Home / Tag Archives: DNA

Tag Archives: DNA

Fostul subprefect Sergiu Marian, eliberat condiționat de Judecătoria Vaslui. DNA a contestat din nou măsura

Fostul subprefect Sergiu Marian a fost eliberat condiționat din închisoare înainte de ispășirea pedepsei din cel de-al doilea dosar de corupție în care a fost condamnat, în toamna anului trecut, la cinci ani de închisoare. Așa cum s-a întâmpla și în primăvara acestui an, procurorii DNA au contestat măsura, urmând ca Tribunalul Vaslui să ia decizia finală.

Judecătoria Vaslui dă noi speranțe fostului subprefect Sergiu Marian de a ajunge în libertate. Și asta după ce magistrați vasluieni au admis, pentru a doua oară în ultima jumătate de an, cererea de liberare condiționată depusă de fostul demnitar. Însă, așa cum s-a întâmplat și astă primăvară, DNA a contestat hotărârea Judecătoriei Vaslui astfel încât Sergiu Marian are din nou emoții în ceea ce privește punerea sa în libertate. Pe 27 februarie, magistrații Tribunalului Vaslui au admis solicitarea procurorilor anticorupție la hotărârea de eliberare condiționată a fostului demnitar local dată de Judecătoria Vaslui pe 10 ianuarie 2019. În aceste condiții, Sergiu Marian a rămas după gratii și, mai mult decât atât, i s-a interzis ca, timp de patru luni, să mai solicite liberarea condiționată.

Reamintim că fostul subprefect a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Iași la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupție, instanța reținându-i nu mai puțin de opt infracțiuni pe care le-a contopit într-un singură, obligându-l să execute pedeapsa cea mai grea, de patru ani, la care i-a adăugat un spor de un an. Ca și în speța pentru care a mai stat la închisoare în perioada ianuarie 2015 – iulie 2017, Sergiu Marian a fost condamnat pe motiv că, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, i-ar fi favorizat fratelui său achiziționarea de terenuri la prețuri sub cele ale pieței. După pronunțarea Curții de Apel Iași în 19 octombrie 2018, Sergiu Marian s-a reîntors după gratii și, având în vedere cei doi ani și jumătate petrecuți deja în pușcărie în urma condamnării din primul dosar de corupție, i s-a permis eliberarea condiționată după numai trei luni de temniță. (Ionuț PREDA)

Astăzi vom afla: îl va da Vasluiul pe șeful DNA?

Ministrul Justiției va anunța astăzi propunerea pentru șefia DNA, în urma finalizării interviurilor la care, printre cei șase candidați, a participat și Sorin Armeanu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Ieri, pe contul său de socializare, Ministrul Justiției, Tudorel Toader a scris: „Au fost finalizate interviurile pentru ocuparea funcției de procuror-șef DNA! Joi, 06.09.2018, la orele 13.00, pe pagina de internet a MJ, vom face cunoscută propunerea pentru procurorul-șef DNA, precum și programele de management”.

Propunerea care va fi înaintată președintelui țării se va face dintre cei șase participanți la interviuri, printre care și vasluianul, Sorin Armeanu, prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui. Alături de acesta, în competiția pentru cea mai importantă funcție din DNA s-au mai înscris Andrei Bodean, procuror la DNA Constanța, Adina Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, procurorul militar Nicolae Lupulescu, Gabriela Scutea, fost procuror general adjunct al României și Paula-Nicoleta Tănase, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați. (Cristian PĂTRAȘCU)

Avocatul Neculai Horobeț, trimis în judecată după ce ar fi cerut bani pentru a-și exercita influența asupra unor magistrați și comisari ai Gărzii Finanaciare

Neculai Horobeț, avocat în cadrul Baroului Vaslui, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru săvârșirea a cinci infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată.

Potrivit unui comunicat al DNA în același dosar a fost deferit justiției și un al doilea inculpat, Daniel Stănescu, acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de cumpărare de influență.

“În perioada iunie – iulie 2013, inculpatul Horobeț Neculai, în calitate de avocat în cadrul Baroului Vaslui, a pretins de la patru persoane, printre care și inculpatul Stănescu Daniel, suma totală de 5.050 lei, din care a primit 3.050 lei, pentru a-și trafica influența pe care a pretins că o are asupra unor magistrați, asupra unor persoane din conducerea Primăriei Municipiului Vaslui și asupra unor comisari ai Gărzii Financiare – Secția Județului Vaslui”, se precizează în comunicat.

Potrivit procurorilor, avocatul i-a promis lui Daniel Stănescu, de la care a pretins suma de 1.700 de lei și a primit 1.250 de lei, că va interveni pe lângă comisari ai Gărzii Financiare și-i va determina să finalizeze mai repede un control ce se desfășura la o societate, fără a dispune poprirea pe conturile acesteia.

“De asemenea, inculpatul Horobeț Neculai a lăsat să se creadă că are influență și asupra unui procuror și că-l va determina să dispună, într-un dosar în care Stănescu Daniel avea calitatea de învinuit, o soluție de scoatere de sub urmărirea penală”, se mai menționează în comunicat.

Procurorii au dispus poprirea sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpaților de către terțe persoane fizice sau juridice și instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile deținute în proprietate de Horobeț și Stănescu. După finalizarea rechizitoriului, dosarul a fost trimis pentru judecare la Curtea de Apel Iași. (G.P)

Fostul șef al Poliției Județene, judecat pentru instigare la abuz în serviciu, recompensat cu o ”diplomă aniversară” de Ziua Poliției

Fostul șef al Poliției Județene Mihai Carp, trimis în judecată de DNA pentru instigare la abuz în serviciu, a fost recompensat, într-un cadru festiv desfășurat cu ușile închise, cu o ”diplomă aniversară”, de Ziua Poliției Române. Reprezentanții Poliției Vaslui susțin că această distincție a fost oferită pentru a mulțumi fostului inspector șef pentru activitatea desfășurată în cadrul instituției.

Conducerea Poliției Județene Vaslui l-a recompensat pe fostul șef al instituției colonelul în rezervă Mihai Carp cu o ”diplomă aniversară”, cu ocazia sărbătorii a 195 de ani de la înființarea Poliției Române. Acordarea distincției fostului inspector-șef din perioada 2005-2015, trimis în judecată în urmă cu un an pentru instigare la abuz în serviciu, s-a făcut într-un cadru festiv, desfășurat cu ușile închise la Muzeul Județean Vaslui, fără ca mass-media să aibă acces.

Pentru a marca aniversarea celor 195 de ani de existență a Poliției Române, reprezentanții mai multor instituții precum și foști conducători ai Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Vaslui au primit diplome aniversare. Acestea au fost oferite pentru a mulțumi celor care au condus IPJ pentru activitatea desfășurată în cadrul instituției. În cazul domnului Mihai Carp, până la pronunțarea definitivă a instanței, domnia sa se bucură de prezumția de nevinovăție”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui, Alina Tonică.

Fostul inspector șef al Poliției Județene Vaslui până în toamna anului 2015 a fost trimis în judecată, în urmă cu un an, de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, pentru instigare indirectă la abuz în serviciu. Mihai Carp este acuzat că, în calitate de șef al instituției, l-ar fi instigat pe șeful Serviciului Rutier Vaslui Ioan Vîrlan să ”determine, la data de 11 februarie 2015, pe un agent de poliție din subordine să modifice procesele verbale de contravenție întocmite pentru două persoane, în sensul modificării sancțiunii aplicate, din amendă contravențională în avertisment”. De aceea și fostul comisar-șef Ioan Vîrlan a fost trimis în judecată pentru luare de mită în formă continuată, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu și instigare la fals material în înscrisuri oficiale. De asemenea, alți nouă polițiști, printre care și fostul șef al Biroului Rutier Vaslui Iulian Munteanu, vor fi judecați în același dosar pentru diferite fapte de corupție. (Ionuț PREDA)

DNA a început urmărirea penală față de Adrian Porumboiu, în celebrul dosar de retrocedări ilegale de terenuri

Omul de afaceri Adrian Porumboiu este urmărit penal într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, în care fostul arbitru internațional este acuzat de instigare la abuz în serviciu, într-un dosar de retrocedări ilegale de terenuri, în care alte 61 de persoane sunt urmărite penal.

Direcția Națională Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale față de Adrian Porumboiu, în dosarul de corupție în care se fac cercetări față de alte 61 de persoane, printre care Gheorghe Nețoiu, foști șefi ai Prefecturii Vaslui și mai mulți primari și secretari de primării. Fostul arbitru internațional este acuzat de procurorii anticorupție de comiterea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, în speța privind retrocedarea ilegală a peste 750 de hectare de teren către foști proprietari care, ulterior, ar fi fost constrânși să vândă către Gheorghe Nețoiu la prețuri sub cele ale pieții.

Omul de afaceri vasluian se consideră nevinovat și susține că nu are nicio implicare în acest dosar. ”Nu am niciun fel de problemă sau implicare în această speță. Cum puteam să fiu instigator, să i se dea teren lui Nețoiu, când eu eram unul din cumpărătorii de teren din județ?! Este un nonsens. Dar, eram mort dacă nu exista nicio suspiciune față de mine. Dă bine să apară că Porumboiu este urmărit penal. Oricum, mi se pare de domeniul fantasticului să fiu argat și instigator pentru Nețoiu”, a declarat Adrian Porumboiu.

Dosarul în care s-a început urmărirea penală față de fostul arbitru internațional este același care l-a scos din politică și pe senatorul Dan Marian, acuzat, de asemenea, că ar fi instigat la abuz în serviciu pe șefii Prefecturii Vaslui să retrocedeze ilegal terenuri pe amplasamentul fostei societăți Vidișamp SA Huși. (Ionuț PREDA)

Exploziv! Implicarea senatorului liberal Dan Marian în dosarul pentru care este acuzat de DNA, explicată pas cu pas de procurori!

Procurorii anticorupție explică pas cu mas modul în care senatorul liberal Dan Marian s-a implicat în dosarul Vincon  Vrancea, cel care i-ar putea pune capăt carierei politice și pentru care ar putea ajunge la închisoare.

Reamintim că în cursul zilei de ieri, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile,  față de senatorul liberla Dan Marian, în vremea când era deputat, dar și de alte nume grele implicate în dosarul Vincon. Iată motivele, prezentat de către DNA prin intermediul unui comunicat de presă remis pe adresa redacției noastre:

” MARIAN DAN-MIHAI, la data faptei deputat în Parlamentul României și președinte al biroului politic teritorial al unei formațiuni politice – Filiala Vaslui, cu privire la săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

CUPȘAN-CĂTĂLIN (fost CUPȘAN) VASILE, la data faptei secretar general al Instituției prefectului județului Vaslui și secretar al Comisiei Județene de Fond Funciar Vaslui, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

LUCA (fostă STAN) GABRIELA, la data faptei funcționar public în cadrul Instituției Prefectului județului Vaslui, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

PRUNILĂ DANIEL, la data faptei membru al Comisiei Județene de Fond Funciar Vaslui, respectiv de director al OCPI Vaslui, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

STAFIE TUDOR, la data faptei primar al municipiului Huși, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

NEȚOIU GHEORGHE, la data faptei administrator în fapt al unei societăți viticole, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuatăș instigare la complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, spălare de bani, în formă continuată,

GEORGESCU (fostă VASILE) LUCHI, la data faptelor acționar și președinte al Consiliului de Administrație al unei societăți viticole, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată; instigare la complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, spălare de bani, în formă continuată,

MOCANU (fostă MARDARE) EMANUELA, la data faptelor reprezentant punct de lucru Huși al unei societăți viticole, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, complicitate la infracțiunea de spălare de bani, în formă continuată,
În ordonantele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2007, o societate viticolă controlată de inculpatul Nețoiu Gheorghe a dobândit în proprietate, în mod fraudulos, la prețuri sub valoarea de piață, suprafața totală de 692,685 ha – plantată cu viță de vie, situată pe amplasamentul fostelor plantații ale S.C. VIDIȘAMP S.A. Huși, jud. Vaslui, teren aflat în administrarea Agenției Domeniilor Statului (A.D.S.).

Concret, în primăvara anului 2006, inculpatul Nețoiu Gheorghe, în înțelegere cu inculpata Georgescu (fostă Vasile) Luchi, a căutat și identificat o modalitate ilicită prin care să dobândească în proprietate, la prețuri sub valoarea de piață, suprafața de teren în cauză.
Demersurile au fost făcute în contextul în care Nețoiu Gheorghe cunoștea că, potrivit legislației în domeniul fondului funciar, suprafețele de teren în cauză, aflate în proprietatea privată a statului și administrate de A.D.S., nu ar fi putut intra în proprietatea societății decât prin plata unor sume de bani, la valoarea de piață, către foștii proprietari ce deținuseră suprafețe de teren pe amplasamentul respectiv, iar cele care nu făceau obiectul solicitărilor de reconstituire a dreptului de proprietate nu puteau fi înstrăinate de către stat, ci doar concesionate.
Astfel, atât personal, cât și prin intermediul unei alte persoane, inculpatul Nețoiu Gheorghe i-a solicitat inculpatului Marian Dan-Mihai, deputat la data faptelor, ca, în schimbul unor foloase materiale, să determine persoane cu funcții ‘cheie’ în procesul decizional legat de retrocedări (printre care se aflau și inculpații Cupșan-Cătălin Vasile, Prunilă Daniel, Stafie Tudor) să-l ajute în acest demers infracțional.
Funcționarii respectivi, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, urmau să găsească, să deruleze și să se implice într-o procedură ilicită care, sub aparența unei activități legale de retrocedare către persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri din județul Vaslui, să aibă ca rezultat obținerea în proprietate, de către societatea viticolă controlată de inculpatul Nețoiu Gheorghe, a celor 692,685 ha  cu viță de vie.
Inculpatul Marian Dan-Mihai a controlat ‘din umbră’ procesul de retrocedare, implicându-se personal pe fiecare etapă (validare de către Comisia Județeană de Fond Funciar Vaslui, predare de către A.D.S., emitere titluri de proprietate) și cunoscând că activitatea este contrară legislației aplicabile în materia fondului funciar (documentele aflate la dosarele de retrocedare întocmite la nivelul comisiei județene sunt incomplete, necorespunzătoare situației de fapt și contrare actelor normative incidente în cazurile respective de retrocedare). Acest aspect i-a fost adus la cunoștință pe parcursul derulării procedurii, dar inculpatul Marian Dan-Mihai a insistat în demersurile ilicite față de persoanele sus-menționate pentru a finaliza procedura de retrocedare.
În concret, la instigarea inculpatului Marian Dan-Mihai și a persoanei la care a apelat inițial inculpatul Nețoiu Gheorghe, funcționarii publici implicați au făcut următoarele demersuri:
– Au organizat activitatea de retrocedare prin solicitarea implicării primarilor și a unor funcționari publici din cadrul comunelor, în sensul întocmirii unor documente contrare normelor de fond funciar. De asemenea acestora le-a fost indicată și modalitatea de formulare a propunerilor de validare, prin introducerea pe ordinea de zi și prezentarea cazurilor în cadrul ședințelor Comisiei Județene de Fond Funciar Vaslui în modalitatea în care să se asigure de reușita validării propunerilor nelegale formulate.
– S-au implicat, cu încălcarea prevederilor legale, în derularea, în ședințele de fond funciar, a unei proceduri de validare a  radierii  unor persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri agricole, pe rază mai multor comune și atribuirea altora, pe amplasamentul fostei SC VIDIȘAMP SA HUȘI (plantație de vie), din rezervă A.D.S.
– Au aprobat prin vot în ședințele Comisiei Județene de Fond Funciar Vaslui validarea și nu au inițiat sistarea activităților ilicite atunci când le-au constatat.
– S-au ocupat de avizarea, semnarea și înaintarea către A.D.S. București a dosarelor de retrocedare și, ulterior, au semnat titlurile de proprietate emise nelegal.

Ulterior, reprezentanții A.D.S., cu încălcarea legislației aplicabile în materia fondului funciar, au avizat documentația de retrocedare și întocmire a protocoalelor de predare-preluare a terenurilor respective.

După predarea de către ADS București a suprafețelor de teren, către comisiile de fond funciar din municipiul Huși și alte două comune, au fost emise titluri de proprietate pentru o suprafață de 692,685 ha (aceasta în condițiile în care hotărârile Comisiei Județene de Fond Funciar Vaslui au vizat o suprafață totală de 636,44 ha, iar prin Protocoalele de predare-preluare s-a predat suprafața totală de 770,53 ha).
În aceste condiții, pe de o parte Statul Român (titular al dreptului de  proprietate, exercitat prin intermediul A.D.S.) a fost prejudiciat cu  suma de 9.598.656 lei.  Aceasta reprezintă  diferența valorii noului amplasament și  valoarea de piață a vechilor amplasamente la care persoanele ar fi fost îndreptățite pentru reconstituirea proprietății.
Pe de altă parte, societatea viticolă controlată de inculpatul Nețoiu Gheorghe  a obținut un folos injust, prin achiziția terenurilor în cauză la un preț inferior valorii de piață, în sumă de 11.482.021 lei”.

Vom reveni cu amănunte.

Veste șoc: Dan Marian, pus sub urmărire penală de DNA. Senatorul liberal a demisionat din toate funcțiile politice, în această seară!

de Simona MIHĂILĂ

Lovitură a procurorilor DNA pe scena politică vasluiană: senatorul liberal Dan Darian a fost pus sub urmărire penală în dosarul Vincon Vrancea, împreună cu alte câteva zeci de nume grele din zona Moldovei, printre care și cel al omului de afaceri Adrian Porumboiu.

În consecință, senatorul liberal a decis să demisioneze din toate funcțiile de conducere pe care le deținea în interiorul partidului, retrăgându-și, totodată, și candidatura la Senat. El a trimis pe adresa redacției un comunicat de presă. Redăm comunicatul în integralitatea lui:

”Luand la cunostinta decizia procurorilor DNA de a-mi atribui calitatea de inculpat, intr-un dosar de urmarire penala, am luat hotararea sa demisionez din functia de membru al Biroului Politic National al PNL, cat si din functia de presedinte al Filialei Judeteane PNL Vaslui, pentru a nu afecta in niciun fel activitatea partidului, care se pregateste intens pentru campania electorala. Intrucat sunt sustinatorul <Decalogului integritatii> candidatilor PNL, pe care l-am votat cu toata convingerea in structurile noastre interne de partid, anunt ca imi voi retrage candidatura de la Senat, de pe listele PNL. Le multumesc tuturor colegilor din PNL, primarilor si consilierilor locali care mi-au dat votul lor de incredere pentru inca un mandat in Parlamentul Romaniei si ii rog pe aceasta cale sa-si continue activitatea in PNL. Filiala Vaslui este una puternica, cu o resursa umana de calitate, capabila sa genereze rapid un presedinte interimar, dar si un candidat corespunzator care sa deschida listele la Senat. In perioada următoare, voi face pasul inapoi, pentru a-mi canaliza toata energia in demonstrarea nevinovatiei mele, in aceasta speta penala. Ca simplu membru voi sprijini in continuare PNL si consider ca in alegerile parlamentare, filiala Vaslui va scoate un rezultat foarte bun. Cred in electoratul liberal din acest judet, care este numeros si, din respect pentru acesta, am facut acest gest”.

Reporterii noștri l-au contactat pe Dan Marian încă de dimineață, zvonurile despre punerea sa sub urmărire de către procurorii anticorupție, precum și despre intenția lui de a demisiona, circulând de câteva zile.

Marian a negat totul, pretinzând că sunt minciuni lansate de rivalii săi din interiorul partidului, în speță de către membrii vechiului PNL.

Senatorul a ”uitat” însă, să spună că a fost chemat la DNA Iași încă de acum câteva zile și că știa exact ce îl așteaptă.

Contactat din nou după ce ne-a trimis comunicatul de presă, Dan Marian a continuat să susțină că nu a știut nimic: ”Se pare că alții au știut înaintea mea ce o să mi se întâmple. Mă voi retrage, așa cum am spus și voi face totul pentru a-mi demonstra nevinovăția. Vă rog să-mi respectați decizia de a nu mai face niciun comentariu pe marginea acestui subiect”.

Dosarul în care senatorul vasluian este urmărit face referire la cele 675 de hectare pe care Vincom Vrancea le-a preluat de la Vidișamp, prejudiciile ridicându-se la peste 10 milioane de lei. Vom reveni cu amănunte.

Laura Codruta Kovesi: Mai nou vad ca se angajeaza firme private, platite cu bani multi, sa intimideze procurorii DNA. E o abordare noua pentru Romania

Sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat luni seara, la TVR 1, ca a observat in ultima perioada o noua abordare in incercarea de intimidare a procurorilor Directiei Anticoruptie, prin angajarea de companii private “platite cu bani multi”.

“Pana acum am fost obisnuiti sa fim atacati prin declaratii publice, la diverse emisiuni, pe Facebook. Mai nou vad ca se angajeaza firme, companii private care sunt platite cu bani multi sa vina sa intimideze procurorii DNA. E o abordare noua pentru Romania”, a spus Kovesi, inainte de a adauga:

“Procurorii DNA sunt prea rezistenti, haideti sa angajam firme sa ii haituim si sa ii intimidam”.

Intrebata daca a fost intimidata in urma dosarului Black Cube, in care doi cetateni israelieni, Weiner Ron si Geclowicz David, sunt acuzati ca au incercat sa o intimideze pe Codruta Kovesi, procurorul sef al DNA a raspuns: “Nu cred ca par un om intimidat, nu cred ca s-a intimidat nimeni din DNA”.

Aceasta a notata ca in ultima vreme atacurile la adresa DNA s-au intetit, in special din partea persoanelor investigate sau a “politicienilor care sustin aceste persoane”.

Dar “suntem obisnuiti sa fim atacati”, “a devenit o obisnuinta ca o persoana cercetata de DNA sa iasa in spatiul public si sa faca tot felul de acuzatii”, a comentat procurorul sef al DNA.

Aceasta a precizat ca “nu e nicio problema” in conditiile in care “libertatea de exprimare e garantata”.

“Nu suntem ingrijorati (…) Ne impresioneaza si ne ingrijoreaza efectele dramatice ale coruptiei”, in conditiile in care au existat “atatatea cazuri in care coruptia a dus la moartea unor persoane”, a adaugat Laura Codruta Kovesi.

Despre Gabriel Oprea

  • Este prematur sa discutam ce vom face pana cand demisia nu isi produce efectele
  • pot sa va spun ca in situatii similare s-a cerut aviz de la presedinte (…) Miron Mitrea a fost trimis in judecata si ulterior condamnat
  • (legat de necesitatea unor noi probe pentru formularea cererii de urmarire penala) Legea nu prevede nicio conditie in acest sens, procurorul de caz va aprecia
  • Avem deja un precedent care a fost consfintit de ICCJ, a statuat ca procedura a fost legala
  • (intrebata daca DNA are competenta de a juca un caz de ucidere din culpa) Aceasta investigatie in prima faza a vizat o infractiune de abuz in serviciu
  • S-a ajuns in punctul in care s-a constatat inceperea urmaririi penale si pentru ucidere din culpa
  • Orice infractine conexa se investigheaza de catre DNA
  • Avand infractiunea de abuz in serviciu, de competenta DNA, si infractiunea de ucidere din culpa e tot de competenta DNA
  • Specialistii din comisia juridica au analizat competenta si a dat un aviz favorabil

Despre dosarul lui Titus Corlatean

  • Urmarirea penala e blocata
  • Nu mai putem sa stabilim adevarul, sa mai administram probe, nu mai putem sa facem nimic
  • Anumite decizii au fost luate la nivel de ministru si ancheta este blocata

Despre acuzatiile lui Traian Basescu la adresa sa si dosarul in care este cercetata Ioana Basescu

  • Nu intru in dialog si nu comentez afirmatiile denigratoare pe care le fac unele persoane in spatiul public
  • (intrebata daca Traian Basescu va fi chemat ca martor) eu nu pot sa va spun in acest moment ce se va intampla in viitor
  • DNA a fost sesizat in 2015, investigatia a inceput atunci. Noi suntem ghidati sau stopati in anchete doar de termenele de prescriptie
  • In acest caz investigatia a fost deschisa in 2015, atunci am primit sesizari

Despre dosarul privind fondurile operative ale DIPI acuzatiile potrivit carora un procuror ar fi divulgat informatii clasificate

  • La nivelul DNA am facut o verificare din perspectiva structurii de securitate, nu a fost niciun incident cu privire la informatii clasificate
  • Procurorul nu a luat aceste ordine sa le faca publice ci le-a prezentat inculpatilor pentru a se putea apara
  • Nu stiu daca siguranta nationala a fost afectata pentru ca procurorul a garantat dreptul la aparare al inculpatilor
  • Anumite articole din ordinele Ministerului de Interne fusesera declasificate in alte dosare
  • Nu vorbim nicidecum de documente CSAT sau emise de alte institutii ale statului

Despre un potential conflict DNA – SRI si ofiteri SRI anchetati in ultima perioada

  • Mai sunt cativa ofiteri SRI investigati de noi, avem si ofiteri DIPI investigati
  • Pentru asta sutem platiti, sa facem investigatii pe fapte de coruptie
  • Faptul ca investigam persoane dintr-o institutie nu inseamna ca suntem in conflict cu acea institutie
  • Relatia cu serviciile de informatii cred ca a fost transata foarte clar de decizia Curtii Constitutionale si respectam in totaltiate acea decizie
  • Evident ca nu ne-am oprit si am continuat anchetele. Va asigur ca nu o sa ne oprim dar ritmul de solutionare a dosarelor a fost un pic mai incet decat ne-am obisnuit
  • Avem procurori care au peste 100 de dosare in lucru, avem pe rolul instantelor 700 de dosare
  • Am solicitat suplimentarea cu 120 politisti, am primit pana in prezent 40 de politisti
  • Pentru a putea functiona asa cum ar trebui mai avem nevoie de inca 80 de politisti
  • Am trimis o solicitare ministrului Justitiei si guvernului si asteptam un raspuns

Despre criticile potrivit carora unele dosare ar fi “subtiri”, fiind citat cazul Liei Olguta Vasilescu

  • Judecatorul este singurul in masura sa ne spuna daca sunt probe solide sau nu intr-un caz
  • In acest caz vorbim de un dosar in care sunt implicate si alte persoane, cu 8 acuzatii pentru doamna Lia Olguta Vasilescu, patru de luare de mita
  • Nu s-a dat nicio hotarare judecatoreasca, e intr-o camera preliminara
  • O sa vedem cum motiveaza judecatorul si ne vom conforma
  • In acest an trimis in judecata aproape 800 de persoane, aproape 600 sunt deja condamnate definitiv. Procentul de achitari acelasi nivel ca anul trecut

Sursa: hotnews.ro

Ministrul de Interne Petre Tobă a demisionat: “Am fost permanent atacat din considerente politice”. Cioloș a acceptat demisia și va înainta președintelui o propunere pentru MAI până luni

Ministrul Afacerilor Interne Petre Tobă a anunțat prin intermediul biroului de presă al ministerului pe care-l conduce că și-a dat demisia după ce procurorii DNA au cerut aviz președintelui petnru începerea urmăririi penale pe numele ministrului în dosarul privind fapte de corupție la DIPI. 

“Am decis să-mi prezint demisia Primului ministru pentru a evita implicarea Ministerului Afacerilor Interne într-un scandal public în prag de alegeri. Resping cu tărie acuzațiile aduse și sunt la dispoziția organelor de anchetă pentru clarificarea oricărei situații. Menționez că toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentării cauzei, inclusiv la cele clasificate «secret de stat»”, a declarat Petre Tobă prin biroul de presă al Ministerului Afacerilor Interne.

Demisia acestuia vine după ce procurorii DNA au cerut joi președintelui Klaus Iohannis aviz pentru începerea urmăririi penale pentru favorizarea infractorului în cazul lui Petre Tobă. Acesta fiind vizat în dosarul privind suspiciuni de corupție la Departamentul de Informații și Protecție Internă din cadrul MAI.

Petre Tobă, mesaj către angajații MAI: Am fost permanent atacat din considerente politice

 Petre Tobă, ministrul demisionar al Afacerilor Interne, a postat pe pagina a Facebook a ministerului pe care l-a condus un mesaj adresat angajaților instituției în care le mulțumește acestora pentru colaborare, susținând și că a fost atacat permanent, din primele zile de mandat, din motive politice.

“Am fost permanent atacat încă din primele zile ale mandatului, dar nu pentru ceea ce am făcut în plan profesional, pentru proiectele inițiate sau activitatea mea ca ministru, ci din alte considerente, de natură politică. Subliniez că nu am făcut politică și nu voi face nici în viitor, nu am urmărit ca funcția de ministru să devină o trambulină pentru a accede în viața politică, ci voi fi dedicat muncii profesionale, voi fi permanent în slujba țării și a cetățeanului, așa cum o fac de peste 26 de ani. În această perioadă am rezistat tentației de a abandona, deoarece am avut permanent alături de mine sprijinul colegilor din ministerul afacerilor interne din toate armele și de aceea, încă o dată, vă mulțumesc. Ca om care a lucrat în acest sistem, știam la momentul învestirii că un an electoral înseamnă un an de zbateri. Istoria anilor electorali asta demonstrează – în anii 2009 și 2012, MAI a avut câte 5 miniștri. Cu toate acestea mi-am asumat această provocare, iar prin ceea ce am făcut pentru instituție și, în special pentru cetățeni, eu cred că a meritat!”, a scris Petre Tobă pe pagina de Facebook a ministerului Afacerilor Interne după ce a demisionat.

În mesajul postat, Petre Tobă trece în revistă realizările înregistrate de ministerul pe care l-a condus pe parcusul anului 2016.

“Prin activitatea desfășurată în această perioadă, Ministerul Afacerilor Interne și-a adus o contribuție majoră la faptul că astăzi, România este recunoscută ca un stat sigur, factor de stabilitate și securitate la nivel regional și nu numai. Dar cel mai important lucru este faptul că toate aceste realizări nu se regăsesc doar în analize și statistici, ci sunt percepute în mod direct de către cetățeni, cel mai important barometru de evaluare a activității unei instituții”, susține Petre Tobă.

Mesajul a fost postat după ce Tobă a demisionat din funcția de ministru al Afacerilor Interne, demisie acceptată joi seara de premierul Dacian Cioloș.

Cioloș a acceptat demisia lui Tobă și va înainta președintelui o propunere pentru MAI până luni

Premierul Dacian Cioloș a acceptat joi seara demisia lui Petre Tobă din funcția de ministru al Afacerilor Interne și va înainta președintelui Klaus Iohannis o propunere pentru MAI până luni, 5 septembrie.

“Prim-ministrul Dacian Cioloș a acceptat demisia domnului Petre Tobă din funcția de ministru al Afacerilor Interne. Până luni 5 septembrie, premierul va înainta președintelui Klaus Iohannis propunerea de înlocuire la conducerea Ministerului Afacerilor Interne”, informează Guvernul.

Sursa; mediafax.ro

DNA cere urmărirea penală a lui Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă, după accidentul în care și-a pierdut viața Bogdan Gigină/Avocatul rudelor polițistului: Este împlinirea speranței familiei Gigină

Procurorii DNA au cerut aviz Senatului pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Gabriel Oprea, în dosarul privind decesul polițistului Bogdan Gigină, sub acuzația de omor din culpă. 

Procurorii anticorupție au transmis procurorului general al României cererea de încuviințare a urmăririi penale pentru ucidere din culpă în ceea ce îl privește pe fostul viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, actual senator, solicitarea urmând să ajungă la Senatul României.

Este vorba despre dosarul în care Gabriel Oprea este cercetat pentru abuz în serviciu, cauză deschisă după decesul polițistului Bogdan Gigină, la data de 20 octombrie 2015, agentul fiind implicat într-un accident de circulație în urma căruia a suferit leziuni care i-au cauzat moartea.

“La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoțire al ministrului Oprea Gabriel. Acest dispozitiv, asigurat de către Brigada de Poliție Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, era format dintr-un motociclist rutier (victima Gigină Bogdan-Cosmin) și un echipaj format dintr-un ofițer și un agent de poliție aflați într-un autoturism de poliție rutieră. Acest dispozitiv preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul Oprea Gabriel. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuința sa situată în cartierul Cotroceni”, susțin procurorii într-un comunicat de presă.

 Potrivit DNA, din probele de la dosar ar rezulta indicii că “încălcând dispozițiile legale care reglementează însoțirea demnitarilor, ministrul de interne Oprea Gabriel a dispus, pentru sine, să beneficieze de însoțire cu echipaje de poliție rutieră cu titlu permanent, ca aceste echipaje să fie formate atât dintr-un autoturism de poliție rutieră (un agent și un ofițer de poliție rutieră), cât și dintr-o motocicletă a poliției rutiere”.

Anchetatorii susțin că “au fost desemnați lucrători care aveau atribuții exclusive de însoțire a ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a 3 polițiști pentru fiecare post (două schimburi și o rezervă). Lucrătorii erau permanent la dispoziția ministrului, așteptând-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinației”.

Gabriel Oprea, în calitate de ministru, realiza în medie cinci deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoțit de echipaje ale poliției rutiere, numărul fiind “de aproximativ trei ori mai mare decât cele realizate în aceeași perioadă pentru însoțirea președintelui României și de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptățiți la însoțire permanentă conform prevederilor legale”, explică DNA.

“Se reține că Oprea Gabriel este cel care a determinat, prin încălcarea dispozițiilor legale menționate, prezența victimei Gigină Bogdan-Cosmin ca motociclist într-o coloană oficială, împrejurare în care acesta a decedat. În ceea ce privește cauza accidentului de circulație constând în viteza de deplasare (84 de km/h) și neadaptarea acesteia la condițiile meteorologice, din probele administrate pe parcursul urmăririi penale rezultă indicii rezonabile că această cauză a fost determinată de către ministrul de interne Oprea Gabriel. Viteza de deplasare era stabilită în mod implicit de către ministrul de interne prin comunicarea destinației și a momentului precis la care aceasta trebuia să ajungă la destinație. De altfel, acesta era singurul în măsură să solicite mărirea vitezei de deplasare dincolo de depășirea limitei de siguranță”, susține DNA.

Procurorii spun că din probele administrate până în prezent, printre care două expertize criminalistice și o expertiză tehnică, ar exista indicii potrivit cărora fostul ministru Gabriel Oprea “este cel care a impus, folosindu-se de ascendentul pe care demnitatea deținută i-l conferea și cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează deplasarea coloanei oficiale care îl însoțea, ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată, cauză care a contribuit la producerea accidentului rutier care a dus la decesul victimei Gigină Bogdan-Cosmin”.

Referatul procurorilor și 18 volume din dosarul de urmărire penală vor ajunge la Senatul României, documente pe baza cărora senatorii vor decide dacă încuviințează urmărirea penală pentru ucidere din culpă.

În același dosar, Gabriel Oprea a fost pus sub învinuirea în luna februarie pentru abuz în serviciu.

Avocatul rudelor lui Bogdan Gigină: Este împlinirea speranței familiei Gigină, rudele primesc ce au cerut

Avocatul familiei lui Bogdan Gigină, Daniel Ionașcu, susține că, prin cerere DNA de avizare a urmăririi penale în cazul lui Gabriel Oprea pentru ucidere din cuplă, rudele polițistului “primesc ce au cerut”, aceștia din urmă constituindu-se părți civile în dosarul de ucidere din culpă.

“Este împlinirea speranței familiei Gigină. Au făcut (n.r. rudele lui Bogdan Gigină) demersuri către parchet în acest sens, s-au constituit și parți civile, cer daune. În mod întemeiat, cei din familia lui Bogdan Gigină primesc acum ce au cerut. În opinia mea, nu putea fi altfel, noi credem că există justiție. Au dat declarații la DNA. Familia semnalează că erau dese momente ca cele din aceea seară. Familia deplânge și acum că înaintemergătorul trebuia să nu fie scos. De ce a fost scos este una dintre întrebările noaste”, a declarat avocatul Daniel Ionașcu pentru MEDIAFAX.

Avocatul susține că rudele polițistului decedat în timp ce conducea coloana oficială pentru fostul ministru Gabriel Oprea cred că parlamentarii nu vor obstrucționa actul de justiție.

“Nu am niciun dubiu că Parlamentul nu va da curs. Nu apreciez că Parlamentul poate să îngrădească dreptul la cercetare echitabilă. Dacă noi am trimis pe cineva în Parlament, nu înseamnă că le-am dat atribuții care îi disting. Nu cred că Parlamentul ar putea face o discriminare socială în așa fel încât să obstrucționeze actul de justiție. În fața legii toți suntem egali. “, a adăugat apărătorul familiei Gigină pentru MEDIAFAX.

Sursa: mediafax.ro

DNA ataca din nou Vasluiul – Noi percheziiții ce vizeaza ilegalități în gestionarea fondurilor europene

Procurorii DNA au efectuat o serie de percheziții la sediul Consiliului Județean (CJ) Vaslui într-un dosar privind fapte în legătură cu un proiect finanțat din fonduri europene, a cărui valoare s-ar ridica la 100 milioane euro. Acest proiect privește alimentarea cu apă a municipiilor Vaslui, Bârlad și Huși. Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui a fost plecat ieri la București, însă ne-a declarat telefonic că nu are nimic de ascuns și că nu știe dacă instituția pe care o conduce a fost obiectul unei percheziții. Ticu Bahnariu, directorul SC Aquavas SA Vaslui nu a răspuns. 

Ancheta procurorilor DNA vizează modul de cheltuire a unei sume de 100 milioane de euro, prin proiectul Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurarea apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești, reprezentând prejudiciul reținut în dosar. Au fost vizate de DNA a 13 locații situate în municipiile Vaslui și Bârlad, din care două sunt în sediul unei instituții publice, iar dosarul penal întocmit de DNA face referire la infracțiuni comise în perioada 2006-2016.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, ne-a declarat că nu a fost vizat de procurorii DNA și că nu are ce ascunde: „În comunicatul DNA nu se precizează numele meu. Comunicatul este un document oficial, iar eu nu pot înflori nimic în jurul lui. Eu sunt plecat la București, dar dacă procurorii DNA au fost la sediul Consiliului Județean Vaslui precizez că accesul acestora este liber. Suntem obligați să răspundem acestor solicitări. Dacă este în interesul cercetărilor, orice document poate fi ridicat, cercetat. Nu avem nimic de ascuns acolo, nici nu am putea să o facem chiar dacă am avea ce. Sunt documente publice și mai mult decât atât, ele se regăsesc pe site-ul Consiliului Județean”, ne-a declarat Buzatu.
„Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție, asimilate celor de corupție și de fraudare a fondurilor europene, comise în perioada 2006 – 2016. În cursul zilei de 13 iunie, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 13 locații situate în municipiile Vaslui și Bârlad, județul Vaslui, din care două sunt în sediul unei instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice”, se arată într-un comunicat al DNA transmis mass-mediei.

Procurorii DNA au beneficat de asistență din partea Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău. Controlul oamenilor legii s-a fâcut discret, fără publicitate. (Bogdan RUSU)

Codruta Kovesi: Daca Curtea Constitutionala dezincrimineaza abuzul in serviciu, se inchid 865 de dosare de coruptie

Aproape 900 de dosare de coruptie vor fi afectate grav in cazul in care Curtea Constitutionala va decide ca infractiunea de “abuz in serviu” contravine legii fundamentale, a declarat Laura Codruta Kovesi, intr-un interviu pentru EuropaFM.

Invitata la Interviurile Europa FM, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat ca odata cu disparitia acestei infractiuni din Codul Penal si alte infractiuni vor disparea, infractiuni de care sunt acuzati majoritatea suspectilor si inculpatilor din administratia centrala si locala.

Va reamintim, Curtea Constitutionala va judeca pe 24 mai exceptia de neconstitutionalitate privind abuzul in serviciu. Sesizarea a fost depusa de Alina Bica, fosta sefa a DIICOT, trimisa in judecata inclusiv pentru aceasta infractiune.

Laura Codruta Kovesi a explicat ce efecte ar avea asupra activitatii DNA declararea “abuzului in serviciu” neconstitutional.

Duminica, presedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat la DIGI 24 ca nu crede ca ,,orice incalcare de lege de catre un functionar public trebuie sa fie abuz in serviciu, lucrurile trebuie analizate de la situatie la situatie”.

Daca abuzul in serviciu dispare, functionarul public isi va indeplini atributiile dupa ureche, in dauna cetateanului, a mai adaugat sefa DNA.

Nu doar Alina Bica a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a articolului care incrimineaza abuzul in serviciu. Si fostul presedinte al Consiliului Judetean Braila, Gheorghe Bunea Stancu si Nicusor Constantinescu, seful Consiliului Judetean Constanta au ridicat in instanta exceptii similare.

Pentru abuz in serviciu mai este cercetat si fostul ministru de Interne Gabriel Oprea.

Sursa: hotnews.ro

Declararea ca neconstituționale interceptările realizate de SRI pentru DNA – bucuria șpăgarilor

Tot mai multe persoane acuzate de luare de mită sau primire de foloase necuvenite trimise în judecată de procurorii DNA vor să scape de acuzații invocând celebra Decizie 51/2016 a Curții Constituționale a României. Este vorba de decizia prin care s-au declarat neconstituționale interceptările realizate de Serviciul Român de Informații în dosarele instrumentate de procurorii Ministerului Public. Contrabandiștii de țigări moldoveni, printre care se află și doi ofițeri de la conducerea SPF Leova, dar și un polițist de forntieră de la Vama Albița, Valentin Badiu, informatorul grupării, au cerut judecătorilor Curții de Apel Iași eliminarea acelor înregistrări făcute cu suportul tehmic al SRI. La rândul lor, apărătorii doctorițelor șpăgare Doina Andrei și Simona Botez au cerut vineri, 15 aprilie, același lucru pentru interceptările telefonice aflate la dosar. În ambele cazuri, procurorii s-au opus solicitărilor, ca fiind inadmisibile din cauza tardivității cu care au fost făcute.

La începutul acestui an, o decizie, nr. 51/2016, a Curții Constituționale, a declarat ca fiind neconstituționale interceptările realizate de Serviciul Român de Informații în dosarele instrumentate de procurorii Ministerului Public. Cu toate că, cel puțin teoretic, această decizie nu se poate aplica în dosarele instrumentate anterior, tot mai mulți acuzați sau chiar condamnați de luare de mită sau primire de foloase necuvenite, vor să scape de pedeapsă eliminând cele mai importante probe aflate la dosar: înregistrările telefonice sau ambientale realizate cu suportul SRI. Este cazul unei grupări de contrabandiști de țigări destructurată de procurorii DNA la începutul lunii mai 2014, și care, condamnați în primă instanță, au contestat, la Curtea de Apel Iași, pedepsele primite. Din grupare făceau parte ofițerul Ivan Musteață, șeful Punctului de Trecere a Frontierei Leova, și subalternul acestuia, Iurie Volceanov, care au fost condamnați la câte șapte ani de închisoare, Valentin Badiu, ofițer în cadrul Sectorului de Frontieră Huși, care dădea informații cu privire la posibilele controale pe frontieră, condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare, sub supraveghere, precum și Veaceslav Mereuță și Igor Lisnic, condamnați la patru, respectiv cinci ani de închisoare pentru constituire sau aderare la un grup infracțional organizat, contrabandă, respectiv dare de mită. Trebuie spus că pentru a fi siguri că pot strecura ilegal peste graniță, folosind bărci pneumatice, cantități importante de țigări, membrii grupării au încercat să-l racoleze și pe Ionel Lascu, șeful Punctului de Frontieră Berezeni. Ofițerul român a refuzat să fie cumpărat și și-a informat imediat superiorii cu privire la acest fapt, ulterior colaborând cu procurorii DNA pentru destructurarea rețelei de contrabandiști. După ce mai multe transporturi de țigări au fost oprite pe drum de polițiști, Igor Lisnic, capul rețelei, care fusese informat de Badiu cu privire la denunțul făcut de Lascu, se pregătea să se răzbune, moment în care s-a trecut la arestarea membrilor grupării. Apărătorii inculpaților, care au contestat pedepsele primite, au cerut judecătorilor Curții de Apel Iași scoaterea din dosar a interceptărilor telefonice și ambientale, probele cele mai acuzatoare la adresa lor. Instanța a cerut DNA – Structura Teritorială Iași, precizări cu privire la cine a pus în executare mandatul de supraveghere tehnică, răspuns care trebuie dat până la următorul termen de judecată, respectiv 26 aprilie.

Doctorițele ginecoloage acuzate de luare de mită și alte fapte de natură penală, Doina Andrei și Simona Botez, contestă și ele înregistrările telefonice din dosarul aflat pe masa judecătorilor Tribunalului Vaslui. Apărătorii celor două au cerut în ședința de vineri, 15 aprilie, eliminarea respectivelor înregistrări pe motiv se lovesc de nulitate deoarece ar fi fost realizate folosindu-se suportul tehnic al Serviciului Român de Informații. La rândul lor, procurorii au cerut instanței să respingă cererea, ca fiind inadmisibilă din cauza tardivității cu care a fost făcută această solicitare.

„Ne aflăm în fața unei nulități relative, iar termenul invocării excluderii probelor, respectiv procedura camerei preliminare, a fost depășit”, au invocat procurorii. Cererea făcută de apărătorii doctorițelor șpăgare, de excludere de la dosar a înregistrărilor, va fi discutată la următorul termen de judecată, programat pentru data de 6 mai.

Vasile Mihalachi, doi ani de închisoare cu suspendare, pentru fapte de corupție la vârful Consiliului Județean

de Marian MOCANU

După mai bine de trei ani de procese, timp în care dosarul în care Vasile Mihalachi, fostul președinte al Consiliului Județean, actual vicepreședinte, Liviu Butnaru, fostul director al ARR Vaslui și alți doi funcționari, au fost acuzați de procurorii DNA de fapte de corupție, s-a plimbat pe la mai multe instanțe, luni, judecătorii Tribunalului Iași, au dat sentința. Vasile Mihalachi a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pentru abuz în serviciu. Cea mai grea pedeapsă, trei ani cu suspendare, a primit-o Liviu Butnaru. Sentința nu este definitivă.

Judecătorii Tribunalului Iași au dat sentința în dosarul în care fostul președinte, acum vicepreședinte al Consiliului Județean Vaslui, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru fapte de corupție. În primul rând, judecătorii au respins cererea de schimbare a încadrării juridice cerută de acuzați, din abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în neglijență în serviciu.

Dacă s-ar fi aprobat această cerere, Mihalachi, Butnaru & Co. riscau, în cel mai bun caz, doar o amendă administrativă! Magistrații ieșeni au decis condamnarea vicelui Mihalachi la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pentru o perioadă de patru ani. Pedepsa nu ar afecta funcția de vicepreședinte al CJ Vaslui, cu atât mai mult cu cât actualul mandat i se termină peste doar două luni, deci înainte ca sentința să devină definitivă. În schimb, pedeapsa accesorie, de interzicere a unor drepturi, printre care și cel de a vota și de a fi ales într-o funcție publică, ar putea pune capăt carierei politice a lui Vasile Mihalachi

De altfel, acesta a anunțat, cu ceva timp în urmă, că nu va mai candida la un viitor mandat de consilier județean, cu atât mai mult cu cât ar trebui să iasă la pensie. Nu se știe însă dacă această condamnare va aduce și o eventuală excludere din Partidul Social Democrat, a cărui președinte a organizației județene a fost cândva. Surse din PSD Vaslui afirmă că, deocamdată, este prematur să fie pusă această problemă, cu atât mai mult cu cât sentința nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.

Nici ceilalți trei colegi de dosar nu vor face vreo zi de închisoare, cea mai mare fiind dată în cazul lui Liviu Butnaru – trei ani de închisoare cu suspendarea executării pe o perioadă de încercare de cinci ani. Vasile Vieriu, funcționar la CJ Vaslui, și Dănuț Ropotă, angajat al ARR Vaslui, au primit fiecare doar câte un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Interesant este și faptul că, deși procurorii DNA au stabilit un prejudiciu de peste 2,6 milioane lei, iar transportatorii a căror interese s-a considerat că ar fi fost lezate au cerut la rându-le daune morale în sumă de 140.000 euro, cei patru acuzați au fost condamnați doar la plata cheltuielilor de judecată, câte 1.500 lei fiecare!

Faptele de corupție care stau în spatele condamnării

Vasile Mihalachi, alături de Liviu Butnaru, fostul director al ARR Vaslui și alți doi funcționari, au fost acuzați de procurorii DNA ar fi trucat niște licitații făcute de Consiliul Județean în vederea acordării de licențe de transport persoane pe teritoriul județului. Prin aceasta, au fost favorizate mai multe firme, inclusiv cea a consilierului local PNL din Huși, Cătălin Dogaru, dar și a unor firme ieșene, în defavoarea altor transportatori hușeni. Faptele s-au întâmplat în anul 2008, pe când Vasile Mihalachi era președinte al Consiliului Județean. El a acționat în deplin dispreț față de lege, comisia paritară constituită în acest sens la nivelul CJ Vaslui neavând nici măcar regulament de organizare și funcționare. Respectiva comisie paritară, din care făceau parte și cei patru, a determinat înlăturarea unor operatori de transport public rutier, firme care fie au câștigat licitațiile în mod legal sau au fost împiedicate să participle la licitație. Astfel, conform procurorilor DNA, a fost creat un avantaj patrimonial pentru operatorii favorizați în sumă totală de 2.659.845 lei, reprezentând sumele obținute din operarea traseelor atribuite ilegal. O parte dintre operatorii hușeni de transport în comun, parte civilă în dosar, au mai avut un proces anterior pe aceași speță cu Vasile Mihalachi, proces însă pierdut.

Ca un amănunt, dat fiind faptul că Mihalachi a fost acuzat în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Vaslui, instituția a plătit, din bani publici, o parte din onorariul apărătorilor. În acest sens, în 2014, s-au aprobat sumele necesare prin hotărâre de Consiliu Județean.

Procesul în care vicepreședintele CJ Vaslui a fost acuzat de fapte de corupție a început, la Judecătoria Vaslui, încă din luna octombrie 2013 și după mai bine de jumătate de an instanța a realizat că nu are competențe în soluționarea acestei cauze. Dosarul a fost mutat apoi la Tribunalul Vaslui, unde a stat încă o jumătate de an, pentru ca în final Vasile Mihalachi să ceară și să obțină strămutarea procesului la Tribunalul Iași. Motivul invocat: din cauza popularizării în presă a procesului! Dosarul este pe rol la instanța ieșeană din luna august 2014, timp în care au fost date nu mai puțin de 17 termene de judecată, cele mai multe soldate cu cereri de amânare.

Deputații decid astăzi asupra cererii DNA de reținere și arestare a lui Mădălin Voicu și Nicolae Păun

Camera Deputaților votează miercuri cererea DNA de încuviințare a reținerii și arestării deputaților Nicolae Păun și Mădălin Voicu, în condițiile în care în cazul acestuia din urmă votul din Comisia juridică a fost foarte strâns. 

Potrivit deciziei Biroului Permanent, vor fi patru voturi, câte două voturi pentru fiecare deputat (separat pentru reținere și arestare). Votul este secret, cu bile, iar pentru aprobarea solicitărilor DNA este nevoie de votul majorității celor prezenți, în condițiile de cvorum.

Comisia juridică a Camerei Deputaților a avizat, luni, favorabil solicitarea DNA de reținere și arestare a deputatului Nicolae Păun, acuzat de trafic de influență, fals în declarații, deturnare de fonduri și spălare de bani în același dosar în care este cercetat și Mădălin Voicu.

Pentru reținerea deputatului minorităților au votat 13 membri ai Comisiei juridice, doi “împotrivă”, iar 3 s-au abținut. Și pentru arestarea au fost 13 voturi “pentru”, două “împotrivă” și trei abțineri.

Păun nu a fost prezent la ședința Comisiei pentru a-și susține punctul de vedere, el evitând să dea declarații presei încă de la anunțul DNA privind dosarul său.

“Domnul deputat Nicolae Păun a fost anunțat atât telefonic, cât și prin adresă scrisă la grupul din care face parte. A fost prezent joi și vineri la Comisia Juridică, însoțit de avocat. De asemenea, a luat luat la cunoștință sub semnătură faptul că a fost convocată Comisia juridică în vederea dezbaterii cererilor ministrului Justiției. Dânsul nu a fost prezent. Staff-ul tehnic a primit un sms foarte scurt de la consiliera dânnsului în care anunța că nu va veni”, a precizat vicepreședintele Comisiei Juridice, Ciprian Nica.

Deputații din Comisie au avizat favorabil și reținerea și arestarea deputatului PSD Mădălin Voicu, cercetat în același dosar.

paunPentru reținerea deputatului PSD Mădălin Voicu s-au pronunțat 10 membri ai Comisiei juridice, în timp ce 9 au fost “împotrivă”. De asemenea, pentru solicitarea de arestare au votat tot 10 deputați, iar 8 “împotrivă”.

La ieșirea din sala de ședință, Mădălin Voicu a afirmat că avocații săi l-au sfătuit să nu facă declarații. El afirmase anterior că este nevinovat și că nu își permite să facă nicio recomandare colegilor, întrucât aceștia îl cunosc foarte bine.

“Nu mai este o noutate care este atitudinea Partidului Social Democrat la astfel de cereri. PSD nu se opune acestor cereri. Cu părere de rău, dar am mai spus, nu noi trebuie să decidem asta”, a spus președintele PSD, Liviu Dragnea, întrebat cum va vota partidul pe care îl conduce în cazul celor doi deputați.

DNA a cerut ân urmă cu o săptămână încuviințarea reținerii și arestării preventive a deputaților Mădălin Voicu și Nicolae Păun, pentru trafic de influență, fals în declarații, deturnare de fonduri, spălare de bani.

Deputatul Nicolae Păun, care este și președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa este acuzat de ” folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, deturnare de fonduri, spălare a banilor, cumpărare de influență, influențare a declarațiilor, toate în formă continuată”.

“În perioada 2011-2015, în calitate de președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa, Păun Nicolae a plătit, lunar, sume de bani fixe în cuantum total de 217.300 lei, deputatului Mădălin Voicu și a asigurat un salariu unei persoane din familia acestuia acestuia (fără nicio contraprestație), în cadrul unuia din proiectele derulate de Asociația Partida Romilor”, spune DNA.

DNA susține că “aceste foloase au fost oferite pentru ca deputatul Mădălin Voicu să intervină la funcționari și demnitari, intervenții concretizate în contextul validării proiectelor cu finanțare europeană, în contextul promovării unui proiect de lege privind amnistia contribuției de asigurări de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice și în legătură cu neîncasarea, de către ANAF, a sumelor aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate, în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor Pro Europa”.

De asemenea, DNA precizează că “Mădălin Voicu, în exercitarea obligațiilor ce derivă din calitatea de deputat, a depus declarații de avere la Camera Deputaților, fără a declara sumele de bani obținute de la Asociația Partida Romilor «Pro Europa», totalizând 300.682 lei – venit brut si 217.300 lei venit net”.

“Acești bani proveneau din fondurile alocate derulării proiectelor europene despre care Mădălin Voicu știa ca sunt deturnați”, precizează DNA.

Sursa: mediafax.ro

Solicitarea DNA privind reținerea și arestarea deputaților Voicu și Păun, trimisă Comisiei Juridice

Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis miercuri să sesizeze Comisia Juridică în legătură cu solicitările DNA pentru reținerea și arestarea deputaților Nicolae Păun (minorități) și Mădălin Voicu (PSD), deputații din comisie având termen până luni să dea un aviz și să întocmească raportul. 

”Urmează a fi sesizată Comisia Juridică. Vor fi anunțați cei doi deputați, începând de astăzi după-amiază, cu posibilitatea de a studia materialul probator (…) Termenul prevăzut de Regulament este de trei zile, în situația aceasta Biroul Permanent a aprobat cele trei zile, respectiv de astăzi până luni, pentru că este vorba despre trei zile lucrătoare și luni, la prânz, așteptăm un raport din partea Comisiei, urmând ca următorul Birou Permanet, pe baza raportului pe care îl va primi de la Comisia Juridică, să stabilească în continuare calendarul”, a declarat secretarul Biroului Permanent, Nicolae Mircovici.

Dosarul DNA privind acuzațiile de trafic de influență și detrunare de fonduri aduse deputaților Mădălin Voicu și Nicolae Păun are 19 volume, însumând 4886 de pagini.

DNA a cerut miercuri încuviințarea reținerii și arestării preventive a deputaților Mădălin Voicu și Nicolae Păun, pentru trafic de influență, fals în declarații, deturnare de fonduri, spălare de bani.

Sursa: mediafax.ro

Victoria Nuland: Pe ansamblu suntem impresionati de munca DNA / Sustinem DNA inclusiv in pregatire si suport tehnic / In societatile democratice este importanta mentinerea unui echilibru intre siguranta cetatenilor si dreptul la viata privata

Adjunctul pentru Afaceri Europene si Eurasiatice al secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, a declarat, luni, intr-o conferinta de presa sustinuta la sediul Ambasadei, ca Statele Unite sunt impresionate pe ansablu pe munca pe care o face DNA, ca sustin procurorii anticoruptie inclusiv in pregatire si cu suport tehnic, dar a precizat ca in societatile democratice este importanta  mentinerea unui echilibru intre siguranta cetatenilor si dreptul la viata privata. Nuland a mai spus ca instrumentarea cazurilor a atins un asemenea nivel incat, daca acum cativa ani se punea problema rezultatelor, acum societatea civila vorbeste despre acest echilibru, considerand ca acest lucru este “foarte sanatos”.

Victoria Nuland a raspuns astfel unei intrebari adresate de HotNews.ro, prezent alaturi de alti trei jurnalisti de la Adevarul, Pro TV si Romania Actualitati, la conferinta de presa organizata de Ambasada Statelor Unite la Bucuresti.  Redam mai jos integral sectiunea din conferinta de presa referitoare la lupta anticoruptie din Romania, cu precizarea ca doar prima intrebare a fost adresata de HotNews.ro.

Rep: Statele Unite si-au declarat in repetate randuri sustinerea fata de lupta impotriva coruptiei in Romania. DNA se bucura de o puternica sustinere in randul opiniei publice. Exista insa si critici, de exemplu procurorilor li se reproseaza ca recurg prea des la arestari sau ca au ajuns prea dependenti de serviciile de informatii. Avand in vedere toate aceste aspecte, ce spuneti de rezultatele si de modul de lucru al DNA?
Victoria Nuland: Ai dreptate, Dan, pe ansamblu suntem impresionati de munca pe care o face DNA. Sustinem DNA inclusiv in pregatire si suportul tehnic. Evident, in societatile democratice este cu adevarat importanta mentinerea unui echilibru intre siguranta cetatenilor si dreptul la viata privata. Toti ne luptam cu asta. Ceea este interesant este faptul ca instrumentarea cazurilor a avansat la un asemenea nivel aici – imi amintesc cand veneam in urma cu cativa ani si nemultumirile erau ca nici un caz nu a fost rezolvat – ca acum societatea civila vorbeste despre acest echilibru ceea ce este foarte sanatos.

Rep: Aveti vreo recomandare pentru autoritatile romane in ce priveste selectia si numirea  sefilor anti-coruptie, in special DNA?
VN: Evident este o decizie care apartine autoritatilor romane, am vorbit despre faptul ca multe din aceste mandate vor expira in 2016. Am incredere ca autoritatile romane vor lua acest lucru serios si ca vor cauta sa castige increderea publicului intern si de afara ca Romania se afla pe drumul cel bun. Vom urmari acest proces, este clar ca va reprezenta o tema importanta in anul acesta.

Rep: Dar ati discutat acest subiect cu autoritatile romane?
VN: Nu disctam evident despre persoane, nu pomenim nume, discutam doar despre faptul ca procesul trebuie sa fie deschis si transparent si sa genereze incredere continua in randul populatiei.

Rep: Credeti ca doamna Kovesi ar trebui sa fie nominalizata pentru inca un mandat la DNA?
VN: Nu Statele Unite selecteaza optiunile Romaniei, acest lucru trebuie sa-l faca autoritatile romane.

Redam mai jos integral mesajul Victoriei Nuland prezentat in debutul conferintei de presa, inaintea sectiunii de intrebari.

“Sunt la a treia vizita anuala pe care o fac in luna inanuarie in Romania. Din diferite motive ajung aici in luna ianuarie. A fost o oportunitate grozava sa intalnesc guvernul, societatea civila si sa setam agenda anuala in cadrul parteneriatului nostru strategic. In ultimele 24 de ore am avut ocazia sa ma intalnesc cu presedintele Iohannis, cu premierul Ciolos, l-am intalnit pe ministrul de externe la conferinta de iarna din Vilnius, l-am intalnit de asemenea pe ministrul apararii, apoi am avut un pranz minunat cu vicepremierul Borc, cu ministrul energiei si cu ministrului mediului. In aceasta dimineata am luat micul dejun la o masa rotunda cu reprezentanti ai societatii civile discutand despre statul de drept, cum facem de obicei. Evident am inceput prin a discuta despre alianta noastra grozava, despre parteneriatul bilateral si parteneriatul de securitate in cadrul NATO. Suntem extraordinari de recunoscatori pentru contributia Romaniei ca partener in domeniul securitatii si ca aliat, pentru angajamentul puternic de a creste bugetul apararii spre 2%. Este un model pentru Alianta. Am vazut cum Romania cauta din greu solutii pentru a achizitiona echipament (militar) de ultima generatie, modernizand avioanele F16 si gandindu-se la alte locuri in care poate contribui in cadrul Aliantei. Suntem foarte recunoscatori pentru contributia pe care Romania continua sa o aiba in Afganistan si acum sustine eforturile anti-ISIS in Irak. Asadar, Romania este unul din aliatii pe care poti conta, cu care poti lucra oriunde apar provocari, ca aliati NATO ne confruntam acum cu provocari la adresa aliantei in Est si in Sud, Romania contribuie in ambele locuri, evident si ca partener in cadrul sistemului antiracheta in protejarea in fata amenintarile, din afara spatiului euro-atlantic. Suntem, de asemenea, foarte multumiti sa vedem continuarea progreselor in ce priveste statul de drept. Este o tema consistenta de cate ori vin aici, si de fiecare data vedem cum independenta si forta sistemului judiciar cresc, tot mai multe cazuri sunt rezolvate. Evident, tragedia din octombrie a generat asteptari mari si o atentie sporita din partea publicului. Am fost impresionata de seriozitatea cu care presedintele si guvernul au luat in considerare cererile cetatenilor pentru o Romanie mai curata si vom continua sa fim un partener al Romaniei pe aceasta tema. Am alocat mult timp economiei, in special discutand despre planurile guvernului pentru acest an, in ce priveste imbunatatirea guvernantei corporatiste in cazul companiilor detinute de stat, despre dorinta de a face guvernul mai transparent, nivelul taxelor mai stabil, am discutat putin despre lucruri pe care Romania le-ar putea face in domeniul e-government pentru a imbunatati transparenta in beneficiul cetatenilor. Am discutat mult despre potentialul Romaniei ca loc de tranzit in domeniul energiei si exportator. Am continuat sa discutam despre cum sa atragem mai multe companii americane in domeniul energiei, despre rolul vital pe care Romania il poate juca ca tara de tranzit pentru alte parti din Europa Centrala care sunt mai dependente de surse de energie din afara tarii. Este o zona cu mare potential de crestere in cadrul relatiilor noastre bilaterale si de crestere pentru Romania ca partener puternic al vecinilor europeni. Am discutat despre alte moduri de a aprofunda si intari investitiile americane aici, asta depinde evident de ramanerea tarii pe cursul cresterii economice, statului de drept, de predictibilitate, stabilitate, dar exista un mare potential aici. Deci, a fost o zi foarte, foarte buna. Am uitat sa mentionez ca lucram foarte strans la problemele din vecinatate si alte subiecte de politica externa, de la suportul nostru pentru o Moldova europeana si democratica, pana la suportul nostru pentru o Ucraina mai libera, mai democratica, in implementarea acordurilor de la Minsk”.

Informatii de context privind precedentele vizite in Romania facute de Victoria Nuland:

14 ianuarie 2015.
Victoria Nuland s-a intalnit la Cotroceni cu presedintele Klaus Iohannis, proaspat ales presedinte. “Sunt bucuros că ati decis să veniti în vizită la începutul mandatului meu, nu stiu dacă mi se datorează mie, dar sunt foarte bucuros”, a spus Iohannis, în debutul întrevederii. În acest context, Victoria Nuland a răspuns: “Cu sigurantă se datorează dumneavoastră. Am venit să vă văd”. In timpul vizitei de anul trecut, Nuland s-a intalnit cu premierul Victor Ponta si cu ministrul de externe, Bogdan Aurescu.

2 octombrie 2014. Victoria Nuland, subsecretar de stat american pentru Afaceri Euroasiatice, a lansat un atac extrem de dur la adresa unor lideri politici din Europa centrala fara a-i numi, oficialul american acuzandu-i ca, in timp ce noaptea dorm linistiti sub patura NATO, ziua oprima presa si societatea civila, protejeaza parlamentarii corupti de anchetele si nu tin cont de Parlament cand interesul cere sau vorbesc de democratie neliberala. Desi nu i-a numit pe acei lideri din Europa centrala, indicatiile date de Nuland au condus catre Victor Orban si Victor Ponta. (Vezi aici discursul pe larg)

10 ianuarie 2014. In cadrul unei vizite de doua zile la Bucuresti, Victoria Nuland s-a intalnit cu Traian Basescu, nu si cu Victor Ponta, care ar fi evitat-o. Mesajele sau s-au concentrat atunci asupra sustinerii statului de drept si a luptei impotriva coruptiei. Nuland a in mod explicit imixtiunile politicului in justitie. (Vezi aici o analiza pe larg a mesajelor transmise atunci de Victoria Nuland)

Sursa: hotnews.ro

În 2015, DNA și Agenția Națională de Integritate au făcut ravagii în județul Vaslui

de Marian Mocanu

Mai mulți aleși locali, dar și foști sau actuali șefi ai unor instituții publice au avut de-a face cu legea. Mai mulți primari din județ au fost găsiți incompatibili de Agenția Națională de Integritate (ANI), unii dintre ei având și probleme penale, fiind acuzați de DNA pentru fapte de corupție, sau, în cazul primarului de la Voinești, pentru braconaj. În decursul anului trecut au fost și două premiere: Găbișor Tofan, primarul de la Stănilești, este primul primar suspendat din funcție în timpul mandatului, în timp ce Mircia Vlasă, primarul comunei Pungești, va trebui trebui să dea socoteală concetățenilor, în cadrul unui referendum decis în instanță. Tot anul trecut, un fost subprefect al județului Vaslui a ajuns în închisoare pentru fapte de corupție, iar fostul secretar al Prefecturii, Cătălin Cupșan, a fost condamnat cu suspendare. Sfârșitul anului a fost marcat de arestarea preventivă a unui ofițer de poliție acuzat de nu mai puțin de 26 de fapte de corupție. După condamnarea fostului deputat de Vaslui, Dragoș Iftime, un alt parlamentar, Dan Bordeianu, este în prezent judecat pentru fapte de corupție, alături de soția sa și primarul comunei Deleni.

sergiu-marian

Sergiu Marian

În decursul anului trecut, aleși locali sau persoane care cândva aveau un cuvânt important de spus în viața județului Vaslui au avut de-a face cu legea. Fie că a fost vorba de incompatibilități descoperite de Agenția Națională de Integritate, sau de fapte de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție, 2015 a fost marcat de mai mute scandaluri politice.

Anul trecut a debutat cu condamnarea, în premieră, a unui fost înalt funcționar public, Sergiu Marian, fost subprefect a județului Vaslui. După ce, anterior, primise o pedeapsă cu suspendare, în ianuarie acesta a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu, instigare la fals intelectual și luare de mită, după ce ar fi făcut retrocedări ilegale de terenuri. În septembrie, Sergiu Marian a primit o nouă condamnare pentru fapte similare, pedeapsa fiindu-i majorată cu încă cinci ani.

În același dosar, Vasile Cătălin Cupșan, fostul secretar al Prefecturii Vaslui, a fost condamnat la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, după ce l-ar fi ajutat pe Sergiu Marian să își favorizeze fratele să cumpere terenuri agricole din apropierea municipiului Huși la prețuri mici.

În februarie 2015, patru medici din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui au fost acuzați de fapte de corupție, în urma unei descinderi a procurorilor DNA la cabinetele acestora. Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu sunt acuzați de luare de mită, falsificare de înscrisuri și întreruperea ilegală a cursului sarcinii și riscă până la zece ani de închisoare. Șefa secției de ginecologie a Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Gabriela Rusu, acuzată de abuz în serviciu, pentru că nu a verificat activitatea celor trei medici, a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Procesul medicilor șpăgari continuă, urmând a fi audiați toți cei 150 de martori din dosar, astfel că o soluție va fi dată cel mai devreme în vara acestui an.

Tot la începutul anului trecut, primarul Bârladului, Constantin Constantinescu a fost acuzat de conflict de interese, pentru că ar fi acordat mai multe lucrări în valoare de peste 1,2 milioane de lei unor constructori cu care firma sa a avut relații comerciale. Primarul Constantinescu și-a recunoscut vina și a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. În toiul scandalului, el și-a dat demisia din funcția de primar, pe motive de stres emoțional. Ulterior, unul dintre constructorii anchetați de procurorii anticorupție – Viorel Dumitrașc, a cărei firmă a obținut de-a lungul anilor cele mai importante lucrări finanțate de la bugetul public, s-a sinucis.

În iulie, Găbișor Tofan, primarul comunei Stănilești, a fost eliberat din funcție în urma unui ordin a prefectului județului Vaslui. În anul 2013, Tofan a fost declarat incompatibil de către Agenția Națională de Integritate, care a constatat existența unui conflict de interese în materie administrativă. Primăria Stănilești a executat mai multe lucrări chiar cu firma primarului, unde fiul acestuia era administrator. Chiar dacă a contestat în instanță, Găbișor Tofan a pierdut procesele, astfel că a fost demis.

Un alt fost primar al aceleiași comune, Liviu Arhip, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, fiind acuzat că a fraudat bugetul UE cu peste 230.000 de euro, alături de reprezentanții societății care trebuia să execute un drum în zonă. Primarul a încetat din viață, în timp ce dosarul era încă pe rol.

ANI a urechiat bine primarii

gabisor tofan stanilesti

Gabisor Tofan

Tofan nu a fost singurul ales local declarat incompatibil de către ANI, primarul comunei Puiești, Costel Moraru, Aurelian

Miler, primarul comunei Voinești, Gelu Pecheanu, primarul comunei Drânceni, Vasile Zanfir, de la Deleni, Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești, sau Vasile Puiu, de la Vetrișoaia, intrând în atenția agenției respective.

Vasile Puiu și-a angajat soția la primărie, iar Miler și Simiuc erau, în același timp și primari și administratorii unor societăți comerciale susceptibile de a avea relații contractuale cu primăria, lucru interzis de lege.

