru că e o minciună.

Vasluiul și județele sărace nu primesc ceea ce li se cuvine.

În aceste condiții, în care noroaiele îneacă eforturile a mii de copii vasluieni de a ajunge la grădiniță și la școală, mi se par deplasate discuțiile despre un Centenar al Marii Uniri, care e un prilej de a constata, de fapt, cât de departe suntem de Alba Iuliaʺ, a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

“Copiii vasluieni au nevoie de drumuri pe care să poată circula microbuzele școlare, nu de manuale de educație fizică”

Deputatul PNL de Vaslui Daniel Olteanu a conceput o scrisoare deschisă către Liviu Pop, ministrul Educației Naționale, în care își exprimă nemulțumirea față de propunerea acestuia de a implementa folosirea de manuale de educație fizică în condițiile în care starea proastă a infrastructurii din județ este în continuare ignorată.

“Unul dintre cele mai mari păcate ale unui politician ajuns într-o funcție de demnitate publică este decuplarea de la realitate. Nu există o altă explicație pentru intențiile dumneavoastră de a scoate pe piață un manual sau manuale pentru disciplina educație fizică, în condițiile în care există copii cărora le este, pur și simplu, blocat accesul la educație. Pentru a nu fi acuzat de partizanat politic, voi oferi exemplul copiilor din comuna vasluiană Dragomirești, condusă de un primar dintr-o altă formațiune decât a mea, copii care sunt nevoiți să parcurgă pe jos 10 -12 kilometri, inclusiv iarna, din cauza stării grave a infrastructurii, care blochează accesul microbuzului școlar în satele lor. Această situație nu este una singulară în județul Vaslui, pot oferi exemple și din alte comune, conduse de primari din toate partidele”, a declarat Daniel Olteanu.

Deputatul consideră că aceasta este consecința decuplării de la realitate a politicienilor, de la cei care i-au respins toate amendamentele legate de investiții în infrastructura județului Vaslui, până la cei care au administrat județul Vaslui și România. Acesta a afirmat că s-a lovit de refuzuri deși a solicitat fonduri pentru solicitat fonduri pentru un aspect esențial, infrastructura, și nu stadioane, statui sau festivisme. Olteanu a mai precizat că nu este vina vasluienilor că, în 2017, județul nu va primi nici un leu pentru execuția unor lucrări gestionate de Ministerul Transporturilor, după cum nu este vina lor că nu sunt finanțate prin PNDL proiecte pe drumuri care ar sprijini accesul copiilor la educație.

“Vă asigur, domnule ministru, că elevii din Dragomirești, care merg kilometri prin noroi și zăpadă, peste dealuri, numai de manuale de educație fizică nu au nevoie. Au nevoie să nu le fie pusă în pericol integritatea fizică, din cauza distanței inumane și a pericolelor cărora trebuie să le facă față. Mi-aș fi dorit din partea dumneavoastră, domnule ministru, să precizați un termen clar până la care toate instituțiile de învățământ vor avea autorizațiile obligatorii, dar și un termen clar până la care copiii, nu doar cei vasluieni, nu vor mai trebui să parcurgă pe jos zeci și zeci de kilometri în fiecare lună, pentru a deschide abecedarul. 2020, termenul sugerat de PNDL, este inacceptabil”, a mai declarat Daniel Olteanu

Acesta l-a îndemnat pe ministrul Educației Naționale să redirecționeze fondurile alocate pentru manualele de educație fizică printr-o redistribuire către Ministerul Dezvoltării Regionale, spre refacerea infrastructurii în satele unde microbuzele școlare nu ajung, din cauza stării drumurilor.

“Înainte de a consuma fonduri pe care nu le avem pentru manuale de educație fizică, asigurați-vă că fiecare copil ajunge la ore fără un marș forțat de kilometri întregi, în condiții vitrege!”, a concluzionat deputatul.

Infrastructura din Moldova și „trântorii oportuniști” din PSD

Deputatul PNL de Vaslui consideră inacceptabil faptul că reprezentanții PSD care sunt responsabili cu starea infrastructurii din Moldova au timp de răfuieli în partid, în condițiile în care Regiunea Nord – Est bifează încă un an de eșecuri în materie de lucrări executate.

“Concret, Ovidiu Laicu, bârlădean de origine și director al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, are timp de politică. Mai precis, îi transmite printr-un comunicat domnului Cătălin Ivan, europarlamentar ales pe listele PSD, că este un „trântor oportunist”, caracterizând ceea ce se petrece în cadrul unei părți din PSD ca o „comedie ieftină”. Îi reamintesc domnului Ovidiu Laicu, director al DRDP Iași, faptul că de patru ani, de când ocupă această funcție cu responsabilitate directă în dezvoltarea infrastructurii din Moldova, varianta ocolitoare a orașului său de baștină, Bârlad, a rămas tot la stadiul de desen, Moldova are tot zero kilometri de autostradă, legătura județului Vaslui cu vestul țării pe DN 2F este cel mult peticită, iar colegii săi din Parlament mi-au respins toate amendamentele la Legea bugetului, care prevedeau investiții punctuale în infrastructura rutieră a regiunii. În patru ani nu am văzut nicio poziție publică a domnului Laicu, vicepreședinte al PSD Iași, prin care să-și asume o minimă responsabilitate pentru dezastrul la nivelul infrastructurii din Moldova, în condițiile în care a avut viață mai lungă pe post decât trei premieri: Victor Ponta, Dacian Cioloș și Sorin Grindeanu”, a declarat deputatul Daniel Olteanu.

În aceste condiții, Olteanu consideră că discuția despre „trântorii oportuniști” nu trebuie lăsată doar la nivelul PSD, ci trebuie extinsă la nivelul tuturor responsabililor din cadrul și din subordinea Ministerului Transporturilor care, după ani pe funcții, au ca rezultat final zero kilometri de autostradă în Moldova.

În opinia deputatului ceea ce se petrece în domeniul infrastructurii rutiere din județul Vaslui, cu ZERO lei alocați pentru proiecte în execuție ale Ministerului Transporturilor în 2017, reprezintă o tragedie scumpă. Din păcate, o tragedie cu actori slabi, pe banii contribuabililor vasluieni.

“Îl rog pe domnul prim-ministru Mihai Tudose, în condițiile în care a apreciat deja, prin menținerea pe post a ministrului Transporturilor, domnul Alexandru Răzvan Cuc, că ZERO lei pentru județul Vaslui și niște firimituri pentru Moldova reprezină o performanță a Guvernului, să înțeleagă faptul că locuitorii din toată Moldova, nu doar vasluienii, vor rezultate în teren, lucrări în execuție, nu „comedii ieftine” din partea PSD, jucate de trântori mai mult sau mai puțin oportuniști”, a concluzionat deputatul Daniel Olteanu.

Situație fără precedent în PNL Vaslui – Conducerea îl vrea afară din partid pe singurul parlamentar liberal din organizație

de Simona MIHĂILĂ

Cel mai mare partid din opoziție are parte, la Vaslui, de lupte interne care par să nu se mai termine niciodată! De la sfidare și batjocură față de membrii de partid, care nu au fost lăsați să voteze, la alegerile interne, s-a ajuns astăzi la intimidări și acuzații la adresa singurului parlamentar liberal din județ, Daniel Olteanu, și a susținătorilor acestuia, cărora li se arată ușa.

Tensiunile din cadrul Organizației județene a PNL mocnesc încă din perioada alegerilor parlamentare, atunci cȃnd conducerea interimară a decis să împartă, după bunul plac, sumele necesare pentru campania electorală a fiecărui candidat. Strategia n-a fost cȃștigătoare iar favoritul, deși promovat intens la nivel de județ, în defavoarea celorlalți, n-a prins loc în Parlament, nici măcar la redistribuire. Fostul senator Nelu Tătaru a vrut, însă, să-și păstreze cu orice preț măcar scaunul de președinte la Vaslui. A organizat alegeri interne fără să-i anunțe pe toți membrii de partid, și a reuși să scape de titulatura de ʺinterimarʺ. Asta, deși principalul său contracandidat și, în același timp, singurul deputat liberal pe care îl are județul Vaslui în această legislatură, Daniel Olteanu, a contestat alegerile la Curtea de Arbitraj a PNL. Deputatul nu recunoaște actuala conducere a PNL Vaslui, pe care o acuză de încălcarea gravă a tuturor principiilor și normelor statutare, pe parcursul organizării și desfășurării alegerilor interne. Mai mult, Daniel Olteanu susține că, de mai bine de jumătate de an, nu mai are niciun fel de dialog cu Nelu Tătaru și nu a beneficiat de niciun fel de sprijin din partea actualei conduceri a Organizației județene, în calitate de parlamentar PNL.

Tătaru nu suportă să-l privească în ochi pe Olteanu

În această situație, nu e de mirare că, pe tabla de șah din PNL Vaslui, au loc mutări – surpriză! Deși, la începutul lunii iulie, Tătaru l-a somat în mod public pe Daniel Olteanu, susținȃnd că acesta nu ar fi participat la nicio ședință a BPJ Vaslui, acum -a ʺștersʺ pe deputatul liberal din delegația care a participat la Forumul Aleșilor Locali ai PLDM, desfășurat zilele trecute la Chișinău. A preferat, în schimb, ca un apropiat de-al său să participe la întȃlniri. Este vorba despre Cristi Rusu, prim-vicepreședinte al PNL Vaslui și președinte al Organizației PNL din Negrești, despre care liberalii spun că este ʺom de-al caseiʺ. Mutarea întȃrziată a lui Nelu Tătaru vine la două săptămȃni după ce deputatul Daniel Olteanu l-a acuzat pe președintele PNL Vaslui că aduce în spațiul public ședințele de partid, și nu problemele vasluienilor.

Daniel Olteanu a transmis, în cadrul unui comunicat de presă, că, din războiul pe care Nelu Tătaru îl duce împotriva anumitor membri de partid, cei care au de suferit sunt oamenii simpli, vasluienii uitați de conducerea PNL Vaslui. Acesta și-a exprimat dezamăgirea față de modul în care este condusă, în prezent, Organizația Județeană a PNL, subliniind că nu a văzut niciun fel de intervenție publică din partea actualului președinte al PNL Vaslui în legătură cu problemele vasluienilor, de la lipsa marilor proiecte de infrastructură, până la situația gravă a categoriilor defavorizate. Tot Daniel Olteanu a atras atenția asupra rezultatelor politice rușinoase pe care PNL Vaslui le-a adunat sub conducerea ʺprovizorieʺ a lui Nelu Tătaru, rezultate pentru care acesta nu a avut, pȃnă acum, nicio explicație: pierderea postului de viceprimar și a altor funcții de conducere în Bârlad, pierderea funcției de primar în comuna Fruntișeni, blocarea activității unor primării, cum e cazul celei de la Gherghești, acolo unde unii consilieri ai PNL votează, cot la cot cu PSD, împotriva proiectelor de dezvoltare a comunității.

”Domnul Tătaru mi-a transmis sec, prin alții, «să-mi iau oamenii și să plec»”

Contactat de Est News, deputatul Daniel Olteanu spune că, în continuare, nu are un dialog cu Nelu Tătaru, în afara celui mijlocit de presă: ”Nu am știut nimic despre deplasarea în Republica Moldova. În condițiile în care atitudinea actualei conduceri a Organizației județene a PNL Vaslui a rămas aceeași, de ignorare, batjocură și sfidare, nu mă surpinde că domnul Nelu Tătaru, numit temporar președinte al acestei organizații, a ales ca Vasluiul să fie reprezentat la Chișinău de un membru BPJ, fără a lua măcar în calcul prezența, în cadrul delegației, a singurului deputat liberal pe care îl are Vasluiul. Îi atrag atenția domnului Tătaru că telefonul meu funcționează, la fel și contul de e-mail, au funcționat în toată această perioadă în care dumnealui a refuzat orice fel de comunicare cu mine, inclusiv cea scrisă! Deși sunt între două sesiuni legislative, agenda mea e încărcată cu audiențe și vizite de lucru în comune, unde sunt alături de primarii liberali în proiectele lor de investiții, dar discuțiile de la Forumul Aleșilor Locali ai PLDM erau importante, așa că nu aș fi refuzat participareaʺ.

Olteanu a atras atenția, de mai multe ori, că ʺpreședintele numit temporar al PNL Vaslui i-a abandonat nu doar pe primarii liberali, ci mai ales pe oamenii simpli din fiecare comunitate. E același președinte care, în loc să sprijine activitatea singurului parlamentar liberal din județ, mi-a transmis sec, prin alții, «să-mi iau oamenii și să plec». Eu înțeleg și mesajele indirecte, dar mă așteptam ca un președinte care sfidează, amenință și dezbină să aibă curajul să spună direct, deschis, dacă are ceva de spus!ʺ

Primarii liberali din județ strâng rândurile în jurul lui Daniel Olteanu

Robert Ciprian Tamaș

Atitudinea actualului președinte al PNL Vaslui nu le este străină nici primarilor liberali din județ. Primarul comunei Șuletea, Ciprian Robert Tamaș, ne-a declarat: ʺNu e de mirare cum se comportă conducerea actuală a PNL Vaslui cu unicul deputat pe care partidul îl are în județ! Exact la fel sunt tratați și primarii: cu indiferență! Suntem amenințați cu toții, ni se spune că putem pleca oricȃnd din PNL, iar o asemenea atitudine nu face decȃt să ne îndepărteze. I-am transmis acest lucru și conducerii centrale a partidului, pentru că nu e deloc normal ceea ce se întȃmplă la Vaslui!ʺ.

Ionut Ghiur

Și primarul comunei Vinderei, Ionuț Ghiur, este dezamăgit de comportamentul președintelui Organizației Județene a PNL, Nelu Tătaru: ʺNu am fost niciodată contactat de actuala conducere a PNL Vaslui, nu m-a întrebat nimeni cum merg lucrurile la Vinderei sau dacă sunt probleme cu proiectele în derulare sau cele care urmează să fie puse la punct. E o lipsă totală de comunicare! Dacă domnul Tătaru consideră că nu mai e nevoie în partid de primarii care l-au susținut pe deputatul Daniel Olteanu și care au obținut rezultate bune și foarte bune la alegerile parlamentare, nu ne rămȃne decȃt să hotărȃm ce vom face în viitor, probabil va trebui să plecăm, dacă tot ni se transmite acest lucru, în mod indirect.ʺ

Vasile Stoica

Primarul comunei Băcani, Vasile Stoica, susține că, deși a candidat pentru postul de primar din partea PNL, Organizația Județeană a PNL Vaslui l-a uitat complet, după alegeri: ʺSingura mea legătură cu PNL, după alegerile parlamentare din decembrie 2016, a fost domnul deputat Daniel Olteanu, care m-a sprijinit cu proiectele pe care le am în lucru, pentru comuna Băcani, de la informare și pȃnă la discuții lămuritoare pe anumite probleme de administrație. Ca primar liberal, cred că ar fi normal să fiu sprijinit și de conducerea partidului, nu să fiu sunat după mai mult de un an de mandat și întrebat care este poziția mea în partid, dacă plec sau rămȃn, așa cum s-a întȃmplat săptămȃna trecută!ʺ.

Nixon Ibănescu, primarul comunei Gherghești, îl acuză, la rândul său, pe șeful său de la județ că vrea să distrugă partidul în județ: “Cred că domnul Tătaru, atunci când vorbește de <un nou început> se gândește la <un nou început al sfârșitului> pentru PNL Vaslui. Nu înțeleg

Neculai Nixon Ibanescu

modul în care dumnealui face politică, fără niciun pic de respect pentru primari, care sunt talpa partidului. Primarii liberali au muncit pentru partid, și cu ce s-au ales? De mine, cel puțin, și-a bătut joc. Are o luptă personală cu mine, nu una politică, pentru care nu mi-a dat nicio explicație. Dacă nu ne sprijină și nu ne vrea în partid, să ne spună în față! Dar nu are sânge de lider în vene să facă asta!”.

Am încercat să-l contactăm pe Nelu Tătaru, președintele organizației județene a PNL, pentru a-i solicita punctul de vedere în legătură cu toate acuzațiile care i se aduc de primarii liberali din județ, precum și cu mesajele care au ajuns la Olteanu, din partea lui, prin intermediul căruia i-ar fi cerut deputatului să părăsească partidul. Din păcate, șeful PNL Vaslui nu ne-a răspuns la telefon. Cu toate acestea, ziarul Est News îi stă la dispoziție în cazul în care va dori să-și exprime opinia.

”PSD își bate joc de județele din zona Moldovei, deși aici trăiește cel mai mare număr de locuitori din România”

După numeroasele semnale de alarmă trase de deputatului PNL Daniel Olteanu atât în spațiul public, dar și prin interpelările adresate diverșilor miniștri în legătură cu indiferența partidului de guvernământ față de județele din nord-estul României, iată că un alt parlamentar, de astă dată din alt județ, ia atitudine publică.

Este vorba de deputatul de Neamț Mugur Cozmanciuc, care atrage atenția că ingnorarea de către PSD a acestei zone a țării, este făcută cu bună-știință

”În ciuda numeroaselor apeluri la acțiune și solicitări către Guvernul PSD, care au fost făcute de către toți parlamentarii si reprezentații PNL, social democrații aleg să îi sfideze pe cetățenii din zona Moldovei. Lipsa investițiilor din regiunea de Nord Est este o bătaie de joc la adresa cetățenilor din zona Moldovei, care deține cel mai mare număr de locuitori din România.”, arată deputatul Cozmanciuc într-un comunicat de presă.

Parlamentarul de Neamț a scos în evidență un raport al Institutul Național de Statistică care a anunțat, cu ocazia Zilei mondiale a populației, că la 1 ianuarie 2016, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populația rezidentă a țării.

”Asta în condițiile în care la 1 ianuarie 2016, populația rezidentă a României a fost de 19.760.000 locuitori. În ciuda faptului că regiunea de Nord Est merită toată atenția și măsurile necesare pentru a oferi oportunități de dezvoltare cetățenilor, cei de la guvernare nu fac nimic în acest sens”, a punctat deputatul Cozmanciuc.

”Guvernul PSD ar trebui să lase deoparte poveștile cu dușmani închipuiți și să se apuce de treabă”

Deputatul liberal atrage, din nou, atenția asupra necesității urgentării realizării unor proiecte de infrastructură și alte investiții pentru ca regiunea care deține cel mare număr de locuitori din populația rezidentă a țării să se dezvolte.
”Declarația președintelui Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Eugen Nicolicea, prin care spunea fără nicio remușcare că <autostrăzile pot să mai aștepte, deoarece PSD are alte priorități>, este o dovada clară în acest sens. Da, este nevoie de bani și de salarii, dar si investițiile sunt foarte importante, pentru a asigura creștere economică sustenabilă, deci implicit fonduri pentru salarii și pensii. O spun din nou: zona Moldovei are nevoie de fonduri pentru dezvoltare, pentru că există potențial intelectual ce trebuie valorificat, potențial economic și turistic ce poate genera dezvoltare. Guvernul PSD nu mai are nicio scuză. Ar trebui să lase deoparte poveștile cu dușmani închipuiți și să se apuce de treabă. Să aloce fondurile necesare pentru începerea construcției Autostrăzii Unirii, care va lega Moldova de Ardeal. De asemenea și alte proiecte de investiții necesare”, a conchis președintele PNL Neamț Mugur Cozmanciuc. (Simona MIHĂILĂ)

Iată pentru ce le-am dat bani celor 10 parlamentari vasluieni în primele 6 luni de mandat

de Mara GRIGORIU

Aurel Căciulă

7 deputați și 3 senatori. Ei sunt cei care reprezintă județul Vaslui la București, în Parlamentul Romȃniei, în legislatura 2016 – 2020, și, indiferent de culoarea politică, activitatea lor ar trebui să reflecte, în primul rȃnd, preocuparea pentru vasluieni și problemele acestora. Cum stau lucrurile în realitate și cȃt de bine suntem reprezentați la centru ne dovedesc datele oficiale, publicate pe paginile web ale Camerei Deputaților și Senatului Romȃniei. Vă prezentăm radiografia activității parlamentare a fiecăruia dintre aleși, luȃnd în considerare nu doar numărul, ci și consistența și tematica intervențiilor publice pe care aceștia le-au avut în primele șase luni de mandat.

Cert este că, în timp ce unii parlamentari au fost interesați de soarta Marii Britanii și a Brexitului, alții au dus la București problemele reale ale județului Vaslui, de la lipsa infrastructurii, față de care înghițim zilnic în sec, la desele întreruperi de curent care pun la încercare răbdarea și aparatura electrocasnică a vasluienilor.

Irinel Stativa

Cele mai recente evenimente de pe scena politică națională au arătat cȃt de mult cȃntăresc deciziile parlamentarilor, și mai cu seamă ale celor care fac (sau desfac!) majoritatea politică, în direcția de dezvoltare a țării. Puțini sunt, însă, cei care știu exact ce pot face parlamentarii pentru locuitorii circumscripției în care au fost aleși. De exemplu, pe lȃngă faptul că pot propune, dezbate și vota legi, de a căror aplicare depinde viața, bunăstarea și siguranța tuturor cetățenilor, tot ei sunt cei care trebuie să controleze instituțiile statului și să avizeze numirea unor autorități. De asemenea, aleșii pot adresa întrebări și pot solicita explicații de la diferite instituții ale statului, contribuind astfel la rezolvarea problemelor cetățenilor din circumscripția electorală, fie direct, prin intermediul inițiativelor legislative, fie indirect, prin adrese și interpelări. Toate acestea intră în fișa postului, însă mulți sunt candidații din campania electorală, puțini sunt aleșii, iar și mai puțini dintre aceștia au, într-adevăr, activitate.

PSD se mȃndrește, în această legislatură, cu 4 deputați și 2 senatori. Este vorba despre deputații Ana Birchall, Aurel Căciulă, Adrian Solomon și Irinel Ioan Stativă, care totalizează 61 de luări de cuvȃnt, și senatorii Gabriela Crețu și Doina Silistru, 141 de luări de poziție, de la tribună.

Ana Birchall

Dacă, în ceea ce o privește pe Ana Birchall, activitatea sa în Camera Deputaților se rezumă la depunerea jurămȃntului și 4 propuneri legislative, ea îndeplinind funcția de ministru delegat pentru Afaceri Europene în Guvernul Grindeanu, deputatul Aurel Căciulă a semnat 9 propuneri legislative și a susținut 3 declarații politice, în legătură cu “Creșterea economică și creșterea nivelului de trai”, “Creșterea salariului minim, între necesitate și voință politică” și “Sănătatea și învățământul, domenii prioritare în Legea salarizării”. Nimic despre județul Vaslui, nicio referire la problemele vasluienilor, cu atȃt mai puțin la situația dezastruoasă a drumurilor din județ, așa cum ar fi fost de așteptat, dacă luăm în considerare faptul că este membru în Comisia permanentă pentru transporturi și infrastructură.

Irinel Ioan Stativă, membru în Comisia pentru muncă și protecție socială, a bifat în șase luni de zile 2 luări de cuvȃnt, dintre care una fiind jurămȃntul de credință față de țară și popor. Și-a pus semnătura pe două propuneri legislative, care vizează modificarea Legii privind fondurile de pensii administrate privat și pensiile facultative, și completarea Legii privind sistemul unitar de pensii publice. Nu știm însă ce activitate a avut în Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, al cărui membru este.

În ceea ce îl privește pe Adrian Solomon, deputatul social-democrat a luat cuvȃntul de 53 de ori și a semnat 6 propuneri Adrian Solomonlegislative, printre care se numără și cea privind declararea zilei de 9 Mai – Ziua Proclamării Independenței României, ca zi de sărbătoare națională. 0 intervenții despre Vaslui și problemele locuitorilor din circumscripție.

Senatoarea Gabriela Crețu a încheiat această sesiune parlamentară cu peste 100 de luări de cuvânt de la tribună, 9 propuneri legislative, 6 întrebări, o interpelare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 și 5 declarații politice, dintre care le reținem pe cele care se referă la politica externă și mai puțin la județul Vaslui, pe care doamna Crețu a fost desemnată să îl reprezinte la București: „Falșii profeți și ecourile lor inconștiente”,

Gabriela Crețu

„Nimic nou sub soare. Și asta e grav”, „Politica păcii”, „Fascismul nostru cel de toate zilele…”, „La Brexit, românii se îndreaptă spre… exit!” și „Brexit-ul nu se tratează cu «Hai, bre, lasă! Trece…»”. Așteptăm cu interes o declarație pe tema VasluExit din Romȃnia, pentru că județul nostru oricum nu se află pe harta PSD!

Cine se uită în portofoliul pe 2017 al senatoarei PSD Doina Silistru n-ar zice că aceasta e aleasă de Vaslui. Deși are 37 de luări de cuvânt în plen, 2 interpelări adresate primului ministru, 25 de propuneri legislative și 4 declarații politice, interesele domniei sale variază între „Inacceptabila dimensiune a ipocriziei: «bebeluși» versus «copii»”, „Tristețea ne-implicării”, „O idee pentru laboratoarele «protestelor spontane»” și „De 1 Aprilie, a-nviat PDL-ul!”. Nimic despre dezvoltarea județului Vaslui, în condițiile în care doamna senator a fost chiar președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală din Senat.