Costel Moraru are chiar două acuzații. Una pentru că a încercat să-și rezerve pentru sine postul de secretar al primăriei pe care o conducea și o alta pentru că era și comerciant! De altfel și primarul comunei Voinești, Aurelian Miler, în afara problemelor cu ANI, mai are și alte probleme de natură penală. El a fost surprins, chiar înaintea Crăciunului 2015, la braconat de mistreți, pe timpul nopții, fiindu-i întocmit dosar penal.

Gelu Pecheanu, primarul comunei Drânceni, a fost găsit în stare de incompatibilitate de inspectorii ANI pentru că ar fi dat 77 de hectare de pășune în concesiune asociației agricole condusă de fiul său.

Deputat și primar penal

Vasile Zanfir

Vasile Zanfir

Cele mai mari probleme cu legea le are însă primarul comunei Deleni, Vasile Zanfir. În noiembrie 2015, ANI l-a declarat incompatibil: „La data de 12 iulie 2012, a semnat, în calitate de primar, dispoziția prin care și-a prelungit suspendarea de drept a raportului de serviciu din calitatea de funcționar public de execuție în aparatul de specialitate al Primăriei Comunei Deleni (ca urmare a validării alegerii acestuia în funcția de Primar al Comunei Deleni) pe întreaga durată a mandatului de 4 ani cât îndeplinește funcția de primar (iunie 2012 – iunie 2016), asigurându-și pentru sine un folos material, constând în menținerea postului de funcționar public până la revenirea acestuia în funcția publică.

Dan Bordeianu

Dan Bordeianu

Anterior, Vasile Zamfir, a fost și în atenția procurorilor DNA. El a fost trimis în judecată în vara anului trecut, alături de deputatul PSD Dan Bordeianu, fiind acuzat că a decontat ilegal 17 facturi societății Ecoloc Huși, ce aparține soției deputatului, reprezentând lucrările unui drum, care nu a fost finalizat și executat potrivit proiectului. Potrivit DNA prejudiciul în cauză este de 4 milioane de lei. Dosarul se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dan Bordeianu este al doilea deputat vasluian judecat pentru fapte de corupție, după Dragoș Iftime, administratorul firmei Koket, carea fost condamnat definitiv la opt ani de închisoare pentru evaziune fiscală.

Un alt actual primar, Dumitru Roman, edilul comunei Dimitrie Cantemir, este judecat pentru că ar fi recepționat doar pe hârtie mai multe drumuri ce trebuiau modernizate din bani europeni. Este vorba de un proiect SAPARD derulat în anul 2003, în valoare de 3,6 milioane de lei. Roman, în calitate de membru al comisiei de recepție a lucrărilor, a semnat procesul verbal de finalizare a lucrărilor de construcție, deși acestea nu erau executate integral.

Referendum la Pungești, căștigat în instanță

mircia vlase pungesti

Mircia Vlase

În sfârșit, un alt primar, Mircia Vlase, din Pungești, este eroul unei noi premiere în județul Vaslui. În urma unei sentințe judecătorești rămase definitive, dată de Curtea de Apel Brașov, în comună urmează a avea loc un referendum de demitere a primarului, referendum cerut de locuitorii din comună. In 2013, peste 1.000 de locuitori au comunei au semnat o petiție pentru destituirea primarului, pe motiv că acesta urmărește doar interesele personale. Oamenii din Pungești îl acuzau pe primar că, în ciuda opoziției față de firma americană Chevron, care urma să înceapă explorări în zonă pentru exploatarea prin metoda fracționării hidraulice, a gazelor de șist, Vlase a pus la dispoziția firmei în cauză propriul teren. Inițial, Prefectura Vaslui a respins cererea cetățenilor din Pungești, însă un ONG a contestat în instanță această decizie, având, într-un final, câștig de cauză. Referendumul pentru demiterea primarului va avea loc chiar în preajma alegerilor locale din acest an, însă, chiar dacă va fi demis, Mircia Vlase are dreptul să candideze pentru un nou mandat, respectiv pentru perioada 2016 – 2020.

Polițist acuzat de 26 de infracțiuni

iulian munteanuSfârșitul anului 2015 a fost marcat de arestarea unui cunoscut ofițer de poliție, comisarul șef Iulian Munteanu, șeful Biroului Poliției Rutiere a Municipiului Vaslui. Fostul șef al Poliției Rutiere a municipiului Vaslui a fost arestat preventiv pe 19 decembrie, în urma unei descinderi a procurorilor DNA, care l-au acuzat de comiterea a 26 de infracțiuni de corupție, printre care dare și luare de mită, trafic de influență, fals intelectual, fals în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu. Potrivit procurorilor DNA Iași, din 2013 până în prezent, Iulian Munteanu, în calitate de șef al Biroului Rutier Vaslui ar fi determinat mai mulți agenți de poliție din subordinea sa aplice sancțiuni pentru contravenții prevăzute de Codul rutier mai blânde decât care s-ar fi impus, mergând de la reducerea cuantumului amenzii până la înlocuirea cu avertisment, ori chiar să evite aplicarea vreunei sancțiuni. În unele situații, Munteanu a pretins de la conducătorii auto favorizați foloase necuvenite, inclusiv scânduri sau lemne de foc. Totodată, susțin anchetatorii, i-a determinat pe subordonați să falsifice procesele verbale de constatare, în unele situații chiar prin suprascriere, pe baza cărora s-a stabilit natura sancțiunii.

Alături de Munteanu, în același dosar sunt acuzați și Mihai Axente, comisar-șef de poliție în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția Rutieră București, dar și alți doi polițiști vasluieni, cercetați în libertate, sub control judiciar. Este vorba de șeful Serviciului Rutier Vaslui, Ioan Vârlan, și ofițerul Augustin Brat, acuzați de abuz în serviciu.

Șeful Poliției Sinaia, acuzat de trafic de influență, a fost arestat preventiv

Șeful Poliției stațiunii Sinaia, comisarul șef Marin Tudorică, a fost arestat preventiv, joi, de Tribunalul Prahova, în dosarul în care este suspectat de trafic de influență și operațiuni incompatibile cu funcția, aceeași măsură fiind dispusă și în cazul omului de afaceri Cristian Simion. 

Judecătorii de la Tribunalul Prahova au admis, joi, propunerea DNA Ploiești privind arestarea preventivă a șefului Poliției stațiunii Sinaia, comisarul șef Marin Tudorică, suspectat de trafic de influență și operațiuni incompatibile cu funcția, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În același dosar a fost arestat preventiv omul de afaceri Cristian Simion, suspectat de cumpărare de influență.

Decizia privind arestarea preventivă a celor doi poate fi contestată la Curtea de Apel Ploiești. Șeful Poliției Sinaia, Marin Tudorică, a fost reținut, miercuri seară, de DNA, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, aceeași măsură fiind dispusă și pentru omul de afaceri suspectat că a pus la dispoziția polițistului o mașină de lux în schimbul protecției pentru afacerile sale.

Procurorii DNA Ploiești au emis ordonanțe de reținere, după mai multe ore de audieri, pe numele șefului Poliției stațiunii Sinaia, comisarul șef Marin Tudorică, pentru trafic de influență și efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, și al omului de afaceri Cristian Bogdan Simion, patronul unui supermarket din Sinaia, pentru cumpărare de influență și complicitate la efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția.

Conform anchetatorilor, Marin Tudorică este acuzat că începând din iulie 2013 a pretins și primit în mod direct de la omul de afaceri un folos material constând în utilizarea unui autoturism Mercedes, în valoare de 60.000 de dolari, în baza unui contract de comodat având ca obiect folosința cu titlu gratuit a autovehiculului respectiv, proprietate a firmei pe care acesta din urmă o administra. Folosința autoturismului a fost evaluată provizoriu la suma de 49.000 de euro.

Potrivit DNA, în schimbul folosirii mașinii, șeful Poliției Sinaia l-a asigurat pe omul de afaceri că are influență asupra “unor funcționari publici și i-a promis acestuia că, în eventualitatea unor controale privind activitatea economică a firmei sale, la nevoie, îi va determina pe funcționari să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle lor de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri”.

“Acest lucru s-a materializat în 12 decembrie 2015, când, prin intermediul lui Ionuț Roșca (n.r. – adjunctul șefului Poliției stațiunii Sinaia), a intervenit la inspectorii antifraudă care efectuau un control la firma omului de afaceri, în scopul influențării activității funcționarilor respectivi, în direcția arătată mai sus. Prin exercitarea influenței asupra inspectorilor antifraudă, inculpatul Ionuț Roșca i-a asigurat în continuare șefului său primirea folosinței autoturismului menționat mai sus”, se arăta într-un comunicat al DNA.

De asemenea, șeful Poliției Sinaia este suspectat că prin intermediul omului de afaceri pe care îl proteja, în cursul anului 2010, a construit un ansamblu imobiliar rezidențial în stațiune și s-a implicat direct pentru a obține avizele și autorizațiile necesare construcțiilor, dar și în vânzarea acestora. Astfel, Marin Tudorică a postat anunțuri de vânzare pe site-uri de specialitate și își dădea numerele de contact pentru realizarea tranzacțiilor.

În același dosar, adjunctul șefului Poliției stațiunii Sinaia, comisarul Ionuț Roșca, a fost pus sub control judiciar, după ce a fost audiat, miercuri, timp de mai multe ore la DNA Ploiești, el fiind acuzat de complicitate la trafic de influență.

Anchetatorii DNA au făcut, miercuri, percheziții la șase adrese și au ridicat documente atât de la Poliția Sinaia, cât și de la Primăria orașului. Printre adresele unde au avut loc descinderi s-au numărat și locuințele celor doi polițiști.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Direcția Națională Anticorupție, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploiești fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție comise în perioada 2013-2015.

Sursa: mediafax.ro

Comisarul-șef Iulian Munteanu rămâne după gratii încă 30 de zile

Comisarul-șef Iulian Munteanu, fostul șef al Biroului Rutier al Poliției Municipale Vaslui, va rămâne după gratii încă 30 de zile pentru fapte de corupție, după ce magistrații Tribunalului Vaslui au decis menținerea măsurii de arest preventiv, la propunerea procurorilor DNA.

Magistrații Tribunalului Vaslui nu au fost deloc îngăduitori cu cel care a condus Poliția Rutieră la nivelul municipiului reședință. Astfel, după câteva ore de judecată, instanța a decis să mențină măsura de arest preventiv pentru încă 30 de zile pentru comisarul-șef Iulian Munteanu. Tot la propunerea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, alături de fostul șef de la Rutieră va rămâne după gratii și comisarul-șef Mihai Axente, din cadrul Inspectoratului General al Poliției Rutiere, cel acuzat că ar fi primit de la Iulian Munteanu un pat confecționat artizanal.

Fostul șef al Poliției Rutiere a municipiului Vaslui a fost arestat preventiv pe 19 decembrie, după ce ar fi comis 26 de infracțiuni de corupție, printre care dare și luare de mită, trafic de influență, fals intelectual, fals în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu.

Printre infracțiunile imputate lui Munteanu sunt și cele legate de oferirea, drept mită, a unor produse comisarului-șef Mihai Axente pentru ca acesta să treacă cu vederea peste mai multe nereguli descoperite la Biroul Rutier Vaslui în urma unui control desfășurat anul acesta.

Potrivit procurorilor DNA Iași, din 2013 până în prezent, Iulian Munteanu, în calitate de șef al Biroului Rutier Vaslui ar fi determinat mai mulți agenți de poliție din subordinea sa să aplice sancțiuni pentru contravenții prevăzute de Codul rutier mai blânde decât care s-ar fi impus, mergând de la reducerea cuantumului amenzii până la înlocuirea cu avertisment, ori chiar să evite aplicarea vreunei sancțiuni. În unele situații, Munteanu a pretins de la conducătorii auto favorizați, foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, cum ar fi baterie auto, lemne de foc, 12 metri cubi de scândură la preț redus pentru acoperișul unui imobil aparținând unui superior de-al său, 400 de bucăți de scândură cu model). Totodată, susțin anchetatorii, i-a determinat pe subordonați să falsifice procesele verbale de constatare, în unele situații chiar prin suprascriere, pe baza cărora s-a stabilit natura sancțiunii.

De asemenea, la data de 11.06.2015, Iulian Munteanu, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului în legătură cu un accident rutier în care a fost implicată o persoană din anturajul ofițerului de poliție și un agent de poliție, denaturând realitatea și împrejurările în care s-a produs evenimentul. În acest sens, l-a sancționat contravențional cu suspendarea permisului de conducere pe agentul de poliție, deși vinovată de producerea accidentului a fost cealaltă persoană.

La data de 30.12.2014, Munteanu l-a determinat pe șeful unei instituții să îndeplinească în mod defectuos un act constând în coordonarea activității utilajelor de deszăpezire pe raza municipiului Vaslui, respectiv să trimită un utilaj de deszăpezire, atât la proprietatea sa, la proprietatea unui superior și la spălătoria unei cunoștințe, mai spun procurorii.

În cursul lunii august 2015, în schimbul intervenției la un angajat de la Registrul Auto Român Vaslui pentru a urgenta inspecția tehnică periodică a unui autovehicul și eliberarea cu celeritate a cărții tehnice a autoturismului, Munteanu a pretins pentru sine materiale de construcție. De asemenea, a promis unei persoane că va determina un lucrător de poliție judiciară din cadrul poliției unui alt oraș să soluționeze cu celeritate un dosar penal în care era cercetată persoana respectivă, iar în schimb a pretins și primit obiecte de îmbrăcăminte.

La data de 6 februarie 2015, Munteanu a dispus folosirea în interes personal a unuia dintre autoturismele din dotarea Biroului Rutier Vaslui pentru deplasarea, pe raza municipiului Vaslui, a unei persoane din anturajul său, iar la data de 4 septembrie 2015, a falsificat prin alterare conținutul unei autorizații de reparație emise de Biroul Rutier Vaslui pentru un autoturism, astfel încât proprietarul să beneficieze de o despăgubire mai mare, potrivit DNA. (Ionuț PREDA)

Comisarul-șef Iulian Munteanu, arestat „pentru a înlăturarea starea de pericol pentru ordinea publică”

Șeful Poliției Rutiere Vaslui, Iulian Munteanu, și comisarul-șef Mihai Axente, din cadrul IGPR, au fost arestați „pentru a înlătura starea de pericol pentru ordinea publică”, se arată în motivarea Tribunalului Vaslui, care consideră faptele de corupție comise de cei doi drept „activități ilicite deosebit de grave”.

Ieri, Tribunalul Vaslui a dat publicității motivarea la decizia arestării preventive, pe 19 decembrie, pentru mai multe presupuse infracțiuni de corupție, a șefului Biroului Rutier din cadrul Poliției Municipale Vaslui, comisarul-șef Iulian Munteanu, și a comisarului-șef Mihai Axente, din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Astfel, cei doi ofițeri de poliție au ajuns în arest, pentru o perioadă de 30 de zile, „pentru a se înlătura starea de pericol pentru ordinea publică în ceea ce-i privește pe ambii inculpați”. Totodată, magistrații au apreciat că faptele comise de Iulian Munteanu și Mihai Axente sunt „activități ilicite deosebit de grave”.

La stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură de a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității. Raportat la infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că arestarea preventivă a acestora se impune, având în vedere periculozitatea crescută a faptelor reținute în sarcina lor, amplificată de caracterul repetat al acestora, remarcat, mai ales, în cazul inculpatului Munteanu Iulian”, se arată în motivarea instanței.

De asemenea, magistrații au considerat că a fost afectată și „natura valorilor social ca urmare a acestui ilicit penal” și că este necesară „o intervenție fermă din partea autorităților judiciare pentru a nu crea opiniei publice impresia că astfel de activități ilicite deosebit de grave rămân nesancționate, pasivitate care ar putea încuraja sporirea activității infracționale”. Nu în ultimul rând, la luarea măsurii de arestare preventivă, judecătorii au luat în calcul și „atitudinea nesinceră a inculpaților”.

Arestat pentru 26 de infracțiuni de corupție

Iulian Munteanu, șeful Poliției Rutiere a municipiului Vaslui, a fost arestat preventiv după ce ar fi comis 26 de infracțiuni de corupție, printre care dare și luare de mită, trafic de influență, fals intelectual, fals în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu.

Printre infracțiunile imputate lui Munteanu sunt și cele legate de oferirea, drept mită, a unor produse comisarului-șef Mihai Axente pentru ca acesta să treacă cu vederea peste mai multe nereguli descoperite la Biroul Rutier Vaslui în urma unui control desfășurat anul acesta.

Nici șeful Serviciului Rutier nu a scăpat de ancheta DNA. În același dosar, Ioan Vîrlan a fost pus sub urmărire și va fi cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea a trei infracțiuni de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual. De asemenea, Nicolae Augustin Brat a fost pus sub urmărire, fără a se lua vreo măsură preventivă față de acesta, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Potrivit procurorilor DNA Iași, din 2013 până în prezent, Iulian Munteanu, în calitate de șef al Biroului Rutier Vaslui ar fi determinat mai mulți agenți de poliție din subordinea sa să aplice sancțiuni pentru contravenții prevăzute de Codul rutier mai blânde decât care s-ar fi impus, mergând de la reducerea cuantumului amenzii până la înlocuirea cu avertisment, ori chiar să evite aplicarea vreunei sancțiuni. În unele situații, Munteanu a pretins de la conducătorii auto favorizați, foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, cum ar fi baterie auto, lemne de foc, 12 metri cubi de scândură la preț redus pentru acoperișul unui imobil aparținând unui superior de-al său, 400 de bucăți de scândură cu model). Totodată, susțin anchetatorii, i-a determinat pe subordonați să falsifice procesele verbale de constatare, în unele situații chiar prin suprascriere, pe baza cărora s-a stabilit natura sancțiunii.

De asemenea, la data de 11.06.2015, Iulian Munteanu, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului în legătură cu un accident rutier în care a fost implicată o persoană din anturajul ofițerului de poliție și un agent de poliție, denaturând realitatea și împrejurările în care s-a produs evenimentul. În acest sens, l-a sancționat contravențional cu suspendarea permisului de conducere pe agentul de poliție, deși vinovată de producerea accidentului a fost cealaltă persoană.

La data de 30.12.2014, Munteanu l-a determinat pe șeful unei instituții să îndeplinească în mod defectuos un act constând în coordonarea activității utilajelor de deszăpezire pe raza municipiului Vaslui, respectiv să trimită un utilaj de deszăpezire, atât la proprietatea sa, la proprietatea unui superior și la spălătoria unei cunoștințe, mai spun procurorii.

În cursul lunii august 2015, în schimbul intervenției la un angajat de la Registrul Auto Român Vaslui pentru a urgenta inspecția tehnică periodică a unui autovehicul și eliberarea cu celeritate a cărții tehnice a autoturismului, Munteanu a pretins pentru sine materiale de construcție. De asemenea, a promis unei persoane că va determina un lucrător de poliție judiciară din cadrul poliției unui alt oraș să soluționeze cu celeritate un dosar penal în care era cercetată persoana respectivă, iar în schimb a pretins și primit obiecte de îmbrăcăminte.

Pe 6 februarie 2015, Munteanu a dispus folosirea în interes personal a unuia dintre autoturismele din dotarea Biroului Rutier Vaslui pentru deplasarea, pe raza municipiului Vaslui, a unei persoane din anturajul său, iar la data de 4 septembrie 2015, a falsificat prin alterare conținutul unei autorizații de reparație emise de Biroul Rutier Vaslui pentru un autoturism, astfel încât proprietarul să beneficieze de o despăgubire mai mare, potrivit DNA. (Ionuț PREDA)

Șeful Biroului Rutier Vaslui, arestat după ce ar fi comis 26 de infracțiuni de corupție

Iulian Munteanu, șeful Poliției Rutiere a municipiului Vaslui, a fost arestat preventiv după ce ar fi comis 26 de infracțiuni de corupție, printre care dare și luare de mită, trafic de influență, fals intelectual, fals în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu. Aceeași măsură a fost luată de instanță și față de un comisar-șef din Direcției Rutiere a Poliției Române, în timp ce Ioan Vîrlan, șeful Serviciului Rutier Vaslui, va fi cercetat sub control judiciar pentru trei infracțiuni de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual.

iulian munteanu la tribunalȘeful Biroului Rutier Vaslui, Iulian Munteanu, va sta, cel puțin pentru următoarele 30 de zile, după gratii. Tribunalul Vaslui a dispus, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, arestarea sa și a comisarului-șef Mihai Axente, din cadrul IGPR, pentru mai multe infracțiuni de corupție. Cel care a condus, în ultimii ani, Poliția Rutieră la nivelul municipiului Vaslui este acuzat de procurorii anticorupție de comiterea a numai puțin de 26 de fapte, printre care dare și luare de mită, trafic de influență, fals intelectual, fals în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu. Printre infracțiunile imputate lui Munteanu sunt și cele legate de oferirea, drept mită, a unor produse comisarului-șef Mihai Axente pentru ca acesta să treacă cu vederea peste mai multe nereguli descoperite la Biroul Rutier Vaslui în urma unui control desfășurat anul acesta. Iulian Munteanu și Mihai Axente au fost reținuți, vineri seara, de procurorii DNA, însă ordonanțele au expirat înainte de pronunțarea instanței de judecată.

Nici șeful Serviciului Rutier Vaslui nu a scăpat de ancheta DNA. În același dosar, Ioan Vîrlan a fost pus sub urmărire și va fi cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea a trei infracțiuni de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual. De asemenea, subcomisarul Nicolae Augustin Brat a fost pus sub urmărire, fără a se lua vreo măsură preventivă față de acesta, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Potrivit procurorilor DNA Iași, din 2013 până în prezent, Iulian Munteanu, în calitate de șef al Biroului Rutier Vaslui ar fi determinat mai mulți agenți de poliție din subordinea sa să aplice sancțiuni pentru contravenții prevăzute de Codul rutier mai blânde decât care s-ar fi impus, mergând de la reducerea cuantumului amenzii până la înlocuirea cu avertisment, ori chiar să evite aplicarea vreunei sancțiuni. În unele situații, Munteanu a pretins de la conducătorii auto favorizați, foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, cum ar fi baterie auto, lemne de foc, 12 metri cubi de scândură la preț redus pentru acoperișul unui imobil aparținând unui superior de-al său, 400 de bucăți de scândură cu model. Totodată, susțin anchetatorii, i-a determinat pe subordonați să falsifice procesele verbale de constatare, în unele situații chiar prin suprascriere, pe baza cărora s-a stabilit natura sancțiunii.

De asemenea, pe 11.06.2015, Iulian Munteanu, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului în legătură cu un accident rutier în care a fost implicată o persoană din anturajul ofițerului de poliție și un agent de poliție, denaturând realitatea și împrejurările în care s-a produs evenimentul. În acest sens, l-a sancționat contravențional cu suspendarea permisului de conducere pe agentul de poliție, deși vinovată de producerea accidentului a fost cealaltă persoană.

La data de 30.12.2014, Munteanu l-a determinat pe șeful unei instituții să îndeplinească în mod defectuos un act constând în coordonarea activității utilajelor de deszăpezire pe raza municipiului Vaslui, respectiv să trimită un utilaj de deszăpezire, atât la proprietatea sa, la proprietatea unui superior și la spălătoria unei cunoștințe, mai spun procurorii.

În cursul lunii august 2015, în schimbul intervenției la un angajat de la Registrul Auto Român Vaslui pentru a urgenta inspecția tehnică periodică a unui autovehicul și eliberarea cu celeritate a cărții tehnice a autoturismului, Munteanu a pretins pentru sine materiale de construcție. De asemenea, a promis unei persoane că va determina un lucrător de poliție judiciară din cadrul poliției unui alt oraș să soluționeze cu celeritate un dosar penal în care era cercetată persoana respectivă, iar în schimb a pretins și primit obiecte de îmbrăcăminte.

La data de 6 februarie 2015, Munteanu a dispus folosirea în interes personal a unuia dintre autoturismele din dotarea Biroului Rutier Vaslui pentru deplasarea, pe raza municipiului Vaslui, a unei persoane din anturajul său, iar la data de 4 septembrie 2015, a falsificat prin alterare conținutul unei autorizații de reparație emise de Biroul Rutier Vaslui pentru un autoturism, astfel încât proprietarul să beneficieze de o despăgubire mai mare, potrivit DNA.

În total, anchetatorii îi impută lui Iulian Munteanu nu mai puțin de 26 de infracțiuni, respectiv luare de mită, dare de mită în formă continuată (două acte materiale), două infracțiuni de trafic de influență, două infracțiuni de abuz în serviciu, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, 12 infracțiuni de instigare la abuz în serviciu, două infracțiuni de instigare la fals intelectual și trei infracțiuni instigare la fals material în înscrisuri oficiale.

La rândul său, în calitate de comisar-șef de poliție în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), Mihai Axente a primit de la Iulian Munteanu, la data de 8 aprilie 2015, produse alimentare (carne de miel) și băuturi alcoolice (vin de diverse sortimente) și a acceptat, la începutul lunii mai 2015, promisiunea unui obiect de mobilier confecționat artizanal (pat din lemn de esență frasin). Asta pentru că Munteanu nu făcuse niste acte ce intrau în atribuțiile de serviciu, respectiv pentru ca să nu constate nereguli legate de activitatea Biroului Rutier Vaslui și ca să nu aplice eventuale sancțiuni, ca urmare a controlului de fond efectuat în perioada 30 martie – 20 aprilie 2015, arată procurorii.

Anchetatorii îl acuză și pe șeful Serviciului Rutier Vaslui, Ioan Vîrlan, că a determinat, la data de 11.02.2015, pe un agent de poliție din subordine să modifice procesele-verbale de contravenție întocmite pentru două persoane, în sensul modificării sancțiunii aplicate, din amendă contravențională în avertisment. La data de 07.09.2015, l-a determinat pe același agent de poliție să nu îndeplinească un act din sfera atribuțiilor de serviciu– respectiv constatarea și sancționarea corespunzătoare a unei abateri contravenționale comise de o persoană. La data de 8.10.2015, acesta a dispus folosirea în interes personal a unui autoturism marca Audi din dotarea Serviciului Rutier Vaslui, respectiv pentru deplasarea pe raza municipiului Vaslui a unei persoane din familia sa, mai spun procurorii.

Augustin Nicolae Brat este acuzat că a intervenit pe lângă un agent de poliție care a constatat săvârșirea de către un conducător auto a unei abateri contravenționale, determinându-l pe agentul constatator să nu aplice sancțiunea care se impunea – amendă între 340 lei și 425 lei, echivalentul a 4 sau 5 puncte amendă – pentru ca astfel să evite suspendarea permisului de conducere pe 30 de zile. (Ionut PREDA)

Comisarul Iulian Munteanu, șeful Biroului Rutier Vaslui, a fost reținut de procurorii DNA

de Marian Mocanu

Chemat în cursul zilei de ieri la audieri la sediul Direcției Naționale Anticorupție Iași, comisarul Iulian Munteanu, șeful Biroului rutier din Cadrul IPJ Vaslui, a fost reținut de procurorii DNA. Cercetat pentru înfăptuirea de fapte de corupție, într-un dosar cu ramificații la București și în Ilfov, Iulian Munteanu va apare azi în fața judecătorilor ieșeni care vor decide dacă polițistul va petrece următoarele 30 de zile după gratii, în arest preventiv.

Săptămâna trecută, procurorii DNA însoțiți de jandarmi au descins la sediul Serviciului Poliției Rutiere Vaslui, dar și la locuința comisarului Munteanu, de unde au fost ridicate mai multe documente. Ulterior, mai mulți lucrători ai acestui serviciu au fost audiați la Iași, ieri, odată cu Iulian Munteanu, fiind chemați în același scop, și ofițerul Augustin Brat, din cadrul Serviciului Rutier Vaslui, dar și șeful Serviciului, comisarul Ioan Vârlan, în calitate de martori în dosar. Iulian Munteanu este acuzat de luare de mită, abuz de putere și trafic de influiență într-un dosar în care mai este implicat și un înalt ofițer din cadrul IGPR București, comisarul șef Mihai Axinte. Acesta din urmă a fost șeful unei echipe venite în control la IPJ Vaslui în luna aprilie, ocazie cu care i-ar fi cerut comisarului Iulian Munteanu să tergiverseze soluționarea unor dosare. Culmea este că, în urma acelui controlul, Iulian Munteanu a primit mustrare scrisă pentru deficiențele constatate.

Ioan Oltean, sub control judiciar în dosarul privind despăgubirea lui Mihai Rotaru

Deputatul PNL Ioan Oltean a fost plasat sub control judiciar, de instanța supremă, în dosarul în care este acuzat că a intervenit la ANRP pentru despăgubirea ilegală a omului de afaceri Mihai Rotaru de la care ar fi primit mită 600.000 de euro. 

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, joi seară, cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a deputatului PNL Ioan Oltean și a decis ca acesta să fie cercetat sub control judiciar.

Decizia poate fi contestată la aceeași instanță.

Deputații au aprobat, miercuri, solicitarea DNA de încuviințare a arestării preventive a deputatului PNL Ioan Oltean, acuzat de corupție în dosarul despăgubirilor ANRP.

Oltean este acuzat de procurorii DNA că a primit 600.000 de euro de la Mihai Rotaru, acționar la CS Universitatea Craiova, în incinta unei parohii, pentru a interveni în favoarea sa la ANRP. Oltean ar fi intervenit la fosta șefă a ANRP Crinuța Dumitrean, astfel că Rotaru a obținut o despăgubire de aproape 109 milioane de lei pentru un teren care, potrivit procurorilor, a fost supraevaluat cu peste 87 de milioane de lei.

Din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP au făcut parte, la momentul respectiv, Crinuța Dumitrean, care era președintele instituției, Sergiu Diacomatu, Remus Baciu, Rodica Constantinovici, Lăcrămioara Alexandru, Marko Attila și Cătălin Teodorescu.

Mihai Rotaru, Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu, Rodica Constantinovici, Lăcrămioara Alexandru și Sergiu Negurici au fost arestați de instanța supremă pe 28 noiembrie și puși joi în libertate după ce ICCJ le-a admis contestațiile.

Cătălin Teodorescu a fost pus sub control judiciar pe cauțiune, stabilită la 1 milion de lei, după ce Camera Deputaților a respins cererea de încuviințare pentru reținerea și arestarea preventivă a deputatului PNL. Măsura i-a fost comunicată joi deputatului.

Marko Attila, fost deputat UDMR, este dat în urmărire internațională, într-un alt dosar, din luna mai.

Sursa: mediafax.ro

Alertă maximă la vârful Poliției județene – Procurorii anticorupție au percheziționat casa șefului de la Circulație, dar și sediul IPJ Vaslui

de Marian MOCANU
actiune DNA la IPJ Vaslui (7)Acțiune în forță a procurorilor DNA la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, la Biroul de Poliție Rutieră, precum și la domiciliul comisarului Iulian Munteanu, șeful polițiștilor de la Circulație. Au fost ridicate mai multe documente, fiind posibil ca, în continuarea anchetei, comisarul Munteanu, și alți polițiști rutieri să fie audiați de procurorii DNA. Acțiunea de la Vaslui face parte dintr-o operațiune mai vastă, desfășurată și în București și județul Ilfov. Primele informații indică faptul că mai mulți politiști de la Circulație sunt suspectați ca ar fi comis fapte de trafic de influență, luare de mită și abuz în serviciu, în perioada 2013 – 2015.
Ieri dimineață, procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași, au luat cu asalt sediile Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vaslui și Biroului de Poliție Rutieră a municipiului Vaslui, unde au efectuat percheziții. Acțiunea face parte dintr-o operațiune mai vastă, desfășurată în 13 locații din Vaslui, București și județul Ilfov, fiind efectuate inclusiv percheziții domiciliare.
Procurorii fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, comise în perioada 2013 – 2015. In cursul zilei de 10 decembrie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 13 locații situate în municipiile București, Vaslui și județul Ilfov, din care 3 sunt sediile unor instituții publice, restul domiciliile unor persoane fizice”, se arăta în comunicatul oficial al DNA remis ieri dimineață.
actiune DNA la IPJ Vaslui (1)Procurorii au efectuat percheziții la sediul IPJ Vaslui, cel al Poliției Rutiere, de unde au ridicat mai multe documente, dar și la domiciliul comisarului Iulian Munteanu, șeful polițiștilor de la Circulație. Comisarul Munteanu a confirmat că procurorii DNA ar fi făcut percheziții la el acasă, dar a negat că au găsit ceva care să-l incrimineze: „Nu mă simt cu nimic vinovat. Din câte am înțeles, ancheta vizează activitatea mai multor polițiști de la Rutieră, însă nu mi s-au adus la cunoștiință nici un fel de acuzații, nu știu despre ce este vorba. Din birouri s-au ridicat mai multe documente, și mi s-a spus că este posibil să fiu audiat”, a declarat comisarul Iulian Munteanu, în momentul în care a ajuns la sediul Poliției Municipale Vaslui, însoțit de procurorii anticorupție. Se pare că principalii vizați ai anchetei procurorilor sunt polițiștii de la Rutieră, inclusiv un ofițer superior din conducerea Inspectoratului General al Poliției Române. Asupra lor planează suspiciunea de comitere a mai multor infracțiuni de  trafic de influență, luare de mită și abuz în serviciu, faptele de coruptie ar fi fost comise în perioada 2013 – 2015. Conform unor surse judiciare, sunt verificate documente referitoare la aplicarea sancțiunilor contravenționale, politiștii de la Rutieră fiind suspectați că ar fi favorizat unii șoferi prinși că încălcau legea în trafic. Se vorbește chiar de mușamalizarea unor cazuri în care erau implicate persoane publice, inclusiv cu ajutorul polițiștilor vasluieni. 

Prejudiciu urias intr-un nou dosar cu despagubiri: 136 de milioane de euro. Dan Andronic, Remus Truica si Andrei Marcovici, retinuti de DNA/ In dosar este implicat si Printul Paul

Un nou dosar cu prejudiu urias instrumentat de DNA in cazul retrocedarilor ilegale: 136 de milioane de euro. Procurorii DNA au facut miercuri dimineata perchezitii la domiciliul lui Remus Truica si la alte persoane si sedii de firme, iar dupa-amiaza au fost dusi cu mandat la audieri la DNA Brasov mai multi oameni de afaceri. In dosar ar fi implicat si Printul Paul. Omul de afaceri Remus Truica, jurnalistul Dan Andronic (EVZ) si si Marius Marcovici (fost consilier al lui Tariceanu) au fost retinuti, miercuri, de procurorii DNA, potrivit Agerpres. Tot miercuri a ajuns la DNA Brasov Claudiu Lucian Mateescu (director general Impact).

Ora 05:00 Dan Andronic, directorul EVZ, a fost retinut de DNA (televiziuni)

Ora 00:10 Omul de afaceri Remus Truica, retinut de procurorii DNA, potrivit Agerpres.
Ora 22.50 Dan Andronic a fost adus la sediul DNA pentru a fi audiat

Jurnalistul Dan Andronic a fost adus, miercuri seara, la sediul DNA Brasov pentru a fi audiat de procurori in dosarul privind retrocedarile ilegale cu prejudiciu estimat la 136 de milioane de euro, anunta Agerpres. Au mai fost adusi miercuri pentru audieri la DNA Brasov in acest dosar omul de afaceri Remus Truica, Marius Marcovici, fost consilier a lui Calin Popescu-Tariceanu, si Claudiu Lucian Mateescu, director general Impact.

Ora 21.38 Avocatul Robert Rosu, partener in societatea de avocatura Tuca Zbarcea & Asociatii, a primit mandat si este in drum spre DNA Brasov, pentru a da declaratii in acest dosar.

Potrivit articolului citat din Cotidianul, avocatul ar fi intocmit contractul prin care Paul Lambrino isi cesiona drepturile litigioase catre firma controlata de Remus Truica si administrata de Marius Andrei Marcovici.

Ora 20.05 Marius Marcovici a fost retinut miercuri de procurorii DNA Brasov, au declarat pentru Agerpres surse judiciare.

El a fost scos incatusat din sediul DNA in cursul serii.

Ora 17.00: Remus Truica a fost adus in jurul orei 17.00 la sediul DNA Brasov, unde va fi audiat de procurori. Tot miercuri au ajuns la DNA Brasov si Marius Marcovici (fost consilier al lui Tariceanu) si Claudiu Lucian Mateescu (director general Impact).

Ora 16.53: Informatia potrivit careia si un avocat de la o casa de avocatura ar fi fost dus cu mandat la DNA Brasov a fost infirmata de reprezentantii societatii

Ora 15.23: Dan Andronic, directorul Evenimentul Zilei, va fi adus si el cu mandat la DNA Brasov (surse judiciare). Procurorii i-au perchezitionat astazi domiciliul si o casa de vacanta. Dan Andronic nu a raspuns la apeluri pentru a afla pozitia sa.

Ora 15.16: Printul Paul, internat la Spitalul din Ploiesti, dupa ce i s-a facut rau cand mergea spre DNA Brasov (Mediafax)

Ora 15.10: Remus Truica va fi adus cu mandat la DNA Brasov (Agerpres), alaturi de Claudiu Lucian Mateescu, director general al firmei de imobiliare Impact

Ora 14.04: La DNA Brasov a fost adus Marius Andrei Marcovici, fost consilier personal al premierului Tariceanu si asociat cu Remus Truica. Marcovici a fost administrator la una dintre firmele lui Truica, TRG Agent de Asigurare, potrivit Cotidianul. Cotidianul arata intr-un articol din 2012 ca “inainte de a fi recunocut de instantele romanesti ca apartinand Casei Regale din Romania, printul Paul de Romania si-a vandut drepturile litigioase catre firma Reciplia SRL, reprezentata, in contractul cu acesta, de Remus Truica. Reciplia SRL a fost infiintata in 14 decembrie 2005, avand ca unic actionar un offshore, Reciplia LTD, iar la 11 luni de la infiintare, Reciplia SRL a cumparat toate drepturile litigioase ale printului Paul. Compania Reciplia SRL este administrata de nimeni altul decat Marius Andrei Marcovici”.

Ora 13.54: Printul Paul ar fi vizat, potrivit unor surse judiciare citate de Agepres, in dosarul retrocedarilor ilegale in care procurorii DNA fac azi perchezitii, printre care si la domiciliul omului de afaceri Remus Truica. Dosarul este instrumentat de DNA Brasov si a fost disjuns din cel al lui Viorel Hrebenciuc.

Ora 13.52: Prejudiciul estimat de DNA in noul dosar este de 136 milioane de euro, potrivit unor surse judiciare. DNA a anuntat intr-un comunicat de presa ca infractiunile de coruptie ar fi fost comise in perioada 2006 – 2015.

Context

Remus Truica a fost omul de incredere al lui Adrian Nastase in mandatul de premier al acestuia, devenind ulterior un controversat om de afaceri. El este suspect si in dosarul creditelor ilegale de la BRD.

Sursa: hotnews.ro

Năvală la Urgențe – Val de depresii la Bârlad

Mihaela NICULESCU

În week-end-ul trecut, șase persoane s-au prezentat la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad, cu stări de agitație, anxietate și chiar depresie.

Numărul pacienților care manifestă simptome de anxietate și se prezintă la Urgențe este, în ultimul timp, tot mai mare. Sindromul anxios, de la atacuri de panică și până în pragul depresiei, nu se înregistrează doar în rândul tinerilor ci și al celor mai în vârstă. Neajunsurile, printre care, pe primul loc se situează lipsa unui loc de muncă, alimentația precară ce duce la carențe de vitamine și minerale, precum și vremea mohorâtă total neprielnică unor persoane mai sensibile, determină apariția unor tulburări psihosomatice. Unii aleg să se prezinte la medic, alții stau acasă și rău fac. Sunt și persoane care vor să depășească momentul cu ajutorul substanțelor euforizante.

depresie 4Anul trecut, în județul Vaslui au fost internați în secțiile de psihiatrie aproape 2.000 de pacienți cu depresie, cu aproape jumătate mai mult față de anul anterior.

Cifrele îi îngrijorează pe medici, ei recunoscând că într-o societate bolnavă, populația nu are cum să fie altfel.

Depresiile sunt, de departe, cele mai numeroase afecțiuni psihice cu care ne confruntăm. Principala cauză o reprezintă lipsa locurilor de muncă, grija zilei de mâine, lipsa banilor și ratele la bănci. Urmează plecarea unuia sau mai multor membri din familie în străinătate și abia apoi, divorțurile, decesul unei persoane apropiate sau decepția în dragoste. Noi îi sfătuim pe cei care suferă de depresie să se adreseze medicului cât mai repede pentru că există tratamente cu rezultate excelente”, a declarat doctorul Rodica Dorofte, șeful Secției de Psihiatrie din cadrul Spitalului de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad.

„Inițial, aveam doar griji. Apoi a apărut insomnia și ulterior depresia”

Fiecare dintre noi avem momente de neliniște, de anxietate, momente în care, parcă, nu mai întrezărim niciun licăr de speranță. Aceste trăiri sunt, până la urmă, normale dacă durează foarte puțin. Când această stare persistă săptămĂni sau luni, avem o problemă care, de cele mai multe ori, se numește depresie.

Viața mea nu mai avea sens. Nu mai mâncam, dormeam mult, 15 ore pe zi. Stăteam în casă pe întuneric și îmi treceau prin minte gĂndurile cele mai negre. Îmi neglijasem familia, copiii. Soțul m-a convins să mă internez la psihiatrie. Am mers la medic și am urmat un tratament medicamentos, pe care îl iau în continuare. Rezultatul este uimitor”, a declarat Corina S., o pacientă pe care am întâlnit-o la spital.

Problemele de zi cu zi, stresul acumulat în timp, determină apariția depresiei. Boala este destul de perfidă, instalându-se fără ca pacientul să-și dea seama. Abia când apar unele simptome supărătoare, apar semnele de întrebare.

Nu mai dormeam bine de zile întregi, până când n-am mai putut dormi deloc. Eram agitată tot timpul, iar la serviciu nu mă puteam concentra. Din discuția avută cu medicul psihiatru, se pare că stresul a fost cauza acestor neplăceri. Aveam rate la două bănci și nu mai făceam față. Inițial, aveam doar griji și iarăși griji. Apoi a apărut insomnia și ulterior depresia”, a declarat Silvia R., o pacientă a secției Psihiatrie.

Tot aici am întâlnit-o și pe Marcela V., care ne-a mărturisit: „Am ajuns la spital din proprie inițiativă. Plângeam foarte ușor, mă afecta orice vorbă spusă pe un ton mai ridicat, tremuram, aveam stări de panică. Am citit pe internet despre aceste simptome și m-am gândit că sufăr de sindrom anxios și de tulburări afective. Medicul mi-a prescris un tratament cu antidepresive și sunt bine. Încerc să nu le mai pun pe toate la suflet”.

Drumul la specialist ne scapă de chinul depresiei

Creșterea numărului depresiilor este îngrijorătoare, dar fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât cifra reală, greu de estimat, a celor care deși suferă de această afecțiune, nu s-au adresat unui specialist. De rușine că vor fi catalogați nebuni și cu speranța ca totul va trece, acești oameni își ascund stările și preferă să se trateaze cum cred ei sau cum au auzit. Din păcate, în cele mai multe cazuri, nu apar ameliorări ci, dimpotrivă.

Nu toți cei care ajung la psihiatru pentru stări depresive necesită internare. Cei cu depresii ușoare sunt tratați în ambulatoriu, prin Laboratorul de Sănătate Mintală din cadrul Secției de Psihiatrie.

Ceea ce este și mai trist e că acest flagel perfid nu alege. Oricine îi poate cădea în ghiare, indiferent de vârstă sau de statutul social. Așa se face că auzim tot mai des de copii și de adolescenți care și-au pus capăt zilelor. Drumul la psiholog și la psihiatru nu trebuie să sperie pe nimeni. Este ceva normal să cunoști ce se-ntâmplă cu tine. Depresia vine cu o serie de simptome cum ar fi lipsa chefului de viață, insomnia sau dimpotrivă, somnolența, iritabilitatea, lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, izolarea, închiderea în sine.

Atunci când o persoană suferind de depresie nu recunoaște că are probleme de natură psihică, situația poate degenera. Depresiile se adâncesc, devenind foarte severe. Acestea se tratează într-un timp îndelungat și pot afecta serios viața socială și familială a persoanei. Familia sau apropiații trebuie să intervină imediat apelând la un medic și monitorizand permanent persoana. Nu de puține ori, netratate și lăsate la voia întâmplării, depresiile au ca deznodământ înfricoșător sinuciderea.

dumitrasc-viorel-ubCel mai recent caz de sinucidere cauzată de depresie: omul de afaceri bârlâdean Viorel Dumitrașc

Un exemplu despre cât de periculoasâ este această boală, dar și o dovadă clară că nu ține cont de avere și de statutul social, este recenta sinucidere a omului de afaceri Viorel Dumitrașc, patronul SC Urban Proiect SA, una dintre cele mai de succes firme de construcții din zona Moldovei.

Cazul a cutremurat opinia publică, dar și pe cunoscuții și familia omului de afaceri. Asta, în ciuda faptului că Viorel Dumitrașc fusese diagnosticat cu depresie în urmă cu mai multă vreme și era în atenția medicilor. E drept, problemele pe care firma le avea cu legea (fiind în colimatorul DNA) trebuie să fi contribuit substanțial, însă nu e mai puțin adevărat că o persoană cu un psihic robust ar fi putut duce totul mult mai ușor.

Planul sinucigaș minuțios pregătit al omului de afaceri bârlădean Viorel Dumitrașc

de Simona MIHĂILĂ

dna_urbanproiectIeri dimineață, mediul de afaceri județean, dar și clasa politică locală au fost zguduite de o veste teribilă: cunoscutul afacerist Viorel Dumitrașc, patronul SC Urban Proiect SA Bârlad, s-a sinucis. Trupul neînsuflețit a fost descoperit la ora 8.05, la sediul firmei, de către soția sa, Coca Dumitrașc, atârnat cu o funie prinsă în jurul gâtului, de balustrada scării din holul principal al clădirii. Soția lui a fost cea care a sunat de urgență la 112.
“În urma apelului, cadrele medicale sosite la fața locului au constatat decesul. Din cercetările efectuate de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale a rezultat faptul că nu sunt suspiciuni de comitere a unei infracțiuni cu violență. A fost dispusă efectuarea autopsiei, la Cabinetul de medicină legală Bârlad”, ne-a declarat Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui.

Viorel Dumitrasc a plecat de acasa la ora 7, inaintea sotiei sale. Desi munceau sub acelasi acoperis, se pare ca cei doi obisnuiau sa plece la serviciu pe rand, omul de afaceri sosind la firma inaintea tuturor. E foarte posibil ca Dumitrasc sa-si fi calculat sinuciderea in asa fel incat sa se asigure ca cea care-l va descoperi sa fie chiar sotia sa, inainte ca angajatii sa soseasca.

Două tentative de sinucidere și niciun bilet de adio

dumitrasc4Asupra lui Viorel Dumitrașc nu a fost găsit niciun bilet, sau scrisoare prin care să-și explice gestul și se pare că nici acasă nu a lăsat așa ceva.
Cu toate acestea, pentru familie și cei care l-au cunoscut indeaproape, decizia lui de a-și pune capăt zilelor nu a fost chiar o surpriză. Dumitrașc suferea de depresie de mai mulți ani, dar boala s-a agravat anul trecut, după ce firma sa a intrat în colimatorul procurorilor DNA, fiind și la ora actuală obiectul mai multor anchete.
Surse din anturajul omului de afaceri ne-au declarat că Viorel Dumitrașc a încercat să se sinucidă de două ori până acum. Prima dată, în toamna trecută când soția sa ar fi descoperit în vila lor, situată pe strada Dr. Ion Codrescu, un ștreang confecționat chiar de el.
“Doamna Coca a realizat atunci că se întâmplă lucruri grave cu soțul său. L-a convins să se interneze la o clinică de specialitate. A făcut acolo tratament, dar … fără succes”, a declarat, pentru Est News, un cunoscut al lui Viorel Dumitrașc, care a preferat să rămână sub anonimat.
Mulți bârlădeni l-au putut vedea, mai ales în primăvara acestui an, plimbându-se la braț cu soția sa, pe străzile din zona centrală. Un lucru destul de neobișnuit, căci omul de afaceri nu circula, cel puțin în ultimii 10 ani, decât cu mașina, pe care o conducea singur. În timpul plimbărilor sale, după ce a revenit din clinica de psihiatrie în care a stat internat și de unde a ieșit sub semnătura familiei, se putea observa cât de mult slăbise. Era palid și extrem de abătut.
Unul dintre ultimele evenimente la care a luat parte au fost alegerile din cadrul PSD Bârlad, care s-au desfășurat pe 6 septembrie, la Centrul de Afaceri “Tutova”. Deși a stat aici câteva ore bune, a socializat foarte puțin. A fost retras, tăcut, iar la sfâșit a fost văzut plecând singur la volanul autoturismului său.

“Băi, eu cred că mă spânzur până la urmă. Îmi iau ăștia tot”

dumitrasc-viorel-ubDe altfel, în ultimul an, Viorel Dumitrașc s-a izolat de întreg anturajul său. Prietenii lui, mai ales cei din lumea construcțiilor, spun că nu a mai primit vizite, dar nici nu a mai onorat vreo invitație.
Cea de a doua tentativă de sinucidere ar fi avut loc, potrivit unor surse din cadrul Spitalului de Urgență “Elena Beldiman”, chiar săptămâna trecută. Dumitrașc a ajuns la Urgențe, prezentând o lovitură în zona capului. Era însoțit de soția lui care ar fi cerut să fie transportat la Iași, ceea ce s-a și întâmplat.
Se pare că lovitura la cap i-a fost produsă în cădere, după o încercare eșuată de a se spânzura. Medici de la spital infirma aceasta varianta si sustin ca a fost vorba de un usor atac cerebral.
O altă sursă din anturajul său ne-a spus că, în urmă cu ceva timp, Viorel Dumitrașc i-a mărturisit de-a dreptul: “Băi, eu cred că mă spânzur până la urmă. Îmi iau ăștia tot. Și bani, și casă, tot, tot. Mă lasă pe drumuri”. Parea foarte speriat si era obsedat de ideea ca intreaga avere va fi pusa sub sechestru si confiscata de institutiile statului.

Afaceri suspecte, bani și interese politice

dumitrasc1SC Urban Proiect SA Bârlad este, de ani de zile, una dintre cele mai prospere firme de construcții din județul Vaslui. A câștigat cele mai importante lucrări de investiții, toate finanțate cu bani de la bugetul public sau din fonduri europene.
Viorel Dumitrașc era cunoscut ca un apropiat al PSD, fiind consilier local, apoi consilier județean pe listele acestui partid. Și-a făcut intrarea pe scena politică în calitate de membru al Partidului Democrat, dar la începutul anilor 2000 a migrat rapid în PSD, moment din care lucrările și banii au început să curgă gârlă.
În palmaresul SC Urban Proiect SA se află investiții de anvergură: Pavilionul Expozițional “Marcel Guguianu”, Centrului de Afaceri “Tutova”, consolidarea Judecătoriei Bârlad, reabilitarea Teatrului “Victor Ion Popa”, a Muzeului “Vasile Pârvan”, a fostei Băi comunale a orașului (Centrul de îngrijire corporală și Loisir), reabilitarea Cinematografului “Victoria”; construirea Școlii nr. 2, reconsolidarea Școlii nr. 1, construcția sediului SRI Vaslui, a Tribunalului Vaslui, a sediului Finanțelor Publice Vaslui, sediul fostei Bănci Agricole Barlad, precum și marele proiect de asfaltare a străzilor din cartierele Deal, Țuguiata, Bariera Puiești, Complex Școlar, Trestiana etc.
Această din urmă lucrare este și cea care l-a adus pe Viorel Dumitrașc și firma sa în atentia DNA, drept consecință a unei sesizări potrivit căreia lucrarea i-a fost atribuită preferențial la intervenția ex-primarului Constantin Constantinescu.
Chiar dacă nu s-a putut dovedi nimic negru pe alb, a fost doar începutul, anchetele procurorilor extinzându-se și asupra altor lucrări realizate de Urban Proiect Bârlad, în legătură cu care există suspiciuni.

Dumitrașc, descris de colegii de breaslă drept “lacom și zgârcit”

dumitrasc_viorel_urbanproiectViorel Dumitrașc nu a fost o persoană foarte iubită în breasla constructorilor, motivul fiind tocmai faptul că era eternul câștigător al celor mai bănoase licitații. Lista mai sus expusă ar face să se înverzească de invidie orice constructor și nu puțini sunt cei care, din cauză că nu au mai “încăput”, au fost nevoiți să tragă obloanele la firmă. Un exemplu răsunător este cel al SC Consint SA Bârlad, aflată în insolvență.
Câțiva reprezentanți ai breslei constructorilor, cu care reporterii Est News au intrat în legătură în cursul zilei de ieri, îl descriu pe Viorel Dumitrașc un om “lacom și zgârcit”.
“Au fost momente, de-a lungul anilor, în care unii dintre noi am încercat să-l înduplecăm să ne arunce și nouă câte un <oscior>, măcar. Avea puterea asta, era in gratiile tuturor decidentilor. Dar a fost de neclintit. Voia totul, doar pentru el. Dumnezeu să-l ierte”, a spus un constructor.
Un altul, crede că nu anchetele DNA au fost pricina sinuciderii omului de afaceri: “Depresia asta continuă nu era de teama pușcăriei sau a anchetelor DNA. Frica lui cea mai mare a fost că i s-au închis toate drumurile, toate canalele. Îi era teamă cu nu va mai face bani. Era înfricoșat de perspectiva că banii nu vor mai curge cum au curs. S-a speriat când a conștientizat că lumea în care s-a ridicat, temelia care l-a ținut sus, s-a năruit Dar bani avea. Se poate spune că intră în pământ putred de bogat”.
Viorel Dumitrașc avea 64 de ani. A lăsat în urmă doi copii – o fată stabilită în București și un băiat, student – iar după unii, o avere impresionantă.

Dincolo de caracterizarile pe linie profesionala ale colegilor, omul de afaceri barladean era un om jovial, abordabil, comunicativ si cu simtul umorului. Era cunoscut ca o persoana cu mare respect pentru institutia familiei, fiind un patimas sustinator al ideii ca orice cuplu trebuie sa aiba copii.

Câteva dintre cele mai importante investiții realizate de firma omului de afaceri Viorel Dumitrașc

Politico: Laura Codruta Kovesi, pe lista celor 28 de personalitati care “configureaza, agita si rascolesc Europa”

Sefa DNA, Laura Codruta Kövesi, a fost inclusa pe lista Politico 28 a celor 28 de personalitati din statele membre ale UE, care transforma politica europeana.

“De la Viktor Orban – subversivul conservator al Europei – si opozitia Margrethei Vestager (comisarul european pentru concurenta) fata de titanii afacerilor globale la fondatorii miscarii Refugees Welcome si starul international Stromae, oamenii din lista Politico 28 agita si configureaza viata publica europeana”, arata politico.eu.

“Am inceput prin a intreba care sunt cei mai vizibili oameni in fiecare dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene, din Austria pana in Regatul Unit. Lista noastra cuprinde oameni care nu sunt in pozitii de putere evidente sau pe cei cu o atractie publica covarsitoare, dar care sunt, totusi, aproape de varful puterii, unde atat de des este exercitata cea mai mare influenta. Toti cei din lista noastra au capacitatea de a-si configura sfera lor de impact, fie ca este vorba de o tara, o activitate transnationala, un sistem juridic, un referendum, o religie, o criza sau chiar de insasi notiunea de identitate europeana”, explica Matthew Kaminski, editorul executiv al Politico.

Intrebata de politico.eu care ar fi sloganul sau pentru Europa, Laura Codruta Kövesi a raspuns: “Mai multa educatie, mai putina coruptie”. 

Sefa DNA a marturisit ca nu admira in mod special niciun personaj istoric, ci “oamenii care au reusit sa faca ceva in viata, care sunt seriosi, responsabili si profesionisti”.

La intrebarea “Care sunt cele trei lucruri pe care le luati cu dumneavoastra oriunde mergeti?”, raspunsul lui Kövesi a fost “O carte, echipament sportiv si un telefon”.

“Prima femeie devenita procuror general al Romaniei, Laura Codruta Kövesi avea numai 33 de ani cand a fost numita in aceasta functie, in 2006. Dupa sapte ani, a fost marcata o alta borna atunci cand Kövesi a fost numita sefa Directiei Nationale Anticoruptie, o institutie creata pentru a combate coruptia la nivel inalt in perioada cand Romania se pregatea pentru aderarea la UE. De atunci, ea conduce institutia care a anchetat cazuri de coruptie implicand politicieni romani marcanti, din toate partidele: fostul ministru Elena Udrea; primarul municipiului Bucuresti, Sorin Oprescu; fratele fostului presedinte Traian Basescu si Victor Ponta, care la momentul punerii sub acuzare, in septembrie, inca era prim-ministru”, noteaza publicatia online.

Aceasta mai retine faptul ca, numai in primele noua luni ale acestui an, DNA, condusa de Kövesi, a pus sub acuzare 14 actuali sau fosti parlamentari, patru ministri, pe Victor Ponta, care a demisionat la inceputul lui noiembrie, si 10 primari de orase.

Fiica de procuror, Kövesi a facut dreptul la inceputul anilor ’90, primii ani ai noii Romanii democratice. Ea si-a inceput activitatea intr-un cadru eminamente masculin, cand “sistemul incuraja discriminarea de gen” in ceea ce priveste numirile.

“De atunci lucrurile s-au schimbat. Discriminarea a disparut din sistemul judiciar, iar numirile si promovarile se bazeaza acum pe alte criterii”, explica sefa DNA pentru politico.eu.

In prezent, multi cetateni obisnuiti o privesc pe Laura Codruta Kövesi cu speranta ca politica si societatea din Romania pot fi curatate de coruptia profunda care a afectat tara dupa caderea comunismului, adauga publicatia citata.

Exista si critici ai sefei DNA, care sustin ca aceasta face jocuri politice. Raspunsul ei este acela ca DNA ii urmareste pe toti oficialii suspectati de fapte de coruptie, in ultimii ani fiind anchetati politicieni din toate partidele, indiferent ca acestea se aflau la putere sau in opozitie.

In 90% din cazurile de punere sub acuzare s-au dictat condamnari, ceea ce, subliniaza sefa DNA, arata ca probele sunt solide si procedura judiciara este respectata.

“Pentru ca lupta anticoruptie sa aiba succes, vointa, hotararea si abilitatile noastre nu sunt suficiente. Este vital ca independenta procurorilor si stabilitatea institutionala a DNA sa ramana neschimbate”, a conchis Laura Codruta Kövesi

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Kovesi: Coruptia nu se rezolva doar cu dosare penale, trebuie sa se modifice regulile de atribuire a contractelor publice

Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat marti ca problema coruptiei se rezolva si cu preventie si a dat exemplu necesitatea modificarii regulilor de atribuire a contractelor publice. 

“In activitatea noastra punem accent foarte mare pe tot ceea ce inseamna masuri preventive. Coruptia nu se rezolva doar cu dosare penale. Trebuie modificata legislatia, sa se modifice regulile de atribuire a contractelor publice. Trebuie sa luam masuri preventive pentru a elimina vulnerabilitatile“, a spus Kovesi, la Europa FM, transmite Agerpres.

Ea a mentionat ca in legislatie inca exista dispozitii contradictorii, care permit sefilor unor institutii sa dispuna atribuirea unor contracte catre anumite firme.

“Este important ca proiectele de legi sa plece de la observatiile pe care le fac tehnicienii, adica cei care aplica legea. Domeniul achizitiilor este foarte important, pentru ca aici se cheltuie banul public”, a aratat sefa DNA.

Kovesi a adaugat ca parghiile pe care le au procurorii in ceea ce priveste confiscarea averilor ilicite sunt suficiente in prezent, numai ca eforturile DNA trebuie sustinute de Ministerul Finantelor, care pune in executare deciziile de confiscare.

“Nu avem legea ilicitului, dar avem alte parghii care ne permit sa facem confiscari extinse. De exemplu, daca cineva a primit mita 10.000 de euro, confiscam acei bani, dar daca in urma verificarilor stabilim ca are o avere mult mai mare pe care nu o poate justifica, facem confiscare extinsa. Este cazul primarului Capitalei, Sorin Oprescu”, a exemplificat Kovesi.

Ea a mai aratat ca exista oameni condamnati care, dupa ce sunt eliberati din inchisoare, se bucura in continuare de averile lor, obtinute ilegal, iar eforturile politistilor si procurorilor trebuie sustinute de Ministerul Finantelor.

“O persoana care nu-si plateste impozitul, dupa trei luni i se blocheaza conturile. Nu inteleg de ce nu se procedeaza asa si in cazul celor corupti, pentru care exista decizii de confiscare”, a afirmat Kovesi

Procurorul sef al DNA a explicat ca exista coruptie si la nivelul institutiei pe care o conduce, fiind unele cazuri de scurgeri de informatii din dosarele de ancheta, chiar daca se da o atentie crescuta la selectarea personalului.

Ea mai spus ca este util si ajutorul din partea cetatenilor, atat prin sesizari, cat si prin colaborare, atunci cand sunt audiati in calitate de martori.

“Exista o stare de asteptare foarte mare din partea cetatenilor referitor la ceea ce face DNA. Au fost proteste in care cetatenii au cerut independenta DNA, au cerut ca influenta politica sa nu se rasfranga asupra DNA”, a mai declarat Kovesi.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Prima condamnare în dosarul avocatei Scafaru

de Marian MOCANU
Judecătorii ieșeni au dat o primă condamnare în dosarul în care este inculpată avocata negreșteană Alina Scafaru, pusă sub acuzare după ce a încercat să transmită iubitului ei, aflat în penitenciar, opt telefoane mobile și trei sticle de whiskey. Aurel Craiu, intermediarul tranzacției, a fost condamnat vineri, 16 octombrie, la doi ani și șase luni de închisoare. Dat fiind faptul că mai avea alte două condamnări anterioare, chiar dacă a beneficiat de clemență în urma recunoașterii vinovăției în fața instanței, interlopul va petrece după gratii, în total, trei ani, patru luni și două zeci de zile, din care se scade perioada deja petrecută în arest preventiv.
Alina Mihaela Scafaru foto: facebook.com

Alina Mihaela Scafaru
foto: facebook.com

În luna aprilie a acestui an, Alina Scafaru, o cunoscută avocată din Negrești, a fost ridicată de procurorii DNA sub acuzația de încercare de introducere în penitenciar de obiecte interzise. Aceasta încercase ca printr-un intermediar, Aurel Craiu, să-i trimită iubitului ei, Florin Rotariu, aflat în penitenciarul de maximă siguranță Iași, opt telefoane mobile și trei sticle de whiskey. Rotariu, poreclit „Cap de Porc”, un apropiat al clanului Cordunenilor, ispășește o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru proxenetism. El a încercat să mituiască un gardian pentru a primi telefoanele și băutură, obiecte interzise în penitenciar. Cea care trebuia să se ocupe de procurarea telefoanelor și băuturii, dar și de suma de 1.000 euro necesară mituirii, era iubita interlopului, avocata Scafaru.

Aceasta a învelit telefoanele în staniol, pentru a nu fi detectate la filtrele de control și le-a dat lui Craiu, cel care trebuia să le introducă în închisoare și să le predea agentului de pază. Gardianul și-a anunțat superiorii, iar procurorii DNA au realizat un flagrant în urma căruia Alina Scafaru a fost arestată preventiv. Ulterior, după patru luni, această măsură preventivă i-a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, unde avocata se află în acest moment. Între timp a început și procesul în care Alina Scafaru este inculpată, alături de Rotariu și Craiu. Acesta din urmă, pentru a beneficia de o reducere a pedepsei, a mers pe calea simplificată de recunoaștere a vinovăției în fața instanței. În consecință, judecătorii ieșeni l-au condamnat la doi ani și jumătate de închisoare, la care se adaugă, prin contopirea altor pedepse anterioare a căror executare era suspendată condiționat. În total, Aurel Craiu, cel care a intermediat transmiterea obiectelor interzise în penitenciar, va sta după gratii  trei ani, patru luni și două zeci de zile, din care se scade perioada deja petrecută în arest preventiv. Dacă va fi găsită vinovată, avocata Scafaru ar putea primi o condamnare, de până la șapte ani de închisoare. Între timp, ea a fost dată afară din Barou, după mai bine de 12 ani de avocatură.

Averea lui Marcel Pavel va fi luată la puricat de FISC

Controalele averilor sunt reale. Inspectorii de la Fisc verifică zi de zi cum s-au îmbogățit unii români, iar în vizorul lor sunt în special artiștii, care-și etalează avuția la televizor. Printre ei se află și Marcel Pavel.

Veste proastă pentru artiștii din România. Averile le sunt luate la puricat de inspectorii ANAF, care sunt cu ochii pe conturi, pe tranzacțiile încheiate, dar și pe casele și mașinile de lux pe care mulți dintre ei le au. În jur de 60 de angajați de la Fisc, de la Departamentul Persoane Fizice cu Risc Fiscal, au fost selectați să urmărească și să verifice orice are legătură cu marile averi. Procesul a început din februarie, au fost controlate 313 persoane, iar până acum au stabilit că 220 dintre ele au o mare problemă.  Surse din cadrul ANAF spun că printre cei verificați se află și Marcel Pavel (55 de ani), unul dintre cei mai bine plătiți artiști. Onorariul lui este de 3.000 de euro pe concert, bani mulți, cu care-și permite să ducă o viață de lux, după 15 ani de carieră. Artistul locuiește într-o vilă superbă, aflată în cartierul Băneasa, din Capitală. Are subsol, două etaje și mansardă și este mobilată după ultima fiță. Totodată, Marcel Pavel conduce o Toyota Land Cruiser, care costă aproximativ 50.000 de euro. Suficient pentru ca Fiscul să-i ia urma și să-l încadreze în lotul de 300 de români cu averi suspecte, verificați cu prioritate.

Acum, se compară declarația oficială de venituri, pe care artistul a depus-o, cu ce s-a găsit în conturile sale. ”Nu mă tem că sunt controlat. Spre deosebire de alții, cânt doar pe factură. Oricum, nu m-a anunțat nimeni că sunt controlat”, a declarat, pentru Click!, Marcel Pavel.

În cazul în care se vor găsi nereguli, inspectorii vor aplica un impozit de 16% pe averea nedeclarată și se poate ajunge și la deschiderea unui dosar penal. În plus, el va fi chemat la sediul ANAF ca să explice o eventuală neconcordanță. «Cu toții vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care și-au construit averile“, a declarat, recent, președintele ANAF, Gelu Ștefan Diaconu. Se pare că Fiscul a pus ochii și pe cămătari, miliardari de top, dar și politicieni.

Și maneliștii se află în vizorul celor de la ANAF

Florin Salam, Adi Minune, Vali Vijelie și Nicolae Guță sunt și ei în vizorul inspectorilor fiscali. Averile le sunt controlate, mai ales că fiecare s-a lăudat, de-a lungul timpului, cu banii mulți pe care-i câștigau la petrecerile private. Imaginile cu munții de euro care se aruncau pe ei sunt de notorietate. Cu toții conduc bolizi de lux, locuiesc în adevărare palate (mai puțin Vijelie, care stă într-un apartament) și se îmbracă de la celebre case de modă. Potrivit ANAF, peste 100 de persoane fizice din cele 313 selectate în primă fază pentru verificarea fiscală au de justificat sume cuprinse între 1 și 5 milioane lei, 48 de persoane au fost găsite cu diferențe nedeclarate de 5-10 milioane lei, 35 de persoane cu 10-20 milioane lei, iar 18 contribuabili trebuie să justifice sume de peste 20 milioane lei.

Sursa: click.ro

Mașinile DNA vor fi alimentate de la Lukoil în următorii patru ani

Lukoil a tras lozul cel mare. Compania va alimenta în următorii patru ani mașinile Direcției Naționale Anticorupție, informează B1 TV. Contractul, în valoare de peste 1,3 milioane de euro, a fost atribuit în urma unei licitații deschise la care s-au înscris trei ofertanți, susțin reprezentații rafinăriei ploieștene. Și nu e singura veste bună pentru companie. Sechestrul în cazul Lukoil a fost redus la jumătate, după ce rușii au contestat măsura în instanță.

Potrivit Caietului de Sarcini al licitației publice, Lukoil România se angajează ca în perioada 2016-2020 să asigure carburanți auto, pe bază de card de credit și bonuri valorice, tuturor autoturismelor DNA. Furnizorul va garanta astfel o limită de credit în valoare de minimum 200.000 lei pentru cardurile de carburant. Potrivit procurorilor DNA, cei de la Lukoil au venit cu oferta cea mai bună, respectiv prețul cel mai scăzut, învingându-i astfel pe ceilalți doi ofertanți, OMV Petrom Marketing și Rompetrol Downstream.

Valoarea contractului atribuit lui Lukoil de către DNA depășește 1,3 milioane de euro și este finanțat din fonduri bugetare. Chiar în ziua în care s-a aflat că rafinăria va alimenta DNA, sechestrul pe companie a fost redus la jumătate. Decizia a fost luată de Tribunalul Prahova după ce inițial sechestrul pus pe conturile Lukoil România și Lukoil Olanda fusese redus la 2 miliarde de euro. Reprezentanții rușilor au contestat măsura în instanță, iar judecătorii au decis ca sub sechestru să mai rămână 1,1 miliarde de euro.

Anchetatorii susțin că între 2008 și 2014 firma ar fi încercat să transfere profitul în străinătate, o schemă de fraudare care cuprinde societăți din corporația internațională Lukoil, firme moldovenești și societăți cu sedii în paradisuri fiscale.

Sursa: b1.ro

DNA cere o pedeapsă mai mare pentru Dragnea, care a acționat ca și cum alegătorii sunt obiecte

Procurorii DNA arată, în apelul din dosarul “Referendumului”, că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acționând ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi “extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni” sau “cu forța”. 

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de instanța supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Prin aceeași sentință, alți inculpați din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitați.

Decizia a fost contestată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție și de unii dintre inculpați, apelul urmând să se judece din 28 septembrie, de Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

DNA arată, în motivele de apel, că instanța a greșit individualizarea pedepsei aplicate lui Dragnea Liviu, “cuantumul simbolic de un an închisoare și modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracțiunii de folosire a influenței funcției de conducere din partid pentru obținerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000”.

Procurorii mai arată că în mod greșit au fost achitați alți 45 de inculpați, dintre care opt au avut calitatea de președinți secții de votare, iar 37 au fost membri ai unor secții de votare.

DNA cere Completului de cinci judecători de la ICCJ să constate că probele administrate în cauză nu au fost evaluate de către prima instanță în luarea hotărârii, să admită apelul și să desființeze sentința în ce îi privește pe Liviu Dragnea și pe cei 45 de inculpați achitați.

Procurorii cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea și a celorlalți 45 de inculpați la pedepse “în cuantum concordant gravității faptelor”.

Potrivit procurorilor anticorupție, instanța de fond a reținut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești confirmă infracțiunea reținută în sarcina lui Dragnea.

“Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reținut Instanța Supremă de fond, este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii județeni, acestea reprezentând solicitări de acțiuni efective de natură a îmbunătăți procentul de prezență la vot. De asemenea, și modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veți primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmați cu strictețe instrucțiunile».Așa fiind, Înalta Curte, prin reținerea vinovăției inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancționat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus”, au scris procurorii în motivele de apel.

Potrivit DNA, din transmiterea repetată a acestor solicitări, formulate fie direct, fie indirect și transmise pe canale diferite, rezultă că Dragnea a urmărit să determine validarea referendumului prin folosirea tuturor mijloacelor disponibile, inclusiv a celor interzise de lege.

Procurorii menționează că, prin transmiterea unei adrese în 13 iulie 2012 se solicita oferirea de recompense materiale persoanelor care participă la vot, prin: “organizarea unor tombole cu numeroase premii în fiecare localitate de către organizația de partid cu sprijinul unei organizații neguvernamentale; sprijinirea organizațiilor mass-media locale pentru organizarea în paralel a unor tombole similare; oferirea de servicii gratuite (acces gratuit în diferite locații sau evenimente condiționat de dovada participării la vot); organizarea de evenimente cu clovni, baloane, zâne și «vă cer ca în cel mai scurt timp să comunicați măsurile dispuse»”.

În opinia procurorilor, fiecare dintre aceste acțiuni constituie infracțiunea incriminată la momentul săvârșirii faptelor de către articolul 54 din Legea 3/2000, care pedepsea promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului.

“În mod vădit, măsurile propuse de inculpat urmăreau să stimuleze participarea la vot prin mediatizarea foloaselor de natură materială care puteau fi obținute de votanți”, au precizat procurorii.

Aceștia mai arată că, potrivit prevederilor legale, participarea cetățenilor la alegeri se face pe baza liberului consimțământ al acestora și nimeni nu are dreptul să facă presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina să participe sau să nu participe la alegeri.

“Identificarea unei persoane care a ales să nu își exercite acest vot și deplasarea la locuința acesteia pentru a o determina să voteze reprezintă o forma evidentă de presiune. În acest sens, trebuie avut în vedere contextul săvârșirii faptelor. În numeroase localități, mai ales în mediul rural, activiștii de partid sunt persoane care activează în administrația locală și care se află într-o poziție de autoritate în raport cu cetățenii localității. Din perspectiva unui asemenea alegător, solicitarea adresată nemijlocit de către un activist de partid, care cunoaște cu exactitate faptul că nu și-a exercitat votul, este dificil de refuzat, indiferent de opțiunea politică a acestuia”, susțin procurorii.

Totodată, DNA subliniază că Liviu Dragnea a menținut solicitarea de a oferi alte foloase materiale în schimbul participării la vot, printre care acces la ștranduri, cluburi, spectacole, petreceri, “evenimente cu clovni, baloane, zâne”, renunțând doar la planul de organizare a unor tombole.

“Solicitările adresate telefonic persoanelor din cadrul PSD – organizația Teleorman să folosească presiuni pentru a determina alegătorii să se prezinte la vot, chiar împotriva voinței acestora și conversația inculpatului cu Boboc Valentin Gabriel este relevantă prin expresiile și tonul imperativ folosite («Băi, am înțeles, dar organizați-vă să mi-i aduceți pe toți la vot, băi! Îi legați, îi luați în brațe»). De asemenea, conversațiile ulterioare ale martorului cu persoanele aflate în subordinea acestuia confirmă natura mesajului care i-a fost transmis de către inculpat. În același sens, este relevantă evoluția participării la vot în municipiul Alexandria după convorbirea dintre inculpat și martorul Boboc Valentin – în aproximativ 2 ore, prezența a crescut de la 38% la 52,32% la închiderea urnelor. Prin faptele descrise, inculpatul a solicitat persoanelor aflate în sfera sa de influență să acționeze în modalități ce reprezintă încălcări ale art. 37 din Legea referendumului nr. 3/2000 , ale art. 4 și 54 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului (valabilă și în materia referendumului) sau ale art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal. Aceste împrejurări califică beneficiul electoral urmărit de către inculpat ca necuvenit. Un folos obținut prin mijloace nelegale este întotdeauna un folos necuvenit, indiferent de natura acestuia, așa cum s-a reținut deja în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție”, au mai scris procurorii în motivele de apel.

În concluzie, procurorii DNA susțin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că “vocația și pasiunea sa, ca persoană cu poziție de autoritate și influență, a fost de a impune alegătorilor să voteze…- «mai adu-i p-ăia de pe la țară!»”.

“Libertatea de alegere pe care o au cetățenii și dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora și nu ca un imn al demnității umane și libertății de opțiune. Deși, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preț , fiind dovadă palpabilă a libertății individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a acționat și s-a manifestat ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane și zâne sau chiar cu forța, conform voinței și interesului inculpatului: «Băi, dar organizați-vă să mi-i aduceți pe toți la vot, băi! Îi legați, îi luați în brațe»”, au mai arătat procurorii.

Anchetatorii susțin că, în aceste condiții instanța de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic și modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza și încălcarea libertății de vot și “modul umilitor în care acesta a tratat electoratul”.

Judecătorii care l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea la un an de închisoare cu suspendare arătau în motivarea deciziei că nu este ilegală îndemnarea cetățenilor de a merge la vot chiar și în ziua referendumului, ci transmiterea de mesaje privind modul cum ar trebui să se voteze.

În ziua în care a fost condamnat, Liviu Dragnea a demisionat din funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației. Tot atunci, Dragnea a renunțat și la funcțiile politice, el fiind la acea dată președinte executiv al PSD. Ulterior, Liviu Dragnea a fost ales președinte interimar al PSD, după ce Victor Ponta s-a retras din funcție, în urma anchetării sale în dosarul “Turceni-Rovinari”.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

De-a lungul procesului, au fost audiați, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Dușă, fostul ministru al Energiei Constantin Niță, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, și mai mulți coordonatori județeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.

Sursa: mediafax.ro

După furtuna DNA, la sediul Consiliului Județean a bătut vântul!

de Marian MOCANU și Răzvan CĂLIN

Vizita inopinată a procurorilor DNA însoțiți de mascați la sediul Consiliului Județean Vaslui de marți, 8 septembrie a avut urmări. A doua zi, miercuri, în cursul dimineții, prin birourile șefilor instituției bătea vântul, nici președintele Buzatu, nici cei doi vicepreședinți, Mihalachi și Bichineț, și nici Valeriu Caragață, administratorul județului, nefiind prezenți. Oficial, aceștia au fost plecați „pe teren”, neoficial… Chiar dacă, după plecarea procurorilor, în fața ziariștilor aceștia au arborat un aer de optimism, atât declarațiile foarte „cuminți”, cât și fețele umbrite de griji demonstrau contrariul.

Marți, dis-de-dimineață, sediul Consiliului Județean Vaslui și al mai multor instituții și primării din județ a fost „călcat” de procurorii DNA însoțiți de jandarmi. Atât în timpul, dar și după perchezițiile efectuate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție la Consiliul Județean Vaslui, parcă ceva s-a schimbat în atmosfera din sediul instituției. Holurile goale, lipsa șefilor instituției dar și îngrijorarea de pe fețele angajaților creau o atmosferă grea.

Mai mult decât atât, au lipsit obișnuiții vizitatori ai instituției, începând cu primarii veniți cu treburi la „stăpânire”, ori alți solicitanți, cu toții făceau cale întoarsă la aflarea veștii privitoare la acțiunea DNA.

A doua zi, după vizita procurorilor, aceeași atmosferă, întregită și de lipsa întregii conduceri a Consiliului Județean Vaslui, în cursul dimineții, nici președintele Dumitru Buzatu, nici vicepreședinții Corneliu Bichineț și Vasile Mihalachi nefiind la birou.

Chiar dacă nimeni nu a fost chemat la audieri, procurorii mărginindu-se doar la ridicarea de documente, simpla vizită a acestora a dat peste cap activitatea instituțiilor intrate în vizorul DNA.

Anchetatorii au ridicat mai mulți saci de documente, atât de la CJ, cât și de la Aquavas SA, ori de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Vaslui, acolo unde Dumitru Buzatu este președinte. Nici locuința președintelui CJ Vaslui nu a fost ocolită de vizita mascaților, așa cum nu a fost ocolit nici Centrul de Resurse pentru Afaceri, instituție condusă de fiul acestuia, Tudorel Buzatu.

Au fost vizate documentele, inclusiv contractele, privind cele două mari proiecte de mediu implementate de Consiliul Județean, respectiv „Proiectul de extindere a rețelei de apă și canalizare în municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești”, și proiectul „Sistem integrat de management al deșeurilor solide în judetul Vaslui” respectiv pentru construcția gropii de gunoi de la Roșiești. Cumulat, cele două proiecte au o valoare de peste 135 milioane euro, ambele fiind în curs de implementare.

În același timp, procuroprii anticorupție au descins la primăriile din Ștefan cel Mare, Șuletea, Murgeni, precum și la mai multe societăți comerciale: Transmir, Conbetas, Starconstruct, firme cunoscute ca fiind clienți ai PSD și care se ocupă de implementarea celor două proiecte majore, dar și a altora, finanțate tot din bani publici sau fonduri europene.

Oficial, DNA a anunțat că efectuează cercetări în două cauze penale ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție, asimilate celor de corupție și a unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2011-2015.

„În cursul zilei de 08 septembrie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 62 locații situate în municipiul București și alte cinci județe, dintre care 5 sunt sedii ale unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, se arată în comunicatul DNA.

În timpul perchezițiilor, dar în special după plecarea procurorilor DNA, cei vizați de anchetă arborau fețe optimiste, de parcă vizita anchetatorilor ar fi fost un fapt banal.

„Au solicitat documente pe care le-am pus la dispoziția procurorilor. Instituțiile statului trebuie să-și facă treaba, noi la fel, trebuie din când în când să fim controlați, nu este nimic neobișnuit în asta”, era de părere Marin Nistor, directorul economic al Consiliului Județean Vaslui.

Aceeași părere o avea și vicepreședintele Corneliu Bichineț, care, la sosirea sa, în jurul orelor 9.30, declara: „Sunt controale firești, normale. Instituțiile statului trebuie să-și facă datoria”.

Ulterior, după circa două ore, acesta părăsea surescitat sediul instituției pe ieșirea opusă celei unde așteptau ziariștii. La rândul său, după ce mascații au plecat de la sediul societății pe care o conduce, Neculai Barbu, directorul General al Aquavas SA, societatea care se ocupă de implementarea proiectului de extindere a rețelei de apă și canalizare în cele patru orașe vasluiene, a dat fuga la „stăpânire” pentru a afla mai multe detalii cu privire la vizita pe care tocmai o primise.

„E adevărat, au fost și la Aquavas, de unde s-au ridicat mai multe documente. Nu văd nimic grav în asta, este bine că suntem controlați de instituțiile statului pentru că astfel se ridică orice suspiciune care ar putea plana asupra activității noastre”, a declarat Neculai Barbu la intrarea în sediul CJ Vaslui.

Aflând însă că acolo nu se terminase percheziția, acesta a ieșit aproape imediat.

După plecarea anchetatorilor, în jurul orelor 18.30, o parte dintre cei vizați de ancheta procurorilor DNA s-au strâns în biroul președintelui Buzatu, unde au avut discuții prelungite. Cu această ocazie, președintele CJ a dat și o declarație presei.

„Cred că există niște suspiciuni, pentru că altfel nu ar veni nimenisă facă percheziții și să ridice documente. Ordinul de percheziție a vizat biroul președedintelui CJ și birourile în care sunt documentele solicitate. Dacă va fi necesar, vom angaja un avocat. Așteptăm să vedem ce se întâmplă” a declarat președintele Dumitru Buzatu.

În timp ce procurorii făceau percheziții la Consiliul Județean, în fața instituției s-au strâns mai mulți vasluieni care aveau opinii diferite.

„Bine că au venit (procurorii, n. red), de multă vreme trebuiau să-i ia la puricat. Au furat destul, s-au obișnuit doar ei, Buzatu, Mihalachi și Bichineț, să fie șefii județului”, erau de părere unii.

Alții aveau opinii contrare: „DNA-ul să se ducă în altă parte, nu la Vaslui, că aici nici ce fura nu este! Tot cei care vor să facă ceva pentru județul ăsta amărât sunt luați la întrebări, iar alții, care fură cu miliardele, sunt bine mersi!”

„E bine că au venit și pe la noi!”

Cum era de așteptat, descinderile procurorilor anticorupție în județul Vaslui nu au rămas fără reacție din partea comuntății locale. Dincolo de faptul că mulți dintre cetățeni și-au exprimat speranța că, poate, se va face curat și pe meleagurile vasluiene, clasa politică locală este, bineînțeles, împărțită în două tabere. De o parte, sunt cei care preferă să adopte o poziție circumspectă (de genul „să vedem despre ce-i vorba”), în timp ce în cealaltă tabără satisfacția este mai mult sau mai puțin disimulată. Tipul de reacție este dat (cum se putea altfel?!) de culoarea politică a celui chestionat. Dacă pesediștii adoptă poziții cât mai neutre (deși sunt semnale clare că nu sunt deloc puțini cei care jubilează că nea Titi&Co. și Dumitru Buzatu au intrat în vizorul procurorilor DNA) ceilalți, din așa-zisa opoziție, abia își stăpânesc satisfacția că până la urmă și „capra” pesedistă e pe punctul de a da colțu’.

Iată ce au declarat politicienii bârlădeni în momentul în care au fost chestionați de redactorii Est News pe marginea acestui subiect.

solomon_adrian33Deputatul Adrian Solomon: „Procurorii DNA cercetează niște suspiciuni. Eu sper să nu se adeverească. În momentul în care voi ști exact despre ce anume este vorba, atunci voi putea comenta pe marginea acestui subiect. Eu pot vorbi onest doar la persoana I singular, nici măcar la plural!”

Marin Bunea, primarul interimar al Bârladului: „Nefiind primăriabunea_marin33 angrenată cu ceva sau implicată cumva în acest caz, nu am ce să vă spun! Poate că am o părere despre ceea ce se întâmplă, dar asta este ceva strict personal și o păstrez doar pentru mine!”

Corneliu Pleșu

Corneliu Pleșu

Corneliu Pleșu, co-președintele PNL Bârlad: „Din punctul meu de vedere, în principiu, toate acțiunile DNA sunt justificate. Acolo unde se va constata că s-a încălcat legislația în vigoare, vinovații trebuie să plătească. Trebuie să înceteze odată pentru totdeauna ideea că dacă vrei să te îmbogățești trebuie să intri în politică. Eu cred că ancheta procurorilor anticorupție ar trebui să vizeze și proiectele cu finanțare guvernamentală, căci și acolo s-au învârtit sume destul de importante. Și lucrurile nu par a fi fost în regulă. Cel puțin așa spune gura lumii, iar de multe ori se spune că gura lumii adevăr grăiește! Important pentru un politician nu este gândul că trebuie să se îmbogățească, ci că seara când pui capul pe pernă să poți dormi liniștit”.

Daniel Buzamăt

Daniel Buzamăt

Consilierul municipal Daniel Buzamăt, candidat independent la fotoliul de primar al Bârladului: „Cred că era de așteptat ca și în județul Vaslui să se întâmple așa ceva. Chiar dacă, deocamdată, e vorba doar despre niște ridicări de documente. Să vedem ce se întâmplă mai departe. S-ar părea că zvonurile sau informațiile care se tot vehiculau prin județ au ajuns unde trebuie și să vedem ce vor face organele statului de aici încolo. Dacă se adeverește totul, n-au decât să-și tragă pedeapsa cei care se fac vinovați. Ce-i de remarcat e că, în sfârșit, DNA a ajuns și la noi în județul Vaslui. Că se părea așa, la un moment dat, că suntem un județ uitat de DNA! E bine că au venit și pe la noi!”

Nervi și emoții în Palatul Adminstrativ – DNA a descins la stăpânii județului

de Marian MOCANU și Răzvan CĂLIN

Consiliul Județean Vaslui, patru primării, mai multe instituții județene dar și casele unor demnitari vasluieni au primit, ieri dimineață, o vizită inopinantă din partea procurorilor DNA și a mascaților. Au fost luate la puricat toate contractele CJ Vaslui începând din 2010, procurorii plecând cu saci de documente reprezentând contracte de achiziții, procese verbale sau alte acte. Au fost percheziționate inclusiv casele lui Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui, a lui Constantin Constantinescu, fostul primar al municipiului Bârlad, dar și sediul Centrului de Resurse pentru Afaceri Vaslui, acolo unde director este Tudorel Buzatu, fiul șefului Județului. Chiar dacă, momentan, nimeni nu a fost la audieri, acțiunea procurorilor rezumându-se doar la ridicarea de documente, asta nu înseamnă că nu este posibil ca, zilele următoare, să nu fie operate rețineri la vârful conducerii județului ori a firmelor implicate.

dna (12)Ieri dimineață, procurorii DNA, însoțiți de jandarmi, au descins la sediul mai multor instituții din Vaslui și alte patru județe, dar și la locațiile unor firme sau persoane fizice care aveau legături de afaceri cu Consuiliul Județean (CJ) Vaslui. Printre altele, au fost percheziționate locuințele lui Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui și sediile altor instituții, cum ar fi Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Vaslui, organism în fruntea căruia este tot Dumitru Buzatu, dar și Centrul de Resurse pentru Afaceri Vaslui, acolo unde șef este Tudorel Buzatu, fiul președintelui CJ Vaslui.

Procurorii au în vedere contractele derulate cu fonduri europene privind Sistemul Integrat de Management a Deșeurilor, proiect care include groapa de gunoi de la Roșiești și dotarea primăriilor cu publele și utilaje de ridicare a gunoiului, dar și proiectele derulate prin POS Mediu prin intermediul Aquavas SA, de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare și a stațiilor de tratare și a celor de epurare din aglomerările urbane din județul Vaslui. Poate tocmai de aceea, procurorii DNA au poposit și la sediul Aquavas, de unde au solicitat și ridicat mai multe documente privind nu doar contractele de achiziții, dar și alte acte, în total peste 20 de saci care au fost duși la sediul DNA Iași.

Oficialii CJ Vaslui nu au făcut nici un fel de declarații, cu excepția vicepreședintelui Corneliu Bichineț care, ajungând la birou în jurul orelor 10, a spus: „Sunt controale firești, normale. Instituțiile statului trebuie să-și facă datoria să ne controleze”.

DNA atacă și „băieții descurcăreți” de la Bârlad!

Constantin Constantinescu și Viorel Dumitrașc vor trebui să dea socoteală în fața procurorilor anticorupție pentru toate "lucrările" efectuate împreună!

Constantin Constantinescu și Viorel Dumitrașc vor trebui să dea socoteală în fața procurorilor anticorupție pentru toate “lucrările” efectuate împreună!

Procurorii de la Secția Teritorială Iași a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins ieri și la locuința fostului edil – șef al Bârladului, Constantin Constantinescu. Imobilul situat pe strada Gheorghe Roșca Codreanu a fost luat cu asalt de procurori și „mascații” din trupele speciale ale Jandarmeriei Române încă de la primele ore ale zilei. Vreme de aproape cinci ceasuri, anchetatorii au zăbovit în vila fostului primar al Bârladului, scotocind prin toate ungherele casei. Și se pare că procurorii nu au pierdut timpul degeaba pentru că, la final, aceștia au părăsit locuința lui Constantinescu încărcați cu o „pradă” destul de consistentă: un sac și câteva genți încărcate cu diverse documente. Cât despre Constantinescu, acesta nu și-a făcut deloc apariția, nici la plecarea anchetatorilor. În paralel, o altă echipă de anchetatori a descins și la sediul firmei controlate de Constantinescu, respectiv SC Construcții Consult SRL Bârlad. Și de aici, procurorii anticorupție nu au plecat cu mâna goală, ci au ridicat o serie întreagă de documente și probe care vor fi atașate la dosar.

Procurorii anticorupție au plecat de la vila fostului primar de Bârlad cu mai multe documente și probe.

Procurorii anticorupție au plecat de la vila fostului primar de Bârlad cu mai multe documente și probe.

Oricum, este clar că descinderea procurorilor anticorupție l-a luat prin surprindere pe fostul edil – șef al Bârladului. Mai ales că el a avut în ultimul timp convingerea că a scăpat definitiv de „copoii” de la DNA, asta dacă ținem cont de acordul de recunoaștere a nevinovăției încheiat de nea Titi cu aceștia încă din februarie anul curent. În baza acestei înțelegeri, Constantinescu a scăpat cu o pedeapsă mai mult decât ușoară: un an de închisoare cu suspendare pentru comiterea infracțiunii de conflict de interese. La scurt timp după ce a bătut palma cu cei de la DNA, Constantinescu și-a dat demisia din funcția de primar al Bârladului.

Anchetatorii au zăbovit cel mai mult la sediul firmei Urban Proiect SRL Bârlad, controlată de Viorel Dumitrașc.

Anchetatorii au zăbovit cel mai mult la sediul firmei Urban Proiect SRL Bârlad, controlată de Viorel Dumitrașc.

Dosarul viza strict reabilitarea străzilor din cartierele Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar și Trestiana, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană în valoare de 16 milioane de euro. Ba chiar și Agenția Națională de Integritate (ANI) și-a băgat nițe nasul în acest dosar și, la final, a conchis, că nea Titi e curat ca lacrima: “Nu au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă, întrucât, prin încheierea contractului de lucrări nr. 17/04.04.2012, nu s-a produs un folos material pentru sine, pentru soțul sau pentru rudele de gradul I”.

Percheziții și la firmele Urban Proiect SRL și Transmir SRL Murgeni

Și totuși, se pare că lucrurile nu stau chiar așa, iar procurorii anticorupție au simțit că „ceva e putred în Danemarca” și au insistat pe acest subiect, chit că l-au lăsat pe Constantinescu să creadă că a scăpat definitiv cu fața curată. Mai ales că actuala anchetă a celor de la DNA se axează exact pe modul cum au fost cheltuite în județul nostru fondurile europene în perioada 2011 – 2015 pe diverse proiecte. Și aici intră în calcul tocmai proiectul de reabilitare a strâzilor din cartierele bârlădene, reabilitarea centrului cultural-istoric al orașului (Muzeul „Vasile Pârvan”, Teatrul „Victor Ion Popa” și parcul de lângă aceste instituții) etc.

Tocmai de aceea procurorii anticorupție au descins și la sediile unor firme care sunt controlate de oameni de afaceri despre care s-a știut dintotdeauna că fac parte din „camarila” fostului primar de Bârlad. Vorbim aici de SC Urban Proiect SRL Bârlad și SC Transmir SRL Murgeni, firme care au câștigat și au executat diverse proiecte cu finanțare europeană derulate în Bârlad. Prima firmă aparține omului de afaceri Viorel Dumitrașc, iar cea de a doua este controlată de Aurel Savin.

Firmele controlate de cei doi întreprinzători privați erau „abonate” la mai toate proiectele cu finanțare europeană implementate în întreg județul. Procurorii anticorupție au zăbovit la sediile celor două firme preț de câteva ore bune, percheziția cea mai îndelungată fiind la birourile Urban Proiect SRL Bârlad, unde anchetatorii au definitivat verificările abia în jurul orei 17. De la ambele firme, au fost ridicate diverse documente, precum și laptopuri sau alte unități de stocare electronică a datelor.

Procurorii DNA au descins și la Șuletea și Murgeni

În paralel cu perchezițiile de la Bârlad, anchetatorii au mai descins și la Primăria Comunei Șuletea și Primăria Murgeni, urmărind să culeagă cât mai multe date și probe în legătură cu toate proiectele contractate și executate de Transmir SRL pe raza acestor unități administrativ-teritoriale.

„Au venit dis de dimineață la mine acasă și mi-au cerut toate documentele legate de lucrările executate de Transmir Murgeni. M-am conformat, le-am oferit toate documentele necesare și tot sprijinul. Oricum, aceste lucrări s-au făcut pe timpul fostului primar de Șuletea, Petrică Guzganu. Este bine că în sfârșit se face dreptate și sperăm ca adevărul să iasă la iveală”, ne-a declarat Ciprian Robert Tamaș, actualul primar de Șuletea.

DNA face percheziții la Consiliul Județean – UPDATE

UPDATE 11:40. Procurorii au ridicat de la Consiliul Județean doi saci și mai multe genți cu documente.

UPDATE 9:35. Cu câteva minute în urmă, la sediul CJ a ajuns unul din vicepreședinții instituției, Corneliu Bichineț. Acesta a mimat o stare de relaxate.

„Sunt controale firești, normale. Instituțiile statului trebuie să-și facă datoria”, a spus Bichineț.

UPDATE 9:30. Acheta procurorilor DNA se extinde și la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară. Sediul acestei instituții din cadrul Centrului pentru Resurse în Afaceri Vaslui este păzit de jandarmi.

Demn de menționat este și faptul că niciunul din cei trei șefi ai Consiliului Județean nu a venit astăzi la serviciu. La dispoziția anchetatorilor este, în acest moment, doar Valeriu Caragață, administratorul județului.

UPDATE 9:15. La etajul al treilea al sediului Consiliului Județean se pregătesc mai mulți saci cu documente, care vor fi ridicați de angajații DNA.

În această dimineață, lucrătorii Direcției Naționale Anticorupție, Biroul Teritorial Iași, au descins la Consiliul Județean (CJ) Vaslui. În paralel, sunt efectuate mai multe percheziții, în alte patru județe, precum și în capitală. Ancheta DNA de la Vaslui vizează posibile infracțiuni de corupție în gestionarea programelor finanțate de Uniunea Europeană.

„Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași efectuează cercetări în două cauze penale ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție, asimilate celor de corupție și a unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2011-2015. În cursul zilei de 08 septembrie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 62 locații situate în municipiul București și alte 5 județe, dintre care 5 sunt sedii ale unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice”, se arată într-un comunicat de presă remis de DNA.

Vom reveni cu amănunte.

Sorin Oprescu, acuzat de luare de mită, a fost ARESTAT PREVENTIV. Primarul Capitalei a contestat măsura arestării

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, reținut de procurorii anticorupție după ce ar fi primit mită 25.000 de euro, a fost arestat preventiv, mandatul de arestare pentru 30 de zile fiind emis, duminică noapte, de magistrații Tribunalului București.

Avocatul Victor Mocanu a declarat, la scurt timp de la emiterea mandatului de arestare pe numele primarului Capitalei, că acesta nici nu a luat mita de 25.000 de euro, așa cum susțin procurorii DNA, și nici nu a cerut-o.

“Am văzut că se discută că ar fi primit mită un milion de euro. Sunt doar susțineri nereale ale denunțătorului. Domnul Oprescu a dat declarație amplă în fata judecătorului deși este nedormit de peste 40 de ore”, a spus apărătorul lui Oprescu, precizând că primarul Capitalei nu a fost prins în flagrant.

Potrivit avocatului, Sorin Oprescu a contestat decizia de arestare preventivă și are încredere în actul de justiție.

Întrebat de jurnaliști dacă Sorin Oprescu ia în calcul o răzbunare, avocatul Viorel Mocanu a spus: “Nu discutăm de răzbunări”.

Apărătorul a explicat că doar un singur denunț din cele patru din dosar face referire la primarul Sorin Oprescu, iar celelealte trei denunțuri și înregistrările făcute de anchetatori vizează alți șapte inculpați cercetați în acest caz.

Întrebat dacă primarul Capitalei a refuzat să dea declarații în fața procurorilor DNA, Mocanu a menționat că acesta nu a făcut nicio precizare în fața procurorilor pentru că a așteptat să vină avocatul ales, însă la instanță a explicat pe larg acuzațiile care îi sunt aduse.

De asemenea, referitor la aparatul pentru bruierea telefoanelor mobile, avocatul lui Oprescu a menționat că sunt afirmații nereale ale denunțătorului.

“Nu s-a găsit aparatul la percheziția care a fost efectuată la domiciliul din Ciolpani. Din nou afirmații nereale ale martorului denunțător, așa cum, deși astăzi mai bine de jumătate de zi parchetul din această casă a fost scos, căutându-se milionul de euro. Nu s-a găsit nicio sumă de bani”, a precizat avocatul Viorel Mocanu, la ieșirea de la Tribunalul București.

Ordonanța de reținere a primarului urma să expire la ora 00.30, iar mandatul de arestare preventivă a fost emis cu câteva minute înainte de miezul nopții.

Decizia magistraților Tribunalului București, care au emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele lui Sorin Oprescu, nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel București.

Sorin Oprescu va fi dus în arestul Politiei Capitalei

Până la ora transmiterii acestei știri, în acest dosar au mai fost reținuți Cristian Stanca, fostul șofer al lui Sorin Oprescu, directoarea Centrului Cultural “Palatele Brâncovenești”, Ruxandra Petroi Avasiloae, adjunctul acesteia, Florin Șupeală, și directorul economic al Primăriei, Mircea Octavian Constantinescu.

Audierile la DNA continuă în acest dosar.

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, primarul general al Capitalei ar fi primit banii prin intermediul șefului unei instituții din Primărie, de la patru denunțători.

Conform surselor citate, 5.000 de euro din banii primiți mită de Sorin Oprescu ar fi fost găsiți asupra sa, iar o parte la locuința acestuia, din Ciolpani, unde pe parcursul zilei au avut loc percheziții în prezența edilului.

Procurorii DNA spun că, în baza unei înțelegeri prealabile cu șeful unei instituții publice din subordinea primăriei și cu o persoană de încredere a primarului, Sorin Oprescu ar fi primit de la primul 25.000 de euro din 60.000 de euro pretinși de cei doi, pentru edil, de la patru denunțători.

Procurorii arată că, în perioada 2013-2015, un grup bine organizat, la care a aderat și Sorin Oprescu, a înființat în administrația locală din București un sistem prin care firmele care doreau să primească contracte din partea instituțiilor publice aflate în subordinea primarului trebuia să remită o parte din profitul brut realizat din execuția acelor contracte, cu titlul de mită, unor factori de decizie din cadrul aparatului primarului.

Astfel, firma executantă păstra pentru sine între 30 și 33 la sută din profitul brut, iar diferența era remisă funcționarilor din aparatului primarului municipiului București, cu titlul de mită. O parte de 10 la sută din valoarea contractului era cerută pentru Sorin Oprescu, potrivit DNA.

Alexandru Chiciu, avocatul primarului Sorin Oprescu, a declarat că a fost mandatat de edil să precizeze că acesta nu a cerut niciodată bani nimănui, nici direct, nici prin intermediari, apărătorul arătând și că acuzațiile de luare de mită ale procurorilor DNA sunt nefondate.

“La o primă analiză a dosarului, pot spune că acuzațiile DNA sunt nefondate. Ele se bazează pe «deducții » ale unor persoane, fapt inacceptabil într-o asemenea situație. Clientul meu m-a mandatat să vă spun că niciodata nu a cerut bani, direct sau indirect, prin intermediari, de la nimeni. Banii nu au fost primiți de la denunțători, iar domnul Oprescu nu știa proveniența lor. Era de datoria DNA să clarifice mai bine acest dosar, nu să arunce în arest un om, doar pe vorbele aruncate de alți inculpați”, a declarat avocatul Alexandru Chiciu pentru MEDAFAX.

El a mai precizat că nu este momentan în țară, dar de apărarea primarului general al Capitalei se ocupă trei avocați din echipa sa.

Sorin Oprescu, născut în 1951, este primar al Capitalei din iunie 2008. El a absolvit Facultatea de Medicină Generală București, fiind medic specialist chirurg. Membru al PDSR și apoi al PSD, el a fost, din iulie 2006, președintele PSD București, funcție din care a demisionat după câteva luni, după ce a pierdut în fața lui Mircea Geoană competiția pentru funcția de președinte al partidului. În aprilie 2008 a demisionat din PSD pentru a candida ca independent pentru funcția de primar general al municipiului București, iar din iunie 2008 este primar general al Capitalei.

Sursa: mediafax.ro

Ex-primarul Constantin Constantinescu, scos basma curată

de Simona MIHĂILĂ

Surprinzator: Agenția Națională de Integritate a hotărât clasarea dosarului în care fostul primar al Bârladului era cercetat pentru conflict de interese. Inspectorii de integritate au considerat că semnarea de catre acesta a documentelor prin care doua firme, foste partenere de afaceri în trecut cu firma lui, erau declarate castigatoare intr-un proiect cu finantare europeana, nu prezenta niciun risc de a-i aduce fostului primar vreun folos material. În consecință, Ministerul Dezvoltării Regionale a deblocat finanțarea lucrărilor de asfaltare ce faceau obiectul proiectului european cu pricina, finantare care fusese blocata in iulie, din cauza acestei anchete.

Răsturnare spectaculoasă de situație în cazul conflictului de interese pentru care Constantin Constantinescu, primarul demisionar al Bârladului, era cercetat. Deși în fața procurorilor anticorupție a recunoscut el însuși că s-a făcut vinovat de această infracțiune în momentul în care a semnat Raportul de atribuire a lucrărilor de asflatare unor firme cu care, în trecut, firma sa facuse afaceri, Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a declarat nevinovat.
Zilele trecute, ANI a decis clasarea dosarului, motivul fiind faptul că prin semnarea acelor documente, ex-primarul nu a avut nimic de câștigat personal, așa încât legea nu a fost încălcată: “Nu au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă, întrucât, prin încheierea contractului de lucrări nr. 17/04.04.2012, nu s-a produs un folos material pentru sine, pentru soțul sau pentru rudele de gradul I”.
Le reamintim cititorilor că este vorba despre contractul prin care firmelor Urban Proiect SA și Transmir SRL li s-au atribuit lucrările de asfaltare a străzilor din cartierele Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar și Trestiana, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Procurorii anticorupție au considerat că, prin semnarea acelui document, ex-primarul “a efectuat acte prin care se produce un folos material pentru cele două societăți comerciale cu care s-a aflat anterior în relații comerciale și din partea cărora a beneficiat de foloase materiale prin intermediul SC Construcții Consult, societate la care a fost asociat și administrator”.
Întrucât Constantinescu a achiesat acestei acuzații și, in februarie, a semnat cu procurorii un acord de recunoastere a vinovăției, a fost condamnat la închisoare de un an cu suspendare. La cateva zile dupa semnarea acestui acord, a demisionat.
Acum, inspectorii de integritate infirmă că a fost vorba de conflict de interese. În Raportul de Evaluare întocmit, ANI  arată că nu a fost identificat niciun contract între municipiul Bârlad și Construcții Consult, în contextul implementării proiectului de asfaltare.
Tot în acest raport, inspectorii de integritate arată: “Conflictul de interese reprezintă orice situație care are sau care poate avea ca efect compromiterea executării acestui contract de către părți, în mod obiectiv și imparțial. Astfel de situații pot apărea ca rezultat al intereselor economice, afinităților politice sau emoționale, ori al altor legături de familie sau emoționale, sau interese comune”.

Finanțarea lucrărilor de asfaltare a fost deblocată

ANI a făcut cunoscut și Primăriei Bârlad conținutul Raportului de Evaluare. La rândul lor, edilii locali au informat Ministerul Dezvoltării Regionale, care, în iulie suspendase finanțarea lucrărilor de asfaltare până la finalizarea anchetei, și au cerut deblocarea finanțării.
Săptămâna trecută, reprezentanții ministerului au dat undă verde reluării lucrărilor, așa încât, în zilele urmatoare, asfaltarea străzilor din cartierele de case ale Bârladului va reintra în linie dreaptă.
Supranumit de localnici și “marea asfaltare”, acesta este cel mai costisitor proiect european derulat la Bârlad, valoarea totală fiind de 16, 3 milioane de euro, adică peste 730 de miliarde de lei vechi (din care mai bine de 650 de miliarde de lei sunt dați de UE).
Este vizată asfaltarea și modernizarea a 56 de străzi (însumând peste 25 de kilometri) toate situate în unele dintre cele mai vitregite cartiere ale orașului, toate ridicate după 1990.

Cântărețul Mircea Rusu vrea să scape de DNA și-i bagă pe alții la înaintare

Cântărețul Mircea Rusu, care este și primar al unei comune din Mureș, încearcă să scape de pedeapsa ce îl paște aruncând din vină în grădina altora.

Trimis în judecată de DNA Mureș, în urmă cu un an, Mircea Rus, primarul comunei Band, cunoscut în lumea muzicală ca Mircea Rusu, este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată, uz de fals în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

Mai exact, în perioada 2009-2012, cântărețul de muzică folk ar fi acceptat, împreună cu viceprimarul din Band, să plătească unei firme de construcții din Iași sume cu mult mai mari decât ar fi trebuit pentru lucrările prestate. În total, oamenii legii au stabilit că prejudiciul s-ar ridica la 2.252.868 de lei.

Vrea să recupereze din prejudiciu

În încercarea de a recupera din această sumă, anchetatorii au pus sechestru pe mai multe clădiri ale firmei, însă, mai nou, edilul încearcă să facă același lucru. Recent, autorul imnului de campanie al PDL – “Omul bun și pomul copt” – le-a trimis magistraților ieșeni o cerere prin care solicită aprobarea executării silite a firmei respective.

Mircea Rusu cere ca reprezentanții companiei să returneze comunei Band exact suma pe care procurorii au stabilit-o ca prejudiciu. Probabil, artistul speră că dacă va reuși să pună la loc banii din buget ar putea beneficia de clemența judecătorilor și ar putea cere o pedeapsă mai mică sau, de ce nu, o achitare.

Sursa: libertatea.ro

Mihai Necolaiciuc, eliberat condiționat, după ce a executat nouă luni pentru fraudarea CFR

Tribunalul București a decis definitiv, vineri, eliberarea condiționată a fostului director general al CFR Mihai Necolaiciuc, după ce a executat nouă luni din pedeapsa de patru ani și șase luni primită în dosarul privind o fraudă de 2,7 milioane de euro.

Instanța Tribunalului București a admis astfel contestația lui Mihai Necolaiciuc la decizia Judecătoriei Sectorului 5, care, în 5 iunie, a respins ca neîntemeiată cererea de eliberare condiționată a acestuia.

Comisia de specialitate de la Penitenciarul Rahova solicitase Judecătoriei Sectorului 5 liberarea condiționată a lui Mihai Necolaiciuc, arătând că acesta întrunește condițiile necesare.

Decizia luată vineri de Tribunalul București este definitivă, astfel că Necolaiciuc va fi eliberat.

Necolaiciuc a primit, pe 17 octombrie anul trecut, pedeapsa de patru ani și șase luni de închisoare, din care s-a scăzut perioada în care a stat în arest (17 iunie 2009 – 18 octombrie 2011), el mai având de executat, după condamnare, doi ani și două luni de detenție.

El a mai cerut eliberarea condiționată, la 11 zile după condamnare, însă solicitarea i-a fost atunci respinsă.

Curtea de Apel București l-a condamnat pe Mihai Necolaiciuc la patru ani și șase luni de închisoare pentru utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice. De asemenea, judecătorii i-au interzis lui Necolaiciuc unele drepturi civile, pentru o durată de cinci ani.

În același dosar, Viorica Olăeru, fost director al Direcției Economice din CN CFR SA, a fost condamnată la trei ani ani de închisoare cu executare, pentru aceeași infracțiune.

Judecătorii au admis acțiunea civilă formulată de Ministerul Transporturilor și i-au obligat pe inculpați să îi plătească, în solidar cu SC CNCF-CFR SA, suma de 8.459.972 de lei.

De asemenea, judecătorii au menținut sechestrul asigurător pus de procurori pe un imobil al Vioricăi Olăeru și pe bunuri mobile și imobile ale lui Necolaiciuc.

În cursul anului 2000, România a încheiat cu Banca Europeană de Investiții (BEI) un contract de finanțare pentru realizarea “Proiectului de reconstrucție pentru eliminarea efectelor inundațiilor”, care viza reconstruirea infrastructurii afectate de inundațiile din 2000 și din anii anteriori. CFR a benefiicat de o finanțare de 34,3 milioane de euro, pentru efectuarea de lucrări de reconstrucție și consolidare a liniilor.

Procurorii au arătat că, în perioada decembrie 2001 – ianuarie 2003, Mihai Necolaiciuc, în calitate de director general al CN CFR SA și Viorica Olăeru, director al Direcției Economice din cadrul aceleiași companii, și-au încălcat atribuțiile de serviciu și, ignorând clauzele respectivului contract de împrumut, au folosit suma de 86.099.721.567 de lei vechi (aproximativ 2.754.728 euro), provenită din creditul acordat de către BEI, în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Concret, cei doi au avizat 66 de ordine de plată către 57 de societăți comerciale fiind achitate, în mod preferențial, bunuri și servicii fără legătură cu proiectul (servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente aer condiționat, salopete din doc, covoare PVC, calendare și agende etc).

Necolaiciuc mai are o condamnare, în primă instanță, la zece ani de închisoare cu executare, pentru fapte de abuz în serviciu prin care compania CFR ar fi fost prejudiciată cu aproximativ 56,7 milioane de euro.

Decizia a fost luată în 3 iunie de Judecătoria Sectorului 1, iar contestația se judecă la Tribunalul București.

Sentința a fost dată în dosarul în care Mihai Necolaiciuc, mai mulți foști șefi din CFR SA și administratori de firme au fost acuzați pentru fraudarea companiei. În acest dosar au fost comasate trei cauze în care Mihai Necolaiciuc și alte persoane au fost trimiși în judecată, pentru fraude de aproximativ 56,7 milioane de euro.

Sursa: mediafax.ro

DNA: Consilierul lui Cristian David a fost corist, agent de vânzări, director, apoi polițist

Procurorii anticorupție relevă în rechizitoriul prin care l-au trimis în judecată pe fostul ministru al Internelor Cristian David traseul profesional al consilierului acestuia, omul care s-ar fi ocupat de intermedierea mitei, de la o slujbă de muncitor necalificat la cea de director de cabinet.

Procurorii DNA prezintă traseul profesional al consilierul fostului ministru al Internelor, Roger Valeriu Nițescu, trimis în judecată pentru fapte de corupție, alături de Cristian David.

Astfel, arată anchetatorii, Nițescu este absolvent al secției de vioară din cadrul Liceului George Enescu și a fost, pe rând, muncitor necalificat, artist liric (corist), agent vânzări, director vânzări, director comercial, director cabinet (în cadrul a două ministere).

“În anul 2007 a absolvit cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Bioterra București, iar în anul 2010 a fost încadrat direct subinspector în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Imigrări. A fost avansat înainte de termen la gradul de inspector în anul 2012”, mai notează anchetatorii în rechizitoriul prin care i-au trimis pe cei doi și alte persoane în judecată.

Procurorii DNA București l-au trimis în judecată pe Cristian Davin, fost ministru al Internelor și Reformei Administrative în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008, pentru luare de mită, iar pe Marian-Cristinel Bîgiu, prefect al județului Buzău, la data comiterii faptei, pentru spălarea banilor.

Valeriu Roger Nițescu, șeful de cabinet al lui David, la data faptelor, a fost acuzat de trafic de influență, spălarea banilor și complicitate la luare de mită

În același dosar, anchetatorii l-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Gheorghe Doloiu pentru spălarea banilor.

Cauza va fi judecată de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cristian David este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul de atunci al județului Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent președinte suspendat al Consiliului Județean Buzău, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Județeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Potrivit rechizitoriului, fostul ministru Cristian David a primit banii, în februarie 2008, prin intermediul lui Roger Nițescu, de la o persoană care l-a denunțat ulterior la DNA.

“Această sumă de bani a fost pretinsă și primită de inculpatul David Cristian pentru a-și exercita atribuțiile de îndrumare și coordonare a activității prefecților într-o modalitate care să asigure emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 ha aflat în intravilanul municipiului Buzău de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate. În acest sens, inculpatul David Cristian a luat legătura cu Bîgiu Marian Cristinel, prefect al județului Buzău la acea dată, solicitându-i ajutorul în această problemă”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii susțin că, în schimbul promisiunii de exercitare a influenței Roger Nițescu, în calitate de șef de cabinet al Ministrului de Interne a primit de la aceeași persoană suma de 600.000 euro.

“Urmare a acestor „intervenții”, în perioada 2007 – 2008, cu ocazia discuțiilor purtate de către denunțător cu inculpatul Bîgiu Marian Cristinel, acesta din urmă i l-a prezentat pe inculpatul Doloiu Gheorghe ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.Aflând poziția terenului respectiv, inculpatul Bîgiu Cristinel i-a subliniat denunțătorului faptul că nu poate fi restituită suprafața respectivă pe vechiul amplasament, întrucât este vorba de “un teren foarte mare și foarte valoros”, se mai arată în actul de sesizare al instanței.

Ulterior, s-au reconstituit drepturile litigioase, pentru: 59.518 metri pătrați în centrul municipiului Buzău, chiar la drumul național,14.085 metri pătrați în centrul municipiului Buzău, aproximativ în spatele terenului inițial, 6.397 metri pătrați tot în centrul municipiului Buzău, 70.000 metri pătrați la intrarea în municipiul Buzău dinspre București, tot cu ieșire la drumul național.

“Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, inculpatul Bîgiu Marian Cristinel a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de „locația terenurilor și existența mai multor persoane decidente”, dispunând totodată ca transferul sumelor de bani, ce urmau a fi remise, să se realizeze prin intermediul conturilor persoanele ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, după ce Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 15 ha”, mai arată anchetatorii.

Conform rechizitoriului, pentru a masca originea sumelor primite drept mită au fost încheiate mai multe contracte de vânzare- cumpărare, având ca obiect tranzacții imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârșirea faptelor.

Procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile mobile și imobile ale fostului ministru David și a celorlalți trei inculpați.

Fostul ministru la Internelor a fost arestat preventiv în acest caz, din 22 ianuarie până în 20 marti, când a fost plasat în arest la domiciliu. Din 17 aprilie, David a fost cercetat sub control judiciar.

În 26 februarie 2014, Cristian David și-a dat demisia din funcția de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, alături de ceilalți miniștri liberali din Guvern. În aceeași zi, după ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea sa, Cristian David a demisionat și din calitatea de membru al PNL, spunând că a luat această decizie pentru a nu afecta imaginea partidului urmare a acuzațiilor procurorilor.

Sursa: mediafax.ro

Cum functiona reteaua Sebastian Ghita: DNA sustine ca 54 de firme controlate direct sau prin interpusi spalau comisioanele de 10% din contractele publice sau din bani europeni. Sechestru pe 130 de milioane de lei la cele 51 de firme controlate de deputatul PSD. Vezi lista completa

Urmarirea penala a lui Sebastian Ghita a fost extinsa pentru noi fapte de trafic de influenta, evaziune fiscala, spalare de bani, complicitate la schimbarea destinatiei fondurilor UE si coruperea alegatorilor la alegerile parlamentare din 2012 si la cele prezidentiale din 2014. Potrivit DNA Ploiesti, Sebastian Ghita, prin intermediul a nu mai putin de 54 de firme pe care le controleaza direct sau prin interpusi ar fi “spalat” banii europeni si de la buget pe care i-ar fi primit drept comisoane pentru sprijinul acordat unor firme sa castige contracte pe bani publici.

Odata cu extinderea urmarii penale si dispunerea unor noi masuri si interdictii in cazul lui Sebastian Ghita, procurorii DNA au instituit si un sechestru pe pe sumele existente si pe cele ce urmeaza a fi incasate in conturile unor firme controlate de Ghita.

Sechestrul dispus de DNA se aplica “pana la concurenta sumei de 129.343.768 lei, cu exceptia fondurilor alocate platii salariilor angajatilor si celor destinate achitarii datoriilor catre bugetele publice”.

Ar fi vorba de societatile:

SC Asesoft International SA
SC Asesoft Com SRL
SC Asesoft Distribution SA
SC Asesoft Net SRL (actual SC Shopmania Net SRL)
SC Asesoft Smart SRL
SC Asesoft Service SRL
SC Asesoft Tehnologies SRL
SC Asesoft Web SRL
SC Asesoft World Wide SRL
Asociatia Sportiva Basket Club Asesoft
Asociatia Sportiva Baschet Club Ploiesti
SC Access Net International SRL
SC Alfa Trade SRL
SC Alpedor SRL
SC A&S World Travel SRL
SC Coneco Serv SRL
SC DNS Birotica SRL
SC Domeniile Viticole SRL
SC Edel Weiss SA
SC Federal Media Partener SRL
SC Foto Tehnologies SRL
SC Glar Construct SRL
SC Idilis SRL
SC Infratel Net SRL
SC IT Infocons Services SRL
SC Master Software Info SRL
SC Media Fantasy Solution SRL
SC Mediata Consulting SRL
SC Merconsult Team SRL
SC Muntenia Furnizare SRL
SC Network One Distribution SRL
SC Nxtel Solutions SRL
SC Ploiesti Import Export SRL
SC Podgoriile Tohani SRL
SC Q Net International SRL
SC Ridzone Computers SRL
SC Rotherfield Properties Romania SRL
SC RTV Satellite Net SRL
SC Senior Consulting Group SRL
SC Sport Arena SRL
SC Star Soft SRL
SC Studio Harry SRL
SC Sungard System SRL (fosta Softbit Service SRL)
SC Sunsmart Integrare IT SRL
SC Teamnet International SA
SC Tohani SA
SC TVMP SRL
SC Viewpedia Soft SRL
SC Xor IT Systems SRL (SC Expert One Research)
SC 2 K Telecom SRL
SC 360 Revolution SRL.

Procurorii DNA Ploiesti au dispus, miercuri, extinderea urmarii penale pe numele lui Sebastian Ghita, in dosarul in care acesta era deja anchetat pentru diverse fapte de courptie. “Probele administrate ulterior pe parcursul urmaririi penale au demonstrat ca inculpatul GHITA SEBASTIAN AURELIAN a derulat o activitate infractionala mult mai ampla, care este ACTUALA si PREZINTA UN GRAD DE PERICOL SOCIAL DEOSEBIT DE RIDICAT”, se arata in referatul procurorilor consultat de HotNews.ro.

Potrivit DNA, in perioada 2000 – 2015, Sebastian Ghita ar fi “obtinut importante sume de bani in mod nelegal – prin traficarea influentei – sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus intr-un circuit financiar care nu are la baza operatiuni reale. Banii au fost spalati printr-o multitudine de operatiuni financiar – bancare fara justificare economica, iar ulterior, o parte din acestia au fost folositi in scopuri ilicite, respectiv pentru coruperea alegatorilor la alegerile parlamentare din anul 2012 si presedintiale din anul 2014. Tranzactiile financiare mentionate au avut ca scop si rezultat inclusiv sustragerea de la plata catre stat a unor sume de bani insemnate ca valoare, reprezentand impozit pe profit si T.V.A”.

Procucorii anticoruptie sustin in referat ca, totalul sumelor provenite din fonduri publice supuse procesului de spalare se ridica la valoarea de 129.343.768 lei, iar “prejudiciul cauzat statului prin sustragerea de la plata impozitului pe profit si taxei pe valoare adaugata a fost stabilita la o valoare minima de 37.720.325 lei”.

Practic, anchetatorii il acuza pe Sebastian Ghita ca  si-a folosit influenta sa obtina importante sume de bani provenite din platile efectuate in cadrul unui proiect european de circa 163 milioane euro pentru “Reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Prahova”.

10% comisioane pentru Ghita

Potrivit procuroprilor, banii obtinuti de Ghita erau “sub forma de comisioaneplatite ca procent (10%) din valoarea contractelor, de la constructori agreeati pe care, fiecare dintre persoanele aratate, urma sa-i sprijine in castigarea contractelor de lucrari prin exercitarea influentei pe care o aveau la conducerea si angajatii S.C. HIDRO PRAHOVA S.A., respectiv la reprezentantii Ministerului Mediului si Padurilor cu atributii legate de derularea proiectului”.

DNA Ploiesti mai sustine ca “probele au relevat ca Ghita Sebastian Aurelian a sprijinit Asocierea S.C. Grossmann Engeneering Group SRL (administrata de inculpatul Hertanu Iulian Cristian) – SC EUROCONSTRUCT TRADING 98 SRL (administrata de Besciu Dan, un prieten apropiat al lui Ghita Sebastian Aurelian) – castigatoare a contractului de lucrari “Extindere retele de canalizare in Comarnic” – contract semnat la data de 13.01.2012″ si ca “sprijinul acordat de inculpatul Ghita Sebastian Aurelian pentru Asocierea S.C. GROSSMANN ENGENEERING GROUP SRL – SC EUROCONSTRUCT TRADING 98 SRL a constat, in principal, in interventii si presiuni exercitate in mod direct sau prin intermediul lui Cosma Vlad Alexandru, Cosma Mircea [n.r. seful CJ Prahova], Ghioc Ciprian s.a. asupra directorului S.C.HIDRO PRAHOVA S.A. – Pantea Dumitru si asupra sefului Unitatii de implementare a proiectelor din cadrul agentului economic aratat – Ionescu Ionut Cristian”.

Pentru acest sprijin, “inculpatul Ciorba Vladimir Razvan a creat si folosit  circuite financiar – bancare care au avut la baza operatiuni fictive si prin intermediul carora a deturnat, printre altele, din suma incasata cu titlu de avans de catre liderul de proiect S.C. GROSSMANN ENGENEERING GROUP SRL, suma de 505.000 lei, reprezentand 10,2 % din avansul incasat de S.C. GROSSMAN ENGINEERING S.R.L. de la S.C. HIDRO PRAHOVA S.A”.

“Suma de 505.000 lei, reprezentand un procent de 10,21% din valoarea avansului  incasat  de S.C. GROSSMANN ENGINEERING SRL  de la S.C. HIDRO PRAHOVA SA, scoasa numerar, a fost directionata si “spalata”intr-un “recipient” format din mai multe societati comerciale controlate, in fapt, de inculpatul Ghita Sebastian Aurelian prin persoane interpuse”, sustin anchetatorii.

DNA: Ghita controleaza direct sau prin interpusi 54 de firme. Cum ar fi spalat banii

Procurorii arata ca, Sebastian Ghita, desi a renuntat direct la actiunile pe care le avea in diversele sale firme inca din 2012 cand a devenit deputat, acesta controleaza inca, direct sau indirect (prin interpusi – 23 persoane fizice) 54 de firme.

“Sistemul format din mai multe societati comerciale, intre care sunt tranzactionate sume importante de bani, creat si controlat de inculpatul Ghita Sebastian Aurelian, are ca scop disimularea originii ilicite sau a adevaratei naturi  (spalarea) a banilor (comisioanelor) proveniti din comiterea infractiunilor de trafic de influenta si a celor proveniti din fonduri publice. Acestia din urma, desi aparent sunt obtinuti in mod legal in baza unor contracte castigate in urma derularii unor proceduri de achizitie publica, dobandesc un caracter ilicit prin efectuarea de transferuri bancare care nu au la baza justificari legale, constituind, in acest context, in totalitatea lor, obiect al infractiunii de spalare de bani”, sustin procurorii anticoruptie.

“Controland in fapt tot acest sistem financiar, prin persoane juridice si fizice interpuse, inculpatul Ghita Sebastian Aurelian raspunde personal in calitate de autor (administrator de fapt) pentru consecintele produse constand in disimularea naturii si provenientei sumelor de bani introduse in circuitul financiar aratat si pentru sumele reprezentand impozit pe profit si T.V.A. sustras de la plata catre stat”, mai sustin procurorii DNA.

Potrivit anchetatorilor, o parte din sumele de bani obtinute ilicit “au fost folosite de catre Ghita Sebastian Aurelian, la momente diferite, pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice”.

Tigai pentru electorat la parlamentarele din 2012 si voturi cumparate in Republica Moldova pentru prezidentiabilul Ponta

Astfel, anchetatorii sustin ca “in campania electorala pentru alegerile parlamentare din anul 2012, cand inculpatul Ghita Sebastian Aurelian a candidat si a castigat un post in Camera Deputatilor, o parte din banii “economisiti” in modalitatea aratata, in cuantum de 279.000 lei, au fost extrasi si folositi pentru achizitionarea de pe piata neagra de asa zise materiale electorale (de exemplu tigai), ce au fost utilizate pentru a detemina un numar important de persoane sa il voteze”.

“Pentru justificarea aparenta a cheltuielilor, au fost intocmite documente fictive prin intermediul societatilor controlate, in concret  SC MEDIA FANTASY SOLUTION SRL Bucuresti”, sustine DNA.

In plus, procurorii mai arata ca Sebastian Ghita ar fi corupt si alegatorii din Republica Moldova, “la alegerile presedintiale din anul 2014, in scopul obtinerii de voturi pentru candidatul Ponta Victor Viorel. Suma remisa de inculpat pentru influentarea optiunilor electorale fost in cuantum de 350.000 euro”.

Sursa: hotnews.ro

Situația din România ar putea fi discutată joi în Comisia LIBE a Parlamentului European

Situația din România ar putea fi discutată, joi, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, în urma unei cereri făcută în plenul din 8 iunie, potrivit proiectului de ordine de zi al comisiei.

Un “schimb de opinii privind situația din România (în urma cererii din cadrul sedinței plenare din 8 iunie și din Conferința președinților din 11 iunie)” ar putea avea loc, “eventual”, joi, în ședința Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European.

Este vorba de un schimb de opinii cu reprezentanții Comisiei Europene.

Ordinea de zi va fi votată, joi, la începutul ședinței LIBE.

Președintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, la propunerea Delegației României, a cerut, pe 8 iunie, în plenul de la Strasbourg, ca situația premierului Victor Ponta, față de care s-a cerut începerea urmăririi penale, să fie discutată în Parlamentul European, se arată într-un comunicat al popularilor europeni.

“Situația din România este îngrijorătoare. Este inacceptabil că PSD vrea să blocheze cercetările. Direcția Națională Anticorupție trebuie lăsată să investigheze spre a aduce lumină în cazul acuzațiilor grave aduse lui Ponta”, a declarat Manfred Weber.

Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a propus ca subiectul să fie discutat în comisia de specialitate (Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne), precum și în Conferința liderilor grupurilor parlamentare, înainte de a fi discutat în plen.

“Este inadmisibil ca premierul și ministrul Justiției să amenințe liderii opoziției și să intimideze cetățenii care doresc să participe la demonstrații prin care cer demisia lui Victor Ponta”, a afirmat copreședintele Delegației române în grupul PPE Theodor Stolojan.

Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârșit în perioada în care era avocat.

Sursa; mediafax.ro

Andrei Chiliman, REȚINUT de DNA pentru trafic de influență. Edilul a părăsit încătușat sediul instituției, după opt ore. El este vizat în dosarul cumnatului premierului

Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, a fost reținut, joi seară, de procurorii DNA, după mai mult de patru ore de audieri, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, cauză în care este cercetat și Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

UPDATE: Primarul Chiliman și consilierul Ion Brad, scoși încătușați de la DNA, după opt ore de audieri

Primarul Sectorului 1 al Capitalei, Andrei Chiliman, a fost scos în cătușe, joi seară, din sediul DNA Ploiești, după aproximativ opt ore de audieri, alături de edil fiind scos și consilierul local Ion Brad, ambii fiind acuzați de constituire de grup infracțional și trafic de influență.

La ieșirea din sediul DNA Ploiești, Chiliman a spus că nu comenteaza ”în niciun fel” acuzațiile aduse de procurori.

Totodată, întrebat dacă i s-au cerut bani pentru PNL, Chiliman a răspuns negativ.

Chiliman și Brad vor fi duși la Câmpina, în arestul Poliției Județene Prahova, urmând ca vineri să fie prezentanți instanței supreme cu propunere de arestare preventivă.

La ora transmiterii acestei știri, la sediul DNA Ploiești sunt în continuare audiați fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu și consilierul personal al primarului, Ioana Costescu.

UPDATE – Surse judiciare au declarat că pe numele primarului Andrei Chiliman a fost emisă, la ora 20.10, ordonanță de reținere pentru 24 de ore, sub acuzația de trafic de influență.

La ora transmiterii acestei știri, la DNA Ploiești mai sunt audiați consilierul local Ion Brad și Ioana Costescu, aceasta fiind consilierul personal al primarului Chiliman.

Ioana Costescu a fost adusă la sediul DNA Ploiești, joi seară, cu o mașină a Ministerului Administrației și Internelor. Anterior, la Ploiești fusese adus și consilierul Ion Brad de la Consiliul Local sector 1.

UPDATE Andrei Chiliman a fost adus la sediul DNA Ploiești, unde va fi audiat

Andrei Chiliman a fost adus la DNA Ploiești, în jurul orei 15.50, cu o dubă a Jandarmeriei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Chiliman a intrat în sediul DNA fără să facă declarații, el spunând doar că va discuta cu jurnaliștii la ieșire.

UPDATE Andrei Chiliman, ridicat de procurorii DNA de pe aeroport

Întrebat, la ieșirea din aeroport, despre acuzațiile care îi sunt aduse de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Chiliman a răspuns: “Nu am făcut niciodată așa ceva”.

Întreabat dacă se așteaptă să fie reținut, Chiliman a răspuns: Orice e posibil.

Andrei Chiliman a fost urcat apoi într-o dubă a Poliției, cu care va fi dus la DNA Ploiești, pentru a fi audiat în dosarul în care este suspectat de trafic de influență și de alte fapte de corupție, în aceeași cauză fiind cercetat și Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

Primarul Sectorului 1 a venit, joi, de la Bruxelles, unde a participat la ceremonia de decernare a premiului “Roger Léron 2015”, acordat pentru contribuția adusă la dezvoltarea surselor de energie durabilă în UE, edilul fiind unul dintre cei nominalizați, alături de reprezentanții Austriei, Suediei și Irlandei. Premiul, decernat de către Federația Europeană a Agențiilor și Regiunilor pentru Energie și Mediu (FEDARENE), la care s-au înscris 12 state UE, a fost câștigat de reprezentantul Austriei.

Liberalul Andrei Chiliman este vizat de o anchetă a DNA Ploiești, procurorii anticorupție făcând percheziții, joi, la sediul primăriei, la locuința edilului și la locuințele altor trei suspecți din acest dosar, printre care Vlad Moisescu și Ioana Costescu, aceștia fiind cunoscuți ca apropiați ai edilului.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că primarul Sectorului 1 este suspectat de trafic de influență și de alte fapte de corupție în același dosar în care este cercetat Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

Numele comun din acest dosar, care face legătura între cazul privind canalizarea de la Comarnic și activitatea Primăriei Sectorului 1, este al omului de afaceri Gheorghe Boeru, audiat și reținut săptămâna trecută de DNA, alături de fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova Adrian Semcu.

Conform surselor citate, firma controlată de Boeru, Romair Consulting, ar fi avut contracte și cu Primăria Sectorului 1, pentru consultanță în activități precum lucrări de asfaltare și anvelopări de blocuri. Angajați ai Primăriei, inclusiv primarul, ar fi cerut 10% din valoarea acestor contracte.

Potrivit surselor judiciare, în acest dosar sunt suspectate, alături de primarul Chiliman, trei persoane cu putere de decizie în Primăria Sectorului 1.

Direcția Națională Anticorupție a arătat, într-un comunicat de presă, că Serviciul Teritorial Ploiești face cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind infracțiuni asimilate celor de corupție și infracțiuni de corupție comise în perioada 2006 – 2015, în cauză fiind făcute șapte percheziții în București, dintre care una la sediul unei instituții publice.

În 18 februarie, Iulian Herțanu a fost arestat preventiv, alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă, în dosarul vizând fraudarea de fonduri europene pentru lucrări de canalizare la Comarnic, executate de firma sa, SC Grossman Engineering Group. În 23 aprilie, Iulian Herțanu a fost plasat în arest la domiciliu, în urma unei decizii a instanței supreme, aceeași măsură fiind luată și în cazul lui Vladimir Ciorbă.

Miercuri, la DNA Ploiești s-au prezentat mai mulți inculpați din acest dosar, inclusiv Iulian Herțanu, în privința căruia procurorii au dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu controlul judiciar, măsură dispusă și pentru alți doi inculpați din acest dosar.

În același dosar, sunt cercetați sub control judiciar deputatul Sebastian Ghiță, deputatul PSD Vlad Cosma și tatăl acestuia, președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, directorul de producție al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman, precum și omul de afaceri Liviu Munteanu. De asemenea, în dosar este cercetat și Ilie Drăgan, om de afaceri care are legături cu firmele implicate în derularea proiectului de extindere a canalizării de la Comarnic.

Potrivit anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiță, Vlad și Mircea Cosma au sprijinit grupul infracțional din care făcea parte Iulian Herțanu ca să acceseze și să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a rețelei de canalizare din orașul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

Procurorii susțin că, în perioada 2011 – 2015, președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, fost președinte al filialei județene a PSD, a făcut demersuri (intervenții pentru numirea în funcții a unor persoane, obținerea de informații confidențiale – activități derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcționari ai SC Hidro Prahova și a exercitat presiuni (amenințări cu privire la înlocuirea din funcție) asupra directorului general al societății, pentru ca aceștia să atribuie ilegal asocierii SC Grossmann Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea rețelei de canalizare în orașul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuție și efectuarea ilegală de plăți.

Proiectul privind extinderea rețelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârșitul anului trecut.

În dosarul privind fraudarea de fonduri europene, la sfârșitul lunii februarie, au fost audiate la DNA Ploiești atât mama premierului Victor Ponta, Cornelia Naum, cât și sora acestuia, Alexandra Herțanu.

Cornelia Naum, mama premierului Ponta, este asociată, alături de ginerele său, Iulian Herțanu, în firma “Hertanu Projects” SRL. Herțanu mai este asociat în firma Liquid Studios SRL, unde are doi asociați, în timp ce soția sa, Alexandra Florina Herțanu, sora premierului Victor Ponta, este asociată în firma SC Exfin 2000 SRL, unde deține 49 % din acțiuni, iar o altă persoană, Natalia Maier, deține 51 % din acțiunile firmei.

Firma Hertanu Projects SRL, al cărei asociat principal este Iulian Herțanu, a fost înregistrată în anul 2004, cu sediul social în București și are ca principal domeniu de activitate specific agențiilor de publicitate. Herțanu deține 95% din această firmă, al cărei administrator este, în timp ce mama lui Victor Ponta, Cornelia Niculina Naum, are restul de 5%.

SC Hertanu Projects are, de asemenea, trecute la Registrul Comerțului alte câteva zeci de activități secundare, de la editarea ziarelor la “activități de servicii suport pentru învățământ” sau intermedieri în comerțul cu animale.

În urmă cu o săptămână, directorul SC Hidro Prahova, Adrian Semcu, și omul de afaceri Gheorghe Boeru au fost reținuți de procuorii DNA Ploiești, fiind suspecți tot în dosarul în care sunt inculpați Iulian Herțanu, Sebastian Ghiță, Vlad Cosma și Mircea Cosma. Ulterior, instanța supremă a decis ca Semcu și Boeru să fie plasați în arest la domiciliu.

În stenogramele din documentele procurorilor care instrumentează acest dosar, obținute de MEDIAFAX, apar numele unor politicieni importanți, precum Victor Ponta sau Crin Antonescu.

Astfel, într-o interceptare din 21 ianuarie 2011, dintre Adrian Semcu și fostul viceprimar al municipiului PloieștiNicoleta Catalina Bozianu, cei doi fac referire la fostul lider PNL Crin Antonescu și la președintele PSD Victor Ponta, care discută despre încheierea contractului de “Asistență tehnică pentru managementul proiectului, proiectare, supervizare lucrări” din cadrul proiectului cu fonduri europene. Din discuții rezultă că Antonescu știa despre “toate dedesubturile” lui Sebastian Ghiță, iar acesta din urmă ar fi vorbit cu Victor Ponta.

Fostul președinte PNL Crin Antonescu declarat pentru MEDIAFAX că nu este implicat în niciun fel în dosar și că discuțiile cu Victor Ponta erau politice și vizau strict stabilirea candidaților USL pentru alegerile locale.

Andrei Chiliman, membru al PNL, este primar al Sectorului 1 București din iunie 2004, fiind la al treilea mandat. El a fost și deputat de București timp de două legislaturi: 1996-2000 și 2000-2004.

Potrivit declarației de avere din iunie 2014, Andrei Chiliman deține 11 terenuri, în totalitate sau în parte, majoritatea moștenire de la părinți, în București, Ilfov, Constanța, Buzău, Gorj și Brașov, iar soția sa a primit moșteniere sau prin donație patru terenuri. Cei doi copii ai săi au la rândul lor în proprietate șase terenuri, primite prin donație de la Chiliman și de la verișoara primară a soției acestuia.

Andrei Chiliman mai deține jumătate dintr-un apartament cu mansardă și dintr-o casă din București, primite moștenire de la mama sa, în timp ce soția sa a dobândit o casă și un sfert dintr-o casă din București. Copiii dețin un apartament în București și trei case în București, Buzău și Brașov, având aceeași proveniență. Majoritatea acestor proprietăți erau naționalizate și restituite sau recuperate în justiție.

Chiliman mai are un autoturism Audi, cumpărat în 2005, iar soția sa are un Renault din 1972, moștenit de la mama ei. Primarul Sectorului 1 deține bijuterii evaluate la 13.000 – 20.000 de euro și obiecte de artă a căror valoare este estimată la 70.000 – 150.000 de euro.

Primarul Andrei Chiliman are conturi de 49.132 de lei, 70.299 de euro, 60.096 de dolari și 10.034 de franci elvețieni, în timp ce soția are în conturi 129.977 de lei, 17.572 de euro și 7.693 de dolari. Totodată, el și-a împrumutat fratele cu 15.000 de euro. În schimb, edilul nu are datorii care să depășească 5.000 de euro.

În anul fiscal precedent, Chiliman a încasat un venit net de 50.068 de lei din indemnizația de primar și 2.673 din chirii. Soția sa a încasat o pensie de 32.316 lei, 7.141 de lei din activitatea de arhitect, 146.280 de lei din chirii, 126.495 din dividente la acțiunile deținute la Fondul Proprietatea și 209.124 de lei din vânzarea de acțiuni către Fondul Proprietatea.

Sursa: mediafax.ro

Primarul suspendat din Miercurea Ciuc, trimis în judecată de DNA, a demisionat din funcție

Primarul suspendat al municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert-Kalman, trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu și alte infracțiuni, după ce ar fi aprobat în mod ilegal emiterea de documente și efectuarea unor plăți nejustificate din bugetul local, a demisionat din funcție. Avocatul lui Raduly, Milu Timoce, a declarat că edilul a demisionat “din onoare și moralitate”.

“Dânsul mi-a comunicat că, începând de astăzi (miercuri – n.r.) și-a depus demisia din calitatea de primar al municipiului Miercurea Ciuc, apreciind că este un gest de onoare și de moralitate în contextul în care DNA a dispus trimiterea în judecată pentru presupuse fapte de corupție”, a declarat avocatul.

El a adăugat că a discutat cu Raduly despre demisie încă de săptămâna trecută, când primarul i-a spus că indiferent ce se va întâmpla cu dosarul va pleca din funcție.

La rândul său, viceprimarul Antal Attila a declarat că un reprezentant al familiei Raduly a depus, miercuri, la Primărie “un înscris” de o pagină și jumătate, pe care încă nu l-a citit.