Nici senatorul Ioan Hadârcă (ALDE) nu pare să aibă multe lucruri în comun cu vasluienii. 9 luări de cuvȃnt în plen, 10 inițiative legislative și 4 declarații politice despre… istorie și numere: „140 de ani de independență”, „99 de ani de la Marea Unire din 1918”, „Masacrul inocenților – 25 de ani de la războiul de pe Nistru”, „De la Podul Înalt, la Podul Unirii”. Dacă tot îi plac numerele, îi dăm o temă de gȃndire domnului senator Hadârcă꞉ cea mai ridicată rată a șomajului din țară a fost la Vaslui, 10,90%, în luna martie 2017, iar cel mai mic PIB din țară, 3.646 euro pe cap de locuitor, se înregistrează tot la Vaslui.

Revenind la deputați, Corneliu Bichineț, vice-președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, a reușit, în cȃteva secunde, ce n-au vrut toți parlamentarii de Vaslui în șase luni: să adauge o nouă pată pe imaginea județului. Limbajul colorat din timpul disputei cu deputatul PSD Nicolae Bacalbașa îi anulează toate demersurile din Parlament din această sesiune: 67 de luări de cuvȃnt, un dialog surd cu președintele Cmerei Deputaților, Liviu Dragnea, cuprins în 16 declarații politice, 22 de propuneri legislative și 5 întrebări adresate miniștrilor, dintre care o reținem, totuși, pe cea care are legătură cu județul Vaslui, referitoare la redeschiderea spitalului din Negrești.

Mihai Botez

Mihai Botez

Liberalul Daniel Olteanu, parlamentarul care a pus pe masa guvernanților cele mai grave probleme ale județului Vaslui

Cel mai tȃnăr deputat vasluian, Mihai-Cătălin Botez (USR), care face parte din Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, a semnat în șase luni 9 propuneri legislative și a bifat 4 luări de cuvȃnt, dintre care două declarații politice despre rolul demnitarilor de modele în societate (?) și despre investițiile din România. Interesul pentru județul Vaslui s-a concretizat în 2 din cele 5 întrebări și interpelări formulate, în care a solicitat lămuriri referitoare la Varianta ocolitoare a municipiului Bârlad și la examinarea teoretică în vederea obținerii permisului auto, în cadrul DRPCIV Vaslui. Ținând cont de lipsa de experiență politică și administrativă, dar și de vârsta sa, începutul este promițător. E suficient pentru ca pesediști precum Stativă, Crețu sau Silistru, care ne mânîncă banii de pomană de atâția ani, să se rușineze. Nu că ar fi capabili!

Daniel Olteanu

Daniel Olteanu

Liberalul Daniel Olteanu, membru în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, a semnat 13 propuneri legislative, printre care se numără cea care privește organizarea și funcționarea corpului pompierilor militari și a protecției civile. În această sesiune parlamentară, Daniel Olteanu a susținut 10 declarații politice, în care s-a referit la lipsa investițiilor în infrastructura județului Vaslui, situația gravă a parcului auto din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Vaslui, urgentarea lucrărilor de reabilitare și modernizare a DN2F, legătura județului Vaslui cu restul țării, precum și necesitatea finanțării, în cadrul PNDL, a tuturor proiectelor de dezvoltare pentru comunitățile vasluiene. De asemenea, deputatul liberal a formulat 12 întrebări și interpelări, majoritatea adresate ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, în legătură cu Varianta ocolitoare Bârlad, varianta ocolitoare Vaslui, diminuarea discrepanțelor regionale și sistematizarea cu barieră a trecerilor la nivel cu calea ferată, pentru evitarea riscului de accidente.

Daniel Olteanu a dialogat în scris și cu prim-ministrul Sorin Grindeanu, căruia i-a cerut demiterea ministrului Transporturilor, ca urmare a dezinformărilor referitoare la Varianta ocolitoare Bârlad, dar și precizări legate de Memorandumul cu privire la zonele de intervenție, zona Moldova, comunități marginalizate. Olteanu s-a arătat interesat de elaborarea și implementarea, alături de specialiștii din Ministerul Muncii și Justiției Sociale, a unei strategii guvernamentale în vederea reducerii gradului de vulnerabilitate a locuitorilor județului Vaslui.

Când nu e ninsoarea, Delgaz dă vina pe ploaie! Mii de vasluieni au rămas fără electricitate, la o zi după ce curentul s-a scumpit

Simona MIHĂILĂ, Ionuț PREDA

La o zi după ce prețul curentului electric a crescut, aproximativ 10.000 de vasluieni au rămas în beznă. Furtuna care s-a abătut, în noaptea de sâmbătă spre duminică, asupra zonei centrale a Moldovei a lăsat fără energie electrică, mai bine de o jumătate de zi, 19 localități.

De data aceasta vinovate au fost fulgerele sau vegetația căzută peste conductori. Printre comunele cele mai afectate au fost Vutcani, Roșiești, Grivița, Banca și Fruntișeni.

Echipele noastre au intervenit prompt în teren pentru a realimenta cât mai repede localitățile fără energie electrică. Nu au fost avarii majore, care să necesite lucrări de durată. Situația se poate schimba de la o oră la alta, având în vedere că o mare parte a Moldovei se află sub avertizare cod galben de vreme rea”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Delgaz Grid, Sorin Munteanu.

În urmă cu numai două luni, 60.000 de abonați au rămas fără electricitate tot în urma unor fenomene meteorologice, mulți dintre ei așteptând și zece zile ca gospodăriile să fie realimentate la rețea. Atunci, vinovate au fost ninsorile și gheața. Delgaz nu a avut ce să-și reproșeze, drept pentru care nu s-a obosit nici atunci să-și ceară scuze în fața întregului județ. Pene de curent dese, neanunțate, servicii execrabile, facturi uriașe – prin asta se remarcă Delgaz Grid (fost E-on) în județul Vaslui. Orice întârziere la plata facturii este penalizată, însă pentru pagubele făcute în bugetele personale ale vasluienilor, cât și ale agenților economici, Delgaz nu oferă nici măcar scuze.

Unde sunt investițiile pentru care ne luați banii în fiecare lună?

Fără răspuns a rămas și interpelarea făcută de curând de deputatul PNL Daniel Olteanu ministrului Energiei. Olteanu i-a cerut ministrului să prezinte lista investițiilor anuale asumate de către E.ON, de la momentul privatizării, în infrastructura de distribuție a energiei electrice din județul Vaslui, dar și modul în care instituțiile statului (de exemplu, Ministerul Energiei sau ANRE) au urmărit respectarea acestor obligații.

De asemenea, liberalul i-a solicitat ministrului să comunice exact care sunt măsurile concrete pentru despăgubirea consumatorilor din județul Vaslui care, cu toate că plătesc în fiecare factură o componentă destinată strict realizării unui anumit plan de investiții la nivelul infrastructurii de distribuție a energiei electrice, nu beneficiază de modernizarea acestei infrastructuri.

Daniel Olteanu a spus că i s-ar părea firesc ca “toate sumele achitate în contul acestei modernizări de infrastructură, sume care au fost încasate, dar neutilizate sau utilizate în alte scopuri, să fie returnate vasluienilor sau aceștia să fie scutiți parțial de la plata facturilor, până la momentul la care investițiile asumate de către distribuitor ajung la nivelul sumelor bugetate, de la momentul privatizăriiʺ.

Ministrul Energiei va trebui să răspundă și dacă a trimis vreodată Corpul de Control la instituțiile care urmăresc respectarea obligațiilor asumate de către E.ON și care nu au luat măsuri, astfel că, luna trecută, s-a ajuns la situația inacceptabilă în care Bȃrladul, un oraș cu zeci de mii de locuitori, a fost izolat complet timp de 24 de ore, cu serviciile publice nefuncționale, iar unele comune din jur au rămas în beznă mai bine de 10 zile.

ʺPenele de curent au devenit, din păcate, un fapt obișnuit pentru locuitorii întregului județ Vaslui și reprezintă una dintre principalele nemulțumiri ale celor care mi se adresează în cadrul întâlnirilor pe care le am la sfârșit de săptămână, în calitate de parlamentar, dar și în mediul online, prin intermediul rețelelor de socializare. Principala cauză, pe lângă fenomenele naturale꞉ starea infrastructurii administrate de E.ON (Delgaz Grid). În condițiile în care tariful energiei electrice achitate de consumatori include, an de an, și investițiile pe care și le asumă distribuitorul de energie electrică, cred că nerealizarea acestor investiții, bugetate în fiecare an, reprezintă un prejudiciu direct adus vasluienilor. I-am adresat domnului ministru Petcu mai multe întrebări, în numele tuturor vasluienilor care se simt nedreptățiți pentru că, deși plătesc la timp facturile la energia electrică, rămân tot mai des, în ultima vreme, pe întuneric. Vă voi comunica răspunsurile și justificările celor de la Ministerul Energiei de îndată ce le voi aveaʺ, a mai spus Daniel Olteanu.

El a subliniat că vasluienii vor ști astfel ce investiții ar fi trebuit realizate la nivelul județului Vaslui, de la momentul privatizării E.ON, și ce procentaj din această sumă a fost investit în mod real în județul Vaslui, în aceeași perioadă.

Daniel Olteanu, deputat PNL꞉ „Premierul Sorin Grindeanu este complice la dezastrul care amenință sistemul național de urgență!ʺ

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția asupra atitudinii iresponsabile a prim-ministrului Sorin Grindeanu, care a amȃnat pe termen nedefinit reînnoirea parcului auto la serviciile județene de ambulanță și la serviciul SMURD, pentru că Guvernul pe care îl conduce nu a prevăzut sumele necesare în bugetul de stat aprobat la începutul acestui an. Dând ca exemplu situația de la nivelul județului Vaslui, unde o mașină de salvare a luat foc în mers, Daniel Olteanu susține că achiziția de ambulanțe reprezintă o urgență națională, care nu mai suportă amȃnare pȃnă la viitoarele rectificări bugetare. În declarația depusă la Parlament, deputatul liberal avertizează, în ceea ce privește mașinile de salvare din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Vaslui, starea tehnică precară a acestora pune zilnic în pericol viața a sute de pacienți și a echipajelor medicale.

ʺÎi atrag atenția domnului prim-ministru Sorin Grindeanu că Guvernul pe care îl conduce nu a fost desemnat să livreze scandaluri interne, ci rezultate. Încă de la instalare, în cadrul Executivului au existat conflicte în urma cărora marii perdanți au fost, ca întotdeauna, romȃnii. Cu atât mai grav este atunci când neînțelegerile din interiorul acestui Guvern au un efect direct, imediat, asupra celei mai importante teme: sănătatea populației. Subiectul celei mai recente polemici a vizat șansele romȃnilor la viață, șanse care acum par să se risipească într-o birocrație disputată undeva între prim-ministrul Sorin Grindeanu, oficiali din Ministerul Sănătății și din Ministerul Afacerilor Interne.

Achiziția de ambulanțe în sistemul de urgență reprezintă, în acest moment, o URGENȚĂ pentru întreaga Romȃnie. Nu însă și pentru acest Guvern și pentru premierul Sorin Grindeanu, care susține că nu sunt bani pentru reînnoirea parcului auto la serviciile județene de ambulanță și la serviciul SMURD, cel puțin nu până la rectificarea bugetară.

Cu alte cuvinte, avem un prim-ministru pentru care, la nivel declarativ, «este important ca pacienții români să beneficieze cât mai rapid de servicii moderne de ambulanță», dar care alege să pună în continuare viața acestora în pericol, cu bună știință, și amȃnă pe termen nedefinit achiziția ambulanțelor.

Domnule prim-ministru, pentru romȃni și, în special, pentru vasluieni, locuitorii unuia dintre județele cu privire la care dumneavoastră ați decis că nu doriți să fiți informat la zi, important nu este dacă dumneavoastră hotărȃți să achiziționați ambulanțe prin Ministerul Sănătății ori prin Inspectoratul pentru Situații de Urgență! Important este ca noile mașini să fie funcționale și să aibă toate dotările corespunzătoare pentru a putea fi numite salvări.ʺ, a declarat Daniel Olteanu, care a atras atenția asupra stării tehnice precare în care se află parcul auto de la Serviciul Județean de Ambulanță Vaslui.

ʺÎn acest moment, parcul auto al Serviciului Județean de Ambulanță Vaslui numără 29 de mașini, unele cu peste 1 milion de kilometri parcurși. Deși îndeplinesc toate condițiile pentru a fi date la casare, aceste ambulanțe transportă zilnic, pe lȃngă echipajele medicale, peste 140 de bolnavi, care nu au timp să cȃntărească riscul de a se afla în adevărate sicrie pe patru roți. Dacă uzura acestor mașini nu vă este cunoscută, aflați că la Vaslui tot mai multe salvări cedează în trafic din cauza stării tehnice precare, unele rămȃn fără frȃne, iar altele, pur și simplu, iau foc în mers, așa cum s-a întȃmplat la începutul acestui an, pe drumul care face legãtura între Negrești și Vaslui. Asta, fără a mai lua în considerare vechimea echipamentelor de pe mașinile de salvare, echipamente care se pot defecta și ele, în orice moment, punȃnd viața pacienților în pericol.

A vorbi despre ʺservicii moderne de ambulanțăʺ, dar a trece acest subiect de importanță vitală pentru noi toți la capitolul ʺși alteleʺ este dovada unei complicități de neacceptat, în calitate de prim-ministru, la dezastrul care îi amenință de ani de zile pe pacienții vasluieni.

Cu ambulanțe vechi și ruginite, care și-au depășit cu mult norma de casare și care parcurg zilnic mii de kilometri pe drumuri pietruite sau de pămȃnt, vasluienii nu mai pot aștepta rectificarea dumneavoastră bugetară din toamnă, cȃnd, ʺpoateʺ veți reuși să găsiți bani și pentru salvările din județul Vaslui. În lipsa unei atitudini responsabile față de acest subiect, salvarea cea mai sigură rămȃne tot de la Cel de Sus!ʺ, a susținut deputatul liberal Daniel Olteanu.

Daniel Olteanu, deputat PNL꞉ „Sorin Grindeanu trebuie să se decidă꞉ este prim-ministrul Romȃniei sau premierul unui singur județ?”

Deputatul liberal Daniel Olteanu îi transmite premierului Sorin Grindeanu că România are nevoie de un prim-ministru care să își asume responsabilitatea față de toți locuitorii țării, în egală măsură, și nu doar față de unii dintre aceștia, timișorenii, despre situația cărora șeful Guvernului a cerut să primească zilnic informații. În cadrul unei declarații politice susținute marți în plenul Parlamentului, Daniel Olteanu a atras atenția că tratamentul discriminatoriu de care au parte vasluienii și locuitorii celorlalte județe care nu se află pe agenda prim-ministrului trebuie să înceteze, cu atât mai mult cu cât nota de plată pentru informarea premierului, de către funcționarii de la Palatul Victoria, este achitată din bani publici.

Parlamentarul de Vaslui a simțit nevoia să ia o atitudine cât se poate de critică față una din ultimele declarații ale domnului prim-ministru Sorin Grindeanu. „Sunt multe lucruri care mă amuză, pe care le citesc. Am cerut la cabinet să îmi aducă în fiecare dimineață lucrurile care s-au întâmplat în Timișoara și e normal să mă intereseze”, a spus premierul. Deputatul consideră exprimarea sa e de înțeles din perspectiva originii pe care o are, este inacceptabilă din punctul de vedere al poziției pe care o ocupă.

Olteanu a perceput poziția prim-ministrului ca pe una prin care acesta își asumă deschis o discriminare la adresa celorlalte județe ale țării: Vă întreb, domnule prim-ministru, dacă poziția dumneavoastră este una prin care să vă asumați deschis o discriminare la adresa celorlalte județe ale țării? Înțeleg că lucrurile care se întâmplă în Timișoara vă amuză, cel puțin în parte. Ce ar trebui să facem noi, ca vasluieni, pentru a beneficia de aceeași atenție din partea dumneavoastră, iar problemele județului cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor să vă fie aduse la cunoștință în același mod, în fiecare dimineață? Vă garantez că nu veți mai fi amuzat”.

Deputatul a ținut să atragă atenția și asupra faptului că premierul modifică regimul investiției necesare pentru realizarea variantei ocolitoare Bârlad de la o lună la alta. Mai exact asupra faptului că Grindeanu nu a prevăzut fonduri pentru execuția investitiei în Legea bugetului de stat. Presiunea locuitorilor l-a făcut apoi să o scoată la licitație, în condițiile în care majoritatea politică a respins inclusiv amendamentele lui Daniel Olteanu cu privire la finanțarea ei.

„Dacă ceea ce se întâmplă în Timișoara, domnule prim-ministru, vă amuză pe alocuri, vreau să vă spun că legătura județului Vaslui cu vestul, pe DN 2F, se face pe un podeț, pe o improvizație cu o bandă pe sens, asta în situația în care reușești să ajungi cu autoturismul întreg în acest punct. Și credeți-mă, vasluienii nu consideră deloc amuzantă această situațieʺ, a susținut Daniel Olteanu.

Deputatul a avut un mesaj și pentru liderii PSD și ALDE. A atras atenția președinților celor două partide, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tărcieanu, că vasluienii nu au nevoie de un prim-ministru căruia funcționarii îi fac în fiecare dimineață revista presei din județul natal, pe banii tuturor românilor, ci de un prim-ministru al întregii Românii. Olteanu consideră că reducerea decalajelor economice și a discrepanțelor regionale se face cu un prim-ministru preocupat în aceeași măsură de problemele fiecărui județ: Vrem și noi, vasluienii, 20 de minute în fiecare dimineață în agenda premierului, așa cum acesta oferă cu generozitate unui singur județ, pe banii contribuabililor din toată țara. Faptul că județului Vaslui nu i-a fost alocat nici un leu pentru execuția unor proiecte de infrastructură, prin fișele de obiectiv ale Ministerului Transporturilor, arată că Vasluiul este, din păcate, unul dintre județele pentru care premierul a decis că nu-l interesează să primească, în fiecare dimineață, informațiile cu ceea ce se întâmplă.ʺ

Daniel Olteanu, deputat PNL꞉ ʺMarile găuri negre din economie nu sunt, în niciun caz, în Vaslui!ʺ

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția asupra atitudinii iresponsabile a Guvernului, care preferă să achite datorii de miliarde de lei în contul anumitor companii aflate în subordinea unor ministere, în loc să investească în infrastructura de la nivelul județelor izolate și marginalizate. În cadrul declarației politice susținute ieri în plenul Camerei Deputaților, Daniel Olteanu a subliniat că acest tratament discriminatoriu, care îi vizează în special pe locuitorii județului Vaslui, unde guvernanții acoperă lipsa de investiții prin declarații referitoare la cheltuielile sociale, trebuie să înceteze.

Există foarte multe dezbateri cu privire la modul în care județe rămase în urmă, din perspectiva dezvoltării, aspiră pe nedrept resurse de la bugetul de stat, în ceea ce privește cheltuielile sociale. Olteanu și-a susținut încă o dată poziția și a argumentat că în cazul județului Vaslui putem vorbi, mai degrabă, de o politică programată de izolare, cu zero investiții în infrastructură prin Ministerul Transporturilor, inclusiv în 2017. Deputatul consideră că adevăratele găuri negre nu sunt însă aceste zone sărace și abandonate, unde cheltuielile cu asistența statului sunt foarte mici, în comparație cu ceea ce se întâmplă, spre exemplu, în București și la nivelul unor companii care țin de ministere.

Conform unor date recente, datoriile RADET către ELCEN, două companii de care depind căldura și apa caldă a bucureștenilor, sunt de 3,6 miliarde lei. Practic, vorbim de o restanță a unei societăți deținute de cea mai bogată administrație locală, către o companie a Ministerului Energiei. Această datorie a fost acumulată în condițiile în care excedentul de la nivelul Primăriei Generale a capitalei, de-a lungul ultimilor ani, se ridică la aproape 1 miliard de lei. “În acest context, a accepta ca Ministerul de Finanțe să achite, ca garant, rate de milioane de euro pentru creditele contractate de ELCEN, întrece orice logică.ʺ, a declarat Daniel Olteanu, care apreciază că aceste sume sunt de neimaginat pentru locuitorii județului Vaslui.

Conform acestuia acești bani ar ajunge pentru toate variantele ocolitoare din județ (Vaslui, Bârlad, Huși), care sunt amânate sau nu se execută din lipsă de fonduri. “Ne aflăm, din nou, în situația în care celor bogați li se permite să nu achite nota de plată pentru ceea ce consumă, iar celor săraci li se refuză orice investiție în infrastructură”, a mai spus acesta.

Datoriile acumulate ca urmare a faptului că Bucureștiul nu-și achită facturile la energia termică, aceste 3,6 miliarde lei, depășesc toate investițiile în infrastructura Moldovei din ultimul deceniu, iar Moldova are o populație de peste două ori mai mare decât a capitalei. Olteanu atrage atenția că această situație trebuie să înceteze, iar facturile trebuie plătite de toată lumea, nu doar de cei din zonele sărace. “Vasluienii, moldovenii, dacă doriți, nu mai sunt dispuși să accepte acest tratament discriminatoriu, această minciună care li se servește de la centru. Găurile negre din economie există, dar nu sunt, în niciun caz, în Vaslui!ʺ, a susținut Daniel Olteanu, în plenul Camerei Deputaților. (G.P)

Premieră în județul nostru꞉ Deputatul Daniel Olteanu cere socoteală Ministrului Energiei pentru penele de curent care lasă vasluienii în beznă, deși plătesc facturile la timp

Deputatul liberal Daniel Olteanu consideră că ministrul Energiei, Toma – Florin Petcu, trebuie să dea socoteală pentru desele întreruperi în furnizarea energiei electrice, care au loc în aproape toate localitățile din județul Vaslui. Este pentru prima dată când un politician local ia atitudine publică împotriva “mamutului” E-ON, operatorul local de rețele de distribuție de gaze și energie electrică.

În ultima sa interpelare adresată guvernanților, Olteanu i-a cerut ministrului să prezinte lista investițiilor anuale asumate de către E.ON, de la momentul privatizării, în infrastructura de distribuție a energiei electrice din județul Vaslui, dar și modul în care instituțiile statului (de exemplu, Ministerul Energiei sau ANRE) au urmărit respectarea acestor obligații. De asemenea, liberalul l-a rugat pe Toma – Florin Petcu să comunice exact care sunt măsurile concrete pentru despăgubirea consumatorilor din județul Vaslui care, cu toate că plătesc în fiecare factură o componentă destinată strict realizării unui anumit plan de investiții la nivelul infrastructurii de distribuție a energiei electrice, nu beneficiază de modernizarea acestei infrastructuri.

Daniel Olteanu a spus că i s-ar părea firesc ca “toate sumele achitate în contul acestei modernizări de infrastructură, sume care au fost încasate, dar neutilizate sau utilizate în alte scopuri, să fie returnate vasluienilor sau aceștia să fie scutiți parțial de la plata facturilor, până la momentul la care investițiile asumate de către distribuitor ajung la nivelul sumelor bugetate, de la momentul privatizăriiʺ.

Ministrul Energiei va trebui să răspundă și dacă a trimis vreodată Corpul de Control la instituțiile care urmăresc respectarea obligațiilor asumate de către E.ON și care nu au luat măsuri, astfel că, luna trecută, s-a ajuns la situația inacceptabilă în care Bȃrladul, un oraș cu zeci de mii de locuitori, a fost izolat complet timp de 24 de ore, cu serviciile publice nefuncționale, iar unele comune din jur au rămas în beznă mai bine de 10 zile.

ʺPenele de curent au devenit, din păcate, un fapt obișnuit pentru locuitorii întregului județ Vaslui și reprezintă una dintre principalele nemulțumiri ale celor care mi se adresează în cadrul întâlnirilor pe care le am la sfârșit de săptămână, în calitate de parlamentar, dar și în mediul online, prin intermediul rețelelor de socializare. Principala cauză, pe lângă fenomenele naturale꞉ starea infrastructurii administrate de E.ON (Delgaz Grid). În condițiile în care tariful energiei electrice achitate de consumatori include, an de an, și investițiile pe care și le asumă distribuitorul de energie electrică, cred că nerealizarea acestor investiții, bugetate în fiecare an, reprezintă un prejudiciu direct adus vasluienilor. I-am adresat domnului ministru Petcu mai multe întrebări, în numele tuturor vasluienilor care se simt nedreptățiți pentru că, deși plătesc la timp facturile la energia electrică, rămân tot mai des, în ultima vreme, pe întuneric. Vă voi comunica răspunsurile și justificările celor de la Ministerul Energiei de îndată ce le voi aveaʺ, a mai spus Daniel Olteanu.