În decembrie 2013, Raduly declara, într-un interviu acordat portalului de știri în limba maghiară “Szekelyhon.ro” că “orice om trebuie considerat nevinovat până la probarea culpabilității sale, dar o persoană publică, atunci când este trimisă în judecată, trebuie să își dea demisia”, referindu-se la președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, care tocmai fusese trimis în judecată.

Atribuțiile primarului Raduly Robert-Kalman, dar și ale viceprimarului Szoke Domokos, și el trimis în judecată, au fost preluate, începând din 14 mai, de viceprimarul Antal Attila.

Procurorii DNA au dispus, miercuri, trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a lui Raduly Robert-Kalman, primar al municipiului Miercurea Ciuc, la data faptelor, pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu și conflict de interese și a lui Szoke Domokos, viceprimar al municipiului Miercurea Ciuc, la data faptelor, pentru patru infracțiuni de abuz în serviciu și instigare la fals material în înscrisuri oficiale.

În rechizitoriu, procurorii arătau că, în perioada septembrie-octombrie 2014, în calitate de primar, Raduly Robert-Kalman a aprobat ilegal o autorizație de construcție pe baza unor documentații incomplete, aferente reabilitării/modernizării unui imobil în care își desfășoară activitatea filiala din Miercurea Ciuc a Universității Sapientia.

Acest lucru s-a produs și ca urmare a relațiilor dintre Raduly și conducerea instituției de învățământ, primarul fiind și cadru didactic la filiala din municipiu a universității respective.

Conform sursei citate, în perioada 2007-2011, primarul Raduly Robert-Kalman și viceprimarul Szoke Domokos au aprobat efectuarea de plăți nejustificate, în mai multe tranșe, în favoarea SC Topo Service SA în lipsa recepției legale a lucrărilor de cadastru general făcute de această firmă. Plățile nejustificate s-au făcut în baza unui contract încheiat între Primăria Miercurea Ciuc și SC Topo Service SA, în care s-a menționat inițial prețul de 640.904 de lei, majorat la 961.304 de lei prin act adițional.

Actele întocmite de SC Topo Service SA, pentru care aceasta a primit sumele de bani menționate în contractul și actul adițional întocmit, nu au avut ca rezultat deschiderea cărților funciare ori realizarea unei evidențe actualizate de cadastru și publicitate imobiliară în municipiul Miercurea Ciuc, fiind prejudiciat bugetul local cu sumele de bani achitate pentru lucrări lipsite de valoare juridică și finalitate, potrivit procurorilor DNA.

Totodată, în rechizitoriu se arăta că, în cursul anului 2014, viceprimarul Szoke Domokos a determinat modificarea ilegală, în favoarea unui om de afaceri, a unui contract de închiriere ce avea ca obiect închirierea de către o societate comercială a unui spațiu comercial proprietate privată a administrației locale Miercurea Ciuc, utilizat de societate ca punct de lucru.

În 22 iunie 2014, Szoke Domokos a fost solicitat de persoana respectivă să altereze conținutul contractului de închiriere, pentru a permite chiriașului să subînchirieze parte din imobil, încălcându-se astfel prevederile contractuale inițiale, adoptate printr-o hotărâre a Consiliului Local.

În acest sens, Szoke a dat ordin unei subordonate din cadrul Compartimentului de evidență a patrimoniului, concesionări și închirieri, să modifice ilegal paragraful care făcea referire la interdicția subînchirierii, lucru pe care aceasta din urmă l-a și făcut.

Ulterior, în 2 iulie 2014, Szoke Domokos, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu și în mod nelegal, a aprobat două contracte de subînchiriere încheiate de firma omului de afaceri cu două societăți comerciale, arată sursa citată.

De asemenea, conform procurorilor, în cursul anului 2011, Szoke Domokos, în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a ofertelor depuse la o licitație organizată de Primăria Miercurea Ciuc pentru atribuirea unui contract de lucrări de amenajare a unei zone verzi, în valoare estimată de 1.320.170 de lei, a acceptat și a declarat câștigătoare o ofertă neconformă depusă de către SC Garden Center Grup SRL din București, iar ulterior a semnat acte administrative pe baza cărora au fost aprobate decontări ilegale în favoarea firmei, în temeiul unei documentații neconforme realității care atesta lucrări pentru o suprafață de teren mai mare decât cea reală.

În perioada 2014-2015, Raduly Robert-Kalman și Szoke Domokos au folosit câte un autoturism de serviciu, din dotarea Primăriei, pentru a se deplasa strict în interes personal de la domiciliile lor din Miercurea Ciuc în diferite locații din țară. Cheltuielile cu combustibilul, imputate Primăriei Miercurea Ciuc, constituie prejudiciu material cauzat instituției publice, se mai arăta în comunicatul DNA.

În cauză, a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin lui Raduly Robert-Kalman și Szoke Domokos.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Harghita, cu propunerea de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

În 14 mai, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, și viceprimarul Szoke Domokos, arestați la domiciliu în dosarul în care sunt suspectați de fapte de corupție, au fost suspendați din funcții, prin ordine ale prefectului județului Harghita.

Ordinele de suspendare a primarului Raduly Robert Kalman și a viceprimarului Szoke Domokos au fost emise de către prefectul județului Harghita, Jean-Adrian Andrei, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, a comunicat că față de cei doi s-a dispus măsura arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile.

La sfârșitul lunii aprilie, anchetatorii i-au dus pe Raduly Robert Kalman și pe Szoke Domokos la audieri, la DNA Structura Centrală, după ce au făcut percheziții la locuințele acestora și la sediul Primăriei Miercurea Ciuc. Ulterior, primarul municipiului Miercurea Ciuc a fost reținut de procurorii DNA pentru abuz în serviciu, instigare la infracțiunea de abuz în serviciu și conflict de interese, iar viceprimarul, pentru abuz în serviciu și instigare la fals material în înscrisuri oficiale. Tribunalul București a decis apoi ca Raduly Robert Kalman și Szoke Domokos să fie cercetați în arest la domiciliu.

Sursa: mediafax.ro

Directorul FEPA Bârlad este scos basma curată de CCR!

de Răzvan CĂLIN

La doar câteva zile după ce Tudorel Hărăbor a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru evaziune fiscală prin stopaj la sursă, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au declarat neconstituțională norma care incriminează această faptă pe motiv că nu este ”clară, previzibilă și accesibilă”.

Răsturnare de situație de-a dreptul tragi-comică în cazul evaziunii fiscale prin stopaj la sursă de la SC FEPA SA Bârlad. După cum am mai scris, directorul general al firmei – Tudorel Hărăbor – a fost trimis în judecată de procurorii DNA – Secția Teritorială Iași, tocmai pentru că a comis această faptă, aducând un prejudiciu statului român de circa 4,8 milioane de lei. Când unii credeau că, în sfârșit, instituțiile statului român își fac datoria și aplică legea așa cum trebuie, iată că realitatea e cu totul alta. Culmea, tot o instituție a statului (și încă ce instituție!), în speță Curtea Constituțională a României (CCR), vine și dă o hotărâre al cărei efect ar putea fi devastator pentru economia țării, căci, pe scurt, îi scoate basma curată pe toți cei care au tras în piept statul român cu sute și sute de miliarde de lei vechi prin această ”inginerie” a stopajului la sursă.

Tudorel Hărăbor

Tudorel Hărăbor

Procurorii DNA Iași au lucrat mai bine de patru ani în acest dosar ce-l incriminează pe Tudorel Hărăbor, dar și firma bârlădeană pe care o conduce. În sarcina celor doi (Hărăbor și FEPA SA) s-a reținut săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuă, ”comisă în forma reținerii și nevărsării, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă”. La doar câteva zile după comunicatul celor de la DNA Iași, CCR iese la rampă cu o decizie de neconstituționalitate, afirmând că norma de incriminare a infracțiunii de care este acuzat directorul FEPA Bârlad nu este clară, previzibilă și accesibilă, încălcând, astfel, principiul legalității consacrat de art. 1, alin. (5) din Constituția României. Iată ce spun concret judecătorii CCR în comunicatul de presă dat publicității în urmă cu câteva zile: ”Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale. Curtea a constatat că legea nu definește noțiunea de impozite sau contribuții cu reținere la sursă, astfel că norma care incriminează infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu întrunește condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate, încălcând prevederile constituționale cuprinse în art. 1, alin. (5) care consacră principiul legalității”.

Nu suntem nici experți juridici și nici în Constituție, dar modul cum onorabilii de la CCR au încercat să-și justifice decizia este cel puțin bizar.  Cu foarte puțin efort și cu o documentare cât se poate de primară, oricine poate afla că impozitul este o prelevare obligatorie și gratuită, efectuată de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivităților și plătită în bani. Mai clar de atât nu se poate! Dar, după cum se pare pentru membrii CCR lucrurile astea nu sunt clare. Astfel că decizia lor nu face altceva decât să clatine serios tot eșafodajul pe care procurorii anticorupție și-au construit acest caz. Întâmplător sau nu, decizia CCR a survenit la 24 de ore de la postarea pe site-ul DNA a sintezei dosarelor finalizate de procurorii anticorupție în luna aprilie 2015, printre acestea numărându-se și dosarul de evaziune fiscală intentat lui Hărăbor și SC FEPA SA Bârlad. Dosarul a ajuns pe rolul instanței Tribunalului Vaslui pe 20 aprilie 2015 (nr. 828/89/2015), iar Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Vaslui este cea care s-a constituit drept parte civilă. Practic, Finanțele Publice au sperat că astfel vor putea recupera cele 4,8 milioane de lei pe care FEPA Bârlad nu i-a plătit bugetului de stat din ordinul direct al lui Hărăbor. Tocmai de aceea, procurorii anticorupție au propus, odată cu trimiterea în judecată, menținerea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor aparținând celor doi inculpați. Însă, dupăfepa_barlad-11 cum se vede, statul român are toate șansele să rămână cu buzele umflate și să nu vadă pentru totdeauna nici o lețcaie din cele 4,8 milioane lei pe care Hărăbor and Co. îi datorează. Iar pentru asta, atât Hărăbor, cât și DNA și DGFP Vaslui, ar trebui să le mulțumească celor de CCR!

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA Iași, în perioada 31.01.2009 – 31.01.2012, lunar, Hărăbor, în calitate de director general FEPA Bârlad, ”a reținut și nu a virat la bugetul de stat, impozite și contribuții cu reținere la sursă, în sumă totală de 4.795,981 lei, din care 1,764,856 lei reprezintă impozitul pe venituri din salarii, 1.918.664 lei – contribuția la asigurările sociale de stat; 1.021.292 lei – contribuția individuală de asigurări de sănătate și 91.169 lei – contribuția individuală de asigurări sociale șomaj”.

Fostul primar de Bârlad a scăpat de pușcărie!

de Răzvan CĂLIN

Judecătoria Bârlad a decis să accepte acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de fostul primar al Bârladului, Constantin Constantinescu, cu procurorii DNA. În cele din urmă, fostul edil al al Bârladului, Constantin Constantinescu, poate răsufla ușurat. Ieri, magistrații de la Judecătorian Bârlad au decis, prin hotărârea nr. 131/2015, să recunoască „pactul de neagresiune” încheiat de acesta cu procurorii DNA. Acordul de recunoaștere a vinovăției a reprezentat tertipul legal la care Constantinescu a apelat pentru a scăpa de pușcărie. Fapta penală pentru care acesta a fost incriminat este conflict de interese în formă continuă.

După ce în ianuarie 2015 Constantinescu a căzut la înțelegere cu procurorii Curții de Apel Iași, dosarul său a ajuns pe masa Judecătoriei Bârlad, care a trebuit doar să îndeplinească o simplă formalitate, respectiv să valideze acordul de de recunoaștere a vinovăției. Lucru care s-a realizat pe 12 mai, hotărârea instanței fiind publicată și pe portalul online www.just.ro.

De această dată, nu a mai fost nevoie ca fostul primar de Bârlad să-și facă apariția la Palatul de Justiție, ma ales că a fost vorba de o simplă formalitate, instanța trebuind doar să se pronunțe. În consecință, Constantinescu nu a mai fost nevoit să presteze din nou circul pe care l-a făcut la celelalte două termene de judecată din luna aprilie, când a pășit spășit în sala de judecată, ba chiar a și vărsat lacrimi, îngâimând gâtuit de emoție iertare de la judecători.

Totuși, chiar dacă a scăpat doar cu un an de închisoare cu suspendare, Constantinescu are un termen de încercare de trei ani, timp în care trebuie să fie cuminte ca un îngeraș. De asemenea, nu mai are dreptul de a fi ales sau ocupa o funcție publică și va trebui să execute și 60 de zile de muncă în folosul comunității, neremunerate. Cu alte cuvinte, iată că politica capului plecat și un pic de cenușă aruncată teatral în creștet l-au salvat de închisoare.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, fostul primar de Bârlad s-a făcut vinovat de comiterea infracțiunii de conflict de interese în formă continuă: „În fapt, s-a reținut că numitul Constantinescu Constantin, în calitate de primar al municipiului Bârlad a aprobat Raportul procedurii de atribuire nr. 4357 din data de 19.03.2012, prin care a fost declarată oferta câștigătoare a contractului de achiziție publică având ca obiect «Lucrări de execuție a străzilor din cartierele Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar, Trestiana, Extindere Cartier Complex Școlar» ca fiind cea depusă de Asocierea dintre SC URBAN PROIECT SA și SC TRANSMIR SRL, reprezentată de SC TRANSMIR SRL, în calitate de lider al asocierii, cu o propunere financiară de 31.999.653,33 lei; a încheiat contractul de lucrări nr. 17 din data de 04.04.2012 între Municipiul Bârlad și SC TRANSMIR SRL, în calitate de lider al asocierii dintre SC URBAN PROIECT SA și SC TRANSMIR SRL, având ca obiect executarea și finalizarea «Lucrări de execuție a străzilor din cartierele Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar, Trestiana, Extindere Cartier Complex Școlar» și prețul de 31.999.653,33 lei. Inculpatul a efectuat, astfel, acte prin care se produce un folos material pentru cele două societăți comerciale cu care s-a aflat anterior în relații comerciale și din partea cărora a beneficiat de foloase materiale prin intermediul SC CONSTRUCȚII CONSULT SRL, societate la care a fost asociat și administrator din data de 25.06.1991 (data înscrierii societății în Registrul Comerțului) până la data de 05.08.2004 și ulterior doar asociat unic și apoi majoritar până la cesionarea părților sociale către concubina sa, numita Negru Cristina”.

Fostul deputat Marko Attila, urmărit internațional prin Interpol

Fostul deputat Marko Attila a fost dat în urmărire internațională prin Interpol, după ce a fost arestat preventiv în lipsă la solicitarea DNA, potrivit unor oficiali din cadrul Poliției Române.

Conform anchetatorilor, fostul deputat este urmărit din data de 29 aprilie, dată la care mandatul de arestare a ajuns la Poliția Covasna.

Potrivit procedurii, acesta a fost dat inițial în urmărire națională, după care, în condițiile în care există date certe cu privire la faptul că se află pe teritoriul Ungariei, a fost dat în urmărire internațională, iar fotografia sa a fost publicată pe pagina electronică a Poliției Române, la secțiunea “Urmăriți”.

Surse din rândul anchetatorilor au declarat, pentru MEDIAFAX, că mama lui Marko Attila le-a dat polițiștilor numărul de telefon pe care acesta îl folosește în Ungaria, dar fostul deputat nu a răspuns.

Fostul deputat UDMR, fostul șef al ANI, Horia Georgescu și parlamentarul Theodor Nicolescu au fost trimiși în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzați de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum și a patru inculpați care aveau calitatea de experți evaluatori autorizați.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Marko Attila și ceilalți inculpați au produs un prejudiciu statului român de peste 84 de milioane de euro.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, pe 29 aprilie, arestarea preventivă în lipsă a fostului deputat Marko Attila.

Solicitarea de arestare preventivă în lipsă a fost depusă de procurorii DNA, care au arătat că există date suficiente care să ateste faptul că Marko Attila s-a sustras urmăririi penale.

DNA a solicitat Camerei Deputaților, pe 26 martie, “încuviințarea reținerii și arestării preventive a lui Marko Attila, iar pe 22 aprilie a primit răspuns că acesta își depusese, din 1 aprilie, demisia din funcția de deputat. La data de 16 aprilie 2015, președintele Camerei Deputaților a luat act de această demisie, prin urmare solicitarea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a rămas fără obiect.

Sursa: mediafax.ro

Directorul RA-APPS, Gabriel Surdu, REȚINUT de DNA

Directorul RA-APPS, Gabriel Surdu, a fost reținut de procurorii DNA, în dosarul în care este suspectat că i-a cerut șefului CJ Buzău să faciliteze firmei sale, pe care o conducea printr-un intermediar, obținerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro.

Surdu va fi dus joi la instanță cu propunere de arestare preventivă.

Georgian Gabriel Surdu a ajuns la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în jurul orei 15.30, după perchezițiile care au avut loc la sediul Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

Procurorii DNA au făcut, miercuri, patru percheziții în București și Prahova, la sediul RA-APPS, la o firmă și la locuințele unor persoane suspectate de fapte de corupție care ar fi fost comise în perioada 2013-2014.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că șeful RA-APPS, Georgian Gabriel Surdu, este suspectat că, în vara anului 2013, i-ar fi cerut președintelui Consiliului Județean Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent suspendat din funcție, să-i faciliteze obținerea unor contracte de lucrări în județul Buzău pentru SC Construct CO Group SRL, firmă pe care o conducea printr-un intermediar.

Cristinel Bîgiu ar fi fost de acord cu cererea lui Gabriel Surdu și l-ar fi sprijinit să obțină un contract de lucrări pentru SC Construct Co Group SRL, în comuna Ghergheasa, în schimbul intervenției sale pe lângă primarul localității buzoiene fiind solicitat 8% din valoarea contractului, au precizat sursele citate.

În acest sens, Bîgiu l-ar fi prezentat pe Horațiu Daniel Vidan Popa primarului localității Ghergheasa, iar în 21 mai 2014, între Primăria Ghergheasa și SC Construct Co Group SRL administrată de Vidan, a fost încheiat contractul de lucrări de proiectare și execuție privind “Modernizare drumuri de interes local și rețea publică de canalizare și stație de epurare în comuna Ghergheasa, județul Buzău”, în valoare de 48.678.773,89 lei, respectiv aproape 11 milioane de euro.

Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

În februarie 2015, Cristinel Bîgiu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită și conflict de interese în formă continuată și pentru tentativă de spălare a banilor, iar finul său, Florin Colgiu, pentru complicitate la aceste infracțiuni. În rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014 a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de președinte al Consiliului Județean Buzău, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociația pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprenoriat (ADICA) Călărași, prin procedură directă, a două contracte, precum și aprobarea plăților aferente, după recepționarea lucrărilor. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale “Strategiei de dezvoltare durabilă a județului Buzău 2014-2020”.

Numele lui Cristinel Bîgiu apare și în dosarul în care fostul ministru al Internelor Cristian David este acuzat că ar fi luat mită 500.000 de euro pentru intervenții în favoarea unei persoane care revendica un teren.

Potrivit procurorilor, în 2007, Cristian David ar fi intervenit la prefectul de atunci al județului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Județeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Sursa: mediafax.ro

Și-a riscat cariera pentru iubitul interlop – Avocată reținută de DNA

de Marian MOCANU

Alina Mihaela Scafaru, avocată în cadrul Baroului Vaslui, a fost reținută, ieri, de procurorii DNA, după ce a plătit un gardian de la Penitenciarul Iași pentru a-i da iubitului, unul dintre locotenenții Cordunenilor, încarcerat acolo, telefoane mobile și băutură. Alături de tânăra avocată au mai fost reținuți iubitul  Florin Rotariu și gardianul Aurel Craiu.

Avocata Alina Mihaela Scafaru a fost reținută de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași pentru faptul că a facilitat iubitului ei, Florin Rotariu, deținut în Penitenciarul Iași, primirea mai multor telefoane mobile și băuturi alcoolice prin intermediul unui gardian. Rotariu, unul dintre cei mai notorii interlopi ieșeni, cunoscut ca un locotenent al Cordunenilor, execută în prezent o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru trafic de persoane.

Acesta este cunoscut și pentru faptul că făcea adeseori scandaluri prin restaurantele ieșene, de fiecare dată fluturând arme albe și agresând persoanele din preajmă, inclusiv forțele de ordine. Ultima dată când a provocat scandal a fost în noiembrie 2012, fiind condamnat la un an și jumătate de închisoare, ulterior fiind achitat de judecătorii Curții de Apel Iași. Între timp, a fost condamnat de judecătorii bucureșteni la cinci ani de închisoare pentru că, împreună cu alți interlopi a înființat, în perioada 2003 – 2006 o adevărată rețea de prostituție în Franța. Rotariu, poreclit „Cap de Porc”, a ajuns după gratii în luna iunie a anului trecut.

Zilele trecute, interlopul a promis unui agent din cadrul Penitenciarului Iași, Aurel Craiu, suma de 1.000 euro pentru ca acesta să introducă în închisoare opt telefoane mobile, un încărcător pentru telefoane și băuturi alcoolice. Cea care i-a transmis gardianului banii și marfa ilicită a fost iubita lui Rotariu, avocata vasluiancă Alina Mihaela Scafaru. „Operațiunea” a fost filată de procurorii DNA, cu ajutorul SRI și a conducerii Penitenciarului Iași, reținându-i pe cei trei în momentul în care bunurile respective au ajuns în posesia deținutului Rotariu. Avocata Scafaru este reținută pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită, în formă continuată și complicitate la introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de Internet, medii de stocare a datelor și alcool într-un penitenciar, în scopul folosirii lor de către deținuți, în formă continuată. Procurorii DNA au întocmit pe numele avocatei și a celorlați doi implicați în acest dosar propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile care a fost înaintată Curții de Apel Iași.

Cine este avocata Scafaru?

Alina Mihaela Scafaru foto: facebook.com

Alina Mihaela Scafaru
foto: facebook.com

Alina Mihaela Scafaru, fiica omului de afaceri Liviu Scafaru din Negrești, este membră a Baroului Vaslui din anul 2003, având cabinetul de avocatură în orașul natal. Colegii avocați aveau o părere foarte bună despre felul în care Alina Mihaela Scafaru își făcea meseria, cu seriozitate și devotament, însă se pare că dragostea a fost pe primul loc.

Legătura avocatei cu mediul interlop este mai veche, fratele acesteia, Marius, fiind arestat în anul 2006 pentru trafic de droguri, faptă pentru care a primit o condamnare de un an și jumătate de închisoare. Ulterior, în anul 2010, Marius Scafaru a mai primit o condamnare de doi ani și șapte luni cu suspendarea executării pedepsei, pentru faptul că, după ce a provocat un accident, a refuzat prelevarea de probe biologice și a fost agresiv cu polițiștii. Anul trecut, Marius Scafaru a comis-o din nou, fiindu-i întocmit un nou dosar penal pentru vătămare corporală, după ce trei copii au căzut din betoniera condusă de negreștean.

La rândul său, Liviu Scafaru, tatăl avocatei, a fost acuzat în anul 2012 de mai mulți săteni dintr-o comună vasluiană că i-ar fi amenințat cu un pistol, doar pentru că nu a suportat criticile aduse de aceștia. La acel moment, Liviu Scafaru era în plină campanie electorală, candidând pentru fotoliu de deputat în colegiul Negrești din partea PPDD.

Colegii sunt uluiți

Decanul Baroului Vaslui, Petru Blăniță, are numai cuvinte de apreciere la adresa avocatei Scafaru și nu înțelege cum a fost capabilă de o asemenea faptă: „Și eu, și confrații mei avocați, suntem șocați de vestea în legătură cu colega noastră, Alina Scafaru. Este un avocat tânăr, de perspectivă, care-și făcea foarte bine treaba, foarte serioasă și bine pregătită. Nu putem înțelege cum, deși are cunoștiințe juridice, a putut să comită o asemenea faptă, pedepsită aspru de legile penale. Avea o carte de vizită bună și o carieră frumoasă pe viitor, pe care și-o poate vedea năruită dintr-o rătăcire. Îmi pare rău pentru ea, chiar dacă nu va fi condamnată sau va primi o pedeapsă cu suspendare, va rămâne cu o pată la dosarul profesional”.

În ultima perioadă, avocata Alina Mihaela Scafaru nu prea mai era văzută prin instanțele vasluiene, având dosare mai mult la instanțele din iași, Bacău ori Focșani.

Pe lângă faptul că Alina Mihaela Scafaru riscă acum atât arestarea preventivă, în cazul în care va fi condamnată, aceasta va fi exclusă din Barou. Până la o sentință definitivă, Consiliul Baroului Vaslui ar putea lua decizia suspendării din activitate a avocatei pe perioada desfășurării proceselor. Mai mulți avocați vasluieni, deși șocați de vestea reținerii colegei lor, și-au manifestat intenția de a se deplasa la Curtea de Apel Iași pentru a-i acorda asistență juridică.

Fostul primar din Codăești, din nou la judecată

de Marian MOCANU

Mitu Rusu – fostul primar din Codăești, Valeriu Raba – secretarul primăriei și Fănică Adam, președintele Asociației crescătorilor din comună au fost condamnați cu suspendare pentru fapte de corupție, pentru obținerea fără drept de fonduri europene de la Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA). Luni, judecătorii vasluieni au admis cererea procurorilor DNA și au repus pe rol dosarul celor trei care au folosit documente false pentru a obține peste trei miliarde lei vechi.

Condamnarea la pedepse cu suspendarea executării a lui Mitu Rusu, fostul primar din Codăești, Valeriu Raba, secretarul primăriei și Fănică Adam, președintele Asociației crescătorilor din comună nu a fost pe placul procurorilor DNA. La un an de la pronunțarea sentinței de către judecătorii Curții de Apel Iași, aceștia au obținut repunerea pe rol a dosarului și reînceperea judecății. Magistrații Judecătoriei Vaslui au aprobat luni, 27 aprilie, cererea procurorilor, procesul urmând să reînceapă la instanța care, în primă fază în 2012, îi condamnase pe cei trei la pedepse de câte trei ani și patru luni cu executare.

În luna aprilie 2011, procurorii Direcției Naționale Anticorupție Iași au trimis în judecată conducerea de atunci a primăriei Codăești, respectiv pe primarul Mitu Rusu și secretarul primăriei, Valeriu Raba, pentru fapte grave de coruptie. Cei doi, împreună cu Fănică Adam, cu ajutorul Lilianei Carmen Mitrofan, consilier în cadrul APIA, au obținut în mod necuvenit subvenții. Pentru a primi bani, cei trei declarau în mod fictiv suprafețe de teren și efective de animale, folosind adeverințe falsificate, după care încasau bani din bugetul Comunității Europene.

Potrivit procurorilor, în perioada 2007 – 2009, Adam, Rusu și Raba „au obținut în mod nelegal suma totală de 304.841,96 lei (aproximativ 81.239 euro calculat la un curs mediu anual de 3,75 lei/euro) provenită din ajutoarele financiare acordate de Fondul european pentru garantare în agricultura prin plăți directe gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”. Inițial, în luna martie 2012, judecătorii vasluieni i-au condamnat pe Mitu Rusu, Valeriu Raba și Adam Fănică la câte trei ani și patru luni de închisoare cu executare, iar Carmen Liliana Mitrofan la amendă penală de 4.500 lei pentru neglijență în serviciu.

Ulterior, în luna aprilie 2014, judecătorii Curții de Apel Iași au admis contestațiile formulate de acuzați reducând pedepsele primite anterior la doar doi ani de închisoare cu suspendare pentru Rusu, Haba și Adam și suspendarea amenzii pentru consiliera Mitrofan. Singurul lucru care s-a menținut din sentința inițială dată de judecătorii vasluieni a fost achitarea în solidar de către cei patru a sumei de 304.841,96 lei, reprezentând prejudiciul produs prin obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu dobânzile legale aferente și penalitățile calculate conform Codului de procedură fiscală, până la data achitării integrale a debitului.

Băsescu: Sunt excese ale procurorilor cu arestările preventive. Nu exclud condamnări nedrepte

Fostul președinte al României, Traian Băsescu a declarat, luni, la B1, că există o listă lungă de probleme pe care le are justiția în momentul de față, arătând că sunt excese ale procurorilor, în privința arestărilor preventive și că nu exclude” posibilitatea să se creeze condamnări nedrepte”.

”Lupta anticorupție trebuie să continue, pentru că a erodat statul. Ce mi-aș dori acum este ca aceste instituții să nu facă abuzuri, să nu intre într-un mod triumfalist de a aborda justiția, de spectacol, făcut pe seama demnității oamenilor”, a declarat fostul președinte la B1 TV, arătând că există ”o listă lungă de probleme pe care le are justiția în momentul de față”.

Astfel, el a afirmat că sunt”niște excese ale procurorilor cu arestările preventive”.

Potrivit lui Băsescu, ceea ce se întâmplă este ”un tip de justiție care se face sub o presiune formidabilă”, precizând că ”prelungirea măsurii se face necinstit”.

”Denunțul a dobândit valoare de probă. Nu pentru astfel de justiție am luptat. Nu am explicație de ce se întâmplă așa, la câteva luni după ce am terminat mandatul”, a mai afirmat Băsescu.

Potrivit fostului președinte, un om reținut și dus la arestare la Înalta Curte e primit ”cu un cortegiu de presă și cu informații date presei”.

”Deci, pregătirea reținerii se face prin mijloace necinstite față de un om care încă nu e condamnat. Se face ieșirea triumfală din arest pe durata emisiunii unui anumit realizator. Apoi se duce la arestare, dar între timp se dă la presa elemente din dosar”, a mai spus Traian Băsescu, precizând că o altă problemă o constituie faptul că ”un om arestat are pe capul său SRI, DNA, Curte de Conturi, presă. ”Nu are nicio șansă”, a adăugat fostul președinte.

Traian Băsescu a mai declarat că nu exclude” posibilitatea să se creeze condamnări nedrepte”, și a precizat că, în opinia sa, ”arestările în vederea obținerii mărturisirilor încalcă drepturile omului și dreptul la demnitate”.

”Fraților, în timpul meu nu se întâmpla la nivelul ăsta.Voiculescu, Năstase, Fenechiu, Remeș Mureșan, toți erau în libertate”, a mai afirmat Băsescu, arătând că ”moda arestărilor a început după finalul mandatului său.

”Au fost exemple și în trecut de arestări abuzive, dar niciodată nu s-a acționat cu oarecare salbăticie, procurorii să-și pună scalpuri la cingătoare. Au fost și cazuri în care era nevoie”, a mai menționat Băsescu, dând exemplul parlamentarului Mihail Boldea, fugit în Kenya.

”Moda arestărilor este o pasiune a șefilor, să-și mai ia un mandat la DNA, sau mai știu eu unde”, a apreciat Traian Băsescu, adăugând că astfel de ”abordări fac un deserviciu instituțiilor și le va decredibiliza”.

Sursa: mediafax.ro

Cornel Penescu va executa cinci ani de închisoare după contopirea pedepselor. Decizia nu e definitivă

Fostul finanțator al FC Argeș Cornel Penescu, încarcerat la Penitenciarul Ploiești, care are condamnări definitive în șapte dosare penale și care a cerut contopirea pedepselor, va executa cinci ani de închisoare, după ce Tribunalul Prahova a admis cererea sa în acest sens.

Magistrații Tribunalului Prahova au admis, marți, cererea de contopire a pedepselor înaintată de Cornel Penescu, aflat în Penitenciarul Ploiești și condamnat în șapte dosare penale de mai multe instanțe, între care Înalta Curte de Casațieși Justiție, Tribunalul Prahova, Tribunalul Olt și Tribunalul Teleorman.

În urma contopirii pedepselor din cele șapte dosare penale, Tribunalul Prahova a decis să-i aplice lui Penescu pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de cinci ani de închisoare, la care a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat sau de a avea orice funcție de conducere, decizie sau control într-o societate comercială, interdicții aplicate pe o durată de zece ani după executarea pedepsei principale.

Sentința Tribunalului Prahova poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.

Cornel Penescu a petrecut mai multe luni în arest, între 13 aprilie 2009 și 29 ianuarie 2010 și între 10 mai 2010 și 21 mai 2010, iar în prezent execută o pedeapsă privată de libertate în Penitenciarul Ploiești, unde este încarcerat din 20 septembrie 2013.

Cele mai cunoscute dosare în care omul de afaceri Cornel Penescu a fost condamnat sunt ”Mită pentru arbitri”, dosarul în care fostul președinte al Consiliului Județean Argeș Constantin Nicolescu a fost condamnat pentru fraudarea fondurilor europene, dar și dosarul în care fostul primar al municipiului Craiova Antonie Solomon a fost condamnat pentru corupție.

Sursa: mediafax.ro

DNA: Darius Valcov avea peste 100 de tablouri cumparate cu bani din trafic de influenta, cu care voia sa-si deschida o galerie de arta. Unde isi tinea averea fostul ministru

Darius Valcov a scapat deocamdata de arestul preventiv, dar trebuie sa dea socoteala pentru cele aproximativ o suta de tablouri care i-ar apartine si pe care le-a dat pe la prieteni din momentul in care procurorii au inceput sa il cerceteze.

Anchetatorii au gasit panzele prin dulapuri sau pe sub paturi. Ba mai mult, aveau in plan sa cerceteze si cimitirul din Slatina, unde aveau informatia ca ministrul ascundea diverse sume.
Darius Valcov nu vrea sa vorbeasca despre cele 101 tablouri pe care le-ar fi cumparat prin intermediul bunului sau amic Lucian Susala si le-ar fi ascuns apoi pe la cunostinte de teama sa nu fie prins.
Spun insa procurorii ca operele de arta gasite la patru adrese din judetul Olt, dar si Bucuresti ar fi fost cumparate de la doua case de licitatii cu banii obtinuti din traficul de influenta. Fostul ministru a trecut, vineri, pe la DNA, insa nu a apucat sa dea declaratii pe aceasta tema.
Anchetatorii au facut demersuri pentru a verifica si cateva cavouri din cimitirul de la Slatina, unde s-a speculat ca ar fi ascunsi bani ai fostului demnitar. Insa. pana la noi descoperiri, DNA a strans cele aproape 100 de picturi la sediu si s-a transformat peste noapte intr-un veritabil muzeu de arta.
Vestea prosta pentru iubitorii de arta este ca nu pot admira cele aproape 100 de panze ce apartin lui Valcov, pentru ca se afla in camera de corpuri delicte. De aici vor fi transferate intr-un muzeu specializat, sub strasnica paza.
La mijloc sunt lucrari semnate: Pablo Piccasso, Samuel Mutzner, Andy Warhol, dar si prictori modernisti precum Horia Bernea, Eustatiu Stoenescu, ori clasici ca Grigorescu, Baba, Nicolae Tonitza sau Stefan Luchian. 15 dintre panze au fost facute publice, iar acestea, potrivit unui evaluator de arta, ar valora impreuna aproximativ 50.000 de euro.
“Sunt lucrari de nivel mediu, mai putin grafica lui Wharol si Picasso, pe care nu le gasesti la noi. Achizitiile lui nu sunt de colectionar, ci de investitor. In ceea ce priveste lucrarile de arta romaneasca pe care le-am vazut, ele sunt convertibile, sunt solvabile. Gradul e destul de ridicat, dar nu pot iesi foarte mult din spatiul valoric in care a fost facuta achizitia”, a spus Pavel Susara, evaluator arta.
Acelasi Valcov ar mai avea in colectie si Nicoale Grigorescu, insa anchetatorii nu au facut referire. Potrivit unor informatii, Valcov ar fi vrut sa-si dechida o galerie de arta.
Darius Bogdan Vlacov este suspectat ca a primit bani pentru influenta pe care o avea in calitatea sa de primar al municipiului Slatina. El este acuzat si ca a infiintat prin interpusi trei societati comerciale pe care le controla si prin intermediul carora spala banii obtinuti din coruptie, sub forma de contracte fictive. Valcov este in prezent in arest la domiciliu, in casa parintilor sai din Slatina.
Sursa: incont.ro

Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, reținut de DNA în dosarul în care este acuzat de trafic de influență

Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov a fost reținut, miercuri după-amiază, de procurorii DNA, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au decis să emită o ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele fostului ministru.

Judecătorii instanței supreme urmează să decidă sub ce măsură preventivă va fi cercetat în continuare Darius Vâlcov.

Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov a venit la DNA, miercuri, în jurul orei 15.00, după ce Senatul a avizat reținerea și arestarea sa în dosarul în care este acuzat de trafic de influență.

La DNA a fost, tot miercuri, și primarul din Slatina, Minel Prina, care este cercetat în arest la domiciliu în același dosar.

Cererea DNA privind încuviințarea reținerii și arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată, miercuri, de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi “pentru”, 48 “împotrivă” și cinci abțineri.
Direcția Națională Anticorupție a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reținerea și arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influență, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

DNA a cerut un nou aviz, marți, pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informații obținute când a fost primar, senator și ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate și un birou de avocatură. Procurorii susțin că aceste firme erau deținute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuși.

Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obținut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripționat Renoir, un tablou inscripționat Jean Cocteau și o pictură pe lemn, inscripționată Aurel Acasandrei, precum și sumele de 90.000 de dolari și 1.323.850 de lei. Anchetatorii susțin că banii și bunurile au fost depozitate într-un seif.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful în se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanțelor.

Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcția de ministru al Finanțelor, dar Ponta a precizat, inițial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunțat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunțat că a aprobat demisia lui și că va prezenta în cel mai scurt timp președintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanțelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov și cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanțelor.

DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăți comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante, pentru a câștiga licitații de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în orașele Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări.

În final, firma omului de afaceri a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată în județul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

“Administratorul societății și suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei și numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înțelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăți în contul societății”, potrivit procurorilor anticorupție.

În același dosar mai sunt urmăriți penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanța supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum și Lucian Petruț Sușală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanța supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracțiunea de trafic de influență, în timp ce Sușală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influență, evaziune fiscală și spălare de bani.

Anchetatorii au dispus, în același dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte și a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectați de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracțiunea de trafic de influență, evaziune fiscală și spălare de bani.

În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina și omul de afaceri Lucian Petruț Sușală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i dați în tranșe cuprinse între 400.000 și un milion de lei, suspecți din dosar afirmând că au fost situații în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar și în cimitir.

Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov și-a anunțat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcția de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunțat la funcție câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

Din august 2014 și până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanțelor Publice.

Sursa: mediafax.ro

ANALIZĂ: Încuviințarea arestării lui Vâlcov, la vot de ziua lui. Voturi la Șova și Nicolescu, tot miercuri

Camera și Senatul sunt așteptate să se pronunțe miercuri asupra cererilor de încuviințare a reținerii și arestării preventive pentru deputatul PNL Theodor Nicolescu și senatorii PSD Dan Șova și Darius Vâlcov, votul urmând să fie dat, în cazul fostului ministru de Finanțe, chiar de ziua sa de naștere.

Darius Vâlcov se va prezenta în fața senatorilor pentru a-și susține punctul de vedere în ziua în care împlinește 38 de ani.

Direcția Națională Anticorupție a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reținerea și arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influență, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

Comisia juridică a Senatului nu a putut da, marți, un vot în favoarea sau împotriva cererii DNA de reținere și arestare preventivă a lui Darius Vâlcov, înregistrându-se egalitate, respectiv cinci voturi “pentru” și cinci “împotrivă”, precum și o abținere.

Darius Vâlcov a spus, după participarea la ședință, că a dat o declarație în fața comisiei și că își va susține nevinovăția în plen.

Tot marți, DNA a cerut un nou aviz pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informații obținute când a fost primar, senator și ministru, pentru a sprijini firme pe care le administrează prin interpuși.

Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obținut, astfel, mai multe bunuri, trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripționat Renoir, un tablou inscripționat Jean Cocteau și o pictură pe lemn, inscripționată Aurel Acasandrei, precum și sumele de 90.000 de dolari și 1.323.850 de lei. Anchetatorii susțin că banii și bunurile au fost depozitate într-un seif, care era lăsat spre păstrare unei persoane apropiate fostului ministru.

Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

Plenul Senatului va dezbate, miercuri, și cererea formulată de DNA în cazul lui Dan Șova.

Procurorul șef al DNA a trimis în 13 martie procurorului general al Parchetului instanței supreme referatul pentru sesizarea Parlamentului, ca acesta să încuviințeze reținerea și arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Șova, pentru trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu.

Anchetatorii cer încuviințarea reținerii și arestării senatorului în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni și Rovinari.

Comisia juridică a avizat miercurea trecută, cu șase voturi “pentru” și cinci “împotrivă”, solicitarea privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a senatorului Dan Șova.

Dan Șova a declarat, după audierea în Comisia juridică, unde și-a apărat cauza în fața colegilor juriști, că nu dorește să facă declarații și că singurul lucru pe care dorește să îl transmită este că “a spus numai adevărul în comisie și în plen va face la fel”.

Și Camera Deputaților este așteptată să se pronunțe, miercuri, asupra solicitării DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului PNL Theodor Nicolescu.

Direcția Națională Anticorupție a cerut aviz de la Camera Deputaților pentru reținerea și arestarea preventivă a lui Theodor Nicolescu pentru luare de mită și abuz în serviciu, în dosarul privind despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.

Comisia juridică a Camerei a aprobat luni cererile formulate de DNA, pentru cea de reținere fiind exprimate 14 voturi “pentru”, 4 “împotrivă” și unul anulat, iar în cazul arestării preventive – 13 voturi “pentru” și 3 “împotrivă”.

Nicolescu nu a fost prezent la comisie și nici avocații săi, Bogdan Ciucă arătând ca acesta a comunicat că nu vine din “considerente colegiale”, având în vedere că a facut parte din Comisia juridică.

Theodor Nicolescu era vicepreședinte al Comisiei juridice, dar și-a dat demisia din comisie.

La Senat, dezbaterile asupra cererilor formulate în cazurile lui Dan Șova și Darius Vâlcov sunt programate să înceapă miercuri dimineață, la ora 10.00.

Camera Deputaților a stabilit pentru ora 15.30 dezbaterile asupra solicitării vizându-l pe Theodor Nicolescu.

Unele dintre formațiunile politice parlamentare au anunțat deja cum intenționează să voteze în privința acestor trei cereri transmise de DNA.

Vicepreședintele liberal Theodor Atanasiu a declarat că PNL va vota pentru ridicarea imunității lui Dan Șova, Darius Vâlcov și Theodor Nicolescu, parlamentarii liberali hotărând să voteze la vedere, cu arătarea bilelor și momentul votului să fie filmat.

Liderul UNPR Gabriel Oprea a spus că partidul pe care îl conduce “va da votul pentru justiția din România”.

Președintele executiv al PSD, Liviu Dragnea a declarat, duminică, despre modul în care va vota PSD în cazul cererii pentru arestarea lui Dan Șova, la Senat, că s-a adoptat o rezoluție, dar că “nu pot sta cu pistolul la tâmpla fiecărui parlamentar”, iar fiecare va vota cum crede.

Dragnea a afirmat că PSD a adoptat rezoluția prin care interzice ocuparea funcțiilor politice sau demnităților publice numite de către membrii de partid aflați în diferite stadii de cercetare penală sau care sunt condamnați pentru cazuri de corupție și a precizat că formațiunea “nu se opune solicitărilor venite de la Parchete”.

“În schimb, nu putem sta cu pistolul a tâmplă, la fiecare parlamentar. Fiecare va vota cum crede, nu pot să dau eu un pronostic, acum”, a spus Dragnea.

El a ținut să menționeze că în Comisia juridică din Senat s-a dat aviz favorabil pentru arestarea lui Dan Șova, votul fiind unul strâns ( șase voturi în favoarea cererii de arestare și cinci voturi împotrivă, n.r.).

“Vom vedea, săptămâna asta. Este un moment dificil, este un moment delicat pentru PSD ca și pentru PSD”, a mai afirmat Dragnea.

El a continuat: “Ce pot să mai spun în plus, îmi pare rău și pentru Dan Șova și pentru Darius Vâlcov”.

Dintre solicitările primite în acest an, Parlamentul a respins, recent, două cereri de începere a urmăririi penale, în cazurile senatorului PNL Varujan Vosganian și deputatului UDMR Laszlo Borbely.

Astfel, Senatul a respins pe 12 februarie solicitarea Parchetului General de încuviințare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian cu 71 de voturi “împotrivă”, 56 de voturi “pentru”, 5 voturi fiind anulate.

Camera Deputaților a respins, pe 11 martie, cererea de încuviințare a urmăririi penale în cazul lui Laszlo Borbely, după ce Comisia juridică a avizat favorabil, acum două săptămâni, cererea Procurorului general de încuviințare a începerii urmăririi penale în cazul lui Borbely.

Președintele Klaus Iohannis, a reacționat, pe Facebook, după respingerea cererii Parchetului în cazul lui Varujan Vosganian, arătând că reînnoiește apelul adresat clasei politice de a înțelege că un Parlament tolerant cu corupția și corupții nu se va bucura niciodată de respectul cetățenilor.

“Mă așteptam ca Senatul să încuviințeze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înțeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât și în recentul discurs ținut în plenul Parlamentului”, a transmis atunci președintele Klaus Iohannis, în timp ce se afla la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European.

Ulterior, după votul din Camera Deputaților, în cazul lui Laszlo Borbely, președintele Klaus Iohannis a reacționat, din nou, pe Facebook.

“Traficul de influență, deturnarea banilor publici, evaziunea fiscală și alte forme de corupție de care se pot face vinovați demnitarii nu compromit numai persoanele în cauză, ci și clasa politică în general și credibilitatea instituțiilor statului în ochii cetățenilor. Am asistat recent la sfidarea justiției în Parlament în cazul Borbely. Acum, un membru al Guvernului întârzie să-și prezinte demisia de onoare, acuzat fiind de trafic de influență”, spunea șeful statului în postarea de pe pagina de socializare. Klaus Iohannis a transmis și un mesaj: “Nimeni nu este mai presus de lege, iar oamenii politici au o dublă responsabilitate, să-și respecte alegătorii și să întărească, prin cinste și corectitudine, instituțiile statului”.

Sursa: mediafax.ro

Horia Georgescu a fost arestat pentru 30 de zile

Horia Georgescu a fost arestat pentru 30 de zile, în dosarul în care este acuzat că, alături de alți foști membri ai comisiei pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP, a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro, a decis instanța supremă.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a judecat propunerea de arestare a procurorilor DNA pentru Horia Georgescu și alți trei foști membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), precum și pentru patru experți evaluatori.

Astfel, instanța a decis arestarea lui Georgescu, precum și a lui Mihnea-Remus Iuoraș, Ingrid Popa-Mocanu și Constantin-Cătălin Canangiu, alături de experții evaluatori – Gheorghe Vișoiu și Alexandru-Florin Hanu.

În ceea ce îi privește pe experții evaluatori Neculai Nistor și Dorin-Cornel Drulă, instanța a dispus ca aceștia să fie cercetați în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Decizia poate fi contestată la aceeași instanță, nefiind definitivă, dar va fi aplicată de îndată.

Ordonanța de reținere pentru Horia Georgescu a expirat marți seară, astfel că acesta a fost eliberat din Arestul Poliției Capitalei și lăsat să plece, instanța supremă rămânând în pronunțare cu privire la arestarea preventivă.

În noaptea de marți spre miercuri, după ce a aflat decizia instanței supreme de arestare a sa, acesta a mers la Poliție să se predea, însă polițiștii l-au trimis acasă pentru că mandatul de încarcerare nu ajunsese încă. În jurul orei 05.00, Horia Georgescu s-a întors în Arestul Poliției Capitalei.

Toți cei șapte foști membri ai comisiei din ANRP, precum și experții evaluatori sunt acuzați de abuz în serviciu.

În același dosar, procurorii au dispus cercetarea sub control judiciar a președintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

Procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și față de deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu și față de fostul vicepreședinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

După ce a fost reținut, Horia Georgescu i-a înaintat avocatului său demisia din funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI), aceasta fiind depusă la Senat marți.

Potrivit ordonanței de reținere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare.

În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte și Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experții evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experților evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

“Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnați nu au purtat o corespondență cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agențiile imobiliare etc. privind tranzacțiile deja efectuate/certe cu proprietăți imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanța de reținere.

Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnați au utilizat, în cadrul metodei comparației directe, “comparabile” constând în anunțuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondență cu deținătorii de informații privind tranzacțiile certe cu proprietăți imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina prețul real al pieței imobiliare”.

“Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor și nici prevederile art. 10 alin. 6 și 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obținerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii și cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curții de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci președintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depășea valoarea de 500.000 de lei, susțin sursele citate.

În baza deciziei Curții de Conturi și în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită inițial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

Sursele citate au precizat că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat DNA după ce fosta șefă a DIICOT Alina Bica și foști membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimiși în judecată în dosarul în care sunt acuzați de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Sursa: mediafax.ro

Horia Georgescu demisionează de la conducerea ANI, după ce a fost reținut de procurorii DNA

Horia Georgescu demisionează de la conducerea Agenției Naționale de Integritate (ANI), după ce a fost reținut de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, în dosarul privind retrocedarea unor imobile supraevaluate, de către Comisia din ANRP din care a făcut parte, a declarat avocatul Cristian Ene.

Avocatul Cristian Ene a declarat, pentru MEDIAFAX, că urmează să depună marți dimineață, la Senat, demisia lui Horia Georgescu din funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate.

Ene a precizat că Horia Georgescu i-a dat demisia luni seară, pentru a o duce la Senat în numele său.

Horia Georgescu a fost reținut luni, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, care îl acuză de trei fapte de abuz în serviciu, pe care le-ar fi săvârșit în perioada în care era membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

Georgescu va fi dus marți la instanța supremă, care va judeca propunerea procurorilor de arestare preventivă a acestuia pentru 30 de zile.

În același dosar a fost reținută, luni, și fosta consilieră a lui Gabriel Oprea, Ingrid Mocanu Popa, ea fiind suspectată că a participat, alături de alți membri al Comisiei ANRP, la acordarea unor despăgubiri supraevaluate cu 75 de milioane de euro.

De asemenea, fostul președinte al ANRP Ingrid Zaarour a fost pusă sub control judiciar, după ce a fost audiată la DNA.

Și deputatul PNL Theodor Cătălin Nicolescu, vicepreședintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, a fost audiat luni la DNA, unde a fost dus cu mandat, la fel ca și Horia Georgescu.

Georgescu, Mocanu Popa și Zaarour, alături de alți foști membri ai Comisiei ANRP, ar fi aprobat despăgubiri pentru trei imobile pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele legii, supraevalând aceste bunuri cu aproximativ 75 de milioane de euro.

Potrivit ordonanței de reținere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare.

În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte și Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experții evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experților evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

“Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnați nu au purtat o corespondență cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agențiile imobiliare etc. privind tranzacțiile deja efectuate/certe cu proprietăți imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanța de reținere.

Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnați au utilizat, în cadrul metodei comparației directe, “comparabile” constând în anunțuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondență cu deținătorii de informații privind tranzacțiile certe cu proprietăți imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina prețul real al pieței imobiliare”.

“Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor și nici prevederile art. 10 alin. 6 și 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obținerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii și cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curții de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci președintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depășea valoarea de 500.000 de lei, susțin sursele citate.

În baza deciziei Curții de Conturi și în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită inițial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

Sursele citate au precizat că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat DNA după ce fosta șefă a DIICOT Alina Bica și foști membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimiși în judecată în dosarul în care sunt acuzați de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este președinte al Agenției Naționale de Integritate din aprilie 2012.

În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Brașov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigații financiare în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – președinte la Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii.

În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiției (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detașat cu atribuții de secretar general la Agenția Națională de Integritate.

Începând din noiembrie 2008 și până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

Horia Georgescu are o casă de 356 de metri pătrați în Brașov, precum și două apartamente în Brașov și în București, potrivit declarației sale de avere, în care menționează și o datorie de 250.000 de euro către nașii săi.

Potrivit ultimei sale declarații de avere din iunie 2014, șeful Agenției Naționale de Integritate (ANI) are un teren agricol în suprafață de 2,5 hectare în Lehliu, județul Călărași, obținut prin donație în anul 2007.

De asemenea, el are un apartament de 140 de metri pătrați în Brașov, cumpărat în anul 2007, precum și o casă tot în Brașov, în suprafață de 356 metri pătrați cumpărată, de asemenea, în anul 2007.

În declarația de avere, șeful ANI mai menționează un apartament în suprafață de 69,93 de metri pătrați în Sectorul 1 al Capitalei, cumpărat în anul 2011, pe numele Alinei Calborean.

Horia Georgescu are și un autoturism Volkswagen, cumpărat în anul 2008.

El are un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis în 2007 și declară, de asemenea, două conturi în lei pe numele Alinei Calborean, în valoare de peste 136.000 de lei, aceasta având în cont și 5.108 de euro.

Șeful ANI a trecut în declarația de avere, la capitolul ”datorii”, și mai multe carduri de credit cu valori de 25.200 de lei, 26.000 de lei, 10.000 de lei și 56.645 de euro. La aceeași rubrică, el menționează și mai multe carduri de credit pe numele Alinei Calborean.

De asemenea, Horia Georgescu precizează în declarația de avere și un împrumut de 250.000 de euro luat în anul 2007 de la Marian și Carmen Petcu, scadent în anul 2027.

În ceea ce privește veniturile realizate, Horia Georgescu precizează că a încasat în anul fiscal precedent suma de 105.431 de lei din salariul de la ANI, în timp ce Alina Calborean a încasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, șeful ANI menționează în declarația de avere că a încasat 25.317 de lei din închirierea terenului din Lehliu și a apartamentului din Brașov.

Potrivit unor informații prezentate de Antena 3 în 2012, Horia Georgescu spunea că a cumpărat vila din Brașov și cele două apartamente, unul în Brașov și celălalt în București, pe Bulevardul Magheru, de la părinții săi, cu bani împrumutați de la nașii săi, Marian și Carmen Petcu. Georgescu spunea atunci că, petnru a returna împrumutul, îl mai ajută și părinții săi.

Sursa: mediafax.ro

DNA: Vâlcov se întâlnea cu ceilalți suspecți în cimitir și primea “comisionul” în pungi de plastic

Ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov, a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i dați în tranșe cuprinse între 400.000 și un milion de lei, suspecți din dosar afirmând că au fost situații în care s-au întâlnit cu Vâlcov chiar și în cimitir.

Informațiile apar în referatul cu propunere de arestare emise pe numele primarului din Slatina, Minel Prina, și al omului de afaceri Lucian Petruț Sușală.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) arată, în documentul citat, că Vâlcov a primit banii de la omul de afaceri care a obținut contracte “cu dedicație”, în baza unor licitații trucate, în sediul SC Tehnologica Radion. Beneficiarul final al acestor contracte era Compania de Apă Olt.

“La momentul efectuării plăților de către Compania de Apă Olt, Vâlcov Darius se prezenta la sediul SC Tehnologica Radion, după ce îl suna în prealabil pe telefonul mobil aspecte confirmate de angajați. Remiterea sumelor de bani către Vâlcov s-a realizat în pungi de plastic în tranșe cuprinse între 400.000 și 1.000.000 de lei, proveniența banilor remiși fiind justificată de omul de afaceri ca fiind din vânzarea unor terenuri proprietate personală sau din retrageri în numerar din contul personal”, se arată în referatul cu propunere de arestare.

Mai mult, procurorii au stabilit că ministrul Finanțelor se întâlnea cu unii dintre suspecții din dosar în cimitir, pentru a purta discuții despre eventualele verificări ale oamenilor legii. Astfel, în 24 februarie, anchetatorii au interceptat următoarea discuție:

“Timofte Bogdan Petre: Și zice… Și zice că ar fi zis Darius săptămâna trecută, cât am stat noi pe aici în București, s-au dus, s-au întâlnit în cimitir și au vorbit și…
Mocanu Marian Alexandru: Îm?
Timofte Bogdan Petre: Și zice că ar fi zis Darius: „Bă, dacă se ajunge la nu știu ce…”, cu o lacrimă așa în colț s-a întors și a zis ă… „Eu mi le asum pe toate. Nu o să vă las pe niciunu’ așa.”
…[…]…
Timofte Bogdan Petre: Decât atâta i-am spus aseară când m-am despărțit de el și o să-i mai spun încă o dată și dacă mă cheamă să vorbesc cu DARIUS: „Fraților, gândiți-vă bine, nu sunt numai eu, Bogdan Timofte, în chestia asta, pulifriciu’. Suntem toți. O luăm toți. Da? Nu uitați că am doi copii.” Mânca-v-aș [cuvânt obscen] voastră ăsă v-o mănânc. Știi cum e vorba aia: „Fiecare își păzește pielea!” La o adică, când vezi că toată lumea fuge în stânga, în dreapta. Se debarasează de tine ca de o măsea stricată la o… la o chestie de asta”.

Potrivit referatului procurorilor, pentru a împiedica efectuarea unui control de către Agenția Națională De Administrare Fiscală – Direcția Generală Antifraudă Fiscală, la solicitarea lui Petruț-Lucian Șușală, au fost distruse mai multe documente și hard disck-uri.

În acest context, anchetatorii amintesc de “consultarea permanentă și influențarea” lui Darius Vâlcov, ministru al Finanțelor, de a interveni în activitatea de control desfășurată de Agenția Națională De Administrare Fiscală – Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

Ministrul Darius Vâlcov a fost, vineri seară, audiat la DNA. Procurorii i-au adus la cunoștință faptul că este suspect de trafic de influență. La ieșirea din sediul parchetului, Vâlcov a spus că este nevinovat și a negat că ar fi luat mită.

În același dosar, mai sunt urmăriți penal și primarul din Slatina, Minel Prina, și Lucian Petruț Sușală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina, ambii fiind prezentați sâmbătă după-amiază cu propunere de arestare.

Prina este suspectat de complicitate la infracțiunea de trafic de influență, în timp ce Sușală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracțiunea de trafic de influență, evaziune fiscalăș și spălare de bani.

Anchetatorii au dispus cercetare sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte și a lui Cristian Constantin Tomescu. Ambii sunt suspectați de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracțiunea de trafic de influență, evaziune fiscală și spălare de bani.

Potrivit DNA, în 2009, administratorul unei societăți comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care avea la acel moment calitatea de primar al municipiului Slatina, județul Olt. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante, pentru a câștiga niște licitații de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în orașele Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări.

Astfel, în luna noiembrie 2008 a fost aprobat proiectul “Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania De Apă Olt SA, operator regional către care Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) “Oltul” (ADI) a delegat serviciile de alimentare cu apă și canalizare în aria de implementare a proiectului “Extinderea și reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Olt”.

În cadrul acestui proiect au fost încheiate contractele “Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Scornicești și Potcoava”, “Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în municipiul Slatina” și “Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Drăgănești-Olt și Piatra-Olt”, arată procurorii.

Conform sursei citate, cu ocazia derulării procedurilor de licitație membrii comisiei au eliminat din caietul de sarcini, în mod abuziv, o parte din condițiile de eligibilitate pentru a favoriza firma omului de afaceri, la comanda actualului ministrul al Finanțelor.

În final, firma omului de afaceri a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată în județul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania De Apă Olt pentru mai multe lucrări.

“Administratorul societății și suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei și numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înțelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăți în contul societății”, potrivit procurorilor anticorupție.

Procurorii au ajuns la concluzia că, începând cu jumătatea anului 2012, din cauza unor probleme financiare existente în cadrul firmei sale, administratorul nu a mai putut face plățile către Vâlcov.

În acest context, Darius Vâlcov l-a pus în legătură pe omul de afaceri cu actualul primar din Slatina, Minel-Florin Prina, care la vremea respectivă era viceprimar al municipiului. Prina știa de înțelegerea dintre cei doi și a hotărât, pentru a disimula proveniența ilegală a banilor, ca diferențele de bani neonorate să fie plătite către o firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu.

“De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul și prin intermediul inculpaților Sușală Lucian Petruț, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian și a altui om de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului și viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăți comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula proveniența și destinația reală a sumelor de bani”, potrivit anchetatorilor.

Contractele încheiate între aceste firme, precum și facturile emise în baza acestor contracte erau fictive.

Anchetatorii au mai stabilit că, în urma înțelegerii cu omul de afaceri, ministrul Finanțelor a primit, în perioada 2010-2013, aproximativ două milioane de euro, o parte din această sumă fiind primită în mod direct, în numerar, iar suma de 2.480.000 lei a primit-o prin intermediul unor firme.

În cauză, DNA efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Darius Vâlcov este ministru al Finanțelor Publice din decembrie 2014.

El a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012.

Pe 27 martie 2012 Darius Vâlcov și-a anunțat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcția de primar în data de 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. În data de 10 iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales în funcția de primar al Slatinei cu un procent de peste 80 la sută.

În decembrie 2012, a fost ales senator de Olt din partea PSD.

Din august 2014 până în decembrie 2014 a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 este ministru al Finanțelor Publice.

Ministrul PSD Darius Vâlcov declară în ultima declarație de avere, actualizată la începutul acestui an, un singur cont curent, deschis, în 2009, la BCR pe numele soției sale, Lavinia Șandru, în cuantum la zi de 180.000 lei, și bijuterii și obiecte de artă în valoare de 62.000 lei.

Bijuteriile și obiectele de artă au fost colecționate în intervalul 2002-2013.

Tot Lavinia Șandru, fost deputat și președinte al PIN, în prezent realizatoare TV, este indicată în declarația ministrului drept cea care deține acțiuni, în calitate de asociat, la firma Loyal Leasing, în valoare de 25.000 lei, și care a acordat un împrumut în nume personal acestei firme în sumă de 90.000 lei.

Pe numele soției sale figurează și singura mașină a familiei, un Jeep Wrangler fabricat în 2011 și cumpărat anul trecut

Darius Vâlcov semnează că nu are terenuri și case și că a încasat anul trecut un total de 64.404 lei, din munca prestată ca senator (42.375 lei), ministru delegat pentru Buget (19.347 lei pentru cele patru luni în care a ocupat acest post, din august anul trecut) și ministru al Finanțelor (2.682 lei pentru cele câteva zile de la sfârșitul anului trecut lucrate din această poziție guvernamentală).

Sursa: mediafax.ro

Ordonanța de reținere a lui Marian Vanghelie a expirat. Primarul Sectorului 5 a plecat de la ICCJ

Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, a plecat de la ICCJ, vineri noapte, după ce i-a expirat ordonanța de reținere, el spunând că este pregătit pentru orice și va aștepta acasă decizia instanței în cazul cererii DNA de arestare a sa, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupție.

Marian Vanghelie a ieșit din sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție sâmbătă, în jurul orei 00.40, ordonanța de reținere emisă pe numele acestuia expirând vineri, în jurul orei 22.45.

Judecătorul de drepturi și libertăți de la ICCJ urmează să decidă dacă admite propunerea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de arestare preventivă a lui Marian Vanghelie sau dacă va dispune arest la domiciliu sau control judiciar, în dosarul în care edilul este acuzat de luare de mită pentru favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru în atribuirea unor contracte de lucrări publice ale Primăriei Sectorului 5.

Primarul Sectorului 5 a spus, la ieșirea din sediul ICCJ, că este pregătit pentru orice decide instanța, precizând că va aștepta soluția judecătorului.

Vanghelie a spus că este foarte obosit, pentru că joi, după ce a fost reținut, a ajuns târziu în arestul Poliției Capitalei, unde a stat de vorbă cu echipa din camera în care a fost încarcerat.

În același dosar, judecătorul de drepturi și libertăți de la Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să decidă dacă emite mandate de arestare preventivă pentru vărul primarului Vanghelie, Mircea-Sorin Niculae, asociat și administrator al mai multor societăți comerciale, șoferul lui Vanghelie, Adrian Murgoci, directoarea Economat Sector 5, Laura Ciocan, și soțul acesteia, Sorin Ciocan, toți fiind reținuți joi.

Decizia în cazul primarului Marian Vanghelie și a celorlalți cinci inculpați nu va fi definitivă și va putea fi contestată tot la instanța supremă.

Marian Vanghelie spunea, când a fost adus la ICCJ pentru judecarea propunerii DNA de arestare preventivă, că are ”un loc în celulă pentru Ponta și Oprea”.

Primarul Sectorului 5 al Capitalei este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani, în timp ce Mircea Niculae este acuzat de complicitate la luare de mită și de spălare de bani, iar Adrian Murgoci, Laura și Sorin Ciocan sunt acuzați de favorizarea făptuitorului și mărturie mincinoasă.

Potrivit procurorilor, în perioada 2007 – prezent, Marian Vanghelie, în schimbul unor foloase materiale, l-a ajutat pe omul de afaceri Marin Dumitru să obțină, pentru societățile pe care acesta din urmă le controlează, acordarea a numeroase contracte de lucrări publice, contracte în valoare totală de aproximativ două miliarde de lei.

Pentru atribuirea și plata contractelor de execuție de lucrări publice, Vanghelie a perceput un “comision” de aproximativ 20% din valoarea contractelor încheiate între primăria Sectorului 5 și instituții din subordinea acesteia, pe de o parte, și societățile controlate de Dumitru, pe de altă parte.

“Comisionul” respectiv a fost plătit de către omul de afaceri, inculpatului Vanghelie Marian-Daniel, prin intermediul inculpatului Niculae Mircea-Sorin și a unei alte persoane apropiate lor, respectiv Daniel-Nicolae Dinuț, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

Acest comision a fost plătit, în parte, și sub forma unor contracte, nejustificate din punct de vedere comercial, încheiate de către SC Premier Palace S.R.L. (societate controlată, prin intermediul unor societăți de tip off-shore, de Marin Dumitru) și societăți comerciale controlate, prin interpuși, de Vanghelie, contracte în temeiul cărora cea dintâi firmă plătea celor din urmă sume semnificative de bani.

Din datele existente în cauză a reieșit că beneficiare a unor astfel de contracte (și a sumelor de bani aferente acestora) au fost printre altele și societățile București S.A. și Fashion Brand Management S.R.L., la care era asociat Mircea Niculae, și Economat Sector 5 S.R.L., al cărei director general este Laura Ciocan.

O parte a “comisionului” a fost plătit prin cedarea a două imobile noi în favoarea unor persoane apropiate lui Vanghelie.

De asemenea, pentru garantarea plății “comisionului” de 20% din valoarea contractelor publice, un om de afaceri a cedat controlul unei societăți comerciale unor apropiați ai lui Vanghelie.

Altă modalitate de plată a “comisionului” de 20% a constat în achitarea de către societățile controlate de către aceeași persoană a cheltuielilor de renovare și amenajare a unor spații utilizate de către societatea controlată de Fashion Brand Management S.R.L..

În aceeași perioadă, Vanghelie și Niculae (acționar majoritar la societatea comercială București S.A. și asociat unic la societatea comercială Fashion Brand Management S.R.L.) au transferat sume de bani provenite din comiterea infracțiunilor de luare de mită, sub forma achiziționării de bunuri mobile și imobile și sub forma introducerii acestora în patrimoniul societăților comerciale controlate de cei doi, în scopul ascunderii originii ilicite a acestora.

Totodată, cei doi au disimulat adevărata natură a provenienței cu privire la două imobile pretinse de Vanghelie de la administratorul mai multor societăți comerciale, spun procurorii.

De asemenea, Vanghelie ar fi disimulat adevărata natură a provenienței a părților sociale la societatea Eurowest Imob Consulting S.R.L., părți sociale pretinse de acesta de la Marin Dumitru.

Potrivit documentelor citate, Marin Dumitru ar fi cedat controlul societății comerciale Splai S.A., care are în proprietate numeroase clădiri și terenuri, unor persoane apropiate lui Vanghelie. Astfel, părțile sociale ale firmei Eurowest S.R.L. (care deține majoritatea acțiunilor la Splai S.A.) ar fi fost cedate în favoarea șoferului lui Vanghelie, Adrian Murgoci.

Adrian Murgoci, Laura Ciocan și soțul ei, Sorin Ciocan, au făcut afirmații mincinoase în legătură cu fapte și împrejurări esențiale, acționând cu scopul de a împiedica tragerea la răspundere penală a lui Vanghelie, sub aspectul comiterii infracțiunilor menționate anterior, mai spun anchetatorii.

Potrivit unor surse judiciare, un mod de plată al “comisionului” l-a constituit încheierea și plata unor contracte de publicitate în favoarea unor televiziuni indicate de Vanghelie.

În 2009, la solicitarea lui Vanghelie societățile controlate de Dumitru ar fi încheiat contracte de publicitate de 2 milioane de euro cu societatea Ocram Televiziune SRL, care opera postul OTV. Contractele nu au fost executate de televiziune, dar serviciile au fost plătite de firmele lui Dumitru, potrivit surselor citate.

Tot la solicitarea lui Vanghelie, firma Premier Palace SRL, controlată, prin intermediul unor societăți de tip off-shore, de Marin Dumitru, a încheiat contracte de publicate în valoare de aproximativ 200.000 de euro cu B1 TV Channel SRL, operatorul postului de televiziune B1TV, au mai arătat sursele citate.

În dosar apare și interceptarea unei convorbiri între Marian Vanghelie și Mariana Carla Dinu, care ar fi intermediat primirea de către edil a unor părți din “comisionul” de 20 la sută din valoarea contractelor pretins de primar. În conversația interceptată, Vanghelie încearcă să o convingă pe Dinu să dea declarații în favoarea sa, spunându-i să stea liniștită pentru că el poate interveni pe lângă președintele Klaus Iohannis, prin intermediul jurnalistului Rareș Bogdan.

“VANGHELIE DANIEL MARIAN: Deci, eu știu toate fazele.Deci, nu trebuie să… să discutăm! Discutăm numai la ureche, așa! Și eu…Poți să te duci acasă, să vii mai târziu, să vin la tine, să trimit avocatul,să vină… Eu recunosc că ai venit la mine, că nu sunt prost! Tre’ să recunosc: ‘Da, domn’e, a venit, ai venit să te sfătui cu mine.’ Și dacă vrei… Da’spune-mi adevărul! Pentru că mă poți ajuta! E păcat de Dumnezeu așa să…pentru că te sperii… că nu te ajuți nici pe tine, nici pe mine, înțelegi? Ai răbdare, dracu, rămâi cu casele alea, sunt un milion de euro. N-are rost. Eu mă duc oricum în seara asta, auzi, să vorbesc cu RAREȘ, să se ducă mâine dimineață, la prima oră, la IOHANNIS, înțelegi? Că eu am o… țin relația prin RAREȘ BOGDAN cu IOHANNIS, pentru că are nevoie de mine să fac majoritatea la Senat.

D M C: Am înțeles!
……………………………………………………………………………………………………………..

D M C: N-a venit?

VANGHELIE DANIEL MARIAN: Da’ te rog eu frumos spune-mi,scrie-mi pe foaie ce s-a întâmplat acolo, ca să știu! Te rog eu frumos! Ai încredereîn mine! Eu te cunosc! Eu știu bine și cum fac ăștia cu jocurile, înțelegi? Eu,după ce termin cu tine și cu avocații, mă duc la… mă duc și mă întâlnesc casă trimit pe cineva la IOHANNIS acasă. Deci, eu o să încerc să opresc căcatul ăsta, da’ problema… am nevoie de tine să fii lângă mine. Nu știu ce dracu aizis, spune-mi ce-ai spus acolo și hai, să vedem cum o întoarcem cu avocații! Mă gândesc, că nu-s nebun și tu ești deșteaptă. Scrie-mi exact pe foaie, c-otocăm! Zi-mi ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, ce ți-a zis să faci? Și cumine ce să faci și dacă vii la mine și nu știu ce și după aia eu îți…discutăm, dacă vine avocatul, discutăm! Numai de cum te ajut cu avocatul, cu nuștiu ce, nu știu… Mă, ce scrii tu, asta, nu știe nimeni, decât noi doi, dă-o naibi! Spune-mi, nu ți-au zis să mă… vorbesc, să vezi, să mă înregistreze ei de pe undeva, să facă, să mă prindă cu ceva!? Te rog eu frumos, te rog eu! …[neinteligibil]…în, în tine stă, în tine stă pentru… Tu… dacă te ții bine un pic este decât ca să nu mi se întâmple ceva”, arată sursele citate, care citează din dosar.

Carla Dinu ar fi primit două imobile, parte a “comisionului” destinat lui Vanghelie pentru favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru. Acesta din urmă a mai cedat controlul societății comerciale Splai S.A., având în proprietate numeroase clădiri și terenuri, Carlei Dinu și lui Adrian Murgoci, rudă a lui Vanghelie, pentru a garanta plata comisionului de 20 la sută din valoarea contractelor publice cu Primăria Sectorului 5, au mai arătat sursele citate.

Marian Vanghelie este primar al Sectorului 5 din anul 2000, el câștigând alegerile din poziția de candidat al PSD. El a fost membru al acestui partid până în noiembrie 2014, când a fost exclus, alături de Mircea Geoană și Dan Șova, în urma votului Comitetului Executiv Național al PSD.

Ulterior, în martie, Vanghelie și Geoană au anunțat înființarea unei noi formațiuni politice, Partidul Social Românesc.

Deputata PSD Oana Mizil, iubita lui Vanghelie, a fost audiată și ea la DNA în acest dosar, joi, fiind suspectată de operațiuni de comerț incompatibile cu funcția.

După audieri, Mizil și-a depus demisia din Parlament, iar secretarul general adjunct al PSD Codrin Ștefănescu a anunțat că ea va fi exclusă din PSD ca urmare a faptului că apare pe listele de susținători ai Partidului Social Românesc.

Sursa: mediafax.ro

Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost REȚINUT de procurorii DNA. Vărul lui Vanghelie și alte trei persoane, reținute în acest dosar

Primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a fost reținut pentru 24 de ore, de procurorii anticorupție, fiind suspectat că a luat mită pentru a favoriza firmele unui om de afaceri să obțină contracte de două miliarde de lei cu primăria, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare. Mai multe percheziții au loc, joi dimineață, la sediul Primăriei Sectorului 5 și la locuința primarului Marian Vanghelie, într-un dosar instrumentat de DNA, privind atribuirea de contracte publice în mod ilegal, potrivit unor surse.

UPDATE 23:50 – Vanghelie, dus în Arestul Capitalei. Nu a făcut declarații în fața anchetatorilor

Primarul Marian Vanghelie a fost dus în Arestul Poliției Capitalei, fiind reținut pentru 24 de ore, avocatul său Cristian Ene precizând că i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile, iar edilul și-a rezervat dreptul de a nu face deocamdată declarații.

Marian Vanghelie a fost scos de jandarmi din sediul DNA, unde a stat aproximativ o oră, și dus la Arestul Capitalei.

Avocatul Cristian Ene a precizat că primarului i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile, iar acesta și-a rezervat dreptul de a nu da deocamdată declarații în fața anchetatorilor.

El a mai spus că procurorii nu au precizat dacă vor face sau nu propunere de arestare preventivă pentru Vanghelie.

UPDATE 23:11 – Primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a fost reținut pentru 24 de ore, de procurorii anticorupție, fiind suspectat că a luat mită pentru a favoriza firmele unui om de afaceri să obțină contracte de două miliarde de lei cu primăria, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Vanghelie urmează să fie dus în arest, procurorii urmând să stabilească ce măsură preventivă vor cere în cazul său.

În acest dosar au mai fost reținuți Mircea-Sorin Niculae, vărul primarului Marian Vanghelie, și alte trei persoane, potrivit surselor citate.

Primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a fost adus, în jurul orei 22.15, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), pentru a fi audiat. Întrebat de jurnaliști dacă a luat mită, Vanghelie a răspuns “O să vă convingeți”, înainte de a intra în sediul DNA, adus de jandarmi.

UPDATE 22:40 – Vărul lui Vanghelie și alte trei persoane, reținute de procurori

Mircea-Sorin Niculae, vărul primarului Marian Vanghelie, și alte trei persoane au fost reținute de procurorii DNA, în dosarul în care edilul este suspectat că a luat mită pentru a favoriza firmele unui om de afaceri să obțină contracte de două miliarde de lei cu primăria.

Primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a fost adus, în jurul orei 22.15, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), pentru a fi audiat în acest dosar.

Întrebat de jurnaliști dacă a luat mită, Vanghelie a răspuns “O să vă convingeți”, înainte de a intra în sediul DNA, adus de jandarmi.

UPDATE 22:30 – Vanghelie a fost adus la DNA

Primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a fost adus, în jurul orei 22.15, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), pentru a fi audiat într-un dosar privind favorizarea unor firme în atribuirea unor contracte de două miliarde de lei cu primăria.

Întrebat de jurnaliști dacă a luat mită, Vanghelie a răspuns “O să vă convingeți”, înainte de a intra în sediul DNA, adus de jandarmi.

Înaintea lui au mai fost aduse și alte persoane la DNA pentru a fi audiate în acest dosar, printre care vărul primarului Mircea-Sorin Niculae și directorul Poliției Locale Sector 5, Bogdan Georgescu.

UPDATE 20:00 Vanghelie l-a ajutat pe Marin Dumitru să obțină contracte de două miliarde lei cu primăria

Primarul Marian Vanghelie este suspectat că, începând din 2007, l-a ajutat pe omul de afaceri Marin Dumitru să obțină contracte cu primăria în valoare de două miliarde de lei, primind în schimb un comision de 20 la sută, potrivit unor documente ale anchetatorilor obținute de MEDIAFAX.

UPDATE 14:27 – Marian Vanghelie, scos de mascați din locuința sa și dus la Primărie

Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, a fost scos cu mascații din locuința sa, joi după-amiază, după aproximativ cinci ore de percheziții, și a fost dus la sediul Primăriei, unde, de asemenea, au loc percheziții, iar de acolo ar urma să fie dus la DNA pentru audieri.

Marian Vanghelie a fost urcat în duba polițiștilor, el fiind dus la sediul Primăriei Sectorului 5, pentru ca perchezițiile să fie continuate la sediul instituției în prezența edilului.

“Este dus spre cea de-a doua locație, unde se va face o percheziție imobiliară, la sediul Primăriei Sectorului 5. Ulterior finalizării procedurii va fi însoțit la sediul Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii au venit cu un mandat și cu o autorizație de la judecător în vederea identificării anumitor documente sau a altor probe ce ar putea fi interesate în cauză și folosite de către procurori în suspiciunile pe care aceștia le au cu referire la acuzațiile aduse până la acest moment”, a spus avocatul lui Vanghelie, Cristian Ene.

Procurorii anticorupție au ridicat din locuința primarului Marian Vanghelie șase ceasuri, precum și documentele pentru un teren care îi aparține fostei soacre a edilului, a afirmat avocatul acestuia, Cezar Bivolaru.

Apărătorul edilului a explicat, la ieșirea din casa primarului, că nu știe motivul pentru care au fost ridicate ceasurile, însă ele sunt trecute în declarația de avere a lui Marian Vanghelie.

“Nu știu de ce s-au solicitat asemenea obiecte. Le-au căutat, iar domnul primar le-a predat. Sunt ceasuri care oricum apar în declarațiile lui de avere începând cu anul 2000, pe care le puteți găsi pe site. (…) Ceasurile sunt cumpărate de domnul primar. E vorba de cinci sau șase ceasuri”, a spus avocatul.

Cezar Bivolaru a adăugat că procurorii au ridicat și documentele legate de un teren aflat în proprietatea fostei socare a lui Marian Vanghelie.

“Sunt câteva înscrisuri, care nu au nicio legătură cu firma Calex. Sunt înscrisuri ale fostei soții a domnului Vanghelie, cu un teren al mamei fostei soții al domnului Vanghelie. (…) Documentele erau într-o mapă. S-au uitat pe acte și au văzut că privesc un teren. Terenul este pe numele mamei doamnei. Proprietatea a fost dobândită în 1993, prin reconstituirea dreptului de proprietate. Cred că este în afara Bucureștiului”, a mai spus avocatul lui Marian Vanghelie.

UPDATE 11:38 – Avocat: Primarul Marian Vanghelie este suspectat de abuz în serviciu

Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, la locuința căruia procurorii anticorupție fac percheziții, are calitatea de suspect, afirmă avocatul acestuia, Cezar Bivolaru, precizând că pe mandatul de aducere la DNA se menționează că acesta este suspectat de abuz în serviciu.

”Pe mandatul de aducere am observat că este suspect de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Nu sunt detalii, deci nu vă pot da nici eu detalii la acest moment. Din actele pe care le-am văzut până acum nu rezultă prejudiciul în acest dosar”, a spus avocatul primarului Marian Vanghelie, aflat la locuința acestuia, unde au loc percheziții.

Întrebat dacă Vanghelie a perceput comisioane pentru încheierea unor contracte cu Primăria Sector 5, avocatul a spus: ”Sunt sigur că nu”.

”E posibil să plecăm de aici spre Primăria Sectorului 5 sau, dacă nu, spre DNA, în funcție de ceea ce va decide procurorul de caz”, a mai afirmat avocatul lui Marian Vanghelie.

Referitor la motivul pentru care Oana Mizil a fost adusă la DNA pentru audieri, avocatul a spus că nu știe detalii.

”Ea poate avea nicio calitate în acest dosar, în condițiile în care este deputat în Parlamentul României. Nu știu să existe o solicitare către Parlament în vederea reținerii, începerii urmăririi penale”, a adăugat avocatul Cezar Bivolaru.

UPDATE 11:10 – Oana Mizil, audiată în dosarul de corupție al primarului Marian Vanghelie

Deputatul PSD Oana Niculescu Mizil, iubita lui Marian Vanghelie, a fost adusă, joi, la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), pentru a fi audiată în dosarul în se fac percheziții la Primăria Sectorului 5 și la locuința primarului.

Vanghelie percepea comisioane de aproximativ 20%, pentru a atribui anumite contracte

Primarul Marian Vanghelie percepea comisioane de aproximativ 20%, sub diverse forme, pentru atribuirea și plata anumitor lucrări, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Surse apropiate anchetei au adăugat că edilul va fi dus la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru a fi audiat.

“Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, comise în perioada 2007 – 2015”, potrivit comunicatului de presă al DNA, transmis MEDIAFAX.

Conform sursei citate, joi, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în nouă locații situate în municipiul București și județul Ilfov, “din care două sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice”.

“În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații, Parchetului de pe lângă Tribunalul București și a Grupului de Lucru pentru Combaterea și Documentarea Infracțiunilor de Evaziune Fiscală și Spălarea Banilor din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București”, au adăugat reprezentații DNA, în comunicatul de presă.

Sursele citate au precizat că perchezițiile vizează Primăria Sectorului 5 al Capitalei și locuința edilului Marian Vanghelie, mai mulți procurori deplasându-se și la Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 5, precum și la sediul firmei Calex Business.

Procurorii fac aceste percheziții în legătură cu fapte care s-au petrecut din 2007 până în prezent, dosarul vizând lucrări publice care au fost atribuite în mod ilegal, au adăugat sursele citate.

Valoarea contractelor, spun sursele citate, se ridică la două miliarde de lei.

Procurorii au mai făcut percheziții, la începutul lunii septembrie 2014, la ADP Sector 5, într-un dosar de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 35 de milioane de lei.

Marian Vanghelie este primar al Sectorului 5 din anul 2000, el câștigând alegerile din poziția de candidat al PSD. El a fost membru al acestui partid până în noiembrie 2014, când a fost exclus, alături de Mircea Geoană și Dan Șova, în urma votului Comitetului Executiv Național al PSD.

Ulterior, în martie, Vanghelie și Geoană au anunțat înființarea unei noi formațiuni politice, Partidul Social Românesc.

Sursa: mediafax.ro

Percheziții DNA la Primăria Sectorului 5 și la locuința lui Marian Vanghelie. Primarul percepea comisioane de aproximativ 20% pentru a atribui anumite contracte

Mai multe percheziții au loc, joi dimineață, la sediul Primăriei Sectorului 5 și la locuința primarului Marian Vanghelie, într-un dosar instrumentat de DNA, privind atribuirea de contracte publice în mod ilegal, potrivit unor surse. Primarul Marian Vanghelie percepea comisioane de aproximativ 20%, sub diverse forme, pentru atribuirea și plata anumitor lucrări, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Sursele citate au precizat că perchezițiile vizează Primăria Sectorului 5 al Capitalei și locuința edilului Marian Vanghelie, mai mulți procurori deplasându-se și la Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 5, precum și la sediul firmei Calex Business.

Procurorii fac aceste percheziții în legătură cu fapte care s-au petrecut din 2007 până în prezent, dosarul vizând lucrări publice care au fost atribuite în mod ilegal, au adăugat sursele citate.

Valoarea contractelor, spun sursele citate, se ridică la două miliarde de lei.

Vanghelie percepea comisioane de aproximativ 20%, pentru a atribui anumite contracte

Primarul Marian Vanghelie percepea comisioane de aproximativ 20%, sub diverse forme, pentru atribuirea și plata anumitor lucrări, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Surse apropiate anchetei au adăugat că edilul va fi dus la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru a fi audiat.

“Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, comise în perioada 2007 – 2015”, potrivit comunicatului de presă al DNA, transmis MEDIAFAX.

Conform sursei citate, joi, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în nouă locații situate în municipiul București și județul Ilfov, “din care două sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice”.

“În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații, Parchetului de pe lângă Tribunalul București și a Grupului de Lucru pentru Combaterea și Documentarea Infracțiunilor de Evaziune Fiscală și Spălarea Banilor din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București”, au adăugat reprezentații DNA, în comunicatul de presă.

Procurorii au mai făcut percheziții, la începutul lunii septembrie 2014, la ADP Sector 5, într-un dosar de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 35 de milioane de lei.

Marian Vanghelie este primar al Sectorului 5 din anul 2000, el câștigând alegerile din poziția de candidat al PSD. El a fost membru al acestui partid până în noiembrie 2014, când a fost exclus, alături de Mircea Geoană și Dan Șova, în urma votului Comitetului Executiv Național al PSD.

Ulterior, în martie, Vanghelie și Geoană au anunțat înființarea unei noi formațiuni politice, Partidul Social Românesc.

Sursa: mediafax.ro

Omul de afaceri Georgică Cornu, reținut în dosarul de evaziune cu prejudiciu de 9 milioane de euro

Omul de afaceri Georgică Cornu a fost reținut, marți seară, pentru 24 de ore, pentru evaziune fiscală și spălare de bani, în urma perchezițiilor care au avut loc în dosarul cu un prejudiciu de nouă milioane de euro, în același caz fiind reținuți alți 14 suspecți, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În cursul serii de marți, procurori din cadrul Tribunalului Mehedinți au emis ordonanță de reținere pe numele omului de afaceri Georgică Cornu, acesta urmând să fie prezentat, miercuri, Tribunalului Mehedinți cu propunerea de arestare preventivă.

Tot în urma audierilor care continuă la ora transmiterii acestei știri, au fost reținute alte 14 persoane, administratori sau împuterniciți ai unor societăți comerciale, ridicați de către anchetatori în urma celor 61 de percheziții desfășurate, marți dimineață, în București și alte zece județe.

În urma perchezițiilor, la sediul Inspectoratului Județean de Poliție Mehedinți au fost aduse, pentru audieri, 46 de persoane.

În cursul nopții de marîi spre miercuri, procurorii urmează să îl audieze și pe Lucian Caraiman, administrator al unor firme deținute de Georgică Cornu, dar și pe Nicolae Semen, administratorul societății Trans Exfor și, totodată, cumnatul primarului din Baia de Aramă, care a deținut anterior firma respectivă.

Georgică Cornu a fost adus, marți, la audieri, la sediul Poliției Județene Mehedinți, el fiind ridicat de la locuința sa din Timișoara. Întrebat ce implicare are în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani cu un prejudiciu de peste nouă milioane de euro, omul de afaceri a răspuns că nu are nicio implicare.

Primarul orașului Baia de Aramă, Rafael Dunărințu (PSD), a fost vizat, în ianuarie 2015, de mai multe percheziții făcute de procurorii DNA, într-un dosar vizând fraude cu fonduri europene, el fiind suspectat că ar fi obținut ilegal sume importante de bani din subvenții agricole acordate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Dunărințu se află la al doilea mandat de primar al orașului Baia de Aramă, ambele obținute din partea PDL. După alegerile locale din 2012, Dunărințu a trecut la PSD, fiind cunoscut drept un apropiat al fostului președinte al PSD Mehedinți Adrian Duicu, care se află în arest la domiciliu într-un dosar de corupție.

Polițiștii au făcut, marți, percheziții în București și în zece județe – Mehedinți, Timiș, Arad, Bihor, Hunedoara, Gorj, Caraș-Severin, Vâlcea, Dolj și Dâmbovița, la locuințele unor persoane suspectate de evaziune fiscală și spălare de bani și la sediile sociale ale societăților administrate de acestea, urmând să fie puse în aplicare 49 de mandate de aducere.

Conform sursei citate, în perioada 2008-2014, 101 persoane, în calitate de asociați, administratori sau împuterniciți ai 88 de societăți comerciale, ar fi eludat obligațiile fiscale. De asemenea, aceștia sunt suspectați că ar fi dispus înregistrarea în contabilitate a mai multor facturi fiscale emise în baza unor operațiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu achiziția de material de construcții, piese și componente auto, în valoare totală de peste 22,5 milioane de euro, pentru care ar fi dedus ilegal TVA și ar fi diminuat artificial impozitul pe profit.

Prin aceste operațiuni fictive, suspecții ar fi prejudiciat bugetul cu peste nouă milioane de euro.

Ulterior, prin intermediul societăților controlate, cei în cauză ar fi făcut mai multe tranzacții financiare, respectiv depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de “rularea” acestor valori prin conturile bancare ale societăților. Astfel, aceștia ar fi disimulat proveniența și circulația banilor.

Polițiștii au făcut percheziții și la sediul unor firme ale omului de afaceri Georgică Cornu, din Timișoara, dar și la locuința acestuia.

Omul de afaceri Georgică Cornu, numit și “regele asfaltului din Banat”, deține grupul de firme Confort și are afaceri și în comerț. El mai are și un centru de echitație la Herneacova, proprietate care se întinde pe 12.000 de hectare. Până de curând, el a fost președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș.

În luna martie a anului trecut, procurorii DIICOT au descins la vila lui Georgică Cornu din Ghiroda (Timiș), dar și la sediul firmei sale de construcții Izometal-Confort. Perchezițiile au fost făcute într-un dosar în care omul de afaceri a fost acuzat că a prejudiciat statul cu aproximativ 60 de milioane de lei prin evaziune fiscală. Cornu a fost atunci reținut pentru 24 de ore, iar ulterior a fost eliberat sub control judiciar.

Sursa: mediafax.ro

Procurorii DNA au contestat decizia instanței privind eliberarea condiționată a lui Gigi Becali

Procurorii DNA au contestat, vineri, decizia Judecătoriei Medgidia care admisese eliberarea condiționată a lui Gigi Becali, contestația urmând să fie soluționată de Tribunalul Constanța, la un termen care va fi stabilit la începutul săptămânii viitoare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Avocatul lui Gigi Becali, Bogdan Vlad, a declarat că procurorii au contestat la Judecătoria Medgidia decizia privind punerea în libertate a omului de afaceri, urmând ca această contestație să fie soluționată de instanța superioară, respectiv Tribunalul Constanța.

Termenul pentru judecarea contestației urmează să fie stabilit la începutul săptămânii viitoare.

Magistrații Judecătoriei Medgidia au admis, vineri, cererea lui Gigi Becali de eliberare condiționată din Penitenciarul Poarta Albă, unde execută trei ani și șase luni de închisoare în dosarul “Valiza”, sentința nefiind însă definitivă.

Gigi Becali va rămâne în închisoarea de la Poarta Albă, unde ispășește pedeapsa în regim deschis, până la soluționarea contestației și rămânerea definitivă a hotărârii instanței.

Avocatul lui Gigi Becali a cerut, vineri, instanței, să admită cererea de eliberare condiționată a finanțatorului FC Steaua, întrucât a fost recompensat în penitenciar, a muncit și a scris două cărți, în timp ce procurorul a susținut că perioada executată de Becali nu a dus la îndreptarea acestuia.

Gigi Becali s-a prezentat în fața instanței Judecătoriei Medgidia care a luat în discuție cererea de eliberare condiționată, după ce a executat aproximativ doi ani din pedeapsa de trei ani și șase luni de închisoare primită în dosarele în care a fost judecat. Solicitarea a ajuns la instanță după ce o comisie de la Penitenciarul Poarta Albă, unde Becali este încarcerat, a stabilit că sunt îndeplinite condițiile pentru eliberarea lui condiționată.

Avocatul Bogdan Vlad i-a spus judecătorului că sunt îndeplinite toate condițiile pentru eliberarea condiționată a lui Gigi Becali, în primul rând pentru că a executat fracția de pedeapsă, respectiv două treimi, conform Codului penal vechi și mai bine de jumătate din pedeapsă, potrivit noului cod.

Bogdan Vlad a mai arătat că Becali are 185 de zile câștig, caracterizări foarte bune, a muncit și a scris două cărți, una pe teme religioase și cealaltă pe teme sportive, a fost recompensat de 11 ori în timpul detenției și a participat la toate activitățile din penitenciar. Avocatul a precizat că Gigi Becali a achitat integral prejudiciul constatat în dosarele în care a fost condamnat, precum și dobânzile aferente.

În final, avocatul a solicitat instanței admiterea cererii de eliberare condiționată a lui Gigi Becali.

Procurorul prezent la ședința de judecată a cerut instanței să respingă cererea, pe motiv că nu este suficientă perioada executată de Becali în penitenciar și că aceasta nu a dus la îndreptarea finanțatorului FC Steaua. Procurorul a precizat că Gigi Becali a fost sancționat de mai multe disciplinar pe parcursul detenției, acesta fiind unul dintre motivele pentru care nu ar trebui eliberat condiționat.

În replică la cele spuse de procuror, avocatul Bogdan Vlad a arătat instanței că sancțiunile la care s-a referit acuzarea au fost anulate.

Gigi Becali a arătat, în declarația dată în fața instanței, că, din închisoare, a făcut foarte multe acte de caritate și că îndeplinește condițiile pentru a fi pus în libertate.

Dosarul de eliberare condiționată a lui Gigi Becali a ajuns la Judecătoria Medgidia, după ce acesta a fost prezentat în fața unei comisii pentru liberarea condiționată, iar după analizarea dosarului, membrii acesteia au decis că întrunește condițiile pentru a fi pus în libertate.

Gigi Becali are de executat o pedeapsă de trei ani și șase luni, după ce a fost condamnat, în 20 mai 2013, la trei ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării și a primit ulterior un spor de șase luni, după alte două condamnări, în dosarul “Valiza” și în cel al sechestrării celor care i-au furat mașina.

Becali a fost încarcerat la Penitenciarul Jilava până în 29 octombrie 2013, când a fost transferat la Penitenciarul Poarta Albă, după ce Administrația Penitenciarelor a aprobat cererea acestuia. Finanțatorul FC Steaua execută pedeapsa în regim deschis.

El a depus, în timpul detenției, cereri de permisie sau de învoire pentru a participa la unele evenimente în familie, precum și o solicitare de întrerupere a executării pedepsei pentru trei luni, toate fiindu-i însă respinse. Instanța a respins și cererea de întrerupere a pedepsei lui Becali pe motiv că ar avea nevoie de o intervenție chirurgicală la coloană.

De asemenea, Gigi Becali a cerut, în 4 iulie 2014, să îi fie redusă cu șase luni pedeapsa pe care o are de executat, în condițiile în care condamnarea dată în dosarul “Valiza” nu mai este incriminată de noul Cod penal, dar și această solicitare a fost respinsă de către instanță.

În închisoare, Gigi Becali a terminat de scris două cărți, “Muntele Athos, patria Ortodoxiei” și “Becali și Steaua”, iar în februarie 2015 a anunțat că se apucă de o a treia carte, “Becali, Parlamentul Europei și Parlamentul României”. Pentru fiecare dintre cărțile scrise, el a primit o reducere cu 30 de zile a pedepsei.

Sursa: mediafax.ro

Ofițer trimis în judecată pentru trafic de influență – „Acuzațiile sunt simple fabulații!”

de Marian MOCANU

Șeful Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui, locotenent-colonelul Paul Boghiu, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA pentru pretinse fapte de trafic de influență, dosarul acestuia urmând a fi transmis Tribunalului Militar Iași. Paul Boghiu, militar de carieră, neagă toate acuzațiile, declarând că la mijloc este în fapt o răzbunare din partea tatălui unui tânăr bârlădean, supărat că fiul său a picat la examenul de admitere la școala militară.

Întrun comunicat publicat pe site-ul DNA, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, anunță că au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a șefului Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui, lt.col. Paul Boghiu, ofițer activ în Ministerul Apărării Naționale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

„În cursul lunii februarie 2014, lt.-col. Boghiu Paul, îndeplinind funcția de șef al Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui, a pretins și ulterior, în jurul datei de 11.03.2014, a primit de la o persoană denunțător în cauză, suma de 500 euro și produse alimentare (20 litri de vin, 2 litri de țuică și 2 cocoși), căruia i-a promis că, în schimbul unei plăți nedeterminate, îi va ajuta fiul să fie angajat ca soldat – gradat profesionist în armată, lăsând să se creadă că are influență asupra membrilor comisiei de selecție, formată din cadre militare, și că i-ar putea determina pe aceștia să îndeplinească un act contrar îndatoririlor lor de serviciu”, se arată în referatul procurorilor.

În afara declarației denunțătorului, se pare că la dosar ar exista și mai multe înregistrări ale convorbirilor telefonice dintre acesta și lt.col. Paul Boghiu, înregistrări făcute cu sprijinul Serviciului Român de Informații.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Militar Iași, pe portalul instituției nefiind regăsită înregistrarea cauzei, cel puțin până ieri, 5 martie.

Vinovat sau răzbunare?

Conform propriilor declarații, lt.col. Paul Boghiu spune că a fost audiat pe parcursul anului trecut de procurorii DNA, dar în calitate de martor, pentru ca acum să se trezească acuzat de niște fapte de care consideră că nu este vinovat.

El recunoaște faptul că a fost contactat, în luna februarie a anului trecut, de o persoană din Bârlad, care dorea să-și înscrie fiul la o școală militară, pentru ca băiatul să îmbrățișeze cariera militară.

„Este vorba de o persoană din Bârlad care, drept răzbunare că fiul lui nu a îndeplinit cerințele în cazul unui examen foarte riguros, cum este cel de intrare la o școală militară, a făcut plângere la DNA. Nu este nimic adevărat, nu i-am făcut nicio promisiune și nu am primit de la el nimic din ceea ce a declarat. E adevărat, a fost la mine la birou, unde i-am dat detalii cu privire la procedura de înscriere a băiatului în vederea admiterii la o școală militară, lucru care este normal din punctul de vedere a atribuțiilor de serviciu. Ulterior, am fost contactat telefonic de mai multe ori de persoana respectivă, eu inițial sfătuindu-l ca fiul său să se pregătească mai bine și să dea un nou examen anul următar, apoi, când telefoanele au continuat, explicându-i că nu ne putem întâlni decât în cadrul legal, ori în fața persoanelor competente. Am fost acostat de individul respectiv chiar și pe peronul Gării din Vaslui, dar am martori care pot să ateste faptul că nu am primit nimic de la acesta. Consider că este o simplă răzbunare, iar toate declarațiile persoanei care a făcut denunțul sunt simple fabulații!”, a declarat pentru reporterii Est News lt.col. Paul Boghiu.

Doar simplele acuzații, indiferent de sentința judecătorilor militari, pot afecta grav cariera unui ofițer superior de armată, iar, în cazul în care va fi găsit vinovat, pe lângă pedeapsa legală pentru trafic de influiență, lt.col. Paul Boghiu riscă de la degradare până la excluderea sa din cadrul armatei, după o carieră militară ireproșabilă de 30 de ani.

Săptâmâna aceasta, lt.col. Paul Boghiu a fost în concediu medical, urmând ca zilele viitoare să se reîntoarcă la serviciu, unde urmează să afle dacă trimiterea sa în judecată va avea repercursiuni imediate.

Elena Udrea: George Maior mi-a spus de existenta fotografiilor cu Bica la Paris inainte ca acestea sa apara

Elena Udrea a declarat sambata seara, in emisiunea X Press difuzata de B1 TV, ca stia despre existenta fotografiilor cu ea si fosta sefa DIICOT Alina Bica surprinse la Paris, inainte ca acestea sa fie date publicitatii, de la fostul director SRI George Maior, care aflase la randul sau de la generalul Florian Coldea, actualul sef interimar al SRI.

Intrebata daca stia, in timpul campaniei prezidentiale din toamna trecuta, despre existenta acelor fotografii, Udrea a raspuns: “Da, mi se spusese ca exista acele fotografii”.

“Mi-a spus dl Maior, care aflase de la dl Coldea. Eu am recunoscut, logic, am zis ‘Da, am fost cu dna Bica la Paris, dar nu e nimic ilegal, penal in asta’. Mi-a spus intamplator, cred ca pur si simplu aflase ca exista acele fotografii si mi-a spus de ele”, a declarat Elena Udrea.

Dintre declaratiile Elenei Udrea:

  • Traim un moment important pentru Romania. Cred ca dezbaterea ar trebui sa fie despre cum se exercita puterea in aceasta tara in acest moment
  • Justitia trebuie sa ancheteze daca exista vreo suspiciune sau acuzatie, eu trebuie sa dau raspunsuri la acuzatiile care mi se aduc
  • Dar de la aceasta normalitate, pe care, nu numai ca o recunosc, o sustin, la ceea ce se intampla in ultimele luni, un atac crescendo cu tinta Elena Udrea…
  • Eu am fost tinta dosarului Microsoft, cand a aparut, prin intermediul fostului sot, fara ca eu sa fiu mentionata in acel dosar
  • E o strategie care are ca tinta reducerea la tacere a Elenei Udrea
  • Toate suspiciunile si acuzatiile trebuie lamurite
  • Nu stiu care e legatura dintre retinerea lui Tudor Breazu (retinut sambata de DNA, n.r.) si dosarul Gala Bute
  • (Cand ati primit informatia, pontul, sau ati avut revelatia ca generalul SRI Florian Coldea se afla in spatele acestui atac la dvs?) Undeva in toamna, avand unele informatii, indicii si punand lucrurile cap la cap, am inteles ca este o strategie de continuare a exercitarii puterii la varful SRI, dl Coldea fiind totusi de 10 ani la SRI
  • (In campanie, dupa ce au aparut acele fotografii cu Bica la Paris, cand?) La inceputul campaniei electorale. Da, mi se spusese ca exista acele fotografii. Mi-a spus dl Maior, care aflase de la dl Coldea
  • Eu am recunoscut, logic, am zis ‘Da, am fost cu dna Bica la Paris, dar nu e nimic ilegal, penal in asta’
  • (Cum, in ce context v-a spus?) Mi-a spus intamplator, cred ca pur si simplu aflase ca exista acele fotografii si mi-a spus de ele
  • Fotografiile au fost folosite impotriva mea in campanie. Ele au aparut in joia dinaintea votului. Pe toate analizele sociologice care au urmat s-a vazut ca au contat in minus in campania mea electorala
  • Nu stiu cine a facut fotografiile. Problema e ca acolo apare un mail cu numele meu, trebuie denuntat acest lucru, oricine se poate trezi sa foloseasca acea adresa
  • Cand mi-am dat seama ce va urma, am inceput sa scriu (prezinta niste notite, n.r.). Am scris despre cum se intamplau lucrurile, cine ce mi-a spus. Prima este din 4 noiembrie, ora 24.00. Sunt vreo 50-60 de pagini scrise, apar si numele unor oameni care tac acum
  • Am vrut sa se stie, in ideea ca, daca nu apucam sa spun, lucrurile acestea sa ajunga la urechile oamenilor si sa se dezbata
  • Multe dintre lucrurile pe care le-am scris aici le-am trecut in denuntul pe care l-am formulat
  • Nu spun ca dosarele mele sunt politice, ca ma urmareste Iohannis, Ponta, spun ca un om care detine secretele tuturor de aproape 10 ani are capacitatea sa produca aceste deviatii de la democratie
  • (V-ati mai intalniti si cu alte persoane din serviciile secrete in afara de Maior si Coldea?) Da, m-am mai intalnit cu unii pe la evenimente
  • (Dl Coldea v-a amenintat vreodata direct?) Niciodata

Despre acuzatiile la adresa unor jurnalisti, comentatori, analisti

  • Sunt multi la televizor care nu au caderea sa ma judece. Dl Oreste m-a jignit, m-a facut in toate felurile, cum ca as minti. Am un document, dl Oreste mi-a lasat acest document, care contine si un biletel, exact asa l-am primit (prezinta un dosar la care este atasat un biletel galben, pe care scrie: “Profesorul” – II – anexe justificative * 10.000)
  • Dl Oreste mi-a adus un dosar legat de niste fapte din trustul Intact. Profesorul este Dan Voiculescu. Dupa ce mi-a dat acel document, a venit cu aceasta solicitare financiara – 10.000 de… presupun euro
  • Mi-a adus documente despre ce se intampla in Intact, despre niste jurnalisti cu bani ce ieseau de acolo s.a.m.d. Si asta a fost prima parte. Mi-a mai adus documente legate de o doamna senator apropiata de trustul Intact, despre firma Crescent, despre schema financiara prin care Voiculescu a luat terenurile ICA
  • Pentru ca nu i-am dat bani, dl Oreste s-a suparat pe mine
  • Mai am patru martori la mine la birou, patru secretare, care pot proba cum au decurs discutiile cu dl Oreste, care insista sa ii dau un raspuns
  • (Aveti martori ca Oreste a venit la dvs la birou) Suta la suta
  • (Ce ati facut cu acele documente?) I le-am dat presedintelui, care le-a dat mai departe la DNA

Sursa: hotnews.ro

DOSARUL “Gala Bute”: Tudor Breazu, administratorul moșiei de la Nana a Elenei Udrea, reținut de DNA

Tudor Breazu, administratorul moșiei de la Nana a Elenei Udrea, a fost reținut, sâmbătă, de procurorii DNA, care îl acuză de complicitate la luare de mită în dosarul “Gala Bute”, suma vizată fiind de 50.000 de euro, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Breazu este acuzat că ar fi intermediat mita provenită de la administratorul unei societăți comerciale care a primit contracte de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului condus de Elena Udrea.

Suma de 50.000 de euro reprezenta 10 la sută din valoarea unui contract dat acelei firme, au precizat sursele citate.

În mod concret, după ce administratorul societății în cauză încasa banii pentru lucrările efectuate, el i-ar fi returnat Elenei Udrea 10 la sută din valoarea contractului prin intermediul lui Breazu, virând banii în contul acestuia.

Breazu va fi prezentat duminică la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut, marți, de la Camera Deputaților, două avize pentru arestarea preventivă a Elenei Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, unul în dosarul “Gala Bute” și celălalt în dosarul Microsoft.

În dosarul “Gala Bute”, avizul a fost cerut după ce procurorii DNA au extins urmărirea penală pe numele Elenei Udrea și pentru luare de mită. DNA a solicitat atât avizarea urmăririi penale pentru noua faptă, cât și încuviințarea arestării preventive.

În dosarul “Gala Bute”, Elena Udrea este acuzată că a luat decizia organizării evenimentului, în urma unor discuții cu Rudel Obreja, președinte al Federației Române de Box, și le-a cerut subordonaților săi de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului să găsească soluții de încheiere a contractului privind finanțarea evenimentului, urmărind obținerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este suspectat și el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanții a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja.

Direcția Națională Anticorupție a cerut aviz de la Senat pentru urmărirea penală a lui Ion Ariton. Comisia juridică din Senat a avizat marți solicitarea procurorilor, urmând ca plenul să aibă decizia finală asupra cererii DNA.

Sursa: mediafax.ro

EXCLUSIV DNA incepe urmarirea penala in cazul Vasile Astarastoae, rectorul UMF Iasi si presedintele Colegiului Medicilor

DNA a dispus inceperea urmaririi penale pentru abuz in serviciu in cazul lui Vasile Astarastoae, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie din Iasi, institutie implicata in ultima perioada in mai multe cazuri de coruptie si abuz in serviciu. Dosarul deschis de DNA face referire la refuzul conducerii UMF Iasi de a pune in aplicare decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care, in iulie 2014, se stabilea definitiv ca Vasile Astarastoae a fost in conflict de interese, angajandu-se pe sine si pe fiica sa in mai multe proiecte europene derulate chiar de institutiile pe care le conducea.

Desi Ministerul Educatiei a inceput procedura de demitere a lui Vasile Astarastoae din functia de rector al UMF Iasi, la 8 luni de la decizia celei mai inalte instante judecatoresti din Romania Vasile Astarastoae ramane inca rector. In octombrie 2014, membrii senatului UMF Iasi au fost amendati cu cate 2000 de lei pentru ca au refuzat sa puna in aplicare decizia instantei. Senatul a decis doar retragerea calitatii de ordonator principal de credite detinuta de Vasile Astarastoae.

Mai multi profesori ai Universitatii de Medicina si Farmacie din Iasi, condusa de mai multi ani de Vasile Astarastoae, au fost implicati in ultimul timp in scandaluri de coruptie sau abuz in serviciu. Profesorul Dumitru Paduraru a fost arestat pentru tentativa de viol asupra unei studente. Profesorul Gheorghe Dorobat, impreuna cu sotia Carmen Dorobat care este si director al Spitalului de Boli Infectioase din Iasi, au fost arestati preventiv pentru luare de mita de la studentii care doreau sa treaca astfel examenele. Doina Azoicai, decanul Facultatii de Medicina, a fost implicata intr-un caz de luare de mita.

Conducerea UMF Iasi a refuzat aplicarea deciziei celei mai inalte instante din Romania deoarece considera ca, potrivit legislatiei in vigoare, functiile detinute de Vasile Astarastoae nu au caracter de functie publica, astfel ca nu li se poate aplica regimul conflictului de interese. Un membru al Senatului UMF Iasi a declarat pentru HotNews ca deciziile din Senat nu sunt luate la nivel individual, acestea avand caracter colectiv.

Si Colegiul Medicilor Romania, al carui presedinte este tot Vasile Astarastoae, a respins solicitarea Ministerului Sanatatii de a aplica decizia Inaltei Curti motivand, intr-un comunicat remis HotNews, ca Vasile Astarastoae “nu a fost condamnat, ci a pierdut procesul pe contencios administrativ prin care a contestat raportul ANI”. Interesant este ca statutul Colegiului Medicilor din Romania prevede posibilitatea demiterii unui membru din conducere daca acesta a absentat nemotivat de doua ori intr-un an de la sedintele adunarii generale a Colegiului, dar nu si daca acesta a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

Vasile Astarastoae a semnat din pozitia de rector UMF Iasi si director al Institutului de Medicina Legala din Iasi 10 contracte de munca in care se angaja pe sine si pe fiica sa, Daniela Astarastoae. Valoarea serviciilor prestate de cei doi conform acestor contracte este de aproximativ 50.000 de Euro, bani ce vor trebui returnati in urma deciziei ICCJ. Din echipa proiectului mai facea parte si dr. Dragos Pieptu, prorector la aceeasi universitate. Dragos Pieptu este cel care, in urma cu trei ani, a inceput sa-i injure obscen pe jurnalisti atunci cand i s-au solicitat lamuriri cu privire la acuzatiile aduse.

Conform ultimelor declaratii de avere disponibile, Vasile Astarastoae a castigat de-a lungul anului 2012 un salariu lunar oficial de 7300 Euro. Cateva din declaratiile facute de Vasile Astarastoae, din postura de presedinte al Colegiului Medicilor Romania:

  • Referitor la medicii arestati pentru falsificarea retetelor: “De cel putin cinci ani asistam la o campanie bine dirijata impotriva corpului medical […] in afara de perioada Gheorghiu Dej, cand Stalin incepuse campanie impotriva medicilor, nu am cunoscut asemenea campanie” (in mai 2014).
  • Referitor la spagile din spitale: “Plicul nu este eliminat nicaieri in lume. Vreau sa va spun ca «plicul» se da si in Germania, se da si in Franta, in Japonia nu mai spun, acolo nu exista care sa vina si sa nu dea, pentru ca tine de cultura lor” (in septembrie 2014).
  • Inainte de anuntata greva a medicilor prin care Vasile Astarastoae solicita “ne-negociabil” dublarea salariilor medicilor rezidenti: “Stim că vor fi pierderi si victime deoarece adversarii vor utiliza toate instrumentele si institutiile impotriva noastra. Aceasta va fi ofranda noastra pentru generatiile viitoare. Vom invinge”. Greva nu a mai avut loc, iar salariile rezidentilor au fost crescute cu o suma intre 35 – 50% (in septembrie 2013).

Sursa: hotnews.ro

REFERAT: Toni Greblă a intervenit la șefi ai Societății Naționale a Lignitului Oltenia și ai complexelor Turceni și Rovinari pentru Bîrcină

Judecătorul constituțional Toni Greblă a intervenit “determinant” pe lângă directorii de la Societatea Națională a Lignitului Oltenia (SNLO) și complexele energetice Rovinari și Turceni și la un funcționar din CNADNR, în interesul finului său, Ion Bîrcină, se arată în referatul procurorilor.

Procurorii DNA arată, în referatul prin care cer arestarea și trimiterea în judecată a judecătorului constituțional Toni Greblă, că acesta a intervenit, pentru Ion Bîrcină, în schimbul foloaselor necuvenite primite, la directori ai unor companii de stat din energie, dar și la un funcționar din Compania Națională de Autostrazi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).

“Numitul Toni Greblă, de la nivelul funcției de senator, respectiv judecător la Curtea Constituțională, în baza promisiunii făcute lui Ion Bîrcină, s-a întâlnit cu numiții Marin Condescu (președinte al Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia), Laurențiu Octavian Graure (director Complex Energetic Turceni), Daniel Burlan (director la Societatea Națională a Lignitului Oltenia), Tiberiu Trotea(director Complex Energetic Rovinari), Neaga Narcis (funcționar în cadrul CNADNR), intervenind în mod determinant pe lângă aceștia pentru satisfacerea intereselor economice lui Ion Bîrcină”, se arată în documentul citat.

Tot în referatul procurorilor, se mai arată că Toni Greblă l-ar fi amenințat pe Laurențiu Ciurel, director general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), întrucât nu era de acord cu o compensare propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină, care avea datorii la CEO, Greblă spunându-i că nu îl va uita și că va avea grijă să fie “terminat”.

Procurorii DNA au cerut, marți, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă și trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituțională, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupție.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator (până la data de 18.12.2013, când și-a început mandatul de judecător la CC) și ulterior judecător la CC, a pretins și primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită, întreținerea și asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afișe.

“Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici să îndeplinească și să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ș.a.)”, susțin procurorii anticorupție.

DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetățean turc, Victor Dolghi și Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetățeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

Cei cinci ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federația Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

Marți, procurorii au extins acuzațiile în cazul judecătorului constituțional, acuzându-l și de favorizarea făptuitorului și folosirea în orice mod direct sau indirect de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Potrivit anchetatorilor, Greblă, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Nițescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, “i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru și îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influență pentru a obține aceste informații de la organele judiciare”.

Procurorii mai spun că activitatea “continuă și neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruința infracțională a acestuia în a obține foloase necuvenite din promisiunea traficării influenței pe lângă diferiți funcționari publici în favoarea intereselor economice ale societăților economice controlate de Bîrcină Ion și prin efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția”. Procurorii susțin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar și peste obligația de a depune “o declarație de avere și de interese conformă cu realitatea”.

Acuzațiile i-au fost aduse la cunoștință lui Greblă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcția Națională Anticorupție. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituțională.

Sursa: mediafax.ro

Adrian Sârbu a fost reținut pentru 24 de ore: “Cazul MEDIAFAX, fabricat la comanda lui Pontaghiță”

Adrian Sârbu a fost reținut, luni seară, pentru 24 de ore, de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Adrian Sârbu s-a aflat, luni după-amiază, la Parchetul General, pentru audieri.

Adrian Sârbu este acționar majoritar al Mediafax Group.

  • Adrian Sârbu: Cazul MEDIAFAX,  fabricat la comanda lui Pontaghiță

Adrian Sârbu, reținut luni seară pentru 24 de ore de Parchetul ICCJ, afirmă că dosarul MEDIAFAX are ca scop distrugerea instituțiilor media pe care le-a construit în ultimii 25 de ani.

Redăm integral declarația lui Adrian Sârbu:

“Cazul Mediafax – Adrian Sârbu, fabricat la comanda lui Pontaghiță și a camarilei lor, are drept scop distrugerea Mediafax, Gândul, Ziarul Financiar, instituții media  pe care le-am construit în ultimii 25 de ani și pe care le-am menținut independente politic.

Scenariul pe care il execută procurorii, inspectorii DGAF, ANAF și polițiștii de urmărire penală, toți sprijiniți copios de SRI, urmăreste punerea sub urmărire penală a unor persoane din managementul companiilor mele sub învinuiri neprobate, arestarea și forțarea lor sub șantajul menținerii în arest pentru a mă denunța drept marele instigator la evaziune fiscală și spălare de bani al României, așa cum Ponta a indicat în ieșirile lui publice încă de acum 1 an. În plan public, informații din dosar sunt transmise diverselor oficine de propaganda Pontaghiță cunoscute sau acoperite, pentru a forța decizia judecătorilor care trebuie să aprobe mandatul.

Un caz tipic de terorism de stat asupra unor instituții media împinse spre lichidare sau vânzare către grupuri de interese politice, caz prezentat publicului drept o glorioasă acțiune anti-evaziune și spălare de bani.

În aceste circumstanțe, singura mea apărare este evidența bunului simț:

În ultimii 25 de ani, am avut șansa, puterea și talentul de a construi instituții private de statură publică, PRO TV, CME, Mediapro, Mediafax, etc, care au angajat zeci de mii de români, oferindu-le oportunitatea unei cariere. Am respectat legile acestei țări, am promovat principii stricte de guvernanță corporatistă și nu am încurajat niciodată spiritul infracțional în companiile mele. Am creat generații de profesioniști. Am lucrat simultan cu sute de manageri, delegând, împărțind cu ei ideile mele și ceea ce am câștigat. Am fost singurul român care a avansat în poziția de CEO al unei companii publice americane. Am creat sute de milioane de dolari valoare pentru acționarii mei și pentru mine. Companiile aflate sub controlul sau managementul meu au plătit numai în ultimii zece ani sute de milioane de euro taxe către statul român.

Faptul că am ajuns obiectul defăimării unor impostori îmbătați de putere nu mă emoționează. Cred cu tărie în statul de drept, în libertatea presei, în dreptul fiecărui om de a fi apărat de lege, dar și în obligația fiecăruia de a se supune legilor acestei țări. Începând cu mine. Preocuparea mea astăzi este în primul rând menținerea în activitate a companiei Mediafax și asigurarea unor condiții decente de muncă pentru oamenii aflați sub o nedreaptă presiune financiară și psihică în această campanie de represalii”.

Rudel Obreja, REȚINUT de procurorii DNA: “Este o înscenare, un dosar fabricat, au pus un moldovean să spună că mi-ar fi dat bani”

Fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja a fost reținut, luni, de procurorii DNA, în dosarul “Gala Bute”, pentru spălare de bani, evaziune fiscală și complicitate la abuz în serviciu.

Avocatul lui Rudel Obreja, Cătălin Dancu, a declarat, la ieșirea din sediul DNA, că clientul său a fost reținut pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat marți la instanța supremă cu propunere de arestare preventivă.

Dancu a precizat că Obreja a dat o declarație amplă în fața anchetatorilor în care a respins acuzațiile ce i-au fost aduse, și anume cele de spălare de bani, evaziune fiscală și complicitate la abuz în serviciu.

Avocatul a mai spus că, din punctul său de vedere, faptele lui Obreja nu au nicio legătură cu Elena Udrea sau senatorul Ion Ariton și că este posibil ca și fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, să fie chemat la audieri.

Fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja a declarat la ieșirea din sediul DNA că dosarul este unul fabricat și o înscenare și că anchetatorii ar fi pus “un moldovean” să spună că i-ar fi dat bani.

“Este o înscenare. Acesta este un dosar fabricat. Au găsit și ei un moldovean pe care l-au pus să zică că mi-a dat bani”, a strigat Rudel Obreja, în timp ce era dus cu cătușe la mâini din sediul DNA în mașina cu care urma să fie transportat la arest.

Întrebat de jurnaliști ce sumă se presupune că ar fi primit, Obreja a spus doar “Știu ei” și a urcat în mașină.

Procurorii DNA au făcut luni 18 percheziții în București și județele Ilfov, Prahova, Hunedoara și Gorj, la sediile mai multor firme și la persoane suspectate de fapte de corupție, în dosarul “Gala Bute”. Nouă persoane au fost duse la audieri la sediul central al DNA, printre care primarul din Lupeni – Hunedoara, Cornel Resmeriță, la Ștefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea în perioada în care aceasta a fost ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, la Gheorghe Nastasia, fost secretarul general al MDRT, și la omul de afaceri Adrian Gărdean, care controlează SC Termogaz Company SA.

DNA a cerut aviz de la Parlament pentru urmărirea penală a deputatului Elena Udrea și senatorului Ion Ariton, fost ministru al Economiei, în dosarul “Gala Bute”, în care sunt suspectați de fapte de corupție.

“Faptele au legătură cu atribuirea și folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului în perioada 2010 – 2012”, potrivit DNA.

Potrivit procurorilor, Elena Udrea a luat decizia organizării Galei Bute, în urma unor discuții cu Rudel Obreja și le-a cerut subordonaților săi de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului să găsească soluții de încheiere a contractului privind finanțarea evenimentului, urmărind obținerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este suspectat că a determinat reprezentanții a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Oreja.

Primarul orașului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriță (PSD), a fost ridicat, luni la prânz, de către anchetatori, pentru a fi dus la audieri la sediul DNA, după ce la locuința sa au avut loc percheziții. Anchetatorii au ridicat din locuința primarului o serie de documente.

Surse judiciare afirmă că la Lupeni au fost făcute percheziții și la casa șefului Biroului de Achiziții Publice din cadrul Primăriei, Cristian Condoiu, care ar fi sprijinit atribuirea unui contract către firma Termogaz din Hațeg, contract care, potrivit primelor informații, se referă la asigurarea energiei electrice în stațiunea montană Straja și care datează din decembrie 2011.

Termogaz Company din Hațeg este societatea care a câștigat proiectul de modernizarea a stațiunii Straja, printre acționarii acesteia fiind Miron Gărdean, fratele lui Adrian Gărdean, cu 44 %, și Miron Lupulescu, cu 1%. Sursele menționate mai spun că Miron Lupulescu este, de altfel, cel care a semnat o notă de fundamentare prezentată la Primăria Lupeni în baza căreia se arăta necesitatea achiziționării de lucrări suplimentare pentru alimentarea cu energie electrică a stațiunii.

În dosarul “Gala Bute”, prin rechizitoriului din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a fostului președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja, pentru fapte corupție, precum și scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, față de reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naționale și ai Federației Române de Box implicați în săvârșirea faptelor din acest dosar.

În decembrie 2013, procurorul șef adjunct al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privința soluției de neurmărire dispuse cu privire la funcționarii implicați, dar și a calificării faptelor reținute în sarcina lui Obreja.

Sursa: mediafax.ro

Elena Udrea anuntat ca a depus la DNA un denunt impotriva sefului SRI, Florian Coldea: Coldea i-a cerut lui Dorin Cocos sa-i dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghita pentru RTV

Elena Udrea a anuntat vineri, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca a depus un denunt la DNA impotriva lui Florian Coldea (director interimar SRI). Udrea il acuza pe Coldea ca ar fi instrumentat campania impotriva sa si il acuza ca i-ar fi cerut fostului sau sot, Dorin Cocos, sa ii dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghita pentru a-i sustine televiziunea Romania TV. Udrea sustine ca banii au fost dati de Dorin Cocos prin intermediul fiului sau, Alin Cocos. (ERATA: In textul initial se arata ca Elena Udrea a depus denunt si pe numele Laurei Codruta Kovesi, dar informatia a fost imprecisa: denuntul e doar pe numele lui Florian Coldea, Udrea a spus ca a mentionat-o si pe Kovesi, fara a elabora in ce context a mentionat-o). A fost o eroare redactionala, a fost remediata – nred.)

  • DNA a inceput joi urmarirea penala in cazul Elenei Udrea pentru spalare de bani si fals in declaratii de avere, dosar desprins din dosarul Microsoft. DNA o acuza pe Elena Udrea ca a stiut ca sotul sau de la acel moment, Dorin Cocos, ar fi obtinut sume de bani din traficul de influenta realizat in dosarul Microsoft, bani de care ar fi beneficiat si fostul ministru al dezvoltarii.
  • In interviul HotNews.ro, Elena Udrea a facut acuzatii grave la adresa lui Florian Coldea si Sebastian Ghita. Udrea a mai  sustinut ca ar fi facut lobby la premierul Victor Ponta pentru numirea Laurei Codruta Kovesi Intrebata care sunt dovezile pe care isi bazeaza denuntul la DNA, Elena Udrea a spus ca e vorba despre declaratiile lui Dorin Cocos, Gheorghe Stefan (Pinalti) – ambii urmariti penal in dosarul Microsoft si aflati in arest preventiv, ale lui Culita Tarata (fostul sef al CJ Neamt, acum decedat) si pe informatii de la Sebastian Ghita.
  • Elena Udrea a mai spus ca Tarata i-ar fi spus ca “duce bani la SRI” pentru plata catre o companie de realizare a sondajelor de opinie, fara sa spuna numele casei de sondaje.

Vezi mai jos declaratiile VIDEO ale Elenei Udrea (fragmente din interviul integral):

  • Nota Redactiei: Interviul a fost inregistrat vineri, 30 ianuarie, incepand cu ora 13.30

Rep: Care este versiunea dvs. despre dosarul  ceea ce se intampla azi?
Elena Udrea: Incep prin a spune un lucru pe care l-am tot spus in ultima vreme, si anume ca nici intr-un caz eu, care 10 ani de zile am luptat pentru justitie puternica, independenta, am fost in tabara celor care au sustinut justitia, nu o sa contest dreptul procurorilor, judecatorilor de a cerceta, de anacheta, de a aresta, nici intr-un caz. Problema este ca intr-o tara in care aproape oricine, aproape oricine poate fi gasit vinovat de ceva – de la seful statului, pana la cetateanul care a dat un borcan de miere si 100 de euro ca sa primeasca o pensionare anticipata parca, un caz real – puterea de a decide pe cine acuzi si cand acuzi, atunci cand este exercitata in scopul unor interese personale, private, oculte este un pericol pentru democratie si pentru statul de drept.

Dan Tapalaga: Fiti un pic mai explicita. La ce va referiti?
Elena Udrea: Dau un exemplu, acest dosar Microsoft, dar si multe alte dosare care apar in aceste zile si toate se concentreaza pe doar cateva persoane. Toate graviteaza in jurul meu si am spus lucrul acesta, ca cel putin din dezbaterea mediatica care se duce legat de cazurile anchetate de procurori rezulta ca o singura persoana este de interes sa fie dezbatuta, sa fie implicata: Elena Udrea.

Dan Tapalaga: Nu e adevarat asta. Acest dosar, cand a izbucnit in spatiul public, a izbucnit fiind mentionate o serie de nume ale unor lideri PSD in primul rand.
Elena Udrea: Care nu s-au mai auzit dupa aceea.

Dan Tapalaga: S-au auzit pe rand si de liderii PSD, si de liderii PDL, si astazi si de dvs.
Elena Udrea: Da.

Dan Tapalaga: Au fost pusi sub acuzare o multime de lideri PSD.
Elena Udrea: Dar ati mai auzit ceva de dl Nica, de dl Ponta?

Dan Tapalaga: Asta e problema presei cum trateaza aceste subiecte…
Elena Udrea: Da, asta spun si eu.

Dan Tapalaga: si la vremea respectiva ei au fost in prim-plan, asa cum dumneavoastra sunteti astazi in prim-plan.
Elena Udrea: Nu, nu, nu. Eu sunt in prim-plan de la inceputul-inceputului. De la momentul la care a aparut acest dosar si a aparut numele fostului meu sot, chiar daca pana ieri nu exista nicio acuzatie oficiala la adresa mea, subiectul a fost Elena Udrea. Toate documentele aparute pe surse se refereau la Elena Udrea. Toate dezbaterile, intr-o anumite parte a presei, erau despre Elena Udrea. De aceea am si iesit public sa spun ca nu mi se pare normal in momentul in care in acest dosar, spre exemplu, sunt numite, sunt pomenite de martori nume mari de lideri politici, cum ar fi Victor Ponta, dl Vasile Blaga, asta de catre martorul care l-a pomenit si pe Dorin Cocos. Tot acel martor a spus ca i-a dat bani lui Vasile Blaga.

Dan Tapalaga: Cine a spus asta?
Elena Udrea: Domnul Florin… sau… cel de la… partenerul lui Pescariu…

Cristian Pantazi: Florica de la Fujitsu Siemens?
Elena Udrea: Florica, da.

Dan Tapalaga: Ati vazut dumneavoastra aceasta declaratie in dosar?
Elena Udrea: Sigur ca da. Dar a aparut la televizor. In campanie a aparut pentru 2 ore, in scurt, la televiziunea domnului Ghita, a aparut acest document. Ulterior a fost retras. La intrebarea pe care am pus-o: De ce nu s-a dezbatut la fel de intens documentul in care a aparut numele dlui Vasile Blaga, asa cum s-a dezbatut in continuu in campania in care candidam la prezidentiale implicarea fostului meu sot in acest dosar? raspunsul lui Sebastian Ghita a fost: Pentru ca generalul Coldea, de la SRI, i-a cerut sa retraga acest document.

Dan Tapalaga: Aveti probe cand spuneti asta?
Elena Udrea: Va spun ce mi-a spus Sebastian Ghita. Intrebati-l sa vedem daca recunoaste sau nu.

Dan Tapalaga: Deci Sebastian Ghita v-a spus. Cand?
Elena Udrea: In timpul campaniei, candva, cand i-am reprosat faptul ca la televiziunea lui, la RTV – sigur, o televiziune facuta cu acordul SRI-ului.

Dan Tapalaga: De unde stiti asta?
Elena Udrea: De la momentul la care s-a intamplat, in 2011. Dar o sa ajungem acolo. La televiziunea lui, pret de 2 ore maxim a iesit acel document si s-a dezbatut implicarea dlui Vasile Blaga. Acolo se spunea ca a primit o suma de bani de la Claudiu Florica, lucru care s-a intamplat timp de 2 ore, dupa care a disparut cu totul din dezbaterea publica. Evident ca am tras atunci concluzia, si o sa vedeti pe parcursul interviului de ce, ca nu era niciun interes ca cei din tabara dlui Iohannis in vreo cauza penala. In schimb, am fost implicata eu, desi nu aveam o implicare oficiala in acest atac legat de aspecte penale si apoi, desigur, si celebrele fotografii si arestarea fostului sot cu 2 saptamani inainte de votul primului tur, samd. Ma intors si spun ca este firesc, este normala actiunea justitiei. Justitia trebuie sa functioneze. Insa justitia de asemenea trebuie sa se bazeze pe lege. O justitie care nu se face cu legea in fata poate sa fie la fel de periculoasa ca o lipsa de justitie.

Cristian Pantazi: Dar de ce spuneti ca ati fi tinta acestei vanatori, cand toata presa, toti constatam ca punerea dvs. sub acuzare s-a intamplat ieri, deci dupa ce s-a incheiat campania electorala, dupa ce Traian Basescu a plecat de la Cotroceni, Victor Ponta a pierdut alegerile, dvs. ati pierdut alegerile, PMP e in pragul dezintegrarii si ca o miza politica dvs nu mai reprezentati o miza ca anul trecut? Deci cine si de ce v-ar vana?
Elena Udrea: Dar eram asa o miza mare in campanie? Vi se parea ca eram pe cale sa castig alegerile? Acelasi lucru pe care il reprezentam in campanie. Punand niste lucruri cap la cap, am inteles de unde a venit parte din atacurile cel putin din ultimii ani la adresa mea, atacuri care sunau cam asa: Traian Basescu sa se lase de Elena Udrea, pentru ca ii face foarte mult rau. Si nu vorbesc de cei care poate chiar li s-a parut, cum ar fi dl. Tapalaga, reala aceasta teorie. Vorbesc de cei care au actionat in baza unei teorii a altcuiva. Sunt oameni pe care daca ii urmarim, si vorbesc aici de oameni din presa, pe care daca ii urmarim ce puncte de vedere au, constatam cu usurinta – si daca vedem cum sunt finantati – constatam cu usurinta ca ei de fapt sunt purtatorii de idei, de mesaje, ai unor institutii sau ai unor oameni din institutii. Spre exemplu, sunt purtatori de mesaje ai SRI-ului, asta este clar. Asa cum dna Sorina Matei, spre exemplu, este evident purtatoarea de cuvant a dnei Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Aici eu as spune ca e o sustinatoare a luptei anticoruptie, si nu o purtatoare de cuvant a dnei Kovesi. Sustine lupta anticoruptie dna Matei, ca multi alti ziaristi, inclusiv noi, inclusiv cei de la Revista 22 si multi altii.
Elena Udrea: Asta este. Dar dvs. nu cred ca sunteti platiti din banii lui Nicolae Dumtriu.

Cristian Pantazi: Cu siguranta nu suntem platiti.
Elena Udrea: Nu sunteti, in regula.

Dan Tapalaga: Dar ce vreti sa spuneti cu asta?
Elena Udrea: Pai, daca vrei intr-adevar sa spui ca slujesti un principiu pana la capat, atunci este foarte greu sa imi spui ca esti un om care slujeste justitia pana la capat, cata vreme primesti salariu de la un om care este cercetat intr-o cauza penala – eu n-am nimic, Doamne fereste, Nicolae Dumitru este si amicul meu, dar este un om care a fost arestat in cauza Microsoft si despre care, spre exemplu, la dna Sorina Matei nu am auzit un cuvant.

Cristian Pantazi: Mi-e greu sa inteleg tot rationamentul, avand in vedere ca dvs. ati facut chiar afaceri sau ati infiintat o firma cu dl Niro. V-as propune sa ne intoarcem la miza dosarului si care inteleg ca ar fi Traian Basescu, din ce spuneti dvs.
Elena Udrea: Acest dosar este un dosar foarte mare, foarte amplu.

Cristian Pantazi: Si care e miza? E vorba de Traian Basescu?
Elena Udrea: Pai el este un dosar real. Nu, nu spun asta, nu. Este vorba de un dosar foarte real. Adica acolo, intr-adevar, cand a pornit, acest dosar a pornit cu descrierea ca este cel mai mare dosar de coruptie in care sunt implicati 9 ministri, in care valoarea acestor contracte ar fi de 1 miliard de euro, in care spagile care s-ar fi dat ar fi intre 60 si 100 de milioane si in care mai sunt implicati zeci de oameni de afaceri. Am avut o singura arestare, atunci, in campanie, cei 4, printre care si fostul sot, dl Nicolae Dumitru, Pinalti si Gabriel Sandu. In rest, aproape toata lumea este ok. Adica dl Victor Ponta, despre care Claudiu Florica a spus ca a primit foloase pentru a interveni in acest dosar, este ok. Alte nume cele pomenite acolo, Tariceanu, Adrian Nastase, Tanasescu…

Cristian Pantazi: Dar el este urmarit penal, si fiul sau, din cate tin minte.
Dan Tapalaga: Da, sunt urmariti penal. Sunt o multime de lideri PSD urmariti penal acolo.
Elena Udrea: Dar nu sunt arestati. Deci toata lumea este libera.

Dan Tapalaga: Un dosar penal, cum bine stiti, individualizeaza situatii, fapte, samd. Adica nu pot fi toti arestati penal sau toti arestati preventiv. Si dosarul e cam la inceput, din cate stiti.
Elena Udrea: Cei care chiar presupunem noi ca au savarsit faptele, aceia sigur, sau cei care au venit, care au initiat tot aceste demers de afaceri, aceia sunt sigur liberi. Nu mai spun ca oameni politici importanti, care sunt…

Dan Tapalaga: Inca o data, dna Udrea, acest dosar, cum stiti, este intr-o faza incipienta, inca. Nu s-au terminat comisii rogatorii cu alte tari din UE samd. Adica trageti concluzii mult prea rapide intr-un dosar care este abia la inceput.
Elena Udrea: Bun, este la inceput, insa este o realitate ce va spun eu. Ca din zecile de persoane implicate, unii direct – cei care fie au facut contractele, fie sunt cei care au venit cu afacerea – la final mai sunt 2 asa-zisi intermediari arestati in aceasta cauza si eu, acuzata…

Dan Tapalaga: Tocmai va spuneam ca nu este niciun final in acest doar.
Elena Udrea: la final, astazi. Si eu, acuzata ca nu am stiut, ca trebuia sa stiu, sa presupun ca o parte din banii pe care sotul meu ii folosea in afaceri ar fi provenit din actiuni prin care a incalcat legea. Nici asta, deci Doamne fereste, procurorii au fost foarte ok, inteleg dreptul lor de a suspecta faptul ca eu as fi stiut, insa nici nu poate fi o certitudine ca orice nevasta stie cum isi face afacere sotul ei. Trec peste faptul ca intamplator eram o nevasta cu o ocupatie foarte precisa si foarte solicitanta.

Cristian Pantazi: Inainte sa trecem la realitatea relatiei din cuplul dvs, care e teoria dvs. legata de modul in care ati fost implicata? Care e adevarul dvs?
Elena Udrea: Incepusem prin a va spune ca intr-o tara in care pe oricine aproape ai putea sa acuzi in orice moment, cel care are catusele este si cel care conduce Romania. Ganditi-va cine ar avea curaj sa se opuna sau care dintre oamenii politici ii vedeti ca au curaj sa abordeze frontal acest subiect al finantarii partidelor politice sau al finantarii campaniilor electorale? Nimeni, toata lumea se ascunde, desi stim cu totii ca in mare parte exact asa procedeaza oricine candideaza si asa procedeaza orice partid. Care politician il vedeti in comisia de supraveghere a serviciilor secrete capabil sa initieze cu adevarat un control asupra activitatii acestor servicii, cand aproape toti de acolo oameni politici pot fi, ca dl. Grebla, chemati a doua zi la parchet.

Dan Tapalaga: Mai clar, daca puteti. Ce sustineti?
Elena Udrea: Adica eu spun ca cel care detine secretele tuturor – si toti avem secrete, mai ales cei din presa, din politica. Ale noastre sunt interesante.

Cristian Pantazi: E SRI sau DNA?
Elena Udrea: si cel care are cheia asupra acuzarii cuiva este si cel care poate determina anumite comportamente la nivelul politicenilor, la nivelul presei sau chiar la nivelul magistratilor.

Cristian Pantazi: Dar despre cine e vorba?
Dan Tapalaga: Vorbiti in clar!

Elena Udrea: Evident ca vorbim in clar. In spatele unui plan pe care eu il vad foarte bine asezat si care este pus in practica de ceva timp, pas cu pas, si ce-am aici sunt lucruri pe care de luni de zile eu le scriu… si constatand toate acestea, se afla un om care detine in acest moment toate aceste secrete, pentru ca le are de la mii de oameni, de ofiteri care le aduna. Este seful actual al Serviciului Roman de Informatii, este dl Florin Coldea. Deci dl Coldea este cel care, in acest moment, detine aceasta putere, pentru ca pe de o parte detine toate secretele, este depozitarul tuturor secretelor tuturor, pe de alta parte are o foarte buna relatie cu dna Kovesi. Si va spun eu, care am intervenit in numirea dnei Kovesi in functia de procuror DNA…

Dan Tapalaga: In ce sens ati intervenit?
Elena Udrea: In sensul in care dl Victor Ponta nu era de acord sa se faca numirile procurorilor si numirea dnei Kovesi, era singurul nume de interes, care il interesa pe presedintele Traian Basescu. Singurul nume care interesa era Codruta Kovesi; fusese o propunere a domnului Coldea, doamna Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Cum adica a fost o propunere a domnului Coldea?
Elena Udrea: Adica dl Traian Basescu evident ca o sustinea pe Codruta Kovesi, dar ea era plecata intre timp din tara.

Cristian Pantazi: Era la Bruxelles, trimisa a Guvernului.
Elena Udrea: Da. Si cel care a propus revenirea dansei a fost dl Coldea.

Dan Tapalaga: De unde ati scos informatia asta, cine v-a spus asta?
Elena Udrea: La acel moment, aceasta discutie – dar, inca o data spun, a fost un nume pe care si-l dorea si presedintele foarte mult, dar ideea ca dansa sa se intoarca de acolo a venit de la Florin Coldea.

Dan Tapalaga: Pai adineauri ati spus ca dvs. ati sustinut-o.
Elena Udrea: Nu, eu am spus ca eu am fost cea care a discutat cu dl Victor Ponta numirea dnei Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Pai, stati putin. Ori Traian Basescu a sustinut-o, ori dvs, ori Florian Coldea, ca nu se mai intelege nimic in clipa asta?
Elena Udrea: Am spus ca propunerea ca dansa sa se intoarca de la Bruxelles a venit de la dl Coldea. Traian Basescu si-a dorit foarte mult ca Codruta Kovesi sa fie procuror DNA, dar Victor Ponta nu dorea acest lucru.

Dan Tapalaga: Dar cine v-a spus toate astea?
Elena Udrea: Pai, faptul ca Victor Ponta nu dorea era evident si stiam de la presedinte. Dar era evident, pentru ca spunea pe toate partile ca nu doreste. Iar eu am fost cea care a mers la Victor Ponta sa discut tocmai numirea Codrutei Kovesi in functie.

Dan Tapalaga: Cand?
Elena Udrea: Intr-o seara, in 2013, la biroul dlui Victor Ponta, pe care il are in blocul in care locuieste. Am discutat atunci cu dl. Ponta si unul din argumentele pe care le avea, obiectiile pe care le avea era tocmai faptul ca era extrem de apropiata sau ca ar fi fost extrem… ar fi ascultat foarte mult de SRI. Acesta era unul din argumentele pentru care Victor Ponta se opunea numirii. Unul din ele.