El a subliniat că vasluienii vor ști astfel ce investiții ar fi trebuit realizate la nivelul județului Vaslui, de la momentul privatizării E.ON, și ce procentaj din această sumă a fost investit în mod real în județul Vaslui, în aceeași perioadă. (Mara GRIGORIU)

Deputatul liberal Daniel Olteanu, despre dezastrul de pe DN 2F: ʺLegătura județului Vaslui cu vestul țării, o pată pe obrazul Guvernului!ʺ

Deputatul liberal Daniel Olteanu solicită Guvernului demararea de urgență a lucrărilor de reabilitare și modernizare a DN 2F, legătura județului Vaslui cu vestul țării, drum care, la sfȃrșitul săptămȃnii trecute, a fost blocat mai bine de 24 de ore din cauza unui pod rupt de viitură. În cadrul declarației politice susținute astăzi în plenul Camerei Deputaților, Daniel Olteanu a atras atenția că, în viitor, vasluienii ar putea rămȃne izolați complet de restul țării din cauza dezinteresului majorității politice, dar și a incompetenței responsabililor din Ministerul Transporturilor și de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, care aleg improvizațiile în locul investițiilor.

ʺPrecipitațiile care au căzut în ultimele zile au scos la iveală o realitate pe care nu o mai putem trece cu vederea: faptul că legătura unui județ întreg, Vasluiul, cu vestul țării, stă într-o improvizație. Dacă responsabilii care au administrat, timp de ani întregi, drumul național DN 2F au crezut în deviza „merge și așa”, natura le-a arătat și ne-a arătat că „așa nu mai merge!”. Am încercat, cu mijloace parlamentare, să îndrept această situație, dar amendamentele aduse Legii bugetului de stat, prin care am solicitat sume corecte, de bun-simț, pentru reabilitarea DN 2F, au fost respinse.

I-am adresat apoi interpelări domnului ministru al Transporturilor, în condițiile unor declarații publice ale subordonaților, cu privire la precaritatea unor poduri. Nu am primit încă niciun răspuns. Natura nu a mai avut însă răbdare cu majoritatea politică și cu ministrul Transporturilor.

Acesta este contextul în care improvizația, puntea, podețul, spuneți-i cum vreți, dintre localitățile Vladia și Străminoasa, la granița județelor Vaslui și Bacău, a fost luată de ape. Natura a certificat ceea ce contribuabilii din zonă știau: că legătura județului Vaslui cu vestul țării e o improvizație de mulți ani, și că e doar o chestiune de timp până când noi, vasluienii, vom fi rupți total de restul țării. Am vorbit cu mai mulți localnici, care și-au exprimau speranța ca precipitațiile să ia cu totul DN 2F, pentru că de circulat e imposibil. Nu am nicio considerație pentru oficialii guvernamentali care evită DN 2F, un drum pe care contribuabilii își distrug mașinile personale, nu cele achitate din bani publici.ʺ, a susținut deputatul Daniel Olteanu, care consideră că atitudinea Guvernului față de vasluieni este una inacceptabilă.

ʺMărturisesc că nu cunosc o situație similară la nivel național, în care un județ riscă să fie izolat de restul țării din cauza unor improvizații. Ce pretenții să mai avem noi, cei din Moldova, la autostrăzi peste munți, în condițiile în care incompetența responsabililor și dezinteresul majorității politice fac ca vasluienii să fie abandonați cu anii? Domnilor guvernanți, vă reamintesc că județul Vaslui se află încă în România. Modul în care este privită de la București o zonă de graniță a Uniunii Europene este o rușine europeană! Vă rog, domnilor guvernanți, revizuiți-vă atitudinea, renunțați la cârpeli și, dacă tot este prioritate la categoria sa în Masterplanul General de Transport, demarați de urgență lucrările de reabilitare și modernizare a DN 2F, legătura județului Vaslui cu vestul țării!ʺ, a declarat Daniel Olteanu, în plenul Camerei Deputaților.

”Nu pot fi solidar cu incapabili să ia poziție publică împotriva PSD, față de care au arătat, de fiecare dată, o atitudine umilă și serviabilă”

Declarația de presă a deputatului PNL Daniel Olteanu, față de excluderea lui Gabriel Beraru, viceprimarul comunei Tăcuta, din Biroul Politic Județean.

”Constat însă, cu indignare și îngrijorare, că, la doar cȃteva săptămȃni de la instalare, conducerea nelegitimă a Organizației PNL Vaslui continuă seria abuzurilor începute în perioada de organizare și desfășurare a alegerile interne. Excluderea domnului Ion Gabriel Beraru, viceprimar al comunei Tăcuta, este un exemplu al ofensivei conducerii contestate a PNL Vaslui de epurare a organizațiilor locale și de îndepărtare a liberalilor de PNL.

Aceasta este semnificația acțiunilor la care am asistat săptămȃna trecută, departe de ceea ce înseamnă aplicarea unor decizii corecte, statutare, în urma unei analize obiective a activității din fiecare organizație.

Cum altfel poate fi calificată excluderea din Consiliul Local și din organizația PNL Tăcuta a unui membru care și-a dovedit loialitatea și a adus rezultate pentru organizația din care face parte, atȃt în campania pentru alegerile locale, cȃt și în cea pentru parlamentare? Aceasta este răsplata care îi așteaptă pe cei care muncesc pentru PNL Vaslui?

Le reamintesc tuturor celor care consideră că funcțiile politice deținute temporar (pentru care nu au primit nici măcar girul majorității) le oferă dreptul de a-și impune, prin forță, punctul de vedere, că un asemenea comportament nu face decȃt să destabilizeze organizațiile locale și afectează grav credibilitatea Organizației Județene a PNL.

Retragerea sprijinului politic ca urmare a unor frustrări personale reprezintă o amenințare la adresa tuturor liberalilor care și-au adus contribuția, de-a lungul timpului, la creșterea și consolidarea organizațiilor locale și, implicit, a celei județene. Epurarea unor membri valoroși nu este decât o formă evidentă de îndepărtare a tuturor liberalilor de PNL, care riscă să devină un partid fracturat ireversibil, în care își mai pot găsi locul doar oportuniștii sau cei care servesc, temporar, intereselor conducerii nelegitime de astăzi.

Atrag atenția că o conducere care nu are respect față de lege, statut și regulamente, nici față de toți membrii partidului, nu este o conducere liberală. Nu pot fi solidar cu asemenea ʺliberaliʺ, care au arătat că sunt incapabili să ia poziție publică împotriva principalului adversar politic, PSD, preferȃnd în schimb, de fiecare dată, o atitudine umilă și serviabilă. De asemenea, nu mai pot accepta lipsa de viziune și decizia politică îndoielnică, ambele sancționate deja în organizația PNL Bȃrlad, unde alegerea președintelui s-a făcut cu doar 80 de voturi, ceea ce dovedește că majoritatea liberală, alta decât grupul ales cu vot minoritar, nu mai tolerează minciuna și duplicitatea.

Preocupată să pornească „vȃnătoarea de vrăjitoareʺ în interiorul partidului, să amenințe și să intimideze membrii pe care altădată se sprijinea, conducerea nelegitimă a Organizației Județene a uitat (nu vrea sau nu poate?) să lupte pentru vasluieni și pentru comunitățile locale. În această situație, îndepărtarea liberalilor de PNL devine inevitabilă și ar putea avea consecințe iremediabile.

Daniel OLTEANU,

Deputat PNL de Vaslui”

Nelu Tătaru a reușit să fie ales președinte pe județ la PNL, după ce Daniel Olteanu și susținătorii săi, scârbiți de abuzurile acestuia, l-au lăsat să candideze de unul singur

de Ionuț PREDA

Conferința Județeană a PNL de alegere a noii structuri de conducere a fost una cu scandal, în condițiile în care singurul contracandidat al președintelui interimar al partidului, deputatul Daniel Olteanu, a părăsit sala, alături de susținătorii săi, printre care și 10 primari. Olteanu i-a acuzat pe organizatori de încălcarea statutului, în condiții în care, în opinia sa, nu s-a respectat termenul legal de convocare a conferinței de alegeri interne la nivel de județ.

Deputatul Daniel Olteanu, singurul parlamentar PNL din județ, a părăsit, alături de alte câteva zeci de liberali, sala în care s-a organizat Conferința Județeană de alegere a noii structuri de conducere a PNL. Deși și-a depus candidatura pentru președinția filialei județene, alături de liderul interimar Nelu Tătaru, deputatul liberal a preferat să nu asiste la desfășurarea ședinței. El i-a acuzat pe organizatori de încălcarea regulamentelor și statutului partidului.

Daniel Olteanu a ieșit din Sala Sporturilor din Vaslui, acolo unde s-a desfășurat Conferința Județeană, după ce și-a rostit discursul, prin care și-a acuzat o parte din colegi de minciună, ipocrizie și fariseism. ”Explicația pentru care județul Vaslui este reprezentat de o singură voce liberală în Parlament, a mea, este distrugerea ideii de echipă. Îi acuz de distrugerea echipei PNL Vaslui pe cei care, uitând că adversarul e PSD, își caută adversari printre colegi. Am fost întrebat, la rândul meu, de nenumărate ori în ultima perioadă, de ce nu reacționez atunci când sunt atacat cu murdării nedemne, cu injurii, numai și numai cu minciuni. Aș ști cum să răspund, dar am un principiu la care nu vreau să renunț, acela că nu-mi atac colegii, pentru că nu ne rezolvăm problemele din familie dacă dăm foc casei. Cine crede că soluția este să ne atacăm între noi, vă rog să-l priviți atent și să vă întrebați ce interes îl mână în luptă… Trebuie să tragem toți la aceeași căruță, pentru locuitorii județului Vaslui, nu să-i vindem pe ei și să ne vindem colegii. Vreți să arăt ipocrizia, minciuna, fariseismul unora care vă cer acum votul? Nu voi face asta, se știu ei, îi știți și dumneavoastră”, a declarat, la începutul Conferinței Județene Daniel Olteanu.

”Alături de colegii mei nu am putut legitima cu prezența noastră o ședință nestatutară”

După ce a părăsit sala, parlamentarul liberal și-a explicat reacția pe care a avut-o și acuzele aduse unora dintre colegii săi, printr-o declarație de presă: ”Modalitatea de organizare a acestei conferințe s-a dovedit a fi o încercare premeditată de a deturna alegerile interne din traseul pe care l-ar fi asigurat o competiție liberă, fiind o confirmare a abuzurilor care au debutat cu ocazia Conferinței Municipale a PNL Bârlad. Piedici, încălcări cu bună-știință de legi, regulamente și norme statutare, lipsă de respect față de membrii cu drepturi egale ai acestui partid, nenumărate încercări de dezbinare și, mai presus de toate, o campanie plină de ură la adresa mea și a tuturor celor care sunt lângă mine și care își doresc un PNL puternic, echilibrat și stabil la Vaslui. Acestea au fost caracteristicile ultimei perioade. Convocatorul pentru alegerile din organizația Bârlad, de săptămâna trecută, a fost întocmit în mod abuziv, de președintele interimar, prin obstrucționarea celor 200 de membri în exercitarea dreptului de vot, ceea ce m-a determinat să formulez contestație în fața Curții de Arbitraj a PNL, solicitând drept de vot pentru toți membrii organizației. Întrucât o pronunțare nu a fost dată până în prezent, mă văd nevoit să fiu alături de majoritatea organizațiilor din PNL Vaslui și să contest această Conferință Județeană. Convocatorul pentru Conferința Județeană trebuia, conform statutului și regulamentului PNL, dar și deciziei Nr. 9 a Biroului Permanent Național (BPN), să fie întocmit cu cinci zile înainte de Biroul Permanent Județean (BPJ), lucru care, de asemenea, nu s-a întâmplat. Sunt organizații locale care nu au fost anunțate. Alături de colegii mei nu am putut legitima cu prezența noastră o sedință nestatutară. Nu am putut gira prin prezența noastră un așa-zis convocator, întrucât îmi doresc sa aibă acces la procedura de vot fiecare organizație locală, acești membri din județ fiind baza și spiritul partidului. Este rușinos să le cerem votul în campaniile electorale, dar să le îngrădim dreptul la vot în PNL Vaslui”, a precizat Daniel Olteanu.

Cum au fost justificate abuzurile: ”Am apărat statutul partidului, care, e adevărat, are probleme, are lacune”
Replica la acuzele aduse a fost dată de către senatorul Nicoleta Pauliuc, președintele comisiei pentru organizarea alegerilor interne în PNL Vaslui.
”Îmi pare rău că Dan (n.r.-Daniel Olteanu) nu a înțeles un lucru pe care eu l-am spus de când am venit de la București. Alegerile nu se câștigă în Comisia de Organizare și Desfășurare a Alegerilor (CODA), ci se câștigă aici, în fața dumneavoastră. CODA a respectat statutul în litera și spiritul lui. Au fost contestații din ambele părți. Domnul Olteanu nu a înțeles că trebuie să respecte o decizie a CODA, că orice cotizație se plătește personal, nu prin borderou. Au fost contestații din partea domnului primar Boroș (n.r.-președintele Organizației PNL Bârlad, contestat de Daniel Olteanu), care a spus că alegerile le-a câștigat împreună cu oameni care au venit după el din alte partide. Aceste contestații sunt acum la Comisia de Onoare și Arbitraj…Ultima contestație pe care au făcut-o a fost aceea că convocatorul nu a fost făcut cu cinci zile înainte de alegeri. Nimic mai fals. Primarii domnului Olteanu m-au sunat la trei zile după ce convocatorul a fost întocmit să fie introduși pe ordinea de zi. Aici, într-adevăr, CODA și-a depășit atribuțiile și a permis membrilor PNL din comunele care nu au trimis convocatoarele conform statutului să participe la această conferință și să-și exprime votul. Da, domnule Olteanu, aici am încălcat statutul. Am mesajele dumneavoastră de luni noaptea, când îmi spuneați de ce trebuie să depună convocatoarele luni noaptea, nu marți. Convocatoarele se depun cu cinci zile înainte și am încălcat statutul. De numele meu nu-și bate nimeni joc. Nu am ținut cu nicio grupare, cum spune domnul Olteanu. Am apărat statutul partidului, care, este adevărat, are probleme, are atâtea lacune. Împreună le vom rezolva. Dar nu, în momentul în care simți că echipa ta nu te mai susține să spui că celălalt îți face o problemă”, a declarat senatorul Nicoleta Pauliuc.

După replica parlamentarului desemnat de conducerea centrală a partidului să se ocupe de alegerile de la Vaslui, cei peste 330 de membri prezenți în sală au votat conducerea organizației județene. Astfel, liderul interimar din ultima jumătate de an, Nelu Tătaru, a fost ales președinte cu 324 de voturi. Contracandidatul său, Daniel Olteanu, a primit din partea colegilor de partid doar nouă voturi, alte cinci fiind nule, în condițiile în care marea majoritate a susținătorilor lui nu au participat la vot sau au fost excluși din convocator pentru a fi împiedicați să voteze. Tătaru va fi ajutat la conducerea filialei de cei doi prim-vicepreședinți aleși, primarul de Bârlad, Dumitru Boroș, și liderul Organizației PNL Negrești, Cristian Rusu.

Comunicat de presa. Daniel Olteanu: ʺNu accept și nu voi lua parte la fraudarea alegerilor din PNL Bȃrlad!ʺ

“Alegerile care se vor desfășura astăzi, 11 aprilie, reprezintă o încercare abuzivă de preluare a puterii și de impunere a unui Birou Politic Local ilegitim, de către o grupare din Organizația municipală a PNL Bȃrlad care a încălcat grav toate principiile și normele statutare în vigoare, în ceea ce privește organizarea acestui scrutin.

Mai exact, această grupare a refuzat dreptul de participare la alegeri a sute de membri ai PNL Bȃrlad, care îndeplinesc toate condițiile pentru a-și putea exprima liber opțiunea politică. De asemenea, le-a îngrădit, în repetate rȃnduri, dreptul de participare tuturor celor care au dorit să își achite cotizațiile de membri, dar s-au lovit de uși închise la sediul organizației din Bȃrlad sau le-au fost refuzați banii, invocȃndu-se motive derizorii (de exemplu, că nu există chitanțiere!).

Mai mult, cele două documente în baza cărora s-a făcut convocarea membrilor pentru ședința programată inițial în data de 8 aprilie, și pentru cea de astăzi, 11 aprilie, nu respectă prevederile statutare și nici pe cele stabilite prin deciziile Comisiei de Organizare și Desfășurare a Alegerilor (CODA) Vaslui. Aceste documente pot fi considerate, cel mult, o selecție pe criterii părtinitoare a membrilor care ar putea asigura cvorumul ședinței de stabilire a unui Birou Politic Local convenabil actualei conduceri interimare a PNL Bȃrlad.

În aceeași cheie nestatutară, organizatorii acestui scrutin au ʺomisʺ să informeze toți membrii care se află în convocatorul întocmit aleatoriu, cu privire la data, ora și locul în care urmează să se desfășoare ședința de astăzi.

În aceste condiții și în fața tuturor abuzurilor menționate, în calitate de candidat la funcția de Președinte al Biroului Politic Local al PNL Bȃrlad, am sesizat Comisia de Arbitraj a PNL, Comisia Națională de Organizare și Desfășurare a Alegerilor (CODA) și CODA Vaslui în legătură cu interpretarea abuzivă și cu rea-credință a prevederilor cuprinse în Statutul Partidului Național Liberal, și nerespectarea dispozițiilor CODA Vaslui. Consider că, pȃnă la pronunțarea unui punct de vedere oficial din partea acestora, orice alt demers al actualei conduceri interimare a PNL Bȃrlad este ilegitim, imoral și complet nefondat.

Încercarea de astăzi, de a frauda aceste alegeri, se înscrie în seria acțiunilor fără precedent în județul nostru, la care am asistat în ultimele săptămȃni. Această campanie de denigrare, lansată împotriva mea, i-a vizat, în egală măsură, în amestecul fără noimă de minciuni și calomnii, pe toți cei care își doresc un PNL puternic și stabil, care trebuie să facă eforturi și mai mari acum pentru a-și recăpăta echilibrul și credibilitatea.

Le transmit celor care preferă atacul indirect și jignirile, în locul dialogului și competiției corecte, că au picat testul de maturitate și responsabilitate în fața colegilor și a alegătorilor noștri. Atunci cȃnd trișezi sau încerci să schimbi regulile în timpul competiției, atunci cȃnd refuzi sau încalci, după bunul plac, dreptul la exprimare al fiecăruia dintre participanți, așa cum s-a întȃmplat pe toată durata organizării acestui scrutin, nu înseamnă, oare, că ți-e teamă că înfrȃngerea bate la ușă?

Cred că alegerile interne din organizația PNL Vaslui ar fi trebuit să fie prilej de dezbatere și de analiză a ceea ce le propunem oamenilor, membri de partid sau nu, în următorii ani. Aceasta era competiția în care eu am intrat, și nu circul de astăzi. Fac apel la colegialitate și corectitudine și vreau să cred că astfel de murdării vor înceta; altfel, lucrurile sunt pe cale să degenereze iremediabil.

Sper ca apropierea celei mai importante sărbători creștine să vă dea tuturor puterea de a înțelege că, dincolo de orgolii personale, trebuie să rămȃnem oameni, și nu doar să pretindem că suntem.

Daniel OLTEANU,

deputat PNL de Vaslui,

candidat la funcția de Președinte al Biroului Politic Local PNL Bȃrlad

 

11 aprilie 2017

Daniel Olteanu꞉ „PNDL, demonstrația faptului că Guvernul a picat, în fața primarilor, examenul fondurilor europene”

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția asupra faptului că investiții ale comunităților locale, altfel eligibile pentru finanțare pe fonduri europene, vor ajunge să nu fie realizate din cauza promovării lor prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Astfel, atitudinea iresponsabilă a Guvernului, de a promova o sursă incertă de finanțare în detrimentul fondurilor europene, afectează în primul rând comunitățile locale, care vor fi văduvite de proiecte de dezvoltare.

PNDL, subliniază deputatul Olteanu, trebuie să susțină cele mai sărace comunități, precum cele din județul Vaslui, lipsite de oportunități, și nu proiecte ale unor municipii cu bugete importante, cu surse de finanțare existente pe programe europene. Parlamentarul liberal consideră că numărul mare de proiecte depuse pe PNDL, peste 10.000, arată limpede încrederea scăzută a autorităților locale în capacitatea Guvernului de a derula programele pe fonduri europene, miza absorbției fondurilor nerambursabile fiind doar declarativă.

“Informațiile făcute publice până acum arată că s-au depus peste 10.000 de proiecte în cadrul acestei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). În condițiile în care, teoretic, lista s-a închis de peste 10 zile, acestea ar fi trebuit deja să fie prezentate pe site-ul instituției responsabile, dar transparența nu este o calitate a actualului Executiv. Acest fapt nu face decât să alimenteze suspiciunile cu privire la alocarea politică a fondurilor. Numărul enorm de proiecte depuse în cadrul unei linii de finanțare care afectează bugetul de stat arată, însă, o realitate dramatică: o încredere minimă din partea autorităților locale în capacitatea acestui Guvern de a gestiona absorbția fondurilor europene. Cu siguranță, foarte multe proiecte depuse ar fi putut avea finanțare din fonduri europene. Mă refer aici, de exemplu, la proiectele pe apă și canalizare, care puteau fi incluse în Masterplanurile de la nivel județean, și depuse spre finanțare în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM). Deloc surprinzător, nu doar primăriile de comune, ci și primării de orașe relativ dezvoltate, inclusiv conduse de primari ai PSD, care dispun de un buget local consistent, și-au dat seama că fondurile europene sunt o iluzie la nivelul acestei guvernări, așa că au proiecte depuse pe PNDL. Au ajuns, probabil, la concluzia că e mai simplu să discute cu șeful de la partid o finanțare de la bugetul de stat”, a declarat Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Acesta a precizat că a asistat la situații stânjenitoare în campania dusă prin țară, în ultima perioadă, de doamna ministru Sevil Shhaideh, în care primari de orașe, membri ai PSD, i-au cerut acesteia finanțarea cu fonduri de la bugetul de stat a unor investiții care pot fi derulate cu fonduri europene. Olteanu și-a declarat intenția de a urmări modul în care proiectele unor comunități cu adevărat sărace și defavorizate, care în mod real nu au acces la fonduri europene, cum sunt multe din județul Vaslui, vor fi privite în cadrul PNDL.

Absorbția fondurilor europene este doar o prioritate declarativă, iar asta au simțit-o cel mai bine primarii, care au depus peste 10.000 de proiecte, pentru a primi finanțare de la bugetul de stat. Coincidență, ambele linii sunt gestionate de același minister! Multe dintre aceste proiecte depuse pe PNDL, mai ales cele de valoare mare, ar fi putut avea finanțare din fonduri europene. A nu promova absorbția acestor fonduri chiar de către Ministerul responsabil și a afecta bugetul de stat înseamnă mai mult decât incompetență, înseamnă o subminare, cu premeditare, a viitorului. Autoritățile locale știu însă că, la modul la care funcționează acum Guvernul, acesta e incapabil să le ofere garanții în derularea rapidă și corectă a proiectelor cu fonduri europene, și recurg la ultima lor șansă: alocările politice, prin PNDL.”, a mai declarat Daniel Olteanu.

Deputatul Daniel Olteanu către premierul Sorin Grindeanu: „Distanța Bârlad – Alba Iulia este mai mică decât distanța Alba Iulia – Budapesta, dar se parcurge într-un timp mai mare. Așa vreți să sărbătoriți centenarul Marii Uniri?”

Deputatul liberal Daniel Olteanu i-a adresat, la începutul acestei săptămȃni, o interpelare prim-ministrului Romȃniei, Sorin Grindeanu, în care vorbește despre ʺRomȃnia cu două vitezeʺ, ca rezultat al ʺpoliticii premeditate de izolare, de la nivel central, a celei mai sărace regiuni a țării, Moldovaʺ. Parlamentarul îi atrage atenția șefului Executivului că, în contextul apropierii Centenarului Marii Uniri, capitala Unirii din 1918, Alba – Iulia, este mai apropiată, ca timp de parcurgere, de Budapesta decȃt de Bȃrlad, deși distanța dintre cele două orașe este mai mică.

ʺDezbaterea publică referitoare la tema „Europa cu două viteze” trebuie să ne determine la o discuție în profunzime, pe un subiect cel puțin la fel de apăsător: „România cu două viteze”. Proiectul de buget pe care l-a propus Guvernul actual a prevăzut, prin fișele de obiectiv ale bugetului Ministerului Transporturilor, ZERO lei pentru execuția investițiilor în infrastructură în județul Vaslui. Inclusiv un obiectiv care, prin organizare, putea fi abordat în acest an, Varianta Ocolitoare Bârlad, a fost împins, ca termen de finalizare, până cel mai devreme în vara anului 2019, declarațiile publice ale responsabililor din cadrul DRDP Iași amintind doar de documentații. Această situație nu este o excepție la nivelul județelor din Moldova, regiune în care trăiește aproape un sfert din populația României, notează deputatul Daniel Olteanu, care subliniază că a încercat, în Parlament, ʺcorectarea politicii premeditate de izolare, de la nivel central, a celei mai sărace regiuni a țăriiʺ, prin amendamentele pe care le-a depus la Legea bugetului, care însă au fost respinse de către majoritatea condusă de PSD.