Dan Tapalaga: Dar ne puteti spune in calitate de ce ati facut aceasta interventie la dl. Ponta?
Elena Udrea: In calitate de persoana care, la momentul acela, putea sa discute cu el. Ceea ce n-ar fi facut, spre exemplu, nici presedintele.

Cristian Pantazi: V-a cerut presedintele, v-a rugat sa faceti aceste diligente, aceasta discutie cu Victor Ponta?
Elena Udrea: Nu.

Cristian Pantazi: A fost initiativa proprie?
Elena Udrea: A fost initiativa mea. A fost initiativa mea.

Cristian Pantazi: De unde stiati de discutiile de la Cotroceni?
Elena Udrea: Din discutiile presedintelui, din ce era public. Era un conflict, nu se mai numeau procurorii, iar Traian Basescu nu voia sa renunte la Codruta Kovesi sub nicio forma – aici era cuiul lui Pepelea, daca va amintiti – si in acest context mi-am asumat sa discut eu cu Victor Ponta deblocarea situatiei.

Cristian Pantazi: Ati discutat cu Victor Ponta si cu Traian Basescu, in acel context, si despre Alina Bica la DIICOT?
Elena Udrea: Nu. Propunerea Alina Bica nu era atat de importanta, era o propunere pe lista. Mai important era procurorul general, atunci. Insa, asa cum a spus si presedintele, fata de dorinta de a avea-o pe Codruta Kovesi la DNA, procurorul general a fost cel pe care l-a propus, pentru ca asta spune legea. Deci este printr-o negociere si o intelegere intre presedinte si prim-ministru. Si atunci procurorul general a fost numit domnul care este si astazi, nu ii retin numele.

Cristian Pantazi: M-as intoarce la dl Coldea, despre care spuneati ca el controleaza toata situatia, ca el este cel care are interesul sa va puna in aceasta numire proasta. Aveti vreo proba?
Elena Udrea: Pai, o multime de lucruri pe care o sa vi le spun. Cumva o sa incep cu ceva ce pentru mine a reprezentat o luminare asupra a ceea ce mi se intampla. La o cafea cu dl Sebastian Ghita, undeva in vara trecuta, va spun si unde: la cafeneaua Sofa de pe Barbu Vacarescu, dl Sebastian Ghita – un apropiat al SRI-ului si o persoana care se vede des cu dl Florian Coldea – mi-a spus ca dl Coldea ma uraste. Am intrebat de ce, si mi-a spus un lucru pe care eu apoi l-am spus public – dar bineinteles nu am citat, la vremea aceea: pentru ca am fost permanent o sursa alternativa de informatii la presedinte. Presedintele Romaniei este nu cel mai informat om. De regula, este cel mai dezinformat om, pentru ca el primeste informatii pe niste cai simple. Bine, de pe internet daca sta sa le citeasca sau de la televizor sau informatii pe care le ia oficial de la institutii. Evident ca atunci cand cineva, care este relativ bine conectat la presa, la toata zona de presa, la zona politica, la tot mediul de afaceri, o astfel de persoana are acces la presedinte si poate sa ii spuna niste lucruri – si o sa va dau exemple in interviu – evident ca devine o persoana neplacuta sefilor de servicii. Asa mi-a explicat Sebastian Ghita faptul ca dl Coldea m-ar uri. Eu nu am urat niciodata pe nimeni. Pornind de la acest moment…

Dan Tapalaga: L-ati crezut pe cuvant pe Sebastian Ghita? Pentru ca relatia dvs mi-e putin neclara, si anume acum ii reprosati ca a facut un control de facto din pozitia de parlamentar si ca nu si-a facut treaba, pe de alta parte n-aveati o problema sa va intalniti cu el pe Barbu Vacarescu.
Elena Udrea: Nu. Dar n-are nicio legatura. Si dvs. ma criticati si nu am o problema sa va dau interviul aici. Deci nu are nicio legatura, lucrurile sunt adevarate si intr-un fel, si in alt fel.

Dan Tapalaga: Si cat de apropiata era relatia cu Ghita, astfel incat dl Ghita v-ar fi facut asemenea confidente – ce vorbea dansul cu domnul Coldea?
Elena Udrea: Mi-a facut multe alte confidente. Multe altele.

Dan Tapalaga: Ca de exemplu?
Elena Udrea: Nu stiu, spre exemplu l-am intrebat…

Dan Tapalaga: Dar in virtutea carei relatii, ca nu intelegem?
Elena Udrea: Pur si simplu. Nici nu stiu sa va spun. Nu am o relatie atat de apropiata cu dl Ghita, incat sa ne consideram prieteni. Ca dovada,  cred ca sunt cel mai atacat personaj, dupa Traian Basescu, la televiziunea lui, si am mai spus lucrul acesta. Nu stiu. Dl Ghita oscila, probabil, intre nevoia de a sta mai aproape, cateodata, de Basescu, altadata i se parea ca e mai rentabil sa stea aproape de Victor Ponta, habar n-am. Astea-s motivele lui. Eu va reproduc ce mi-a spus el.

Dan Tapalaga: Revin putin la episodul intalnirii cu premierul Victor Ponta, daca el a avut loc, in 2013 ati spus.
Elena Udrea: Da. Cand s-a facut numirea.

Dan Tapalaga: Pai nu erati inamici, pe vremea aia, in opozitie? Ca am vazut niste schimburi de replici extrem de dure.
Elena Udrea: Eu sunt chiar cea care chiar a facut opozitie.

Dan Tapalaga: Cum? Intalnindu-va cu Victor Ponta?
Elena Udrea: Da’ n-are legatura. Faptul ca eu ma cunosc cu dvs, daca ies de aici si spun ceea ce cred despre dvs, si spun sincer, n-are legatura lucrul acesta. Adica eu pot sa cred niste lucruri despre un om si, in acelasi timp, legat de alt subiect sa stau de vorba cu el.

Dan Tapalaga: Dar ati spus ca erati printre putinii oameni care avea acces la Victor Ponta.
Elena Udrea: Din apropierea lui Traian Basescu.

Dan Tapalaga: In virtutea caror relatii?
Elena Udrea: Sunt vechi, de cand lumea…

Dan Tapalaga: Faptul ca a fost avocatul dvs la firme sau de cand?
Elena Udrea: Nu. El nu a fost avocatul meu, v-am mai spus si este minor subiectul fata de ce se intampla, credeti-ma. Avocatul meu nu a fost niciodata. Daca a fost avocatul lui Dorin Cocos, sigur, parerea mea v-am mai spus, cred ca si-a luat un avocat prost.

Dan Tapalaga: Victor Ponta, mi-aduc bine aminte, a declarat public ca numirea Laurei Codruta Kovesi a fost propunerea lui. Este o declaratie publica, data intr-un interviu pentru Evenimentul Zilei, daca nu ma insel acum vreo jumatate de an.
Elena Udrea:
Da. A fost propunerea lui, dupa ce a primit-o de la Traian Basescu. El si-a asumat toate propunerile. Eu va spun cum stau lucrurile si va spun care era argumentul principal pentru care nu voia numirea.

Dan Tapalaga: Ori de la Traian Basescu, ori de la Florian Coldea? Iarasi va trebui sa va hotarati.
Elena Udrea:
Eu cred ca am lamurit-o.

Dan Tapalaga: Nu, deloc!
Elena Udrea:
Oficial, propunerea a facut-o presedintele Romaniei, pentru ca in mod constitutional numirea procurorilor se face intre presedinte si premier – asta este legea, astazi. Ideea ca dna Kovesi sa se intoarca de la Bruxelles a fost ideea dlui Coldea.

Dan Tapalaga: Dar ce vreti sa spuneti cu asta, ca a fost ideea dlui Coldea?
Elena Udrea:
Nimic. Decat sa arat faptul ca exista un parteneriat intre dl Coldea si dna Kovesi, care…

Dan Tapalaga: Institutional.
Elena Udrea:
… la nivel institutional, de foarte multe ori l-am vazut materializandu-se in acele referiri: Caz rezolvat cu sprijinul SRI. Care nu mai apar de cand Traian Basescu a remarcat ca nu este normal sa apara permanent.

Dan Tapalaga: Chiar in cazul dvs. a aparut aceasta mentiune.
Elena Udrea:
Nu mai stiu.

Cristian Pantazi: Si la comunicatele de astazi.
Dan Tapalaga: Aceasta mentiune a aparut inclusiv in punerea sub acuzare in ce va priveste.

Elena Udrea: Aha. Bun. Deci, dupa ce a aparut presedintele la momentul acela si a spus ca nu este normal, pentru ca foarte multi oameni de afaceri au inteles mesajul ca cei care detin toate informatiile sunt cei de la SRI, avand in vedere ca DNA-ul lucreaza cu informatii de la SRI, si ca urmare au incercat – si asta va spun eu – au incercat sa isi gaseasca intrare la SRI, deci dupa ce a fost aceasta remarca a domnului presedinte, imi amintesc ca o vreme nu a mai aparut. Daca acum spuneti ca a aparut din nou, nu am remarcat. Daca aceasta colaborare este institutionala, este corecta. Numai ca daca si procurorii, si magistratii sunt oameni, si inca o data, va dau un exemplu celebru: dl judecator Grebla. Si va spun ca este evident ca atunci cand cei de la SRI detin informatii despre toti, inclusiv despre judecatori si procurori, daca relatia dintre SRI si procurori este una prin care, la o adica, SRI-ul poate face presiuni intr-un fel sau in altul asupra magistratilor, atunci iarasi avem de-a face cu un abuz.

Cristian Pantazi: Acuzatia pe care o faceti, fie si in subtext, este extrem de grava. Si anume: ca dosarul dvs…
Elena Udrea: Nu legat de dosarul meu. Nu. Aici era o discutie in general.

Cristian Pantazi: …bun. Ca dosare, in general, sunt facute de DNA la presiunea SRI, care are ceva impotriva dvs.
Elena Udrea: Nu, dar legati de mine. Era o discutie in general. Daca vreti sa ne intoarcem la cazul particular, Microsoft, ne intoarcem acolo.

Cristian Pantazi: Dar eu v-am cerut dvs. probe legate de relatia de adversitate pe care Coldea o are fata de dvs. si mi-ati spus ca acea proba suprema este marturisirea facuta la o cafea de dl Sebastian Ghita.
Elena Udrea: V-am spus ca incep de acolo.

Cristian Pantazi. Bun. Alte probe aveti pentru acest dinte pe care Coldea/SRI il are impotriva dvs?
Elena Udrea: Intrebarea ar fi de ce. Toata lumea s-a intrebat: dar ce sa aiba totusi cu Udrea? Nu era un pericol pentru alegerile de la presedintie, iar acum, asa cum spuneti, ma si retrag din fruntea partidului, nu tin sa reprezint neaparat acum o pozitie in politica romaneasca. Eu cred ca planul este acela de a avea puterea totala. Tot asa, ca sa-l citez pe dl Ghita, care mi-a spus la un moment dat din discutiile cu dl Coldea: putere egala cu a sefului statului. Astazi, dl Coldea a ajuns directorul SRI.

Dan Tapalaga: Interimar.
Elena Udrea: Interimar.

Dan Tapalaga: Trebuia, dupa demisia dlui Maior, sa fie numit un sef si, potrivit legii, prim-adjunctul se duce interimar.
Elena Udrea: Da. Deci cred ca toti cei care stiu anumite lucruri, si este o tactica – trebuie sa recunoasteti ca este un comportament des intalnit – toti cei care stiu anumite lucruri sau toti cei care pot fi o piedica trebuie eliminati. Si acum o sa ma intrebati: bine, si ce stiti? Pai, eu stiu foarte multe lucruri, pe care le-am aflat unele din discutiile directe, sa zicem, cu dl Coldea, altele pe care le-am aflat de la persoane care s-au intalnit sau au colaborat in anumite momente cu dl. Coldea.

Cristian Pantazi: Unu: Ce informatii? Doi: Ce faceti cu ele?
Elena Udrea: Pai vi le spun dumneavoastra. Doi: am facut un denunt.

Cristian Pantazi: Denunt la DNA?
Elena Udrea: Da, la DNA.

Dan Tapalaga: Impotriva cui?
Elena Udrea: Un denunt in care spun lucruri despre dl general SRI Florian Coldea si despre… o amintesc pe doamna procuror general DNA Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Ce spuneti acolo?
Elena Udrea: Pai, va spuneam de ce cred eu ca se doreste si s-a dorit din campanie, cu toate armele, scoaterea din politica, de la nivelul care conteaza al politicii, in ceea ce ma priveste. Si, ma rog, este un lucru recurent, de foarte multe ori s-a tot incercat sa fie scoasa Elena Udrea.

Eu cred ca in prima parte, cat exista Traian Basescu, tocmai pentru a elimina, asa cum spunea dl Ghita, o sursa alternativa de informatii, in partea acum a doua cred ca pur si simplu pentru lucrurile pe care le stiu si pe care i le-am spus dlui Coldea in fata. Sau prin dl Maior i le-am transmis.

Dan Tapalaga: Ce anume?
Elena Udrea: Pai, spre exemplu, stiu, in momentul in care a aparut dosarul Microsoft si s-a vehiculat numele fostului sot, eram in plina campanie electorala. A venit, se spunea acolo, numele meu era evident legat de dosar si mai ales se spunea despre un credit pe care sotul – si care este si proba in dosar – fostul sot il luase de la Dinu Pescariu si pe care il declarasem in declaratia de avere. In contextul acesta complex, a venit la mine fostul sot sa ma roage sa ii fixez, sa intermediez o intalnire cu dl Coldea si dl Maior, spunandu-mi ca nu doreste sa ii apeleze direct in situatia data.

Dan Tapalaga: Cum adica sa ii apeleze direct?
Elena Udrea: Nu stiu.

Dan Tapalaga: Avea fostul sot apel direct la Maior si la Coldea?
Elena Udrea: Imediat o sa revin si o sa va spun. Ca nu doreste sa ii apeleze direct pentru ca, ma rog, asa era situatia, insa am intrebat de ce ar face asta, de ce sa vorbeasca, si a spus ca ar dori sa lamureasca acuzatiile din dosar, in conditiile in care mi-a spus ca a facut niste lucruri, la solicitarea dlui Coldea. Lucru care inseamna, si pentru asta sigur este foarte usor de intrebat fostul sot. Eu va declar exact ce mi-a spus.

Dan Tapalaga: Cand se intampla asta?
Elena Udrea: In toamna acestui an. Deci vorbesc de dupa ce a aparut scandalul, inainte sa fie retinut. Mi-a spus, spre exemplu, ca la solicitarea domnului Coldea a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghita, in cash, pentru a-si finanta televiziunea, RTV.

Cristian Pantazi: Cand?
Elena Udrea: Cred ca la inceputul… Ideea era ca mai la inceputul televiziunii, cand s-a rupt RTV-ul de Realitatea si cand dl Ghita inca nu era conectat cu toate cele 10 degete la bugetul de stat. Ulterior am aflat ca banii au fost remisi dlui Ghita de catre Alin Cocos. Mi-a mai spus ca, tot asa, la solicitare, a dus aproximativ la fel, 500.000 de euro, nu-mi mai aduc aminte exact, dar aproximativ la fel, unui institut de sondare a opiniei publice, care facea sondaje din acestea.

Cristian Pantazi: Ce institut, tineti mine?
Dan Tapalaga: Mai exact?

Elena Udrea: Nu, nu tin exact. Dar, daca va fi intrebat, cu siguranta ca-si aminteste el. Sau daca vor fi intrebati, va fi intrebat dl Coldea. Deci astea erau lucrurile pe care mi le-a spus la momentul acela si care, in contextul dat, mi-a explicat ca ar fi vrut sa le discute. Nu s-a intamplat, nici nu am procedat ca atare, ca n-aveam cum, dar in orice caz a si fost retinut preventiv.

REACTIII

SRI, despre Udrea: Serviciul nu se pronunta referitor la declaratiile unor suspecti urmariti penal, cu atat mai putin la situatia unor dosare la care SRI a contribuit. Vom continua sa contribuim la lupta anticoruptie

Serviciul Roman de Informatii nu se pronunta referitor la declaratiile unor suspecti urmariti penal si cu atat mai putin in legatura cu situatia unor dosare penale la a caror initiere si instrumentare a contribuit SRI, a declarat, vineri, purtatorul de cuvant al acestei institutii, Sorin Sava, solicitat de HotNews.ro sa raspunda acuzatiilor aduse de deputatul Elena Udrea sefului  SRI, Florian Coldea.

“Referitor la alegatiile exprimate in spatiul public, cu privire la activitatea SRI si a reprezentantilor acestuia, consecvent principiilor si misiunii profesionale ale serviciului, in concordanta cu atitudinea publica exprimata in ultimii 10 ani, SRI nu se pronunta in legatura cu declaratiile unor suspecti aflati in faza de urmarire penala, cu atat mai putin in legatura cu situatia unor dosare penale la a caror initiere si instrumentare a contribuit”, a declarat, pentru HotNews, purtatorul de cuvant al Serviciului Roman de Informatii.

Sorin Sava subliniaza ca SRI “va desfasura in continuare, cu hotarare”, activitatea prin care contribuie la lupta anticoruptie.

“Nu pot sa nu remarc faptul ca aceste acuzatii defaimatoare la adresa SRI si a reprezentantilor acestuia apar in contextul intensificarii luptei anticoruptie, activitate la care SRI are o contributie majora si decisiva si pe care, alaturi de alte institutii abilitate, o va desfasura in continuare, in limitele si competentele legii, cu hotarare, in tot ceea ce va face”, a mai spus reprezentantul SRI.

Laura Codruta Kovesi pentru HotNews.ro: Nu este prima data cand suspectii din dosare fac afirmatii denigratoare la adresa mea si nu le comentez

Sebastian Ghita: Ma surprind acuzatiile Elenei Udrea / Realitatea TV si Romania TV nu au avut contracte cu Dorin Cocos sau firmele acestuia

Sursa: hotnews.ro

Videanu, Bica, Mihăilescu, Dorin și Alin Cocoș au fost arestați

Adriean Videanu, Dorin și Alin Cocoș, Alina Bica și fostul ei consilier Florentin Mihăilescu au fost arestați, sâmbătă, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia a fost luată în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP al Alinei Bica și nu este definitivă, putând fi contestată la aceeași instanță.

Videanu, Alin Cocoș și Mihăilescu urmează să fie încarcerați, în timp ce Dorin Cocoș și Alina Bica sunt deja în arest în alte două dosare – dosarul Microsoft și respectiv cel al despăgubirii ilegale pentru un teren supraevaluat.

În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracțiuni), abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracțiuni) și favorizarea făptuitorului.

În același dosar, omul de afaceri Dorin Cocoș este urmărit penal pentru trafic de influență și dare de mită, fiul său Alin Cocoș este cercetat pentru dare de mită și trafic de influență, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Potrivit procurorilor în perioada ianuarie 2011-2012, Dorin Cocoș a promis, pretins și primit, de la beneficiarul unor drepturi litigioase suma totală de 16 milioane de euro, în tranșe, în schimbul influenței exercitate asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica și Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea soluționării a două dosare de despăgubire, dintre care unul în care valoarea unui teren în suprafață peste 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei.

Pentru urgentarea soluționării acestui dosar de despăgubire, Cocoș i-a dat Alinei Bica o cotă dintr-un teren situat în localitatea Snagov, județul Ilfov, în suprafață de 4.425 de metri pătrați, potrivit procurorilor.

Totodată, beneficiarul drepturilor litigioase, motivat și de valoarea uriașă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea lui Alin Cocoș de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susținerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În acest demers s-ar fi implicat și Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoș, care a intermediat relația cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire, spun procurorii.

Potrivit unor documente ale DNA privind dosarul disjuns, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârșitul anului trecut, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparținând primei soții a lui Dorin Cocoș, Olguța Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoș și Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

Marți a fost audiată în acest dosar și Olguța Chiriac.

Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanță dată ca procuror-șef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competență, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acțiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.

În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervențiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic național pe segmentul gazelor naturale.

Procurorii DNA mai arată, într-un comunicat emis vineri, că, în cursul anului 2013, după preluarea funcției de procuror-șef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcționeze concluziile și poziția judiciară a DIICOT în fața instanței de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenție.

Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Florentin Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urmă i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile Alinei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani.

Potrivit unor surse, Alina Bica ar fi primit mită de la omul de afaceri Ovidiu Tender, care era judecat în dosarul RAFO-Carom, instrumentat chiar de ea, când era procuror-șef de birou în cadrul DIICOT.

Astfel, Tender ar fi apelat la doi dintre consilierii Alinei Bica, Florentin Mihăilescu și judecătorul Mihail Udroiu, pentru a fi consiliat în sensul formulării unei apărări favorabile în dosarul Carom.

În acest scop, omul de afaceri i-a dat lui Mihăilescu documente din dosar, pe care acesta să le consulte împreună cu Bica. În schimbul ajutorului, Tender le-ar fi dat lui Mihăilescu și Bica un teren, fostul ofițer de Poliție judiciară primind și bani pe card. În cele din urmă, în decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani și patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Ovidiu Tender a făcut vineri un denunț împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o acesteia sub formă de acțiuni, printr-un intermediar care s-ar fi adresat inițial soțului procurorului.

Sursa: mediafax.ro

Alin Cocoș, reținut de procurorii DNA

Alin Cocoș, fiul omului de afaceri Dorin Cocoș, a fost reținut, vineri, de procurorii anticorupție, într-un dosar al Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea pentru un teren supraevaluat.

În acest dosar, procurorii i-au mai reținut, joi și vineri, pe Adriean Videanuși pe un fost consilier al Alinei Bica, Florentin Mihăilescu.

Procurorii vor cere vineri la instanța supremă arestarea preventivă a celor trei, dar și a Alinei Bica, aflată deja în arest în dosarul privind despăgubirea ilegală a unui teren.

Potrivit unui comunicat al DNA, Alin Cocoș este cercetat pentru dare de mită și trafic de influență, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

În cauză, a fost dispusă punerea în mișcare a acțiunii penale și față de Alina Bica, pentru luare de mită (două infracțiuni), abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracțiuni) și favorizarea făptuitorului.

Potrivit anchetatorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, din care a făcut parte printre alții și Alina Bica, a aprobat raportul de evaluare prin care valoarea unui teren în suprafață de 130.535 mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 de lei. Beneficiarul drepturilor litigioase, motivat și de valoarea uriașă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea inculpatului Cocoș Alin de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susținerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În acest demers, s-a implicat și Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoș, care a intermediat relația cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire respectiv, spun procurorii.

În schimbul influenței realizate, Alina Bica a primit o cotă parte, egală cu a lui Mihăilescu, dintr-un teren situat în localitatea Snagov, județul Ilfov, în suprafață de 4.425 metri pătrați, ce aparținea unei rude a lui Alin Cocoș.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

În rechizitoriu procurorilor, este redată declarația unui fost consilier ANRP, care susține că l-a “văzut pe Alin Cocoș în cadrul instituției în biroul lui Diacomatu Sergiu Ionuț (membru în comisie, n.r.), unde stătea cu picioarele pe masă”, precum și faptul că a aflat că Alin Cocoș este beneficiar al unor dosare de despăgubire.

Potrivit unor documente ale DNA, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârșitul anului trecut, procurorii fac cercetări într-un nou dosar ce o privește pe Alina Bica, disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

În acest dosar, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparținând primei soții a lui Dorin Cocoș, Olguța Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoș și Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

Conform ordonanței de disjungere a cauzei, după atribuirea valorii terenului, de către expertul evaluator Emil Nuțu și înainte de aprobarea raportului de către comisia din ANRP, Gheorghe Stelian a cesionat cote-parte din teren către oamenii de afaceri Valentin Vișoiu, Adrian Andrici și Gabriel Gheorghe, “scopul urmărit prin această cesiune fiind mijlocirea de către cedenți” a legăturii cu membrii comisiei “prin intermediul lui Cocoș Dorin, Cocoș Alin (fiul lui Dorin Cocoș, n.r.) și Udrea Elena Gabriela”.

În urma acordării despăgubirii pentru teren, acțiunile obținute la Fondul Proprietatea au fost tranzacționate, “iar o parte din bani au fost direcționati către membrii familiei Cocoș (Cocoș Dorin, Cocoș Alin și Udrea Elena Gabriela)”.

În urma implicării Alinei Bica în acest caz, fosta șefă a DIICOT a primit, “fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat la Snagov, în suprafață de 4.425 de metri pătrați, aparținând numitei Chiriac Olguța”, tranzacția imobiliară fiind făcută prin interpuși, conform documentului citat.

Alin Cocoș a fost chemat și marți la DNA pentru a fi audiat de în acest dosar. Tot marți a venit la audieri mama lui Alin Cocoș, Olguța Chiriac.

Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanță dată ca procuror-șef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competență, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acțiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

Astfel, arată procurorii, Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.

În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

Procurorii mai arată în comunicat că, în cursul anului 2013, după preluarea funcției de procuror șef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcționeze concluziile și poziția judiciară a DIICOT în fața instanței de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenție.

Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Florentin Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urmă i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile Alinei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani.

Potrivit unor surse, în acest caz, Alina Bica ar fi primit mită de la omul de afaceri Ovidiu Tender, care era judecat în dosarul Carom, întocmit chiar de fosta șefă a DIICOT.

Astfel, Tender ar fi apelat la doi dintre consilierii Alinei Bica, Florentin Mihăilescu și judecătorul Mihail Udroiu, pentru a fi consiliat în sensul formulării unei apărări favorabile în dosarul Carom. În schimbul ajutorului, Tender le-ar fi dat lui Mihăilescu și Bica un teren, fostul ofițer de Poliție judiciară primind și bani pe card. În cele din urmă, în decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani și patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

Sursa: mediafax.ro

Dosarul mitei de la Ministerul Agriculturii: Nagy Peter Tamas și Virgil Găman, reținuți. Cei doi au luat mită aproape 177.000 de lei

Fostul secretar de stat din Ministerul Agriculturii Nagy Peter Tamas și secretarul general al instituției, Virgil Găman, au fost reținuți, joi seară, de procurorii anticorupție, în dosarul mitei de 40.000 de euro din contracte fictive, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Cei doi au primit aproape 177.000 de lei, prin intermediul unor firme, potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Nagy și Găman sunt acuzați de luare de mită și instigare la uz de fals, la fals în înscrisuri sub semnătură privată și la spălare de bani, a precizat DNA.

Alături de ei au fost reținuți Claudiu Vasilescu și Haller Zoltan-Jozsef, administratori unor firme prin care Nagy și Găman au primit mită. Vasilescu și Haller sunt urmăriți penal pentru complicitate la luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată și spălare de bani.

Cei patru reținuți vor fi prezentați, vineri, Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În acest dosar este urmărit penal și europarlamentarul Constantin Rebega, care a primit, printr-un intermediar, 23.000 de lei, potrivit procurorilor anticorupție.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a precizat că Rebega este urmărit penal pentru: folosire a influenței ori a autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial; instigare la spălare de bani; instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată; instigare la uz de fals.

Europarlamentarului i-au fost aduse la cunoștință, joi seară, calitatea în dosar și acuzațiile.

Constantin Rebega, ales europarlamentar pe listele PC, este membru al comisiilor de agricultură și dezvoltare rurală, respectiv pescuit, din Parlamentul European.

Surse judiciare au declarat anterior, pentru MEDIAFAX, că acesta s-a numărat printre cei trei destinatari ai mitei de 40.000 de euro din contracte fictive la organizarea târgului Indagra. Ceilalți doi sunt, conform acelorași surse, fostul secretar de stat din Ministerul Agriculturii Nagy Peter Tamas și secretarul general al instituției, Virgil Găman.

În acest dosar, procurorii DNA au făcut, joi, percheziții la Ministerul Agriculturii și la mai multe firme și persoane, fostul secretar de stat Nagy Peter Tamas și secretarul general Virgil Găman fiind duși pentru audieri la sediulcentral al DNA.

Mita ar fi fost mascată prin contracte fictive de cel mult 15.000 de euro fiecare, pentru servicii precum producția de spoturi publicitare sau produse de protocol, conform unor documente ale anchetatorilor.

Târgul Indagra a fost organizat la Romexpo în perioada 29 octombrie – 2 noiembrie 2014, cu Romexpo SA în calitatea de prestator și Ministerul Agriculturii, beneficiar.

Potrivit unor documente ale anchetatorilor obținute de MEDIAFAX, pentru acest eveniment, Romexpo și Ministerul Agriculturii au încheiat un contract a cărui valoarea inițială a fost de 334.000 de euro fără TVA, echivalentul a 1.829.180 lei cu TVA inclusă, respectiv 414.160 de euro.

Procurorii anticorupție susțin, după cum se precizează în aceleași documente, că Nagy și Găman s-au implicat în organizarea evenimentului și au forțat reprezentanți ai Romexpo pentru a implica firme agreate de ei. “Adică serviciile necesare ce urmau a fi efectuate de Romexpo să fie prestate de anumite firme agreate de ei, (…) așa încât din suma totală de 334.000 euro, 40.000 euro să fie plătiți din banii din contract virați de Ministerul Agriculturii la Romexpo către anumite firme desemnate de ei și să fie găsită deci modalitatea pentru încheierea unor contracte dintre Romexpo și societățile comerciale agreate de cei doi, așa încât să existe aparența între contract și obiectul de activitate al firmelor respective, însă, în realitate, acele firme să nu fie nevoite să presteze efectiv acea activitate și, practic, acele firme dădeau cei 40.000 de euro celor doi”, se mai arată în documentele citate.

Anchetatorii care instrumentează dosarul mai spun că suma de 40.000 de euro trebuia să fie fragmentată, sub forma mai multor contracte cu mai multe firme, cel puțin trei, pentru ca fiecare plată să nu depășească 15.000 euro.

În acest mod, se mai precizează în documentele DNA, au fost găsite două firme: una care să încheie un contract de 11.000 euro plus TVA având ca obiect producția de spoturi publicitare, iar cealaltă, pentru un contract de 9.000 de euro plus TVA pentru produse de protocol.

Anchetatorii mai susțin că facturile, contractele și actele erau false, fiind întocmite doar pentru a masca mita. În realitate, firmele nu prestau activități și nu obțineau banii, iar Romexpo nu beneficia de servicii de la acele firme, ci trebuia să asigure evenimentul conform contractului cu Ministerul Agriculturii, dar nu pentru întreaga din sumă din contract, ci minus aproximativ 10% (40.000 de euro), cât ar fi fost mita.

Referitor la dosar, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că el nu a fost chemat la DNA și că, de fapt, nu a fost citat niciodată la acest parchet.

Sursa: mediafax.ro

În atenția Direcției Naționale de Anticorupție! – Pușcăriabilul Istrate

Consilierul județean Viorel Istrate recunoaște că a făcut trafic de influență! În urma matrialului publicat săptămâna trecută în cotidianul Est News referitor la încercarea de intimidare a prefectului Andrei Puică de către Istrate (care s-a dus la Prefectură însoțit de reporteri de la TVR pentru a-i cere prefectului să intervină pe lângă primarului municipiului reședință), consilierul județean ne-a adus la redacție un drept la replică, din care cităm: “Ori, deplasarea mea la Prefectură însoțit de reprezentanții TVR a avut drept scop să determine pe reprezentantul guvernului să iasă din pasivitate și să impună Primarului municipiului Vaslui să pună capăt abuzurilor și să-și îndeplinească obligațiile stabilite prin lege și prin decizia civilă nr. 360/2013 a Curții de Apel Iași”. Cum rolul Prefecturii în raport cu primăriile nu este altul decât verificarea legalității unor documente, solicitarea imperioasă a consilierului Istrate poate fi catalogată fără echivoc cel puțin la capitolul intimidare, sau chiar la trafic de influență, infracțiune care se pedepsește cu până la zece ani de închisoare. Nu mai este nevoie decât ca organele de cercetare să se autosesizeze.

Bogdan RUSU

Reamintim că la finalul ședinței Consiliului Județean (CJ) Vaslui de miercuri, 17 decembrie, Andrei Puică, prefectul județelui Vaslui, a avut o scurtă intervenție prin care le-a cerut celor prezenți să respecte relațiile de colaborare dintre CJ și Instituția Prefectului Vaslui. Ținta discursului susținut de prefect a fost tocmai Viorel Istrate. Fără a da nume, prefectul a declarat în plenul ședinței că cineva din sală i-a cerut să săvârșească o ilegalitate, că s-a intervenit la Prefectură, în ideea obținerii prin metode neortodoxe, a unor foloase personale.

În mare, toată tevatura a început din cauza spațiului de peste drum de Palatul Copiilor, unde, cu ani în urmă, Primăria Vaslui a încercat să construiască un imobil pe care urma să îl folosească drept sediu. Primăria s-a apucat de lucru în spațiul respectiv și a constuit o fundație în valoare de trei miliarde de lei vechi, Ulterior, pe scenă a apărut o oarecare Maria Henrieta Pivniceru, care în baza Legii 10/2001 a cerut retrocedarea terenului. Cazul s-a judecat în instanță, unde a avut câștig de cauză petenta, cu obligația ca aceasta să achite Primăriei Vaslui contravaloarea fundației. Ulterior, Pivniceru a intrat în posesia terenului, pe care s-a zidit fundația, dar și cu obligația de a achita contravaloarea ei.

În această problemă a fost băgat, fără voia sa, Andrei Puică, căruia i s-a cerut să determine primăria să renunțe la contravaloarea fundației. În condițiile în care în ultimul timp mascații i-au cam “colindat” pe unii baroni locali, prefectul a jucat cu cărțile pe față, pentru a nu plana asupra lui nici o suspiciune.

La câteva zile după delcarația făcută în cadrul ședinței CJ, prefectul ne-a declarat că în același mod în care lui i se poate întocmi un dosar penal în baza unei plângeri făcute de un oarecare, ar putea la rândul său să depună o plângere penală. De asemenea, Puică a declarat că nu are însă de gând să se adreseze organelor de anchetă pentru a le sesiza în legătură cu solicitarea care i-a fost adresată, în ideea de a asigura o bună colaborare cu CJ Vaslui.

Ceea ce a făcut însă Istrate la sediul Prefecturii comportă alete conotații. Într-un moment în care prefectul și subprefectul lipseau, consilierul Istrate, procurist al unei oarecare Maria Henrieta Pivniceru, a pătruns în instituție însoțit de o echipă de reporteri ai Televiziunii Române, în ideea de a rezolva problemele Henrietei pe calea “spectacolului mediatic”. Printre altele, băieții cu camerele video s-au înghesuit în anticamera prefectului și au adresat întrebări secretarei în ideea de a obține de la doamna în cauză o declarație care să servească cauzei Henrietei. De la Instituția Prefectului am aflat că procuristul Istrate a mai avut o tentativă de a-l “sensibiliza” pe Andrei Puică. Se pare însă că nu i-a mers.

Speriat de faptul că legea penală ar putea băga la zdup pe orice procurist pentru trafic de influență, cetățeanul Istrate a răbufnit pe la alte mese. Într-un document semnat de procuristul Istrate, acesta explică motivul intervenției sale “televizate”: “Ori, deplasarea mea la prefectura însoțit de reprezentanții TVR a avut drept scop să determine pe reprezentantul guvernului să iasă din pasivitate și să impună Primarului municipiului Vaslui să pună capăt abuzurilor și să-și îndeplinească obligațiile stabilite prin lege și prin decizia civilă nr. 360/2013 a Curții de Apel Iași”.

Organele să se sesizeze!

Potrivit art. 257 din Codul Penal, “primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani”.

Orice muritor de rând știe însă că prefectul nu are dreptul legal de a sili autoritatea publică locală să aplice sentințe judecătorești, nici în cauze civile și nici în cauze penale, oricare ar fi ele. Cu alte cuvinte, Istrate a executat un act de trafic de influență, chiar dacă potrivit legilor sau instanțelor ar avea dreptate în cauza sa. De aceea, organele competente ar trebui să se ocupe atent de cazul procuristului Istrate.

Pe lângă faptul că este procurist al Henrietei, Istrate este un consilier județean al cărui mandat este foarte controversat. Reamintim că prin februarie 2014, consilierii PPDD (foști colegi de partid ai procuristului) încercau să îl elimine, legal, din scaunul de consilier pe Istrate, pe motiv că nu mai aparținea de partidul ce l-a montat în scaun. Politica este însă prea complicată…

Declarația prefectului, referitoare la Viorel Istrate :

Istrate este disperat

viorel_istrate_partidul_poporului_2.preview-480x330Terenul cu pricina a fost cumpărat, în 1936, de familia Andreescu. Pe actul de vânzare apare suprafața de 4.095 mp, cu adresa Vaslui, str. Ștefan cel Mare nr. 39. După 1990, urmașa familiei Andreescu, Henrieta Pivniceru, a cerut restituirea terenului. Primarul de atunci, Victor Cristea, i-a comunicat că va fi trecută pe lista de despăgubiri, întrucât pe amplasamentul în discuție urma să fie construit noul sediu al Primăriei Vaslui. A fost turnată o fundație de beton, după care lucrările au fost abandonate. Între timp, moștenitoarea Pivniceru a câștigat în instanță dreptul de a fi repusă în posesia terenului. Astfel, noul primar, Vasile Pavăl, a dispus, în 2008, restituirea în naturã a suprafeței de 1.557 mp, urmând ca pentru diferența de teren să fie acordate despăgubiri. O condiție esențială a retrocedării era ca, în urma unei expertize, procuristul Henrietei Pivniceru, în speță pușcăriabilul Istrate, să achite contravalorea lucrărilor de pe respectivul teren. Conform devizelor de lucrări existente în arhiva Primăriei Vaslui, contravaloarea fundației de acolo ar fi fost de șapte miliarde de lei vechi. Bineînțeles că această sumă a fost contestată de Istrate. Conform altui dosar de expertiză, costul lucrărilor a fost estimat la trei miliarde de lei vechi. Nici această sumă nu i-a convenit procuristului, care a adus propriul expert evaluator. Decizia acestuia este aberantă și de-a dreptul șocantă: valoarea lucrărilor este zero! Până la urmă, s-a luat ca reper cea de-a doua expertiză. Dar cum anii au trecut și Viorel Istrate nu a plătit nici măcar un leu din cele trei miliarde, Primăria Vaslui a demarat procedurile de executare, blocându-i conturile procuristului.

În situația în care nu plătește, Istrate riscă să piardă tot, pentru că executorul ar putea să scoată la licitație terenul cu fundație cu tot. În aceste condiții, Istrate a mers la prefect cu reporterii de la București, sperând că îl va determina pe acesta să intervină la primarul Pavăl pentru o ilegalitate.

Alina Bica, cercetata de DNA intr-un nou dosar: Ioan Niculae i-ar fi dat 3,5 milioane euro mita/ Liviu Dragnea i-ar fi promis sprijin pentru a ajunge procuror general/ Parte din despagubirea de la ANRP ar fi ajuns la familia Cocos, inclusiv Elena Udrea

Jurnalistul Robert Turcescu a publicat duminica, pe blogul sau, o ordonanta a procurorilor DNA care arata ca acestia au constituit un nou dosar pe numele Alinei Bica, disjuns din cel al despagubirilor de la ANRP, in care fosta sefa DIICOT este arestata preventiv. Potrivit documentului DNA, noul dosar are legatura cu mai multe cauze aflate pe rolul DIICOT, in care fosta procuror-sef Alina Bica ar fi intervenit pentru solutionarea lor favorabila, in schimbul unor avantaje.

  • Nume importante apar in acest dosar: omul de afaceri Ioan Niculae – care i-ar fi dat Alinei Bica 3,5 milioane euro mita pentru a scapa de dosarul in care este acuzat de subminarea economiei nationale; vicepremierul Liviu Dragnea – care a intervenit la Bica pentru Ioan Niculae, promitandu-i in schimb ca o va sprijini sa ajunga procuror general; Ovidiu Tender – care a apelat la Bica pentru formularea unei aparari favorabile chiar intr-un dosar instrumentat de aceasta, oferindu-i in schimb un teren; Dorin Cocos si Elena Udrea – la care au ajuns o parte din banii din deja celebra despagubire de la ANRP pentru care Bica este urmarita penal.

Procurorii DNA noteaza in documentul mentionat ca omul de afaceri Ioan Niculae, in contextul in care era cercetat intr-un dosar al DIICOT, a apelat in cursul anului 2013, prin intermediul vicepremierului Liviu Dragnea, la Alina Bica, procuror sef al DIICOT, pentru solutionarea favorabila a dosarului sau pentru tergiversarea solutionarii pana la intervenirea prescriptiei.

“Alina Bica, in scopul tergiversarii solutionarii dosarului penal care il viza pe inculpatul Ioan Niculae, a intervenit la nivelul procurorului de caz care avea in instrumentare dosarul, pentru ca acesta sa stopeze investigatiile pe care le derula prin care a solicitat date privind utilizatorul unui anumit numar telefonic pe care il folosea Liviu Dragnea”, scriu procurorii DNA.

Potrivit acestora, “in schimbul acestui folos, inculpatul Ioan Niculae a oferit inculpatei Alina Bica suma de 3,5 milioane euro si promisiunea celor doi de sprijinire pentru promovarea acesteia in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”.

Procurorii precizeaza ca, in aceasta cauza, s-a dispus inceperea urmaririi penale “in rem” cu privire la savarsirea infractiunilor de luare de mita, dare de mita, favorizarea faptuitorului si spalare de bani.

  • Omul de afaceri Ioan Niculae este cercetat de procurorii DIICOT in dosarul cunoscut ca “Romgaz-Interagro”, in care prejudiciul este de peste 130 de milioane de euro. El a fost pus sub acuzare pentru subminarea economiei nationale, fapta care dupa intrarea in vigoare a noilor coduri s-a preschimbat in instigare la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave. Niculae mai este acuzat de sustragere de sub sechestru si spalare de bani, pentru ca a instrainat mai multe bunuri pe care procurorii instituisera sechestru asigurator.
  • Omul de afaceri Ovidiu Tender este judecat in dosarul RAFO-Carom, unul dintre cele mai lungi procese din istoria justitiei din Romania, fiind trimis la instanta in august 2006. Pronuntarea unei sentinte in acest dosar este asteptata chiar marti, 16 decembrie. Tender a fost trimis in judecata, impreuna cu alte persoane intre care si omul de afaceri Marian Iancu, pentru inselaciune, instigare la abuz in serviciu, constituirea si apartenenta la un grup de crima organizata, spalare de bani. Rechizitoriul a fost intocmit chiar de Alina Bica, pe atunci procuror sef birou la DIICOT.
  • Alina Bica este arestata preventiv in dosarul in care acuzata de abuz in serviciu, dupa ce a facut parte din Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor din ANRP, care, in 2011, a acordat o despagubire pentru un teren din Capitala supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Cele mai importante informatii din document, prezentate de Robert Turcescu:

Cazul Bica-Tender

Procurorii consemneaza la pagina 2 cazul “Bica-Tender-Mihailescu”. Ovidiu Tender era judecat intr-un dosar al carui rechizitoriu fusese intocmit chiar de Alina Bica. Pentru a avea sansa unei solutii favorabile, noteaza procurorii, Tender a apelat la un anume Florin Ionut Mihailescu, devenit consilier al Alinei Bica si angajat totodata la SC PROSPECTIUNI SA, firma lui Tender. Avocatii omului de afaceri au trimis prin Mihailescu acte care sa fie consultate de Alina Bica, cerindu-i sprijinul pentru formularea unei aparari favorabile. In documentul DNA, procurorii afirma ca Mihailescu si Bica au dobindit in schimbul sprijinului acordat lui Ovidiu Tender bunuri imobile (teren). In plus, Florin Ionut Mihailescu, ca angajat la SC PROSPECTIUNI SA, incasa si diferite sume de bani pe un card.

Cazul Bica-Ioan Niculae-Liviu Dragnea

La pagina 3 a documentului se vorbeste despre cazul afaceristului-inculpat Ioan Niculae, care a apelat la Liviu Dragnea sa-l ajute cu o interventie la procurorul-sef DIICOT, Alina Bica, pentru solutionarea favorabila a dosarului sau. In fapt, solicitarea lui Niculae era legata de tergiversarea solutionarii dosarului pina la aparitia prescriptiei. Bica, se arata in document, a intervenit la nivelul procurorului de caz, cerindu-i acestuia sa opreasca investigatiile pe care le derula in legatura cu utilizatorul unui numar de telefon pe care il folosea Liviu Dragnea. Rasplata: 3,5 milioane de euro pe care Niculae i le-a oferit Alinei Bica, la pachet cu promisiunea facuta impreuna cu Liviu Dragnea ca o vor sprijini sa ajunga Procuror General.

Cazul Bica-Cocos

In paginile urmatoare ale documentului se vorbeste despre deja “celebra” afacere de la ANRP (Dorin Cocos – Gheorghe “Stelu” Stelian – Crinuta Dumitrean s.a.), unde Alina Bica era membru al Comisiei pentru Stabilirea Despagubirilor, ca reprezentant al Ministerului Justitiei. O parte din actiunile obtinute la Fondul Proprietatea in urma acestei afaceri, noteaza procurorii, “au fost tranzactionate, iar o parte din bani au fost directionati catre membrii familiei Cocos (Cocos Dorin, Cocos Alin si Udrea Elena Gabriela)”. Pentru serviciile aduse cauzei, Alina Bica a primit, “fara a plati contravaloarea, o cota parte dintr-un teren situat in Snagov, in suprafata de 4425 de metri patrati, apartinind numitei Chiriac Olguta”, se arata in documentul citat. Olguta Chiriac, noteaza procurorii, este fosta sotie a lui Dorin Cocos si mama lui Alin Cocos. Tranzactia imobiliara a fost realizata prin interpusi.

Cazul DIICOT-ANAF- Constantin Marius Stoica

La pagina 11 a documentului citat se vorbeste despre omul de afaceri Constantin Marius Stoica si incercarile acestuia de a interveni la nivelul conducerii ANAF pentru a obtine o solutie favorabila intr-un dosar sau declinarea spetei catre DIICOT, acolo unde avea posibilitatea sa realizeze trafic de influenta asupra Alinei Bica prin intermediul consilierului acesteia, Florentin Ionut Mihailescu. Procurorii noteaza ca, in mai 2013, Stoica a intervenit si la seful ANAF, Serban Pop, in scopul de a scoate de pe piata firma concurenta Sensiblu, dar si la directorul general adjunct al Directiei de Administrare Fiscala a Marilor Contribuabili, Nicusor Adrian Nica, in scopul scoaterii de pe piata a unei alte firme concurente, numita Syco. Stoica voia ca ANAF sa declanseze controale fiscale la aceste firme concurente in scopul eliminarii lor de pe piata.

Cazul DIICOT- Buzaianu- Energy Holding

In paginile urmatoare apare numele omului de afaceri Bogdan Buzaianu, care avea nevoie de un document emis de DIICOT pentru a fi depus intr-o cauza aflata pe rolul instantei. Buzaianu, noteaza procurorii, a obtinut acest document cu sprijinul unui anume Mihail Udroiu, alt consilier al Alinei Bica. Pentru serviciile aduse, Udroiu a fost ofertat cu o excursie in Dubai. De asemenea, noteaza procurorii, “au rezultat indicii infractionale privind traficarea si cumpararea influentei pentru solutionarea favorabila a unor contracte din domeniul sistemului de aparare, ordine publica si siguranta nationala si solutionarea favorabila a unor dosare in care era implicata firma Energy Holding si alte firme apartinind numitului Buzaianu Bogdan Nicolae sau in raport cu care acest avea interes, aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti”. In document se vorbeste despre mai multe persoane care “foloseau telefoane cu cartele oferite de Buzaianu si intilniri conspirate pentru reusitele infractionale”.

Sursa: hotnews.ro

Ciprian Safir, administratorul CONBETAS, trimis în judecată de DNA

Cunoscutul constructor vasluian Ciprian Safir, administratorul firmei SC CONBETAS SRL, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru instigare la fals intelectual și complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene. Conform rechizitoriului întocmit de procurori, firma lui Safir a încasat peste 18 miliarde de lei vechi în contul unor lucrări realizate doar pe hârtie. Concret, societatea a obținut un contract de modernizare a unui drum (cu fonduri europene) din comuna Mironeasa (județul Iași), în valoare de peste 43 de miliarde de lei, fonduri europene. Până la termenul final de execuție, lucrările au fost executate în parte, drept pentru care autoritatea contractantă a întocmit un proces de recepție în care s-a specificat faptul că modernizarea drumului s-a făcut conform caietului de sarcini. Astfel, deși drumul trebuia să fie asfaltat pe o porțiune de nouă kilometri, în mare parte acesta era încă din pământ. Ciprian Safir este cercetat în prezent în stare de libertate.

Alex SAVA

Constructorul vasluian Ciprian Safir, administrator al SC CONBETAS SRL, este cercetat în stare de libertate de procurorii DNA instigare la fals intelectual și complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Safir a ajuns în atenția organelor de anchetă după ce a câștigat licitația pentru modernizarea drumului comunal DC 49, Schit Hadâmbu – Urșița – Mironeasa (județul Iași). Proiectul a fost finanțat prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, iar contractul de finanțare semnat între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Comuna Mironeasa, în calitate de beneficiar. Conform proiectului, cu o valoare totală de 10.596.474 lei (din care valoarea cheltuielilor eligibile a fost de 8.904.600 lei, iar suma cheltuielilor neeligibile a fost de 1.691.874 lei), urmau a fi modernizate patru tronsoane din DC 249, cu o lungime totală de 9,88 km precum și achiziționarea următoarelor utilaje: 1 autogreder complet echipat, 1 tractor transport, 1 remorcă basculabilă și 1 cisternă apă cu pompă.

Contract a fost atribuit firmei SC CONBETAS SRL Vaslui în octombrie 2009, pentru suma de 4.336.773,04 lei, în urma unei licitații controvesate.

drum-300x201„Observând faptul că, lucrările de modernizare a drumului nu vor fi finalizate de către inculpata SC CONBETAS SRL Vaslui până la data expirării termenului de implementare a proiectului, respectiv data de 11 iunie 2012, fiind inevitabilă (în mod legal) rezilierea contractului și recuperarea finanțării, inculpata Curcudel Elena, primar al comunei Mironeasa a determinat recepționarea lucrărilor, fără ca acestea să fie executate integral. În acest sens, inculpata a întocmit, respectiv a determinat întocmirea mai multor înscrisuri false, după cum urmează: procesul verbal întocmit de comisia de recepție la terminarea lucrărilor de construcții(compusă din Rașcovici Liliana, Trufanda Leonard-Florin, Balan Gabriel, Coneac Maricela, Berheci Mariana, Melniciuc Florin și Cotigă Adrian-Dan), în cuprinsul cărora se atesta în mod mincinos, faptul ca lucrările erau executate integral; procesul verbal de control al calității lucrărilor de construcții în faze determinante, în cuprinsul căruia, inculpata Mușat Carmen Maria, inspector în cadrul Direcției Regionale în Construcții Nord – Est Iași, a atestat o situație necorespunzătoare realității, deși această porțiune a drumului era, la vremea respectivă, încă la stadiul de piatră spartă. În legătură cu procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, întocmit în data de 08 iunie 2012, inculpații Luca Pozner și Safir Ciprian cu intenție directă și cu rea credință, i-au determinat pe inculpații Melniciuc Florin și Berheci Mariana, să ateste, în mod nereal, faptul că lucrările de modernizare a drumului comunal DC49, Schit Hadambu-Ursita-Mironeasa, erau integral executate, deși acestea, în realitate, nu erau finalizate și că nu este cazul să fie întocmită «anexă nr. 2», în care ar fi trebuit să fie menționate cantitățile de lucrări neexecutate la data recepției; referatul întocmit de către inculpații Pavel Gabriela si Modreanu Dorinel, în numele inculpatei SC Euro Proiect SRL Focșani (proiectant al lucrărilor de modernizare), solicitat telefonic de către inculpata Curcudel Elena și întocmit fără ca aceștia să inspecteze în vreun fel lucrarea respectivă; raportul privind execuția lucrărilor, care să ateste implementarea integrală a proiectului respectiv”, se arată în rechizitoriul întocmit de DNA.

18 miliarde încasate ilegal

Deși lucrările nu erau executate integral, în luna iunie, primărița comunei Miroslava, Elena Curcudel, a depus la autoritatea contractantă cererea ultimei tranșe de plată, în valoare de 1.826.825,49 lei.

„În ziua de 15 iunie 2012, inculpatul Uzuru Dumitru, în calitate de reprezentant al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Iași, a luat cunoștință despre faptul că lucrările erau departe de a fi finalizate, vizualizând personal locul execuției acestora, împreună cu echipa de cercetare la fața locului. După ce a revenit la sediul instituției, inculpatul i-a informat verbal pe inculpații Isbașa Eugeniu, Pădure Gheorghe și Bulgaru Liviu Gabriel despre cele constatate, fără să întocmească vreo informare scrisă și nici nu a semnalat suspiciunea de fraudă. Ulterior, deși reprezentanții beneficiarului finanțării europene au depus alte documente, care atestau ca lucrările de reabilitare a drumului fuseseră finalizate după expirarea termenului de implementare a proiectului, aceștia, împreună cu inculpatul Boca Doroftei, au întocmit documente în care erau atestate mențiuni necorespunzătoare referitoare la stadiul proiectului, omițând să menționeze faptul că proiectul nu fusese integral realizat în termenul contractual, că beneficiarul depusese documente false pentru a ascunde acest lucru și pentru a obține fără drept ultima tranșă a finanțării. De asemenea, aceștia nu au luat nicio măsura pentru semnalarea fraudei, înlesnind, cu știință, obținerea fără drept a ultimei tranșe a finanțării nerambursabile. Urmarea acestor acțiuni a fost obținerea fără drept, de către comuna Mironeasa, a sumei de 1.810.179,81 lei, din care 1.448.143,69 lei din bugetul UE și 362.035,92 lei din bugetul național. În cauză, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri ce aparțin inculpaților”, se mai arată în rechizitoriul procurorilor.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Iași, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Ciprian Safir, administratorul CONBETAS, trimis în judecată de DNA

Cunoscutul constructor vasluian Ciprian Safir, administratorul firmei SC CONBETAS SRL, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru instigare la fals intelectual și complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene. Conform rechizitoriului întocmit de procurori, firma lui Safir a încasat peste 18 miliarde de lei vechi în contul unor lucrări realizate doar pe hârtie. Concret, societatea a obținut un contract de modernizare a unui drum (cu fonduri europene) din comuna Mironeasa (județul Iași), în valoare de peste 43 de miliarde de lei, fonduri europene. Până la termenul final de execuție, lucrările au fost executate în parte, drept pentru care autoritatea contractantă a întocmit un proces de recepție în care s-a specificat faptul că modernizarea drumului s-a făcut conform caietului de sarcini. Astfel, deși drumul trebuia să fie asfaltat pe o porțiune de nouă kilometri, în mare parte acesta era încă din pământ. Ciprian Safir este cercetat în prezent în stare de libertate.

 Constructorul vasluian Ciprian Safir, administrator al SC CONBETAS SRL, este cercetat în stare de libertate de procurorii DNA instigare la fals intelectual și complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Safir a ajuns în atenția organelor de anchetă după ce a câștigat licitația pentru modernizarea drumului comunal DC 49, Schit Hadâmbu – Urșița – Mironeasa (județul Iași). Proiectul a fost finanțat prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, iar contractul de finanțare semnat între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Comuna Mironeasa, în calitate de beneficiar. Conform proiectului, cu o valoare totală de 10.596.474 lei (din care valoarea cheltuielilor eligibile a fost de 8.904.600 lei, iar suma cheltuielilor neeligibile a fost de 1.691.874 lei), urmau a fi modernizate patru tronsoane din DC 249, cu o lungime totală de 9,88 km precum și achiziționarea următoarelor utilaje: 1 autogreder complet echipat, 1 tractor transport, 1 remorcă basculabilă și 1 cisternă apă cu pompă.

Contract a fost atribuit firmei SC CONBETAS SRL Vaslui în octombrie 2009, pentru suma de 4.336.773,04 lei, în urma unei licitații controvesate.

„Observând faptul că, lucrările de modernizare a drumului nu vor fi finalizate de către inculpata SC CONBETAS SRL Vaslui până la data expirării termenului de implementare a proiectului, respectiv data de 11 iunie 2012, fiind inevitabilă (în mod legal) rezilierea contractului și recuperarea finanțării, inculpata Curcudel Elena, primar al comunei Mironeasa a determinat recepționarea lucrărilor, fără ca acestea să fie executate integral. În acest sens, inculpata a întocmit, respectiv a determinat întocmirea mai multor înscrisuri false, după cum urmează: procesul verbal întocmit de comisia de recepție la terminarea lucrărilor de construcții(compusă din Rașcovici Liliana, Trufanda Leonard-Florin, Balan Gabriel, Coneac Maricela, Berheci Mariana, Melniciuc Florin și Cotigă Adrian-Dan), în cuprinsul cărora se atesta în mod mincinos, faptul ca lucrările erau executate integral; procesul verbal de control al calității lucrărilor de construcții în faze determinante, în cuprinsul căruia, inculpata Mușat Carmen Maria, inspector în cadrul Direcției Regionale în Construcții Nord – Est Iași, a atestat o situație necorespunzătoare realității, deși această porțiune a drumului era, la vremea respectivă, încă la stadiul de piatră spartă. În legătură cu procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, întocmit în data de 08 iunie 2012, inculpații Luca Pozner și Safir Ciprian cu intenție directă și cu rea credință, i-au determinat pe inculpații Melniciuc Florin și Berheci Mariana, să ateste, în mod nereal, faptul că lucrările de modernizare a drumului comunal DC49, Schit Hadambu-Ursita-Mironeasa, erau integral executate, deși acestea, în realitate, nu erau finalizate și că nu este cazul să fie întocmită «anexă nr. 2», în care ar fi trebuit să fie menționate cantitățile de lucrări neexecutate la data recepției; referatul întocmit de către inculpații Pavel Gabriela si Modreanu Dorinel, în numele inculpatei SC Euro Proiect SRL Focșani (proiectant al lucrărilor de modernizare), solicitat telefonic de către inculpata Curcudel Elena și întocmit fără ca aceștia să inspecteze în vreun fel lucrarea respectivă; raportul privind execuția lucrărilor, care să ateste implementarea integrală a proiectului respectiv”, se arată în rechizitoriul întocmit de DNA.

 18 miliarde încasate ilegal

 Deși lucrările nu erau executate integral, în luna iunie, primărița comunei Miroslava, Elena Curcudel, a depus la autoritatea contractantă cererea ultimei tranșe de plată, în valoare de 1.826.825,49 lei.

„În ziua de 15 iunie 2012, inculpatul Uzuru Dumitru, în calitate de reprezentant al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Iași, a luat cunoștință despre faptul că lucrările erau departe de a fi finalizate, vizualizând personal locul execuției acestora, împreună cu echipa de cercetare la fața locului. După ce a revenit la sediul instituției, inculpatul i-a informat verbal pe inculpații Isbașa Eugeniu, Pădure Gheorghe și Bulgaru Liviu Gabriel despre cele constatate, fără să întocmească vreo informare scrisă și nici nu a semnalat suspiciunea de fraudă. Ulterior, deși reprezentanții beneficiarului finanțării europene au depus alte documente, care atestau ca lucrările de reabilitare a drumului fuseseră finalizate după expirarea termenului de implementare a proiectului, aceștia, împreună cu inculpatul Boca Doroftei, au întocmit documente în care erau atestate mențiuni necorespunzătoare referitoare la stadiul proiectului, omițând să menționeze faptul că proiectul nu fusese integral realizat în termenul contractual, că beneficiarul depusese documente false pentru a ascunde acest lucru și pentru a obține fără drept ultima tranșă a finanțării. De asemenea, aceștia nu au luat nicio măsura pentru semnalarea fraudei, înlesnind, cu știință, obținerea fără drept a ultimei tranșe a finanțării nerambursabile. Urmarea acestor acțiuni a fost obținerea fără drept, de către comuna Mironeasa, a sumei de 1.810.179,81 lei, din care 1.448.143,69 lei din bugetul UE și 362.035,92 lei din bugetul național. In cauză, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri ce aparțin inculpaților”, se mai arată în rechizitoriul procurorilor.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Iași, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Kovesi: DNA va primi cinci milioane de euro în plus la buget. Cine a vrut să taie banii procurorilor

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat, joi, la Realitatea TV, că în urma discuțiilor purtate cu ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov și ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, s-a ajuns la un consens cu privire la suplimentarea cu 5 milioane de euro a bugetului DNA. Kovesi a subliniat faptul că “suma de 25 de milioane de euro este un buget minim” cu care se poate asigura eficiența instituției și continuitatea activității.

“Am avut o discuție cu ministrul Justiției și cu cel delegat pentru Buget și am primit atât asigurări verbale, cât și scrise că propunerile noastre vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de buget pentru anul 2015. Practic, noi am cerut o suplimentare la buget de cinci milioane de euro, suplimentare care provine din implementarea unor dispoziții legale cum este, spre exemplu, o dispoziție din Codul de Procedură Penală care ne obligă în situațiile în care persoanele cercetate solicită expertize, să dispunem să efectuăm aceste expertize și care presupun costuri suplimentare față de bugetul pe anul trecut. La fel suntem obligați, potrivit legii, să furnizăm copii după toate documentele din dosarele penale, ceea ce, din nou, implică resurse financiare suplimentare. Am solicitat o suplimentare de cinci milioane de euro în condițiile în care procurorii DNA, în anul 2013, au indisponibilizat bunuri și valori în cuantum de 300 de milioane de euro, iar, în acest an, până în luna noiembrie, de 200 de milioane de euro. Deci vorbim de un buget pentru DNA de 25 de milioane de euro”, a afirmat Laura Codruta Kovesi.

Întrebată dacă această suplimentare solicitată ministrului delegat pentru Buget va fi realizabilă până mâine, Kovesi a răspuns:

“Da, am o primisiune atât scrisă, cât și verbală cu privire la această chestiune. Nu aș putea să vă spun de unde a provenit neînțelegerea, pentru că la această întâlnire nu a participat nimeni din cadrul Ministerului Public, însă domnul ministru mi-a precizat că o propunere redusă pentru DNA i-a parvenit din partea conducerii Ministerului Public. Pentru noi este important ca această suplimentare să fie aprobată și mâine când se înaintează bugetul final către Parlament, bugetul DNA să fie în formula pe care noi am propus-o și pe care domnul ministru a promis că o va menține”, a precizat procurorul-șef al DNA.

Totodată, întrebată a cui este vina sau ce explicații a primit din partea ministrului delegat pentru Buget privind absența anexei din bugetul pe 2015,  Kovesi a afirmat că “explicația trebuie să provină din partea conducerii Ministerului Public”.

”Explicația cred că trebuie să provină din partea conducerii Ministerului Public, cel puțin domnul ministru asta mi-a precizat. Eu i-am arătat propunerea de buget pe care i-am înaintat-o conducerii Ministerului Public, ministrului Justiției și ministrului Finanțelor Publice, precum și răspunsul pe care l-am primit din partea conducerii Ministerului Public, în care era tăiată o bucată mare din bugetul nostru. Ca atare, având aceste hârtii în față, am așteptat și un răspuns scris din partea domnului ministru, pentru că avea o solicitare anterioară pentru bugetul nostru. Dumnealui ne-a răspuns, în scris, că propunerea va fi avută în vedere”, a adăugat șefa DNA.

În acest sens, Kovesi a afirmat că solicitarea de majorare a bugetului a plecat dinspre DNA către toate ministerele implicate în realizarea acestui buget, însă că nu s-a regăsit în bugetul final.

“Da, aceasta este explicația. Cei de la Ministerul Finanțelor susțin că propunerea nu a fost trimisă în aceeași formulă de conducerea Ministerului Public, dar acest lucru nu pot nici să îl confirm, nici să îl infirm. (…) Suma de 25 de milioane de euro este un buget minim cu care putem asigura eficiența instituției și să nu blocăm activitatea”, a mai spus Kovesi.

În ceea ce privește consecințele care ar putea apărea în contextul în care suplimentarea bugetului DNA nu s-ar concretiza, Laura Codruța Kovesi a afirmat că principala problemă ar interveni la nivelul finalizării dosarelor penale.

”Va fi o problemă extrem de mare care se va vedea în finalizarea dosarelor penale. Vor fi situații în care expertizele nu vor putea fi plătite, ceea ce înseamnă că nu vom putea finaliza dosarele. Vor fi și alte consecințe, dar aceasta este cea mai importantă și anume că nu vom putea finaliza dosarele penale”, a adăugat procurorul-șef al DNA.

Sursa: realitatea.net

Ce părere au politicienii despre… Demnitarii vasluieni nu se tem de DNA

În ultima perioadă, acțiunile Direcției Naționale Anticorupție(DNA) s-au intensificat, iar nume sonore ale scenei politice românești s-au trezit cu dosare penale pentru fapte care contravin legii. Cotidianul Estnews s-a adresat principalilor aleși care au legătură cu județul Vaslui, pentru a surprinde gândurile acestora în legătură cu activitatea DNA, ce are forța și resursele de a “purifica” mediul politic românesc. Niciun politician din județ nu a avut gânduri rele în legătură cu munca DNA și nici unul dintre ei nu a nominalizat persoane care ar putea ajunge în vizorul instituției în perioada următoare. Aceeași oameni politici pe care i-am contactat ne-au declarat că nu au făcut nimic ce s-ar putea solda cu dosare penale. Mircea Băsescu (fratele președintelui României), Viorel Hrebenciuc (fost deputat PSD), Alina Bica (șefa DIICOT), Radu Mazăre (primarul PSD al municipiului Constanța), Dan Șova (purtătorul de cuvânt al PSD), Dumitru Iliescu (fost șef SPP) sunt doar câțiva oameni “intangibili” care sunt anchetați de procurorii DNA ,într-o “cruciadă” contra corupției la nivelul eșaloanelor superiorare, ce nu are egal în toată istoria post-comunistă a României. De asemenea, până de Anul Nou, o altă serie de corupți ar putea fi “colindați” de mascații DNA.

 Bogdan RUSU

Simona MIHĂILĂ

Deputatul PSD de Vaslui Victor Cristea consideră că cei ridicați până acum de DNA au ceva hibe, altfel nu ar fi în această situație.

“Nu cred că activitatea DNA-ul este o cruciadă conta oamenilor politici, ci o consecință a faptului că unii aleși au încălcat legile care vizează modul de cheltuire a banului public. Unii cred că banii europeni sunt bani veniți așa… Sunt cazuri de sfidare pe față a legislației. În campanie, unii aleșii se duc și se plâng de popor și la urmă în loc să realizeze ceva pentru populație se întâmplă altceva. Ia să vedem, în județele inundate în perioada aceasta s-au făcut diguri pentru ca oamenii să nu se mai chinuie acum? Iată v-am dat un exemplu. De multe ori, oamenii simpli nu se regăsesc în politicilie aleșilor. Ei (oamenii politici, n.r.) toată ziua se ocupă de vopsit copacii, de borduri, borduri și borduri și își rezolvă problemele personale”, ne-a declarat deputatul Victor Cristea, fost primar al municipiului Vaslui.

Deputatul a declarat că nu are mustrări de conștiință legate de activitatea sa profesională: “Nu am nici un motiv de îngrijorare leagat de activitatea mea. La bază eu sunt profesor și atât, iar meseria mea nu are implicații în afaceri. Iar ceea ceea ce fac unii nu sunt afaceri. Consider că un ales nu trebuie să devină niciodată afacerist. Am conștiința împăcată, căci eu nu m-am ocupat de cheltuirea fondurilor europene, și chiar dacă aș fi avut occazia, cred că m-ar fi dus capul să refuz orice cadou care mi s-ar fi oferit”.

Victor Cristea a mai declarat că, la șase ani de la data la care a ieșit din funcția de primar al Vasluiului, nu a avut nici un dosar penal pentru fapte săvârșite în activitatea sa ca ales al poporului. De asemenea el ne-a mai declarat că nu are cunoștință despre alte cazuri de oameni politici care vor fi “colindați” de DNA în perioada următorare.

“Doar instituțiile statului cunosc aceste probleme. Instituțiile își fac datoria prin metode legislative, juridice, științifice, la care eu nu am acces”, a mai spus deputatul Cristea.

Senatorul PDL de Vaslui Dan Marian susține activitatea DNA.

“Cruciada DNA nu este dusă contra politicienilor, ci împotriva celor care încalcă legea.Instituțiile statului, în speță DNA-ul și SRI-ul își fac datoria și îi aduc în fața justiției pe cei care se fac vinovați de fapte de corupție. Este foarte bine!”, ne-a declarat senatorul PDL de Vaslui, Dan Marian.

El a mai spus că nu are motive de îngrijorare legate de activitatea sa profesională. De asemenea, nici Dan Marian nu are informații privind viitori parlamentari care vor da cu subsemnatul în birourile DNA-ului, acesta declarând că doar instituțiile statului îi cunosc.

Și deputatul PNL de Vaslui, Florin Ciurariu, apreciază axctivitatea DNA.

“Ceea ce face DNA este o acțiune absolut normală a justiției, Nu mă impacientează ceea ce se întâmplă în prezent, dar îmi pare rău că au trecut mult prea mulți ani, pentru că dacă lucrurile decurgeau ca acum încă din anii 90, România ar fi avut o altă evoluție”, a declarat pentru Estnews deputatul Frlorin Ciurariu. Acesta ne-a spus că nu cunoaște cazuri de oameni politici care ar putea fi “colindați” de mascații DNA în perioada următoare, dar și faptul că noaptea doarme liniștit.

“Nu am nici un motiv de îngrijorare legat de activitatea mea. Niciodată însă nu poți ști ce se va întâmpla, dar ceea ce știu sigur este că nu am făcut absolut nimic care să contravină legii. În orice caz, eu am încredere în justiție și asta este cel mai important”, ne-a declarat deputatul Ciurariu.

Dumitru Buzatu a preferat să nu comenteze actitivitatea DNA .

“Discuția aceasta nu prezintă niciun interes pentru mine. Sunt treburile justiției și ale persoanelor respective. Cine nu respectă legea… asta este. Nu cred că ar avea rost o asemenea discuție, cu nimeni. Ce-ar putea spune cineva? Că uite am aflat că unii nu respectă legea și nu este bine ce le faceți?! Vom vedea dacă este bine sau este rău, oamenii se judecă, unii sunt dovediți ca fiind vinovați, alții nu”, ne-a declarat președintele Consiliului Județean Vaslui.

Corneliu Bichineț, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui ne-a declarat că

nu se teme de brațul legii și că acesta va ajunge peste tot.

“DNA-ul nu acționează numai împotriva aleșilor locali, județeni sau naționali. Nu doar doar împotriva oamenilor politici, ci împotriva tuturor celor care au probleme cu legea. Mai răsunătoare sunt însă cazurile unor miniștri, parlamentari sau politicieni din județe, asupra cărora au descins reprezentanții acestei instituții”, ne-a declarat vicepreședintele Bichineț.

De asemenea, acesta ne-a declarat că nu deține informații despre politicieni care ar putea fi anchetați de DNA: “Nu cunosc nume de politicieni mari asupra cărora va acționa DNA și cred că «mâna ei lungă» va scotoci peste tot”. Adjunctul șefului Consiliului Județean Vaslui ne-a mai declarat că nu are probleme legate de conștiință.

“Nu am nici un motiv să fiu îngrijorat sau speriat în legătură cu acțiunile acestei instituții (DNA, n.r.). Mi-am văzut toată viața de treabă și m-am străduit să nu încalc legile statului”, ne-a declarat Corneliu Bichineț.

 Cine a greșit, să plătească!

 Corneliu Pleșu, consilier județean, co-președinte PNL Bârlad, a fost categoric: „Toți cei care au greșit, să plătească! Cum spuneam eu mai demult, că în politica ce se practică astăzi în România, cei tineri nu iau ce e bun de la cei bătrâni, se adeverește. Intră în politică în ideea de a se îmbogăți, nicidecum în sprijinul cetățeanului și pentru cetățean”.

Pleșu este de părere că arestarea baronilor este cea mai bună măsură pentru curățarea clasei politice, iar dacă schimbarea mentalității nu se poate face decât prin rigoarea legii este cu atât mai binevenită: „Clasa politică trebuie purificată. Deageaba schimbăm azi un politician cu altul care vine, dacă nou-venitul face întocmai ce-a făcut primul. Schimbarea în politică nu înseamnă a-i înlocui pe unii răi cu alții la fel de răi. Trebuie oameni integri, corecți, care lucrează în interesul omului. S-a ajuns la un nivel de corupție uimitor. Dacă ne uităm, probabil ar trebui să arestăm 80% din clasa politică”.

Despre existența baronilor în județul Vaslui, co-președintele PNL crede că e evidentă: „Da, cred că și la nivelul județului Vaslui sunt baroni locali. Declarațiile de avere, comparațiile dintre averile de astăzi și cele pe care le dețineau înainte de a ocupa funcții publice, spun totul. Cei care conduc județul de atâția ani ridică serioase semne de întrebare. Am fost și eu consilier local, sunt consilier județean și nu am făcut avere din asta. Însă există câțiva în jurul meu care, deși au pornit de la start cu mine odată, au acumulat averi impresionante, doar apăsând pe butoanele oferite de pozițiile lor înalte”.

Consilierul bârlădean Marius Chițiga, președinte TSD Bârlad, este de asemenea, foarte vehement în privința arestării baronilor: „Care a greșit nu are decât să plătească. Dacă a greșit și a furat, așa e corect. Dar nu doar să-i închidă. Să le ia și banii”.

Șeful tineretului pesedist este de părere că acțiunile DNA nu ar trebui făcute cu dedicație: „Nu doar unii să plătească, nu să fie aleși după ochi frumoși, ci toți. Să se curețe odată politica de mizerie. Ca ceea ce fac unii nu se cheamă politică. Să intre tineri, curați, nepătați, neintoxicați”.

Nu la fel crede, însă, și despre județul Vaslui, pe care-l vede curat ca lacrima: „Nu cred că în județul Vaslui există baroni locali. Există oameni influenți, dar baroni, e prea mult spus”.

Deputatul Tudor Ciuhodaru, recent exclus din PP-DD: „Infractorii ce au gir politic, eufemistic numiți baroni, sunt un pericol pentru siguranța națională. Oricine poate observa cu ușurință ca harta sărăciei și subdezvoltării se suprapune cu cea a corupției și a baronilor. Vasluiul nu lipsește de pe această hartă. Am depus mai multe inițiative ce vizează asigurarea unei tolernațe zero la corupție si destructrurarea «familiei» infracționale politico-economice, printre care interzicerea pe viață a oricărei funcții publice sau de demnitate publică pentru acești penali, precum și limitarea la maximum două mandate, eliminarea imunității parlamentare și pierderea imediata a mandatului celor condamnați penal, cu sau fară executare. Este inadmisibil să ai în Parlament aleși pușcăriabili sau condamnați pentru viol, este incredibil să propui în «cel mai cinstit guvern» miniștrii care s-au dus de la minister direct in pușcărie, sau primari și presedinti de consilii județene, bugetari, ce fac averi colosale din sifonarea banului public. Asta, în timp ce sistemul de sănătate este la pamânt și nu primește fonduri, iar profesorii din Vaslui sunt nevoiți să iasă în stradă pentru a-și primi drepturile”.

Ciuhodaru intenționează să depună un amendament la Legea bugetului pentru finanțarea DNA, conform necesităților. El consideră că intențiile guvernului pesedist este de a anihila acțiunile DNA, pentru a-și salva baronii: „Cum vrea guvernul să închidă DNA? Simplu. Prin încălcarea legii și subfinanțare. Legea spune clar că trebuie să existe o filă distinctă de buget pentru DNA, așa cum a existat în toți anii anteriori. Pentru prima dată, în anexele de la bugetul pe 2015, nu se regăsește o fila distinctă de buget pentru DNA, așa cum prevede art. 4 alin 4 din OUG nr 43/2002 privind DNA, ci doar o filă centralizatoare pentru întregul Minister Public. Ca intenția guvernamentală să fie clară, bugetul Ministerului Public a fost redus cu 31,94 % față de 2014, tăindu-se chiar cheltuiele esențiale pentru o bună funcționare, precum cele pentru expertize judiciare, carburanți, materiale și servicii cu caracter funcțional”.

Scandalul șpăgilor de la Episcopie, pe masa DNA

Procurorii anticorupție i-au chemat la audieri pe trei dintre preoții implicați în scandalul șpăgilor de la Episcopia Hușilor. Luni, la prima oră, preoții Sorin Chirvase, de la Biserica Sf. Spiridon, Ioan Chirvase, fost paroh al acestei biserici, și Ciprian Tacu, fost preot la Biserica Domnească, s-au înfățișat la Secția de Poliție nr. 2 din Iași pentru a fi audiați. Cei trei preoți au refuzat să comenteze întâlnirea cu procurorii DNA. Nici chiar părintele Sorin Chirvase nu a făcut excepție, chiar dacă el a fost cel care a avut curajul de a da în vileag mizeriile episcopiei, în urmă cu două săptămâni

Simona MIHĂILĂ

Iată că nemulțumirile enoriașilor care se plâng că instituțiile abilitate ale statului nu iau măsuri în legătură cu neregulile din rândul Bisericii și că oamenii legii stau cu mâinile încrucișate în fața războiului crâncen dintre preoți și șefii lor, se fac auzite. Scandalul din ultimele săptămâni dintre preoții din Bârlad și Episcopia Hușilor, scandal ale cărui amănunte ziarul nostru le-a prezentat pe larg pe parcursul mai multor ediții, a intrat în vizorul Departamentului Național Anticorupție (DNA), care a deschis o anchetă.

Luni, la prima oră, preoții Sorin Chirvase, de la Biserica Sf. Spiridon, Ioan Chirvase, fost paroh al acestei biserici, și Ciprian Tacu, fost preot la Biserica Domnească, s-au înfățișat la Secția de Poliție nr. 2 din Iași pentru a fi audiați de procurorii anticorupție de la Serviciul Teritorial Iași din cadrul DNA.

Sursele noastre ne-au informat că cei trei au depus declarații referitoare la sumele de bani pe care fețele bisericești de la vârful Eparhiei le-ar fi solicitat în schimbul unor facilități, dar și despre multe alte nereguli existente în interiorul Episcopiei.

Contactați de către reporterii Est News, cei trei preoți au refuzat să comenteze. Nici chiar părintele Sorin Chirvase nu a făcut excepție, chiar dacă el a fost cel care a avut curajul de a da în vileag mizeriile episcopiei, în urmă cu două săptămâni.

Scandalul a pornit după ce preoții Sorin Chivase, Ciprian Tacu și Teofil Ștefănică (de la Biserica Domnească) au primit înștiințare că vor fi mutați la țară.

Enoriașii au reacționat imediat. După slujba de duminică, la ambele biserici au avut loc proteste în timpul cărora oamenii au adus grave acuzații episcopului Corneliu Bârlădeanul (foto) și protopopului de Bârlad, Vasile Lăiu.

Cele mai scandaloase dezvăluiri au fost făcute de preotul Sorin Chirvase, care sătul de lăcomia episcopului Corneliu, de stresul la care este supus de ani de zile din partea acestuia, a spus tot: despre șpaga de 20.000 de euro pe care protopopul Lăiu l-ar fi îndemnat pe preotul Chirvase (tatăl) să o dea episcopului Corneliu Bârlădeanu ca să nu-l înlăture din parohie, despre obiectele pe care bisericile sunt obligate să le vândă enoriașilor, despre sumele gigantice pe care preoții trebuie să le verse în conturile Episcopiei (fără chitanțe) dacă vor să-și păstreze serviciul samd.

La câteva zile de la aceste mărturisiri, protopopul Vasile Lăiu a spart lacătele bisericilor Domnească și Sf. Spiridon pentru a le permite noilor parohi să intre, fără a ține cont că nici preotul Ștefănică și nici preotul Chirvase nu predaseră obiectele pe care le aveau pe inventar. Este vorba de bunuri de folosință bisericească, a căror valoare, achitată din banii enoriașilor, este considerabilă.

Principali acționari ai Petrolului, frații Capră, directorul general al clubului și alte patru persoane, reținuți

Directorul general al clubului de fotbal Petrolul Ploiești, Marius Bucuroiu, Daniel și Nicolae Capră, toți trei acționari ai clubului, și alte patru persoane au fost reținuți, marți seară, de procurori în dosarul privind infracțiuni cu un prejudiciu de peste 15 milioane de euro.

Potrivit șefului DIICOT Ploiești, procurorul Ionuț Botnaru, procurorii au emis, marți seară, ordonanțe de reținere pe numele a șapte persoane care au calitatea de suspecți în dosarul în care conducerea clubului de fotbal Petrolul Ploiești este suspectată de evaziune fiscală și spălare de bani cu un prejudiciu estimat la 15.400.000 de euro.

Printre cei reținuți se numără acționarii principali ai clubului de fotbal ploieștean, frații Daniel și Nicolae Capră, dar și directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, care deține, de asemenea, acțiuni la club.

În același dosar, au fost reținute alte patru persoane, administratori ai unor firme prin care s-ar fi derulat operațiuni financiare fictive.

Soțiile lui Daniel Capră și Nicolae Capră, care au, de asemenea, calitatea de suspecți în dosar, nu se numără printre cei reținuți, a precizat reprezentantul DIICOT Ploiești.

Cele șapte persoane reținute, marți seară, sunt acuzate de săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani.

În cursul zilei de miercuri, toate cele șapte persoane vor fi prezentate instanței cu propunere de arestare preventivă.

Frații Daniel și Nicolae Capră sunt principalii acționari ai clubului de fotbal Petrolul Ploiești, făcând parte și din Consiliul de Administrație al clubului – Daniel Capră ca președinte, iar Nicolae Capră ca membru. Din Consiliul de Administrație al FC Petrolul Ploiești mai face parte, ca membru, și directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, care este și el acționar.

Conform procurorilor, faptele cercetate în acest dosar deschis de DIICOT au avut loc începând cu anul 2012, an în care, în luna februarie, omul de afaceri Daniel Capră a preluat echipa de fotbal Petrolul Ploiești, care aparținea, în documente, Societății Comerciale ”F.C. Petrolul Ploiești” SA, deținută, ca acționar majoritar, de Federația Sindicatelor Libere din Petrol și la care erau acționari, cu câte o acțiune, și Liviu Luca, Florin Bercea și Eduard Alexandru. Societatea era susținută în cea mai mare parte din bani publici proveniți de la bugetul municipiului Ploiești.

Direcția Generală Antifraudă este cea care a sesizat DIICOT despre faptele suspectate în acest dosar, conform unor surse lucrătorii Antifraudă ridicând, anterior, în mai multe rânduri, documente fiscale ale clubului de fotbal din Ploiești.

În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, marți, percheziții la 25 de adrese din București și județele Constanța, Prahova, Buzău, Sălaj, Giurgiu și Brăila, la membrii grupării suspectate de spălare de bani și evaziune fiscală și din care fac parte 19 persoane.

La Buzău, polițiștii, coordonați de procurorii Serviciului Teritorial Ploiești al DIICOT, au percheziționat sediul unei societăți comerciale despre care anchetatorii au informații că ar fi implicată în ingineriile financiare ale fraților Capră.

”Au fost făcute percheziții la SC Soval Plast din Buzău, parte a ingineriilor financiare ale fraților Capră. În acte, administrator al firmei apare un cetățean moldovean, în realitate însă firma fiind controlată de membrii grupării Capră”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX șeful DIICOT Ploiești.

Într-un comunicat de presă transmis marți dimineață, DIICOT preciza că administratori ai SC Fotbal Club Petrolul SA Ploiești ar fi inițiat, în anul 2012, gruparea infracțională organizată, la care au aderat și ceilalți membri. Gruparea ar fi fost constituită pentru a favoriza firmele administrate de aceștia, care s-ar fi folosit de lanțuri infracționale pentru a prelua și finanța SC Fotbal Club Petrolul SA Ploiești.

“Astfel, au fost efectuate operațiuni nereale prin emiterea de documente și facturi fictive, în scopul deducerii TVA și diminuării bazei de impozitare (impozit pe profit)”, se menționa în comunicatul de presă al DIICOT.

Anchetatorii susțin că membrii grupării ar fi facturat diferite servicii și livrări de mărfuri cu clubul sportiv, pentru a acoperi astfel relații comerciale inexistente între firmele implicate în activitatea infracțională. Sumele obținute în acest fel ar fi fost însușite de membrii grupării, în scopul preluării și finanțării clubului, prin creditări succesive.

Sursa: mediafax

Fosta șefă ANRP Crinuța Dumitrean, reținută în dosarul Alinei Bica

Fosta șefă a ANRP, Crinuța Dumitrean, a fost reținută, luni seară, de procurorii DNA, în dosarul Alinei Bica, privind acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat din Capitală.

Dumitrean va fi dusă în arestul Poliției Capitalei, urmând să fie prezentată, marți, cu propunere de arestare preventivă la ICCJ.

Dumitrean este acuzată de abuz în serviciu, după ce a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).

Tot de abuz în serviciu sunt acuzați și ceilalți foști membri ai comisiei: fosta șefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoș Bogdan, fost vicepreședinte al ANAF, toți fiind arestați preventiv, Oana Vasilescu, în prezent reținută, deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu și deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea cărora procurorii cer aviz la Camera Deputaților, și Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie președintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupție au dispus măsura controlului judiciar.

Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuțiu, a fost și el arestat preventiv, sub aceeași acuzație de abuz în serviciu.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar. Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție pot fi contestate la aceeași instanță. Gheorghe Stelian, susțin anchetatorii, ar fi împărțit cu alți trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat. Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din București, pentru a construi locuințe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Grivița, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul și creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.

Sursa: mediafax.ro

 

Șpaga, drumul cel mai scurt de la Guvern la pușcărie – Ministrul penal

Cristian David, intrat în istoria contemporană ca cel mai tânăr șef al Internelor și ca omul pentru care s-a inventat Ministerul Românilor de Pretutindeni, este cercetat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru luare de mită și spălare de bani. DNA a cerut, ieri, avizul președintelui României pentru declanșarea procedurii de urmărire penală, având suspiciuni că fostul ministru, când era în funcție, ar fi cerut și primit 500.000 de euro pentru a-l convinge pe prefectul de atunci al Buzăului să atribuie unei persoane un teren de 15 hectare. Procurorii mai au în lucru un dosar care îl privește pe Cristian David, având ca obiect falsul în declarații și uzul de fals. În 2013, pentru a putea justifica 60.000 de euro din declarația de avere, fostul ministru a pretins că suma reprezintă restituirea unui împrumut de către mama sa, ipoteză acoperită scriptic cu niște contracte fictive. Ca și în dosarul de luare de mită, procurorii au cerut atunci avizul președintelui pentru începerea urmăririi penale, iar acesta a fost favorabil. În cazul șpăgii de jumătate de milion de euro, Administrația Prezidențială nu a făcut publică decizia până la închiderea ediției.

Alex SAVA

Procurorii din cadrul DNA au cerut avizul președintelui pentru urmărirea penală a lui Cristian David, fost parlamentar de Vaslui, ministru de Interne și al Românilor de pretutindeni, pentru luare de mită și spălare de bani.

„Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție – doamna Laura Codruța Kovesi a transmis procurorului general al PICCJ referatul întocmit de procurorii anticorupție, în vederea sesizării Președintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de David Cristian, ministru al Internelor și Reformei Administrative în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și spălare de bani”, se arată într-un comunicat de presă remis de DNA.

Demersul procurorilor anticorupție are la bază un denunț făcut în acest an, potrivit căruia, la finele anului 2007, proaspăt uns ministu de Interne, Cristian David ar fi cerut o jumătate de milion de euro unei persoane care urma să primească un teren de 15 hectare în intravilanul municipiului Buzău. Pentru suma menționată, Cristian David, în calitate de ministru, urma să-și folosească influența asupra prefectului de Buzău, care în calitate de șef al Comisiei Județene de Fond Funciar Buzău trebuia “convins” să pună în posesie plătitorul.

Conform informațiilor deținute de procurorii DNA, suma solicitată i-a fost plătită lui David pe 1 februarie 2008. Pentru a putea justifica acești bani, între persoanele implicate în această tranzacție imobiliară au fost încheiate mai multe contracte de vânzare-cumpărare fictive, având ca obiect tranzacții imobiliare.

“La cererea transmisă de DNA au fost atașate referatul întocmit de procurorii Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție care efectuează cercetări în cauză, precum și copii ale dosarului de urmărire penală”, se mai arată în comunicatul remis de DNA.

David, cercetat și pentru uz de fals

Șpaga de o jumătate de milion de euro nu este prima faptă care îl aduce pe fostul ministru în atenția procurorilor anticorupție. În luna februarie a acestui an, DNA cerea președintelui aviz favorabil pentru cercetarea lui David, acuzat de abuz în serviciu sub forma participației improprii, uz de fals și fals în declarații, infracțiuni care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro trecuți în declarația de avere depusă la 14 iunie 2013. Cristian David ar fi consemnat în fals, la rubrica „venituri din alte surse”, primirea a 60.000 de euro, cu titlu de „restituire împrumut”, de la mama sa.

„Pentru ca, la rândul său, mama demnitarului să poată justifica deținerea legală a sumei de 60.000 euro pe care ar fi restituit-o fiului său, acesta a efectuat demersuri astfel încât, cu o persoană de încredere, a fost încheiat formal un antecontract de vânzare-cumpărare a unui apartament în care se atesta, în mod nereal, faptul că mama ministrului delegat ar fi vândut acelei persoane un apartament în județul Prahova pentru suma de 60.000 euro. Această sumă a fost justificată de ministrul delegat printr-un așa-zis împrumut pe care i l-ar fi acordat mamei sale ca să-și construiască o casă și la momentul încheierii actului care ar atesta vânzarea fictivă a apartamentului menționat, mama sa i-ar fi «restituit» împrumutul”, au spus procurorii.

În același dosar, mama lui Cristian David, Georgiana Dumitrescu, este urmărită penal pentru uz de fals și fals material în înscrisuri oficiale, iar fostul consilier juridic Marius Constantin Stoica, pentru complicitate la abuz în serviciu și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.

Din biroul ministerial, pe ușa din dos a politicii

La solicitarea din iarnă a DNA, președintele a dat aviz favorabil, pe 27 februarie. „Am toată disponibilitatea de a pune la dispoziția procurorilor DNA toate datele, informațiile și precizările necesare să clarifice această situație. Eu socotesc că este o confuzie regretabilă, care trebuie lămurită cât mai repede. Acest lucru sper să-l fac cât de curând”, spunea David în momentul în care i s-a adus la cunoștință că este cercetat penal.

Numai că, în seara precedentă primirii avizului favorabil pentru urmărirea penală, Cristian David a uitat de toate „confuziile” și a demisionat din funcția de ministru al Românilor de Pretutindeni, alături de ceilalți miniștri liberali din Guvern, ca urmare a destrămării USL. Pentru a „evidenția” și mai mult „confuzia”, a demisionat inclusiv din PNL, partid din partea cțăruia a câștigat două mandate de parlamentar și două de ministru, spunând că a luat această decizie pentru a nu afecta imaginea partidului.

Cine este Cristian David

Cunoscut drept politicianul care s-a măritat, Cristian Troacă, devenit David prin preluarea numelui primei soții, a apărut în peisajul vasluian în 2004, când a fost ales senator de Vaslui pe listele Alianței DA. Pe ultima turnantă a mandatului, este numite ministru al Administrației și Internelor. Cu două luni înainte de noul scrutin parlamentar, în octombrie 2008, s-a aflat în mijlocul unui scandal privind achiziția unor autovehicule Dacia Logan, care ajungeau la circa 70.000 de euro cu tot cu taxa de leasing. Opoziția i-a solicitat atunci demisia, însă David s-a făcut că plouă și nu numai că nu a demisionat, dar a cerut eliberarea din funcție a șefului Poliției, chestorul Gheorghe Popa. O lună mai târziu, în noiembrie 2008, Pavel Abraham, un ofițer superior de poliție retras din funcție în perioada mandatului ministrului David, a afirmat la o emisiune TV că la o percheziție la locuința fostului ministru, efectuată în 1995, s-au găsit LSD, amfetamine și cocaină. David a răspuns acuzațiilor, precizând că el nu a consumat droguri și că legătura sa cu ancheta respectivă a fost una marginală. Apartamentul în care s-a făcut percheziția nu era al său, ci al prietenei sale, care îl închiriase unui partener de afaceri olandez, care a fost vizat de această anchetă.

Gabriel Sandu, Dorin Cocoș, Nicolae Dumitru și Gheorghe Ștefan, ARESTAȚI în dosarul Microsoft

Fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru și primarul din Piatra Neamț Gheorghe Ștefan au fost arestați în dosarul licențelor Microsoft, de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

Decizia poate fi contestată la aceeași instanță.

Cei patru inculpați din dosarul Microsoft urmează să fie încarcerați, conform deciziei de miercuri a magistraților. Gabriel Sandu, Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru au plecat de la sediul ICCJ după ce le-au expirat ordonanțele de reținere.

Toți patru au fost reținuți în cursul nopții de luni spre marți de procurorii DNA, după ce au fost audiați întreaga zi.

Oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru și primarul municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru luare de mită în formă continuată și spălare de bani.

Potrivit DNA, Dorin Cocoș a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ștefan și Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziționarea dreptului de utilizare a licențelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut și primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Șerban Mihăilescu și Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obține încheierea contractului de închiriere a licențelor Microsoft, mai spun anchetatorii.

Potrivit anchetatorilor, contractul cadru de închiriere de licențe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului și, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate.

Contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40 la sută mai mare față de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susțin procurorii.

În 16 octombrie, procurorii anticorupție au făcut percheziții la locuințele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidențial Dorin Marian, fostului șef al Serviciului de Informații Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, Remus Truică și Nicolae Dumitru, la tatăl președintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum și la Fundația Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.

În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foști miniștri – senatorii Șerban Mihăilescu șiEcaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere și din societățile implicate în derularea proiectului privind licențele Microsoft pentru școli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

Camera Deputaților a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

Președintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foștii miniștri Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Daniel Funeriu.

Săptămâna trecută, procurorii anticorupție le-au adus la cunoștință Adrianei Țicău și lui Daniel Funeriu acuzațiile și faptele de care s-ar face vinovați în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.

Sursa: mediafax.ro

INTERCEPTĂRI în dosarul retrocedărilor: Bengescu îi spunea lui Andrei Hrebenciuc că prințul Paul are “o jenă financiară foarte puternică”

Dan Bengescu îi spunea lui Andrei Hrebenciuc că prințul Paul are “o jenă financiară foarte puternică”, într-o discuție telefonică interceptată de procurori, la finalul căreia Andrei Hrebenciuc i-a solicitat tatălui său să-l ajute financiar pe prințul Paul.

Convorbirea telefonică între Andrei Hrebenciuc și Dan Bengescu este redată în referatul cu propunerea de arestare a celui dintâi și a lui Paltin Sturdza, obținut de MEDIAFAX.

Astfel, notează procurorii DNA, implicarea directă a lui Andrei Hrebenciuc în activitatea infracțională a grupului rezultă și din convorbiri telefonice purtate cu membrii grupării și din faptul că este pus la curent cu demersurile efectuate.

Pe 18 noiembrie 2013, Andrei Hrebenciuc lua legătura cu Dan Bengescu.

Dan Bengescu- Tu-l știi pe PAUL, am mai vorbit noi de el.
Andrei Hrebenciuc- Da.
Dan Bengescu- Omul are o jenă financiară foarte puternică.
Andrei Hrebenciuc- Da.
Dan Bengescu- Și e pe cale să facă o mișcare greșită, în sensul că trebuie să dea vreo 20 000 mâine, nu știu la ce bancă și eu nu i-am finalizat proiectul decât… îi finalizez proiectul undeva la începutul lunii decembrie, că îi lipseau lui niște documente. El a zis sâmbătă că se duce exact la personajul la care nu aș mai vrea eu să se ducă…
Andrei Hrebenciuc- Da.
Dan Bengescu- Dacă se duce la ăla, să-i dea ăla, ăla îi va da cu o singură condiție: să-i semneze pentru cele 40 (se face referire la cele 40.000 de ha Pădure Broșteni).
Andrei Hrebenciuc- Gata, am înțeles.
Dan Bengescu- Ți-am zis numai așa, că am auzit acuma pe piață, știi. Și nu aș vrea, că dacă îi semnează lu’ ăla pe alea 40, e păcat.
Andrei Hrebenciuc- Ok, perfect, gata, vorbesc.

Imediat după această discuție, Andrei Hrebenciuc l-a sunat pe Viorel Hrebenciuc solicitându-i să-l ajute financiar pe Prințul Paul, se mai arată în referat.

În data de 27 noiembrie 2013, Andrei Hrebenciuc ia din nou legatura cu Dan Bengescu.

Dan Bengescu : … Mâine mă duc pe la Onești, am altă etapă, cu contestările alea care le-au făcut ei.
Dan Bengescu : – Ei tot vin cu fel de fel. Prima dată a fost 17 octombrie, au cerut ceva, le-au dat un termen. La termenul următor au cerut să suspende întrucât au făcut o revizuire, s-a mai dat acuma, noi am depus niște documente…
Andrei Hrebenciuc- Vai!

În referat se regăsește și interceptarea unei discuții ulterioare între Andrei și Viorel Hrebenciuc, ce a avut loc pe 2 decembrie 2013

Andrei Hrebenciuc: Ai întâlnire cu Bengescu?
Andrei Hrebenciuc: OK, bine, bine…
Viorel Hrebenciuc: Cine te întreba?
Andrei Hrebenciuc: Bengescu ăsta.
Viorel Hrebenciuc: Dar vine și el?
Andrei Hrebenciuc: Păi, da, așa am înțeles.
Viorel Hrebenciuc: Dacă vine, e perfect.

Andrei Hrebenciuc și Paltin Sturdza, inculpați în dosarul retrocedărilor, au fost aduși, joi seară, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care va judeca propunerea de arestare a procurorilor DNA pe numele celor doi.

Andrei Hrebenciuc este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de influență și spălare de bani, iar Sturdza este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență și instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Într-un alt document al anchetatorilor, se arăta că Viorel Hrebenciuc și alți inculpați din dosarul retrocedărilor, acceptând promisiunea unor foloase materiale, le-au promis prințului Paul și prințesei Lia că vor interveni pe lângă autorități pentru ca aceștia să obțină mai multe terenuri și clădiri.

“Începând cu luna noiembrie 2013 și până în prezent, numiții Olari Aurel, Iacob Sorin Ioan, Mătășel Ioan, Kadas Iosif, Bengescu Dan Costin, Janica Poenaru, Viorel Hrebenciuc, cu ajutorul altor persoane, acceptând promisiunea unor foloase materiale, direct sau indirect (ex. prin intermediul numitei Alina), le-au promis numiților Paul-Philippe al României și soției sale, Lia a României, că vor interveni pe lângă funcționari din cadrul autorităților publice centrale și locale, din Călărași, Suceava, Sinaia etc, cu atribuții în domeniul retrocedărilor imobiliare sau al reconstituirii dreptului de proprietate, în scopul urgentării unor acte ce intră în îndatoririle de serviciu ale acestora sau în scopul îndeplinirii unor acte contrare acestor îndatoriri (ex. obținerea urgentă și în mod ilegal a 39.885 hectare teren în Broșteni, jud. Suceava, a 50 ha + 3.165,87 de ha teren agricol la Mănăstirea, jud. Călărași și a două imobile în Sinaia etc)”, se arată în documentul citat.

Prințul Paul și prințesa Lia au fost audiați, pe 15 octombrie, la DNA Brașov, nefiind puși sub urmărire.

În dosarul retrocedărilor, Iosif Kadas și Dan Bengescu sunt arestați preventiv, iar Sorin Iacob și Jenică Poenaru sunt arestați la domiciliu.

Pe de altă parte, în cazul deputaților Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam, DNA a cerut aviz de la Camera Deputaților pentru arestarea lor.

Viorel Hrebenciuc a demisionat marți din Parlament.

Într-un alt dosar, care are legătură cu cel al retrocedărilor, Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru instigare la infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, trafic de influență, folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite și cumpărare de influență. În acest al doilea dosar este urmărit penal și senatorul PSD Dan Șova, pentru trafic de influență.

Sursa: mediafax.ro

Referat DNA: Arestarea deputatilor Hrebenciuc si Adam se impune existand riscul influentarii martorilor

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie considera ca masura arestarii preventive in cazul deputatilor Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam se impune pentru ca exista riscul influentarii martorilor sau suspectilor, persoane din anturajul inculpatilor, iar natura infractiunilor presupus a fi fost savarsite contureaza un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetati.

Potrivit referatului DNA citat de Agerpres, privarea de libertate la acest moment este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.

“Din analiza mijloacelor de proba administrate pana la acest moment in dosar rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit infractiunile pentru care sunt urmariti penal, faptele fiind de o gravitate deosebita. Din analiza actelor si lucrarilor deja administrate pana la acest moment procesual rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit infractiunile pentru care sunt urmariti penal, faptele fiind de o gravitate deosebita, fiind incidente prevederile art. 223 al. 2 Cod procedura penala, in sensul ca au fost administrate probe sau exista indicii temeinice care conduc la suspiciunea rezonabila ca au savarsit infractiunile pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale, respectiv infractiuni de coruptie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani si pe baza evaluarii gravitatii faptelor, a modului si a circumstantelor de comitere a acestora, se constata ca privarea de libertate la acest moment este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica”, se precizeaza in referatul DNA privind solicitarea de incuviintare a arestarii preventive a celor doi deputati.

Totodata, DNA mentioneaza ca lasarea in acest moment a celor doi deputati in libertate “ar influenta negativ activitatea de urmarire penala, existand riscul real al influentarii martorilor/suspectilor, persoane din anturajul inculpatilor, cu atat mai mult cu cat nu au fost identificate inca toate persoanele implicate in cauza si nu s-a stabilit pentru fiecare rolul si contributia concreta in activitatea grupului infractional”.

“In acelasi context, apreciem ca masura arestarii preventive este proportionala cu gravitatea acuzatiei, raportat la modalitatea de savarsire a faptelor si la rezonanta sociala a unor asemenea activitati infractionale, in contextul in care onestitatea persoanelor care exercita functii de demnitate publica este o conditie esentiala pentru infaptuirea actului de autoritate publica de la nivel central sau teritorial. In situatii de genul celor din prezenta cauza este imperios necesar ca statul sa aiba mijloace utile pentru contracararea fenomenului coruptiei sau cel putin limitarea efectelor acestuia, data fiind evolutia acestui fenomen care reprezinta o amenintare pentru democratie si drepturile omului. Este regretabil ca tocmai persoanele insarcinate cu aplicarea si respectarea legii si care ar trebui sa se simta investite cu grija infaptuirii justitiei devin potentiali subiecti activi ai unor asemenea infractiuni, dintre cele mai grave, care incalca orice principiu al echitatii sociale, punand in pericol insasi stabilitatea institutiilor democratice si a fundamentelor morale ale societatii”, se mai arata in referat.

DNA mai invoca si “perseverenta infractionala evidentiata de savarsirea mai multor infractiuni de catre inculpatii cercetati; implicarea mai multor persoane; existenta anumitor intelegeri infractionale bine statornicite, intre participanti; convingerea celor implicati ca ar fi putut obtine sume de bani importante, de ordinul sutelor de milioane de euro prin orice mijloace nelegale, increderea publicului larg in legalitatea actului de justitie si legalitatea actelor de proprietate emise de autoritatile statului, cu consecinta sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar si administrativ – toate acestea fiind elemente de natura a evidentia efectele negative produse”.

Procurorii anticoruptie mai sustin ca scopul procesului penal ar putea fi alterat prin lasarea in libertate a inculpatilor.

“Natura infractiunilor presupus a fi fost savarsite de catre inculpati, modul in care acestia au actionat contureaza un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetati, constand in starea de neliniste, in sentimentul de insecuritate in randul societatii civile, generat de rezonanta sociala negativa a faptului ca inculpatii asupra carora planeaza acuzatia comiterii unor asemenea infractiuni ar putea fi cercetati in stare de libertate. Este adevarat ca pana la ramanerea definitiva a unei hotarari intr-o cauza penala persoana judecata se bucura de prezumtia de nevinovatie, insa legiuitorul a stabilit ca in cazul in care se regasesc anumite conditii expres prevazute, sa se poata lua una din masurile preventive, indiferent daca acuzatul recunoaste sau nu savarsirea faptelor pentru care este judecat, daca are sau nu antecedente penale, normele de procedura interne fiind in deplin consens cu dispozitiile art.5 si 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului”, precizeaza DNA.

Potrivit procurorilor, “infractiunile cercetate in cauza, prin natura lor si prin gradul de pericol social abstract pe care il implica, creeaza un pericol concret pentru ordinea publica, avand in vedere gravitatea acestui fenomen infractional si limitele ridicate de pedeapsa stabilite de lege, elemente de natura a starni o reactie de oprobiu general puternica, astfel incat intr-o asemenea situatie privarea de libertate se justifica, chiar si in lipsa antecedentelor penale ale inculpatilor”.

La aprecierea pericolului concret al infractiunilor savarsite trebuie avuta in vedere si reactia societatii la asemenea fapte, prin care au fost lezate relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare normala impun comportarea onesta a fiecarui functionar in raporturile de serviciu, precum si la combaterea faptelor de venalitate care aduc atingere credibilitatii de care trebuie sa se bucure institutia in care acesta isi desfasoara activitatea. In absenta unui raspuns ferm al autoritatii judiciare, lasarea in libertate a inculpatilor acuzati de fapte de o asemenea gravitate poate crea in randul cetatenilor un sentiment de neincredere in organele statului si temerea ca valorile sociale nu pot fi protejate in mod eficient in situatia unor fapte de acelasi gen, mai ales in situatia in care persoanele acuzate de comiterea acestor fapte au participat la procesul legislative prin care acest tip de comportament antisocial a fost incriminat ca infractiune”, mai sustin procurorii DNA.

Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a declarat, sambata, la incheierea sedintei Biroului Permanent, ca solicitarea de arestare preventiva a lui Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam a fost trimisa Comisiei juridice care poate da un raspuns in trei zile.

Sursa: hotnews.ro

Avocatul vasluian reținut de procurorii DIICOT a ieșit din arest

Avocatul Neculai Horobeț, în vârstă de 29 de ani, care a fost reținut de către procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iași sub acuzațiile de aderare la grup infracțional organizat și complicitate la infracțiuni de crimă organizată, a scăpat de arest. Curtea de Apel Iași a respins, vineri seara, propunerea de arestare preventivă, neluând nicio măsură împotriva acestuia. De arest au scăpat și ceilalți doi parteneri ai săi din dosar, Cornel Corduneanu și Ovidiu Ransburg, împotriva lor fiind luată măsura controlului judiciar.

Roxana NĂSTASĂ

Procurorii DIICOT- Serviciul Teritorial Iași au dispus joi reținerea pentru 24 de ore a doi bărbați bănuiți de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, contrabandă în formă calificată și nerespectarea regimului armelor și munițiilor

Din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că, în cursul lunii iulie 2014, unul dintre cei doi, Cornel Corduneanu, aflat pe teritoriul României, ar fi inițiat constituirea unei grupări criminale cu scopul introducerii în mod ilegal în România de armament și a muniției aferente.

Pentru desfășurarea activității ilicite, acesta ar fi luat legătura cu Ovidiu Ransburg, care se afla pe teritoriul Italiei, căruia i-a cerut să-i aducă un pistol și muniția aferentă, bunurile fiind introduse în țară. Pe 15 octombrie, constănțeanul Ovidiu Ransburg, care a venit din Italia a fost surprins în flagrant delict, în autoturismul său polițiștii din cadrul I.P.J. Vaslui depistând un revolver de producție spaniolă și muniția aferentă, 19 cartușe de calibru 38 special – 9 mm. Din investigații a rezultat faptul că arma și muniția găsite asupra bărbatului care venea din Italia erau ale interlopului din Iași, Costel Corduneanu.

Cei doi ar fi fost puși în legătură de un al treilea bărbat, persoană care ar fi intermediat introducerea în țară a armei împreună cu muniția aferentă și care este nimeni altul decât avocatul Baroului Vaslui, Nicolae Horobeț.

În urma perchezițiilor efectuate în cauză, la locuința lui Corduneanu au fost găsite mai multe agende ce conțin însemnări cu privire la arme și sume de bani

Mai sunt cercetați pentru constituire a unui grup infracțional și contrabandă calificată încă doi bărbați și o femeie, unul dintre bărbați fiind cercetat și pentru complicitate la contrabandă, fiind arestat în altă cauză, iar femeia este bănuită de săvârșirea infracțiunii de complicitate la nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Procurorii DIICOT Iași au solicitat vineri instanței de judecată arestarea preventivă a celor trei reținuți, însă instanța a respins propunerea, cei trei fiind astfel în libertate.

DOSARELE MICROSOFT și EADS: Percheziții la Dorin Cocoș, Remus Truică, fostul șef al SIE Cătălin Harnagea, fostul ministru Gabriel Sandu, Dorin Marian, Adrian Petrache și Fundația Dinu Pescariu

Procurorii DNA fac joi percheziții la fostul șef al SIE Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoș, Remus Truică și Nicolae Dumitru, la fostul ministru Gabriel Sandu, fostul consilier prezidențial Dorin Marian, tatăl președintelui COSR, Adrian Petrache, și la Fundația Dinu Pescariu în dosarul Microsoft, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare. Procurorii anticorupție percheziționează și sediul firmei lui Claudiu Florică, fostul șef al Fujitsu în România.

UPDATE 12:24 – Procurorii fac percheziții și la sediul firmei lui Claudiu Florică, fostul șef al Fujitsu

Procurorii anticorupție percheziționează, joi, în dosarul Microsoft, și sediul firmei lui Claudiu Florică, fostul șef al Fujitsu în România, acesta fiind audiat la DNA, în aceeași cauză, în urmă cu o săptămână.

Procurori și ofițeri judiciariști au descins, în jurul orei 12.00, într-unul dintre imobilele deținute de Claudiu Florică, aflat vizavi de sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Numele fostului șef al Fujitsu România este menționat de martori din dosar, conform unor documente ale anchetatorilor. Claudiu Florică a fost în 10 octombrie la sediul DNA pentru a da declarații în dosarul Microsoft, în care sunt vizați nouă foști miniștri.

UPDATE 11:17 – Perchezițiile în dosarul Microsoft, și la Gabriel Sandu, Dorin Marian și Fundația Dinu Pescariu

Potrivit surselor citate, anchetatorii ridică documente de la locuințele și sediile de firme și fundații percheziționate, care ar putea constitui probe în dosarul Microsoft.

În același dosar, sunt percheziționate locuința fostului șef al Serviciului de Informații Externe Cătălin Harnagea și cele ale oamenilor de afaceri Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, Remus Truică și Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro.

Cătălin Harnagea a condus Serviciul Român de Informații (SIE) în intervalul 30 iulie 1997-1 februarie 2001, când Dorin Marian a ocupat funcția de consilier prezidențial (1996-2000) și șef al Administrației Prezidențiale (martie-septembrie 2000). Cătălin Harnagea a scris, în CV-ul său, că a fost, din 2005, consultantul EADS pe proiectul de securizare al frontierelor României și pe cel de off-set.

Dorin Marian a fost asociat cu Cătălin Harnagea într-o firmă, acesta cesionând acțiunile în februarie 2007, cu o zi înainte de a fi numit în funcția de prim-consilier al premierului din acea perioadă, Călin Popescu Tăriceanu.

Presa a relatat că Adrian Petrache, tatăl președintelui Comitetului Olimpic și Sportiv Român Alin Petrache, este un apropiat al lui Dorin Cocoș și al fostului premier Adrian Năstase, partener de afaceri imobiliare cu Alexandru Bittner.

În acest dosar, Direcția Națională Anticorupție a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foști miniștri – senatorii Șerban Mihăilescu și Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica,Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac 56 de percheziții în București și județul Ilfov, la sedii de firme și de fundații, dar și la locuințele unor persoane, în dosarul Microsoft, în care se fac cercetări pentru corupție în legătură cu încheierea unor contracte de licențiere IT.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre locuințele percheziționate sunt cele ale fostului șef al SIE Cătălin Harnagea și ale oamenilor de afaceri Dorin Cocoș, Remus Truică și Nicolae Dumitru.

DNA a precizat că acțiunea este sprijinită de Serviciul Român de Informații și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei.

În acest dosar, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foști miniștri – senatorii Șerban Mihăilescu și Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere și din societățile implicate în derularea proiectului privind licențele Microsoft pentru școli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

“Direcția Națională Anticorupție a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acțiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informațională și la Ministerul Educației Naționale, în legătură cu închirierea de licențe educaționale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiții nelegale, a contractului comercial de închiriere licențe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaționale Microsoft, a actelor adiționale la acest contract, precum și a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educațional Informatizat» (SEI), Direcția Națională Anticorupție s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu și respectiv a unor infracțiuni de corupție în legătură cu derularea acestor contracte”, a precizat DNA.

Procurorii susțin că foștii miniștri Dan Nica, Șerban Mihăilescu, Țicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu și Sandu Gabriel “și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

Totodată, anchetatorii au indicii că cei șase foști miniștri au pretins și primit sume de bani pentru a-și exercita în mod defectuos atribuțiile de serviciu și pentru a-și exercita influența asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft.

În 3 octombrie, președintele Traian Băsescu a avizat începerea urmăririi penale față de foștii miniștri Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Daniel Funeriu în dosarul Microsoft.

Camera Deputaților a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

Președintele Traian Băsescu a declarat luni, la Realitatea TV, răspunzând unei întrebări, că în dosarul Microsoft vor mai apărea surprize, inclusiv persoane.

Șeful statului a negat că în dosarul Microsoft s-au primit dosare de la FBI. “Cea mai complexă informație am avut-o în 2009, legată de o posibilă fraudare, și acea informație, într-o manieră mult mai în detaliu, a fost transmisă DNA și de acolo a început ușor, ușor”, a afirmat președintele Traian Băsescu, precizând că informarea a venit de la serviciile românești.

Numele lui Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, și cel al lui Nicolae Dumitru sunt menționate în declarațiile unor martori audiați în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupție aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foști miniștri.

Unul dintre martori le-a declarat anchetatorilor că omul de afaceri Dorin Cocoș și primarul orașului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, au primit “opt-nouă” milioane de euro, respectiv “circa trei milioane de euro”, pe durata derulării contractelor.

În declarația unui martor, redată de procurori în documentele menționate, se arată:

“În cursul anului 2008 sau 2009, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României și Microsoft, Florică Claudiu (fostul șef al Fujitsu în România, n.r.) a apelat la Dinu Pescariu, despre care era cunoscut că avea o relație bună cu Dorin Cocoș pentru a-l susține în cadrul licitației ce urma a se realiza.

Știu că Pescariu Dinu a intermediat legătura dintre Florică Claudiu și Dorin Cocoș. În perioada respectivă au fost organizate diverse întâlniri între Florică Claudiu și Gabriel Sandu, fie la Ministerul Comunicațiilor, fie în alte locații. Aceste întâlniri au fost intermediate de Dorin Cocoș. La unele dintre întâlniri a participat și Gheorghe Ștefan, despre care se discuta că avea o oarecare autoritate asupra lui Gabriel Sandu.

Ulterior adjudecării licitației de către firma D.Con.Net., Dorin Cocoș a stabilit modul în care trebuie distribuite sumele transferate de la D.Con.Net către Barringwood Investment Ltd. Cred că această societate era controlată de Dinu Pescariu. Știu că printre beneficiarii acestor sume se regăseau Gabriel Sandu, Gheorghe Ștefan, Dorin Cocoș, Pescariu Dinu, Nicolae Dumitru. Firmele în care urma să se facă plata i-au fost indicate lui Florică Claudiu de fiecare dintre persoanele mai sus menționate, la fel și persoanele de contact.

Din discuțiile purtate am înțeles că plata efectuată către Nicolae Dumitru (sau firma acestuia) a fost făcută în considerarea faptului că dânsul a emis o scrisoare de garanție absolut necesară contractului.

Tot din discuțiile purtate am înțeles că sumele remise lui Dorin Cocoș au fost în cea mai mare parte remise în numerar, banii fiind retrași numerar din Elveția de Pescariu Dinu și înmânați personal de acesta lui Dorin Cocoș.

Din câte am auzit, Dorin Cocoș a primit aproximativ 8-9 milioane euro, iar Gheorghe Ștefan circa 3 milioane de euro. Tot în jur de 3 milioane a primit și Gabriel Sandu. Cred că banii pentru Gabriel Sandu au fost virați în off-shore.

Din cunoștințele mele Dorin Cocoș, Dinu Pescariu și Gheorghe Ștefan nu aveau firme prin intermediul cărora să presteze servicii IT. Cred că în privința lui Dinu Pescariu se discuta despre o sumă de circa 3.000.000 euro”

Un alt martor le-a spus procurorilor, la rândul său, despre relațiile dintre fostul șef al Fujitsu România, Claudiu Florică, și Dorin Cocoș, respectiv Gheorghe Ștefan. Iată declarația dată de acesta anchetatorilor:

“În decembrie 2008 la conducerea MCSI (Ministerul Comunicațiilor și Societății Informațiilor) a venit Gabriel Sandu, un apropiat al lui Claudiu Florică, prin intermediul relațiilor pe care Claudiu Florică le avea cu Dorin Cocoș și Gheorghe Ștefan, zis Pinalti.

În 2009 expira contractul cadru pe 5 ani pentru închirierea licențelor Microsoft, iar Claudiu Florică căuta un nou mecanism și o nouă firmă prin care să continue acest contract atât de profitabil pentru Claudiu Florică și persoanele cărora le plătea mită. Întrucât în FSC nu mai lucra nici Viktor Malinowski, nici Dragoș Nicolaescu, Claudiu Florică nu mai avea nici un mod de a controla și a impune lui FSC subcontractarea unor servicii fictive.

Ca urmare, și-a creat propriul consorțiu folosind firme pe care le deținea deja, direct sau prin interpuși, de asemenea achiziționând firma Dim Soft care avea statutul de large account resseler local, acest consorțiu urmând să câștige o licitație trucată pentru reînnoirea contractului de licențiere pe perioada 2009 – 2013.

Licitația a fost organizată pentru a se crea o aparență de legalitate și întrucât Claudiu Florică nu a reușit să determine primul-ministru de la acea vreme să aprobe încredințarea directă a acestui contract către firma D.Con-Net.

Pentru a se asigura că niciuna dintre firmele care ar fi putut participa la licitația organizată în 2009, de către MCSI, Claudiu Florică s-a întâlnit personal cu patronii firmelor concurente și le-a promis acestora fie sume de bani în conturile personale, fie servicii în valoare de sute de mii de euro din viitorul contract pe care D.Con.Net urma să-l câștige.

Ca urmare, la licitație s-a prezentat o singură firmă și deși acesta ar fi fost un motiv clar pentru a reorganiza licitația, ministrul Gabriel Sandu a luat decizia de a acorda contractul de 96 milioane de euro, consorțiului D.Con-Net, întrucât urma să primească un comision procentual din acest contract din partea lui Claudiu Florică.

Contractul a mai fost extins prin achiziționarea de licențe educaționale, la fel cum s-a întâmplat și în Contractul din 2004 și Actul Adițional nr. 1, în aceleași condiții de ilegalitate pe care le-am precizat când am vorbit de actual adițional nr. 1, precum și o extensie de 33 milioane euro, în 2013 ca opțiune de buy-out.

Precizez așa cum am mai spus și mai devreme că în 2009, Guvernul României avea posibilitatea de a înlocui produsele Microsoft din administrația publică, produse similare care aveau fie un cost de 10%, Corel Office, fie erau gratuite – Open Office.

Aceste noi produse ar fi presupus o instruire minimală, instruire care se putea realiza prin intermediul unor programe de calculator de tipul Computer Based Traning sau pur și simplu filme video, așa cum se întâmplă în mod curent, cu alte programe.

Oricum serviciile de instalare și instruire ar fi fost o sumă infimă față de valoarea de peste 200 milioane de euro plătită de Guvernul României, în perioada 2004-2013. Dar aceste contracte cadru de tip închiriere de licențe, au constituit și constituie mijlocul prin care diferitele guvernări și persoanele de decizie puteau să obțină sume mari cu titlu de mită, artizanul în toată această perioadă fiind Claudiu Florică, prin diferite firme off-shore și diferiți intermediari”.

Referitor la fostul șef al Fujitsu, Claudiu Florică, procurorii arată, potrivit declarațiilor martorilor audiați până la acest moment, că acesta, în 2003, “a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea și respectiv derularea contractului prin susținerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influența pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membrii ai Guvernului”.

Potrivit DNA, un martor audiat în dosar a arătat, în declarația sa, că “Dinu Pescariu este cel care trebuia să asigure susținere financiară și relaționarea cu persoane ce aveau influență aspra unor membrii ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăți către miniștrii sau funcționarii implicați”.

“Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, iar prin intermediul acestuia la Nicolae Dumitru. Acesta din urmă era perceput ca o persoană cu potențial financiar prin firmele pe care le controla (Grupul Niro) și ca o persoană influentă prin relaționarea cu diverse persoane din lumea politică. …. . Florică Claudiu discuta la data respectivă despre un contract de ordinul zecilor de milioane de dolari și lăsa de înțeles că e nevoie de susținere financiară”, se mai arată în declarația martorului DNA.

Sursa: mediafax.ro

Dosarul retrocedărilor: Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam și directorul Romsilva Adam Crăciunescu, URMĂRIȚI PENAL. Prințul Paul și prințesa Lia au fost audiați

Senatorul Ilie Sârbu, deputații Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam și directorul general Romsilva, Adam Crăciunescu, sunt urmăriți penal în dosarul retrocedărilor, potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care precizează că șeful Romsilva se află sub control judiciar. Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a fost, miercuri dimineață, alături de un avocat, la DNA Brașov, unde au avut loc audieri într-un dosar privind retrocedări ilegale de terenuri în care sunt vizați magistrați și doi avocați. Viorel Hrebenciuc a fost adus la DNA Brașov, cu o mașină a Jandarmeriei și însoțit de anchetatori.

Prințul Paul și prințesa Lia au ieșit de la DNA Brașov după o oră și jumătate

Prințul Paul și prințesa Lia au ieșit de la DNA Brașov, unde au fost audiați în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri, după o oră și jumătate, fără să facă declarații presei. Cei doi, care au ajuns la sediul DNA Brașov, miercuri, în jurul orei 22.30, au ieșit la ora 24.00. Ei nu au făcut declarații jurnaliștilor.

Prințul Paul și prințesa Lia au ajuns la Brașov cu două mașini private din care au fost scoși doi saci cu documente, care au fost duși în sediul DNA.

Prințesa Lia a declarat jurnaliștilor, la intrarea în sediul DNA Brașov, că ”este responsabilitatea fiecărui cetățean român să fie util” și că este normal să coopereze.

Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că Paul Philippe și Lia Georgia, cu sprijinul juristei acestora, Alina Carmen Ciocoiu, și pretinzând că sunt moștenitorii bunurilor deținute de Casa Regală a României, “au cumpărat influență de la Iacob Sorin Ion“. Iacob le-ar fi promis celor doi că va interveni, direct sau cu ajutorul altor persoane, la funcționari cu atribuții în reconstituirea dreptului de proprietate pentru obținerea mai multor terenuri și clădiri.

Aceștia ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din orașul Broșteni, județul Suceava. În acest sens, ar fi fost făcute demersuri și s-ar fi încercat “să se capaciteze Comisia locală de fond funciar Broșteni să se pronunțe favorabil asupra unei cereri mai vechi formulate de Paul Philippe”.

Miercuri dimineață, vila acestora din Capitală a fost percheziționată de anchetatori, potrivit surselor judiciare citate.

Prințul Paul și prințesa Lia au ajuns la DNA Brașov, pentru a fi audiați în dosarul retrocedărilor

Prințul Paul și prințesa Lia au ajuns, miercuri seară, la DNA Brașov, pentru a fi audiați în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri în care sunt vizați mai mulți judecători, senatorul Ilie Sârbu și deputații Viorel Hrebenciuc șiIoan Adam.

Cei doi au ajuns la Brașov în jurul orei 22.30, cu două mașini private din care au scos doi saci cu documente, acestea fiind duse în sediul DNA.

Prințesa Lia a declarat jurnaliștilor, la intrarea în sediul DNA Brașov, că ”este responsabilitatea fiecărui cetățean român să fie util” și că este normal să coopereze.

Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că Paul Philippe și Lia Georgia, cu sprijinul juristei acestora, Alina Carmen Ciocoiu, și pretinzând că sunt moștenitorii bunurilor deținute de Casa Regală a României, “au cumpărat influență de la Iacob Sorin Ion”. Iacob le-ar fi promis celor doi că va interveni, direct sau cu ajutorul altor persoane, la funcționari cu atribuții în reconstituirea dreptului de proprietate pentru obținerea mai multor terenuri și clădiri.

Aceștia ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din orașul Broșteni, județul Suceava. În acest sens, ar fi fost făcute demersuri și s-ar fi încercat “să se capaciteze Comisia locală de fond funciar Broșteni să se pronunțe favorabil asupra unei cereri mai vechi formulate de Paul Philippe”.

Miercuri dimineață, vila acestora din Capitală a fost percheziționată de anchetatori.

Judecătorii Ordog Lorand Andraș și Gabriel Uță de la Tribunalul Covasna și judecătoarea Roxana Adam de la Tribunalul Brașov au ieșit, miercuri seară, de la DNA Brașov, după mai multe ore de audieri în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri, fără să facă declarații.

Miercuri, la DNA Brașov, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri forestiere, au mai fost audiați senatorul Ilie Sârbu, deputații Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam, directorul Romsilva, Adam Crăciunescu. Ioan Adam se numără printre cei 37 de deputați PSD, care alături de un deputat PC, au depus mai multe amendamente la Codul Silvic ce permit defrișări în pădurile private, dacă proprietarul vrea să construiască unități turistice în zona respectivă.

DNA: Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam și directorul Romsilva Adam Crăciunescu, URMĂRIȚI PENAL

Ilie Sârbu este cercetat pentru folosire a influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat, precizează DNA.

În cazul lui Viorel Hrebenciuc, urmărirea penală vizează infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și instigare la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Ioan Adam este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, constituire a unui grup infracțional organizat și trei infracțiuni de cumpărare de influență, iar Adam Crăciunescu, pentru abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Potrivit procurorilor de la DNA Brașov care instrumentează dosarul, prejudiciul creat Romsilva în această cauză este de 303.888.615 euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

Anchetatorii susțin că la 17 aprilie 2012, în urma unei înțelegeri prealabile, la solicitarea lui Ioan Adam, cu sprijinul unor persoane interesate, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar și reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafață de teren forestier și de teren agricol, situate pe raza județului Bacău, în favoarea unei persoane și în defavoarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.

“Decizia judecătorească ar fi fost pronunțată în contradicție evidentă cu principiile de drept și cu starea de fapt reală, respectiv fără prezența vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reținută de instanțele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945. Astfel, a fost creat un prejudiciu, în sarcina RNP Romsilva, de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier)”, mai arată DNA.

Conform unor documente din dosar obținute de MEDIAFAX, cele peste 43.000 de hectare de păduri au fost retrocedate, printr-o decizie a Tribunalului Covasna, unei persoane care solicitase doar 23.000 de hectare.

Potrivit DNA, imediat după pronunțarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, Adam, împreună cu alte persoane interesate și cu Hrebenciuc, “a constituit și coordonat un grup, ce urmărea să obțină venituri prin cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (…), cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată”. În acest scop, susțin anchetatorii, membrii grupului “urmăreau să intervină asupra funcționarilor cu atribuții la nivelul instituțiilor locale, astfel încât aceștia să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri (de exemplu, să nu se formuleze plângeri în instanță împotriva deciziilor Comisiei județene de fond funciar Bacău)”, mai susțin procurorii anticorupție.

În acest context, începând din 2013, directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, a răspuns solicitărilor nelegale formulate de Viorel Hrebenciuc, prin intermediul lui Ilie Sârbu, referitoare la modul în care regia trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate și litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de pădure de peste 40.000 de hectare.

“În consecință, inculpatul Crăciunescu Adam a luat măsuri împotriva intereselor RNP Romsilva, în sensul că a șicanat efectuarea de acțiuni în justiție împotriva intereselor avute de grupul infracțional organizat format din inculpații Hrebenciuc Viorel, Adam Ioan și alte persoane interesate în obținerea terenurilor menționate. După ce jurista din cadrul Romsilva semnat o acțiune civilă în favoarea intereselor Romsilva, de suspendare a judecății până la soluționarea dosarului având ca obiect revizuirea deciziei luate la data de 17 aprilie 2012, strămutat de la Tribunalul Covasna la o altă instanță(cerere admisă de ICCJ la data de 17 ianuarie 2014), în luna martie 2014, inculpatul Crăciunescu Adam a dispus în mod abuziv ca acestei juriste să-i fie preluată cauza respectivă și i-a interzis, indirect (folosind un pretext medical), să mai reprezinte RNP Romsilva la procesele ce aveau ca obiect decizia din anul 2012 a Tribunalului Covasna și punerea în aplicare a acestei decizii”, mai spun anchetatorii.

DNA mai precizează că lui Sârbu, care are calitatea de suspect, precum și lui Hrebenciuc, Adam și Crăciunescu, care sunt inculpați în dosar, li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile.

În acest dosar, la DNA Brașov au aduși pentru audieri, miercuri, și soția lui Ioan Adam, judecătoarea Roxana Adam de la Tribunalul Brașov și judecătorii Ordog Lorand Andraș și Gabriel Uță, ambii de la Tribunalul Covasna.

Tot acolo vor fi aduși la audieri, miercuri, prințul Paul și prințesa Lia, care, conform unor surse judiciare, ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din orașul Broșteni, județul Suceava. În acest sens, ar fi fost făcute demersuri și s-ar fi încercat “să se capaciteze Comisia locală de fond funciar Broșteni să se pronunțe favorabil asupra unei cereri mai vechi formulate de Paul Philippe”.

14:05 – Hrebenciuc la ieșirea de la DNA: Mi s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat

Viorel Hrebenciuc a ieșit de la DNA Brașov, după aproape două ore, el spunând că i s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat în dosarul privind retrocedările ilegale de terenuri și precizând că este acuzat de mai multe infracțiuni, pe care ”trebuie să le studieze” împreună cu avocatul său.

Deputatul PSD a ieșit din sediul DNA Brașov în jurul orei 14.00, însoțit de avocatul său.

El le-a spus jurnaliștilor că i s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat în dosarul privind retrocedările ilegale de terenuri.

”Mi s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat în dosar. Sunt mai multe infracțiuni, dar trebuie să le studiez cu avocatul, la Legea 78/2000 (referitoare la fapte de corupție -n.r.). Mă voi prezenta cu avocatul ori de câte ori voi fi chemat”, a spus Viorel Hrebenciuc.

Întrebat dacă este necesară ridicarea imunității parlamentare în cazul său, el a răspuns că procurorul va decide acest lucru.

Hrebenciuc a fost întrebat de jurnaliști și dacă a vorbit cu Ilie Sârbu despre această anchetă, răspunzând: ”Nu”.

Întrebat, de asemenea, dacă el este beneficiarul celor 90.000 de hectare de terenuri retrocedate ilegal, Viorel Hrebenciuc a spus: ”Să dea Dumnezeu să fiți dumneavoastră beneficiarul, așa cum sunt și eu”.

12:42 – Prințul Paul și prințesa Lia ar urma să fie audiați și ei la DNA în dosarul retrocedărilor

Prințul Paul și prințesa Lia ar urma să fie audiați și ei, miercuri, la DNA Brașov, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri în care sunt implicați mai mulți magistrați, precum și Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc și deputatul PSD Ioan Adam, afirmă surse judiciare.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că vila acestora din Capitală a fost percheziționată miercuri dimineață, iar Prințul Paul și prințesa Lia vor fi duși la DNA Brașov pentru a fi audiați.

Potrivit surselor citate, Paul Philippe și Lia Georgia, cu sprijinul juristei acestora, Alina Carmen Ciocoiu, și pretinzând că sunt moștenitorii bunurilor deținute de Casa Regală a României, “au cumpărat influență de la Iacob Sorin Ion”.

Iacob le-ar fi promis celor doi că va interveni, direct sau cu ajutorul altor persoane, la funcționari cu atribuții în reconstituirea dreptului de proprietate pentru obținerea mai multor terenuri și clădiri.

Aceștia ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din orașul Broșteni, județul Suceava. În acest sens, ar fi fost făcute demersuri și s-ar fi încercat “să se capaciteze Comisia locală de fond funciar Broșteni să se pronunțe favorabil asupra unei cereri mai vechi formulate de Paul Philippe”.

La ora transmiterii acestei știri, la DNA Brașov sunt audiați deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, judecătorii Ordog Lorand Andraș și Gabriel Uță de la Tribunalul Covasna.

Cei doi magistrați au fost aduși la DNA Brașov la interval de câteva minute, cu dube ale Jandarmeriei și însoțiți de mascați și jandarmi.

Sursa: mediafax.ro

Aristotel Căncescu, acuzat de fapte de corupție, a fost reținut. Administratorul public al județului Brașov, reținut în același dosar. Vicepreședintele CJ Brașov, lăsat în libertate

Președintele Consiliului Județean (CJ) Brașov, Aristotel Căncescu, suspectat de fapte de corupție, a fost reținut, luni seară, pentru 24 de ore, de către procurorii DNA, după ce, în cursul dimineții, au avut loc pecheziții la locuința acestuia și la sediul CJ.

UPDATE 23:40 – Vicepreședintele CJ Brașov, lăsat în libertate după audierea la DNA în dosarul lui Căncescu

Vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Brașov, Mihai Pascu, a fost lăsat în liberate după ce a fost audiat, luni, de procurorii DNA, în dosarul în care șeful CJ Aristotel Căncescu este acuzat că ar fi controlat atribuirea unor contracte către firmele unor apropiați.

Mihai Pascu a ieșit de la sediul DNA Brașov, după aproape nouă ore de audieri. Pascu a declarat jurnaliștilor că nu se teme de nimic pentru că se știe nevinovat. El a adăugat că, în perioada cercetată de anchetatori, 2006-2008, nu era vicepreședinte al CJ, funcție pe care o ocupă din 2012.

UPDATE 22:06 – Administratorul public al județului Brașov, reținut în dosarul de corupție al lui Căncescu

Administratorul public din Consiliul Județean (CJ) Brașov, Radu Ispas, a fost reținut de procurorii anticorupție, după ce a fost audiat în dosarul șefului CJ Aristotel Căncescu.

Astfel, Ispas va fi prezentat, alături de Aristotel Căncescu, reținut și el luni, magistraților Tribunalului Brașov cu propunere de arestare preventivă.

Aristotel Căncescu a ieșit în jurul orei 19.15 din sediul DNA Brașov, încătușat și fără să facă declarații presei, după ce a fost audiat peste șase ore de către procurorii anticorupție.

Președintele CJ Brașov a ieșit din sediul DNA însoțit de către doi procurori și a fost urcat într-o mașină, urmând să fie dus în arestul IPJ Brașov.

La ora transmiterii acestei știri, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov Mihai Pascu, vizat în același dosar, se află încă în sediul DNA pentru audieri.

Aristotel Căncescu și Mihai Pascu au fost aduși, luni după-amiază, la audieri la DNA Brașov, în urma perchezițiilor făcute la locuințele lor, precum și la Consiliul Județean Brașov, la Direcția Județeană de Urbanism și la sediul fimei Gotic aparținând deputatului PC Ion Diniță, lider al filialei județene a partidului.

La sediul DNA Brașov au fost aduși pentru audieri și administratorul public al județului Brașov, Radu Ispas, adjunctul șefului Direcției de Cooperare și Integrare Europeană din CJ, Nicoleta Pelea, și Viorel Costea, directorul regional al Direcției Drumuri și Poduri Brașov.

Ion Diniță a fost audiat de procurorii anticorupție în paralel cu desfășurarea perchezițiilor, el fiind ulterior lăsat să plece.

Sursele judiciare declarau că ancheta vizează contracte de achiziții publice care ar fi fost atribuite ilegal de Consiliul Județean Brașov.

Potrivit surselor citate, Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiați ai conducerii Consiliului Județean Brașov.

La intrarea în sediul DNA Brașov, Mihai Pascu a spus că ancheta procurorilor vizează două contracte încheiate de CJ în 2008 și 2009, înainte ca el să fie numit vicepreședinte al instituției.

Potrivit acestuia, unul dintre contracte vizează lucrări la un drum județean, iar celălalt construcția unor terenuri de sport.

Pascu a spus că aceste contracte au fost semnate cu mult înainte ca el să fie numit vicepreședinte al CJ Brașov, în anul 2012.

”Contractele au fost verificate de Curtea de Conturi, care a semnalat la terminarea raportului, în acest an, niște probleme de care evident știam”, a mai spus Mihai Pascu.

Căncescu este președintele CJ Brașov din anul 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei județene Brașov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 și 1996-2000 a fost senator.

Sursa: mediafax.ro

Parchetul General a început urmărirea penală în cazul plângerii DNA împotriva lui Radu Mazăre

Informația a fost confirmată vineri pentru AGERPRES de reprezentanți ai Parchetului General.

În 15 septembrie, DNA a formulat față de primarul Constanței, Radu Mazăre, un denunț pentru săvârșirea infracțiunii de presiuni asupra justiției, în urma unor declarații publice făcute de acesta.

“Ca urmare a unor declarații publice făcute, la data de 12 septembrie, de primarul municipiului Constanța, Radu Mazăre, persoană având calitatea procesuală de inculpat în dosarul nr. 2/ P/ 2014 aflat în faza de urmărire penală, Direcția Națională Anticorupție a formulat față de acesta un denunț pentru săvârșirea infracțiunii de presiuni asupra justiției, prevăzută și pedepsită de art. 276 Cod Penal. Denunțul a fost formulat în temeiul dispozițiilor art. 290 combinat cu dispozițiile art. 289 C.pr. pen. și a fost înaintat, la data de 15 septembrie 2014, către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare”, se arăta într-un comunicat al DNA transmis la acea dată AGERPRES.

Sursa citată preciza că, potrivit relatărilor apărute în mass-media, la o reuniune publică a organizației de partid din care face parte, Radu Mazăre a făcut următoarele afirmații: ‘Poate să te ia cu mascații de la masă, cum m-a luat pe mine acum cinci luni de zile pe motiv de urgență și timp de cinci luni de zile în dosarul meu să nu facă niciun act procurorii. Păi (limbaj trivial la adresa procurorului de caz — n.n.), când m-ai luat cu mascați și ai zis că e urgență, că de-aia m-ai adus la DNA, că era stare de urgență, după aia trec cinci luni de zile fără ca tu să faci o hârtie!? De asta trebuie să-l votăm pe Ponta, ca noi care mai stăm pe aici liberi, neliberi să trăim într-o țară normală”.

Potrivit dispozițiilor art. 276 C.pen., este incriminată fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea de către organul de urmărire penală a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a-l influența sau intimida.

“Caracterul nereal al acestor afirmații rezultă din analiza activităților de urmărire penală efectuate în dosarul nr. 2/ P/ 2014, despre care inculpatul avea cunoștință în urma exercitării drepturilor procesuale referitoare la accesul la dosar. Totodată, împrejurarea în care Radu Mazăre a făcut aceste afirmații, caracterul lor public și limbajul folosit denotă scopul urmărit de făptuitor, respectiv influențarea și intimidarea procurorului care efectuează urmărirea penală în cauză”, a subliniat DNA.

Sursa: agerpres.ro

Dosarul Microsoft. Gruparea care a controlat mari afaceri cu statul in Romania sub Nastase si Basescu

Oamenii de afaceri suspectati de procurorii DNA ca au plimbat spagi in valoare de zeci de milioane de dolari in Dosarul Microsoft sunt conectati, in mare masura, la celebra grupare Petrache-Bittner-Cocos din timpul guvernarii PSD din 2000-2004, despre care presedintele Traian Basescu declara ca ar fi “mafia personala a lui Adrian Nastase”. Dupa cum rezulta din dosarul Microsoft, personaje cheie din aceasta grupare si-au transferat influenta asupra guvernelor de dupa 2004, Tariceanu si Boc, insa au stabilit conexiuni si cu Victor Ponta, pomenit si el in dosar. Un scurt inventar al informatiilor disponibile si publicate de-a lungul timpului in diverse investigatii indica legaturi transpartinice la nivel inalt intre membrii acestei grupari care a controlat marile afaceri cu statul din Romania peste un deceniu.

Ceea ce-i uneste pe multi dintre cei mentionati in Dosarul Mircosoft drept intermediari ai spagii sunt legaturile stranse cu anturajul fostului premierAdrian Nastase. Personajul aparent central al povestii este un nume cvasi-necunoscut pentru opinia publica: Claudiu Ionut Florica. Dar nu el este personajul cheie, ci gruparea transpartinica Bittner-Cocos. Florica, in calitate de reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers in Romania, ar fi identificat, in 2003 “o oportunitate de afaceri in distribuirea de licente Microsoft catre Guvernul Romaniei”, dupa cum sustin procurorii. Dar ce “intrari” avea Florica in guvernul Nastase?  Una din ele, dupa cum sustin procurorii, era Bittner, pe care l-ar fi contactat in 2004. In jurul lui Adrian Nastase era constituit un grup influent format din Alexandru Bittner, Dorin Cocos, fostul sot al Elenei Udrea, si Adrian Petrache.

Bittner era pe atunci rasfatatul regimului. Primea de la Adrian Nastase vaste conscesiuni in Delta, iar sotiile celor doi erau prietene si faceau afaceri impreuna. Dana Nastase a admis si ea, in 2004, dupa aparitia raportului Armaghedon, ca este prietena cu Sherry Bittner, afirmand intr-un interviu ca a incercat sa faca bani din pasiunea lor pentru opere de arta, deschizand chiar un magazin. Asadar, relatiile familiei Bittner si Nastase erau extrem de apropiate.Bittner si Nastase au recunoscut ca au o relatie de prietenie, presa vremii a scris chiar ca omul de afaceri ar fi finul fostului premier.