Parlamentarul liberal denunță lipsa de interes a Executivului pentru scoaterea Moldovei din izolare și susține că lipsa marilor investiții ale statului în Regiunea de Nord-Est nu poate fi justificată prin fondurile disponibile în cadrul Programului Operațional Regional (POR), destinate proiectelor autorităților locale. ʺAm luat act de preocuparea dumneavoastră, ca prim-ministru, în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, în condițiile în care v-ați referit, recent, la demararea proiectului Autostrăzii Timișoara – Belgrad, la sediul Consiliului Județean Timiș, instituție al cărei președinte ați fost. Pe de altă parte, doamna Ministru Sevil Shhaideh spune că «nu putem vorbi de o izolare a Moldovei», care ar avea disponibile fonduri de aproximativ 1 miliard de euro prin POR. Îmi doresc să cred că nu v-ați propus să transmiteți acest mesaj, că există fonduri alocate drumurilor județene sau spitalelor locale, iar acești bani suplinesc lipsa investițiilor în infrastructura feroviară și în autostrăzi, sau reabilitarea și modernizarea drumurilor naționale și europene. Domnule Prim-Ministru, înainte de a vorbi despre „Europa cu două viteze” vorbim, din păcate, din cauza modului în care ați abordat investițiile în infrastructură, de „România cu două viteze”. O Românie în care șantierele de autostrăzi, metrou, de modernizare a căilor ferate sunt o realitate și o Românie în care autoritățile locale sunt în competiție pe proiecte de drumuri comunale și județene.ʺ, scrie deputatul Daniel Olteanu.

Acesta îi cere premierului Sorin Grindeanu lămuriri în legătură cu strategia Guvernului actual în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii în Regiunea de Nord-Est, situația marilor investiții derulate în această zonă și posibilitatea de recuperare a minusurilor istorice pe care le-a acumulat Moldova la capitolul infrastructură. ʺDomnule Prim-Ministru, vă rog să precizați un calendar pentru anii 2016 – 2020 al marilor investiții în infrastructură (autostrăzi, drumuri naționale, drumuri europene, căi ferate, aeroporturi), indiferent de sursa de finanțare, la nivelul județelor Bacău, Botoșani, Buzău, Galați, Iași, Neamț, Vaslui, Vrancea. De asemenea, vă rog să comunicați strategia punctuală pe care o are Guvernul condus de dumneavoastră, prin măsuri specifice, la nivelul Regiunii Nord-Est, de a recupera decalajul față de media națională, în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, în condițiile în care doar la nivelul județului Vaslui, având în vedere populația și bugetul total al Ministerului Transporturilor, ar fi trebuit să existe, în 2017, lucrări în execuție de 100 milioane euro (zero, în realitate).ʺ

În același timp, deputatul Daniel Olteanu, ca membru al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, îi atrage atenția prim-ministrului că ʺaceastă abordare, de a abandona Moldova în ceea ce privește marile lucrări de infrastructură, este o vulnerabilitate la adresa securității naționale, transformându-ne într-o Românie „cu două viteze”. În contextul centenarului Marii Uniri, în 2018, vă rog să precizați când (anul, luna) considerați că distanța Bârlad – Alba Iulia (485 km, 6 h și 14 minute, estimarea din prezent) va fi parcursă într-un timp mai scurt decât distanța Alba Iulia – Budapesta (507 km, 5 h și 14 minute, estimarea din prezent)?ʺ.

Deputatul Daniel Olteanu: „Primarii dedicați comunității trebuie motivați prin salarii să facă performanță în continuare!ʺ

Deputatul liberal Daniel Olteanu susține că nivelul actual de salarizare a primarilor este derizoriu, care nu corespunde eforturilor pe care mulți dintre ei le fac pentru comunitate și nu încurajează performanța în administrația publică locală: ʺFuncția de primar presupune o responsabilitate foarte mare, pe care nu putem să o negăm sau să o neglijăm. Așa cum sunt pentru creșterea salariilor în sănătate și învățământ, pentru o lege a salarizării care să aducă echilibru în sistemul bugetar, cred că este nevoie și de o remunerație corectă, majorată, pentru cei care răspund de soarta unei comunități de mii sau zeci de mii de oameni. De la proiecte de milioane de euro în infrastructură, derularea unor finanțări cu fonduri locale, guvernamentale sau europene, gestionarea corectă a sute, poate mii de cazuri sociale, mai ales într-un județ ca al nostru, tot stresul cauzat de cele mai mici probleme pentru care, de multe ori, e arătat cu degetul primarul – toate acestea nu pot fi remunerate cu salariile de acum. Nu i se poate cere unui primar care câștigă lunar 2-3.000 de lei să facă performanță pentru comunitate, cu toate problemele foarte complexe și diverse pe care trebuie să le gestioneze.ʺ

Parlamentarul liberal consideră că o lege corectă a salarizării primarilor ar aduce rezultate vizibile în comunitățile vasluiene și i-ar motiva pe aleșii locali să facă performanță. ʺVrem de la primari «să aducă bani» în comunitate, vrem să ne crească nivelul de trai, însă, de multe ori, sunt situații care nu depind de ei, ci de Guvern. Ca parlamentar, în cele trei luni, am ales să am o activitate prin care să vin săptămânal în ajutorul primarilor, cu teme punctuale legate de județul Vaslui, de modul în care ne tratează Guvernul. Am avut, de asemenea, o serie de întȃlniri de lucru în comune, în cadrul cărora am discutat despre problemele și proiectele locale. Primarii cu care am interacționat nu au program de opt ore, pot spune că nu au nici weekend, de multe ori îi găsesc pe teren sâmbătă și duminică. Pentru acești primari dedicați comunității, mereu în căutare de soluții și mereu „în priză”, nivelul de salarizare de acum e foarte scăzut. Avem nevoie de primari care să fie concentrați la ceea ce trebuie să facă, nu să fie frustrați că iau salarii mici și răspund de soarta a mii de oameniʺ, a mai declarat Olteanu, care subliniază că electoratul îi sancționează prin vot pe cei care nu fac performanță.

Amendamentul la proiectul de lege pentru aprobarea OUG 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care prevede majorarea cu 30%, din bani de la buget, a salariilor aleșilor locali, va fi dezbătut și votat în Parlament în perioada următoare.

Daniel Olteanu, replică acidă la adresa ministrului MDRAPFE, Sevil Shhaideh

Deputatul PNL de Vaslui Daniel Olteanu s-a declarat consternat de ultimele declarații ale ministrului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE). Sevil Shhaideh a spus că ar trebui să „eliminăm orice discuție că guvernul ignoră Moldova”. În sprijinul declarațiilor sale, doamna ministru aduce faptul că Regiunea Nord-Est ar avea cea mai mare alocare din cadrul Programului Operațional Regional, un program dedicat autorităților locale.

Mesajul oficial al PSD pentru Moldova: «Știm că nu vă facem autostrăzi, mulțumiți-vă cu drumuri județene și comunale!». Atrag atenția reprezentanților Guvernului că se află într-o eroare fundamentală și că nu fac decât să confirme astfel faptul că Moldova este și va rămâne izolată. Am subliniat în intervențiile mele publice, inclusiv în Parlament, dezastrul promovat de PSD la nivelul marilor investiții în infrastructură, prin bugetul pe 2017. Conform fișelor de obiectiv ale Ministerului Transporturilor, județul Vaslui va avea parte de ZERO lucrări în execuție în ceea ce privește construirea sau modernizarea infrastructurii. 435.000 de vasluieni sunt uitați total de Guvern. Aceeași situație e întâlnită și în alte județe ale Moldovei, ceea ce înseamnă că un sfert din populația țării beneficiază de sub 5% din totalul marilor investiții în infrastructură”, a declarat Daniel Olteanu.

Acesta consideră că sumele avansate în cadrul Programului Operațional Regional nu sunt un cadou, ci reprezintă o consecință a faptului că Regiunea Nord-Est a reușit să ocupe un loc fruntaș în absorbția fondurilor europene derulate în cadrul execuției 2007 – 2013, multe axe de finanțare fiind suprasubscrise.

Ceea ce spune acum doamna ministru Shhaideh, foarte grav, este că POR, un program prin care pot fi modernizate, de exemplu, drumuri județene, poate înlocui dezastrul de la nivelul marilor lucrări de infrastructură. Ce ar putea să înțeleagă un investitor de aici? Că va trebui să accepte că-i este imposibil să fie competitiv, din cauza dezastrului de la nivelul infrastructurii feroviare, a lipsei autostrăzilor, și că va trebui să fie satisfăcut că vor fi modernizate câteva drumuri județene și comunale, de parcă industria Moldovei ar trebui să facă export pe drumuri județene și comunale!”, a mai declarat deputatul.

Conform acestuia modernizarea micii infrastructuri este firească și este meritul autorităților locale că reușesc să epuizeze fondurile europene în acest domeniu. Astfel, izolarea Moldovei este cauzată de faptul că Guvernul a tăiat regiunea de pe lista marilor proiecte de infrastructură, acele proiecte care cresc cu adevărat competitivitatea zonei și atracția pe care ar putea-o avea pentru investitori.

„Solicit Guvernului PSD să arate responsabilitate, iar această responsabilitate nu înseamnă a transmite mesaje de genul: «aveți bani de drumuri județene și comunale, de asta nu vă facem autostrăzi». Strategia PSD de a ține Moldova în izolare este o palmă nemeritată dată celei mai sărace regiuni, iar explicațiile despre înlocuirea finanțărilor destinate autostrăzilor cu acelea pentru drumuri comunale și județene descalifică acest Guvern. Am arătat că, atunci când avem parte de aceleași reguli, putem face performanță”, a concluzionat Daniel Olteanu.

Țigănie făcută de gașca lui Nelu Tătaru la întâlnirea cu Raluca Turcan! De ce nu a avut curaj președintele liberalilor vasluieni să dea ochi cu șefa sa de partid?

de Simona MIHĂILĂ

Haos, scandal, țigănie – așa poate fi descrisă atmosfera care a dominat întâlnirea de vineri seară dintre Raluca Turcan, liderul PNL din România, și liberalii vasluieni. Deși evenimentul fusese anunțat din timp de staff-ul de la București, Nelu Tătaru, președintele interimar al organizației județene, nu a îndrăznit să dea ochii cu șefa lui de la centru, dând bir cu fugiții, ca de fiecare dată când treburile partidului îi solicită prezența.

Scandalul de vineri seară, întreținut de o mână de turbulenți, este expresia a ceea ce se întâmplă în PNL Vaslui din decembrie, de când Tătaru a aflat că nu a mai fost ales senator și a refuzat să se mai implice în chestiunile organizatorice din partid, dând naștere la tensiuni nemaiîntâlnite până acum în sânul organizației județene. Cea mai mare parte a primarilor liberali din județ, adică 14 din totalul de 20, s-au desolidarizat de Tătaru și, odată cu ei, majoritatea membrilor de partid. Toată lumea așteaptă cu nerăbdare alegerile ca să-l schimbe pe acesta.

În ciuda relației defectuoase cu liberalii, Nelu Tătaru visează să fie ales președinte al filialei județene. El va candida la șefia organizației județene, avându-l contracandidat pe deputatul Daniel Olteanu.

Disensiunile au fost mai mult decât vizibile în timpul vizitei Ralucăi Turcan. Șefa de la centru a liberalilor a asistat la o țigănie în toată regula provocată de mica gașcă a lui Tătaru. Aceasta nu s-a dat în lături în a contesta în gura mare prezența celor de la București. Nu au lipsit agresiunile verbale, huiduielile și chiar înjurăturile. Ca la ușa cortului!

”Ca pe stadion s-au comportat colegii noștri. Parcă erau niște huligani. Țipau, urlau, fluierau. Ne-a fost rușine de oaspeții de la București”, ne-a declarat unul dintre liberalii prezenți la sedință.

 

Alegeri transparente, coșmarul găștii lui Tătaru

 

Spiritele s-au inflamat de-a dreptul după ce Raluca Turcan, lămurită pe deplin de haosul de la Vaslui, a pus piciorul în prag și a cerut ca până luni (astăzi) liberalii să desemneze comisia care să se ocupe de alegerile locale de partid. Ca soluție de echilibru ea a propus ca această comisie să fie formată din șapte membri: trei susținători ai lui Olteanu, trei ai lui Tătaru, iar președinte să fie o persoană neutră de acest conflict.

Dacă tabăra Olteanu a îmbrățișat pe loc această soluție echitabilă, susținătorii lui Tătaru au luat foc. Nu este niciun secret pentru nimeni că o desfășurare transparentă a alegerilor nu l-ar avantaja pe Nelu Tătaru, capitalul de simpatie de care se bucură Daniel Olteanu fiind net superior. Propunerea lui Turcan a căzut ca un trăznet, gruparea minoritară a lui Tătaru văzându-și compromise planurile de a aranja alegerile după propriile reguli.

Indignată, gașca pro-Tătaru, în mijlocul căreia s-a remarcat și primarul Dumitru Boroș, care a venit de la Bârlad cu o galerie gălăgioasă după el, a părăsit sala. Agitatorii au constatat însă că lumea nu e dornică să le urmeze exemplul. Disperarea lor de a rupe adunarea a căpătat accente comice la un moment dat: intrau și ieșeau fără rost din sala de ședință, îi îndemnau pe cei rămași să se ridice și să plece, îi trăgeau la propriu de mânecile hainelor, huiduiau etc. Zgomot și poale în cap – rețeta tipică aleasă în general de cei nesiguri de forța lor.

Țigănia de la PNL Vaslui s-ar putea încheia odată cu organizarea alegerilor interne. Astăzi la ora 10, Raluca Turcan ar trebui să intre în componența comisiei care se va ocupa de acest demers. În caz contrar, alegerile de la Vaslui vor fi organizate de o comisie numită de la București.

Daniel Olteanu: ʺPSD a început deja să ofere pretexte pentru lipsa investițiilorʺ

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția că întârzierea aplicării măsurilor promise de PSD în programul de guvernare e cauzată de promisiunile fără acoperire ale actualului Executiv, și nu de cele 9 zile în care președintele Klaus Iohannis a analizat bugetul, înainte de a-l promulga.

În cadrul declarației susținute marți în plenul Camerei Deputaților, parlamentarul a cerut miniștrilor să prezinte, în locul pretextelor și scuzelor pentru lipsa de rezultate din primele luni de guvernare, stadiul în care se află lucrările de infrastructură, investițiile cu fonduri de la buget și măsurile de creștere a ratei de absorbție pentru fondurile europene. Acesta consideră că ultimele zile ne-au oferit, din partea unor lideri ai PSD care au și responsabilitatea implementării programului de guvernare, primele tentative de a justifica eșecul. A criticat vehement faptul că pe unii dintre aceștia s-au referit, mai voalat sau mai direct, la presupusa întârziere a măsurilor promise de PSD, din cauza datei la care domnul președinte Klaus Iohannis a promulgat bugetul.

„Vă reamintesc că între votul bugetului în Parlament și promulgarea sa de către președinte au fost doar nouă zile. Cine își poate închipui că acest interval, până la urmă firesc, de analiză a unui buget care se dovedește pe zi ce trece tot mai fantezist, împiedică autoritățile centrale și locale să-și ducă la capăt proiectele, ori este un fanatic al PSD, ori e rupt de realitate. Ambele categorii sunt tolerabile, însă nu și atunci când au ca reprezentanți înalți demnitari sau funcționari, care ar trebui să lucreze ceva mai mult și să facă politică mai puțin. Nici nu am intrat bine în martie și au apărut scuzele, de fapt pretextele”, a declarat Daniel Olteanu.

Conform acestuia nimeni nu împiedică mai mult acest Guvern să lucreze decât propriul program și propriile limite. Olteanu i-a indemnat pe miniștri să dea drumul proiectelor, să facă licitațiile, sa demareze lucrările, să monitorizeze execuția și să plătească facturile: Asta așteaptă primarii de la dumneavoastră, nu pretexte copilărești, despre cele 9 zile care ar fi dat peste cap proiecte de miliarde de euro. Nu vă cred nici primarii, nici electoratul. Lăsați pretextele și apucați-vă de treabă, întrucât campania s-a încheiat demult. Lăsați vizitele electorale prin țară, pentru că promisiunile nu țin loc nici de venituri la buget, nici de locuri de muncă bine plătite. Două luni de contabilizat minusuri e prea mult chiar și pentru electoratul pe care l-ați dus în eroare”, a mai declarat Olteanu.

Acesta a spus că așteaptă ca în locul scuzelor minișțrii să vorbească despre progresul în execuția lucrărilor de infrastructură, despre progresul investițiilor cu fonduri de la buget, despre creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene în regiunile slab dezvoltate, cum este zona Moldovei, și județul Vaslui în special.

Deputatul Daniel Olteanu a cerut Guvernului să accepte la finanțare toate proiectele depuse de primarii vasluieni în 2017, în cadrul PNDL

Deputatul liberal Daniel Olteanu a susținut ieri o declarație în plenul Camerei Deputaților în care a solicitat finanțarea integrală a proiectelor depuse, în acest an, de unitățile administrativ-teritoriale din județul Vaslui în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, în condițiile în care zona nu se află pe harta investițiilor derulate de Ministerul Transporturilor în 2017. Parlamentarul a subliniat rolul de antrenare pe care îl au proiectele de infrastructură în dezvoltarea economiei regionale, aratȃnd că, acolo unde lipsesc marile investiții ale statului, Executivul are obligația să finanțeze masiv proiectele publice de valoare mai mică, indiferent de culoarea politică a inițiatorilor.

ʺSuntem 435.000 vasluieni, după domiciliu, și, din tot bugetul Ministerului Transporturilor, de miliarde de euro, pentru obiectivele din județul Vaslui nu există surse de finanțare în 2017 pentru proiecte în execuție. Pentru cel mai avansat proiect, Varianta ocolitoare Bârlad, ni s-a dat un nou termen – 2019, ceea ce înseamnă o asumare a faptului că actualul Guvern pasează responsabilitatea finalizării către viitorul Executiv. Celelalte obiective ori sunt „în aer” și li se caută finanțare (de pildă, Varianta ocolitoare Vaslui), ori există doar la nivel de întreținere (Drumul Național Vaslui – Bacău), ori nu există deloc. Ceea ce se speră e doar reactualizarea unor studii de fezabilitate sau găsirea unor soluții de finanțare. Sunt puși pe lista de așteptare tot românii care au fost abandonați”, a declarat Daniel Olteanu.

În aceste condiții, Programul Național de Dezvoltare Locală ar putea fi un instrument prin care să fie echilibrate investițiile, la nivelul celor mai sărace comunități. Județul Vaslui a încheiat anul 2016 cu peste 400 de proiecte acceptate la finanțare și sper că și actualul Guvern va înțelege că, pentru a nu abandona cu totul această zonă, trebuie să finanțeze masiv proiectele publice locale, mai ales acolo unde lipsesc marile investiții ale statului.

Deputatul Daniel Olteanu consideră că este o obligație a Guvernului să finanțeze lucrările în derulare și să accepte la finanțare toate proiectele județului Vaslui care îndeplinesc condițiile, din punct de vedere al documentațiilor, indiferent de punctaj. Acesta crede că a pune unitățile administrativ-teritoriale din Vaslui să concureze între ele, în condițiile în care statul taie județul de pe lista marilor investiții în infrastructură, ar fi o greșeală impardonabilă. Nu există un clasament al sărăciei, tot județul este abandonat.

“Evident că ar putea crește taxele și impozitele colectate din această zonă, dar e imposibil cu o infrastructură la pământ. E imposibilă orice intenție de stimulare a investițiilor private de la nivel local, în condițiile în care statul a uitat de crearea sau modernizarea legăturilor județului Vaslui cu Vestul. Văd extrem de firească, așadar, ca o măsură de echilibrare, deși incomparabil mai mică din perspectiva efortului bugetar, finanțarea integrală a proiectelor depuse de unitățile administrativ-teritoriale din județul Vaslui în cadrul PNDL. De la necesitatea obținerii autorizației sanitare de funcționare de către unitățile de învățământ și până la drumuri locale și județene, toate sunt prioritare și trebuie finanțate”, a mai declarat Olteanu.

În același timp, Guvernul trebuie conform spuselor acestuia să aibă în vedere faptul că tăierea județului Vaslui de pe lista celor care beneficiază de mari proiecte de infrastructură nu va face decât să apese și mai tare bugetul alocat asistenței sociale.

Deputatul Daniel Olteanu (PNL), răspuns adresat academicienilor semnatari ai apelului „Identitate, Suveranitate și Unitate Națională”

Deputatul PNL Daniel Olteanu a susținut luni o declarație în plenul Camerei Deputaților, ca reacție la apelul adresat societății de către mai mulți academicieni. Deputatul liberal a transmis că apelul „IDENTITATE, SUVERANITATE ȘI UNITATE NAȚIONALĂ” ar trebui îndreptat către Guvern și PSD, care se fac vinovați de adȃncirea graniței dintre Estul și Vestul țării, prin alocarea discreționară a fondurilor de la bugetul de stat.

”Unitatea națională și eliminarea dezbinării din societate sunt teme pe care le putem aborda politicianist sau, dacă există responsabilitate, le putem aborda pragmatic. În acest sens, bugetul de stat, în forma în care a fost propus și votat, este primul și cel mai important exemplu al transformării românilor în cetățeni privilegiați și cetățeni de categoria a doua, prin politica majorității guvernamentale.

Consider că, prin promovarea unor politici de acordare discreționară a fondurilor de la bugetul de stat, ajungem ca județe precum Vaslui, Botoșani, Neamț sau Vrancea să suporte cheltuielile municipiului București sau ale județelor bogate. Atunci când, din bugetul Ministerului Transporturilor, pe fișe de obiective de investiții, rezultatele sunt zero kilometri de infrastructură în cele mai sărace județe ale țării, cele mai izolate în același timp, nu putem aduce în discuție teme precum „unitatea națională”. Atunci când Guvernul decide că românii se împart în două categorii, iar unii sunt mereu în rolul rudelor sărace și abandonate, nu putem vorbi de „unitate națională” decât ca slogan gol de conținut. Atunci când este refuzat orice amendament, făcut cu bun-simț, pentru a îndrepta această eroare și pentru a pune Moldova pe hartă, nu putem vorbi de „unitate națională”.

Cred că apelul domnilor academicieni trebuie să aibă un singur destinatar: Guvernul României. Este cel care, prin bugetul alocat infrastructurii, a decis că direcția județului Vaslui este spre Est, nu spre Vest.

Centenarul Marii Uniri ar trebui să însemne și altceva decât festivism și discursuri, ar trebui să ne facă pe toți mândri că suntem romȃni. Ar trebui, în egala măsură, să ne facă parte integrantă din aceeași Românie. Din păcate, nu putem fi solidari în momentul în care unii, prin politică de stat, ne izolează cu premeditare.

În clipa de față, există două Românii. Județul Vaslui face parte din acea Românie condamnată la sărăcie, care, chiar și în această situație, contribuie la bugetul național cu mai mult decȃt primește. O astfel de politică de stat nu este nici națională, nici europeană, ci, mai degrabă, un demers în măsură să adâncească și mai mult granița dintre Est și restul țării. Vrem și avem dreptul să simțim că facem parte din aceeași Românie, dar suntem trimiși către Est.

În concluzie, consider că apelul domnilor academicieni ar trebui îndreptat cu precădere spre cei care se fac vinovați de această dezbinare pe criterii politice, spre aceia care decid ca, în infrastructură, să ajungă miliarde de lei în București și zero lei în Vaslui. Dincolo de proclamații, aclamații, apeluri sau memorandumuri, Vasluiul, la fel ca orice alt județ din Răsăritul României, are nevoie de autentificarea dreptului legitim de a exista în Romȃnia.”, a susținut deputatul Daniel Olteanu.

Deputatul Olteanu despre alegerea viceprimarului de Bârlad: ”Avem de a face cu o gravă eroare de management politic!”

de Simona MIHĂILĂ

Deputatul PNL Daniel Olteanu a avut o reacție categorică în legătură cu situația jenantă în care s-au pus liberalii săptămâna trecută la Bârlad când, după ce au așteptat 25 de ani să ajungă la conducerea orașului și, după ce au mai tărăgănat încă o jumătate de an desemnarea viceprimarului, au reușit performanța de a-l pierde în favoarea PSD.

În mod clar, avem de a face cu o gravă eroare de management politic. Regret enorm ce s-a  întâmplat în ședința Consiliului Local. Nu am crezut niciun moment că se vor confirma informațiile publicate în presa locală, încă din vara anului trecut, referitor la înțelegeri și la trădări. S-a confirmat inclusiv persoana care a trădat (cezar Toporaș – n.r.) și inclusiv persoana care a ajuns viceprimar (Roxana Miron – n.r.). Este un lucru extrem de grav care prejudiciază enorm imaginea PNL Bârlad”, a declarat deputatul liberal în cadrul unei conferințe de presă susținută, ieri, la sediul PNL Bârlad.

Olteanu consideră că Toporaș ar fi trebuit să-și dea demisia și s-a arătat mirat că partidul este, în contiuare, fără reacție în fața acestei situații de necrezut.

Mă surprinde că cel vizat de colegii liberali și de presă n-a avut bunul simț să-și depună demisia, cum mă surprinde și faptul că nu s-a luat incă nici o măsură. Și nu mă refer doar la domnul primar Dumitru Boroș. Chiar dacă este vicepreședintele organizației județene, el nu este singur în partid. Există un Birou Județean, există un președinte. Se impune, fără doar și poate, o analiză a tot ceea ce s-a întâmplat. Dacș ziarele au scris ce urmează să se întâmple, dacă au fost colegi care au semnalat că va avea loc o trădare, dacă până și cel vizat a recunoscut, chiar nu înțeleg motivele pentru care nu se iau măsuri. Mi se pare o deficiență gravă a managementului politic în interiorul organizației județene a PNL!”, a mai precizat deputatul Daniel Olteanu.

Cezar Toporas

Alegerea viceprimarului de Bârlad a avut loc săptămâna trecută. Consilierii PNL l-au propus pe Iulian Bâca, în timp ce din partea PSD a candidat consilierul Roxana Miron. Aceasta a câștigat cu un vot în plus față de candidatul liberal, votul nefiind al independentului Bogdan Sârbu. Acesta le-a arătat ziariștilor buletinul de vot pentru a dovedi că a votat cu liberalii. Același gest a fost făcut de toți consilierii din PNL, mai puțin unul: Cezar Toporaș.

Zvonurile că Toporaș va trăda partidul pentru a sprijini PSD circulau încă din vara trecută. O parte a presei, inclusiv Est News, a scris despre asta. Conducerea PNL avea cunoștință de toate aceste informații, dar nu a făcut nimic pentru a schimba situația. Chiar în ziua alegerii viceprimarului, unii liberali i-au cerut primarului Boroș să retragă proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi, pentru ca partidul să se lămurească în legătură cu intențiile lui Toporaș, dar Boroș a refuzat.

Daniel Olteanu: ”Județul Vaslui este ras de pe harta României prin proiectul de buget propus de Guvernul PSD!”

Proiectul de buget propus de actuala guvernare a stârnit o reacție dură din partea deputatului Daniel Olteanu, care s-a arătat indignat de firimiturile aruncate în bătaie de joc pentru județul Vaslui. Nu că ar fi o noutate, dar parcă anul acesta sfidarea la adresa cetățenilor ce trăiesc pe aceste meleaguri este mai evidentă ca oricând.

Bugetul pe care Ministerul Transporturilor îl va avea la dispoziție arată clar că județul Vaslui este luat în râs. Singurul obiectiv din județ luat în calcul pentru finanțare este ”reabilitarea DN 24 limita de județ Galați/ Vaslui până la Crasna (km 51+000 – km 105+070) și DN 24B Crasna-Albița (DN 24B km 0+000 – km 47+881)”. Practic, vorbim de un proiect mai vechi, un rest de finanțare care ar fi trebuit alocat încă de acum câțiva ani. În rest, nimic pentru județul Vaslui! Nu tu reabilitarea atâtor drumuri și șosele naționale, nu tu construirea șoselei de centură a Bârladului, nimic, nimic…

Județul Vaslui este ras de pe harta României prin proiectul de buget propus de Guvernul PSD. Astfel, din fișele de obiectiv ale Ministerului Transporturilor aferente proiectelor derulate de acest minister, județul Vaslui primește 0,0035% (!!!) din sumele propuse, adică niște mărunțiș, o restanță pentru drumul Crasna – Albița. Primim de 700 de ori mai puțin față de cât ni s-ar putea aloca, dacă ar fi luată în considerare populația județului! Aș vrea ca toți vasluienii să știe această realitate șocantă: prin acest proiect de buget al Ministerului Transporturilor, propus de Guvernul PSD, noi întreținem zonele bogate, întreținem Bucureștiul și vestul țării! E o propagandă mincinoasă că Vasluiul este susținut. Nu, Vasluiul este jecmănit, sabotat, iar contribuțiile vasluienilor la bugetul național, așa cum sunt ele, mici, mari, merg către marile investiții din București și din Vest. Mă întreb dacă astea au fost promisiunile din campanie: să luăm din Vaslui și să alocăm pentru zonele bogate, București sau Vestul țării”, susține deputatul Olteanu.

Acesta a mai precizat că raportat la numărul de locuitori, județul Vaslui ar trebui să primească peste 470 milioane lei din bugetul marilor proiecte de investiții ale Ministerului Transporturilor. În schimb, se alocă puțin peste 600 mii lei! 600.000 lei din aproape 20 miliarde lei, cât ar avea anul acesta la dispoziție Ministerul Transporturilor la capitolul mari proiecte de investiții! În opinia deputatului liberal, sumele trimise de Guvern ca ajutoare sociale vasluienilor sunt mult mai mici – dacă se ține cont de raportul contribuții/beneficii – față de această gaură pe care o provoacă Ministerul Transporturilor.

Din proiectul de buget al Guvernului PSD lipsesc atât Varianta ocolitoare Vaslui, cât și Varianta ocolitoare Bârlad. După ce anul trecut s-au făcut pași pentru sprijinirea acestei zone, prin elaborarea unui Memorandum cu finanțări destinate exclusiv județului Vaslui, nu-mi imaginam că se va da cu piciorul eforturilor din 2016 și că va fi atât de rău cu actualul Guvern. Nu așa se guvernează, domnilor de la PSD, luând de la săraci și dând la bogați! Vă rog să înțelegeți că e o chestiune de securitate națională să investiți în legătura județului Vaslui cu Vestul. Și nu cerem decât ceea ce ni se cuvine! 600.000 lei, cât alocă Ministerul Transporturilor județului Vaslui pentru mari proiecte, reprezintă mai puțin decât sumele cheltuite pentru vizita în SUA a delegației PSD!”, a mai spus Olteanu.

Într-o încercare de a mai diminua din acest imens decalaj, deputatul Olteanu a inițiat șase amendamente prin care a solicitat finanțare pentru câteva din cele mai importante proiecte de infrastructură din județ: construcția șoselei de centură a Vasluiului și cea pentru Bârlad; reabilitarea și modernizarea drumului Iași – Vaslui – Bacău, proiect Trans Regio; reabilitarea DN11A Bârlad (limită E581) – Podu Turcului – Adjud; reabilitarea și modernizarea DN 24A Huși – Murgeni – Bârlad; construcția Drumului Expres Focșani – Bârlad – Albița, Coridorul IX Pan-European.

Amendamentele sunt făcute cu bun-simț, sumele cerute sunt strict pentru ceea ce se poate face în acest an, la nivel de documentații, studii, pregătirea licitațiilor sau începerea execuției, acolo unde lucrurile sunt mai avansate. Cum este cazul Varianta ocolitoare Bârlad, pentru care s-a decis în 2016 realizarea ei în regie proprie de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, iar acum a dispărut!”, a concluzionat Olteanu.

Deputatul liberal speră că toți parlamentarii de Vaslui, indiferent de culoarea lor politică, vor susține aceste amendamente. O altă himeră, am putea spune, atât timp cât interesele de partid au primat întotdeauna celor ale poporului. Ca să nu mai vorbim de faptul că deși Vasluiul a fost socotit dintotdeauna un județ roșu, pesedist, cu scoruri mari obținute pentru această formațiune politică, de fiecare dată a fost tratat la capitolul ”diverse” de cei ajunși la guvernare grație voturilor vasluienilor. Sunt peste 20 de ani de guvernare roșie, în care vasluienii au primit – drept răsplată pentru fidelitatea lor – câteva firimituri și acelea aruncate cu dispreț!

Olteanu și-a dat demisia din funcția de prefect de Vaslui

În cursul zilei de astăzi, Daniel Olteanu și-a dat demisia din funcția de prefect, după 7 luni în care a ocupat acest fotoliu, pentru a se dedica pregătirii campaniei electorale pentru alegerile parlamentare.

„Am primit, din partea Partidului Național Liberal, propunerea de a deschide lista candidaților pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare din acest an.  În acest context, am ales să renunț la funcția de prefect pentru a preîntâmpina apariția oricăror suspiciuni la adresa Instituției Prefectului, cu privire la activitatea acesteia, în general, și la organizarea alegerilor parlamentare de la sfârșitul acestui an, în particular”, a declarat Olteanu printr-un comunicat de presă remis astăzi. (George PROCA)

Tur de forță al prefectului Olteanu, în școli, la festivitățile de deschidere a noului an școlar

Pentru prima parte a zilei de deschidere a noului an școlar, prefectul Daniel Olteanu a ales să rămână în orașul natal pentru a fi prezent la festivitățile de deschidere organizate la Școala Gimnazială “Episcop Iacov Antonovici” (Școala nr. 8) și la Colegiul Național “Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad.

Festivitate CodreanuÎn mesajul adresat cu ocazia primei zile de școală, prefectul le-a mulțumit cadrelor didactice de la cele două instituții de ȋnvățămȃnt pentru eforturile deosebite de a menține la Bârlad tradiția învățămȃntului de calitate, în ciuda schimbărilor frecvente care s-au petrecut, în ultimele decenii, în sistemul de educație din Romȃnia.

De asemenea, prefectul Daniel Olteanu le-a adresat felicitări elevilor, pentru rezultatele obținute la învățătură și în cadrul concursurilor și olimpiadelor școlare, dar și părinților acestora, pentru modul în care îi sprijină și îi ȋncurajează pentru fiecare rezultat.

“Cred cu tărie că parteneriatul școală – elev – familie este unul de succes atȃt timp cȃt există implicare, respect și încredere în actul de educație, care este menit să pună în lumină tot ceea ce este mai bun din oameni. PerformanțăFestivitate Codreanu 1 înseamnă nu numai rezultate de excepție, ci și copii care au învățat să iubească școala, sǎ își dorească o competiție constructivă, elevi creativi, care apreciază cunoașterea și importanța ei pentru întreaga viață. Performanța este, însă, și meritul părinților, care au înțeles că trebuie să investească în educația copiilor, indiferent de costuri.”, a declarat prefectul Daniel Olteanu.

“Vă doresc tuturor mult succes în noul an școlar și multă putere de muncă! Sper să vă păstrați emoția și entuziasmul de astăzi pe toată durata celor două semestre, și să primiți cu mult curaj și bucurie provocările fiecărei lecții, competiții sau olimpiade la care veți participa. Totodată, sper să vă bucurați din plin de acești cei mai frumoși ani, dar să nu uitați că fiecare rezultat pentru care munciți este al vostru. Cu voi vă măsurați forțele și vouă vă testați limitele! Poate că drumul este dificil, dar este singurul de urmat”, a adăugat prefectul Daniel Olteanu.

”Mă bucur să constat că la Școala din Tăcuta s-au găsit cele mai bune soluții pentru ca parteneriatul școală – elev – familie să funcționeze”

În cursul după-amiezii,  prefectul județului Vaslui a fost prezent și la deschiderea anului școlar de la Școala Gimnazială “Sfȃntul Andrei” din Tăcuta.Festivitate Scoala 8 Birlad 1

“Sunt conștient de eforturile mari și continue pe care trebuie să le facă locuitorii din mediul rural, pentru a menține educația în limitele unui standard de calitate necesar anilor în care trăim. Îmi dau seama, în același timp, și de eforturile la fel de mari pe care trebuie să le facă toți cei din administrație, pentru a putea oferi fiecărui copil, fie el și din cel mai izolat cătun, șanse egale la viață și la educație. Pe lȃngă o finanțare mai consistentă și măsuri mai eficiente, gȃndite pe termen lung, cred că trebuie să ne propunem și o colaborare mai bună, atȃt la nivel local, cȃt și cu instituțiile și organizațiile non-guvernamentale, care pot fi implicate în modernizarea școlilor și îmbunătățirea sistemului de învățămȃnt. M-am bucurat să constat că Școala din Tăcuta este un exemplu ȋn acest sens, și că aici s-au găsit cele mai bune soluții pentru ca parteneriatul școală – elev – familie să funcționeze cu adevărat și să aibă rezultate frumoase. Mi-aș dori ca și celelalte comunități din mediul rural să acorde mai mult interes acestui parteneriat!”, a afirmat prefectul Daniel Olteanu, care le-a transmis elevilor din Tăcuta mult succes în noul an școlar și cȃt mai multe note mari.

Prefectul Daniel Olteanu întâmpinat cu pâine și sare la inaugurarea sucursalei din Perieni a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) „Elena Cuza” Bârlad

Prefectul Județului Vaslui, Daniel Olteanu, a fost prezent marți la festivitatea de inaugurare a sucursalei din Perieni a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) „Elena Cuza” Bârlad. A fost ȋntȃmpinat cu pâine și sare, de copii îmbrăcați în costume populare și, ȋmpreună cu președintele CARP Bârlad, Mihai Nicolaie, a tăiat panglica inaugurală a sediului ȋn care ȋși va desfășura activitatea noua filială CARP.

Inaugurarea sucursalei CARP din Perieni a fost urmată de sărbătorirea „Nunții de Aur” a membrilor CARP din comunele Perieni, Tutova, Grivița, Coroiești și Puiești, care au împlinit 50 de ani de la căsătorie. Ceremonialul religios și laic a avut loc la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, iar Prefectul Daniel Olteanu a fost unul dintre cei zece nași de cununie pentru cuplurile de vȃrstnici care au celebrat „Nunta de aur”.

La ceremonialul religios de sfințire a clădirii, care a fost oficiat de către un grup de preoți, ȋn frunte cu protopopul de Bârlad Vasile Lăiu, au participat reprezentanți ai autorităților publice din Perieni și din municipiul Bȋrlad, dar și localnici.

Au fost acordate diplome de onoare tuturor membrilor CARP care au aniversat cinci decenii de la căsătorie. De asemenea, Olteanu a primit din partea conducerii CARP medalia „Elena Cuza”, în semn de apreciere pentru implicarea în susținerea activităților Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Bârlad.

„Sunt deosebit de emoționat să mă aflu astăzi alături de dumneavoastră, ȋn calitate de părinte spiritual, mai ales că nu am știut de această ceremonie. A fost o surpriză minunată pentru mine, din partea conducerii CARP, ȋnsă mă bucur că v-am cunoscut și vă felicit pentru cei 50 de ani de căsnicie pe care i-ați aniversat. În zilele noastre, sunteți un exemplu de ȋnțelegere și de conviețuire ȋndelungată. Vă doresc tot binele din lume, sănătate și viață lungă ȋmpreună!”, le-a transmis Prefectul Județului Vaslui cuplurilor sărbătorite.

Asociația Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) „Elena Cuza” Bârlad a fost ȋnființată ȋn anul 1954, și numără, ȋn prezent, peste 30.000 membri, dintre care aproximativ 19.000 sunt din municipiul Bârlad, iar restul, din mediul rural. CARP Bârlad are 31 de sucursale deschise atȃt ȋn județul Vaslui, cȃt și ȋn țară. (G.P)

Prefectul Daniel Olteanu s-a întâlnit luni la Suseni cu primarii și viceprimarii din comunele Băcani, Ibănești, Alexandru Vlahuță și Bogdănița

Prefectul Județului Vaslui, Daniel Olteanu, a ȋnceput luni seria ȋntȃlnirilor de lucru cu reprezentanții administrației locale și liderii de opinie din comunitățile vasluiene, care au drept scop conștientizarea factorilor de decizie locali cu privire la necesitatea implicării lor active în viața socială.

Prima ședință de lucru s-a desfășurat luni, de la ora 13.30, la Suseni, comuna Băcani, unde au fost prezenți primarii și viceprimarii din comunele Băcani, Ibănești, Alexandru Vlahuță și Bogdănița, precum și secretarii primăriilor, agenți agricoli, asistenți sociali, medici și asistenți medicali, directori de școală, polițiști, profesori și preoți. În cadrul ȋntȃlnirii, care a durat trei ore, au fost luate ȋn discuție problemele punctuale cu care se confruntă cele patru comune, pe teme de educație, sănătate, protecție socială, siguranță publică, administrație și dezvoltare rurală, prin intermediul programelor de finanțare europeană.

În ceea ce privește domeniul educației, s-a discutat despre necesitatea asigurării transportului cu microbuze școlare a elevilor din mediul rural, care urmează cursurile liceale ȋn oraș, despre posibilitatea finanțării, din banii primăriei, a abonamentelor acestora, și despre problemele de funcționare ale rețelei de internet, care ȋngreunează desfășurarea testelor naționale. În ciuda finanțării insuficiente și a situației materiale dificile a elevilor de la sate, există și un exemplu de bună practică: școala din Bogdănița nu a ȋnregistrat niciun abandon ȋn ultimii 20 de ani.

La ședința de lucru s-a vorbit și despre situația doctorilor de la țară care, potrivit medicului de familie din comuna Băcani, Elena Dominte, sunt defavorizați din cauza condițiilor de lucru dificile, raportate la cele de la oraș. Dominte a afirmat că o creștere a „sporului de țară”, care este ȋn prezent de 5%, ar fi utilă medicilor din mediul rural, care au pe liste numeroși pacienți care se confruntă cu boli asociate bătrȃneții. Medicul a atras atenția celor prezenți cu privire la natalitatea ȋn scădere din comunele vasluiene.

Pe lista problemelor discutate s-au aflat și aspecte referitoare la paza comunală și introducerea sistemelor de supraveghere video, pentru reducerea numărului de infracțiuni, situația persoanelor fără venituri, care beneficiază de ajutor social potrivit legii 416/2001, demararea unor proiecte comunitare, cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale, și necesitatea creării unui grup de lucru informal, la nivel de comună, care să se ȋntȃlnească lunar și să analizeze problemele specifice, apărute ȋn fiecare comunitate.

Prefectul Daniel Olteanu le-a reamintit primarilor procedurile pe care aceștia trebuie să le urmeze ȋn caz de cutremur, inundații și caniculă, ȋn calitate de președinți ai Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență. De asemenea, reprezentanții autorităților locale au primit recomandări ȋn legătură cu soluționarea problemelor legate de registrul agricol, funcționarea Comisiilor Locale de Fond Funciar și Programul Național de Cadastru și Carte Funciară. Olteanu a menționat că ideea organizării acestui gen de ȋntȃlniri, cu membrii reprezentativi ai comunităților locale, s-a conturat ȋn timpul acțiunilor de căutare a celor doi copii din satul Micești, comuna Gherghești, care, fiind nesupravegheați de părinți, au dispărut de acasă, ȋn luna aprilie 2016. Băiețelul de trei ani a fost găsit fără viață, iar fetița de cinci ani, ȋn stare de șoc. Potrivit prefectului, situațiile dramatice de acest fel pot fi prevenite, dacă există o colaborare eficientă ȋntre toți factorii de decizie de la nivel local, colaborare care poate avea ca rezultat identificarea familiilor și grupurilor de risc. „Trebuie să avem curajul să vorbim despre vulnerabilitățile noastre, să nu le mai ascundem, să ni le asumăm! Cred că este mai mult decȃt necesar să avem o situație centralizată a cazurilor vulnerabile, fie că este vorba despre familiile care ȋși neglijează copiii, sau de adulții care sunt predispuși la fapte antisociale. Comunitatea locală poate să găsească soluții pentru aceste persoane, care se află ȋn diferite categorii de risc, dacă lucrează ȋmpreună. Aceste cazuri trebuie să fie monitorizate ȋn permanență, de către toți membrii comunității. Să acționăm acum, dacă nu vrem să reacționăm la momentul ȋn care se ȋntȃmplă lucrurile grave!”, a declarat prefectul Daniel Olteanu.

În urma dezbaterilor, a rezultat nevoia unei colaborări mai strȃnse, atȃt ȋntre factorii de decizie de pe plan local, cȃt și ȋntre aceștia și instituțiile statului.

La finalul discuțiilor, Prefectul Daniel Olteanu le-a mulțumit celor prezenți pentru participare și pentru opiniile exprimate. De asemenea, acesta i-a asigurat pe primarii prezenți la ȋntȃlnire că ușile Instituției Prefectului sunt ȋntotdeauna deschise pentru cei care au nevoie de sprijin, și că pot găsi oricȃnd ȋn prefect un partener pentru legalitate, consiliere și implementarea proiectelor pe care doresc să le inițieze, ȋn vederea dezvoltării comunităților din care fac parte. (G.P)

Prefectul Daniel Olteanu cinstește memoria eroilor români și organizează mâine manifestări

Instituția Prefectului – Județul Vaslui organizează vineri, cu sprijinul Consiliului Județean Vaslui, al Primăriei municipiului Vaslui și al Centrului Militar Județean Vaslui, manifestări omagiale, dedicate eroilor căzuți pentru Reȋntregirea Romȃniei, prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial.

Activitățile se vor desfășura, de la ora 10.00, la „Monumentul Eroilor căzuți la datorie în Primul Război Mondial”, amplasat în fața clădirii din Strada Ștefan cel Mare nr. 69 (fosta Casă a Armatei din municipiul Vaslui). În programul manifestărilor sunt incluse oficierea serviciului religios și păstrarea unui moment de reculegere ȋn memoria eroilor care au murit ȋn timpul Marelui Război, rostirea solemnă a numelor celor care s-au jertfit pentru Reȋntregirea Romȃniei, intonarea Imnului Eroilor, depuneri de flori și aprinderea de lumȃnări și candele la „Monumentul Eroilor”.

La eveniment sunt așteptați să participe reprezentanți ai autorităților locale și județene, reprezentanți ai unităților militare și ai Garnizoanei Vaslui, veterani de război și cadre militare ȋn rezervă și ȋn retragere, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai organizațiilor non-guvernamentale, mass-media și populația civilă din municipiul Vaslui.

Festivitățile de la Vaslui se ȋnscriu ȋn Programul național al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial, ȋn concordanță cu activitățile organizate de celelalte state europene, ȋn memoria tuturor celor care și-au pierdut viața pe front, ȋn perioada 1914 – 1916.

Avȃnd ȋn vedere importanța simbolică deosebită a Centenarului Marelui Război, Prefectul Județului Vaslui, Daniel Olteanu, a adresat tuturor reprezentanților administrației publice locale din județ rugămintea de a dispune luarea măsurilor care se impun pentru aducerea monumentelor, cimitirelor și parcelelor de onoare ale eroilor romȃni și străini la o stare de ȋntreținere corespunzătoare. „Marcăm, ȋn acest an, un secol de la intrarea Romȃniei ȋn Primul Război Mondial, prilej de cinstire a memoriei eroilor romȃni care au murit luptȃnd pentru libertate, credință, ȋntregirea neamului și a teritoriului național. Este datoria noastră, a urmașilor celor care s-au jertfit pentru țară, să respectăm atȃt actele istorice, cȃt și făptuitorii lor. Îngrijirea mormintelor ȋn care eroii Patriei ȋși dorm somnul de veci este gestul nostru firesc de recunoștință și, totodată, un act de educație pentru generațiile viitoare”, a afirmat Prefectul Județului Vaslui, Daniel Olteanu.

Mormintele și operele comemorative de război românești, precum și cele străine situate pe teritoriul României, sunt considerate așezăminte social – culturale, fiind supuse regimului juridic stabilit prin Legea nr. 379 / 2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, cu modificările și completările ulterioare. (G.P)

Senatorul Dan Marian îi cere public lui Daniel Olteanu, cel mai popular liberal din județ, să demisioneze din funcția de prefect!

de Simona MIHĂILĂ

Liberalii din județul Vaslui au bătut în cuie ordinea pe liste a candidaților la Senat și Camera Deputaților, organizația județeană a PNL devenind astfel prima care a finalizat competiția internă pentru alegerile parlamentare din această toamnă.

Ieri, cele trei structuri de conducere ale partidului – Comitetul Județean Executiv, Biroul Politic Județean și Colegiul Director Județean – au supus la vot listele cu candiații.

Peste 90% dintre membrii celor trei structuri au hotărât ca primul pe listă la Camera Deputaților să fie Daniel Olteanu, prefectul județului Vaslui, urmat de o persoană complet necunoscută în peisajul politic – o anume Oana Iovu, apoi, Nelu Tătaru, Nicu Ciupilan, Cristi Rusu, Sorin Radu, Gabriela Timofte, Valentin Dragomir, un membru al Organizației Județene de Tineret (ce urmează a fi numit în cursul acestei săptămâni), iar pe ultimul loc, Ionel Pasat.

Pentru Senat, ordinea candidaților pe liste este următoarea: Dan Marian, Gelu Veziteu, Mihai Ardeleanu și Cristiana Botan.

Senatorul Dan Marian, președintele organizației județene a PNL a declarat că Daniel Olteanu a fost informat despre decizia partidului: ”Îl invităm oficial pe Daniel Olteanu să renunțe la funcția de prefect al județului, să se reînscrie în partid și să candideze”.

Contactat de reporterii Est News, prefectul județului a spus că se simte cât se poate de onorat de decizia partidului: ”Sunt onorat! Le mulțumesc foștilor mei colegi din PNL pentru încrederea pe care mi-au acordat-o. Voi avea, mai întâi, câteva consultări, după care, în cel mai scurt timp, voi da un răspuns pe care îl voi face public”.