Potrivit unor declaratii de martor in dosarul Microsoft, in prima parte a anului 2004, “Claudiu Florica a avut o intalnire cu Alexandru Bittner, care in perioada respectiva controla in numele si pentru Adrian Nastase orice contract de tehnica de calcul si software cu Guvernul Romaniei si ministerele sale, acestea solicitand un procent din respectivele contracte prin firmele off-shore pe care le controla, ca plata pentru obtinerea semnaturilor la nivelul primului  ministru, Adrian Nastase.”

Despre Bittner,  presa a scris ca ar fi unul din martorii cheie in dosarulMicrosoft. Acesta ar fi plecat din Romania in 2013 in Statele Unite, fiind si cetatean american. Si-ar fi lichidat toate afacerile, dar s-ar fi vazut nevoit sa colaboreze cu FBI in dosarul Microsoft in schimbul unei intelegeri financiare.

Gruparea Bittner-Cocos-Petrache devenise celebra pe la jumatatea anilor 90, dupa afacerea parcarilor Dalli concesionate de la primaria Capitalei. Ii regasim infinit mai puternici in guvernarea Nastase in parteneriat direct sau prin interpusi in diverse afaceri cu tehnica medicala, hoteluri, imobiliare, transporturi. Despre aceasta grupare, Traian Basescu rosteste celebra sentinta in septembrie 2004, putin inainte de debutul campaniei pentru alegerile generale: “Din mafia personala lui Adrian Nastase fac parte Eugen Bejinariu, Ionel Blanculescu si Gabriel Oprea, oameni care sunt condusi in umbra de cuplul Bittner-Petrache!”.

In 2004, Adrian Nastase pierde alegerile, dar “mafia personala” nu dispare, ci se transforma putin si isi schimba stapanul. Bittner se retrage in umbra dupa caderea guvernului Nastase, insa pe Dorin Cocos il gasim repede conectat la noua putere. Elena Udrea, pe atunci sotia sa, este numita in 2005 sefa cancelariei prezidentiale. Presa il descopera pe Cocos si in relatii de afaceri cu oamenii de afaceri Besciu si Vulpescu de la Euroconstruct, cunoscuti drept “asfaltatorii lui Basescu”.

Potrivit unei investigatii realizate de EVZ in 2005, Elena Udrea recunostea ca sotul sau facuse afaceri cu Bittner si Petrache, dar minimaliza totul:  “Eu nu am negat niciodata ca sotul meu il cunoaste pe Bittner sau pe Petrache. Insa acum stiu ca relatiile lor s-au deteriorat. Dar, OK, sotul meu a facut afaceri cuPetrache si Bittner… dar, pana la urma, cine este Bittner? Ce a facut? A furat? A nenorocit?”. Dorin Cocos explica, la randul sau: “Pe Adrian Petrache il cunosc de dinainte de ’89, suntem prieteni. Pe Alexandru Bittner il stiu din 1996 si nu prea ne-am simpatizat. Acum nu am nici o afacere cu el. Drumurile noastre s-au despartit.”

Poate s-a despartit de oamenii apropiati de Nastase, care cazuse, dar nu si de PSD. Cocos a pastrat mereu un cap de pod in PSD. Astfel, potrivit unei investigatii RISE Project, sase companii detinute de Dorin Cocos sau alti membri de familie ar fi beneficiat de servicii avocatesti din partea avocatuluiVictor Ponta in perioada 2005 – 2006, pe cand acesta era si presedinte TSD. Presa de can-can suprinde, in septembrie 2006,  cuplurile Daciana Sarbu-Victor Ponta si Elena Udrea-Dorin Cocos luand cina in restaurantul Eurohotels a lui Cocos. Intamplator sau nu, in toamna lui 2006 Traian Basescuaccepta invitatia lui Victor Ponta de a participa la scoala de vara a TSD.

Diverse nume despre care procurorii sustin ca ar fi intermediat mita in dosarulMicrosoft graviteaza exclusiv in jurul acestei grupari, conectate solid la noua putere de dupa 2004, dar pastrand legaturile si cu fostul partid de guvernamant. Sa luam exemplul libanezului Khalil Abi Chahine. Despre el, procurorii sustin ca avea sarcina sa intermedieze relatia cu ministerul comunicatiilor si cu secretariatul general al guvernului pe vremea lui Nastase. Chahine nu este insa un simplu pion al necunoscutului Florica. Pare mult mai mult decat atat. “Chahine e partener de afaceri si prieten atat cu Victor Ponta (premierul si libanezul sunt actionari fondatori ai “FC National 2000 SA” in 2004), dar si intim al cupului recent destramat: Udrea-Cocos. O dovada in acest sens e ca in 2009, la nunta lui Chahine de la hotelul Hilton din Capitala, invitati de vaza au fost cuplurile Daciana Sarbu-Victor Ponta, Udrea-Cocos, iar nasul lui Abi Chahine a fost chiar dezvoltatorul “Central Residential Park”, Nicolae Dumitru (Niro)”, se arata intr-o investigatie publicata de Daniel Befu.

Cum spuneam, toate numele presupusilor intermediari ai spagii apar in jurul gruparii-cheie. Astfel, si Nicolae Dumitru apare in referat drept omul care “trebuia sa isi exercite influenta asupra unor membrii ai Guvernului pentru a obtine incheierea contractului – Serban Mihailescu, Nica Dan. Nicolae Dumitru, zis Niro, este un apropiat al Elenei Udrea, dar si omul de afaceri de la care Victor Ponta si-ar fi cumparat un apartament de lux. Despre Nicolae Dumitru – Niro s-a spus  ca ar fi fost unul dintre principalii sponsori aiEvenimentului Zilei si B1 TV.

Dorin Cocos, pe vremea cand era sotul Elenei Udrea, este suspectat ca se ocupa cu repartizarea spagilor   catre ministri in guvernul Boc. Astfel, potrivit unor declaratii de martor, “Dorin Cocos a facut repartizarea sumelor, ca 2.300.000 dolari sa ajunga la Gabriel Sandu prin intermediul ESSIM Partners din Cipru, controlata de prietenul acestuia, 4.000.000 la Gheorghe Stefan, prin intermediul societatii DD Land Oil din Cipru, iar diferenta de circa 9.000.000 dolari sa fie transferata catre Dinu Pescariu. Din aceasta suma, Dinu Pescariuurma sa-i dea lui Dorin Cocos suma convenita intre ei”.

Potrivit GSP, relatia apropiata dintre Dinu Pescariu si cuplul Dorin Cocos-Elena Udrea este confirmata de chiar declaratiile de avere ale actualului candidat la presedintia Romaniei. In declaratia depusa in 2009 la Camera Deputatilor, fostul ministru al MDRT din Guvernul Boc a mentionat la capitolul “Datorii” doua imprumuturi: unul facut in 2007 la BRD, de 3.297.000 de euro, si altul, in 2008, in valoare de 200.000 de lei, de la persoana fizica Dinu Pescariu. Ambele, scadente in 2010.

In schimb, in declaratia de avere din 2012 a Elenei Udrea apare un alt imprumut, efectuat in 2011, in valoare de 500.000 de euro, in care creditorul este Dinu Pescariu si debitorul, Dorin Cocos. Scadenta este 2021. Dinu Pescariu vine si el din cercul intim al lui Nastase. In 2004 a primit baza Cutezatorii si trecea drept unul din prietenii Danei Nastase.

Ce se intampla insa acum cu puternicul Adrian Petrache, membru al tripleteiBittner – Cocos – Petrache? Nu-l regasim in dosarul Microsoft, dar influenta sa inca se face simtita. Despre Petrache, jurnalistul Catalin Tolontan a scris ca ar fi unul dintre finantatorii EVZ si Adevarul. Petrache a negat, intr-un drept la replica trimis jurnalistului, precizand totusi ca a avut in ultimii ani tranzactii financiare cu Cristian Burci, dar niciuna legata de Adevarul. Burci trece si el drept unul din fostii colaboratori ai lui Alexandru Bittner, alaturi de Petrachesi Cocos. In fine, de fiul sau, Alin Petrache a fost ales deputat al PSD in 2012, iar in mai 2014 a fost ales  “cu ajutorul partidului” in functia de sef al Comitetului Olimpic Roman. Petrache- jr a detinut si sefia Federatiei de Rugby.

Dar sa ne intoarcem putin la Claudiu Florica, cel prezentat in toata presa drept creierul operatiunii. Singura sa legatura directa cu personaje mai cunoscute este relatia de rudenie Aurel Cornea. Este ginerele fostului presedinte al unui puternic sindicat din educatie, extrem de vocal in timpul protestelor din 2012. Florica a primit in 2009 contractul de 90 de milioane de euro de la guvernulBoc, insa nu in virtutea relatiei sale pe linia sindicala, ci in calitate de pion al puternicei grupari care pare sa fi controlat toate marile afaceri cu statul din Romania sub doua regimuri politice: Nastase- Iliescu si Basescu – Boc.

Sursa: hotnews.ro

Udrea, despre audierea la DNA înainte de campanie: Nu cred în coincidențe

Președintele PMP, Elena Udrea, candidată la alegerile prezidențiale, a declarat, miercuri seară, la ieșirea de la DNA, fiind întrebată dacă crede că audierea ei cu două zile înainte de începerea campaniei este o coincidență, că ea nu crede în coincidențe.

Elena Udrea a mers, miercuri seară, la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), unde a stat peste două ore.

La ieșire, în jurul orei 21.30, ea a spus că a fost chemată să dea declarații ca martor în dosarul din 2011 al primarului din Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan. Acesta este acuzat că, din 2009, folosindu-se de interpuși, a administrat o firmă care a primit contracte finanțate din bani publici în comune din Neamț care se bucurau de finanțare din partea bugetului de stat conform HG 577/1997, privind Programul pentru pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea satelor la rețeaua de electrificare și la rețelele telefonice.

Udrea a precizat că, la audieri, a explicat cum funcționa acest program, gestionat de fostul Minister al Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) condus de ea în perioada decembrie 2009 – februarie 2012.

Întrebată dacă își va da demisia în cazul în care va fi pusă sub învinuire, ea a răspuns: “Exclus. Am explicat, ca ministru, cum funcționa acest program. Haideți să fim serioși”.

“Toate solicitările, fie că erau de la Gheorghe Ștefan, fie că erau de la oricare primar din țară sau șef de consiliu județean, toate urmau procedura legală și cutuma”, a spus Udrea, explicând că autoritățile locale trimiteau solicitări pentru alocări de fonduri pentru lucrări din județele lor, iar ministerul în funcție de bugetul pe care îl avea, de obicei de 20 de ori mai puțin decât se cerea, făcea alocările în acord cu cei din teritoriu, încât să acopere minimul din necesar.

Întrebată de ce a venit al DNA atât de târziu, Udrea a spus că a venit “pe fugă”. “A trebuit să vin foarte repede pentru că am înțeles că dosarul trebuie închis și nu am vrut să amân declarația”, a răspuns aceasta.

Întrebată și dacă i se pare că este o coincidență faptul că a fost chemată la audieri cu două zile înainte de începerea campaniei (pe 3 octombrie), Elena Udrea a răspuns: “Eu nu cred în coincidențe”.

Gheorghe Ștefan a fost președintele interimar la organizația PDL Neamț, funcție din care a demisionat în luna martie. Primarul municipiului Piatra Neamț a aderat la Fundația Mișcarea Populară, dar a rămas membru al PDL.

El este vizat în mai multe dosare de corupție, cel mai recent fiind legat de licența postului Giga TV pe care îl controla.

Direcția Națională Anticorupție a anunțat, în 28 mai, că Gheorghe Ștefan este urmărit penal pentru efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, precum și pentru folosirea influenței (ca lider al PDL Neamț la data faptelor, n.r.) în scopul obținerii de foloase necuvenite.

Potrivit procurorilor, începând din 2009, Ștefan ar fi administrat SC Strong Montaj SA, fosta societate Tehnoutilaj SA, folosindu-se de interpuși, care au acceptat să figureze formal ca asociați și administratori.

“SC Strong Montaj SA (fostă SC Tehnoutilaj SA) a încheiat și a executat contracte vizând realizarea unor lucrări cu comune din județul Neamț – Tazlău, Gherăești și Drăgănești, care se bucurau de finanțare din partea bugetului de stat conform HG 577/1997.

Procurorii susțin că aceste operațiuni financiare, în efectuarea cărora s-ar fi implicat Gheorghe Ștefan, sunt incompatibile cu funcția pe care o deținea, aceea de primar al municipiului Piatra Neamț și erau “menite să-i aducă sume de bani necuvenite”.

Gheorghe Ștefan mai este suspectat și că s-a folosit de funcția de conducere din partid pentru a influența funcționari publici din cadrul unor instituții.

“Pentru a-și asigura o parte din aceste sume (cele rezultate din contractele încheiate de SC Strong Montaj SA cu autoritățile contractante, comune din județul Neamț – Tazlău, Gherăești și Drăgănești, care se bucurau de finanțare din partea bugetului de stat conform HG 577/1997), Gheorghe Ștefan, deținătorul unei funcții de conducere în cadrul unui partid politic a folosit, în mod repetat, în perioada 2010-2012, influența sa în relația cu funcționari publici din cadrul unor instituții”, susțin anchetatorii.

DNA a precizat că necesarul de fonduri bănești de la bugetul de stat pentru finanțarea lucrărilor de alimentare cu apă a comunelor, lucrări acceptate în programul prevăzut în HG 577/1997, era evaluat anual de consiliile județene, după consultarea autorităților contractante locale.

“Propunerea de finanțare se trimitea MDRT, care comunica valoarea anuală a fondurilor alocate (de regulă insuficiente pentru a acoperi necesarul). Repartizarea pe comune a sumelor de la bugetul de stat se făcea de către consiliul județean. Listele cu modul de distribuire a banilor, pentru fiecare autoritate publică locală contractantă se comunica apoi MDRT, iar după aprobarea listelor, se făcea plata”, potrivit DNA.

Procurorii au mai stabilit că, pentru a controla modul de repartizare a banilor alocați de la bugetul de stat, Gheorghe Ștefan ar fi susținut o anumită persoană să ocupe funcția de consilier personal al președintelui Consiliului Județean Neamț.

“În afara atribuțiilor de serviciu, acesteia i s-a permis să completeze listele comunicate MDRT cu date indicate de Gheorghe Ștefan. În această modalitate, Gheorghe Ștefan a reușit, în mod repetat, în perioada 2010-2012, cu ocazia rectificărilor ori a alocărilor bugetare anuale, să direcționeze sume de bani, în special către acele autorități publice locale care aveau încheiate contracte cu asocieri din care făcea parte chiar SC Strong Montaj SA”, potrivit DNA.

Sursa: mediafax.ro

Un martor al DNA în cazul Microsoft afirmă că Năstase și Ponta sunt implicați în trafic de influență

Un martor audiat de procurorii DNA în dosarul licențelor Microsoft a descris în declarația dată anchetatorilor presupusa filieră care ar fi comis fapte de trafic de influență și luare de mită în ceea ce privește cumpărarea licențelor și leagă numele lui Adrian Năstase și Victor Ponta de acest caz.

Potrivit unui document al anchetatorilor, aflat între cele prin care se cere aviz de la Parlament pentru ridicarea imunității a trei foști miniștri, unul dintre martorii audiați până la acest moment în dosarul licențelor Microsoft a dat o amplă declarație privind modalitatea de acordare a licențelor.

Printre altele, martorul susține că, în 2004, Claudiu Florică, unul dintre personajele cheie ale afacerii cu licențe Microsoft, la acea dată șeful Fujitsu Siemens Computers, “a încercat să-l determine pe Victor Ponta să demareze o anchetă a Corpului de Control la sediul Ministerului Educației și prin această presiune să oblige practic, firma Siveco să reintroducă firmele protejate de Claudiu Florică în cele două extensii de contract, una în valoare de 20 milioane de dolari și cealaltă de 96 milioane de dolari, semnate în timpul guvernării PSD”. Potrivit declarației martorului, “în schimbul acestei susțineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens în baza unei donații făcută prin partenerii Fujitsu Siemens Computers, de la acea dată.”

Martorul, căruia anchetatorii nu îi dau numele la acest moment, relevă pe parcursul declarației sale comiterea în cadrul procedurilor de selectare a firmelor și de achiziției a mai multor fapte de trafic de influență și luare de mită. Același martor leagă și numele fostului prim-ministru Adrian Năstase, precum și ale altor demnitari apropiați acestuia de afacerea licențelor Microsoft. Potrivit martorului, persoanele implicate în trafic de influență și luare de mită în acest contract sunt Adrian Năstase, prim – ministru în perioada 2000 – 2004, Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor către Adrian Năstase în acea perioadă, Remus Truică, șeful Cancelariei Primului – ministru în acea perioadă, Victor Ponta, șeful Corpului de Control al Premierului în acea perioadă, Ecaterina Andronescu – ministru al Educației 2000 – 2004, Cristina Ghițulică – șef de cabinet la Ecaterina Andronescu în perioada 2000 – 2004, Mihnea Costoiu – secretar general al ministerului în acea perioadă, Traian Ionescu – director în Ministerul Educației, Valentin Cotârță – director în cadrul Ministerului Educației, Gheorghe Dinu – consilier al ministrului Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu – ministrul finanțelor la acea perioadă, Enache Jiru – secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Dan Nica – ministru MCTI, precum și miniștrii numiți după Ecaterina Andronescu și anume, Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuș și ulterior, Andrei Marga.

Redăm în continuare declarația martorului așa cum se regăsește în documentul anchetatorilor:

„Acest megacontract în jur de 200 milioane dolari a fost inițiat, negociat și controlat de Claudiu Florică în perioada 2001 – 2002, când a avut în acest sens întâlniri directe cu Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu și alți angajați ai Ministerului Educației și Cercetării, factori de decizie privitori la acest proiect. Contractul a fost atribuit prin negociere cu sursă unică, deși nu exista nici un fel de impediment din punct de vedere tehnic pentru o licitație deschisă, respectiva decizie fiind luată de Guvern într-o ședință închisă și nepublică.

Contractul încheiat de Siveco cu Ministerul Educației a fost conceput ca un contract cadru a cărui derulare urma să aibă loc în mai multe etape, pe măsură ce Ministerul Educației obținea bugetul necesar achiziției. Contractul a fost conceput ca un contract ce depășea necesitățile pentru a permite noi achiziții ulterioare prin acte adiționale, fără o procedură de licitație.

Claudiu Florică a condiționat prezența firmei Compaq în acest contract de subcontractarea întregii furnituri de echipamente și servicii în valoare de 2,3 milioane dolari firmei Technet Austria , firmă înființată de Dragoș Stan în Austria printr-un intermediar, prieten de-al său pe nume Thomas Heintschel, special pentru derularea de contracte care implicau plata unor mite pentru persoane politice implicate în aprobarea acestui contract.

Conducerea Compaq de la acea vreme, anume Mihai Pascali și Călin Tatomir a aprobat derularea contractelor în această manieră și a acceptat adaosurile comerciale exagerate ale firmei Technet Austria știind că din aceste adaosuri urma să fie plătită mita către persoanele din anturajul lui Adrian Năstase.

Claudiu Florică a condiționat și prezența firmei Siveco ca integrator în acest contract de subcontractarea unei părți din softwear și servicii în valoare de 1,5 milioane dolari firmei Kapraras Consulting condusă de Antonio Kapraras care urma să asigure la rândul ei plata unei mite către persoane din anturajul lui Adrian Năstase.

În anul 2002, Claudiu Florică s-a mutat de la Compaq la Fujitsu Siemens Computers și ca urmare FSC a fost inclusă în contract în locul firmei Compaq și a primit o comandă de echipamente de tehnică de calcul și servicii în valoare de 8 milioane dolari, comandă condiționată de cesionarea întregului contract către firma Net Consulting, firmă deținută de Dragoș Stan și care avea același rol de a plăti mitele promise de Claudiu Florică persoanelor din anturajul lui Adrian Năstase, acesta fiind singurul care putea semna HG ce avea ca obiect atribuirea contractelor în mod direct prin negociere cu sursă unică.

Această înlocuire a firmelor s-a efectuat cu acordul autorităților contractante existând corespondență în acest sens între Siveco, Ministerul Educației, în care Siveco solicita această modificare, dar fără să existe nici un motiv real pentru care firma Compaq ar fi fost înlocuită cu FSC și nu cu orice altă firmă producătoare de tehnică de calcul de pe piață.

Contractele cu Ministerul Educației erau încheiate formal cu companii mari sau multinaționale și acolo unde era Claudiu Florică director, la un anumit moment, acolo apărea și atribuirea directă a contractelor de către statul român.

În august 2003, Ecaterina Andronescu a fost schimbată cu Alexandru Athanasiu, în funcția de ministru al Ministerului Educației, iar Claudiu Florică a pierdut o parte din controlul pe care-l avea asupra autorității contractante, contractul derulându-se în continuare în perioada 2003 – 2009, dar fără ca vreuna din firmele protejate și controlate de Claudiu Florică – Fujitsu Siemens Computers, Net Consulting, Softwin să mai primească vreo contractare.

În perioada 2003 – 2005, Claudiu Florică a exercitat presiuni pe toate canalele oficiale și neoficiale pentru a fi reinclus în proiect, dar fără succes. Astfel, Claudiu Florică s-a întâlnit în primăvara anului 2004 cu Alexandru Bittner care controla toate proiectele de IT în perioada guvernării PSD-iste, 2000 – 2004, iar acesta i-a oferit lui Claudiu Florică susținerea pe lângă Adrian Năstase în proiectele sistemului de securizare a frontierelor de stat și proiectul licențierii Guvernului României pentru produse Microsoft cu condiția să renunțe să mai facă presiuni pentru a reintra în proiectului Sistemului Educațional Informatizat.

Tot în 2004, Claudiu Florică s-a întâlnit cu Victor Ponta care avea la acea vreme funcția de șef al Corpului de Control al premierului Adrian Năstase și a încercat să-l determine pe Victor Ponta să demareze o anchetă a Corpului de Control la sediul Ministerului Educației și prin această presiune să oblige practic, firma Siveco să reintroducă firmele protejate de Claudiu Florică în cele două extensii de contract, una în valoare de 20 milioane de dolari și cealaltă de 96 milioane de dolari, semnate în timpul guvernării PSD.

În schimbul acestei susțineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens în baza unei donații făcută prin partenerii Fujitsu Siemens Computers, de la acea dată.

În decembrie 2004, după schimbarea partidului de guvernământ ca urmare a alegerilor ce au avut loc, Claudiu Florică fiind în relații personale directe cu diverși membrii ai Partidului Democrat, cum ar fi Romeo Raicu, Mihai Stănișoară, Victor Blaga, Răsvan Toader și-a reluat campania de atac la adresa firmei Siveco și a solicitat și noilor miniștri reincluderea firmelor FSC, Net Consulting și Softwin, firme pe care le controla în mod indirect, în acest proiect, dar fără succes.

Au fost foarte multe persoane implicate deoarece acest contract presupunea aprobări atât de la nivelul cancelariei primului – ministru, Ministerului Finanțelor, Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor, Ministerului Educației și Cercetării.

Persoanele implicate în trafic de influență și luare de mită în acest contract sunt Adrian Năstase, prim – ministru în perioada 2000 – 2004, Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor către Adrian Năstase în acea perioadă, Remus Truică, șeful Cancelariei Primului – ministru în acea perioadă, Victor Ponta, șeful Corpului de Control al Premierului în acea perioadă, Ecaterina Andronescu – ministru al Educației 2000 – 2004, Cristina Ghițulică – șef de cabinet la Ecaterina Andronescu în perioada 2000 – 2004, Mihnea Costoiu – secretar general al ministerului în acea perioadă, Traian Ionescu – director în Ministerul Educației, Valentin Cotârță – director în cadrul Ministerului Educației, Gheorghe Dinu – consilier al ministrului Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu – ministrul finanțelor la acea perioadă, Enache Jiru – secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Dan Nica – ministru MCTI, precum și miniștrii PD numiți după Ecaterina Andronescu și anume, Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuș și ulterior, Andrei Marga.

Firmele implicate de către Claudiu Florică în traficul de influență și dare de mită și persoanele respective sunt Dragoș Stan, patronul firmei Net Consulting, Thomas Heintschel, acesta fiind interpus a lui Dragoș Stan și Claudiu Florică ca director în firmele Technet și Profinet, Nicolae Culacov, Ștefan Blaer și Ioan Blaer, acționari ai firmei Omnitech, care se ocupau de relația cu Ministerul Finanțelor, Dinu Pescariu, patronul de la Tenis Club, vechi prieten al lui Claudiu Florică care aducea sumele de bani în numerar în țară ce urmau să fie plătite ca mită, în numerar, precum și Antonio Kapraras, patronul firmei Kapraras Consulting.

Alte persoane implicate în traficul de influență și dare de mită, în acest contract, în colaborare cu Claudiu Florică sau în mod direct, protejându-și propriile interese în acest contract, sunt Irina Socol, patronul firmei Siveco, Florin Ilia, director și acționar Siveco, Gheorghe Sadoveanu, angajatul Siveco care se ocupa de traficul de influență la nivelul primului – ministru, Ștefan Morcov, angajat Siveco și manager project pe proiect, Mihai Pascadi – director general Compaq, Călin Tatomir – director adjunct Compaq România, Vadimir Aninoiu – director general IBM România, Mihai Guran – director vânzări IBM România, Gabi Marin – patron la Omnilogic, Radu Enache – director general HP România, Dan Roman – director S&T România, Bogdan Cocora S&T România, Florin Talpeș – patronul Softwin, Metodiu Mehmet – director vânzări Softwin, și ulterior coacționar cu Claudiu Florică într-una din firmele acestuia, toate aceste firme menționate mai sus fiind implicate oficial în contractul cu Ministerul Educației și făcând fiecare la rândul său trafic de influență și dare de mită pentru a-și maximiza cota din contract și a-și proteja rămânerea lor în acest contract.

Mecanismul era de a se crea un profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase prin intermediul unor off-shore-uri sumele de bani necesare plății mitelor prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Odată ajunși banii în off-shore-urile din destinații cât mai îndepărtate pe teritoriul României, mitele erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele de lângă autoritatea contractantă și care aveau rolul de a spăla respectiv bani și de a-i aduce în țară pe căi legale sau o parte erau scoși numerar din băncile din afara teritoriului României și aduși în numerar în țară, tot în mod ilicit, folosind diferiți intermediari care aveau doar sarcina de a-i transporta în țară, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor de persoanele care încasau mită.

Contractul s-a derulat până în anul 2009, a ajuns în total la o valoare de 124 milioane dolari, iar valoarea reală a echipamentelor hardware cumpărate de Ministerul Educației, a fost de aproximativ 50% din prețul contractual și în cazul aplicațiilor software și serviciilor valoarea reală fiind aproximativ 10% din prețul achiziției.

Nu exista absolut nici un motiv real pentru care nu ar fi fost necesară organizarea unei licitații publice, toate produsele hardware și software putând fi procurate de la nenumărați producători de pe piața locală. Această modalitate de achiziție a fost utilizată pentru ca prețurile să nu fie cunoscute publicului și să permită supraevaluarea contractului.

Pot exemplifica în acest sens că o imprimantă care se găsea pe piață la prețul de 300 euro era vândută de Siveco, Ministerului Educației la un preț de 1.500 euro, iar lecțiile informatice care era cumpărate de Siveco la prețul de 1.000 – 2.000 euro bucata, erau vândute Ministerului Educației la prețuri de 9, 10 și chiar 11.000 euro.

Toate echipamentele erau cumpărate de Siveco de la cei 3 subcontractanți ai săi, Compaq, IBM și HP, iar din 2003 doar IBM și HP. Aceștia le cumpărau la rândul lor de la subcontractanți ai lor, cum ar fi Compaq de la Technet, Fujitsu Siemens Computers de la Net Consulting, IBM România de la Omnilogic, HP de la S&T, iar ultimii subcontractanți le cumpărau de pe piața liberă sau de la distribuitorii autorizați. Prezența acestora în contract a fost necesară doar pentru a permite crearea profitului din care să se plătească mitele, deoarece oricare dintre multinaționalele contactate de Siveco ar fi putut să cumpere produsele respective și să le distribuie Ministerului Educației, în mod direct fără subcontractanți.

Lecțiile au fost cumpărate în parte de la firma Softwin, o parte au fost dezvoltate de către angajați Siveco, iar altă parte a fost achiziționate de Siveco de la liceeni, practic de la beneficiari finali ai proiectului. În acest scop Siveco a organizat o competiție adresată tuturor școlilor și liceelor pentru elaborarea de lecții informatice și cele mai bune lecții din cadrul competiției erau achiziționate la prețuri modice de către Siveco și revândute Ministerului Educației și Cercetării la prețuri de la 5 până la 10 ori mai mari.

Existau niște standarde din punct de vedere pedagogic, și anume respectarea programei școlare în vigoare, acestea fiind cerute de Ministerul Educației și Cercetării și niște standarde tehnice pentru a se asigura o oarecare uniformitate a limbajelor de programare folosite, cerințe formulate de Siveco, prin Departamentul tehnic”.

Sursa: mediafax.ro

DNA cere URMĂRIREA PENALĂ a nouă foști miniștri, în cazul licențelor Microsoft. Persoane din Guvern și ministere au pretins comisioane de 20 milioane de dolari. REACȚII ale foștilor miniștri

DNA cere aviz de la președinte, Senat, Camera Deputaților și Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale în cazul a nouă foști miniștri care în perioada mandatelor ar fi săvârșit infracțiuni, în cazul licențelor Microsoft pentru școli.

DNA cere URMĂRIREA PENALĂ a nouă foști miniștri, în cazul licențelor Microsoft. Persoane din Guvern și ministere au pretins comisioane de 20 milioane de dolari. REACȚII ale foștilor miniștri

Cei despre care se presupune că au săvârșit infracțiuni în perioada în care au fost miniștri sunt: Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Șerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Țicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu și Mihai Tănăsescu.

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Codruța Kovesi, a solicitat procurorului general al Parchetului ICCJ să ceară Senatului și Camerei Deputaților aviz pentru urmărirea penală a foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme și Șerban Mihăilescu.

De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica.

DNA arată că cererea a fost formulată pentru că există suspiciuni în cazul foștilor miniștri în dosarul privind licențele Microsoft pentru școli.

“Direcția Națională Anticorupție a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acțiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informațională și la Ministerul Educației Naționale, în legătură cu închirierea de licențe educaționale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiții nelegale, a contractului comercial de închiriere licențe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaționale Microsoft, a actelor adiționale la acest contract, precum și a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educațional Informatizat» (SEI), Direcția Națională Anticorupție s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu și respectiv a unor infracțiuni de corupție în legătură cu derularea acestor contracte”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

Potrivit unui comunicat al DNA, acuzațiile ce li se aduc sunt următoarele:

ECATERINA ANDRONESCU (în prezent senator – Parlamentul României), ministrul Educației și Cercetării în perioada 28 decembrie 2000-19 iunie 2003; 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009; ministrul Educației, Cercetării și Inovării în perioada 2008-2012, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani, în perioada în care avea calitatea de ministru.

Sursa: mediafax.ro

Blembea, trimis în judecată

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au dispus, ieri, trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a lui Marian Blembea, pentru dare de mită.

„În ziua de 24 iulie 2014, inculpatul Blembea Marian i-a remis suma de 10.000 lei unui comisar din cadrul Comisariatului General al Gărzii de Mediu, i-a oferit acestuia o cantitate băuturi alcoolice neprecizată și i-a oferit altui comisar, un parfum. Pentru aceste «servicii» cei doi comisari, care realizau un control de specialitate la un punct de lucru al unei firme la care inculpatul avea interese, ar fi trebuit să efectueze un act contrar atribuțiilor lor de serviciu, în sensul de a nu menționa în actul de control toate neregulile constatate și de a nu aplica o amendă contravențională în cuantumul prevăzut de lege”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori.

Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Vaslui. (A.S.)

Kovesi: Ministerul Finanțelor, nu DNA, se ocupă de executarea silită în dosarul ICA. Antena 3 nu este parte în dosar

Șeful DNA, Codruța Kovesi, a declarat luni, că Direcția a fost desemnată de instanță să identifice și să indisponibilizeze conturi și imobile pentru recuperarea prejudiciului din dosarul ICA, iar executarea o va face statul, prin MFP, Antena 3 nefiind parte în cauză.

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a precizat că în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare există o hotărâre judecătorească definitivă care are putere de lege, și, ca orice lege, are putere executorie. În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmația că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituție a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care și Dan Voiculescu. Codruța Kovesi a subliniat că jurnaliștii de la Antena 3 nu au fost implicați în dosarul ICA și nu s-a dispus de către instanță, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceștia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.

Șeful DNA a precizat că hotărârea de condamnare nu are legătură cu libertatea presei. “Libertatea presei nu o garantează premierul sau orice altă persoană, ci legea”, a mai spus Kovesi laAdevărul Live. Procurorul șef al DNA a adăugat că prin decizia definitivă a instanței, s-a pus sechestru pe mai multe imobile și conturi, pentru recuperarea prejudiciului din dosarul ICA, iar toate bunurile care vor fi identificate, până la concurența sumei stabilite, trec în proprietatea statului. Kovesi a subliniat că, așa cum se arată foarte clar în decizia definitivă a instanței, DNA a fost desemnată nu ca organ de executare, ci de identificare a acestor bunuri și de indisponibilizare a lor. Mai departe, DNA va comunica instituțiilor care au atribuții de executare, în speță Ministerului Finanțelor, ce bunuri au fost identificate. De asemenea, DNA va urmări modul în care s-a realizat procedura de executare, iar când constată că a fost recuperat prejudiciul așa cum a hotărât instanța, activitata Direcției în acest caz încetează. Kovesi a reafirmat că postul de televiziune Antena 3 nu are calitate în acest dosar, fiind doar chiriaș într-o clădire a unei societăți comerciale în cazul căreia instanța a dispus confiscarea.

După ce clădirea trece în proprietatea statului, în urma executării silite, de care se obicei se ocupă Ministerul Finanțelor, de obicei prin ANAF, se va stabili ce se întâmplă mai departe cu clădirea, dacă ea va fi vândută la licitație.

Kovesi a precizat că nu este treaba DNA dacă, mai departe, contractul de închiriere a clădirii încheiat cu Antena 3 va fi sau nu prelungit de noul proprietar al imobilului.

Șeful DNA a mai spus că Dan Voiculescu a fost audiat în dosare de șantaj și acesta a spus că nu are nicio calitate în postul de televiziune Antena 3 și nici cu politica editorială a acestuia.

Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv, vineri, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, și Sorin Pantiș, fost ministru, la șapte ani de închisoare.

În același dosar, fostul director al Agenției Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost șef al Direcției Juridice din ADS, a primit șase ani de închisoare. Tot la șase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost șef al Direcției de Privatizare-Concesionare din ADS.

Flavius Adrian Pop, fost șef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin și Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene și Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

Curtea de Apel a mai decis ca sediul posturilor Antena și cel al grupului de firme Grivco să fie confiscate.

Totodată, magistrații de la CAB au decis să îi confiște lui Dan Voiculescu și penthouse-ul din Șoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

De asemenea, i se confiscă lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spațiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanța a dispus confiscarea bunurilor mobile și imobile și a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în țară sau în străinătate.

Instanța a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurența sumei de 15.000.000 de lei, la BRD, și pâna la concurența sumei de 5.000.000 de lei, la RBS Bank.

Cameliei Voiculescu îi va fi confiscată suma de 2.984.358,3 lei reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acțiuni deținute la ICA, donate de Voiculescu, iar Corinei Voiculescu, suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acțiuni deținute la ICA, ce i-au fost donate tot de taăl său.

Totodată, de la Camelia și Corina Voiculescu se confiscă sumele donate de Dan Voiculescu în urma închirierii spațiului Grivco către Romtelecom.

De asemenea, judecătorii au dispus confiscarea mai multor imobile apaținând celorlalți inculpați.

Șeful DNA împreună cu ANAF și alte instituții competente urmează să stabilească modul concret în care vor fi recuperate aceste sume. Astfel cele două instituții vor puta colabora cu: Biroul pentru prevenirea criminalității din cadrul Ministerului Justiției, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Autoritatea Națională a Vămilor, BNR, Poliția Română, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Judecătorii de la Curtea de Apel București au mai dispus și sesizarea Biroului pentru prevenirea criminalității și de cooperare cu oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiției. Această instituție trebuie să facă verificări pentru identificarea bunurilor mobile și imobile ale lui Dan Voiculescu și a fiicelor sale, inclusiv a conturilor societăților comerciale la care aceștia figurează ca împuterniciți, beneficiari reali, asociați, directori sau administratori, situate în țară sau în străinătate.

Odată cu cererea adresată de reprezentații biroului îndreptată către Rețeaua Interagenții Camden de Recuperare a Creanțelor (CARIN) se va specifica că este necesara si identificarea conturilor deschise pe numele unor persoane fizicesau juridice care cei trei sunt împuterniciți, beneficiari reali, asociați, directori sau administratori, identificarea rulajului conturilor menționate in anexa in vederea stabilirii beneficiarilor reali.

Potrivit procedurii, Biroul va informa de îndată Curtea de Apel Bucuresti în legătură cu rezultatele verificărilor. După identificarea bunurilor, Curtea de Apel Bucuresti va completa, după caz, un certificat de indisponibilizare privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor.

Sursa: mediafax.ro

Patroana Vascar, eliberată

Magistrații de la Curtea de Apel Iași au admis contestația depusă de Gabriela Ciuburgiu împotriva hotărârii colegilor de la Tribunalul Vaslui, care au decis, la finele lunii trecute, menținerea măsurii arestului preventiv cu încă 30 de zile.

Alex SAVA

Gabriela Ciuburgiu, reținută pe 2 iulie de procurorii Direcției Naționale Anticorupție a fost pusă în libertate. Magistrații ieșeni au admis contestația pe care aceasta a formulat-o împotriva deciziei judecătorilor de la Tribunalul Vaslui de a menține măsura arestului preventiv încă 30 de zile. Astfel, magistrații ieșeni au admis cercetarea ei sub control judiciar. Aceeași hotărâre a fost dispusă de instanță și pentru fostul director comercial al firmei, Iuliu Cepoi. Fostul contabil-șef al societății Vascar, Florina Șușu, a fost eliberată sub control judiciar la sfârșitul lui iulie.

Gabriela Ciuburgiu a fost arestată preventiv pe 2 iulie, alături de fostul director comercial și fostul contabil-șef al firmei, pentru fraudare de fonduri europene, procurorii DNA stabilind că aceștia ar fi creat un prejudiciu de 1,2 milioane de euro.

În 24 iulie, directoarea fabricii de conserve a fost trimisă în judecată, fiind acuzată de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătura privată, folosire cu rea-credință a bunurilor sau a creditului societății, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, spălare de bani, efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite și folosire cu rea-credință a bunurilor sau a creditului societății, toate în formă continuată.

Procurorii au luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor aparținând inculpaților Gabriela Ciuburciu, Iuliu Cepoi, Florina Șușu, Laura Mihaela Popa, Viorel Alexandru Ciuburciu, Otilia Loredana Romete, Cristian Ștefan Mihăescu, Daniel Cucu, SC Vascar SA, SC Plastics SRL, SC Logvas SRL, SC Alimcarnis Prod SRL și SC Xov Food SRL.

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a costituit parte civilă în cauză cu suma de 4.441.009,81 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat și nereparat.

SC SIF Moldova SA, acționar al SC Vascar SA, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2.835.611 lei.

Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de inchisoare cu executare si confiscarea sediilor Grivco si Antena 3, plus confiscarea a 5,8 milioane de lei de la fiicele mogulului. Voiculescu, incatusat, a ajuns la Penitenciarul Rahova

Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de inchisoare de judecatorii Curtii de Apel Bucuresti in dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare (ICA). Pedeapsa este executorie, Dan Voiculescu ajungand in cursul zilei de vineri la Penitenciarul Rahova. Pedeapsa lui Voiculescu este dubla fata cea primita la Tribunalul Bucuresti – instanta de fond. Instanta a dispus confiscarea a cate 2,9 milioane de lei de la Camelia si Corina Voiculescu, fiicele mogulului, reprezentand contravaloarea donatiilor in actiuni ale ICA facute de Dan Voiculescu. Totodata instanta a dispus confiscarea imobilelor unde functioneaza Grivco si Antena 3. De asemenea, conturile lui Dan Voiculescu sint blocate pentru a se recupera prejudiciul. I-a fost pusa sub sechestru si casa din Bulevardul Kiseleff.

———————

  • LIVE TEXT cele mai importante momente ale zilei:

Ora 19:44 Omul de afaceri Dan Voiculescu a ajuns la Penitenciarul Rahova după ce a fost condamnat definitiv vineri de Curtea de Apel București la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), anunta Agerpres.

Ora 19:38 In fata sediului Antenei 3 aproximativ zece persoane in varsta manifestau in semna de solidaritate cu Dan Voiculescu

Ora 19:21 Sapte oameni protesteaza in fata Teatrului National din Bucuresti in semn de solidaritate cu Dan Voiculescu

Ora 19.03: Magnatul Dan Voiculescu a fost dus la Penitenciarul Rahova cu o masina Logan a Politiei. In spatele Loganului, o duba cu mascati. A prins vreme rea, ploua in Bucuresti

Ora 18.53: Si Gheorghe Mencinicopschi a fost scos de la Politia Ilfov si dus spre Rahova

Dan Voiculescu, scos din Politia Ilfov cu catuse
Foto: captura B1 TV

Ora 18.46: Dan Voiculescu, incatusat, a fost scos de la IPJ Ilfov cu un Logan Albastru, care se indreapta spre Penitenciarul Rahova

Ora 18:30 Dan Voiculescu va fi dus la Penitenciarul Rahova

Ora 18.02: La Inspectoratul de Politie Ilfov au ajuns mandatele pentru condamnatii din dosarul ICA

Ora 17:11 Cum va fi recuperat prejudiciul din dosarul ICA – Dan Voiculescu si cum pot fi valorificate bunurile confiscate, printre care si sediile Antena

Ora 16:56 Gheorghe Mencinicopschi s-a predat: Poate mi se trage si de la faptul ca am vorbit despre E-urile din alimente

Ora 16.29: Minuta sedintei arata ca instanta a decis confiscarea imobilelor unde functioneaza Grivco si Antena 3. Vezi aici toate detaliile confiscarilor

Ora 15.50: Dan Voiculescu s-a predat deja la sediul Inspectoratului de Politie Ilfov

Ora 15.34: Jurnalistii si conducerea Antena 3 condamna sentinta si se lamenteaza pe post, sustinand ca prin aceasta sentinta Antena 3 isi va pierde sediul

Ora 15.26: Potrivit Mediafax, sediul posturilor Antena și cel al grupului de firme Grivco vor fi confiscate, ca urmare a sentintei

Ora 15.00: Mihai Gadea: S-a dispus si confiscarea sediului Antenei 3

Ora 14.47: Instanta a dispus confiscarea a cate 2,9 milioane de lei de la Camelia si Corina Voiculescu, fiicele mogulului, reprezentand contravaloarea donatiilor in actiuni ale ICA facute de Dan Voiculescu. Totodata, lui Voiculescu i se confisca un teren si un imobil in Baneasa. De asemenea, conturile lui Dan Voiculescu sint blocate pentru a se recupera prejudiciul. I-a fost pusa sub sechestru casa din Bulevardul Kiseleff.

Lista completa a sentintelor: 

  • Dan Voiculescu – zece ani de inchisoare cu executare
  • Popa Corneliu a fost condamnat la 8 ani de inchisoare
  • Sandu Jean Catalin a fost condamnat la 6 ani de inchisoare
  • Gheorghe Mencinicopschi a primit 8 ani de inchisoare
  • Sorin Pantis a fost condamnat la 7 ani de inchisoare
  • Nicolae Savulescu, 6 ani de inchisoare
  • Gheorghe Sin, 4 ani de inchisoare cu suspendare, perioada de supraveghere 6 ani
  • Constantin Baciu, 4 ani de inchisoare cu suspendare, perioada de supraveghere 6 ani
  • Petre Alexandru, 3 ani de inchisoare cu suspendare, perioada de supraveghere 4 ani
  • Marinescu Grigore, 3 ani de inchisoare cu suspendare, perioada de supraveghere 4 ani
  • Flavius Adrian Pop, 5 ani cu executare
  • Vica Ene, 3 ani de inchisoare cu suspendare, perioada de supraveghere 4 ani

Ora 14.35: Gheorghe Sin, 4 ani de inchisoare cu suspendare

Ora 14.34: Prima reactie a lui Mircea Badea: Nu se termina nimic aici. De abia incepe!

Ora 14.32: Fostul ministru Sorin Pantis, 7 ani de inchisoare

Ora 14.29: Gheorghe Mencinicopschi, fostul sef al ICA, a primit 8 ani de inchisoare.

Ora 14.28: Sentinta lui Voiculescu e dubla fata de precedenta pedeapsa pe fond, pronuntata de Tribunalul Bucuresti

!!!!!!!!!!! Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de inchisoare. Judecatoarea Camelia Bogdan, presedintele completului de judecata, a citit sentinta

Ora 14.21: A venit judecatoarea Camelia Bogdan in sala

Ora 14.10: Au venit cativa avocati. In partea deschisa publicului, sala e plina

Ora 14.07: In sala a venit o grefiera, e posibil sa apara si cei doi judecatori din complet

Ora 13.58: Se intra in sala de judecata

Ora 13.53: Mai sunt cateva minute pana la sentinta, au aparut si cativa avocati ai unor co-inculpati ai mogulului Voiculescu

In asteptarea sentintei la Curtea de Apel
Foto: Hotnews

Ora 13.30: Fotografie facuta de Claudiu Zamfir la Curtea de Apel in asteptarea sentintei. Sala de sedinta este pe usa din colt sus (sala Papadopol). Nici avocatii, nici inculpatii din dosarul privatizarii ICA nu au venit cel putin pana acum la Curtea de Apel, pentru pronuntarea sentintei, insa aparatorul lui Dan Voiculescu, prof. Gheorghita Mateut, e prezent pe un afis in care se face reclama unor lucrari de drept, el fiind autorul uneia dintre ele.

Ora 12.52: Sentinta va fi citita in jurul orei 14.00, au anuntat oficialii Curtii de Apel

Ora 12.19: Sentinta se lasa asteptata, judecatorii avand astazi si alte dosare in complete diferite

Ora 11.54: Zeci de ziaristi asteapta la Curtea de Apel sentinta in procesul anului

Ora 11.47: E incredibil cum toti ziaristii Antena 3 – multi dintre ei greu de banuit de lipsa de inteligenta – perpetueaza dezinformarea lansata de Dan Voiculescu, care denumeste dosarul Telepatia. HotNews.ro a explicat in ce consta manipularea lansata de Voiculescu si aparatorii sai

Ora 11.45: Voiculescu, pe blog, pozeaza in aparatorul presei: Am indraznit sa nu cenzurez in niciun fel libertatea presei si exercitiul liber al profesiei nobile de jurnalist

Ora 11.42: Citeste aici o monitorizare LIEVETEXT a modului in care Antena 3 relateaza evenimentele din ziua sentintei lui Voiculescu

Ora 11.30: Monica Macovei despre proces: In alte tari ar fi durat 3-4 luni, nu 6 ani

Ora 11.08: Voiculescu, postare noua pe blog cu titlul Vinovatii fara vina: Ceea ce regret cel mai mult in dosarul ICA este faptul ca, oameni nevinovati, care toata viata lor au fost cinstiti, sunt acum tarati fara vina intr-un proces politic nedrept.

Ora 10.46: Ionel Stoica, jurnalist EvZ, anunta pe Facebook ca sentinta va fi citita cel mai probabil la ora 13.00. Pe Ecris, sistemul informatizat al instantelor, ora programata pentru citirea sentintei este 12.00

Ora 10.40: Voiculescu: Nu ma astept sa fiu condamnat. Sunt aici pentru ca am dus o batalie cu Basescu. Aseara am baut 2-3 pahare de vin alb, am mancat varza calita cu carnati si am dormit bine. Vezi aici toate declaratiile

Ora 10:17: Dan Voiculescu s-a prezentat la sediul IPJ Ilfov, unde merge in fiecare dimineata dupa ce a fost pus sub control judiciar in luna iulie de procrorii DNA intr-un alt dosar, cel de santaj. Omul de afaceri a refuzat sa le dea declaratii jurnalistilor.

———————————

Context:

Dan Voiculescu este acuzat de procurorii DNA care au instrumentat dosarul privatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare ca ar fi cumparat, cu putin peste 100.000 de euro, mai bine de 3,5 hectare de teren care apartineau Institutului, deci statului. Pretul platit de societatea lui Dan Voiculescu, spun procurorii DNA, ar fi fost de 75 de ori mai mic decat cel real. Prejudiciul creat astfel depaseste 60 de milioane de euro.

Judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti au ramas marti in pronuntare in dosarul ICA, magistratii anuntand ca avocatii au termen pana joi sa depuna concluziile scrise, iar data sentintei se va afisa pe ECRIS, sistemul electronic al instantelor, scrie Agerpres.

Sedinta de judecata de marti a durat aproape 12 ore, timp in care procurorul DNA si avocatii au tinut pledoariile finale, urmate de ultimul cuvant al inculpatilor.

Dan Voiculescu a fost trimis in judecata in decembrie 2008 de procurorii DNA, in calitate de actionar majoritar al SC Grupul Industrial Voiculescu si Compania (Grivco) SA Bucuresti, de membru al Adunarii Generale a Actionarilor si al Consiliului de Administratie ale ICA si de membru al AGA si director general al SC ‘Bioprod’ SA Bucuresti.

Procurorii anticoruptie au retinut in sarcina acestuia infractiunile de folosire de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid a influentei si autoritatii date de aceasta calitate in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, precum si de spalare de bani, ambele infractiuni savarsite in forma continuata. In acest dosar a mai fost trimis in judecata fostul administrator al SC ‘Benefica’ SA Bucuresti (firma din grupul Grivco), Jean-Catalin Sandu, pentru complicitate la infractiunea de stabilire, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar.

De asemenea, Gheorghe Mencinicopschi, directorul general si membru al AGA si, ulterior, al CA al ICA SA Bucuresti, a fost trimis in judecata pentru abuz in serviciu contra intereselor publice si fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Sursa: hotnews.ro

Șeful CJ Brăila, acuzat de abuz în servciu și conflict de interese, reținut de DNA Galați

Președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, adus, joi seară, la sediul DNA Galați, pentru a fi audiat în dosarul în care este cercetat pentru abuz în serviciu și conflict de interese, fiind vizate licitații pentru contracte pe bani publici, a fost reținut vineri dimineață.

Alături de șeful CJ Brăila, au mai fost reținuți de procurorii anticorupție în acest dosar Florin Mija și Nicolae Moisiu, funcționari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată.

Din ordonanțele de reținere întocmite de procurori a reieșit că, în cauză există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă potrivit căreia, în perioada 2009 – 2010, inculpații Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brăila (ordonator principal de credite), Mija Florin și Moisiu Nicolae și-au încălcat atribuțiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziții publice, pentru realizarea unor obiective de interes local și județean, organizate de CJ Brăila.

Modul în care au fost organizate și s-au derulat licitațiile în perioada de referință a condus la situația ca un număr de trei societăți comerciale să dețină monopolul lucrărilor licitate de Consiliul Județean Brăila, fiind practic singurele firme care participă și câștigă contractele de achiziție publică pe plan local și județean.

În situația în care existau și alți ofertanți, firmele agreate fie ofereau prețul cel mai mic, fie îndeplineau “anumite” condiții apreciate ca esențiale de către membrii comisiilor de analizare și evaluare a ofertelor, situație care, în mod inevitabil, a condus la câștigarea procedurilor respective, arată procurorii DNA.

De altfel, la una din firme Bunea este, în mod indirect, acționar, mai spun procurorii.

Totodată, la această situație s-a ajuns din cauza exercitării defectuoase a atribuțiilor de serviciu de către membrii comisiei de evaluare a ofertelor, prin alegerea unor oferte financiare neprofitabile, dar și gestionării ineficiente a bugetului local de către președintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care avea și calitatea de ordonator principal de credite.

Potrivit DNA, urmare a îndeplinirii în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu de către funcționarii menționați s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei și vătămarea intereselor legitime ale agenților economici care au participat la procedurile de achiziții publice și au fost descalificați în mod discriminatoriu.

Cei trei inculpați urmează a fi prezentați, vineri, Tribunalului Galați cu propunere de arestare preventivă.

Procurorii DNA au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții: Georgel Ghenea, Jenica Dumitrașcu, Vasile Puia, Ionică Popescu și Ionel Pușcă, funcționari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, la data faptei, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată.

De asemenea, sunt urmăriți penal Vasile Soare și Cristian Cătălin Stăncic, administratori ai unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu în formă continuată, și Camelia Bratu, Cornel Grigore și Gheorghe Ciudatu, diriginți de șantier, la data faptei, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Aceștia din urmă, în calitate de diriginți de șantier, au avizat situații de plată, în luna septembrie 2009, făcând posibilă plata lucrărilor, deși procesele verbale de recepție a acestora fie nu se regăsesc la dosar, fie au fost încheiate în cursul anului 2010.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații, precum și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Sursa: mediafax.ro

Schema unui tun de proporții cu fonduri europene – Patroana Vascar, trimisă în judecată

Procurorii DNA au dispus, ieri, trimiterea în judecată a Gabrielei Ciuburgiu, director general al SC Vascar SA Vaslui, acuzată de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătura privată, folosire cu rea credință a bunurilor sau a creditului societății, spălare de bani, efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană.

În același dosar au mai fost trimiși în judecată Iuliu Cepoi, fost director comercial și director economic al SC Vascar SA și acționar al acestei societăți și Florina Șușu, contabil-șef la aceeași unitate, Laura Mihaela Popa, Daniel Cucu, Otilia Loredana Romete, Cristian Ștefan Mihăescu, Viorel Alexandru Ciuburciu, Augustin Flavian Mirea, precum și societățile comerciale Vascar SA Vaslui, Plastics SRL Vaslui, Logvas SRL Vaslui (fostă SC Abator Vascar SRL), Alimcarnis Prod SRL Negrești, Xov Food SRL Vaslui, Micro Geemy Serv SRL, cu sediul în București.

Conform procurorilor DNA, în perioada 2008 – 2010, Vascar SA a derulat un proiect cu fonduri europene, prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală. Proiectul avea ca obiectiv achiziția unor utilaje. Compania era obligată să deruleze, în baza unor reglementări stricte și precise, procedurile de achiziții și să depună apoi documentele justificative, în baza cărora erau efectuate plățile. Contractul de finanțare a fost modificat prin două acte adiționale, prelungindu-se termenul de depunere a dosarelor de achiziții, respectiv fiind reluată procedura de achiziție pentru unele echipamente.

Valoarea eligibilă totală a proiectului a fost de 14.705.128 lei, echivalentul a 3.980.814 euro, din care autoritatea contractantă a decontat cheltuieli în valoare totală de 5.839.677 lei.

Persoanele din conducerea Vascar SA, sub comanda Gabrielei Ciuburciu și cu sprijinul lui Ștefan Mihăescu și Augustin Mirea, au planificat și au executat în detaliu fraudarea proiectului finanțat prin programul FEADR, prin simularea legalității procedurilor de achiziții, obținând astfel, atât din bugetul comunitar, cat și din patrimoniul Vascar SA, sume foarte mari de bani, pe care și le-au însușit parțial.

Conform procedurilor de achiziții, era necesară constituirea unei comisii de evaluare a ofertelor, iar pentru reușita planului infracțional al Gabrielei Ciuburciu era necesar ca aceasta sa fie constituită din persoane de încredere, controlabile. Astfel, directorul general al Vascar SA, a constituit comisia de evaluare a ofertelor, după cum urmează: Gabriela Ciuburciu – responsabil legal de proiect, Daniel Cucu – responsabil tehnic de proiect și Mihaela Popa – responsabil economic. Ulterior, printr-o altă decizie, Gabriela Ciuburciu a constituit o nouă comisie de evaluare, Mihaela Popa fiind înlocuită cu Otilia Romete.

Orice posibilă concurență a fost eliminată, prin emiterea pur formală a unor oferte (evident, cu prețuri mai mari decât cele ale Plastics SRL) de către Ștefan Mihăescu și Augustin Mirea, în numele a două societăți comerciale. Întrucât SC Plastics SRL nu avea nici măcar un contabil, s-a apelat la serviciile Florinei Șușu, care asigura, de o foarte lungă perioadă de timp, transpunerea în acte a fraudelor grupului de interese care a “căpușat” de-a lungul timpului Vascar SA, aceasta ajutând astfel la transferul unor importante sume de bani din patrimoniul companiei în cele ale unor firme controlate de Gabriela Ciuburciu.

Astfel, nouă contracte de achiziții de utilaje au fost atribuite SC Plastics SRL Vaslui (al cărei unic asociat și administrator era Iuliu Cepoi, director și acționar și în cadrul SC Vascar SA, aspect ce conducea la imposibilitatea atribuirii unor contracte acestei societăți comerciale), în urma unor proceduri de selecție simulate, la prețuri mult supraevaluate. Astfel, Plastics SRL a fost interpusă în cadrul procedurilor de achiziții, această societate comercială achiziționând utilaje și echipamente de la furnizori și vânzându-le apoi către Vascar SA la un preț total cu 2.959.692 lei, mai mare decât valoarea lor de piață. De asemenea, alte 16 contracte au fost încheiate de către Vascar SA cu diverse societăți comerciale din Romania și din străinătate, cu sprijinul lui Ștefan Mihaescu, care a emis și trimis 24 oferte false în numele unei firme, a cărei denumire a folosit-o fără drept și al lui Augustin Mirea, care a emis și trimis 24 oferte pur formale în numele SC Micro Geemy Serv SRL București, în scopul simulării legalității procedurilor de atribuire și al creării aparenței eligibilității cheltuielilor efectuate de SC Vascar SA cu respectivele achiziții.

De asemenea, Gabriela Ciuburciu a transferat, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, prin intermediul mai multor operațiuni comerciale nejustificate, vădit defavorabile SC Vascar SA, pe era incompatibilă să le deruleze, suma totală de 4.981.852 lei, în conturile societăților comerciale Logvas SRL, Alimcarnis Prod SRL și Xov Food SRL, care aparțineau familiei ei.

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4.441.009 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat și nereparat. Și SC SIF Moldova SA, alt acționar al SC Vascar SA, s-a constituit parte civilă în proces cu suma de 2.835.611 lei. Dosarul se va judeca la Tribunalul Vaslui.

Ce s-a discutat in “biroul oval” de la Guvern. Duicu: Stia tot Toba! Tot stie/ Esti dubios, atata mi-a spus. Dificil e mai bun termenu’ decat dubios. Ponea: Aha. Sunt suspicios

Stenograma pe larg a presupusului trafic de influenta care ar fi avut loc in “biroul oval” indica, cel putin in versiunea prezentata de Adrian Duicu, faptul ca seful IGP, Petre Toba, avea cunostinta despre cazul Ponea, baronul PSD incercand sa aranjeze un post in Parchetul General pentru sotia sefului IJP Mehedinti cat si pentru seful IJP Mehedinti intr-un post de conducere in MAI. Duicu afirma ca Toba “o stie bine”, “stia unde vrea sa se duca” sotia lui Ponea, iar acestuia ii comunica telefonic: “tie ti-a rezervat director adjunct la Ordine Publica”. Discutia capata accente comice cand Duicu ii spune lui Ponea de mai multe ori ca este “dubios”, dupa cate i-a spus Toba, iar Ponea ii raspunde: Aha. Sunt suspicios”.

  • Duicu catre Ponea: Sunteti cel mai mare smecher (…) Un sfert de ora, in birou’ oval, s-a vorbit despre familia dumneavoastra!

In referatul de arestare al baronului DNA, procurorii au mentionat ca seful IGP, Petre Toba a mers la guvern la soclicitarea premierului Victor Ponta si ca la discutiile cu Duicu ar fi participat si ministrul de interne de atunci, Radu Stroe. Ponta a negat insa ca l-a chemat pe Toba iar acesta, la randul sau a declarat ca nici premierul, nici ministrul Stroe nu au participat la discutiile cu Duicu.

Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a propus-o in septembrie 2013 pe Elisabeta Ponea pentru un post de conducere in DNA, insa ministrul a negat ca a formalizat aceasta propunere. A admis doar ca a avut discutii, intre alti candidati, si cu Elisabeta Ponea, intrucat era procuror sef la Curtea de Apel Craiova si era firesc sa discute cu ea. (HotNews.ro a scris pe larg despre propunerea ministrului Cazanciuc si despre cum a mintit intr-un articol din aprilie 2014).

Ulterior,  la data de 30 iunie, Directia Nationala Anticoruptie confirma informatia ca ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a propus-o pe data de 2 septembrie 2013 pe Elisabeta Ponea, sotia fostului inspector -sef al Inspectoratului de Politie al Judetului Mehedinti, Constantin Stefan Ponea, in functia de procuror-sef al Sectiei Judiciare a DNA. Informatia, cuprinsa acum in propunerea de prelungire a arestarii preventive a baronului de Mehedinti Adrian Duicu, a fost prezentata in exclusivitate de Hotnews.ro pe data de 3 aprilie si dezmintita, la acea vreme, de Robert Cazanciuc.

Fragment din interceptarile aflate in dosarul Duicu

In data de 13.06.2013, la ora 11:38, Duicu primeste un SMS de la Ponea, cu urmatorul continut: “Sunteti cel mai tare…Stiam eu dar nu ma asteptam chiar asa! Am emotii!”. O ora mai tarziu, la Duicu il suna pe Ponea.

Ponea: Alo?
Duicu: Sefu’? Ce faceti, sefu’?
Ponea: Am raspuns mai tarziu ca am iesit…eram dincolo, in sala.
Duicu: Sunteti cel mai mare smecher!
Ponea: Eu?
Duicu: Da!
Ponea: (Rade)…
Duicu: Suta la suta…
Ponea: Ei! Sunt?!
Duicu: Un sfert de ora, in birou’ oval, s-a vorbit despre familia dumneavoastra!…
Ponea: Eu ma bucur daca ma apreciaza si pe mine presedintele de la Mehedinti, in rest…n-am nici o treaba!
Duicu: Da? Deci, o cunoaste pe sotie, sefu’ tau, Toba. Au avut niste actiuni impreuna la Craiova.
Ponea: Da. Pai si pe la Mehedinti a fost.
Duicu: Da. Da. O stie bine. Stia unde vrea sa se duca. Tie ti-a rezervat director adjunct la Ordine Publica si-l tine pana te hotarasti tu sa pleci acolo. Si am spus: Domne’, nu pleaca acuma de-aicea. Iasa o promotie de absolventi noi acuma, pe 28, din care o sa-ti dea un numar mai consistent de oameni acia, la Mehedinti. Sa-i faci raportu’ ala cu Ianosi, fara niciun fel de problema.
Ponea: Ihi.
Duicu: Asa. Il suni tu si o sa vez cam cum…
Ponea: Asa am si discutat, am analizat in sedinta de comanda, mi-a propus domnu” Stoica, sa-l imputernicim pe Ianosi in locu’ lu’ Oprita si trebuie sa-i trimit documentele maine, poimaine, la…
Duicu: Poti sa-l suni, sa vezi cum te abordeaza acuma da’ mai lasa-l putin ca eu plecai, el mai ramasa doua minute dupa mine, acolo. Ca l-a chemat sefu’ al mare acolo.
Ponea: I! Veniti astazi?
Duicu: Vin astazi. Da. E ok si cu partea cealalta. Absolut ok!
Ponea: Pai, asta ma intereseaza cel mai…
Duicu: Absolut ok! Absolut ok! Pentru ca ti-am spus…subiectu’ a fost si…cand venii cu treaba asta, zic: Este sotia…A! Da. Stia subiectu’ de ea, ca vrea sa vina la Parchetu’ General, ca la DNA, a avut o problema si ca n-a pus-o acolo. Stia tot Toba! Tot stie. Absolut stie! Ca zice ca ti-a dat un numar mai mare de oameni si anu’ trecut…ti-a dat mai multi oameni.
Ponea: Pai, da. Da’ n-a fost atat de mare.
Duicu: Pai, da. Da’ a zis ca au fost cincizeci de oameni…din promotie…sau nu stiu cum dracu’ a zis. Cincizeci de oameni pe toata Romania si ce inseamna aia la…
Ponea: I! Nu. Eu am avut inainte o relatie buna. Dupa aia, cred ca din cauza lu’ domnu’ Stanisoara…mi-a stricat-o cu domnu’ Toba.
Duicu: Ma, tu n-auzi ce-ti spun?! Sa vezi ce relatie ai de-acum incolo!
Ponea: Abia astept sa va intoarceti, sa-mi povestiti.
Duicu: Da. Ti-am spus, suna-l peste vreo ora.
Ponea: Ihi.
Duicu: Intelegi?
Ponea: Da.
Duicu: Ca l-a chemat acolo la birou.
Ponea: Il sun. Il mai las un pic si dupa aia-l sun.
Duicu: …Daca ai fi fost cu mine acolo sa…
Ponea: Pai, daca mi-a zis sa nu vin.
Duicu: Nu. Da’ intelegi ce zic?
Ponea: Ihi…
Duicu: Deci, e absolut ok. O sa urmeze treaba aia cat de curand. Cealalta zic. Ceea ce te intereseaza cel mai mult adica.
Ponea: Da. Da. Da.
Duicu: Si a zis: Da, o cunosc, am avut niste actiuni impreuna cu ea acolo. Mai multe actiuni zice ca a avut , pe contrabanda cu tigari, cu nu stiu ce, cu…
Ponea: Ihi.
Duicu: Ca spunea…
Ponea: Da. I-a trimis si felicitari si multumiri si…a trimis acasa.
Duicu: Da, ma. Da. N-auzi? Stia absolut tot vis-a-vis de tine! Tot!
Ponea: Asta-i bine. Da’ sper ca nu ma stie de rau.
Duicu: Nu. nu. Nu. Esti dubios, atata mi-a spus. Esti dubios, esti…si foarte reticent, esti asa…tot timpu’ tu ai o problema.
Ponea: (Rade)…
Duicu: Dubios, nu in sensu’ ca faci prostii. Intelegi? Dubios in sensu’ ca esti dificil. Dificil e mai bun termenu’ decat dubios.
Ponea: Aha. Sunt suspicios.
Duicu: Dificil. In zona asta a fost. Dificil. Si exemplu’ cu dificilu’ a fost de la plecatu’ tau ca ti-a asigurat postu’ de directoru’ adjunct la Ordine Publica si nu te-ai dus. Si…Cum sa se duca, ba?! Ca ce sa faca pe-aci? Vine gura-casca?! Aia ramane acolo si el gura-casca prin Bucuresti?! Ce sa faca?! Isi crea o problema si mai mare cu sotia decat o avea! Ca zicea ca se rezolva pentru el si…Ti-am spus… nu era in alta parte. Intelegi?
Ponea: Grigore e in concediu. Si-a luat o zi de concediu. Il cautai astazi pe-acia, nu e. E in Bucuresti.
Duicu: Nu stiu. Da’ n-are ce sa mai faca. Cu el e inchisa treaba. Intelegi? (…)

Curtea de Apel Bucuresti a decis, pe 30 iunie, ca presedintele Consiliului Judetean Mehedinti, Adrian Duicu, sa ramana in arest preventiv. Duicu, baron PSD de Mehedinti, e urmarit penal de DNA intr-un dosar in care e acuzat pentru sapte infractiuni, printre care trafic de influenta, cumparare de influenta si instigare la dare de mita. Potrivit referatului DNA, Duicu ar fi comis trafic de influenta inclusiv in sediul Guvernului, in biroul premierului. Victor Ponta a negat ca ar avea o implicare in acest caz.

Procurorii sustin ca Adrian Duicu i-a promis apropiatului sau Stefan Ponea ca isi va folosi influenta asupra mai multor functionari publici (membri ai Guvernului, functionari publici din conducerea MAI, seful IGPR) ca sa il mentina temporar pe acesta in functia de sef al IPJ Mehedinti iar la o data ulterioara sa il numeasca intr-o functie de conducere la Inspectoratul General al Politiei Romane, si anume, director adjunct al Directiei de Ordine Publica, precum si sa o numeasca pe sotia lui Ponea intr-o functie de conducere la DNA.

Sursa: hotnews.ro

Cine sunt semnatarii Hotararilor de Guvern in baza carora s-au cumparat licente Microsoft din 2003 pana in prezent/Cate sute de milioane de euro s-au platit pana acum/ Ancheta DNA isi are radacinile in SUA

Corpul de Control al primului ministru a sesizat DNA in mai 2013 in legatura cu “utilizarea licentelor educationale Microsoft fara temei legal sau contractual” incepand cu decembrie 2009, in epoca ministrilor PDL Daniel Funeriu si Valerian Vreme, dar procurorii DNA au extins cercetarile asupra intregii proceduri de incheiere a contractelor.  Un document inregistrat la Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul in luna aprilie 2014, in care actualul ministru al comunicatiilor, Razvan Cotovelea, ii raspunde unui deputat PDL in problema Windows XP, arata ca istoria acestor contracte incepe in timpul Guvernului Adrian Nastase.

Precizarile facute de Ministrul Razvan Cotovelea (in documentul postat pe site-ul Camerei Deputatilor – vezi atasat) vin in urma unei intrebari formulate de deputatul PDL Radulescu Romeo, ce are ca subiect “Masurile avute in vedere pentru asigurarea securitatii cibernetice pe calculatoarele functionarilor statului ce au instalat ca sistem de operare Windows XP”.

  • In cele ce urmeaza va prezentam in italic precizarile facute de Ministrul Cotovelea si separat Note ale Redactiei cu semnatarii tuturor Hotararilor de Guvern:


“Pentru perioada 2004-2009 

Conform Hotararii de Guvern nr. 470/2004, Secretariatului General al Guvernului i s-a atribuit competenta de a semna contractul comercial de inchiriere de licente referitor la produsele Microsoft. Decizia semnarii unui astfel de contract a fost luata ca parte a campaniei desfasurate de Guvernul Romaniei pentru combaterea pirateriei software si respectarea dreptului de proprietate intelectuala. Contractul a fost semnat de Catre Secretariatul General al Guvernului (SGG), pe o perioada de 5 ani (2004-2009). 
Valoarea initiala a contractului incheiat in anul 2004 intre SGG si Microsoft, prin reprezentantul sau Fujitsu Siemens GmbH Austria a fost de 54.567.465 USDpentru un numar de 50.155 licente cu drept de utilizare incepand cu anul 2004 pana in anul 2009.


Nota redactiei:

Hotararea de Guvern nr. 470/2004 a intrat in vigoare la 13.04.2004, dupa ce a fost semnata de:

Prim Ministru: Adrian Nastase
Contrasemneaza:
– Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei – Dan Nica