Primul loc pentru Camera Deputaților a fost vânat și de Corneliu Bichineț, care și-a autopropus candidatura, dar și de Iulian Bîca, propus de Dumitru Boroș, primarul Bârladului.

De altfel, negocierile pentru Bîca s-au derulat în paralel cu cele pentru funcția de viceprimar al Bârladului, subiecte care au băgat dihonia între liberali. Conflictul a escaladat săptămâna trecută, la ședința în care consilierii bârlădeni ar fi trebuit să aleagă viceprimarul.

Supărat că Dan Marian nu vrea să audă sub nicio formă de Bîca pentru Deputați, Boroș a refuzat să-l accepte pentru postul de viceprimar pe Corneliu Pleșu, preferatul lui Marian pentru această funcție. A retras proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi și s-a făcut nevăzut, refuzând orice discuție cu aripa pedelistă a partidului.

A urmat o ședință cu tunete și fulgere, a doua zi, la PNL, mai ales că Boroș a amenințat că demisionează din PNL dacă nuboros-marian1 i se acceptă una dintre cele două pretenții: fie Bîca la Deputați, fie o altă persoană decât Pleșu la viceprimar. Scandalul a ajuns și la urechile șefilor de la București. Scuturat bine de către aceștia, Dan Marian a făcut un pas înapoi. Plecarea lui Boroș din PNL ar fi produs un adevărat dezastru de imagine și ar fi periclitat serios rezultatul alegerilor parlamentare, mai ales că primarul a ajuns în sondaje pe o poziție superioară celei de care se bucură PNL.

În consecință, Pleșu a fost sacrificat, în locul său pentru funcția de viceprimar fiind numit Liviu Luca, un apropiat al primarului.

Olteanu, locomotiva liberalilor la alegerile parlamentare

Daniel Olteanu

Daniel Olteanu

Chiar dacă Boroș a obținut ce și-a dorit la primărie, el nu a renunțat la a-i cere partidului și să-l promoveze pe Bîca pe primul loc la Camera Deputaților. Propunerea i-a fost combătută în plenul ședinței de ieri, de la Vaslui, principalul motiv fiind că Bîca este complet lipsit de notorietate în județul Vaslui, prin comparație cu prefectul Olteanu, care se bucură, în plus, de un capital de încredere în continuă creștere.  El este favorizat atât ca notorietate, cât și ca popularitate, fiind extrem de simpatizat în comune, inclusiv în zona Hușului.

Drept dovadă că poziționarea lui Olteanu în capul listei de candidați pentru Camera Deputaților, a făcut ca lista să fie votată de peste 90% dintre liberali. Au existat doar patru voturi împotrivă, liberalii atribuindu-le grupării Boroș (Dumitru Boroș, Carmen Bularda, Liviu Luca și Iulian Bîca).

Soluțiile prefectului Daniel Olteanu pentru rromii din județul Vaslui

Mediatorii școlari și mediatorii sanitarii sunt mai mult decât necesari în sânul comunităților de rromi, acolo unde abandonul școlar, dar și carențele pe linie igienico-sanitră sunt probleme esențiale – aceasta este una dintre cele mai importante concluzii desprinse în urma unei ședințe a Grupului de Lucru Mixt pentru romi, aflat în coordonarea Instituției Prefectului – Județul Vaslui.

A fost luată ȋn discuție posibilitatea aprobării, de către Ministerul Sănătății, prin dispoziție, a angajării mediatorilor sanitari ȋn localitățile ȋn care numărul persoanelor de etnie romă este mai mare de 700, după cum rezultă din datelor deținute de Biroul Județean pentru Romi.

Potrivit inspectorului școlar responsabil cu problemele romilor de la Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, Sorinel Trufia, principala problemă a comunităților de romi rămȃne abandonul școlar, pe fondul situației financiare precare. Inspectorul a arătat că mediatorii școlari au un rol important ȋn conștientizarea populației de etnie romă cu privire la faptul că educația poate contribui la o mai bună integrare a romilor ȋn societate.

Daniel Olteanu, director AJOFMPrefectul Județului Vaslui, Daniel Olteanu, a menționat că, ȋn vederea elaborării unui plan de măsuri pentru reducerea abandonului școlar ȋn rȃndul etniei rome, nu trebuie neglijat rolul liderilor locali din comunitățile de romi: „Liderii comunităților de romi sunt adevărații factori de decizie care, dacă doresc să ajute etnia, trebuie să ȋnțeleagă cȃt de importantă este educația. Copiii romi, dacă vor să-și dea o șansă ȋn viață, trebuie să meargă la școală! Dacă reușim să găsim ȋmpreună soluții pentru abandonul școlar, vom rezolva și o parte din problemele legate de siguranța publică, protecția socială, starea precară de sănătate a populației rome și atitudinea generală față de societate!”

Prefectul Daniel Olteanu a subliniat că dorește ca identificarea nevoilor specifice etniei rome să se afle și pe agenda de discuții a ȋntȃlnirilor cu reprezentanții comunităților locale din județul Vaslui, care vor avea loc cu ȋncepere de săptămȃna viitoare: „În cadrul acestor discuții, ȋmi doresc să punem oamenii pe primul plan, și problemele cu care aceștia se confruntă, ȋnaintea oricăror teme referitoare la infrastructură sau proiecte de administrație locală. Dacă din zece probleme semnalate găsim rezolvări pentru trei sau patru, vom face un pas ȋnainte. Contez pe implicarea activă a liderilor de opinie, care trebuie să ȋși asume rolul de parteneri ai autorităților locale pentru sprijinirea tuturor celor care trăiesc ȋn comunități vulnerabile”, a precizat Prefectul Județului Vaslui, Daniel Olteanu. (George PROCA)

Șefii de la Protecția consumatorului Vaslui, luați pe sus de prefectul Olteanu: ”Mai lăsați magazinele sătești și treceți să controlați marile centre!”

de Bogdan RUSU

În timp ce multe depozitele de fructe și legume prosperă ilegal, prin tranzacționarea unor cantități uriașe de produse de proveniență dubioasă, Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorului (OJPC) îi îndoaie cu inspecțiile pe proprietarii de mici magazine sătești, care abia reușesc să supraviețuiască.

Cu toate acestea, comisarul șef adjunct Constantin Vasilache, șeful OJPC Vaslui se laudă cu mari realizări. Potrivit ultimei dări de seamă în fața prefectului, OJPC a efectuat luna trecută 19 controale doar pe segmentul legume/fructe, din care majoritatea în mediul rural. De asemenea, Vasilache nu a putut preciza concret ce controale sau câte inspecții a făcut OJPC-ul în depozite, piețe și în marile magazine din județ

Credeți că în magazinele sătești se întâlnesc marile probleme? Ce spuneți de depozitele en-gros și de marile piețe? Mă gândesc că acolo ar trebui făcute controale, căci în magazinele sătești care au cinci pâini și trei kilograme de mere la vânzare…  Cred că atenția dumneavoastră ar trebui să fie îndreptată spre marile centre comerciale și depozitele en-gros”, i-a sugerat prefectul Daniel Olteanu directorului OJPC Vaslui.

Prefectul de Vaslui s-a arătat de-a dreptul uimit de numărul uriaș de acțiuni de control făcute în  2015 de salariații  OJPC Vaslui. Este vorba de 2.258 de acțiuni de control, care culmea… au fost realizate de 5 salariați.

Potrivit comisarului șef Vasilache, fiecare din cei 5 inspectori a avut o medie de 50 de controale pe lună. Asta înseamnă că a fost vorba de două contoale pe zi/fiecare persoană. Wow!

Prefectura Vaslui reinstituie obiceiul întâlnirilor cetățenești la sate

Prefectul județului Vaslui, Daniel Olteanu, va organiza, începând cu luna septembrie, întâlniri civice în toate comunele județului, la care să participe primarul, viceprimarul, preoții, profesorii, polițiștii. Prefectul a spus că este vorba despre întâlniri restrânse, care au ca scop conștientizarea factorilor de decizie locali cu privire la necesitatea implicării lor active în viața socială, în vederea reducerii infracționalității.

”Vor fi întâlniri cu cei mai reprezentativi oameni din comune, care au un cuvânt de spus în comunitățile lor și se bucură de respectul cetățenilor. Este vorba despre primari, preoți, cadre didactice, polițiști, care se pot implica mai mult pentru prevenirea unor fapte reprobabile sau pentru rezolvarea problemelor care apar în societate. Nu vreau să ne întâlnim doar de dragul de a ne întâlni. Vrem ca aceste întâniri să aibă rezultate concrete”, a declarat prefectul județului Vaslui, Daniel Olteanu.

Prefectul a precizat că vor fi dezbătute probleme legate de protecția socială, de siguranța publică sau de respectarea drepturilor copiilor. În ultimul timp, prefectul s-a arătat îngrijorat de nivelul crescut al infracționalității în mediul rural și a declarat că trebuie luate măsuri în acest sens. (Razvan CĂLIN)

Prefectul Daniel Olteanu, la Palatul Parlamentului

Prefectul Județului Vaslui, Daniel Olteanu, a fost prezent, la începutul acestei săptămâni, la lucrările Forumului Administrației Publice Locale, desfășurat la București, la Palatul Parlamentului. El a participat la comunicările în plen și la atelierele de lucru unde au fost abordate subiecte referitoare la prioritățile guvernamentale în domenii cheie, care afectează dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

La evenimentul organizat de Guvernul Romȃniei, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, au participat președintele Romȃniei, Klaus Iohannis, prim-ministrul Dacian Cioloș și ceilalți membri ai Cabinetului, președinții structurilor asociative ale administrației publice locale, ambasadori, reprezentanți ai mediului academic și ai organizațiilor neguvernamentale, prefecți, primari și președinți ai consiliilor județene. În deschiderea lucrărilor, premierul Dacian Cioloș a subliniat necesitatea unei viziuni integrate pentru reformarea sistemului administrativ românesc, care poate să devină un aparat de lucru funcțional și eficient prin parteneriatul activ, transparent și durabil dintre administrația centrală și cea locală. De asemenea, prim-ministrul a arătat că este important să fie relansată dezbaterea cu privire la regionalizare, astfel încât proiectul să aibă continuitate și după alegerile parlamentare de la sfârșitul acestui an.

În cadrul atelierelor de lucru au fost luate în discuție aspecte referitoare la dezvoltarea economică și strategiile naționale în sprijinul autorităților locale, finanțările prin fonduri europene și de la bugetul de stat pentru dezvoltarea locală și regională, direcțiile strategice în agricultură, dezvoltare rurală și valorificarea capitalului natural prin economia verde, dar și probleme legate de cadastru, amenajarea teritoriului și urbanism.

Sesiunile de comunicări în plen au vizat Strategia de Dezvoltare Teritorială a României pentru orizontul de timp 2035, cu scopul de a valorifica oportunitățile și nivelul de dezvoltare al fiecărui teritoriu, aspecte normative și efecte practice privind transparența și managementul funcției publice în administrația locală, descentralizarea, autonomia locală, Codul Administrativ și Codul de Procedură Administrativă. (G.P.)

De astăzi, Bârladul are un nou primar: Dumitru Boroș, primul primar liberal după mai bine de o jumătate de secol

de Simona MIHĂILĂ

De astăzi, municipiul Bârlad va avea un nou primar ales și un nou Consiliu Local (CL). Dumitru Boroș, primul primar liberal după mai bine de 50 de ani, va depune jurământul în fața noilor consilieri locali, ce vor fi învestiți în cadrul unei ședințe speciale, programată să înceapă la ora 10. De la un asemenea eveniment nu putea lipsi prefectul Daniel Olteanu, cel care, la rândul său, a bifat o altă premieră după decenii întregi, fiind primul prefect pe care l-a dat Bârladul după o perioadă de peste o jumătate de secol.

elena-monu

Elena Monu

În ședința de astăzi, care va fi condusă cel mai probabil de decanul de vârstă al noului CL, respectiv Elena Monu, nu va fi desemnat și viceprimarul, aceasta urmând a face subiectul unui proiect de hotărâre viitor. În schimb, va fi stabilită componența comisiilor de specialitate, elementul de suspans fiind alegerea președinților acestora. De altfel, ”împărțirea” comisiilor a fost subiect de negocieri între cele două partide care formează CL (PSD și PNL). Complet lipsită de surpriză va fi ”alegerea” președintelui Comisiei de cultură. Liberala Elena Monu nu a făcut niciodată un secret că-și dorește cu ardoare această funcție și s-a declarat convinsă de sprijinul atât al colegilor de partid, cât și a celor din PSD. Dacă lucrurile nu vor lua o întorsătură neplăcută,, primirea funcției de președinte a Comisiei de cultură va fi cadoul perfect pentru ziua sa de naștere a decanei de vârstă a CL, pe care și-o sărbătorește chiar astăzi.

Noii consilieri locali ai Bârladului sunt: Cristina Tiron, Marin Bunea, Roxana Miron, Andrei Huiban, Dorin Apostu, Sorinel Rãducanu, Vasile Rosca, Georgicã Motrea, Catinca Popa si Constantin Gâlea (din PSD),  Elena Monu, Corneliu Plesu, Mihai Ardeleanu, Iulian Mihail Bâcã, Georgicã Florian Vulpe, Liviu Luca, Ionel -Marius Pasat, Cezar Toporas, Adrian Todireasa, Carmen Bularda (din PNL) și independentul Bogdan Ioan Sârbu.

Ore de coșmar la Serviciul de Înmatriculări Vaslui

Important! Dacă nu suportați căldura sau aveți afecțiuni care nu vă permit să stați în picioare peste 100 de minute, evitați Serviciul Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule Vaslui (SRPCIV). Ar fi mai bine să vă însoțească o persoană care să stea la coadă până vă vine rândul, pentru că altfel riscați să chemați ambulanța.

Condițiile oferite SRPCIV sunt din ce în ce mai greu de suportat mai ales pe timpul verii. Persoanele nevoite să apeleze la acest Serviciu trebuie să aștepte cu orele într-o căldură infernală până când singurul funcționar care se ocupă de înmatriculări le preia dosarul. Indiferent dacă vii mai dimineață sau mai spre prânz, vei găsi la coadă 15-20 de persoane transpirate din cauza căldurii și a nervilor. Cam două ore trebuie să petreci în aceste condiții dacă ai în față 10 persoane. Asta în cel mai fericit caz.

„Nu știu de ce nu se fac programări ca la Registrul Auto Român (RAR), unde totul funcționează bine. Am mai fost la Serviciul Înmatriculări și acum o lună și nu s-a schimbat nimic. Nici măcar panoul acesta, pe care nimeni nu-l ia în seamă. Aici scrie că dacă sunt mai mult de cinci persoane la ghișeu, este obligatoriu să se deschidă un al doilea ghișeu. Scrie frumos, dar nu se respectă nimic”, a declarat un domn din Bârlad, găsit de reporterul nostru la coadă pentru înmatricularea unui autoturism.

Serviciul inmatriculari 1Dosarele cu actele necesare înmatriculării mașinii erau preluate de un singur funcționar al Serviciului, care, în ciuda căldurii infernale și a aglomerației cu care se obișnuise, își făcea treaba corect și meticulos, având în vedere importanța corectitudinii datelor introduse în baza de date. Întrebat de ce este singurul funcționar care prelua dosarele pentru înmatriculare, subcomisarul de la ghișeu le-a sugerat oamenilor să sune la numărul de telefon special creat pentru sesizări.

Serviciul este în subordinea Prefecturii, așa că am încercat să aflăm care este punctul de vedere al prefectului Daniel Olteanu. În acest moment, la SRPCIV funcționează două aparate de aer condiționat, dar care nu fac față temperaturilor ridicate din ultimele zile.

„Cunosc problema disconfortului termic de la Serviciul Înmatriculări. Am achiziționat în urmă cu câteva zile aparate de aer condiționat, dar se pare că cei de acolo nu au reușit să le monteze încă, însă sper că în câteva zile situația se va îmbunătăți. În ceea ce privește numărul redus de angajați ai Serviciului, nu este treaba noastră, ci a Ministerului de Interne, care stabilește numărul de funcționari pentru acest birou”, ne-a declarat prefectul Daniel Olteanu.

Nu este lipsit de importanță mesajul scris cu litere de-o șchioapă pe unul din panourile de pe pereți, mesaj venit din partea Guvernului, din care cităm: „Aveți dreptul la o primire de calitate și noi susținem o serie de angajamente pentru a vă servi tot mai bine.” (Mihaela NICULESCU)

Ce le ”coace” Prefectura Vaslui traficanților și consumatorilor de droguri din județ! Planurile din biroul prefectului Olteanu!

de Răzvan CĂLIN

Instituția Prefectului de Vaslui își arată din nou determinarea și hotărârea ca războiul contra traficului și consumului de etnobotanice să se încheie cu o victorie clară împotriva acestui flagel care, în ultimul timp, s-a insinuat tot mai mult în comunitățile urbane din întreg județul. Printr-un comunicat de presă emis de Cancelaria Prefectului de Vaslui, Daniel Olteanu lansează din nou o chemare la luptă către toate instituțiile statului abilitate să intervină. Mai mult, prefectul de Vaslui a salutat implicarea cotidianului Est News în acest război, ținând cont de campania de presă pe care ziarul nostru o derulează de mai mult timp pe marginea acestui subiect extrem de delicat.

Olteanu afirmă că unul dintre articolele scrise pe această temă (”Bârlădenii se revoltă împotriva etnobotanicelor” – publicat în ediția din 15.04.2016) a avut un ”puternic impact emoțional asupra cetățenilor din municipiul Bârlad”. Seria de articole care a urmat a declanșat o reacție promptă din partea prefectului de Vaslui care a ținut să impulsioneze toate instituțiile ce pot face lumină în astfel de situații.

”Din analiza acestor materiale (de presă, n.r.) rezultă că tot mai mulți bârlădeni sesizează redacțiile ziarelor în legătură cu amploarea deosebită pe care a luat-o fenomenul etnobotanicelor în Bârlad, unde, datorită ineficacității autorităților, au apărut mai multe zone (adevărate fiefuri ale traficanților) unde se face trafic, fiind cumpărate frecvent asemenea produse în vederea consumului. Un aspect important ce se desprinde din conținutul articolelor este acela că, traficul și consumul de etnobotanice fiind în continuă creștere, cetățenii sunt nemulțumiți de autorități, care par a fi depășite de situație. În același timp, permanent apar diferite semnalări în presă privind persoane care sunt prezentate la Unitățile de Primiri Urgență (UPU) ale spitalelor, cu depresii și tentative de suicid, ca urmare a consumului voluntar de substanțe toxice, inclusiv de etnobotanice”, se spune în comunicatul de presă emis de Cancelaria Prefectului de Vaslui.

Este exact ceea ce reporterii Est News au semnalat în repetate rânduri prin intermediul articolelor de presă. Interesant este că la una dintre întrunirile de lucru convocate pe această temă de prefectul Olteanu, reprezentanții instituțiilor cu atribuțiuni în combaterea acestui fenomen infracțional au recunoscut că situația din teren este gravă. Autoritățile au sesizat la rândul lor că în ultimul timp traficul și consumul stradal de etnobotanice s-a intensificat, mai ales în Bârlad.

Prefectul de Vaslui salută campania de presă a ziarului Est News!

A fost momentul în care autoritățile – Poliția Națională, Jandarmeria Română, Poliția Locală etc. – au făcut front comun și au acționat simultan pe această linie. Lucru ce s-a văzut mai ales în cazul situației delicate din zona Casei ”Sturdza”, cunoscută drept unul dintre fiefurile traficanților și consumatorilor de etnobotanice. Așa cum am mai scris, polițiștii și jandarmii au acționat ferm în ultimul timp, astfel încât zona a fost ”deparazitată” de acești indivizi dubioși. Spre bucuria și ușurarea cetățenilor și oamenilor de bine ce locuiesc în această zonă centrală a Bârladului.

De altfel, prefectul Olteanu a lăsat clar să se înțeleagă că a înțeles mesajul pe care l-am transmis prin ultimul articol scris – „Ați văzut că se poate domnilor polițiști și jandarmi?! Fieful traficanților și consumatorilor de etnobotanice de la Casa Sturdza, anihilat de oamenii legii!”, marcând, practic, o primă victorie din acest război ce se anunță de durată: ”Acest articol pune în evidență caracterul obiectiv al mass-media și rolul activ al acesteia în a determina acțiuni coerente și sistematice ale instituțiilor abilitate în asigurarea ordinii și siguranței publice, a faptului că dacă se vrea se poate!”.

Toate instituțiile statului abilitate, chemate din nou la război!

Folosindu-se de acest prilej, prefectul de Vaslui a făcut o nouă mișcare și a solicitat în scris tuturor instituțiilor să își intensifice eforturile ”de război”: Consiliul Județean Vaslui, Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui, Poliția Municipiului Bârlad, Primăria Municipiului Bârlad, Poliția Locală Bârlad, Inspectoratul Județean de Jandarmi Vaslui, Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Vaslui, Direcția de Sănătate Publică Vaslui, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Vaslui, Colegiul Psihologilor din România – Filiala Teritorială Vaslui, Poliția municipiului Vaslui, Primăria municipiului Vaslui, Poliția Municipiului Huși, Primăria Municipiului Huși, Poliția Orașului Negrești, Primăria Orașului Negrești, Poliția Orașului Murgeni și Primăria Orașului Murgeni.

Deși a felicitat forțele de ordine pentru reușita în cazul zonei de la Casa ”Sturdza”, Olteanu a atras atenția acestora că nu este cazul să se culce pe lauri. Ci trebuie să acționeze în continuare, astfel încât lucrurile să nu degenereze din nou, iar ideea preconcepută conform căreia orice ”minune” românească nu durează prea mult să dispară pentru totdeauna din conștiința publică.

De asemenea, având în vedere concluziile de la întâlnirea de lucru din data de 17 mai 2016, prefectul Olteanu, a solicitat, încă odată, ca toate instituțiile implicate să efectueze analize proprii conform competențelor ce le revin prin acte normative, să elaboreze și să înainteze Instituției Prefectului propuneri care să stea la baza unui plan concret și coerent de acțiune, pentru prevenirea și combaterea consumului și traficului de droguri și substanțe etnobotanice (NSP). Mai mult, prefectul de Vaslui a readus în discuție necesitatea constituirii unui grup de acțiune și intervenție antidrog, ca mecanism instituțional în aplicarea Strategiei județene antidrog. În acest context a fost adresată rugămintea să fie realizate și comunicate analize și propuneri din care să rezulte următoarele aspecte: cauzele și condițiile care au condus și pot conduce în continuare la amplificarea și consolidarea consumului de droguri și etnobotanice, cu luarea în considerare a unei analize SWOT în acest domeniu (puncte tari și puncte slabe, oportunități și amenințări); măsurile organizatorice și de acțiune continuă, ori de intervenție rapidă, după caz, ce trebuie și pot fi luate de către autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului de droguri, etnobotanice și alte NSP; organizațiile neguvernamentale cu obiect specific de activitate, care ar putea fi atrase la colaborare în domeniul prevenției și terapiei antidrog.

Centre de zi pentru consilierea și sprijinul consumatorilor de droguri în toate orașele din județ!

Nu în ultimul rând, prefectul de Vaslui a propus și realizarea unui centru de zi Bârlad, Vaslui și Huși, precum și în orașele Negrești și Murgeni, care să ofere consumatorilor de droguri servicii complementare: cursuri de școlarizare și pregătire profesională, terapie ocupațională, grupuri de suport, servicii medicale, psihologice și sociale în vederea obținerii abstinenței pe termen lung și a reinserției sociale. În același timp, se urmărește crearea și operaționalizarea unei așa numite comunități terapeutice, în Bârlad, Vaslui și Huși, precum și în orașele Negrești și Murgeni, care să asigure, pentru o perioadă de la minim 3 luni până la 1 an, partea de intervenție specializată psiho-socială pentru menținerea abstinenței pe termen lung, concomitent cu dezvoltarea abilităților de reinserție familială și socială, prin psihoterapie, terapie ocupațională și alte metode cu eficiență dovedită în recuperarea persoanelor consumatoare de droguri.

Sunt luate în calcul și propuneri motivate pentru modificarea și completarea legislației în vigoare, care pot sta la baza creșterii eficienței și eficacității în lupta antidrog.

”Având în vedere importanța acestui demers și responsabilitatea de care trebuie să se dea dovadă, prefectul Daniel Olteanu adresează rugămintea tuturor reprezentanților mass-media, precum și întregii opinii publice, pentru a face propuneri și observații pertinente și utile, pe oricare dintre aspectele menționate mai sus, care să stea la baza configurării liniilor de acțiune ale instituțiilor abilitate cu prevenirea și combaterea consumului de droguri și substanțe etnobotanice în județul Vaslui. Orice propunere și observație poate fi transmisă în scris ori prin mail la adresa instituției: cancelarie@prefecturavaslui.ro”, se mai spune în comunicatul emis de Cancelaria Prefectului de Vaslui.

Sperăm, la rândul nostru, că acțiunile ferme ale autorităților locale se vor derula și pe viitor cu aceeași intensitate. Până la urmă, realitatea este că, din păcate, la români orice minune nu ține prea mult, dar cum speranța moare ultima, cetățenii de bună credință trag nădejde că lucrurile se vor schimba în bine odată pentru totdeauna. Altfel riscăm să vedem cum lipsa de reacție a autorităților transformă comunități liniștite, precum cea din Bârlad, în veritabile fiefuri infracționale.

Președinții secțiilor de votare au fost instruiți

Pentru o bună desfășurare a scrutinului electoral de duminică, președinții secțiilor de votare, locțiitorii acestora și operatorii de calculator au participat ieri la o ședință de instruire.

În cadrul acesteia, președintele Biroului Electoral Județean, judecător Diana Elena Sîrghi, a făcut o serie de precizări despre activitatea ce trebuie desfășurată de către președinții secțiilor de votare și locțiitorilor acestora, în diferite etape ale procesului electoral, pe baza reglementărilor legale. La final, operatorii de calculator selectați pentru secțiile de votare au fost instruiți în vederea funcționării, în condiții optime, a sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

olteanu“Este necesar ca președinții secțiilor de votare, locțiitorii acestora și toate persoanele implicate în desfășurarea alegerilor să dea dovadă de atenție și de răbdare, pentru a asigura corectitudinea și legalitatea scrutinului din 5 iunie 2016”, a declarat prefectul județului Vaslui, Daniel Olteanu.

Ultima simulare pentru verificarea acestui sistem informatic este programată pentru data de vineri, 3 iunie 2016. (G.P)

Ați văzut că se poate, domnilor polițiști și jandarmi?! Fieful traficanților și consumatorilor de etnobotanice de la Casa ”Sturdza”, anihilat de oamenii legii!

de Răzvan CĂLIN

Bârlădenilor care locuiesc în zonă nu le vine să creadă că de câteva zile, polițiștii și jandarmii au periat cartierul și au pus pe fugă găștile de indivizi dubioși care își făceau veacul pe acolo. Show-urile stropite cu alcool și etnobotanice au luat sfârșit, iar în locul și-au făcut apariția copiii care acum se pot juca liniștiți în fața blocului. Oamenii se tem că, în buna tradiție românească, ”minunea” nu va dura decât câteva zile.

casa sturdza1De vreo câteva zile, bârlădenii care locuiesc în zona Casei ”Sturdza” (inclusiv blocul ANL din apropiere) sunt de-a dreptul siderați pentru că lucrurile au intrat într-un normal pe care nu-l mai credeau posibil de ceva timp. Pentru a lămuri lucrurile din capul locului, vorbim despre faptul că zona este cunoscută de mult timp drept un veritabil ”fief” al traficanților și consumatorilor de etnobotanice. Nu știm cum se face, dar de vreo cinci zile, zona a început să arate ca un cartier normal, cu oameni civilizați și chiar ”plictisitori” de liniștiți.

Imaginea pe care o oferă acum această zonă este puternic contrastantă cu ceea ce bârlădenii care locuiesc în zonă (și nu numai) erau obișnuiți să vadă. Culmea, în locul găștilor de indivizi care mai de care mai dubioși, ”spânzurați” de gardul Casei ”Sturdza” precum cimpanzeii din jungla africană, au început să reapară grupurile de copii care își văd liniștiți de joaca lor nevinovată.

”Aproape că nu ne vine să credem că avem și noi câteva zile la rând în care a fost liniște complet. Adică a fost o atmosferă normală, fără răcnete, fără înjurături în gura mare, scandaluri. Nu am mai văzut nici o gașcă de derbedei de ăștia care să stea cu orele pe aici, să fumeze, să bea alcool sau chiar să tragă și prostii de astea de etnobotanice. Acum parcă îți mai vine să-ți trimiți copilul la apă sau la magazin, fără să stai cu teamă că se va lega vreo cineva de el. Nici nu mai trimiteam copii, de fapt, de mult timp, mai ales seara, pe la magazin la cumpărături, tocmai din cauza găștilor de golani care se adunau pe aici mai în fiecare seară. După ce se îmbătau și mai trăgeau și din țigările alea cu etnobotanice, parcă dădeau dracii în ei. Nu putea să treacă o femeie mai tânără sau o fată pe lângă ei că se și luau de ea. Acum, e altă treabă”, ne-a mărturisit unul dintre bârlădenii care locuiesc în zona respectivă.

Oamenii legii au făcut treaba pentru care sunt plătiți

Tot oamenii din zonă sunt și cei care ne-au oferit o explicație pentru această subită normalizare a situației. În ultima perioadă, Poliția Națională, Jandarmeria și Poliția Locală au început să-și facă cu adevărat datoria și s-au implicat de o manieră mai mult decât evidentă. Oamenii ne-au spus că zilnic, patrule mixte de oameni ai legii, au patrulat prin zonă, înăbușind în fașă orice tentativă de adunare în zonă a indivizilor dubioși care obișnuiau să acapareze zona. Mai ales începând de după-amiază și până casa sturdzatârziu după miezul nopții, când încinși de aburii alcoolului și etnobotanicelor provocau scandaluri după scandaluri, spre disperarea oamenilor de bine ce locuiesc în zonă. Puțini erau cei care îndrăzneau să le mai spună câte ceva acestor indivizi, mai ales că se adunau în număr foarte mare și erau extrem de agresivi. O agresivitate exacerbată și de alcoolul și drogurile ingerate.

Dar, uite că, susțin oamenii, polițiștii și jandarmii au reușit, în cele din urmă, să aplice legea și să facă ordine în zonă. Situația este cât se poate de surprinzătoare pentru că până acum, timp de ani buni, nimeni nu a mișcat un deget pentru a schimba lucrurile în bine. A fost nevoie ca oamenii să se revolte și de campania de presă susținută de cotidianul Est News pentru ca autoritățile să înțeleagă că e timpul să-și facă datoria. Căci altfel nu ne explicăm cum de ani la rând zona a fost la cheremul bețivilor, drogaților și infractorilor, totul derulându-se în buricul târgului și sub privirile neînțeles de impasibile ale oamenilor legii. Arareori vedeai câte o patrulă de polițiști sau jandarmi trecând prin zonă. Iar când o făceau, se întâmpla de obicei ziua, ori dacă era seară treceau impasibili pe lângă găștile de indivizi dubioși care își făceau de cap prin zonă.

”Începând de joia trecută (26 mai, n.r.), cam așa, au patrulat prin zonă la polițiști de nu-mi venea să cred. Și ziua și seara, noaptea, când ți-era lumea mai dragă, hop și domnii de la poliție. Cum vedeau că dădeau semne să se adune câte doi – trei sau mai mulți tipi de ăștia mai dubioși, cum îi lua la întrebări. Le-au luat datele de identitate, i-au luat la întrebări, nu știu exact ce le spuneau, dar cert este că nu i-au mai lăsat să se adune ciotcă pe aici prin zonă. Am rămas și eu și vecinii mirați și vă dați seama că nu putem decât să ne bucurăm. Nu știu cum să vă zic, dar parcă mai respirăm și noi aer curat. Că prea ne-am săturat de toți golanii ăștia care se adunau aici la noi. Nu mai încăpeai de răul lor. Locuiesc aici de peste 25 de ani aici în zonă și vă spun niciodată până acum nu a fost așa liniște în zonă. Până în urmă cu câțiva ani au stat aici țiganii din ghetou și se știe foarte bine ce coșmar am putut trăi în vecinătatea lor. După ce i-au mutat, am zis și noi că am scăpat, că vom trăi și noi decent. Da de unde, că au continuat să apară tot felul de indivizi dubioși, consumatori de alcool și de etnobotanice. Seară de seară se adunai aici, își făceau repede câte o țigară din aia și după câteva fumuri unii din ei începeau să leșine, să cadă din picioare, de veneau ambulanțele și-i culegeau de pe jos, ori alții o luau razna și făceau ca toți dracii”, ne-a mai povestit un localnic.

Oamenii se tem că ”minunea” nu va dura mult!

Faptul că polițiștii și jandarmii și-au făcut prezența în zonă și au acționat cu fermitate, a dus imediat la o schimbare în bine. Încet, încet, nu a mai fost zărit prin zonă nici un picior de individ dubios. Iar cartierul arată a unul normal, locuit de oameni decenți și nu a zonă rău famată pe care mai degrabă preferi să o ocolești, darămite să mai și locuiești acolo.

Pe cât de mulțumiți sunt de acțiunea fermă a oamenilor legii, pe atât de neliniștiți sunt pentru că temerea lor cea mai mare este că, potrivit tradiției românești, o minune nu ține prea mult.

”Ne este teamă că au făcut puțină ordine acum, așa de gura lumii și pentru că ați tot scris dumneavoastră despre calvarul pe care îl trăiam zilnic. Dar tare ne e teamă că derbedeii ăștia or să se întoarcă iar. Că poliția a venit câteva zile, i-a fugărit, dar ce garanție avem că nu se vor întoarce? Noi sperăm ca polițiștii și jandarmii să aibă în vedere această zonă în permanență. Pentru că e păcat să lași un asemenea loc, din centrul Bârladului, la cheremul unor infractori. Avem copii, avem familii și nu vrem să mai trăim cu frica în sân, în casa noastră. Să vină jandarmii sau polițiști și să nu le mai permită niciodată să stea pe aici!”, susțin cu tărie bârlădenii ce locuiesc în zonă.

În altă ordine de idei, nu putem să ne întrebăm de ce oamenii legii nu au acționat de această manieră până acum. Este clar că reacția lor este o urmare a presiunilor venite din partea comunității locale și în urma campaniei ziarului nostru. Ca să nu mai vorbim de faptul că prefectul de Vaslui, Daniel Olteanu, a avut o reacție fermă și a chemat la ordin tot ceea ce înseamnă structură cu atribuții în acest domeniu. Prefectul Olteanu a recunoscut că a luat act cu îngrijorare despre situația existentă la Bârlad în urma articolelor din cotidianul Est News și le-a cerut tuturor instituțiilor abilitate să treacă la fapte concrete și nu acțiuni desenate frumos pe tone de hârtie.

Dar, normal ar fi fost ca toate instituțiile statului să-și facă treaba fără ca nimeni să le tragă de mânecă și să le arate cu degetul ce se întâmplă chiar sub nasul lor. A fost nevoie ca oamenii, ajunși la capătul răbdării, să amenințe că-și vor face singuri dreptate, a fost nevoie ca jurnaliștii de la Est News să creioneze periodic situația alarmantă din teren, pentru ca cineva să înțeleagă până la urmă că trebuie luate măsuri. Prefectul de Vaslui a declarat război pe față contra traficului și consumului de etnobotanice și are în vedere chiar să facă demersuri pentru înăsprirea legislației în cazul celor ce produc și comercializează acest tip de stupefiante. În întreg județul, dar mai ales în Bârlad, consumul și traficul de etnobotanice a cunoscut o recrudescență fără precedent. La nivelul Bârladului, fenomenul a luat o asemenea amploare încât sunt zone bine definite în oraș (de genul celei de la Casa ”Sturdza”), cunoscute drept fief al consumatorilor sau traficanților de etnobotanice. Nu mai vorbim de faptul că ambulanțierii și medicii de la Urgențe se confruntă săptămânal cu cazuri de tineri și adolescenți secerați de etnobotanice, culeși de pe străzile orașului cu mințile făcute vraiște de aceste ”prafuri”. Prin urmare, bârlădenilor nu le rămâne decât speranța că oamenii legii își vor face în cele din urmă datoria și vor stopa acest fenomen odată pentru totdeauna.

Copiii vasluieni ar putea avea acces la bazele sportive pe timpul verii

Directorul Direcției Județene pentru Sport și Tineret Vaslui, Răducu Tatu, a propus în ședința Colegiului Prefectural de ieri ca bazele sportive ale școlilor din județ să rămână deschise pe timpul vacanței de vară: “Ar fi foarte bine, ca prin rotație, anumite baze sportive să fie disponibile pentru mișcare, în timpul vacanței de vară. Este știut faptul că, mai ales în mediul urban, nu există posibilitatea de mișcare pentru copii și adolescenți. Aceste baze sportive sunt sigure, împrejmuite, nu există pericole pentru copii”.

Prefectul Daniel Olteanu l-a asigurat că se va consulta atât cu cu conducerea Inspectoratului Școlar Județean, cât și cu directorii de școli pentru a găsi o soluție. (G. P)

Prefectul Olteanu vrea să înființeze un grup de acțiune și intervenție anti-drog!

de Răzvan CĂLIN

Ieri, prefectul de Vaslui – Daniel Olteanu – a avut o nouă întâlnire de lucru cu reprezentanții tuturor instituțiilor implicate în prevenirea și combaterea consumului de droguri și substanțe etnobotanice. În urma ședinței s-a stabilit ca toate instituțiile să-și intensifice eforturile pentru combaterea acestui flagel, Instituția Prefectului intenționând chiar să solicite înăsprirea legislației care pedepsește traficul și consumul de droguri și etnobotanice.

Campania de presă inițiată și derulată de cotidianul Est News împotriva traficului și consumului de etnobotanice continuă să suscite atenția opiniei publice și, ce-i mai important, a provocat o luare de poziție fermă din partea Instituției Prefectului de Vaslui. La rândul său, prefectul Daniel Olteanu, a sunat goarna și a chemat la ordin toate instituțiile abilitate, cărora le-a cerut să facă ceva concret pentru ca acest flagel să fie diminuat și stopat.

Nu mai devreme de marți, 17 mai, prefectul de Vaslui a convocat o nouă ședință pe această temă, la care au luat parte reprezentanți ai Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Vaslui, Poliția Municipiului Vaslui, Poliția Municipiului Bârlad, Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Vaslui, de la Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Vaslui, de la Direcția de Sănătate Publică a Județului Vaslui și de la Compartimentul de Asistență Socială din cadrul Primăriei Vaslui.

Principalul scop al acestei întrevederi l-a constituit cunoașterea situației reale și stabilirea modului de acțiune pentru prevenirea și combaterea continuă și durabilă a fenomenului în întreg județul Vaslui, dar mai ales în Bârlad, municipiu în care a fost semnalată, de la începutul anului și până în prezent, o recrudescență a cazurilor de trafic și consum de substanțe etnobotanice.

”Prefectul Daniel Olteanu a subliniat că problema consumului și a traficului de substanțe etnobotanice constituie o prioritate pe agenda sa de lucru și că «este necesară o strategie comună și integrată, care să cuprindă propuneri clare și eficiente din partea tuturor instituțiilor implicate ȋn prevenirea și combaterea fenomenului semnalat ȋn județul Vaslui». Totodată, prefectul a menționat că se vor face toate demersurile legale pentru a combate consumul și traficul de substanțe etnobotanice, inclusiv prin propuneri de modificare și completare a legislației în vigoare – acolo unde este cazul – ȋn vederea ȋnăspririi pedepselor pentru cei care produc și comercializează substanțe cu efecte psihoactive”, se menționează într-un comunicat de presă emis de Cancelaria Prefectului de Vaslui.

Interesant este că și structurile statului abilitate să acționeze pe această latură a traficului și consumului de stupefiante au recunoscut la ședința de ieri de la Prefectura Vaslui că fenomenul cunoaște, în ultima perioadă, un trend ascendent la nivelul județului nostru. Situație pe care reporterii Est News au semnalat-o din timp și care a și stat la baza campaniei de presă pe care cotidianul nostru a declanșat-o de ceva timp.

”Prezent la ȋntȃlnirea de lucru, șeful Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Vaslui, comisar – șef Doru Lascu, a precizat că, ȋn prezent, conform unui nomenclator elaborat la nivelul Uniunii Europene, există peste 8.700 de substanțe cu proprietăți psihoactive și că, ȋncepȃnd cu anul 2011, se constată o creștere semnificativă a numărului de dosare instrumentate pentru trafic de substanțe interzise la Vaslui, precum și o creștere a numărului de consumatori stradali de etnobotanice” se mai spune în comunicatul emis de Instituția Prefectului de Vaslui.

În urma ședinței de ieri s-a decis ca toți cei implicați în campania antidrog să realizeze o bază de date comună care să conțină, printre altele, o hartă a locurilor din județul Vaslui unde se petrec acte de natură să afecteze ordinea și liniștea publică ”unde există un potențial risc consum al substanțelor ilegale; intensificarea acțiunilor stradale în aceste locuri prin cooperarea polițiilor municipale și orășenești, a polițiilor locale aflate în subordinea primăriilor și a structurilor locale ale Jandarmeriei”.

De asemenea, toate instituțiile implicate urmează să efectueze analize proprii, conform competențelor ce le revin prin acte normative, să elaboreze și să ȋnainteze Instituției Prefectului Vaslui propuneri ȋn vederea realizării unui plan coerent de acțiune pentru prevenirea și combaterea consumului și traficului de droguri și substanțe etnobotanice.

Mai mult, conform aceluiași comunicat emis de Cancelaria Prefectului, se intenționează crearea unui organism care să reunească toate instituțiile abilitate să intervină în combaterea acestui fenomen: ”În urma ȋntȃlnirii de lucru, a rezultat necesitatea și utilitatea ȋnființării unui grup de acțiune și intervenție anti-drog, al cărui principal obiectiv este dezvoltarea și implementarea unui mecanism de cooperare ȋntre instituțiile cu rol ȋn prevenirea și combaterea fenomenului de trafic și consum de droguri și substanțe etnobotanice”.

Până acum, cel puțin pe hârtie, acest plan de acțiune arată bine. Însă, rămâne de văzut cât de bine va fi pus în practică și ce eficacitate va avea. Căci, după cum am mai scris în repetate rânduri în paginile cotidianului nostru, traficul și consumul de etnobotanice a atins cote alarmante mai ales la nivelul Bârladului, deși este un fenomen aflat într-o continuă expansiune în întreg județul Vaslui. Ambulanțierii și medicii de la serviciile de urgență ale spitalelor locale au ajuns să se confrunte extrem de des cu cazuri de adolescenți și tineri năuciți și cu mințile tulburi din cauza consumului de etnobotanice. Numai la Bârlad sunt înregistrate săptămânal cel puțin două – trei cazuri de acest gen. Ca să nu mai vorbim că în cursul anului trecut, o adolescentă de numai 17 ani și un tânăr de 23 ani s-au sinucis aruncându-se de pe un bloc din centrul Bârladului, gesturile lor extreme fiind puse pe seama consumului de etnobotanice. La nivelul Bârladului, dealer-ii de ”legale” (cum li se mai spune acestor droguri) își dezvoltă liniștiți afacerile extrem de bănoase, în timp ce autoritățile dau senzația că sunt depășite de situație, sau pur și simplu, o tratează la capitolul ”diverse”!

Drogații și traficanții de etnobotanice și-au recâștigat ”cuibul” de la Casa ”Sturdza”!

de Răzvan CĂLIN

Această zonă a reînceput să fie ”vizitată” de traficanții și consumatorii de etnobotanice, în ciuda faptului că autoritățile declară că au fenomenul sub control.

Încet, dar sigur, unul dintre fiefurile traficanților și consumatorilor de etnobotanice din Bârlad – zona Casei ”Sturdza” – a reintrat sub controlul acestor indivizi certați cu legea. Totul se întâmplă în timp ce autoritățile locale se bat cu pumnul în piept că au făcut ordine în zonă și că au totul sub control.

Nu mai devreme de marți noaptea spre miercuri (10/11 mai), chiar în fața Casei ”Sturdza” a fost ”zaiafet” mare, făcut de consumatorii de etnobotanice, iar din program nu au lipsit echipajele de poliție, jandarmi și ambulanțieri. Mai mulți bârlădeni care locuiesc în zonă ne-au sesizat exasperați de cele întâmplate. Potrivit spuselor lor, indivizii începuseră să se adune în zonă încă de marți seara, de prin jurul orei 20.

”Știu că pe la 20.30 am ieșit afară să aduc niște apă de la pompa din apropiere și atunci i-am văzut cum stăteau în fața Casei ”Sturdza”, pe treptele de la intrarea în clădire, sau pe bordura gardului ce înconjoară clădirea. Cred că erau vreo 12 de toți că i-am și spus soțului meu, când am revenit acasă, că scandalagiii ăștia iar se adună pe aici. Au stat toată seara și au băut alcool, și-au luat bere ba la doză, ba la bidoane de doi litri. Și au fumat și țigări din astea cu etnobotanice pentru că făceau toți poștă la câte una. După ce au tras câteva fumuri s-a văzut clar că o cam luau razna, iar asta nu era de la alcool, ci de la drăcoveniile alea pe care le fumează. Pe unii îi apuca pandaliile, răcneau, urlau, înjurau în tot felul și aveau un comportament clar de om drogat, că unul beat nu face așa”, ne-a povestit una dintre femeile care locuiesc în apropiere de Casa ”Sturdza”.

gunoaie_drogati_sturdzaToți bârlădenii de bine care locuiesc în această zonă sunt exasperați de această situație. Oamenii își doresc foarte mult ca zona lor, mai ales că e în buricul târgului, să fie una liniștită și lipsită de astfel de fenomene nocive.

”Eu am venit de la serviciu pe la 12 noaptea și când am ajuns acasă i-am văzut pe acești indivizi cum stăteau pe treptele de la muzeul ăsta (Casa ”Sturdza”, n.r.). Vorbeau tare, înjurau, beau alcool și în mod sigur consumau etnobotanice. Pentru că la un moment dat, am văzut cum vreo doi dintre ei au căzut pur și simplu din picioare la scurt timp după ce au tras câteva fumuri dintr-o țigară. Ziceai că-s morți, atât de afectați erau de porcăriile astea pe care le fumează. Ceilalți începuseră să îi stropească cu apă pe ăștia doi care erau căzuți la pământ. Să-i fi văzut cum stăteau lați, pe jos, întinși la pământ de ziceai că-s morți. Și-au revenit cât de cât când a venit la fața locului un echipaj de la Ambulanță și le-au acordat îngrijiri”, ne-a mai relatat un alt bârlădean din zonă.

Oamenii întreabă autoritățile: ”Când veți face ceva cu adevărat pentru a stopa acest fenomen?”

După incidentul din noaptea de marți spre miercuri, oamenii au început să se întrebe dacă nu cumva polițiștii și jandarmii mai reușesc să facă față acestui fenomen. Autoritățile locale au părut că iau cumva taurul de coarne în urmă cu câteva săptămâni, ulterior apariției unui articol într-una din edițiile cotidianului nostru, în care am prezentat pe larg problemele din această zonă. În scurt timp, prin acest cartier și-au îndesit apariția echipaje ale forțelor de ordine, fie ele de la Poliția Locală, Jandarmerie sau Poliția Națională. Cumva, la un moment dat, existau semne care arătau că lucrurile intră pe un făgaș normal, oamenii care locuiesc aici manifestându-și bucuria că nu mai fac parte dintr-o zonă rău famată, controlată de tot felul de indivizi dubioși. Din păcate, cum la români tradiția este ca orice minune să fie de scurtă durată, bârlădenii din această zonă au constatat cu amărăciune că în ultimul timp traficanții și consumatorii de etnobotanice au reînceput să-și facă veacul pe aici.

”Încet, încet, iar ne-am trezit cu dubioșii ăștia pe cap. Când am zis și noi că o să avem liniște în cele din urmă, iată că iar nu avem liniște. Iar nu ne mai dă mâna să ne trimitem copiii afară sau soțiile după ce se lasă întunericul. Cum dracu să faci asta când prin zonă mișună toți drogații, toți bețivii și tot felul de indivizi care mai de care mai dubioși. În țara noastră am ajuns să stăm ascunși în casă de frica infractorilor! Toată ziua cât e de lungă, stau ascunși, prin case sau cine știe unde. Cum vine după-amiaza, sau mai ales după ce se lasă întunericul, își fac din nou apariția. Se sună unul pe altul pe telefoanele mobile și în maxim o oră îi vezi adunați grămadă prin fața Casei ”Sturdza”. Încep să-și cumpere bere, țigări și apoi trag din țigări de astea cu etnobotanice”, a opinat cu năduf unul dintre bârlădenii care locuiesc în zonă.

Oamenii ne-au trimis și fotografii cu dezastrul pe care îl lasă în urma lor cetele de consumatori de etnobotanice. Într-una din fotografii se poate vedea clar cum curtea Casei ”Sturdza” este înțesată de bidoane și doze de bere sau de energizante, cutii de la țigări, ambalaje de la diverse produse pe care le cumpără de la un magazin din apropiere etc. Indivizii și-au făcut un obicei din a arunca bidoanele, cutiile și ambalajele în curtea acestei secții a muzeului bârlădean. După fiecare ”întrunire” a acestor indivizi dubioși, paznicii care asigură securitatea acestui obiectiv cultural sunt nevoiți să facă curățenie pentru a îndepărta de pe gazon toate aceste mizerii.

Însuși prefectul de Vaslui, Daniel Olteanu, a luat poziție față de acest fenomen care îngrijorează comunitatea locală din Bârlad tot mai mult. Conștient de gravitatea situației, prefectul a cerut tuturor instituțiilor abilitate să stabilească și să pună în aplicare un plan de acțiune. Deocamdată, după cum se vede, lucrurile au rămas la fel și nici nu sunt semne că s-ar putea schimba în bine. Așa încât, oamenii, pe bună dreptate, se întreabă dacă va veni vreodată ziua în care traficul și consumul de etnobotanice vor deveni istorie la Bârlad! Din păcate, realitatea în momentul de față este că acest fenomen s-a infiltrat de o manieră cancerigenă în comunitatea bârlădeană. Săptămânal, ambulanțierii culeg de pe stradă tineri și adolescenți ”năuciți” din cauza etnobotanicelor. Cluburile, discotecile și liceele au devenit veritabile piețe de desfacere pentru acest comerț ilicit care atentează direct la sănătatea a generații întregi de tineri. Să nu uităm că nu mai devreme de anul trecut, o minoră și un tânăr s-au sinucis tocmai din cauza depresiei și stărilor de anxietate prin care treceau din cauza consumului de etnobotanice. Oare câți copii și tineri mai trebuie să ne moară până ce autoritățile vor face cu adevărat ceva?!

Prefectura Vaslui: directorii de școli și candidații, atent monitorizați

Ca urmare a articolului apărut în cotidianul Est News, în care semnalam faptul că directorii de școli din mediul rural sunt ținta unor presiuni politice ce au ca scop folosirea sălilor de clasă în scop politic, Instituția Prefectului Județului Vaslui a reacționat: „Le atrag atenția tuturor directorilor de școli și candidaților la alegerile locale că sunt atent monitorizați și vor fi sancționați dacă nu respectă prevederile legale și organizează activități care au caracter electoral în școlile din județ, în timpul orelor de curs”.

Prefectul daniel olteanu a cerut ca afișajul electoral în spațiile amenajate de primării să se realizeze conform legii, în special în cazul panourilor amplasate în apropierea unităților de învățământ. Potrivit Legii nr. 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale, în spațiile din școli este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în perioada de desfășurare a cursurilor. (Bogdan RUSU)

Campania de presă a ziarului Est News dă roade: Prefectura Vaslui declară război traficului de etnobotanice!

de Răzvan CĂLIN

Daniel Olteanu, prefectul de Vaslui, a băgat în priză toate instituțiile statului abilitate să intervină în lupta contra acestui fenomen social extrem de nociv. El a convocat o ședință a Colegiului Prefectural în care a solicitat declanșarea unei campanii comune a tuturor instituțiilor statului abilitate să intervină în astfel de situații.

Campania de presă declanșată de redactorii cotidianului ”Est News” împotriva traficului și consumului de etnobotanice ce otrăvesc tot mai tare comunitatea locală din Bârlad a provocat o reacție promptă din partea Instituției Prefectului Vaslui. Ieri,  28 aprilie, prefectul Daniel Olteanu a convocat o ședință a Colegiului Prefectural Vaslui, unul dintre principalele puncte de pe ordinea de zi fiind tocmai acest subiect extrem de fierbinte  și de actualitate.

Prefectul de Vaslui s-a autosesizat în urma articolelor publicate în paginile cotidianului nostru, în care am descris pe larg recrudescența pe care a înregistrat-o comerțul cu etnobotanice în Bârlad. Faptul că mai mulți cetățeni, indignați de această situație, au contactat jurnaliștii de la Est News cărora le-au arătat cât de îngrijorați sunt față de proliferarea acestui fenomen nociv în comunitatea bârlădeană, a atras atenția prefectului Olteanu. Mai ales că și el, la rândul său, este din Bârlad, aici născându-se, crescând și întemeindu-și o familie. Realizând îngrijorarea tot mai crescândă a concitadinilor săi, prefectul Olteanu a înțeles gravitatea situației și a decis să ia taurul de coarne până nu este prea târziu. Acesta a avut o atitudine tranșantă față de acest subiect, anunțând declanșarea unei campanii de contracarare a fenomenului, în care vor fi implicate toate instituțiile statului abilitatea pentru așa ceva.

olteanu”În momentul acesta suntem în faza de a colecta cât mai multe date, de acest aspect ocupându-se în special Inspectoratul de Poliție al Județului (IPJ) Vaslui, astfel încât să putem genera un plan de acțiune. Vom implica în această campanie toate structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Am decis ca prima întâlnire de lucru axată strict pe această problemă să aibă loc săptămâna viitoare. După care vom vedea ce alte structuri mai trebuie să aducem lângă noi, astfel încât să formăm un grup operativ de lucru (și în același timp consultativ) care să genereze măsuri de eliminare și combatere a fenomenului. Vorbim de măsuri reale, nu doar niște hârtii, că nu asta îmi doresc! Vreau un plan concret de acțiune deoarece este vorba despre un fenomen real. Îl simțim cu toții și mă îngrijorează profund ce se întâmplă în special la Bârlad. Am și eu copii și nu pot să stau indiferent, să mă mulțumesc doar cu planuri pe hârtie!”, a declarat pentru Est News prefectul Olteanu.

Vor declanșa autoritățile războiul contra etnobotanicelor, în cele din urmă?

Poziția tranșantă adoptată de prefectul de Vaslui nu poate decât să ofere speranțe bârlădenilor care așteaptă de ceva vreme ca autoritățile să ia poziție cu adevărat față de această problemă spinoasă. Jurnaliștii de la Est News au tras semnale de alarmă în repetate rânduri pe marginea proliferării comerțului cu etnobotanice în interiorul comunității bârlădene. Din informațiile adunate, reiese clar că etnobotanicele s-au insinuat în viața tot mai multor localnici, mai ales în rândul adolescenților și tinerilor, aceștia formând grosul clientelei traficanților. Tot mai mulți adolescenți sunt culeși de pe străzile orașului, cu mințile făcute praf de aceste substanțe extrem de nocive. Au fost perioade în care s-au înregistrat și câte șase cazuri de tineri ce au ajuns la spitalul din Bârlad tocmai din cauza consumului de etnobotanice. Mai mult, ancheta făcută de jurnaliștii de la Est News (cu ajutorul unor cetățeni îngrijorați din cauza fenomenului) a reliefat că în oraș s-au conturat deja zone care sunt considerate adevărate fiefuri ale traficanților de etnobotanice: zona ”Crolux”, blocul CFR, zona din apropierea Stației CFR sau a spitalului din localitate etc. Culmea este că în unele cazuri traficul de etnobotanice se desfășoară chiar sub nasul autorităților. În repetate rânduri, oamenii ne-au povestit revoltați despre scandalurile pe care consumatorii le provoacă: urlete și răcnete de tot felul, vandalism, grupuri formate din indivizi foarte agresivi care mai și îngurgitează cantități însemnate de alcool. O astfel de situație a persistat mult timp în zona fostului ghetou din centrul orașului. A fost nevoie ca ziarul Est News să dea glas nemulțumirilor oamenilor de bine ce locuiesc în zonă pentru ca și autoritățile locale să se miște și să anihileze acest cuib de infractori. Tocmai lipsa de reacție a autorităților i-a indignat cel mai tare pe foarte mulți dintre bârlădeni. Oamenii se tem că toate instituțiile statului fie sunt depășite de situație, fie pur și simplu nu acordă atenția cuvenită acestui fenomen.

Ieșirea la rampă a prefectului de Vaslui pe această temă le dă speranțe bârlădenilor că în cele din urmă vor asista la o reacție promptă și eficace a autorităților contra acestui flagel care otrăvește generații întregi de tineri și adolescenți.

Bârladul, tot mai mult la putere: un șef de promoție de la Colegiul „Gh. Roșca Codreanu”, purtător de cuvânt al Prefecturii Vaslui!

Șefa de promoție a Colegiului „Gheorghe Roșca Codreanu” din anul 2003, Mihaela Grădinaru, a fost numită purtătorul de cuvânt al Instituției Prefectului a Județului Vaslui. „Freelance jurnalist și designer grafic” în ultimii nouă ani, tânăra de 35 de ani se simte onorată de învestitura sa la Palat și promite că se va pune „în slujba intereselor instituției”.

După două luni de la numirea sa în funcție, prefectul Daniel Olteanu și-a găsit, în sfârșit, purtătorul de cuvânt care să-l reprezinte în relațiile cu presa. După vreo două încercări la Vaslui, șeful Prefecturii s-a reorientat tot spre Bârlad, așa cum s-a întâmplat și cu directorul de Cancelarie. Astfel, a găsit un „freelance jurnalist” de pe meleagurile sale, cu un CV bogat pentru vârsta sa de 35 de ani: Mihaela Grădinaru. Șefă de promoție a Colegiului Național „Gheorghe Roșca Codreanu” – promoția 2003 – și absolventă a unei universități din Norvegia, Mihaela Grădinaru a preluat frâiele postului de purtător de cuvânt al Prefecturii Vaslui cu speranța că va reuși să fie liantul perfect dintre presă și instituția pe care o reprezintă.

Îmi doresc să transmit un mesaj foarte clar al instituției pentru publicul larg și pentru presă, să păstrez o legătură foarte bună, pe principii morale și de echitate, cu presa. Totodată, doresc să ofer o imagine cât mai clară asupra activității instituției pe care o reprezint”, a declarat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Vaslui, Mihaela Grădinaru.

Prefectul Daniel Olteanu a explicat și motivele care au stat la numirea tinerei de 35 de ani pe postul de purtător de cuvânt al instituției: „Am căutat un om echilibrat, fără legături cu zona politică, neutru față de vreun trust de presă, pentru a nu crea animozități. O cunosc, am încrederea în ea și am certitudinea că va realiza o interfață reușită între Instituția Prefectului și presă”, a precizat Daniel Olteanu.

Ca ziarist, Mihaela Grădinaru și-a început cariera în anul 2001, ca redactor colaborator la Radio Vipp Bârlad. După patru ani, s-a reorientat către Iași, unde, timp de doi ani, a fost redactor-prezentator la Radio Nord-Est. (Ionuț PREDA)

Timpul trece, leafa merge! – ”Bârlad” sau ”Bîrlad”, asta-i întrebarea birocraților plictisiți, în timp ce orașul se scaldă în mizerie

de Simona MIHĂILĂ

Municipiul Bârlad nu mai reprezintă o grijă pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP). Totul e rezolvat, blocurile de locuințe nu contenesc să răsară ca din pământ, rețelele de apă și canalizare strălucesc în soare de noi și frumoase ce sunt, drumurile șerpuiesc asfaltate până la cea din urmă uliță, avem șosea de centură și orice proiect de infrastructură ar pune bârlădenii pe masa ministerului, e aprobat și finanțat cât ai zice pește.

O singură tinichea rămăsese atârnată de coada orașului, împiedicându-l să-și ocupe binemeritatul statut de urbe civilizată și dezvoltată: litera “â” din componența denumirii sale.

Dar ministeriabilii noștri vigilenți au luat urgent măsuri pentru a remedia și această ultimă imperfecțiune. Printr-o adresă trimisă Prefecturii Vaslui, ministerul mai sus pomenit le-a cerut autorităților de la Bârlad ca, în corespondența oficială, precum și în actele emise la nivelul orașului, să nu mai scrie “Bârlad”, ci “Bîrlad”.

Argumentul suprem al reprezentanților MDRAP a fost o lege dată de comuniști: “denumirea oficială a unităților administrativ-teritoriale este cea prevăzută de Legea 2/1968, privind organizarea administrativă a teritoriului României, iar scrierea numelui municipiului să fie cea prezentată în lege”.

Funcționarilor orașului li s-a atras atenția: “Cea mai frecventă greșeală este folosirea literei “â” în loc de “î”.

Păi, se poate așa ceva? Să permitem noi, bârlădenii, ca taman un fleac ca ăsta să ne tragă în jos, când am ajuns pe culmi atât de înalte?

Un nebun a aruncat piatra, înțeleptul Solomon cheltuie banii statului ca să o scoată

Supărare mare la partid (PSD, cum care?) că prefectul (liberal) Daniel Olteanu le-a cântat în strună funcționarilor ministerului care nu pot dormi de grija “â”-ul din denumirea Bârladului. Acesta ar fi păcătuit grav transmițând mai departe adresa de la minister. Atât de grav, că pentru un prefect pesedist, un asemenea gest ar fi fost de neconceput. Nu încape îndoială, de exemplu, că un prefect numit de PSD ar fi dat de pamânt cu adresa ministerului! Ar fi înroșit telefonul Vaslui-București de atâta strădanie de a îndrepta lucrurile și chiar și-ar fi dat demisia în semn de protest. Asta este, doar, conduita pesediștilor de un sfert de secol de când conduc județul: fie își dau demisia, fie se iau la trântă cu șefii de la București ori de câte ori Bârladul, Vasluiul sau oricare localitate din județ sunt bătaia lor de joc. Nu vă amintiți de revolta capilor din PSD (Solomon, Buzatu și compania) în chestiunea gazelor de șist?

Nu e pregătit pentru funcția asta”, “Nu e un bun bârlădean”, a decretat deputatul pesedist Adrian Solomon, într-o conferință de presă organizată special, ieri, la sediul PSD Bârlad. în legătură cu lipsa de reacție a lui Olteanu în dilema față de litera ”â”.

Candidatul PSD la funcția de primar al Bârladului a decis să fie el cel care să rezolve această importantă problemă a orașului (printre puținele pe care le lăsase nerezolvate, dacă facem un tur prin cartierele orașului). A anunțat că a depus deja o propunere legislativă pentru modificarea Legii 2/1968. ”În procedură de urgență”, și nu oricum!

Din expunerea de motive: ”În data de 17 februarie 1993, Academia Română a emis o hotărâre prin care se stabilește revenirea la “â” și “sunt” în grafia limbii române, iar pe 10 martie 1993, Prezidiul Academiei Române își exprimă acordul. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, din 22 martie 1993. La punctul 8 al acestei hotărâri se impune ca toate documentele oficiale ale instituțiilor din România să fie scrise cu noua grafie, începând cu 15 aprilie 1993. Având la bază aceste prevederi, administrația locală din municipiul Bârlad a operat aceste schimbări de grafie în documentele oficiale, incluzând aici și numele municipiului. Deși observăm că Parlamentul României, primăria și Consiliul Local au înțeles să aplice hotărârea Academiei Române, Guvernul, prin Direcția de Evidență a Persoanelor și Administrarea Bazelor de date, nu a operat modificarea numelui municipiului Bârlad, în lipsa unui act normativ cu caracter special care să modifice Legea 2”.

Noul prefect, instalat în funcție, în prezența a numeroși foști colegi de partid de la PNL

Daniel Olteanu, numit de Guvernul Cioloș în funcția de prefect al județului Vaslui, a fost instalat în funcție, în week-end, în prezența a numeroși foști colegi de partid de la PNL, mulți directori de servicii deconcentrate, marea absență fiind însă chiar șeful liberalilor, senatorul Dan Marian.

Lume multă, sâmbătă după-amiază, la instalarea în funcție a noului prefect de Vaslui, Daniel Olteanu. Pe lângă directorii de servicii deconcentrate, mulți dintre ei liberali păstrați pe posturi de PSD chiar și după ruperea USL, au fost prezenți și foști colegi de partid al noului șef de la județ, printre aceștia numărându-se Elena Monu, președintele de la Organizația Bârlad, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ), Corneliu Bichineț, și deputatul Florin Ciurariu, până nu demult copreședinte la nivel de județ. În schimb, marele absent a fost actualul președinte unic al PNL Vaslui, senatorul Dan Marian, cel care ar fi tras din greu pentru ca funcția de prefect să-i fie atribuita lui Ciprian Iftimoaiei. De asemenea, chiar dacă ceremonia de depunere a jurământului s-a desfășurat în sala mare a CJ, nu a fost prezent nici șeful instituției, pesedistul Dumitru Buzatu, și nici cel care a condus Prefectura Vaslui în ultimii doi ani, Andrei Puică.

După citirea ordinului de numire în funcție a lui Olteanu de către Constantin Mihart, directorul Direcției Generale pentru Îndrumarea și Controlul Instituției Prefectului, noul prefect a pus mâna pe Biblie și a rostit jurământul de rigoare, prin care și-a luat angajamentul că-și va dărui toată priceperea pentru a conduce Instituția Prefectului.

Este evident că această decizie de numire mă onorează. În același timp, mă obligă să justific, să confirm încrederea pe care domnul prim-ministru Cioloș mi-a acordat-o, încredere pentru care trebuie să-i mulțumesc. Vreau să vă asigur că, și în calitate de prefect, îmi voi desfășura activitatea cu aceeași determinare, aceeași hotărâre, așa cum am transmis și până acum prin comportamentul meu, bazându-mă pe principiile care ne guvernează activitatea, aceea orientată către cetățean, în deplină legalitate, cu profesionalism, onestitate și transparență. Vă asigur de toată dăruirea mea pentru a face lucrurile împreună, să i se acorde mai multă atenție județului Vaslui și să scoatem în evidență lucrurile pozitive care se întâmplă, nu doar cele negative”, a declarat Daniel Olteanu.

La finalul ceremoniei, noul prefect a ciocnit tradiționala cupă de șampanie cu toți invitații care, în loc de pișcoturi, au fost îndulciți cu câte o prăjiturică. (Ionuț PREDA)

Bani pentru patronii vasluieni care angajează tineri fără experiență – “Primul loc de muncă”, salvarea a mii de șomeri

Simona MIHĂILĂ

* Un proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului prevede că angajatorii care încadrează tineri, pe durată nedeterminată, cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, vor primi un ajutor financiar egal cu valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat. De asemenea, patronii vor fi scutiți de la plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru aceste persoane, pe o perioada de 18 luni.

Mii de vasluieni care nu reușesc să-și găsească un loc de muncă din cauza lipsei experienței profesionale ar putea fi salvați. După programe precum “Prima casă” sau “Prima mașină”, parlamentarii lucrează acum la o lege prin care tinerii cărora angajatorii le trântesc ușa în nas din cauză că nu au experiență profesională vor putea fi incluși într-un program numit “Primul loc de muncă”.
În județul Vaslui ar putea beneficia de acest program în jur de 1.800 de șomeri, ceea ce reprezintă aproximativ 10% dintre șomerii înregistrați în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vaslui.
Prin aceast act normativ, legiuitorii urmăresc reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor lipsiți de experiență profesională și stimularea cererii de forță de muncă în vederea angajării. De asemenea, se dorește facilitarea dobândirii de competențe și abilități profesionale de către tinerii fără experiență și asigurarea tranziției rapide de la școală la piața muncii.
Concret, angajatorii care încadrează persoane aflate în căutarea primului loc de munca, pe durată nedeterminată, tineri, cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, vor beneficia de un ajutor financiar egal cu valoarea salariului de bază minim brut pe țară. De asemenea, patronii vor fi scutiți de la plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru aceste persoane, pe o perioada de 18 luni.
Singura condiție este ca angajatorii să-i mențină angajați pe tinerii respectivi, minimum 36 de luni de la data încheierii contractelor de muncă.
Măsurile se vor acorda angajatorilor proporțional cu timpul efectiv lucrat de tinerii angajați.
Patronii care vor înceta raporturile de muncă anterior termenului de 36 de luni vor fi obligați să restituie în totalitate agențiilor pentru ocuparea forței de muncă sumele încasate pentru fiecare tânăr.
Dar asta nu e totul, căci proiectul de lege prevede ca la aceste sume să se adauge și dobânda de referință a Băncii Naționale a României în vigoare la data încetării raportului de muncă.
Ca peste tot în țară, și în județul Vaslui, unul dintre motivele îngroșării rândurilor șomerilor este faptul că patronii nu vor să își asume responsabilitatea formării tinerilor, căutând în special oameni cu experiență. Așa se face că, de ani de zile, în această zonă există un cerc vicios: angajatorii vor experiență, iar persoanele fără loc de muncă nu pot dobândi experiență din cauză că nimeni nu îi angajează.
Potrivit declarației lui Daniel Olteanu, directorul AJOFM Vaslui, la sfârșitul lunii aprilie, în județul nostru figurau în evidențele instituției în jur de 17.000 de șomeri, din care puțin peste 1.800 aveau vârste cuprinse între 18 și 25 de ani.

Bolnavi, mincinoși sau puturoși?

de Simona MIHĂILĂ

Într-un singur an, concediile medicale acordate vasluienilor aflați în șomaj au însumat… 20 de ani. O lege nătângă le permite șomerilor aflați în plată să-și prelungească perioada de șomaj cu ajutorul concediilor medicale fictive. Peste 4 miliarde de lei vechi au intrat, numai în 2014, în buzunarele bolnavilor mai mult sau mai puțin închipuiți, iar anumiți medici de familie nu sunt tocmai străini de această uriașă păcăleală.

Fenomen cel puțin paradoxal în județul Vaslui: imediat ce intră în șomaj, mii de vasluieni sunt loviți subit de boală și solicită instituțiilor statului, urgent, concediu medical.
O lege făcută cu picioarele, ca multe altele în România, pune pe tavă o păcăleală de care nu mulți se dau în lături să profite, iar principalul țepuit în toată această afacere este bugetul public și, implicit, oamenii de bună credință. Legea prevede că și șomerii în plată au dreptul la concediu medical, așa încât perioada de șomaj se prelungește automat cu numărul de zile în care s-au aflat în concediu medical.
Lăsându-i deoparte pe cei cu adevărat bolnavi și care au, realmente, nevoie de îngrijiri medicale, pentru mii de șomeri indemnizați această prevedere legală este un șiretlic prin care își prelungesc perioada de stat acasă, câștigând bani în același timp.
Fenomenul are loc peste tot în țară. O anchetă jurnalistică făcută recent de unele posturi de televiziune centrale în câteva județe din țară (Cluj, Olt, Iași) au arătat că, de la an la an, concediile medicale acordate șomerilor în plată sunt tot mai multe. Cifrele prezentate de colegii jurnaliști erau catalogate ca fiind „îngrijorătoare”.
Comparația pe care ziarul nostru a făcut-o, însă, cu statistica pe care ne-a pus-o la dispoziție Agenția Județeană de Ocupare a Forței de muncă (AJOFM) Vaslui i-ar putea face să roșească pe șomerii din județele mai sus amintite, care nu au reușit nici pe departe să atingă “performanța” din județul Vaslui. Aici, în 2014, au fost necesare peste 1.500 de concedii medicale pentru a-i pune pe picioare pe șomerii bolnavi. Media a fost de 126 de concedii medicale pe lună, chiar și de cinci ori mai mare decât în județele cu statistici rușinoase.
Calculele arată că, în total, a fost vorba de 7.500 de zile de îngrijiri medicale acordate șomerilor, adică, într-un singur an, numărul de concedii medicale a însumat peste 20 de ani.

Medici de familie care ajung la ciocolata bolnavilor închipuiți

Având în vedere că anul trecut, în evidențele AJOFM, au fost în plată puțin peste 3.000 de vasluieni, se poate desprinde concluzia că circa o jumătate a cerut prelungirea perioadei de șomaj pe motiv de boală. Calculul ar fi nedrept, însă, căci în timp ce unii au fost de bună credință și nu au cerut bani pentru îngrijiri medicale nici măcar dacă au fost bolnavi, alții au prezentat documente medicale chiar și de două sau trei ori în timp ce primeau de la stat indemnizație de șomaj.
Părtași la această păcăleală în masă nu sunt doar șomerii, pentru care foamea este mai puternică uneori decât spiritul de corectitudine civică, ci medicii de familie, cei care eliberează concediile medicale. Asupra lor s-au îndreptat și ochii responsabililor din ministerele de resort, în momentul în care au fost contactați de jurnaliști.
Un vasluian care a recunoscut în fața reporterilor Est News că, în perioada șomajului, a beneficiat de concedii medicale fără să fie bolnav, descrie exact „cum se procedează”: „Eu am cerut de vreo trei ori medical în cele nouă luni de șomaj. Mă duceam la doamna doctor cu o ciocolată, o înghețată, o floare ceva și mă rezolva. Cum mă vedea, de la ușă mă lua: «Mă, iar ai venit? Ia zi, ce mai ai de data asta?» Eu ziceam că am gripă, ori că am amețeli mari și gata. Nu-i așa greu dacă ai voință”.
Daniel Olteanu, șeful AJOFM Vaslui, ne-a declarat că instituția este cu mâinile legate în fața acestui fenomen: „Din păcate, noi nu avem ce face. Agenția este obligată să ia act de documentele prezentate de șomeri. Legea după care funcționăm nu ne dă prea multe de ales”.
Medicii de familie pot alege, însă. Chiar dacă nimeni dintre cei care nu sunt medici nu poate infirma sau confirma un diagnostic, medicul este dator să facă alegeri în fața propriei conștiințe.
Sumele plătite de statul român anul trecut pentru cei 20 de ani de concediu medical acordat șomerilor mai mult sau mai puțini bolnavi din județul Vaslui se ridică la peste 430.000 de lei brut, adică 4,3 miliarde de lei vechi. O anchetă temeinică din partea organelor în drept ar putea spune exact cât anume din această sumă a ajuns în buzunarele bolnavilor închipuiți.
Dacă-i mult sau puțin, o poate spune însuși faptul că într-o țară în care sistemul medical este prăbușit, sunt încă oameni care mor din cauza lipsei unui aparat de diagnosticare care ar costa chiar și jumătate din această sumă.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: