Home / Tag Archives: drum

Tag Archives: drum

Ministerul Dezvoltării finanțează proiecte de 10 milioane lei în comuna Dragomirești

Primăria Dragomirești derulează, în această perioadă, cinci proiecte de dezvoltare, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2. În total, finanțarea acordată de către Ministerul Dezvoltării pentru aceste investiții se ridică la 10 milioane de lei.

Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești, a spus că au fost emise autorizațiile de construire pentru patru proiecte și au fost demarate lucrările de execuție. Cele patru proiecte vizează demolarea și construcția unei școli noi în satul Popești, reabilitarea școlii din satul Poiana Petrei, reabilitarea școlii din satul Doagele și reabilitarea școlii din satul Rădeni.

“Toate aceste clădiri vor avea acoperișuri noi, centrale termice proprii și vor fi izolate termic. De asemenea, vor fi montate în interior grupuri sanitare, pentru a putea primi avizele necesare de la Direcția de Sănătate Publică și Inspectoratul pentru Situații de Urgență”, a spus Dănuț Iacob.

Al cincilea proiect, care are și cea mai mare valoare de 5 milioane de lei, este încă în procedura de obținere a avizelor. Investiția privește asfaltarea unui drum de interes local pe o lungime de 4,5 kilometri. Acest drum trece prin mai multe localități: Vladia, Doagele, Rădeni, Dragomirești, Poiana Petrei. Practic, drumul comunal face legătura între drumurile naționale și județene din zonă cu principalele obiective din comuna Dragomirești, cum ar fi școli, biserici etc. (Dănuț CIOBANU)

Constructorii de la SC LDP Vaslui mizează în 2019 pe o creștere a cifrei de afaceri

de Dănuț CIOBANU

SC “Lucrări Drumuri și Poduri” Vaslui va avea în acest an o cifră de afaceri de 16,3 milioane de lei. Ținând cont de numărul mare de contracte și lucrări, constructorii prognozează o creștere a cifrei de afaceri cu 5% față de anul trecut. Săptămâna viitoare, CJ Vaslui va aproba bugetul societății din subordine.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va aproba în ședința din săptămâna viitoare bugetul de venituri și cheltuieli al Societății «Lucrări Drumuri Poduri» (LDP) SA Vaslui pe anul 2019 și estimărilor pentru anii 2020 – 2021. Comparativ cu anul trecut, structura bugetului a suferit modificări atât la partea de venituri, cât și la cea de cheltuieli, plecând de la contractele certe pe care le are societatea cu CJ Vaslui, privind activitatea de deszăpezire și întreținere drumuri. De asemenea, s-au luat în considerare contractele cu diverși agenți economici pentru prestări servicii, precum și cele care urmează a fi încheiate în cursul anului curent.

Pentru anul 2019, la capitolul venituri, se propune un volum de activitate de 16.755 mii lei, structurat după natura veniturilor astfel: venituri din exploatare – 16.750 mii lei; venituri financiare -5 mii lei. De asemenea, la capitolul cheltuieli este propusă o sumă totală de 15.205 mii lei.

Pentru anul 2019, administratorii SC LDP Vaslui propun realizarea unei cifre de afaceri în sumă de 16.320 mii lei, cu 5% mai mare față de anul 2018 când s-a realizat o cifră de afaceri de 15.548 mii lei. Activitatea societății va fi realizată cu un număr mediu de personal de 95 salariați.

Ținând cont de faptul că de la începutul acestui an, în urma modificărilor legislative apărute, s-a majorat salariul minim pe economie în sectorul construcțiilor de la 1.900 lei la 3.000 lei, cheltuielile de natură salarială propuse sunt majorate cu 25 %, de la 3.547 mii lei la 4.404 mii lei.

De asemenea, se propune o creștere a productivității muncii cu 5% fată de anul 2018, de la 168 mii lei/salariat la 176 mii lei/salariat, fapt care va conduce la realizarea unui profit de 1.550 mii lei.

Coșmarul locuitorilor din comuna unde transportatorii nu-și termină cursele din cauza gropilor și a noroiului

de Dănuț CIOBANU

La fel ca și în anii trecuți, topirea zăpezilor din această primăvară a făcut impracticabile pentru circulație numeroase segmente de drumuri județene și comunale din județul Vaslui. Cei mai afectați de infrastructura deplorabilă sunt cetățenii, care în unele cazuri nu au mai beneficiat de transportul public. Mari probleme cu infrastructura de coșmar au și firmele de transport public și conducătorii auto, care își strică mașinile pe drumuri pline de gropi și mocirlă.

Comuna Bogdănești este una din localitățile unde transportatorul din zonă nu și-a mai făcut cursele până la capăt de linie, din cauza drumului neasfaltat.

“Din momentul în care se termină asfaltul pentru cetățeni e un calvar, pentru că transportatorul nu-și face cursa până la capăt. Oamenii sunt văduviți și avem memorii trimise la Consiliul Județean Vaslui. Tot satul a semnat cererea, să vină și la ei transportul să se poată duce la spital, la Bârlad. Transportatorul merge după bunul plac. Dacă e drumul bun se duce până la capăt de linie conform contractului, când nu e, nu se duce. Dar noi, în fiecare zi, fie pe ploaie fie pe ninsoare mergem să ducem copiii, această este realitatea”, a spus Ioan Dorobanțu, primarul comunei Bogdănești.

 

Circulație de groază prin Drăgești

Un alt drum pe care circulația este un dezastru pentru conducătorii auto este DJ 248 A care trece prin comuna Todirești, pe direcția Drăgești – Sofronești. Drumul care trece prin cele două localități până la limita cu județul Iași nu este asfaltat, iar primăvara drumul din piatră este invadat de gropi, apă și mâl. “În timpul primăverii se fac multe gropi pe acest drum din piatră, care se umplu cu apă. Se circulă foarte greu. Eu am luat legătura cu cei de la SC Lucrări Drumuri și Poduri Vaslui și au venit în aceste zile și au dat cu grederul, au îndreptat drumul și au mai pus piatră. Drumul urmează să fie asfaltat prin PNDL 2. Am înțeles că acum se face proiectarea și sperăm ca lucrările de asfaltare să înceapă în acest an. De-a lungul timpului, noi am făcut demersuri la CJ Vaslui pentru asfaltarea acestui tronson de drum. Acum e mai bine de circulat pe acest drum, însă iarna și primăvara circulația este dificilă”, a spus Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești.

 

Sate izolate din cauza drumurilor

Tot din cauza drumurilor proaste, unele comunități din județul Vaslui au rămas izolate de lume în iarna trecută. Într-o astfel de situație au fost satele Popești și Tulești din comuna Dragomirești, care din cauza drumurilor impracticabile au rămas izolate de restul comunei.

“Cele două comunități sunt izolate din cauză că drumurile de acolo au fost afectate de inundații. Localitățile au peste 800 de locuitori, iar copiii de acolo merg zilnic pe jos mai mulți kilometri prin frig și ploaie până la Școala din Rădeni, deoarece pe acele drumuri nu putem băga un microbuz școlar. După asfaltarea celor aproximativ 6 kilometri de drum, în aceste localități vor avea acces și mașinile de pompieri, salvarea, mașinile de transport public”, a spus Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești.

În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri.

Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

Conducerea CJ Vaslui a promis că va demara o campanie de reabilitare a drumurilor județene cu probleme, iar o mare parte din aceste artere de circulație vor fi asfaltate prin proiectele finanțate prin PNDL 2 2014-2020.

Proiectul prin care sunt scoase din noroaie două sate din Dragomirești, blocat de un aviz

Birocrația ține în loc un proiect extrem de așteptat din comuna Dragomirești. Este vorba despre asfaltarea a două drumuri comunale pe o lungime de 6,6 kilometri, care leagă satele Popești și Tulești de Școala din Rădeni. În fiecare iarnă, aceste drumuri sunt blocate, iar copii din localitățile izolate merg prin ploaie și frig mai mulți kilometri pentru a merge la școală. Valoarea totală a investiției se ridică la 11 milioane de lei.

Proiectul privind asfaltarea a două drumuri comunale din comuna Dragomirești este ținut în loc de un aviz de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași. Cum investiția prevede un nod rutier care leagă și un drum național, investiția nu poate demara până când acest document nu este eliberat de la Iași.

Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești, a spus că a făcut mai multe diligențe și vizite la Direcția Regională Iași și are promisiunea că, în această săptămână, va fi emis avizul mult așteptat: “Ne trebuie acest aviz să dăm drumul la investiție. Proiectul are o legătură cu un drum național și de aceea trebuie avizul. Cum primesc avizul, trebuie să îl duc imediat la București, pentru a face acel drum unde sunt niște copii chinuiți, care merg în fiecare zi la școală prin noroaie. Noi am dat o hotărâre în Consiliul Local Dragomirești și am predat amplasamentul la Compania Națională de Investiții (CNI) și urmează ca proiectul de lucrări să fie scos la licitație. Pentru acest drum am fost la București unde am avut un interviu și am luat calificativul foarte bine. Vreau să se dea drumul la lucrări cât mai repede posibil”.

Investiție de 11 milioane lei

CNI va finanța asfaltarea celor două drumuri comunale, în vederea scoaterii din izolare a două comunități rurale. Popești și Tulești, din cauza drumurilor impracticabile, pe timp de iarnă rămân izolate de restul comunei.

Valoarea totală a investiției se ridică la 11 milioane de lei, din care 300.000 de lei este partea de cofinanțare a comunei Dragomirești, iar restul sumei este acoperită de CNI. În urma lucrărilor se vor asfalta 6,6 kilometri de drumuri comunale.

“Din centrul satului Rădeni vom asfalta 2,7 kilometri de drum spre satul Popești, 3,2 kilometri de drum spre satul Tulești și un segment de drum pe o lungime de 650 metri în interiorul localității Dragomirești. Noi am încercat să facem această investiție cu fonduri europene, dar nu am avut punctajul necesar pentru a obține finanțarea. În acestă situații am căutat alte soluții pentru a scoate cele două sate la șosea. După asfaltare, în aceste localități vor avea acces și mașinile de pompieri și salvarea. Cele două comunități sunt izolate din cauză că drumurile de acolo au fost afectate de inundații. Localitățile au peste 800 de locuitori, iar copiii de acolo merg zilnic pe jos mai mulți kilometri prin frig și ploaie până la Școala din Rădeni, deoarece pe acele drumuri nu putem băga un microbuz școlar”, a explicat Dănuț Iacob.

Investiție de 222 milioane lei – Consiliul Județean Vaslui semnează proiectarea și execuția drumului strategic

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va semna, astăzi, contractul de proiectare și execuție a drumului strategic. Evenimentul va avea loc în Sala „Ștefan cel Mare” a Palatului Administrativ, la orele 11.00. În urma încheierii licitației publice, vor fi semnate contractele de proiectare și execuție a lucrărilor pentru cele trei loturi scoase la licitație. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și are o valoare totală de 222.001.842,03 lei, (inclusiv TVA).

Proiectul “Regiunea Nord-Est – Axa rutieră strategică 4: Vaslui – Reabilitare și modernizare Drum strategic județean Bârlad – Laza – Codăești (DJ 245, DJ 245 M, DJ 247, DJ 246)” este cea mai mare investiție în infrastructura din județ. Pentru operativitatea realizării drumului strategic, CJ Vaslui a scos la licitație, la pachet, proiectarea și execuția. Ofertele au fost depuse până în data de 19 iulie 2018, drumul strategic fiind scos la licitație pe trei loturi: Telejna – Codăești, Laza – Bălteni, Zorleni – Băcani – Poienești.

În urma încheierii procedurii de licitație publică vor fi semnate contractele de proiectare și execuție a lucrărilor pentru fiecare lot în parte: lotul 1 – SC SORAGMIN SRL, cu o valoare totală de 50.431.456,26 lei (fără TVA); lotul 2 – SC SORAGMIN SRL, cu o valoare totală de 20.289.528,96 lei (fără TVA); lotul 3 – Asocierea SC TEHNIC ASIST SRL – SC TASS INFRA LOGISTIC SRL – SC PROIECT-CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA SRL – SC DRUM POD INVEST SRL, cu o valoare totală de 65.252.188,16 lei (fără TVA).

Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și are o valoare totală de 222.001.842,03 lei, inclusiv TVA, din care 213.074.058.31 este asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene și a Guvernului României, iar suma de 8.927.783,72 lei este cofinanțarea asigurată de județul Vaslui. Perioada de implementare a investiție este 30 decembrie 2017 – 30 iunie 2022.

Parteneriat strategic

Proiectul va fi implementat de CJ Vaslui, în parteneriat cu comunele Zorleni, Băcani, Alexandru-Vlahuță, Poienești, Laza, Bălteni, Ștefan cel Mare, Zăpodeni, Dănești, Codăești, Miclești, localități prin care va trece drumul strategic.

Investiția constă în reabilitarea și modernizarea mai multor drumuri județene pe o distanță de 82,649 kilometri; lungime de pistă de biciclete nou construită – 1.710 metri; lungime trotuare pietonale modernizate/realizate – 23.460 metri liniari; stații de transport public construite/modernizate – 24; poduri noi – 7; poduri reabilitate – 6; podețe noi pentru scurgerea apelor -15; înlocuirea podețelor existente cu podețe noi – 127; reparații la podețele existente – 62; amenajarea trecerii la nivel cu calea ferată – 1.

În luna iulie 2017, CJ Vaslui a depus la Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est 1 proiectul drumului strategic. Drumul leagă sudul de nordul Vasluiului. Drumul strategic vizează modernizarea mai multor drumuri județene, reunite pe direcția Bârlad – Alexandru Vlahuță – Laza – Poienești – Codăești, cu ieșire în drumul național. Practic, drumul strategic județean Bârlad – Laza – Codăești va face legătura între zona de sud și cea de nord prin jumătatea de vest a județului.

La nivel județean, proiectul contribuie la creșterea cu minim 25% a lungimii drumurilor județene și comunale modernizate, precum și reducerea cu 15% a accidentelor rutiere din cauza stării infrastructurii și/sau lipsei unei semnalizări corespunzătoare.

Repetenți la infrastructură – Vasluiul are încă sute de kilometri de drumuri județene din pământ sau piatră

de Dănuț CIOBANU

Județul Vaslui mai are la această dată 121 kilometri de drumuri județene din pământ și 342 kilometri de drumuri pietruite. Practic, din cei 940 kilometri de drumuri județene, doar 474 kilometri sunt din asfalt. În următorii trei ani, în infrastructura județeană se vor investi circa 400 milioane de lei, prin diferite proiecte de dezvoltare.

Județul Vaslui continuă să aibă sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ. La adoptarea de Consiliul Județean (CJ) Vaslui a hotărârii privind încheierea contractului de delegare pentru serviciile de întreținere și reparării drumurilor publice de interes județean, s-a făcut o radiografie a situației infrastructurii rutiere. În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri.

Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că asfaltarea tuturor drumurilor județene este una din prioritățile instituției pe care o conduce: “Obiectivul nostru este să asfaltăm toți cei 940 de kilometri de drumuri județene. Atunci putem spune că noi, CJ Vaslui, am făcut o treabă bună”.

La rândul lui, Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a precizat că sunt mai multe entități care se ocupă de activitățile de întreținere și reparare a drumurilor județene: “Direcția Tehnică din cadrul CJ Vaslui are arondat un număr de drumuri pe care le monitorizează. La fel face și SC Lucrări Drumuri și Poduri Vaslui, care monitorizează calitatea drumurilor. Drumurile județene sunt pentru noi o prioritate. În intravilanul localităților, o parte din aceste drumuri sunt administrate de autoritățile locale. De asemenea, la CJ Vaslui se înregistrează și sesizări în scris sau telefonic de la cetățeni, în ceea ce privește calitatea drumurilor”.

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832), Nord-Vest (1.738), Centru (1.558) și Vest (1.397). Cele mai puține drumuri de pământ sunt în Sud-Vestul Olteniei (825) și în Sudul Munteniei (878). Regiunea București-Ilfov are doar 17 kilometri de drumuri de pământ.

Investiții masive în infrastructură

În următorii trei ani, județul Vaslui va avea 700 kilometri de drumuri județene asfaltate, cel puțin la nivel declarativ. Plusul de circa 200 kilometri de drumuri reabilitate vine în urma câștigării de către CJ Vaslui a 14 proiecte pe drumuri pe PNDL 2, care însumează 102 kilometri. Restul lucrărilor de modernizare se vor face prin intermediul drumului strategic cu finanțare europeană nerambursabilă și cu bani de la bugetul județean.

Drumul strategic are o valoare de 50 milioane de euro și vizează modernizarea a 82 kilometri de drumuri județene. Drumul strategic presupune reabilitarea căilor de comunicație între localitățile Băcani, Alexandru Vlahuță, Poienești, Laza, Bălteni, Zăpodeni, Dănești și Codăești. Este vorba despre o ocolire pe la vest municipiul Vaslui, reprezentând o alternativă viabilă la DN 24, principala arteră de circulație din județ.

La nivel județean, proiectul contribuie la creșterea cu minim 25% a lungimii drumurilor județene și comunale modernizate, precum și reducerea cu 15% a accidentelor rutiere din cauza stării infrastructurii și/sau lipsei unei semnalizări corespunzătoare. Practic, din toate sursele, în următorii trei ani vor fi investiții în infrastructura județeană de drumuri de circa 400 milioane de lei.

Deputatul Botez are o inițiativă legislativă pentru drumuri mai sigure

Deputatul USR de Vaslui, Mihai Botez, a depus pe circuitul parlamentar o inițiativă legislativă menită să îmbunătățească siguranța rutieră a cetățenilor. Inițiativa dă posibilitatea polițiștilor să dea amenzi pe baza înregistrărilor video primite de la participanții la trafic.

„De când am intrat în Parlament, obiectivul meu principal a fost să îmbunătățesc viața cetățenilor. În acest moment, drumurile României sunt nesigure. O parte din nesiguranță este dată de infrastructura proastă. Însă cea mai mare parte a nesiguranței vine din nerespectarea legilor în vigoare. Inițiativa are ca scop final doar interesul cetățenilor.”, a spus Botez.

Dacă se va transforma în lege, șoferii care folosesc camere de bord sau altă tehnologie de înregistrare video vor putea trimite către poliție aceste înregistrări, iar poliția să dispună măsuri în acord cu legea.

Deputatul notează faptul că sistemul este implementat în alte state, precum Marea Britanie, care implică cetățenii prin utilizarea unui site unde pot fi încărcate clipurile video, iar acestea ajung direct la secțiile de poliție pentru a se ocupa de respectivele cazuri.

„România este statul cu cel mai mare număr de decese raportat la un milion de locuitori în Uniunea Europeană. Avem ocazia să facem drumurile din România mai sigure și să îi responsabilizăm pe cetățeni. Trebuie să înțelegem că, dacă vrem ca societatea să funcționeze așa cum vedem în alte locuri, trebuie să începem să respectăm legea, așa cum se face și în statele al căror exemplu vrem să îl urmăm. În luna februarie, proiectul va intra în dezbaterea Parlamentului. Sunt convins că inițiativa va primi îmbunătățiri, iar colegii parlamentari vor înțelege că orice proiect ce îndeamnă la respectarea legii este unul benefic.” a concluzionat deputatul Mihai Botez.

Ce frumos e la Bârlad! S-a deschis Festivalul Cizmelor de cauciuc!

Primele ninsori căzute în Bȃrlad au readus în actualitate o problemă pentru care edilii locali au cerut îngăduință, fiindcă nu au soluții concrete꞉ nu se poate circula nici la pas, nici cu mașina pe străzile din cartierele istorice unde s-au început, în urmă cu un an, lucrările pentru extinderea canalizării menajere.

Deși plătesc aceleași taxe și impozite ca restul locuitorilor din Bȃrlad, cetățenii care au domiciliul în cartierele Munteni și Podeni au rămas în urmă la capitolul nivel de trai, iar modul de coșmar în care se prezintă străzile din cele două cartiere, după prima zăpadă din acest sezon, nu-i lasă să uite ce viitor promițător le zugrăveau autoritățile actuale în campania electorală. Pentru că muncitorii care s-au ocupat de lucrările de canalizare au lăsat în urmă veritabile tranșee, după ce au răscolit pămȃntul ca-n vreme de război, bȃrlădenii din cele două zone au avut de îndurat mizeria și noroaiele vreme de două anotimpuri, iar blestemul e pe cale să se repete.

Imaginile pe care reporterul Est News le-a surprins la orele dimineții nu mai au nevoie de niciun comentariu. Nu departe de blocurile de pe Strada Prutului, bȃrlădenii care stau la casă au de ales: fie încalță cizmele de cauciuc, fie renunță la deplasările în oraș.

Dacă pentru posesorii de mașini lucrurile se simplifică mult pe patru roți, cei care circulă pe jos sunt de-a dreptul îngroziți. Unii, mai inventivi, și-au făcut stoc de pungi de plastic, să-și acopere încălțările cȃt traversează bălțile și munții de noroi. Alții, la fel de practici, încalecă pe bicicletă pȃnă ajung în strada mare, să nu-și murdărească galoșii.

Ce soluție are primarul Boroș? Răbdarea. Așa i-a sfătuit, într-o conferință de presă, pe locuitorii din Munteni și Podeni, să-i mai acorde răgaz să finalizeze lucrările de canalizare și vor avea apoi asfalt, să circule ca restul lumii civilizate. Edilul nu a dat, însă, niciun termen concret pentru cȃnd se va produce ″minunea″, că așa-i cu promisiunile, nu au termene fixe.

Dat fiind că programul de extindere a canalizării menajere a ajuns abia la jumătate și mai sunt 43 de străzi care așteaptă echipele de muncitori, răbdarea bȃrlădenilor se va întinde mai ceva ca un elastic pȃnă în anul 2020. Și dacă elasticul se va rupe de la atȃția nervi făcuți prin noroaie și mȃl, ne e teamă că luna iunie nu va aduce nicio minune electorală. (Simona MIHĂILĂ)

Săptămâna viitoare va fi hotărât câștigătorul licitației drumului strategic Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Săptămâna viitoare va fi atribuit contractul de proiectare și execuție a drumului strategic Vaslui. Drumul este cel mai mare proiect pe infrastructură care a fost depus în județul nostru. După adjudecarea licitației, proiectarea va dura trei luni, urmând ca din prima parte a anului viitor să demareze lucrările efective. Investiția vizează reabilitarea mai multor drumuri județene pe o lungime de 82 de kilometri, valoarea proiectului fiind de 223 milioane de lei.

Pentru operativitatea realizării drumului strategic Consiliul Județean (CJ) Vaslui a scos la licitație la pachet proiectarea și execuția. Ofertele au fost depuse până în data de 19 iulie 2018, drumul strategic fiind scos la licitație pe trei tronsoane: Telejna – Codăești, Laza – Bălteni, Zorleni – Băcani – Poienești.

Termenul pentru realizarea proiectului este de trei luni de la data adjudecării contractului, urmând ca apoi să fie emis ordinul de începere efectivă a lucrărilor. Practic, în lipsa contestării rezultatului licitației, lucrările la drumul strategic vor demara în prima parte a anului 2019. Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui a precizat că derularea procedurilor este în grafic și se așteaptă rezultatul licitației publice.

În luna iulie 2017, CJ Vaslui a depus la Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est 1 proiectul drumului strategic. Proiectul a fost depus pe Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 6. Investiția vizează reabilitarea mai multor drumuri județene pe o lungime de 82 de kilometri, valoarea proiectului ridicându-se la suma de 223 milioane de lei. Proiectul drumului strategic este cel mai mare proiect pe infrastructură care a fost depus în județul nostru.

Drumul leagă sudul de nordul Vasluiului

Drumul strategic vizează modernizarea mai multor drumuri județene, reunite pe direcția Bârlad – Alexandru Vlahuță – Laza – Poienești – Codăești, cu ieșire în drumul național. Practic, drumul strategic județean Bârlad – Laza – Codăești va face legătura între zona de sud și cea de nord prin jumătatea de vest a județului.

Pe lângă modernizarea infrastructurii rutiere, proiectul vizează și reabilitarea a 23,4 kilometri de trotuare, construirea a 1,7 kilometri piste de biciclete și 24 de stații de autobuz

La nivel județean, proiectul contribuie la creșterea cu minim 25% a lungimii drumurilor județene și comunale modernizate, precum și reducerea cu 15% a accidentelor rutiere din cauza stării infrastructurii și/sau lipsei unei semnalizări corespunzătoare.

Investiții de 400 milioane lei în drumuri

Din cei aproximativ 1.000 kilometri de drumuri judetene, în prezent, jumătate sunt drumuri cu asfalt, cealaltă fiind compusă din drumuri de piatră sau pământ.

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832), Nord-Vest (1.738), Centru (1.558) și Vest (1.397).

Primul loc pe lista județelor cu cele mai multe drumuri de pământ este ocupat de Alba, cu 747 de kilometri de drumuri de pământ, fiind urmat de Bihor (626), Hunedoara (605), Buzau (585), Timiș (530), Vaslui (501) și Botoșani (423).

În următorii trei ani, județul Vaslui va avea 700 kilometri de drumuri județene asfaltate. Plusul de 200 kilometri de drumuri reabilitate vine în urma câștigării de către CJ Vaslui a 14 proiecte pe drumuri pe PNDL 2, care însumează 102 kilometri. Restul lucrărilor de modernizare se vor face prin intermediul drumului strategic cu finanțare europeană nerambursabilă și cu bani de la bugetul județean. Practic, din toate sursele, în următorii trei ani vor fi investiții în infrastructura județeană de drumuri de circa 400 milioane de lei.

Încă 12 kilometri din drumul național spre Bacău, asfaltați până la sfârșitul acestei luni

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere continuă modernizarea drumului național DN 2F Bacău – Vaslui, în baza programului stabilit la începutul acestui an. Astfel, alți 12 kilometri de șosea vor fi asfaltați complet până la sfârșitul acestei luni, până la intrarea în localitatea Bleșca dinspre județul Bacău.

Unul dintre cele mai degradate drumuri național din județ, DN 2F, care ne asigură legătura cu vestul țării, este în continuare în atenția Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași. După ce șoseaua a fost refăcută complet în Bacău și pe raza localităților vasluiene Vladia și Dragomirești, o nouă porțiune de drum va fi reabilitată în următoarele două săptămâni. Este vorba de 12 kilometri de șosea, de la ieșirea din satul Dragomirești și până la intrarea în Bleșca, mai precis întreaga porțiune de drum care crea cele mai mari probleme șoferilor, cea din celebrele serpentine de la Dragomirești.

Deocamdată, se desfășoară lucrări pregătitoare pentru turnarea covorului asfaltic. Cel târziu până la sfârșitul acestei luni, cei 12 kilometri de drum vor fi refăcuți”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al DRDP Iași, Neculai Popovici.

Reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași nu au putut preciza dacă până la sfârșitul acestui an se vor mai asfalta și alte porțiuni din DN 2F. ”Totul este în funcție de o eventuală rectificare bugetară. Însă, la anul este cert că acest drum se va finaliza până la Vaslui”, a conchis Popovici. (Ionuț PREDA)

SC Reiser SA a început să amenajeze zona de lângă primul bloc ANL din Bârlad

Bârlădenii din strada Victor Ion Popa, care locuiesc în blocurile din vecinătatea cartierului Munteni, au rămas uimiți când au văzut utilajele SC Reiser, ieri dimineața, la ei în cartier.

Zeci de ani, terenul din jurul blocurilor a rămas la stadiul de teren viran, iar aleile dintre blocuri au fost abandonate din anii comunismului, pline de gropi și noroaie. SC Reiser a intervenit cu echipe de muncitori și utilaje pentru pregătirea betonării și asfaltării unui tronson al căii de acces în zona blocului CFR către strada principală, pentru balastarea aleilor dintre blocurile Q1 și Q2, dar și pentru nivelarea terenului din interiorul cvartalului de blocuri de lângă canalul deschis.

Ne-am săturat de indiferența celor de la Primărie. Trăim ca în Evul Mediu. Toamna și primăvara, nu mai scăpăm de noroaie, vara de praf și mizerie. Am văzut că azi s-a defrișat «păduricea» crescută aici între blocuri, s-a curățat pământul și cred că se va compacta. E adevărat că și cetățenii sunt vinovați pentru mizeria care se adună. Chiar și cei cu garaje au o vină. În fața unor garaje au crescut bălăriile de nu mai poți intra cu mașina, dar așa le lasă. În rest, de sistematizarea zonei Primăria e răspunzătoare. Poate, în secolul acesta vor fi asfaltate aleile și terenul acesta dintre blocuri. E bine totuși că Reiser a început să facă ceva”, a declarat locatarul unui bloc din zonă. (Mihaela NICULESCU)

Paradoxul bârlădean! Motivul pentru care nici Cotul Negru, nici Podeni și nici Munteni nu vor avea străzi asfaltate, deși banii așteaptă în cont, și plătim și dobânzi, pe deasupra!

de Simona MIHĂILĂ

″La omul sărac, nici boii nu trag!″, spune un proverb neaoș, pe care administrația locală din Bȃrlad pare că se încăpățȃnează să-l întreacă. În ședința din august a Consiliului Local, aleșii bȃrlădeni au dovedit cu îndȃrjire că nu trag toți la aceeași căruță. Contrele dintre consilierii liberali și cei social-democrați au avut ca final respingerea unui proiect de hotărȃre care le-ar fi adus asfalt cȃtorva sute de locuitori din cartierul Cotu Negru.

Deși lucrările de canalizare a celor 73 de străzi și fundături din cartierele istorice Munteni și Podeni abia au trecut de jumătate, cu mari întȃrzieri din partea constructorilor și nervi întinși la maximum pentru locuitorii din zonă, administrația bȃrlădeană s-a decis să înceapă un nou front de lucru. Unde? În cartierul Cotu Negru, acolo unde autoritățile au depistat 9 străzi care ar avea nevoie urgentă de asfaltare și modernizare.

Proiectul de hotărȃre prin care se cerea votul consilierilor locali pentru a folosi 4,7 milioane lei pentru lucrări de reparații pe străzile Gheorghe Iamandi, Opanez, Griviței, Ion Codrescu, Cerbului, Muzelor, Constantin Brâncoveanu, Aurel Vlaicu și Ștefan Neagoe a fost, însă, respins. Asta, cu toate că în comisiile de specialitate (Urbanism, Cultură, Buget – Finanțe și Juridică), toate avizele au fost favorabile începerii lucrărilor.

De ce s-au opus, la votul final, cei zece consilieri PSD din cadrul CLM Bârlad? Dacă la mijloc nu erau și nu sunt prinse probleme de ordin bănesc, atunci refuzul de a aproba proiectul de asfaltare și modernizare a străzilor din Cotu Negru are la bază… chestiuni principiale. Consilierul PSD Dorin Apostu a fost de părere că suma de 4, 7 milioane lei (rămasă necheltuită din împrumutul contractat în anul 2015, de la CEC Bank, pentru execuția proiectului „Canalizare menajeră în cartierele Munteni și Podeni”) trebuie să fie folosită tot în interesul locuitorilor din cartierele istorice, pentru studii de fezabilitate. Recomandarea lui Apostu a fost ca investiția din Cotu Negru să se facă, dar cu bani de la bugetul local. Și alte voci social-democrate din Consiliul Local Bȃrlad au agreat ideea ca întregul împrumut de la CEC Bank să fie folosit în scopul inițial, pentru bordurarea și asfaltarea străzilor canalizate din cartierele Munteni și Podeni.

De ce întȃrzie lucrările de modernizare a străzilor din cartierele istorice ale Bȃrladului

Spre nemulțumirea miilor de bȃrlădeni care locuiesc în Munteni și Podeni, primarul Dumitru Boroș a recunoscut, în cadrul celei mai recente ședințe a Consiliului Local, că asfaltul rămȃne încă un vis frumos în cele două cartiere. Motivul? Trebuie scos la licitație proiectul de apă și canalizare de la Consiliul Județean și Aquavas. În absența unui astfel de proiect, care se derulează numai la Vaslui, Murgeni, Negrești și Huși, niciun centimetru de asfalt nu va fi turnat în zona Munteni – Podeni.

Cu tot cu economia de 2 milioane lei făcută la lucrările de canalizare menajeră în cartierele istorice, cu tot cu economia de 4,7 milioane lei, neutilizați din împrumutul de la CEC Bank, Bȃrladul nu face pași spre modernizare. În schimb, plătește dobȃnzi pentru creditul nefolosit care așteaptă cuminte la bancă vremuri mai bune și vȃnt din pupa tocmai de la Vaslui, de la Consiliul Județean.

Drumul Bulboaca – Moreni, un vis aproape de a deveni realitate

Reabilitarea drumului Bulboaca – Moreni, care trece prin comuna Deleni, este un vis de generații al celor din comună. Acesta este tot mai aproape de realitate în 2018, odată cu organizarea, în primăvară, a licitației pentru execuție, iar acum a celei pentru documentația de avizare.

În primăvară Consiliul Județean (CJ) a organzat licitație pentru proiectul “Reabilitare și modernizare drum județean DJ245 E : DN24 (Bulboaca) – Zizinca- Deleni- Moreni DJ245 L(Costești), km 11+035-14+635, lungime 3,600 km”. Zilele acestea se trece în următoarea fază, prin licitația pe care CJ a anunțat-o recent, pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică având ca obiect documentația de avizare a lucrărilor de intervenție pentru obiectivul de investiții „Reabilitare și modernizare drum județean DJ 245E: DN 24 (Bulboaca) – Zizinca – Deleni – Moreni – DJ 245L (Costești)” (studii de fezabilitate, servicii de consultanță, analize). Valoarea estimată a contractului este de 21.376,46 lei fără TVA. Câștigătorul va trebui să elaboreze studiile tehnice, documentația tehnico-economică, lista de echipamente și servicii cu încadrarea acestora pe secțiunea de cheltuieli eligile sau neeligibile și o notă asumată de proiectant din care să reiasă încadrarea în standardele de cost. (Cristian PĂTRAȘCU)

Proiectul Drumului strategic Bârlad – Codăești intră la verificări

După semnarea contractului de finanțare, Consiliul Județean Vaslui face următorul pas pentru ca Drumul strategic Bârlad – Codăești să devină realitate: organizarea unei licitații pentru verificarea tehnică a documentației.

11 septembrie este data limită până la care firmele interesate pot depune oferte în cadrul licitației organizate de Consiliul Județean (CJ) Vaslui pentru “Servicii verificare tehnică a documentației aferente obiectivului de investiții «Reabilitare și modernizare Drum strategic județean Bârlad- Laza -Codăești”. Este următorul pas după semnarea contractului de finanțare și înainte de demararea lucrărilor propriu-zise. Valoarea de pornire a licitației anunțate este de 64.864,90 de lei, iar sursele de finanțare sunt fondurile europene și bugetul local.

Pe 29 decembrie avea loc semnarea contractului de finanțare pentru una dintre cele mai mari investiții în infrastructura rutieră realizată în zona noastră, un drum ce va străbate județul din sud până în nord, de la Bârlad până la Codăești. Cunoscut deja ca “drumul strategic”, artera rutieră Bârlad- Codăești va avea 82 de kilometri și va traversa 11 comune: Zorleni, Băcani, Alexandru Vlahuță, Poienești, Laza, Bălteni, Ștefan cel Mare, Zăpodeni, Dănești, Codăești și Miclești.

“Pe noi nu ne interesează să cheltuim bani europeni, ci să rezolvăm problemele comunităților locale. Acest proiect este o mare realizare pentru regiunea Nord-Est. Reprezintă 30% din valoarea proiectelor alocate regiunii și 50% din valoarea totală a proiectelor de anul trecut”, declara atunci Vasile Asandei, președintele Agenției de Dezvoltare Regională Nord -Est.

Lucrările la noul drum, ce va căpăta aceeași importanță ca DN 24, vor începe în 2019 și se vor finaliza 2022. (Cristian PĂTRAȘCU)

SC REISER SA începe reparațiile aleilor dintre blocuri

de Mihaela NICULESCU

Vara vine cu vești bune pentru unii bârlădeni. Timid, ce-i drept, încep să apară unele investiții și pe strada lor. În zona Școlii „Stroe S. Belloescu”, de exemplu, pe strada Constantin Costache, au început lucrările de asfaltare. SC Reiser lucrează și la refacerea trotuarelor, vechile borduri fiind înlocuite cu unele noi, dar au fost sistematizate și spațiile verzi cu delimitări precise pentru copaci.

Echipele de la SC Reiser au intrat și în zonele asociațiilor de proprietari. Deocamdată, se repară aleile din spatele Judecătoriei, dar se vor executa atât lucrări de reparații cât și turnări de asfalt pe alei din mai multe asociații de proprietari din oraș. Amenajarea trotuarelor din pavele, pe strada Nicolae Iorga, este în grafic la fel și lucrarea de lărgire a trotuarelor din strada Mihail Kogălniceanu, unde se află și Centrul de Transfuzii Sanguine. Muncitorii de la Reiser au ajuns și în zona Gării, lângă Poliția Locală, iar bârlădenii din acea zonă sunt încântați că și pe strada lor se asfaltează aleile și se amenajează trotuarele.

O rază de speranță se întrezărește și pentru bârlădenii din alte zone. Astfel, Primăria a cerut o analiză de preț pentru repararea trotuarului-capcană din zona centrală, acolo unde există și o stație de autobuz pentru cursele care asigură transportul de persoane către comunele învecinate. Dacă valoarea estimată a investiției va mulțumi pe edilii bârlădeni în curând trotuarul cu pricina va fi reparat cu materiale care imită mozaicul clasic. Va fi o investiție binevenită și îndelung așteptată de bârlădeni.

Infrastructura Vămii Albița, la standarde europene

Au fost finalizate lucrările de reparații a drumului din Vama Albița, după ce lucrătorii Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași au finalizat lucrările de estetică, vopsitul bordurilor și trasarea marcajelor.

”La o lună de la preluarea drumului, echipele Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași au finalizat lucrările de reparații, în vederea desfășurării circulației în condiții de siguranță la Vama Albița. Lucrările au vizat frezări, plombări, reprofilări, aduceri la cotă, reparații cu mixtură asfaltică și corecții de pantă. Astăzi, cei care tranzitează punctul vamal pot spune despre Albița că reprezintă cu adevărat o poartă de intrare în Uniunea Europeană”, a spus Eduard Andrei Popica, prefectul județului Vaslui.

Drumul din Albița s-a aflat într-o stare deplorabilă, iar reprezentantul Guvernului în teritoriu a făcut mai multe memorii, astfel încât intrarea dinspre est, în Uniunea Europeană, să fie modernizată. (G.P)

Drumul național DN 15D, asfalt în totalitate și pe sectorul din județul Neamț, până la Roman

Drumul național DN 15D este asfalt în totalitate în aceste zile și pe sectorul din Neamț, până la intrarea în municipiul Roman, care era distrus aproape în totalitate. Prin reabilitarea celor aproximativ 30 de kilometri de șosea, șoferii de la noi din județ vor putea circula în condiții de siguranță spre DN 2, care face legătura cu nordul Moldovei și Piatra Neamț.

Vești bune pentru șoferii din județul nostru, și nu numai. Cei aproximativ 30 de kilometri de drum național dintre Băcești și Roman, care arătau ca după bombardament, au intrat în atenția Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași. Astfel, o firmă din județul Neamț care dispune de o bază materială importantă asfaltează într-un ritm susținut respectivul sector de șosea de pe DN 15D Vaslui – Roman. În aceste condiții traficul este perturbat pe anumite porțiuni acolo unde se toarnă covor asfaltic, fiind dirijat alternativ de către angajații societății care realizează lucrările. Pentru șoferii de la noi din județ care doreau să ajungă în Roman, Piatra Neamț sau Suceava este o vestă foarte bună, în condițiile în care nu-și vor mai distruge mașinile în gropile din asfalt. În ritmul actual de lucru, se estimează că asfaltarea celor 30 de kilometri se va termina în aproximativ o săptămână. Rămâne de văzut când vor intra în atenția celor de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași și sectoarele rămase neasfaltate dintre Negrești și Vaslui, precum și cel de la Dragomirești la Vaslui, de pe DN 2F. (Ionuț PREDA)

Proteste de drumul județean din Tătărăni din cauza stării deplorabile în care se află șoseaua

Mai mulți localnici din Manțu au protestat pe drumul care leagă comunitatea de satul reședință Tătărăni, nemulțumiți de starea deplorabilă în care arată șoseaua după topirea zăpezilor. Reprezentanții Consiliului Județean susțin că vor reabilita respectivul sector de drum în cursul acestui an, în prezent fiind căutate soluțiile cele mai eficiente.

Numărul protestelor șoferilor din județ nemulțumiți de starea drumurilor crește de la o zi la alta. După localnicii din Tăcuta, Codăești sau Arsura, a venit rândul celor din comuna Tătărăni să iasă în drum și să ceară autorităților să le repare șoseaua care-i leagă de municipiul Huși și Boțești. Astfel, mai mulți șoferi s-au adunat în zona localității Manțu care, în momentul de față, este aproape ruptă de lume din cauza stării deplorabile în care se află drumul județean care leagă comunele Tătărăni și Boțești. Localnicii susțin că s-au trezit chiar cu mașinile suspendate pe șoseaua pietruită, în condițiile în care s-au format șanțuri adânci de câteva zeci de centimetri, în special pe sectorul de doi kilometri dintre reședința de comună și satul Stroiești.

primarul Mihai Băhnăreanu

Șanțurile formate pe drumul pietruit sunt pline cu apa rezultată în urma topirii zăpezii. Acum nici măcar nu mai are unde să se scurgă apa, deși noi am încercat să facem niște breșe. Este o mare problemă inclusiv cu transportul celor 30 de elevi din Stroiești și Giurgești spre Tătărăni. Chiar zilele acestea s-a rupt un furtun de sub mașină din cauza drumului. Noi înțelegem că nu se poate face nimic chiar acum, în această perioadă, însă sperăm ca, odată ce vremea va permite, să se intervină pe acest drum de către cei responsabili”, ne-a declarat primarul comunei Tătărăni, Mihai Băhnăreanu.

Ciprian Trifan

Reprezentanții Consiliului Județean susțin că problema drumului județean din Tătărăni este în atenția lor și va intra în reabilitare în cursul acestui an. ”În momentul de față, se caută soluții pentru reabilitarea acestui drum. Noi ne-am dori foarte mult să legăm cu asfalt ceea ce s-a făcut în satul Stroiești de reședința de comună. Pentru restul drumului, se vor căuta sumele necesare de bani de la buget sau din finanțări europene”, a precizat vicepreședintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.

Până la găsirea soluțiilor tehnice și cele financiare, localnicii din vestul comunei Tătărăni vor trebuie să mai suporte șanțurile și gropile din drumul județean ce le tranzitează comuna. (Ionuț PREDA)

Drumurile județene, acoperite cu un strat subțire de zăpadă. Șosele naționale, scoase ”la negru”

Toate drumurile din județul nostru erau practicabile, luni seara, deși pe căile de legătură intercomunale era încă un strat de zăpadă. Autoritățile au ieșit ”cu bine” și din acest episod de iarnă târzie, în condițiile în care, potrivit prefectului Andrei Popica, nu au existat blocaje sau situații deosebite în județ.

Șoferii din județ care vor să meargă spre localitățile din mediul rural trebuie să fie precauți. Și asta în condițiile în care multe din drumurile județene sunt acoperite cu zăpadă. Deși ninsorile nu au fost unele semnificative cantitativ comparativ cu alte zone din țară, ploile căzute anterior și temperaturile negative persistente din ultimele zile au creat probleme drumarilor. Cu toate acestea, nu au existat blocaje și nici situații deosebite în județ.

Arterele principale, cu excepția celor județene care sunt acoperite cu un strat subțire de zăpadă, sunt scoase ”la negru”, cum se spune. Am verificat stocurile de materiale antiderapante din depozite pentru a vedea dacă avem cu ce să intervenim în continuare pentru că se anunță din nou ninsori de la noapte (n.r-luni spre marți). Oricum, s-a acționat în permanență pe drumurile naționale din județ cu toate utilajele pe care le mai avem la această dată la dispoziție”, ne-a declarat prefectul județului Vaslui, Eduard Popica.

Numărul utilajelor de deszăpezire pentru drumurile naționale s-a redus comparativ cu perioada sezonului rece. (Ionuț PREDA)

Drumuri din Vaslui, acoperite în continuare cu zăpadă, la o săptămână după ninsoare

O parte dintre drumurile din Vaslui sunt în continuare acoperite cu zăpadă pe anumite sectoare, la o săptămână după singurele ninsori din această iarnă. În unele cazuri, stratul de omăt de pe marginea șoselelor depășește chiar înălțimea autoturismelor.

Ninsorile din urmă cu o săptămână, de altfel singurele importante din această iarnă, sunt și acum vizibile pe șoselele din județ. Pe anumite sectoare de drumuri, prin care se asigură legătura cu multe comunități importante, gheața și zăpada de pe carosabil creează în continuare probleme conducătorilor auto. Un exemplu în acest sens este drumul județean care asigură legătura spre comunele Roșiești și Vutcani. Pe anumite sectoare de șosea, nivelul stratului de zăpadă de pe marginea carosabilului ajunge și la înălțimea unui autoturism. O situație asemănătoare este și pe drumul județean spre Albești, acolo unde omătul de pe acostamentul drumului depășește doi metri. Cu alte cuvinte, pe multe dintre drumurile județene și, mai ales, comunale se circulă în continuare în condiții de iarnă, ceea ce impune o atenție sporită din partea conducătorilor auto. (Ionuț PREDA)

Drumurile naționale din județ și mașinile s-au albit. Care este explicația celor de la Drumuri Naționale

Drumurile naționale din județ și, în același timp, mașinile care circula pe aceste artere s-au albit l-a propriu, în ultimele zile, odată cu apariția fulguielilor în județ. Schimbarea la culoare a asfaltului și, deopotrivă, a caroseriei autovehiculelor nu este din cauza ninsorilor, ci a sării și clorurii de calciu împrăștiată ca material antiderapant.

Surpriză neplăcută pentru participanții la trafic care au circulat zilele acestea pe drumurile naționale din județ. Caroseriile mașinilor s-au albit, în special pe părțile laterale și în spate, ceea ce a creat nemulțumiri în rândul șoferilor. Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) susțin că acea peliculă albă de pe mașini și șosele este, de fapt, materialul antiderapant împrăștiat de utilajele de deszăpezite pentru a preveni formarea gheții pe partea carosabilă.

Într-adevăr, s-a folosit ceva mai mult material antiderapant solid, format din sare, ca bază, și clorură de calciu. Acesta s-a lipit de mașini, însă nu pot să vă spun dacă este coroziv astfel încât să afecteze caroseriile autovehiculelor. Oricum, cred că cel mai important este ca șoferii să poată circula în siguranță, în condițiile în care au apărut precipitațiile, iar vremea s-a răcit, ceea ce conduce la formarea poleiului”, ne-a declarat șeful Secției Bârlad a CNAIR, Lucian Radu.

Nu de puține ori, șoferii care au circula pe șoselele albite de sare și clorură de sodiu au avut senzația că sunt acoperite cu gheață, ceea ce i-a făcut să meargă prudent. (Ionuț PREDA)

Cel mai scump drum din județul Vaslui: 48 de milioane de euro! Contractul a fost semnat

Conducerea Consiliului Județean Vaslui a semnat cel mai important proiect de infrastructură cu finanțare de la Uniunea Europeană ce se va desfășura în următorii ani, respectiv modernizarea drumului județean Bârlad – Laza – Codăești. În valoare de 48 de milioane de euro, investiția va presupune reabilitarea a peste 82 km de drum de pe teritoriul a 11 comune din jumătate vestică a județului.

Infrastructura rutieră a județului nostru continuă să se modernizeze în următorii ani, cu ajutorul fondurilor alocate de la Uniunea Europeană pentru exercițiul financiar 2014-2020. Consiliului Județean Vaslui a reușit să finalizeze documentația pentru modernizarea drumului strategic Bârlad – Laza – Codăești, care va lega sudul de nordul județului. În prezența presei, președintele CJ, Dumitru Buzatu, și directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE), Vasile Asandei, au semnat contractul de finanțare a proiectului în valoare de 222 de milioane de lei, din care 8,9 milioane de lei contribuția Consiliului Județean.

Este un eveniment foarte important pentru noi, județul Vaslui, cât și pentru zonă, rezultatul unei munci foarte complicate, cu nenumărate probleme. Va fi o investiție care servește zone diferite ale județului, începând din nordul Bârladului și până la hotarul cu județul Iași. Aspectul dominant va fi cel economic pentru comunitățile pe care le tranzitează acest drum. Pe artera în cauză vor circula mașini de transport care vor desfășura activități economice, îmbunătățind astfel activitatea firmelor”, a declarat Buzatu.

La rândul său, directorul ADRNE a subliniat importanța investiției care va fi implementată într-o perioadă de trei ani. ”Sunt foarte bucuros că semnăm acest act de finanțare, unul din cele patru ale regiunii pe care le-am pregătit și care prevăd modernizarea unor drumuri județene. Este o mare realizare pentru noi, un proces lung, cu o muncă complicată. Pentru județul Vaslui reprezintă un contract foarte important, care rezolvă efectiv niște probleme. Nu ne interesează să cheltuim niște bani europeni, ci să rezolvăm probleme ale comunităților”, a precizat Vasile Asandei.

Investiția se va finaliza în primăvara lui 2022

Cei 82,6 km de drum județean ce vor fi modernizați vor străbate, în ordine, 11 comune, respectiv Zorleni, Băcani, Alexandru Vlahuță, Poienești, Laza, Bălteni, Ștefan cel Mare, Zăpodeni, Dănești, Codăești și Miclești. Lucrările se vor desfășura pe patru tronsoane ce vor fi scoase separat la licitație pentru a urgenta implementarea proiectului: Zorleni – Alexandru Vlahuță – Florești (24,4 km), Florești – Poienești Deal – Poienești – DN 2F (11 km), Laza – DN 15D – Dănești – Codăești (42 km) și Codăești – DN 24 (5,2 km). Proiectul va deservi aproape 40.000 de oameni din cele 11 comune. Pe lângă modernizarea efectivă a șoselei, investiția va presupune și reabilitarea a 23,4 km de trotuare, construirea a 1,7 km piste de biciclete și 24 de stații de autobuz. De asemenea, vor fi amenajate toate intersecțiile cu drumurile clasificate, inclusiv prin iluminarea lor cu sisteme pe bază de panouri solare. Nu în ultimul rând, va fi modernizată trecerea la nivel cu calea ferată din comuna Bălteni.

Proiectul ar urma să fie scos la licitație în cursul acestui an, iar lucrările ar trebuie să demareze efectiv în luna mai 2019. Investiția va fi finalizată în primăvara anului 2022. (Ionuț PREDA)

Autoritățile din Vaslui, pregătite să intervină în această iarnă pentru ca orașul să nu rămână înzăpezit

Societatea Goscom Vaslui este pregătită să intervină pe timpul sezonului rece pentru deszăpezirea străzilor și trotuarelor din municipiul reședință astfel încât atât șoferii cât și pietonii să aibă cât mai puțin de suferit. Cel puțin așa susține conducerea firmei vasluiene de gospodărire comunală, care afirmă că utilajele au fost deja ”încălzite” la prima ninsoare din actualul sezon rece, iar stocurile de materiale antiderapante au fost achiziționate.

Autoritățile locale vasluiene, prin societatea de gospodărire comunală, și-au făcut ”temele” pentru actualul sezon rece. Chiar dacă a trecut mai bine de jumătate de lună calendaristică din această iarnă, nu am avut parte încă de prima zăpadă mai consistentă care să pună la încercare operatorul local care se ocupă de deszăpezitul străzilor și trotuarelor.

Ca în fiecare an, facem tot posibilul pentru a nu fi luați prin surprindere. Am avut întâlniri săptămânale cu colegii mei pe această temă, în care am subliniat importanța pregătirii salariaților și a utilajelor pentru sezonul rece 2017-2018. Este foarte important ca, pe tot parcursul anotimpului rece, fiecare dintre noi să ne cunoaștem responsabilitățile. Toate echipele care vor interveni în diverse situații apărute vor fi instruite și echipate corespunzător”, susține directorul Goscom SA Vaslui, Cătălin Bîrleanu.

Salariații societății de gospodărire comunală au efectuat revizii generale ale utilajelor în sezonul cald, iar acum sunt pregătiți pentru utilizarea lor. La nivel de municipiu, se va acționa cu pluguri pentru îndepărtatul zăpezii de pe carosabil, multifuncționale cu lame, buldoexcavatoare etc. În funcție de volumul de ninsori, dacă situația o va impune, Goscom va închiria mașini și utilaje, în regim de urgență, de la agenți economici din oraș care dețin în dotare utilajele de care vor avea nevoie. Pentru activitatea de deszăpezire, societatea va avea la dispoziție 90 de salariați, marea majoritate fiind muncitori necalificați de la sectorul salubritate. (Ionuț PREDA)

Sectoare ale drumurilor naționale DN 2F și DN 15D au intrat în administrarea Primăriei Vaslui

Cele două sectoare de drumuri naționale de la intrarea în municipiul Vaslui de pe DN 2F dinspre Bacău și DN 15D dinspre Negrești au intrat în administrarea Primăriei Vaslui. Odată cu preluarea celor opt kilometri de drum, autoritățile locale vor putea să investească în amenajarea edilitară zonei limitrofă șoselei.

Vești bune atât pentru șoferii vasluieni cât și pentru autoritățile locale din Vaslui, după ce tronsoanele din drumurile naționale de la intrarea în oraș dinspre Bacău și Negrești au trecut în administrarea primăriei. Pe de o parte, conducătorii auto, în special cei care locuiesc în Rediu și Zona Industrială, au scăpat de plata unor eventuale amenzi date pentru lipsa rovignetei pentru folosirea drumurilor naționale. Pe de altă parte, primăria poate face de acum investiții în amenajarea edilitară a tot ceea ce înseamnă zona limitrofă șoselei.

Este foarte bine că s-a reabilitat infrastructura rutieră de către cei de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). În aceste condiții, putem realiza menajările edilitare, cum ar fi realizarea de trotuare și a unei rețele de iluminat public”, ne-a declarat viceprimarul municipiului Vaslui, Daniel Neacșu.

În urma protocolului semnat între CNAIR și Primăria Vaslui, autoritățile locale au preluat în administrare 4,8 km din DN 2F, de la trecerea la nivel cu calea ferată din zona depozitelor Leguvas până dincolo de fosta societate Moldosin. De asemenea, autoritățile vasluiene vor administra și trei kilometri din DN 15D, respectiv din zona ARR până dincolo de Cișmeaua Moldovencei. (Ionuț PREDA)

Trei artere asfaltate de Viacons Rutier SRL Huși, în valoare de peste patru milioane de lei, inaugurate în comuna Bogdănești

Autoritățile locale din Bogdănești, în prezența șefilor de la județ, au inaugurat, joi, cei peste patru kilometri de drumuri comunale realizate prin PNDL 1. Investiția, în valoare de peste patru milioane de lei, a fost realizată pe parcursul a doi ani de zile de firma Viacons Rutier Huși.

Trei străzi principale, din localitățile Unțești și Ulea, comuna Bogdănești, au fost asfaltate complet, investiție derulată prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 1 și a cărei valoare se ridică la peste patru milioane de lei. Pe lângă cei 1,7 km de drum comunal ce unesc localitățile Untești de Ulea, locuitorii din zonă se mai bucură de 2,8 km de asfalt în Unțești. Grosimea șoselei nou realizată are nu mai puțin de 67 de centimetri, din care cea mai mare parte reprezintă balast și piatră spartă.

Apreciem în mod deosebit calitatea lucrărilor și mai ales faptul că au fost realizate în graficul stabilit. Comuna este pe un trend ascendent și, așa cum îmi place să spun, una vie, care trăiește și care are șanse reale de dezvoltare. Avem foarte multe proiecte, dintre care unele am și semnat contractul de finanțare, prin PNDL 2”, a declarat primarul comunei Bogdănești, Ioan Dorobanțu.

”Se pare că, la sfârșitul anului 2020, drumurile din județul Vaslui vor concura cu cele din Occident

În prezența autorităților locale și a celor județene, firma Viacons Rutier SRL Huși a predat lucrarea, realizată în condiții tehnice deosebite, către beneficiar, în urma tăierii panglicii inaugurale.

Colaborarea noastră, nu numai cu Primăria Bogdănești, a fost una bună, la fel cum s-a întâmplat cu toate autoritățile cu care am colaborat. Este o tradiție la noi să se imprime o disciplină și un respect reciproc. Urmează un program îndrăzneț și, din documentația pe care am studiat-o, se pare că, la sfârșitul anului 2020, drumurile din județul Vaslui vor concura cu cele din Occident. Mulțumim că ne-ați găzduit doi ani și sperăm că rezultatele o să le apreciați după cei trei ani de garanție, confirmându-vi-se, astfel, că Viacons realizează lucrări de calitate. Așteptăm să apară și celelalte investiții și, chiar dacă ducem o criză a forței de muncă, suntem dotați astfel încât să putem să executăm lucrări mai multe și de calitate mai bună”, a spus directorul general al SC Viacons Rutier SRL Huși, Ioan Ciomaga.

Investițiile în comuna Bogdănești vor continua și în perioada următoare. În acest sens, autoritățile au aprobate trei proiecte realizate prin PNDL 2, respectiv o școală în Orgoiești, în valoare de 520.000 de lei și pentru care a fost semnat deja contractul, un dispensar uman de 920.000 de lei în Ulea, precum și un drum comunal între localitățile Bogdănești și Buda și două străzi în Bogdănești, în valoare de 4,5 milioane de lei. (Ionuț PREDA)

Infrastructura rutieră din Vama Albița va trece, pentru reabilitare, din administrarea ANAF în cea a Ministerului Transporturilor

Infrastructura rutieră din Vama Albița, cel mai important punct terestru de trecere al frontierei din România, va trece, pentru reabilitare, din administrarea ANAF în cea a Ministerului Transporturilor. Cel puțin așa a primit asigurări prefectul județului Vaslui în urma întâlnirii pe care a avut-o cu ministrul Finanțelor, după ce s-a plâns de starea jalnică în care se află șoseaua din principala poartă de intrare pe granița de est în Uniunea Europeană.

Infrastructura rutieră de pe cele peste două hectare de șosea din Vama Albița, grav afectată de traficul intens din principalul punct de trecere al frontierei de pe granița de est a României, ar putea intra în reabilitare în foarte scurt timp. Acest lucru ar putea fi posibil dacă Vama Albița ar trece, printr-o hotărâre de guvern, din administrarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) în cea a Ministerul Transporturilor, cel care ar putea asigura și finanțarea necesară realizării lucrărilor pe cei aproximativ patru kilometri de șosea. În acest sens, autoritățile vasluiene au înaintat deja un memoriu comun cu cele din județul Iași către Ministerul Finanțelor, în urma numeroaselor reclamații făcute de către cei care tranzitează punctul de trecere al frontierei cu privire la situația dezastruoasă a infrastructurii.

Am mers cu memoriul la București și domnul ministru a găsit o soluție prin transfer din administrarea ANAF către Ministerul Transporturilor. Ulterior, se vor găsi și soluții pentru reabilitarea infrastructurii rutiere pentru că era o anomalie ca acel sector să fie în administrarea ANAF”, ne-a declarat prefectul Eduard Popica.

Infrastructura rutieră pe porțile de intrare în țară este grav avariată, în condițiile în care aceasta nu a mai fost reabilitată de peste 20 de ani, iar prin zonă trec zilnic peste 1.000 de autovehicule, din care 500 de TIR-uri. (Ionuț PREDA)

Drum județean blocat din cauza unui arbore doborât de rafalele puternice de vânt

Drumul județean spre localitatea Lacul Babei a fost blocat zeci de minute din cauza unui copac care a fost doborât de rafalele de vânt din cursul zilei de marți. Autoritățile au intervenit și au tăiat arborele cu drujba pe care, ulterior, l-au îndepărtat de pe carosabil.

Situație neplăcută pentru șoferii care au încercat în cursul zilei de marți să circule pe drumul județean ce asigură legătură către localitatea Lacul Babei, din comuna Poienești. Și asta după ce partea carosabilă a fost blocată timp de câteva zeci de minute de un arbore care a fost doborât la pământ de rafalele de vânt care au suflat în cursul zilei de ieri. Pentru rezolvarea situației, a fost nevoie de intervenția localnicilor care au folosit o drujbă pentru tăierea copacului și îndepărtarea acestuia de pe șosea. Până atunci, carosabilul a fost blocat de o parte și de alta de zeci de mașini a căror șoferi își cam pierduseră răbdarea. (Ionuț PREDA)

Vama Albița, principala poartă de intrare în UE, de râsul Europei

de Ionuț PREDA

Vama Albița, principala poartă de intrare în Uniunea Europeană pe granița de est a României, a ajuns de râsul Europei. Șoselele, aflate în ”grija” celor de la ANAF, sunt pline de gropi care, așa după cum spun cei care tranzitează punctul de trecere a frontierei, rup mașinile în două. Au fost și cazuri în care TIR-urile au rămas suspendate din cauza craterelor din asfalt. Nimeni nu a făcut nicio investiție în infrastructură în ultimii 21 de ani, deși pe aici trec, zilnic, peste 1.200 de mașini și până la 10.000 de oameni, ceea ce înseamnă un sfert din traficul din vămile terestre din țară. Acum șefii din județele Vaslui și Iași încearcă să găsească o soluție pentru a spăla rușinea autorităților centrale și chiar a celor de la Bruxelles.

Principalul punct de trecere al frontierei dintre spațiul ex-sovietic și cel al marii Uniuni Europene a devenit unul al groazei pentru cele aproape 10.000 de persoane care-l tranzitează zilnic. Plină de gropi ca un drum ordinar dintr-un sat de la marginea județului nostru, șoseaua de intrare în țară prin Vama Albița pare abandonată de autorități a căror singură preocupare a rămas doar verificarea amănunțită a mașinilor și călătorilor care nu au voie mai mult de două pachete cu țigări și o sticlă de tărie. Autoritatea în administrarea căreia se află punctul de trecere al frontierei, Agenția Națională de Administrare Fiscală, nu a mai băgat niciun leu în infrastructura rutieră în ultimii 21 de ani, cu excepția unor cârpeli în urmă cu vreo cinci ani. În aceste condiții, șoferilor care trec prin vamă nu le rămâne decât să dea mărunt din buze și să le zică ”de bine” celor care ar trebui să găsească soluții pentru asfaltarea celor câteva sute de metri de drum. Paradoxal, românii care intră în țară au ajuns să facă chiar comparații cu vama de dincolo de Prut, din Republica Moldova, care este considerată drept un exemplu.

Drumul este jalnic aici (n.r.-Vama Albița), în comparație cu cel din Republica Moldova, care este ca în palmă. Îți rupi mașina în gropile astea. Trebuie să mergi încet și durează o groază. Asta este, o țară europeană. Cred că administrația locală ar trebui să se implice, căci sunt în administrarea ei”, a declarat, revoltat, unul dintre șoferii care tocmai intra în România.

La rândul său, conducătorul unui TIR din Republica Moldova a mărturisit că, la fel ca alți mulți colegi de-ai săi, și-a stricat cauciucurile în pietrele ieșite în afară pe pista una se fac controalele documentelor: ”Pietrele acelea ascuțite fărâmă cauciucurile la TIR-uri. Puteți să le vedeți. De o sută de ori sunt mai bune drumurile la noi în țară decât aici. La noi în vamă se toarnă asfalt nou”.

O șoferiță din județul Iași consideră că nu este normal să arate așa un drum, în condițiile în care plătește taxe și vinietă statului român. ”Nu este normal să arate așa un drum. Noi plătim și nu vedem să se facă nimic în urmă. Nu arată a intrare în Uniunea Europeană. La banii pe care-i plătim, ar trebui să fie ceva modern”.

Autoritățile din Vaslui și Iași vor depune un memoriu la Guvern

Sătule de reclamațiile șoferilor, autoritățile din Vaslui și Iași s-au adunat, luni după-amiază, în Punctul de Trecere al Frontierei Albița și au analizat, la pas, sutele de gropi din șoseaua vamală. Toți șefii și-au dat cu părerea și, la unison, au ajuns la concluzia că cineva de la București ar trebui să-și întoarcă fața și spre est, măcar până la granița cu Republica Moldova. În consecință, vor măsura, vor pune totul pe hârtie și vor trimite la Guvern un memoriu pentru a cere ajutorul. Cele două variante găsit de autorități sunt fie trecerea șoselei din Vama Albița la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și reabilitarea ulterioară a acestei, fie alocarea de fonduri de către ANAF pentru refacerea drumurilor.

Pe sensul de intrare în țară, există o infrastructură care, din cauza vechimii ei, s-a degradat. Ca și soluție, împreună cu domnul prefect al județului Iași, am găsit două variante. Vom încerca să găsim cât mai repede soluții pentru că, după cum ați putut vedea, lucrurile sunt cât se poate de serioase. În cursul acestei săptămâni, vom crea un memoriu comun, al prefecturilor din Vaslui și Iași, care va fi înaintat către Guvernul României și, fără niciun fel de modestie, am convingerea că va fi susținut și rezolvat”, este convins prefectul județului, Eduard Popica.

Până când hârtiile prefecților de la Vaslui și Iași vor primi un răspuns, poarta de intrare în Uniunea Europeană rămâne una rușinoasă. Nimeni nu știe câți bani ar trebui pentru asfaltarea totală a patru kilometri de benzi de pe cele cinci piste de intrare pentru turisme și șase de ieșire și intrare pentru TIR-uri. Cert este, însă, că șoferii din Republica Moldova au ajuns să râdă de un stat membru al UE, comunitate spre care locuitorii statului vecin visează de foarte mulți ani.

Primăria Vaslui vrea să preia în administrare sectoarele de drumuri naționale de la ieșirea din oraș spre Bacău și Neamț

Primăria Vaslui vrea să preia în administrare de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere cele două sectoarele de drumuri naționale de la ieșirea din oraș spre județele Bacău și Neamț. Autoritățile cred că, în acest fel, sectoarele de șosea în cauză vor fi mult mai bine administrate, iar șoferii fără rovignetă vor scăpa de amenzi.

Cele două sectoare de drum de câțiva kilometri de la ieșirea din municipiul Vaslui spre județele Bacău și Neamț ar putea trece în administrarea autorităților locale. Acest lucru se va întâmpla dacă cei din conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere vor accepta solicitarea Primăriei Vaslui, care dorește să preia acele două porțiuni de șosea pentru a le putea întreține mult mai bine decât o face actualul proprietar.

Noi suntem dispuși să semnăm acest protocol de trecere în domeniul public al municipiului Vaslui. În acest fel, vom avea responsabilitatea gestionării corespunzătoarea covorului asfaltic, vom scăpa șoferii de plata unor amenzi date acum celor care circulă cu mașinile pe raza suburbiei Rediu și vom putea emite mult mai ușor autorizații de construire pentru proprietarii de terenuri riverani celor două sectoare de șosea”, a declarat primarul municipiul Vaslui, Vasile Pavăl.

Odată cu trecerea celor două sectoare de șosea în administrarea primăriei ar putea fi rezolvată și problema trecerii la nivel cu calea ferată, acolo unde, în decursul anilor, au existat foarte multe victime pe motiv că nu este prevăzută cu bariere.

Daniel Olteanu, deputat PNL: “Liviu Dragnea sfidează din nou vasluienii꞉ 12 milioane de euro pentru un stadion de Liga a treia în Alexandria, ZERO lei pentru drumuri de Lumea a treia, în Vaslui!”

Deputatul liberal Daniel Olteanu acuză atitudinea iresponsabilă a Guvernului Tudose, care vrea să aloce 12 milioane de euro, de la bugetul de stat, pentru un stadion în Alexandria, județul Teleorman, de unde e originar președintele PSD Liviu Dragnea. Daniel Olteanu susține că, în condițiile în care prioritatea actualului Executiv o reprezintă alocările discreționare de fonduri, Moldova nu are nicio șansă sa recupereze decalajul de dezvoltare față de restul țării. Mai mult, spune deputatul liberal, lipsa investițiilor majore în infrastructura din Regiunea de Nord-Est face ca județul Vaslui să fie condamnat la sărăcie și izolare.

ʺCe face Guvernul Tudose este absolut șocant: stadion la Alexandria de 12 milioane euro! Sub pretextul că investește în sport, Executivul irosește sume uriașe din bugetul de stat. Nu sunt bani pentru proiecte serioase de infrastructură în județul Vaslui, dar sunt fonduri pentru stadionul din Alexandria, un oraș cu echipă în Liga 3! În Bârlad avem rugby cu tradiție, în Vaslui am avut fotbal european, cu performanțe incomparabile față de orice ramură sportivă din Alexandria. Din păcate, județul Vaslui este condamnat la toate capitolele. ZERO lei se vor cheltui, în acest an, pentru execuția variantelor ocolitoare Bârlad și Vaslui. ZERO lei a alocat Guvernul pentru modernizarea DN 2F Vaslui – Bacău și DN 24A Huși – Murgeni. ZERO lei este suma alocată în 2017 județului Vaslui de către Ministerul Transporturilor, pentru proiecte în execuțieʺ, declară Daniel Olteanu, care amintește că amendamentele pe care le-a formulat la legea bugetului de stat, prin care a solicitat fonduri pentru infrastructura județului Vaslui, au fost respinse de majoritatea parlamentară.

ʺSunt indignat că Guvernul nu a găsit nici măcar un leu pentru infrastructura de drumuri naționale și europene din județul Vaslui, dar pentru un stadion de Liga a treia din Alexandria se găsesc 12 milioane euro! Așa s-a întâmplat și la începutul acestui an, cȃnd nu a fost acceptat nici unul din cele șase amendamente pe care le-am propus la legea bugetului, legate de infrastructura județului Vaslui. Pe drumurile naționale existente nu vine nimeni în Moldova să investească, legătura cu vestul țării pe DN 2F e pe o improvizație, nici măcar podeț. Se mai întreabă cei de la PSD de ce am cerut demisia ministrului Transporturilor și de ce am avut săptămânal interpelări, prin care am cerut fonduri pentru infrastructura județului Vaslui? Motivul este clar: nu accept să fim bătaia de joc a Guvernului! Nu suntem cetățeni de categoria a doua, să ni se arunce firimituri pentru cȃteva drumuri comunale sau județene, plătim taxe și impozite la fel ca restul țării, la fel ca Timișul, Clujul sau Teleormanul, care acum va avea un stadion pe care Ministerul Dezvoltării îl consideră de «primă necesitate»! Atrag atenția că județul Vaslui ar trebui să fie prioritatea ZERO a Guvernului, și nu un singur oraș, Alexandria, orașul de unde provine șeful PSD, Liviu Dragneaʺ, spune deputatul Daniel Olteanu.

Potrivit acestuia, Guvernul profită de vacanța parlamentară pentru a pune în dezbatere și a aproba proiecte asupra cărora există numeroase suspiciuni cu privire la valoarea și utilitatea investițiilor. ʺMă întreb câte astfel de proiecte au de gând să iasă acum, în vacanța parlamentară, ca să nu aibă parte de interpelări. Vă asigur că le notez pe toate și, când se reia sesiunea, îi iau la întrebări din nou, pentru că alocările discreționare de fonduri trebuie să înceteze!ʺ, susține deputatul liberal Daniel Olteanu.

Să auzi și să nu crezi: Consiliul Județean Vaslui se apucă de reparații pe drumurile județene

Nouă milioane de lei vor fi cheltuite în acest an de la bugetul Consiliului Județean pentru lucrări de întreținere și reparații a o parte din cei peste 950 de kilometri de drumuri județene. Principalele artere prinse în program pentru reabilitare sunt DJ 245D Unțești – Ulea, DJ 207E Brodoc – Oșești și DJ 245 Băcani – Alexandru Vlahuță.

Societatea Lucrări Drumuri și Poduri (LDP) SA Vaslui, a cărui unic acționar este Consiliul Județean Vaslui, are un buget generos în acest an. Pentru cei peste 950 de kilometri de drumuri județene, unitatea va avea de cheltuit nouă milioane de lei pentru lucrări de întreținere și reparații, atât curente cât și periodice. În aceste condiții, locuitorii din mai multe comune ale județului se vor putea bucura de drumuri ceva mai bune. Astfel, se vor realiza lucrări de asfaltare în continuare pe 6 km din DJ 245D Unțești – Ulea, reparații pe 23 km de drum din DJ 207E Brodoc – Oșești, pe 25 km din DJ 245 Băcani – Alexandru Vlahuță și 12 km din DJ 247 Telejna – Bălteni Deal. De asemenea, lucrările au fost finalizate pe DJ 244 A, din DN 24 la Vutcani, precum și DJ 244 K, din DN 24 la Tanacu. SC LDP SA a mai prins în program și repararea a 12 km din drumul județean DJ 244 D municipiul Huși – Bunești Averești, cel pe care peste 60 de oameni au protestat de curând. Nu în ultimul rând, societatea va turna un covor compact de asfalt pe 500 de metri în localitatea Berezeni, din drumul național DN 24 A spre Stuhuleț.

Evident că facem și lucrări de urgență pentru că apar tot felul de situații, cum ar fi alunecări de teren, cedări de podețe, desfundări la drumurile pietruite în urma precipitațiilor”, ne-a declarat directorul SC LDP SA Vaslui, Adrian Cotigă.

Majoritatea lucrărilor de reparații și întreținere se realizează cu utilajele societății, însă, în cazul unor asfaltări sau pietruiri cu termen, SC LDP SA Vaslui apelează, pe bază de comandă, la alte firme, pe specific de lucrări. (Ionuț PREDA)

Drumul pe care peste 60 de persoane au protestat la începutul acestei săptămâni din cauza gropilor din carosabil va fi reabilitat

Conducerea Consiliul Județean a anunțat că, miercuri, va începe reabilitarea drumului DJ 244D municipiul Huși – Averești pe care peste 60 de persoane, încadrate de polițiști și jandarmi, au protestat, la începutul acestei săptămâni, din cauza gropilor din carosabil. Lucrările vor consta în ”plombări și întreținere covor asfaltic”, pe o lungime de șapte kilometri.

Drumul județean pe care, luni, au protestat, timp de trei ore, peste 60 de localnici din cele șapte sate ale comunei Bunești-Averești din cauza carosabilului degradat, va fi reabilitat de către Consiliul Județean (CJ), pe sectorul municipiul Huși – localitatea Averești. Lucrările vor consta, potrivit oficialilor CJ Vaslui, ”în plombări și covoare de întreținere”, fără a fi executate asfaltări compacte pe lungimi mai mari câteva zeci de metri.

Domnul președinte al Consiliului Județean le-a explicat localnicilor că situația acelui drum va fi rezolvată, în sensul refacerii structurii prin lucrări de reabilitare și întrețineri. Oricum, acest drum era prins în programul nostru pe 2017 și lucrările ar fi început și fără aceste proteste. Pe viitor, vom căuta soluții de reabilitare a infrastructurii de la zero pe sectorul Huși – Averești”, ne-a declarat vicepreședintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.

Reabilitarea celor șapte kilometri de drum județean va dura aproximativ două săptămâni, așa după cum au anunțat oficialii CJ Vaslui.

Peste 60 de localnici, din cele șapte sate componente ale comunei Bunești-Averești, au protestat, luni, timp de trei ore, pe drumul județean care le tranzitează comuna, nemulțumiți de faptul că autoritățile nu intervin pentru repararea carosabilului. Manifestația s-a desfășurat la șapte kilometri de municipiul Huși spre Averești, în același punct unde, în urma ninsorilor abundente din aprilie anul acesta, drumul a fost înzăpezit aproape două zile.

Pentru a preveni incidentele sau eventualele blocaje ale traficului, zeci de jandarmi și polițiști au intervenit în zonă pentru a supraveghea protestul la care au raliat și șoferi aflați în tranzit pe respectivul drum județean. În consecință, pe perioada manifestației, circulația s-a desfășurat pe un singur sens pe sectorul unde s-au adunat localnicii din Bunești-Averești. (Ionuț PREDA)

ULTIMA ORĂ Zeci de localnici, din cele șapte sate din Bunești-Averești, au protestat pe drumul județean, nemulțumiți de starea carosabilului

Peste 60 de localnici din cele șapte sate componente ale comunei Bunești-Averești au protestat, luni, timp de trei ore, pe drumul județean care le tranzitează comuna, nemulțumiți de faptul că autoritățile nu intervin pentru repararea carosabilului. Manifestația s-a desfășurat la șapte kilometri de municipiul Huși spre Averești, în același punct unde, în urma ninsorilor abundente din aprilie anul acesta, drumul a fost înzăpezit aproape două zile.

Practic, șoseaua este ciuruită de gropi. Sporadic, aici s-au făcut doar lucrări de mântuială, iar cârpelile nu rezistă decât câteva săptămâni și gropile reapar în asfalt. Așa se face că, frecvent, șoferii scot din buzunar mii de lei pentru a-și repara mașinile.

Oamenii au intonat imnul de stat și au cerut ajutorul autorităților.

”Ne-am săturat. Am ajuns la capătul puterilor! De ani de zile, aici nu se mișcă nimic. În timpul campaniei electorale se pun petice, care se duc după prima ploaie și noi ne stricăm mașinile și ne punem viața în pericol. Am ieșit în drum, să protestăm față de ceea ce se întâmplă ! E un semnal de alarmă pentru autorități! Nu mai răbdăm această situație! Mergem până în pânzele albe până ne aude și pe noi cineva. În această primăvară, eu am scos din buzunar 31 milioane de lei vechi să repar mașina. Și am cumpărat piese de la un en-gros. Altfel, mă costă peste 1000 euro ! Ajunge !”, a spus un protestatar.

Mai mult decât atât, starea proastă a drumului dublează sau triplează chiar, în funcție de anotimp, timpii de deplasare în cazul echipajelor medicale sau de pompieri. Odată reparată, această porțiune de drum, cred sătenii, ar ridica nivelul de trăi în zonă, întrucât oamenii ar putea face liniștiți naveta, dar ar scurta cu 20 km distanță dintre Huși și Iași.

”Dacă ai nevoie de ambulanță sau de pompieri e jale! Ambulanțierii își pun mâna în cap. Ne anunță din start că ajung în 60-90 minute. Un drum care în mod normal îl faci în jumătate de oră ! Păi moare omul! Ieșim noi cu bolnavul înaintea ambulanței! Dacă e zăpadă sau plouă, nici atât! E jale! E nenorocire ! Ăsta e drumul junglei către Bunești, nu e drum județean ! E un drum făcut cu peticeli electorale ! Atât ! Nimeni nu își bate capul ! Iar noi scoatem bani grei să reparăm mașinile. Când circulăm, suntem în pericol dacă ținem cont și de vegetația de pe marginea drumului, pe care cei din comuna vecină nu o taie ! Nu poate trece o mașină una pe lângă alta pe șosea ! ori e dezinteres, ori e bătaie de joc ! Eu asta cred !”, a declarat Gabriel Tarlea, șofer.

Primarul Vasile Taragan a fost alături de protestatari încă de la prima oră. El spune că posibilitățile lui de acțiune sunt limitate: ”E un drum județean. Noi nu puteam interveni decât să tăiem vegetația de pe margine, ceea ce și facem. Am făcut demersuri. Nu s-a întâmplat nimic. Oamenii au perfectă dreptate. Și eu circul pe acest drum și mereu îmi cade câte o piesă la mașină. M-am săturat și eu de acest drum. Le dau dreptate oamenilor și îi susțin ! Trebuie spus că acesta drum ar scurta distanță cu județul Iași și ar fi foarte important pentru hușeni să aleagă această cale, pentru a reduce din consum și a câștiga timp ! Sperăm să se rezolve această problemă cât mai curând”.

Pentru a preveni incidentele sau eventualele blocaje ale traficului, zeci de jandarmi și polițiști au intervenit în zonă pentru a supraveghea protestul la care au raliat și șoferi aflați în tranzit pe respectivul drum județean. În consecință, pe perioada manifestației, circulația s-a desfășurat pe un singur sens pe sectorul unde s-au adunat localnicii din Bunești-Averești.

Oamenii sunt nemulțumiți de numeroasele gropi din asfalt, acolo unde acesta există, ceea ce face ca traficul să se desfășoare cu mare dificultate și în nesiguranță. În fiecare an se tot peticește, însă aceste plombe sar foarte repede. În plus, mai apar și gropi noi, în condițiile în care drumul nu a mai fost asfaltat de pe timpul lui Ceaușescu. Noi am făcut numeroase adrese la Consiliul Județean să intervină pentru a moderniza acest drum, însă, în afară de întreținerea curentă și asfaltarea unei porțiuni de 1,5 kilometri, nu s-a întâmplat nimic”, ne-a declarat viceprimarul comunei Bunești-Averești, Costel Agripina.

Protestatarii au amenințat că dacă problema lor nu va fi rezolvată vor organiza un miting mai de amploare în fața sediului Consiliului Județean Vaslui. Ei spun că dacă demersul lor nu va avea succesul scontat, sunt deciși să se deplaseze la Vaslui și chiar la București pentru a-și căuta dreptatea. (Daniel MICU, Ionuț PREDA)

Căruțașii care tranzitează Bârladul cum îi taie capul reclamă lipsa indicatoarelor

de Mihaela NICULESCU

Tranzitarea haotică a Bârladului de atelajele cu tracțiune animală periclitează tot mai mult siguranța participanților la traficul din ce în ce mai intens. Deși există trasee speciale aprobate de Consiliul Local pentru aceste vehicule, căruțașii din Bârlad și localitățile învecinate nu le respectă, nu întotdeauna din rea-voință, ci mai ales din neștiință, aceștia având cunoștință doar despre interdicția de a circula pe strada Republicii. În rest, căruțașii aleg să tranziteze orașul pe străzi lăturalnice, pe unde cred ei.

La sfârșitul săptămânii trecute, un căruțaș a fost oprit de Poliția Locală în timp ce se deplasa pe strada Ioan Popescu, spre Muzeu. Căruțașul a rămas uimit pentru că nu știa ce s-a întâmplat și de ce urma să fie sancționat.

Nu știam că nu am voie să circul pe aici. Am venit de multe ori cu căruța pe acest traseu și nu m-a oprit nimeni. Nici nu am văzut vreun semn de circulație care să mă atenționeze.”, a spus căruțașul.

Artera pe care acesta circula a fost acceptată tacit, o vreme, cu acordul fostului primar, dar, de la schimbarea edilului, această concesie a fost anulată. Polițiștii locali l-au sancționat căruțașul surprins pe traseul respectiv întrucât artera nu face parte din cele cinci trasee pe care au voie să circule vehiculele cu tracțiune animală, prevăzute în Anexa 5 a Hotărârii Consiliului Local nr. 121 / 2005. Scuza invocată de căruțași este de multe ori plauzibilă, de vreme ce nu există indicatoare care să restricționeze accesul acestor vehicule dar nici indicatoare de informare asupra traseelor destinate lor.

Până când autoritățile locale vor încerca să remedieze această deficiență, vă prezentăm traseele obligatorii pentru căruțele care tranzitează municipiul Bârlad:

  • Primul traseu este: Bariera Puiești – str. 1 Decembrie – Bulevardul Epureanu – str. Cpt. Grigore Ignat – Oborul de vite;

  • Al doilea traseu: Bariera Griviței – str. Tecuciului – str. Mihai Eminescu – str. Dragoș Vodă – str. Nicolae Bălcescu – Bulevardul Epureanu – str. Grigore Ignat – Oborul de vite;

  • Al treilea traseu: str. George Enescu – str. Tutovei – str. Soveja – str. Dimitrie Cantemir – str. Cuza – str. Păcii – str. Virtuții – str. Soarelui – str. General Cerchez – str. G.G. Ursu – Oborul de vite;

  • Al patrulea traseu: DSVSA – Podul de lângă DSVSA – str. Elena Doamna – str. Traian – str. Alexandru Vlahuță – str. Păcii – str. Virtuții – str. Soarelui – str. G-ral Cerchez – str. G.G. Ursu – Oborul de vite;

  • Al cincilea traseu: Rulmenți – FEPA – Cpt. Grigore Ignat – Oborul de vite.

Constantin Olariu, cel care asigură interimatul la conducerea Poliției Locale, a sesizat că există și o neconcordanță în privința accesului căruțelor din mediul rural. Astfel, la intrarea în Bârlad, căruțașii sunt atenționați că nu au voie să tranziteze orașul, dar, în același timp, există trasee în interiorul Bârladului pe care căruțele au acces. Așadar, sunt două aspecte contradictorii care nu au fost sesizate până acum.

Voi încerca să aduc la cunoștința Primăriei Bârlad acest aspect, astfel încât la intrările în oraș să eliminăm aceste inadvertențe și să fie montate indicatoare rutiere de restricționare și de informare, după caz.”, ne-a declarat Constantin Olariu.

Nouă kilometri de drum național dinspre Bacău spre Dragomirești, asfaltați complet

Nouă kilometri de drum național dinspre Bacău, de la intrarea în județ până în localitatea Dragomirești, au fost asfaltați complet de către Compania Națională de Investiții Rutiere. Reprezentanții instituției promit că vor continua investițiile pe același sector de drum DN 2F, însă lucrările vor fi efectuate atunci când se va asigura și finanțarea necesară.

Compania Națională de Investiții Rutiere a finalizat primul tronson de drum refăcut în 2017, așa cum a promis în primăvara acestui an conducerea direcției regionale. Astfel, au fost asfaltați, după mai bine de 25 de ani de așteptări, nouă kilometri de drumul național dintre localitățile Vladia și Dragomirești.

În contractul pe acest an, este prevăzută reabilitarea altor sectoare de pe același drum național. Una dintre zonele vizate este cea din serpetinele dintre Dragomirești și Bleșca, unde se vor decoperta 70 de centimetri de carosabil pentru refacerea efectivă a infrastructurii”, ne-a declarat Lucian Niță, șeful Secției Bârlad a Direcției Regionale de Drumuri Naționale.

Potrivit acestuia, lucrările pe sectorul Dragomirești – Bleșca vor începe în aproximativ o lună, atunci când va fi aprobată finanțarea lucrărilor. (Ionuț PREDA)

 

Risc de prăbușire pe o distanță de 250 de metri a drumului de acces în Odaia Bursucani, cu peste 300 de gospodării. Zece locuințe sunt în pericol

Drumul principal de acces în localitatea Odaia Bursucani, în care sunt peste 300 de gospodării, este în pericol de prăbușire din cauza surpării malului ravenei din centrul satului, care se află la câțiva metri și de zece locuințe. Traficul pe respectivul drum pentru mașinile mari, inclusiv pentru autospecialele de pompieri și ambulanță, a fost restricționat.

O mare parte din satul Odaia Bursucani, comuna Grivița, riscă să rămână izolată din cauza problemelor grave apărute în ultima perioadă la drumul principal de acces în sat. Topirea bruscă a zăpezii și precipitațiile abundente din această primăvară au făcut ca artera care traversează localitatea să se îngusteze puțin câte puțin astfel încât accesul mașinilor mari, inclusiv al autospecialelor de pompieri și ambulanță, să fie restricționat. Practic, drumul, aflat pe marginea ravenei din centrul satului, a început să se surpe pe o lungime de 250 de metri, fiind puse în pericol inclusiv zece locuințe situate la câțiva metri de râpa adâncă de peste 11 metri. Deja o parte din gardurile gospodăriilor au dispărut odată cu lărgirea ravenei, care înaintează spre gospodăriile oamenilor.

Autoritățile locale susțin că problemele cu râpa lată de peste 60 de metri din centrul localității Odaia Bursucani sunt de mai mulți ani, însă, în această primăvară, s-au agravat. În consecință, primarul de Grivița a înaintat memorii către Guvern și a solicitat sprijin financiar pentru efectuarea unor lucrări de stabilizare a malului pe care trece drumul din sat.

Într-o recentă ședință de guvern, am primit un ajutor financiar de 700.000 de lei, bani destinați în special pentru drumul din Odaia Bursucani. Acum, va trebui să facem studii topo, să întocmit un proiect și apoi să scoatem lucrarea la licitație. Noi sperăm ca în acest an să realizăm stabilizarea versantului și să face regularizarea apelor ce se adună de pe versanți în ravenă, prin șanțuri betonate. Până atunci, familiile care locuiesc în acele case aflate pe marginea râpei trăiesc cu teamă”, ne-a declarat primarul comunei Grivița, Alina Munteanu.

Edilul de Grivița susține că viceprimarul comunei era să se prăbușească cu buldoexcavatorul primăriei în râpă atunci când, odată cu topirea bruscă a zăpezii, efectua lucrări de amenajare pe drumul din Odaia Bursucani. (Ionuț PREDA)

Un drum județean s-a surpat pe raza localității Epureni, în urma unei alunecări de teren

DJ 284 s-a surpat pe o porțiune de aproximativ 100 de metri, pe raza localității Epureni, de lângă Huși, în urma unor alunecări de teren accentuate de căderea abundentă de zăpadă din perioada 20 – 22 aprilie.

Potrivit conducerii Consiliului Județean (CJ) Vaslui, probleme sunt și în zona Arsura – Pâhnești. “O comisie formată din specialiști în construcții a făcut o primă evaluare la fața locului. Lucrările la drum au fost efectuate corespunzător, dar având în vedere că este o zonă cu probleme, va fi nevoie de o consolidare masivă. Situația este în atenția noastră de mai mult timp. În cursul acestei săptămâni, va avea loc o nouă evaluare și vom vedea exact ce este de făcut pentru remedierea problemei. Consolidarea drumului județean în zonele respective se ridică la aproximativ 30 milioane lei, bani care urmează să fie alocați prin Ordonanța 28, privind dezvoltarea infrastructurii”, a declarat, luni, vicepreședintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.

Având în vedere riscul pentru participanții la trafic, circulația pe DJ 284 în zona afectată a fost închisă, traficul fiind redirecționat pe un drum ocolitor. (G.P)

Drumurile județene, practicabile, dar în condiții de iarnă și după importanța lor

Drumurile județene sunt practicabile și după ultima ninsoare consistentă de la mijlocul acestei săptămâni, însă în condiții de iarnă și după importanța lor. Cu alte cuvinte, se circulă acceptabil pe aproximativ 60% din cei aproape o mie de kilometri, chiar dacă unii șoferi au mai rămas blocați din cauza nedotării corespunzătoare a mașinilor.

Ninsorile abundente căzute în județ într-un interval scurt de timp la mijlocul acestei săptămâni se pare că nu ar fi creat probleme prea mari drumarilor, în condițiile în care zăpada nu a fost viscolită. În cursul zilei de joi, se circula în condiții de iarnă pe majoritatea celor aproape o mie de kilometri de drumuri județene, fără a exista sectoare cu blocaje. Cel puțin așa au afirmat reprezentanții societății Lucrări de Drumuri și Poduri SA Vaslui, care și-au propus ca măcar 400 de kilometri să fie aduși ”la negru” până la sfârșitul acestei săptămâni.

Într-o primă etapă, conform contractului încheiat cu Consiliul Județean, se acționează pe sectoarele de drum care au legătură cu centrele de comună sau cu drumurile naționale. Intervenim cu utilajele de deszăpezire pentru îndepărtarea stratului de zăpadă de pe șosea, după care se împrăștie material antiderapant. Evident că mai sunt și șoferi nemulțumiți, însă este vorba de acei conducători auto care nu au dotările corespunzătoare, cum ar fi lanțuri antiderapante”, a declarat pentru Est News directorul SC LDP SA Vaslui, Adrian Cotigă.

Deszăpezirea drumurilor județene secundare se va face în funcție de solicitările reprezentanților Consiliului Județean Vaslui. (Ionuț PREDA)

Traficul se desfășura cu dificultate, aseară, pe DN 24, la ieșirea din județ spre Iași, unde TIR-urile erau tractate de utilajele de deszăpezire

Traficul rutier se desfășura cu dificultate, aseară, pe drumul național DN 24, la ieșirea din județ spre Iași, din cauza cantităților mari de zăpadă căzute în zonă. Pentru a preveni blocajele, autotrenurile erau tractate de utilajele de deszăpezire pe sectorul Codăești – Movila lui Burcel.

Ninsorile abundente au perturbat traficul rutier la ieșirea din județ spre Iași, pe drumul național DN 24. Mai multe TIR-uri au rămas blocate într-o stație de carburanți din Codăești, după ce două autotrenuri au derapat pe sectorul de drum în rampă dintre Codăești și Movila lui Burcel. În consecință, în zonă au fost trimise mai multe utilaje de deszăpezire, precum și echipaje de poliție pentru a dirija traficul în zonă.

Autotrenurile nu erau echipate, în majoritatea cazurilor, cu lanțuri antiderapante astfel încât utilajele noastre de deszăpezire le-au ajutat să urce rampa între Codăești și Movila lui Burcel. TIR-urile erau parcate la baza rampei și nu au circulat fără a fi însoțite, tocmai pentru a se evita blocajele”, ne-a declarat șeful Secției Vaslui a Direcției Regionale de Drumuri Naționale, Lucian Radu.

Potrivit reprezentanților Poliției Județene Vaslui, traficul s-a desfășurat, în anumite momente, și alternativ, pe un singur fir. (Ionuț PREDA)

Prefectul Isabel Bogdan: ”Dacă situația o va impune, închidem traficul rutier”

Prefectul județului, Isabel Bogdan, avertizează populația și, în mod special, șoferii că va închide traficul rutier pe anumite sectoare de drum dacă situația o va impune ca urmare a ninsorilor abundente și a viscolului. Deocamdată, a fost activat comandamentul județean pentru situații de urgență și avertizați toți primarii din județ cu privire la situația meteo extremă din zilele următoare.

Autoritățile sunt în alertă de joi după-amiază, odată cu emiterea unui cod galben de viscol și ninsori pe întreg teritoriul județului nostru, valabil până sâmbătă, la ora 10. În acest sens, a fost activat comandamentul județean pentru situații de urgență și avertizate toate cele 86 de unități teritorial administrative pentru a-și lua măsurile ce se impun pentru ca locuitorii județului să aibă cât mai puțin de suferit.

”Suntem pregătiți să intervenim, avem utilajele în bază, există și cantitățile necesare de material antiderapant. Concentrarea maximă va fi pe Vama Albița, având în vedere aglomerația de acolo din aceste zile. Dacă situația o va impune, închidem și traficul rutier pentru că nu doresc să ne trezim că avem oameni rămași izolați în câmp”, a declarat prefectul județului, Isabel Bogdan.

Pe lângă autoritățile locale, Prefectura a avertizat și pe reprezentanții Serviciului de Ambulanță și ai Direcției de Sănătate Publică Vaslui să preia acele persoane fără adăpost de pe străzi și să le cazeze în unități specializate pe perioada gerului anunțat pentru acest week-end.

Cod galben de viscol

Vasluienii vor avea parte de viscol, conform unei atenționări emise ieri de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) ce are în vedere 12 județe din estul și sudul țării și e valabilă de vineri seara până sâmbătă dimineața.

Potrivit ANM, în intervalul 6 ianuarie, ora 20:00 – 7 ianuarie, ora 10:00, în în cea mai mare parte a Moldovei, în Dobrogea, Bărăgan și va ninge moderat cantitativ, vântul va continua să prezinte intensificări cu viteze de 50 – 55 km/h și pe arii restrânse 70 km/h, temporar viscolind și spulberând zăpada. Meteorologii precizează că unele intensificări ale vântului vor fi și în sud-vestul Olteniei, spulberând trecător zăpada depusă anterior. De asemenea, începând de vineri și până la începutul săptămânii viitoare, în cea mai mare parte a țării vremea va fi geroasă atât noaptea, cât și ziua, iar temperaturile minime se vor situa frecvent între -25 și -15 grade. În funcție de evoluția meteorologică, ANM va actualiza această atenționare.

Drumarii așteaptă încrezători ninsorile abundente

Reprezentanții SC Lucrări Drumuri și Poduri din Vaslui spun că sunt pregătiți să intervină pentru deblocarea drumurilor, în cazul în care în județ vor fi înregistrate cantități mari de zăpadă. Au în stoc o cantitate suficientă de sare și material antiderapant, iar utilajele sunt în bună stare de funcționare.

“Utilajele noastre sunt pregătite să intervină și dacă situația se va agrava, putem solicita sprijinul unor societăți din județ, cu care avem încheiate contracte de colaborare și care pot pune la dispoziție alte 24 de utilaje de deszăpezire. Utilajele vor acționa pe zone, doar în situații de urgență în care nu vom reuși noi, cu logistica de care dispunem, să intervenim”, a declarat directorul SC LDP SA Vaslui, Adrian Cotigă.

Societatea dispune de șase autofreze, șapte autogredere, trei tractoare cu gredere semipurtate, patru autoutilitare pentru răspândit material antiderapant, precum și de patru basculante. (Ionuț PREDA, G.P.)

Deszăpezirea drumurilor naționale din județ pentru acest sezon, în aer

Deszăpezirea celor peste 400 de kilometri de drumuri naționale din județ este în aer în momentul de față, în condițiile în care nu există o firmă desemnată care să se ocupe de această activitate. Conducerea Prefecturii ne dă asigurări că nu vor exista probleme dacă va ninge mâine, întrucât se vor putea aloca resurse din județele învecinate.

Actualul sezon rece se pare că ne prinde din nou nepregătiți în ceea ce privește asigurarea logisticii pentru intervenția în cazul în care situația o impune. Deși ninsorile au cam început să pună stăpânire pe anumite zone din țară, județul Vaslui nu are la această oră încheiat vreun contrat cu o firmă de deszăpezire. De fapt, s-a organizat o subprefectul-mircea-gologan-1licitație, au existat două firme care s-au înscris și, în final, atribuirea serviciului nu s-a mai făcut întrucât a existat o contestație. În consecință, procedura se va relua, ceea ce presupune noi termene, conform legislației în vigoare. Cu toate acestea, conducerea Prefecturii Vaslui ne dă asigurări că, dacă mâine ninge, nu vor exista probleme întrucât se poate apela la județele învecinate.

Pe drumurile naționale, vom interveni cu utilaje din județele învecinate, fără niciun fel de probleme. Cei de la regională vor coordona activitatea, în funcție de necesități. Trebuie să ne descurcăm cu ceea ce există”, a declarat subprefectul Mircea Gologan.

În momentul de față, Secția Vaslui a Regionalei de Drumuri Naționale are disponibile 15 utilaje de deszăpezire, pentru alte 45, câte ar mai fi necesare, fiind organizată licitație. De asemenea, în perioada următoare, se vor monta parazăpezi în punctele critice din județ pentru a preveni blocarea drumurilor naționale. (Ionuț PREDA)

Drumurile naționale din Vaslui, plombate cu ”frizură”

Încasatorii de rovignetă, acea taxă plătită de deținătorii de mașini din România, au găsit o modalitate ingenioasă de a acoperi găurile și craterele de drumuri-pietruite-cu-frizura-2pe șoselele de la noi din județ. Cum asfaltul costă mult și, probabil, în gândirea celor de la Compania Națională de Drumuri Naționale, cei din Vaslui nu-l merităm, drumarii umplu găurile cu…”frizură”.

Acesta este, de fapt, asfaltul decopertat tot de pe șoselele unde se toarnă covor nou. Pe urmă, pe groapa existentă se adaugă un liant, adică bitum, și apoi se acoperă, până la nivelul asfaltului, acea ”frizură”, un termen ”de specialitate” patentat, evident, de către drumari. În final, tasarea și fixarea pe gaură se face de către mașinile din trafic, nicidecum de vreun compresor. Totul este, evident ”calitate garantată” până la prima ploaie sau îngheț.

Bârladul, conectat cu nordul județului printr-un drum modern

A fost aprobată preluarea unui segment de drum județean administrat de Consiliul Local (CL) Dănești, care urmează a fi modernizat de Consiliul Judetean cu fonduri europene. Efectele vor fi importante: Bârladul și comuna Codăești vor fi conectate printr-un drum modern, iar locuitorii mai multor comune se vor putea deplasa pe asfalt.

Sâmbătă, 2 iulie, în cadrul primei ședințe ordinare a CJ Vaslui, consilierii au aprobat retragerea dreptului de administrare a Consiliului Local Dănești asupra unei porțiuni de drum județean. Măsura vine în ideea includerii segmentului de drum într-un proiect de reabilitare a unei legături rutiere, ce va lega sudul județului (municipiul Bârlad) de nordul județului (comuna Codăești) și care va trece prin comunele: Alexandru Vlahuță, Poienești, Laza și Dănești.

Acest traseu rutier este considerat drum stregic. Drumul județean, de 4,9 milometri, aflat între satele Emil Racoviță și Bereasa a fost predat în administrarea CL Dănești, de CJ  printr-o hotărâre, în anul 2011. Acesta urma a fi reabilitat de Primăria Dănești, cu fonduri de la Minsiterul Dezvoltării, printr-un proiect pe Măsura 3.2.2. Finanțarea nu a venit, fapt  pentru care, CJ Vaslui a dispus preluarea drumului în vederea reabilitării lui pe o altă sursă de finanțare, cu fonduri europene. Urmează întocmirea studiilor de  fezabilitate și a proiectului. (Bogdan RUSU)

Deputatul Adrian Solomon confirmă: ”A fost constituit GAL Munteni-Podeni, entitatea prin care vor fi accesate fondurile necesare asfaltării străzilor din cele două cartiere”

Asfaltarea străzilor din cartierelor bârlădene Munteni și Podeni are șanse serioase să devină realitate mult mai repede decât o arătau calculele făcute în ultimii ani. Autoritățile Bârladului au găsit cheia accesării rapide a fondurilor necesare acestei investiții: Grupul de Acțiune Locală (GAL), o entitate special creată în vederea atragerii de fonduri europene pentru infrastructura rutieră.

GAL-urile sunt parteneriate publice-private constituite din diverși reprezentanți ai sectorului socio-economic din anumite cartiere ale unui oraș. La această formă de asociere urbană poate participa primăria, ONG-uri, PF-uri, PFA, SRL-uri, care pot fi finanțate mai ușor, întrucât nu există o concurență atât de mare ca în cazul proiectelor naționale.

cartier_munteni_2015Prin intermediul GAL-urilor, cetățeanul poate să aibă acces la informație mai repede, poate să implementeze un proiect și să primească ajutor pentru a-l îmbunătăți, fără să plătească consultanță. De asemenea, sesiunile de proiecte pot fi prelungite în funcție de necesitate, acesta fiind marele avantaj. Concret, dacă proiectele naționale trebuie să se încadreze într-un termen limită, în cazul Grupurilor de Acțiune Locală, conducerea poate prelungi aceste sesiuni, pentru a perfecționa proiectul.

Deputatul Adrian Solomon, cel care a avut ideea înființării unui GAL la Bârlad, drept soluție la îndelungile căutări ale executivului local ale unor surse de finanțare pentru asfaltarea străzilor, a declarat: ”Știu încă din perioada în care eram viceprimar al Bârladului că asfaltarea străzilor nu este o investiție pe care resursele financiare locale să o poată suporta, mai ales dacă vorbim de Podeni și Munteni, două cartiere complicate din foarte multe puncte de vedere. Maniera de accesare a fondurilor necesare a fost, ani de zile, dificil de identificat. Iată, însă, că a apărut această oportunitate pe care, din fericire, reușim să o punem în folosul Bârladului”.

De la începutul anului au fost făcute demersuri pentru înființarea Grupului de Acțiune Locală Munteni-Podeni. În februarie a avut locsolomon_psd ședința de constituire, la care au fost prezentate străzile care vor alcătui perimetrul GAL-ului, a fost trimisă o adresă către Ministerul Justiției pentru rezervarea denumirii și între timp s-a întocmit Statutul și Actul Constitutiv al Grupului.

În prezent, suntem în faza finală de înființare a acestei forme de asociere urbană, fiind pregătiți ca în momentul în care apar ghidurile, să putem depune efectiv cererea de finanțare. În acest sens, se va accesa Axa 9 din Programul Operațional Regional (POR) – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban. La această inițiativă se pot alătura și agenți economici sau diverse ONG-uri, astfel încât, împreună, să sprijinim dezvoltarea comunității urbane din cele două cartiere, în scopul aducerii lor la un standard de viață comun cu cele din alte zone ale Bârladului, pentru uniformizarea calității nivelului de trai al tuturor bârlădenilor”, a mai precizat deputatul Adrian Solomon.

Apel al ambulanțierilor adresat conducerii județului: „Vă rugăm, reparați drumurile din județ”

de Marian MOCANU

Cu ocazia Zilei Protecției Civile, șefa Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Vaslui, medicul Carmina Piseru, a făcut un apel la autoritățile județene pentru a se interveni în repararea drumurilor. „Degeaba suntem pe primele locuri în țară la numărul de intervenții ale ambulanțelor, dacă, din cauza drumurilor, timpul de răspuns rămâne unul mare. Este în pericol siguranța atât a pacienților, cât și a personalului medical de pe ambulanțe”.

IF

Ambulanțierii, atât din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță, cât și din cadrul SMURD, se confruntă cu o mare problemă pentru a putea prelua urgențele semnalate, în special cele din mediul rural. Acest lucru a fost pus în discuție de medicul Carmina Piseru, șefa Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Vaslui, cu ocazia sărbătoririi, vineri, 26 februarie, a Zilei Protecției Civile la Vaslui. Profitând de prezența la eveniment a factorilor de decizie de la nivelul județului, respectiv a prefectului Daniel Olteanu și a celor doi vicepreședinți a Consiliului Județean, Vasile Mihalachi și Corneliu Bichineț, doctorița Piseru a ridicat o problemă arzătoare, cea a posibilității ajungerii la pacient în timp util și a transportului în siguranță la cea mai apropiată unitate spitalicească: „Degeaba suntem pe primele locuri în țară la numărul de intervenții ale ambulanțelor, dacă, din cauza drumurilor, timpul de răspuns rămâne unul mare. Dorim să ne ajutați să ajungem cât mai repede la pacienți, pentru că, altfel, degeaba avem tehnică și echipamente performante, dacă nu putem ajunge la cei aflați în nevoie. Cu pacienții de grad zero, se merge și cu 140km/oră, pe drumuri rele, și astfel, în loc să plângă o familie, cea a pacienților, s-ar putea întâmpla să plângă cinci familii, a căror membri au fost implicați într-un accident cauzat de starea foarte proastă a drumurilor. Nu mai vorbim de eforturile financiare pentru menținerea în stare de funcționare a ambulanțelor. Este în pericol siguranța atât a pacienților, cât și a personalului medical de pe ambulanțe”.

Anul trecut, cele 34 de ambulanțe funcționale aparținând Serviciului Județean de Ambulanță au răspuns la peste 50.000 de apeluri de urgență, parcurgând un număr total de 2.373.658 kilometri. La acestea se adaugă și apelurile de urgență la care au intervenit ambulanțele SMURD.

IF

„Importanța intervențiilor ambulanțierilor nu poate fi pusă la îndoială, iar faptul că intervențiile dumneavoastră sunt îngreunate de starea drumurilor este cunoscută la nivelul conducerii consiliului județean, care a făcut eforturi, mai ales în ultimii ani, pentru reabilitarea drumurilor din aria de responsabilitate a instituției. Din păcate, situația este care este, din totalul de peste 900 de kilometri de drumuri județene, o treime sunt din pământ. În ultimii ani, am avut ample programe de reabilitare și asfaltare a drumurilor județene, însă finanțarea nu a fost niciodată de ajuns. Noi vom interveni, imediat ce vremea o va permite, pe toate drumurile județene pentru reparații și pietruiri. Cred însă că marea problemă este la nivelul drumurilor sătești și comunale. Sunt cazuri de primari care nu-și fac treaba și asta o știm și noi și cetățenii! Sunt comune în care drumurile sunt un adevărat pericol, iar edilii întârzie să ia măsuri, fie din lipsă de bani, fie din lipsă de responsabilitate ori spirit gospodăresc. Sunt însă și cazuri în care nici locuitorii comunelor nu păstrează drumurile, reabilitate uneori cu mari eforturi, în stare bună. Sunt cetățeni care nu se simt bine dacă nu merg la cârciumă cu tractorul. Aceiași cetățeni, nu ies, la cererea primarilor, să ajute la repararea drumurilor pe care tot ei le-au stricat. Chiar și cu drumurile județene proaspăt asfaltate, după primele ploi se umplu de noroi de pe urma tractoarelor sau a altor vehicule care intră pe ele de pe ulițele sătești! În aceste condiții, de multe ori, suntem conștienți că aruncăm bani în vânt pentru aceste reparații, pe care însă continuăm să le facem, pentru a păstra drumurile în stare de funcționare”, a explicat vicepreședintele CJ, Vasile Mihalachi.

Cine este vinovat de pierderea de către bugetul municipiului Vaslui, a patru milioane lei!?

de Marian MOCANU

Întârzierea finalizării proiectelor finanțate prin Planul Integrat de Dezvoltare Rurală a dus la pierderea, de către municipiul Vaslui, a patru milioane lei, finanțare nerambursabilă. Motivul? Suprapunerea proiectului de asfaltare a străzii Ștefan cel Mare cu proiectul de reabilitare a rețelei de apă potabilă și canalizare derulat cu fonduri europene de Consiliul Județean Vaslui prin intermediul Aquavas, susține Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Vineri, 5 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul primăriei municipiului Vaslui, primarul Vasile Pavăl a răspuns unei întrebări adresate de consilierii municipali liberali în cadrul ședinței anterioare de Consiliu Local. Este vorba de cea legată de motivul pierderii, de către municipiului Vaslui, a unei finanțări nerambursabile de patru milioane lei datorită întârzierii finalizării asfaltării străzii Ștefan cel Mare. Banii au fost alocați prin Planul Integrat de Dezvoltare Rurală, proiecte cu finanțare europeană, iar acum trebuie acoperiți, pentru finalizarea lucrării, cu bani de la bugetul local.

Primarul Vasile Pavăl a explicat că întârzierea lucrărilor s-a datorat faptului că, pe o porțiune a străzii Ștefan cel Mare și a altor străzi adiacente, care trebuiau asfaltate, s-a suprapus cu un alt proiect, finanțat tot cu bani europeni. Este vorba de proiectul Consiliului județean Vaslui, derulat prin Aquavas SA, de reabilitare a rețelei de apă și canalizare în municipiul Vaslui și realizarea unei stații de tratare și una de epurare a apelor uzate în municipiul Vaslui, în valoare de 38 de milioane de euro. Dacă în ceea ce privește stațiile de tratare și de epurare, acestea sunt aproape de finalizare, reabilitarea rețelei de apă și canalizare nici măcar nu a demarat, nefiind nici măcar organizate licitațiile în vederea execuției.

primar vasile paval sedinta cl1„Cele două proiecte, ambele de o importanță majoră pentru Vaslui, s-au suprapus și conform obligațiilor asumate de noi, în cazul în care asfaltam în totalitate strada Ștefan cel Mare, nu se mai putea interveni, timp de cinci ani, pentru amplasarea conductelor de apă și canalizare. În luna august 2015 s-a constatat că există riscul nerealizării planurilor integrate nu doar la Vaslui, ci în multe alte orașe din țară. Drept urmare, s-a stabilit, de comun acord cu Ministerul Dezvoltării Regionale și cel a Mediului modificarea instrucțiunilor inițiale, iar PIDU să meargă mai departe. Era destul de târziu, s-a recuperat ce s-a mai putut din întârzieri, dar la Vaslui au mai rămas de executat lucrări în valoare de patru milioane lei. Pentru a nu risca să nu finalizăm proiectul, ceea ce ar însemna sancțiuni grele pentru municipiul Vaslui, s-a luat decizia acoperirii cheltuielilor pentru lucrările rămase de efectuat de la bugetul local. Nu ne încântă acest lucru, mai ales că s-a datorat unor factori independenți de voința noastră, dar trebuie ca, până la 30 iunie, toate cele cinci proiecte din cadrul PIDU să fie finalizate. În alte orașe nu s-a reușit finalizarea nici a 60% din planurile integrate. La noi, din totalul de 87 de milioane de lei, am «tras» 83 de milioane. A mai rămas să acoperim, de la bugetul local patru milioane lei, sumă importantă pentru municipiul Vaslui, dar mică în comparație cu totalul finanțării nerambursabile obținute” a declarat, în cadrul conferinței de presă, primarul Vasile Pavăl.

Conform acestuia, după finalizarea lucrărilor, pe strada Ștefan cel Mare se vor căuta soluții pentru scoaterea în afara carosabilului a conductelor de apă și canalizare care vor fi amplasate prin proiectul derulat de Aquavas. Singurele străzi care vor avea de suferit din cauza lucrărilor la rețeaua de apă și canalizare vor fi Hușului și Gheorghe Doja. Acestea vor fi asfaltate, conform proiectului din PIDU, și ulterior, când vor fi amplasate conductele, vor fi reparate pe cheltuiala Aquavas. În ceea ce privește proiectul Aquavas, finanțat pe POS Mediu, primarul Pavăl a declarat că, din câte știe, stațiile de tratare și epurare vor fi finalizate cât de curând, iar în ceea ce privește reabilitarea rețelei de apă și canalizare, licitațiile în vederea desemnării executantului vor începe în cea de a doua parte a anului.

„La Aquavas, s-a schimbat conducerea, fostul director general și-a dat demisia, locul lui fiind luat de un profesionist, Ticu Bahnaru. Deja lucrurile încep să se miște acolo, au fost aduși oameni noi, competenți, s-au rezolvat o parte din problemele legate de autorizațiile ISU și cele de construcție, care până acum blocau proiectul… Din câte se pare, în toamna acestui an se vor desfășura în sfârșit licitațiile pentru rețele, urmând ca lucrările efective să înceapă cel ma târziu la începutul anului viitor. Nu cred că e nimeni vinovat pentru blocarea, până acum a acestui proiect, lucrărle sunt de o complexitate foarte mare, e vorba și de unele reguli obligații ce trebuie respectate, fiind vorba de bani europeni, însă acest lucru ne-a costat pe noi, municipalitatea, atât bani, cât și întârzieri”, a adăugat primarul Vasile Pavăl.

Județul Vaslui, bătaia de joc a aleșilor – Comunele au primit bani pentru repararea drumurilor comunale: echivalentul a câte o mașină de piatră

de Marian Mocanu

Județul Vaslui a primit, de la bugetul de stat, ridicola sumă de 9,98 milioane lei pentru întreținerea, repararea și reabilitarea drumurilor de pe raza administrativă. Fiecare primărie comunală a primit 32 mii lei pentru a repara drumurile comunale, adică cam cât costă 20 de mașini de piatră, cu care se pot pietrui câteva ulițe dintr-un sat. Cele trei municipii nu au primit nici măcar un leu! Consiliul Județean a păstrat, pentru reabilitarea drumurilor județene, 7 milioane de lei, bani cu care nu doar trebuie întreținuți cei circa 450 km de drumuri, dar din ei se plătește și deszăpezirea lor.

La ultima ședință a Consiliului Județean Vaslui, a fost votată, în unanimitate, o hotărâre prin care s-au repartizat unităților administrativ teritoriale sumele necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile comunale și județene pentru anul 2016. Este vorba de banii primiți în acest sens de la bugetul de stat, respectiv 9,98 milioane de lei.

„După consultarea cu toți primarii din județ cu privire la nevoile cele mai urgențe ale fiecărei unități administrativ teritoriale, s-a ajuns la concluzia că necesarul pentru acest an doar pentru rezolvarea urgențelor privind întreținerea și repararea drumurilor ar fi de circa 75,6 milioane lei. Având în vedere că sumele avute la dispoziție de Consiliul Județean sunt foarte mici în comparație cu nevoile reale de îmbunătățire a infrastructurii rutiere și comunale, am decis repartizarea sumei de 31 mii lei la un număr de 12 comune și 32 mii lei, la restul de 69 de comune, iar orașelor Murgeni și Negrești câte 150 mii lei, cu care să finanțeze repararea și întreținerea drumurilor comunale. Diferența de 7 milioane lei am propus să fie repartizată pentru drumurile județene, din care se vor finanța lucrări de întreținere și reparații, lucrări de investiții în anul în curs și lucrări de deszăpezire”, a declarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

Chiar dacă la prima vedere, pare că CJ și-a păstrat partea leului, trebuie spus că numai deszăpezirea celor 938 km de drumuri județene, din care 293 km sunt pietruiți, iar 175 sunt din pământ, va consuma mare parte din bani. În plus, sunt deja începute proiecte pentru reabilitarea și asfaltarea unui număr de 11 drumuri județene, la care se adaugă investițiile programate a demara în acest an.

CJ Vaslui vrea să înceapă, în 2016, asfaltarea mai multor drumuri județene, care fac legătura între Bârlad și Codăești, prin centrele comunelor Alexandru Vlahuță – Poienești – Laza – Dănești, în lungime totală de peste 100 km. Chiar dacă se speră că finanțarea lucrărilor de asfaltare va fi efectuată din fonduri europene nerambursabile, întocmirea documentației, obținerea autorizațiilor și partea de cofinanțare tot va scoate bani frumoși din bugetul județului. În ceea ce privește alocările de sume destinate întreținerii și reparațiilor drumurilor comunale, trebuie spus că sumele alocate comunelor ar ajunge pentru achiziționarea a circa 20 de basculante cu piatră, adică pentru pietruirea a câțiva kilometri de drumuri comunale și sătești. Asta în cazul în care primăria are buldoexcavator cu care să execute lucrările!

Marcaje rutiere abia trasate, scoase cu șpaclul de pe șosea

Epopeea lucrului „bine” făcut în municipiul Vaslui continuă, de această dată cu marcajele rutiere făcute de o firmă din Ilfov, evident, tot pe banii primăriei sau, deocamdată, pe cei ai constructorului, până la predarea lucrării către beneficiar. 

Firma lui Safir se pare că are un mare „noroc” la găsirea colaboratorilor cu care lucrează în subantrepriză. După meseriașii care au montat piatra cubică în zona centrală a orașului și apoi au scos-o parțial, acum a venit rândul firmei de marcaje rutiere să aplice aceeași metodă. După ce au trasat dungile albe pe mijlocul străzii Ștefan cel Mare, angajații societății din Ilfov care au executat lucrarea s-au apucat să le scoată. Pentru această operațiune, a fost nevoie de două unelte de lucru: șpaclul și măturoiul. Din câte se pare, Safir a fost nemulțumit de calitatea lucrării și a spus firmei ilfovene să mai încerce odată cu marcajele rutiere. Ce-i drept, la cum se desprindea vopseaua cu totul, dintr-o singură mișcare de șpaclu, nu credem că o prindea prima ninsoare. (Ionuț PREDA)

O nouă șansă – Megaproiectul de reabilitare a sistemului de apă și canalizare din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești are alt termen

de Marian MOCANU

De aproape zece ani autoritățile județene vasluiene încearcă implementarea unui megaproiect, finanțat din fonduri europene, pentru reabilitarea sistemului de apă și canalizare pe principalele orașe ale județului. După ce într-un sfârșit au obținut finanțare, începerea unor lucrări a întârziat foarte mult din cauza unor „aspecte tehnice”, punând în pericol întregul proiect. Vestea bună este că, după nenumărate adrese, Aquavas SA și Consiliul Județean au reușit includerea acestui proiect în POS Mediu 2014 – 2020, prelungind astfel termenul limită de implementare. Acest lucru a fost votat la ședința de îndată a CJ Vaslui, de vineri, 4 decembrie.

Marele proiect „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești, cel mai important proiect derulat la nivelul județului Vaslui, era în pericol de a nu fi realizat. O bună parte din lucrări nici măcar nu au fost începute, din cauza problemelor la licitațiile aferente, dar și a unor „chestii tehnice”. Datorită lucrărilor de reabilitare a străzilor principale prin proiectele finanțate din fonduri europene în cadrul Planurilor Integrate de Dezvoltare Urbană, municipalitățile din Vaslui, Bârlad și Huși au trebuit să execute, din fonduri proprii, circa 80 de kilometri de rețea de apă și canalizare, pentru a nu fi, la rândule, penalizate pentru întârzieri. În aceste condiții, proiectul derulat de Consiliul Județean Vaslui prin intermediul Aquavas SA Vaslui era în pericol de a pierde finanțarea. Asta cu atât mai mult cu cât, și așa, implementarea acestui proiect a fost prelungită excesiv, datorită unor probleme tehnice la realizarea caietelor de sarcini pentru licitațiile de execuție a lucrărilor. Dealtfel, unele dintre licitații, din cauza contestațiilor, nu au fost nici acum finalizate și abia în decursul acestui an a început procedura de obținere a autorizațiilor de mediu. După mai multe adrese, CJ Vaslui a reușit includerea acestui proiect în noul POS Mediu 2014 – 2020, prelungind astfel termenul limită de implementare.

Teoretic, ar fi trebuit ca lucrările de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare din municipiile Vaslui, Bârlad și Huși să fie încheiate până la data de 31 decembrie a acestui an. Acest lucru nefiind posibil, CJ Vaslui și Aquavas au primit o nouă păsuire, până cel târziu în 2020. Pentru acest lucru a fost nevoie ca, vineri, 4 decembrie, într-o ședință de îndată a Consiliului Județean Vaslui, să fie dată o hotărâre în acest sens, pentru prelungirea duratei de implementare a proiectului. Cu această ocazie, valoarea inițială de 103 milioane de euro, a marelui proiect de reabilitare a sistemului de apă și canal, s-a redus la 82 de milioane euro (). Rămâne de văzut dacă se va reuși finalizarea la noul termen, sfârșitul anului 2020, a acestui megaproiect. Asta în condițiile în care firmele de consultanță implicate au tras încă de la începutul acestui an un semnal de alarmă cu privire la faptul că beneficiarul final, Consiliul Județean Vaslui, nu se implică îndeajuns în acest proiect. Mai mult, din aceste cauze și a întârzierilor foarte mari în începerea implementării unor componente a proiectului, o parte din principalele persoane implicate doresc să scape de obligații. Astfel, Dorin Blănescu, managerul proiectului, și-a anunțat de curând demisia, iar directorul general al Aquavas, Neculai Barbu și-a anunțat la rându-i intenția de a se pensiona în decursul anului viitor.

Vasluiul sub lupă – Centrul Vasluiului, o baladă a meșterului Manole, în variantă autohtonă

Vestita, de acum, piatră cubică din centrul municipiului Vaslui s-a transformat într-o variantă autohtonă a baladei meșterului Manole.

Însă, ca să fie, totuși, autentici, meșterii noștri, găsiți cu greu de constructorul Safir prin țară, dărâmă singuri ceea ce construiesc, fără a mai lua în seamă piatra care a început să sară singură de la trafic. După ce au montat o așa-zisă bandă despărțitoare între cele două sensuri de circulație din centrul municipiului Vaslui, meșterii noștri au început să o scoată singuri, piatră cu piatră, pentru a o bate cu ciocanul, din nou, în același loc! Se pare că este vorba doar de cromatică, așa cum dorește maestrul edil și, care, la fel ca și șoferii din Vaslui, s-a săturat de șantierul din centrul urbei, care pare să nu se mai termine. Noi spunem să fie cuminți că poate Moș Crăciun va fi mai darnic decât Moș Nicolae și le va aduce în dar o șosea nouă și trainică. (Ionuț PREDA)

Vin bani pentru reabilitarea drumurilor județene și comunale

de Marian MOCANU

Guvernul a alocat miercuri suma de 300 milioane lei pentru reabilitarea drumurilor județene și comunale, fonduri care vor ajunge la dispoziția consiliilor județene. Ca niciodată, Vasluiului i-a fost alocată cea mai mare sumă dintre toate județele, respectiv 8,532 milioane lei, criteriile de alocare fiind lungimea totală a drumurilor, capacitatea financiară redusă a județelor.

Veste bună pentru locuitorii și în special șoferii vasluieni. În ședința de guvern de miercuri, 19 august, s-a decis alocarea de fonduri importante pentru reabilitarea drumurilor județene și comunale. Din totalul de 300 milioane lei alocați la nivel național, județului Vaslui i-a fost repartizară suma de 8,532 milioane lei. Ca niciodată, Vasluiul este în capul listei, celelalte județe primind sume mai mici destinate reabilitării drumurilor, cele mai mici sume revenind județelor Ilfov, doar 5,582 milioane lei, și Brașov, 6,44 milioane lei. Dealtfel, unul dintre criteriile repartizării banilor de la bugetul de stat, pe lângă lungimea totală a drumurilor județene și comunale, îl constituie chiar capacitatea financiară a județului, sumele fiind alocate invers proporțional cu acest criteriu. Hotărârea de Guvern a fost inițiată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Cele două principii asigură repartizarea echilibrată a banilor pe județe, ceea ce va contribui la reducerea discrepanțelor dintre ele. Ulterior publicării acestei Hotărâri în Monitorul Oficial, repartizarea în cadrul județelor se va face prin hotărâri ale consiliilor județene, după consultarea primarilor, în funcție de lungimea și starea tehnică a drumurilor”, se spune în comunicatul de presă remis de Guvernul României.

În județul Vaslui, datorită resurselor financiare reduse și a alocării, în ultimii ani, de la bugetul de stat, de sume relativ mici destinate reabilitării drumurilor județene sau comunale, multe dintre drumurile județene și comunale sunt într-o stare jalnică. În acest an, doar de la bugetul CJ Vaslui au fost alocate peste zece milioane lei pentru reparațiile drumurilor județene, alte câteva zeci de milioane, bani guvernamentali, fiind alocate prin OG 28 pentru finalizarea unor astfel de lucrări. În schimb, multe dintre drumurile comunale sunt într-o stare foarte proastă. În multe cazuri bugetele mici ale primăriilor nu au permis decât reparații minore ori împrăștierea de piatră, în special la începutul sezonului rece, pentru menținerea cât de cât în stare de circulație a respectivelor drumuri. În concluzie, cele peste 85 de miliarde de lei vechi care vor ajunge în județul Vaslui cu destinație precisă, de reabilitare a drumurilor județene și comunale, sunt mai mult decât binevenite.

Pentru locuitorii județului Vaslui, alocarea acestor fonduri reprezintă o veste foarte bună, la fel și pentru noi, conducerea Consiliului Județean, care încercăm să găsim resurse financiare pentru reparația drumurilor. La următoarea ședință de CJ, cea de săptămâna viitoare, se va face rectificarea de județ, repartiția banilor pe comune urmând a se face în funcție strict de priorități. Se are în primul rând în vedere reabilitarea unor drumuri care au neapărată nevoie de reparații, mă refer aici la drumurile județene de pe raza comunelor Ferești, Gherghești, sau Bogdănești. În ceea ce privește reabilitarea drumurilor comunale, repartizarea fondurilor se va face după ce vom avea și discuții cu primarii. Prioritate vor avea comunele cu resurse financiare reduse, sau cele cu probleme deosebite. Vrem ca acești bani, alături de cei din bugetul propriu, sau proveniți din surse externe de finanțare, să fie folosiți cu chibzuință și cu maximă responsabilitate”, ne-a declarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

Se intră „mai iute” în municipiul Vaslui

de Marian MOCANU

Datorită aglomerării traficului la intrarea în municipiul Vaslui dinspre Bârlad, municipalitatea ia în calcul creșterea de la 50km/oră la 70km/oră a limitei de viteză în această porțiune. Această creștere a limitei de viteză ar putea fi implementată chiar de la începutul lunii august.

Pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a Consiliului Local Vaslui se află un proiect de hotărâre prin care se dorește fluidizarea traficului la intrarea în municipiul Vaslui dinspre Bârlad.

”În ultima perioadă de timp, pe str. Ștefan cel Mare, sectorul de drum cuprins între podul de traversare a râului Vasluieț și stația OMV Petrom, se constată o aglomerare a traficului rutier, datorată și faptului că pe acest sector de drum limitarea de viteză este de 50 km/h”, se arată în raportul de specialitate la acest proiect de hotărâre. Practic, se dorește creșterea limitei de viteză de la 50km/oră la 70km/oră în această porțiune.

Propunerea a primit deja avizul Biroului rutier din cadrul Poliției Municipiului Vaslui, astfel că, după adoptarea hotărârii de către consilierii locali și instalarea mijloacelor de semnalizare rutieră și a echipamentelor destinate siguranței circulației, începând din luna august șoferii vor putea circula cu viteză crescută pe respectivul sector de drum. Este singura intrare în municipiul Vaslui unde viteza de circulație a autovehiculelor este încă limitată la doar 50km/oră. Această măsură se impunea nu doar datorită creșterii traficului, dar și a faptului că tronsonul de drum a fost modernizat. Mai mult decât atât, în dreptul stației de benzină se află ramificările către cele două șosele de centură, cea spre Moara Greci și cea spre Zona industrială, iar creșterea limitei de viteză va permite vehiculelor cu gabarit sau tonaj mare să degajeze mai repede arterele de circulație.

E oficial: avem cele mai proaste drumuri din Europa!

Că avem drumuri distruse în țară o știm cu toții, dar zilele trecute s-a făcut public și la nivel european, în urma unui raport realizat la nivel mondial. Concluzia: suntem ultima roată la căruța europeană a rețelelor rutiere.

La categoria “rețele rutiere” România ocupă un catastrofal loc 121 din 144 de state monitorizate, potrivit datelor recente publicate în raportul World Economic Forum. În Europa suntem pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene și în rest avem în urma noastră doar Rusia, Moldova și Ucraina. Evaluarea maximă este 7, iar cea minimă este 1. România a fost evaluată cu 2,8, la fel ca și Brazilia, Costa Rica și Liban. Rusia pe care noi am întrecut‑o are o evaluare de 2,7. În afară de rețele rutiere, România stă destul de prost la aproape toate capitolele, de la transparență și eficiență până la independența justiției, educație și sănătate. În privința indepenței justiției, de pildă, România s-a clasat pe locul 84, un loc mai prost decât cel ocupat de Tadjikistan, Botswana sau Namibia. La sănătate și educație primară, țara noastră e pe locul 88, după Vietnam și Rwanda. Per total, potrivit indicelui global al competitivității, România s-a clasat pe locul 59, din cele 144 de economii analizate de specialiști. World Economic Forum realizează acest raport anual, începând cu 2005. Analiza se bazează pe datele furnizate de agențiile internaționale, ca UNESCO, FMI și Organizația Mondială a Sănătății.

Avem bani pentru Comarnic – Brașov, dar nu îi folosim

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a anunțat că va organiza o licitație pentru proiectarea și execuția sectoarelor Comarnic – Predeal și Predeal – Cristian, precum și a drumului de legătură de pe tronsonul Comarnic – Brașov, lucrări care se tot amână din 2004 încoace. Valoarea estimată a contractului este de aproximativ 380,03 milioane de lei, fără TVA – adică 104 milioane euro, inclusiv TVA, – cu finanțare de la, atenție, bugetul de stat. Menționăm că, pentru anul 2015, România beneficiază de 763,3 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, pe care, dacă nu îi cheltuiește până la sfârșitul acestui an, îi pierde. De ce nu sunt folosiți acești bani, care ajung pentru șapte autostrăzi Comarnic – Brașov rămâne o enigmă.

Sursa: libertatea.ro

Hreasca, coșmarul ambulanțierilor

În secolul marilor minuni ale tehnicii, locuitorii din satele județului Vaslui pot muri oricând din cauză că autoritățile nu sunt apte să își facă datoria. O fetiță de cinci ani din Hreasca, comuna Coroiești, cu dureri abdominale atroce a ajuns la spital după cinci ore de chin. Mai exact, după cinci ore de când părinții ei au sunat la ambulanță. Localitatea Hreasca ridică probleme ambulanțierilor în fiecare an. Primarul comunei Coroiești, Cristian Lungu, spune că pentru ca întâmplarea de ieri să nu se mai repete, este necesară ridicarea drumului cu câteva zeci de centimetri.

Bogdan RUSU

În seara de 11 spre 12 ianuarie, o fetiță de 5 ani din satul Hreasca, din comuna Coroiești, a fost preluată de ambulanță și transportată la spital într-un timp record: cinci ore. Deoarece fetița acuza dureri abdominale puternice, rudele au sunat la 112. Din nefericire, ambulanțierii nu au reușit să ajungă în timpul prevăzut, astfel că pacienta a suferit ore în șir.

Drumul nepietruit era acoperit de zăpadă și apă, ceea ce a făcut imposibilă intervenția specialiștilor. Abia după ce au apelat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui, care a intervenit cu o șenilată, s-a reușit preluarea micuței paciente.

Acesta nu este primul caz de acest gen întâmplat în localitatea Hreasca. În fiecare iarnă, după prima ninsoare serioasă, sătenii de acolo rămân izolați de restul lumii. În unele situații, nu a fost posibilă nici aprovizionarea magazinelor din localitate, motiv pentru care oficialitățile județului au sărit în ajutorul oamenilor cu rezerve de hrană și apă.

Drumul Comunal 80, pe care se face accesul spre Hreasca, are o istorie controversată. Autoritatea locală a încercat vreme de ani buni accesarea unui program pentru asfaltarea sa, însă toate încercările au rămas sortite eșecului.

lungu_coroiest2

Cristian Lungu

“Din 2002 și până acum am încercat de nu știu câte ori să accesăm programe. Am încercat toate măsurile și toate programele care au fost. Am cheltuit o grămadă de bani pe studii și pe proiecte și tot degeaba. Dacă în tot timpul ăsta căram piatră cu buzunarul de banii pe care i-am dat pe studii, drumul era balastat la momentul acesta”, a declarat primarul Lungu.

Probleme însă sunt pe cale să se sfârșească, iar edilul spune că drumul va fi circulabil, cel puțin pe timp de vară. Iar pentru a rezolva și probleme din sezonul rece, primăria va cumpăra o freză.

“M-am săturat să dau bani pe studii și alte prostii. Nu mai cred în abureala lor europeană, în nimic. De anul trecut, am făcut un depozit și am început să cumpăr piatră. Am adunat și acum câțiva bani să mai cumpărăm și poate dă Dumnezeu să balastăm drumul anul acesta. Așa nu vor mai fi probleme, cel puțin vara. Iarna e mai greu, pentru că pe DC 80, care are șapte kilometri, sunt trei locuri în care se formează dopuri de zăpadă când ninge. Așa e construcția drumului. S-a întâmplat să deszăpezesc într-un loc și în cateva ore să fie la loc. Ar trebui ridicat drumul cu vreo câteva zeci de centrimetri. Dar până atunci am accesat fonduri pentru o freză, pe care o vom monta pe un buldo. Procedura a fost demarată mai demult, dar lucrurile s-au mișcat greu. În mod normal, până acum trebuia să am freza, dar probabil că o voi avea în martie. Finanțarea există”, a mai spus edilul.

Jumătate din drumurile județene costă cât o pâine

În Vaslui, fiecare până și cel mai sărac dintre săraci și-ar putea cumpăra câte un drum județean. Dar nu pentru că sunt ieftine, ci au o valoare prost evaluată. Potrivit inventarului de bunuri al Consiliului Județean Vaslui, mai binde de jumătate din cele 51 de drumuri județene costă cât o lumănare. Fiecare drum județean dintr-o serie de 26 a fost evaluat la suma de un leu, o valoare subeavaluată colosal.

Potrivit Ordinului Ministrului Finanțelor Publice numărul 3471/2008, fiecare instituție publică a fost obligată se reevalueze activele fixe din patrimoniul propriu, ținându-se seama de inflație, utilitatea bunului, starea sa și prețul pieței. La Vaslui s-au făcut asemenea reevaluări, însă în mod dubios, valoarea drumurilor a rămas subevaluată. Cauzele sunt clare: nu s-au analizat datele din evidența contabilă și tehnico-operativă a activelor fixe cu ocazia inventarierii, nefuncțioarea a serviciilor responsabile, precum și aplicarea eronată și parțial a prevederilor legale referitoare la inventariere. (Bogdan RUSU)

Drumurile vasluiene, lungi și foarte proaste

Per ansamblu, puse cap la cap, drumurile din județul Vaslui acoperă 2.186,35 km. Potrivit datelor statistice oficiale, 17,75% din sistemul rutier din județ sunt drumuri naționale, 42,60% sunt drumuri județene, iar 39,65% sunt drumuri comunale.

Raportată la secolul în cere trăim, situația infrastructurii rutiere lasă de dorit. Singura categorie de drumuri adaptate secolului vitezei sunt cele nouă trasee de drumuri naționale (390,71 km), care sunt complet modernizate. Din cele 51 trasee de drumuri județene (938,079 km), au fost modernizate până în prezent doar 49,51% (respectiv 464,417 km). Pe segmentul drumuri comunale (208 drumuri cu o lungime de 873,062 km), situația este și mai gravă, căci doar 20,49% din aceste drumuri au fost modernizate. De menționat este că 378,670 km de drumuri comunale sunt încă drumuri de pământ. (Bogdan RUSU)

Limitatoarele de viteză, eliminate

Edilii bârlădeni au decis să înlocuiască limitatoarele de viteză construite în mod nepotrivit în carosabil, cu unele care să respecte prevederile legale.

Articolul apărut în ediția de ieri a ziarului Est News, în care v-am pus la curent cu nemulțumirile mai multor conducători auto legate de limitatoarele de viteză amplasate pe strada Ioan Popescu din Bârlad, a avut efecte neașteptat de rapide.

Ieri dimineață, o echipă de muncitori de la SC Raiser SA, firma care se ocupă de repararea drumurilor din Bârlad, muncea de zor la demontarea “excrescențelor” construite la cererea edililor locali în scopul reducerii vitezei de către șoferi.

Primarul Constantin Constantinescu ne-a declarat că a luat notă de nemulțumirile oamenilor și că va pune în aplicare o măsură care să îi mulțumească și pe conducătorii auto, dar care să protejeze zona: “Din păcate, suportăm cu toții lipsa unei șosele de centură care să scape orașul de traficul greu. Mașinile de tonaj greu au făcut ravagii în atâtea zeci de ani, iar podul de pe strada Ioan Popescu nu a scăpat. Este destul de slăbit ca structură și nu vrem să asistăm la vreo nenorocire, drept pentru care limitarea vitezei este, deocamdată singura soluție la îndemână. Am avut o întâlnire cu reprezentanții Poliției Rutiere Bârlad și am decis împreună să înlocuim limitatoarele cu unele care respectă prevederile legale”.

Așadar, denivelările de asfalt vor fi înlocuite cu limitatoare de viteză sub forma “cocoașelor” de cauciuc, având dimensiunile prevăzute de lege și care vor fi dispuse în două linii, la urcarea și la coborârea de pe pod. (S.M.)

Șoferii bârlădeni, nemulțumiți de limitatoarele de viteză

Mai mulți conducători auto din Bârlad se plâng de prezența limitatoarelor de viteză: sunt prea înalte, prea dese și dispuse alandala. Primăria Bârlad susține că limitatoarele sunt singura soluție pentru a preveni accidentele rutiere și pentru a proteja drumurile și construcțiile.

Simona MIHĂILĂ

Montarea limitatoarelor de viteză pe podul de pe strada Ioan Popescu din Bârlad a creat serioase nemulțumiri în rândul conducătorilor auto.

Ieri, câțiva dintre ei i-au contactat pe reporterii Est News pentru a-și exprima revolta față de maniera în care au fost construite aceste limitatoare. Oamenii s-au plâns că Primăria Bârlad nu a ținut cont de prevederile legale atunci când au luat măsura de restricționare a vitezei, plantând în covorul asfaltic niște dune care ar fi distrus, deja, mașinile mai multor bârlădeni.

“Este o adevărată crimă ce se întâmplă pe această stradă. Un drum sau două sunt de ajuns să ne distrugă mașina, oricât de încet am conduce. Cel mai mult au de suferit autoturismele cu gardă joasă, care ating cu sașiul dâmburile de asfalt. Dacă vă uitați cu atenție pe dunele acelea veți observa zgârieturi adânci în asfalt. Acele zgârieturi sunt produse de sașiul mașinilor, de baia de ulei. O baie de ulei costă milioane de lei”, ne-a spus unul dintre conducătorii auto.

Șoferii spun că felul în care au fost construite aceste limitatoare de viteză încalcă legea: “Legislația rutieră oferă două soluții pentru reducerea vitezei: indicatoare sau covoare cu limitatoare – sub forma acelor ciupercuțe – care să nu depășească înălțimea de 5 până la 7 centimetri. Pe când, la noi, este un calvar. Dunele acestea nu sunt legale”.

În afară de înălțime, conducătorii auto contestă frecvența respectivelor dune, dar și poziția lor în carosabil.

“Sunt foarte dese. E inutil. O mașină nu are când să prindă viteză odată ce depășește un dâmb din acela. Parcă sunt construite înadins să ne distrugă autoturismele. Nu au nicio logică. Nu este explicabilă, de asemenea, prezența dunelor de limitare a vitezei pe banda de urcare în rampă. Aș putea înțelege la coborâre, una, două sau trei, dar construite pe o suprafață rezonabiă în care șoferul să nu aibă timp de creștere a vitezei, dar nici să-și strice mașina”, spune un șofer.

O consecință negativă a faptului că limitatoarele sunt amplasate alandala e faptul că, pentru a scăpa de limitatoare, autovehiculele care urcă părăsesc banda lor de circulație și intră pe banda destinată coborârii, acolo unde nu există limitatoare (foto). Situația nu face decât să expună la creșterea numărului de accidente.

limitatoare_vitezaToate aceste nemulțumiri au fost consemnate într-o petiție semnată de mai mulți conducători auto din Bârlad și înaintată Direcției rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Reprezentanții Primăriei Bârlad susțin că nu există nimic ilegal și că limitatoarele de viteză sunt necesare pe acel pod, mai ales că foarte aproape este o curbă strânsă extrem de periculoasă, iar cei mai mulți șoferi nu-și pot controla tentația de a accelera.

“Strada Ioan Popescu este una dintre arterele dificile ale orașului, tocmai pentru că face parte din ansambul de străzi pe care se derulează traficul greu din oraș. După cum se știe, pe aceasta stradă au mai existat limitatoare de viteză care au fost scoase tot ca să nu mai existe discuții. S-a revenit la această măsură, deoarece ni s-a semnalat de nenumărate ori pericolul la care vitezomanii îi expun pe pietoni și pe șoferii corecți”, a declarat Constantin Nițuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bârlad.

A ieșit copacu-n drum!

Să vezi și să nu crezi. În drum spre liceul “Anghel Rugină” din Vaslui, pe trotuar, elevii au dat de o minune. Un copac. Dar nu orice copac, ci un copac crescut… în mijlocul trotuarului.

Toți s-au întrebat: o fi minune de la Dumnezeu sau mâna lui Dorel de la Vaslui? Nimeni nu a deslușit misterul care stă în spatele acestui fenomen, însă mulți dintre ei au încercat pe cât posibil măcar să-i găsească întrebuințări. Și la ce să se gândească majoritatea? Evident, la cele mai grele momente ale vieții: atunci când licorile lui Bachus pun stăpânire pe ei. Astfel, s-au făcut două tabere. Dintr-o tabără fac parte cei care văd mândrul copac ca pe un lucru rău, fiind ca un obstacol în momentele dificile ale vieții când mintea și ochii le joacă feste, și cealaltă tabără, din care fac parte cei care văd în copac un lucru bun, un sprijin când apar apar dificultăți în a găsi drumul spre casă. Așa că te mai oprești, te mai ții de copac, mai mergi… până ajungi unde trebuie. În final, minune sau idee de-a lui Dorel, copacul e… bunicel. (R.N.)

Unde se duc banii de sosele

Transilvania și Banatul au atras în ultimii trei ani cei mai mulți bani pentru construcția de autostrăzi și reabi­litarea de drumuri na­ționale, puțin peste 1 mld. euro, în timp ce Moldova este zona care a prins cele mai mici investiții în șosele, doar circa 100 de milioane de euro, arată o analiză a ZF pe baza plăților realizate în pe­rioada 2012-2014 de către Com­pania Națio­nală de Autostrăzi și Drumuri Na­țio­nale din România (CNADNR).

În regiunea Moldova s-au chel­tuit cele mai mici sume în ultimii trei ani, doar circa 100 de milioane de euro, în contextul în care nicio auto­stradă nu străbate încă zona și doar puține drumuri naționale au fost mo­dernizate, printre care DN 29 Su­ceava-Botoșani sau DN 24 Galați-Vaslui-Crasna.

Moldova este de altfel cea mai săracă regiune din România, cunoscută pentru forța de muncă mai ieftină decât în restul țării și infra­struc­tura slab dezvol­tată.

Re­giunea de nord-est a țării, care se identifică cu Mol­dova, are un PIB per capita de doar 3.400 de euro, față de o medie na­țională de circa 5.500 de euro.

mai multe, pe zf.ro

Sursa: money.ro

Mai puțini bani pentru drumurile calamitate

Unitățile administrativ-teritoriale (UAT) calamitate la inundațiile din lunile mai și iunie 2014 au primit mai puține fonduri pentru a reabilita infrastructura distrusă, comparativ cu estimările realizate de autorități. La nivelul județului Vaslui, afectate au fost 11 drumuri județene, două drumuri comunale și două poduri în comuna Iana, zece drumuri comunale și patru poduri și podețe în comuna Ivănești, șapte drumuri comunale și trei poduri și podețe în comuna Zăpodeni, mai multe poduri și 10,7 kilometri de străzi din municipiul Huși, precum și un un pod în comuna Coroiești.

Pe județ, suma alocată de Guvernul României pentru refacerea infrastructurii de transport a fost de 17.286.000 de lei, însă estimările făcute în memoriul redactat de Instituția Prefectului Județului (la mijllocul lunii septembrie 2014), ce a avut ca destinatar Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, s-au menționat daune de 23,7 milioane de lei. Ulterior, la o altă evaluare, s-a estimat că pagubele produse de inundații au fost de 24.901.000 de lei. S-a primit însă cu 7.615.000 lei mai puțin.

În mod foarte vizibil, au existat mari diferențe în ceea ce privește sumele alocate pe fiecare UAT calamitat. De exemplu, pentru refacerea unui singur pod distrus în comuna Coroiești s-au alocat de la bugetul de stat 1.200.000 de lei, în timp ce pentru refacerea mai multor poduri afectate și a 10.700.000 de metri de străzi avariate din Huși s-au alocat 1.319.000 de lei.

Nici CJ Vaslui, pentru reabilitarea a 11 drumuri județene distruse pe anumite segmente și a unui pod nu a primit o sumă mai consistentă, ci doar 1.865.000 de lei.

UAT calamitate au fost în număr de 32 (31 de comune și municipiul Huși), la care se adaugă drumurile județene afactate aflate în patrimoniul CJ Vaslui. Deși au fost afectate și locuințe, în actul normativ prin care s-au alocat sumele amintite (Hotărârea de Guvern 805/2014) nu se precizează nicio formă de sprijin pentru persoanele fizice care au avut locuințele afectate. (Bogdan RUSU)

Drumurile județene, pregătie pentru zăpezi

În vederea asigurării unei bune funcționări a drumurilor, Consiliului Județean (CJ) Vaslui a anunțat că lucrările pentru întâmpinarea sezonului rece sunt în grafic, astfel încât pe drumurile județene să nu existe probleme în trafiul rutier odată cu venirea ninsorilor.

“Pregătirile pentru iarnă sunt în plină desfășurare. Am fost numit din partea Consiliului Județean în comandamentul care va răspunde de deszăpezire. Suntem în plină campanie de reparație a utilajelor și transport al materialelor antiderapante, în zonele cu probleme și la drumurile situate în pante. Pietruirea drumurilor este pe ultima sută de metri și sper ca prin societatea noastră de drumuri să putem duce la bun sfârșit toate sarcinile pe domeniul deszăpezire”, a declarat Vasile Mihalachi, vicepreședintele CJ Vaslui. (Bogdan RUSU)

Cum isi bate joc Guvernul de cel mai mare proiect stiintific realizat vreodata in Romania: laserul de la Magurele, izolat de lumea civilizata de drumurile impracticabile. Doi ani cu zero rezultate

La Magurele, in apropiere de Bucuresti, se afla in plina constructie platforma care va gazdui cel mai puternic laser din lume, unul dintre cele mai importante proiecte internationale derulate de tara noastra. Cu toate acestea, infrastructura rutiera pana la locul ce se doreste a deveni “un cluster tehnologic” lasa mult de dorit. 

In urma cu doi ani, HotNews.ro scria despre drumurile de acces dezastruoase precum Centura Sud, o sosea esentiala, dar ramasa nemodernizata mai bine de un sfert de secol. De atunci si pana acum situatia a ramas la fel, cu o singura deosebire: atunci inca mai existau sperante si contracte de lucrari semnate, azi nu mai sunt nici acestea dupa ce, pe final de mandat, Dan Sova a reziliat contractele.

  • Drumurile sunt extrem de proaste. Imaginea pe care le-o oferim colaboratorilor din strainatate care vin la noi este dezastruoasa”  – Nicolae Zamfir, directorul ELI-NP.
  • Vezi in articol o analiza HotNews.ro despre cum a ajuns Centura Sud a Capitalei sa fie lasata de izbeliste si de ce sunt sanse minime ca in urmatorii ani sa circulam pe ea civilizat

In septembrie 2012, imediat dupa ce Comisia Europeana anunta ca va finanta cu peste 350 de milioane de euro realizarea platformei ELI-NP de la Magurele, platforma ce va gazdui cel mai puternic laser din lume si care, spera cercetatorii, sa transforme mica localitatea ilfoveana intr-un adevarat “cluster tehnologic” international, HotNews.ro publica un fotoreportaj care ilustra conditiile groaznice ale infrastructurii rutiere din zona. 


Dintre toate arterele, Centura Sud – drum ce este si in prezent folosit si de catre constructorul platformei ca acces la santier – se prezenta cel mai prost. Exista pe atunci o licarire de speranta ca Centura Sud sa fie modernizata pana in 2014, insa totul s-a stins rapid. 

Cum sa iti bati joc de un proiect in trei pasi: 1. semnezi contractele cu chiu, cu vai 2. lasi lucrarea fara finantare 3. reziliezi contractele

Centura de Sud a Capitalei, abandonata (14)
Centura de Sud a Capitalei, abandonata 
Foto: Hotnews

La inceputul anului 2012, dupa patru ani de chin birocratic, autoritatile de la drumuri au reusit sa semneze mai multe contracte prin care cei 32 de kilometri sa fie modernizati si largiti la patru benzi (valoare toala de circa 94 miloane de euro cu TVA). Termenul de finalizare: doi ani.

Vestile bune s-au terminat rapid pentru ca in vara, dupa ce s-a schimbat guvernarea, finantarea proiectului a fost taiata aproape in intregime (- 81%) in urma rectificarii bugetare. Rezultatul?  Lucrarile au fost aproape inghetate. 

Practic, daca s-ar fi respectat graficul din contract iar finantarea ar fi fost asigurata, in prima etapa (pana in aprilie 2013) marile intersectii de pe Centura urmau a fi modernizate, iar in a doua etapa (pana in aprilie 2014) intreaga Centura Sud de la A1 pana la A2 ar fi fost gata largita la patru benzi.

La mai bine de un an de la demararea teoretica a lucrarilor, HotNews.ro scria despre cum intreg proiectul a fost lasat de izbeliste, iar finantarea celor trei contracte a fost taiata integral. 


Timp de un an, pe Soseaua de Centura Sud a Capitalei a batut vantul, iar autoritatile nu au mai facut nimic. 

De ce s-au reziliat contractele de largire la 4 benzi a Centurii de Sud? Dan Sova: “Pentru ca nu prevedeau extinderea la patru benzi” / Informatiile oficiale il contrazic

In iunie 2014, insa, pe finalul sau de mandat la Transporturi, fostul ministru Dan Sova anunta ca cele trei contracte semnate vor fi reziliate. Ca motive, Sova a indicat niste elemente contrazise flagrant atat de informatiile transmise de catre CNADR, cat si de informatiile oficiale din contractele atribuite public. 

Dan Sova, ministrul Transporturilor
Dan Sova, ex-ministrul Transporturilor
Foto: Agerpres

“Pe centura sud au fost incheiate trei contracte in 2008. Din pacate, aceste contracte nu prevedeau nici extinderea la patru benzi, nu aveau incluse nici utilitatile, iar dupa o analiza facuta la nivelul CNADNR s-a constatat ca, din cauza deficientelor, nici nu pot fi finantate din fonduri europene (lucrarile). Norocul a fost ca nici nu s-a inceput vreodata o lucrare pe aceste trei contracte din 2008, ca atare s-a trimis notificare de reziliere pentru toate cele trei. Se vor reface studiile de fezabilitate si se vor face licitatii de lucrari pentru a inchide inelul 1 de centura a Bucurestiului pe partea de sud, intre Autostrada Soarelui si Bucuresti – Pitesti”, preciza ministrul Dan Sova (sursa). 

Cu toate acestea, obiectul contractelor era tocmai largirea la 4 benzi a Centurii Sud, pe cele trei sectoare contractate (cu modernizarile de rigoare). Vezi informatiile detaliate chiar pe site-ul CNADNR. 

CNADNR: “Refacem documentatia si facem Centura pe bani europeni”

Acum, dupa ce contractele au fost reziliate, Compania de Drumuri anunta ca va reface documentatia si ca mizeaza pe viitoare fonduri europene pentru a relua proiectul. 

Centura de Sud a Capitalei
Centura de Sud a Capitalei
Foto: Hotnews

“CNADNR intentioneaza sa deruleze contractul de executie a lucrarilor de modernizare si largire la 4 benzi de circulatie pe centura rutiera sud a municipiului Bucuresti prin finantarea acesteia din fonduri europene nerambursabile aferente exercitiului financiar 2014-2020”, potrivit companiei de drumuri intr-o informare transmisa Ziarului Financiar. 

CNADNR adauga ca reluarea procedurilor de achizitie publica pentru contractele de lucrari la centura sud va fi posibila “dupa finalizarea documentatiei tehnicoeconomice aferente proiectului, prin care va fi stabilita si durata de realizare a lucrarilor”.

Pe scurt, sansele ca actuala Sosea de Centura Sud sa fie largita si modernizata in urmatorii 2-3 sunt aproape nule. 

Mai mult, CNADNR nu da nici un detaliu despre ce fonduri europene ar putea fi folosite, avand in vedere ca varianta de ocolire a Bucurestiului este inclusa pe Fonduri de Coeziune, insa doar la nivelul unei autostrazi de centura, iar autoritatile au indicat ca acest proiect pe fonduri nerambursabile va fi facut in partea de Nord a Capitalei. 

Ne batem joc de modernizarea actualei Centuri, dar visam la o Autostrada de Centura in Sud

Harta cu centurile Sud ale Capitalei (cu albastru este autostrada de sud - planificata / cu rosu este actuala sosea de centura sud)
Harta cu centurile Sud ale Capitalei (cu rosu este autostrada de sud – planificata / cu albastru este actuala sosea de centura sud)
Foto: Hotnews

Desi lucrarile la Soseaua de Centura Sud (artera ce reprezinta practic inelul I de centura a Capitalei) au fost sistate complet si banii au fost taiati, autoritatile visau in 2013 la o autostrada de centura in partea de sud a Capitalei (artera care ar reprezenta inelul II de centura).

In februarie 2013, mai multe asocieri de constructori straini si autohtoni au depus oferte pentru contractul de concesiune privind realizarea a 48 de km din Autostrada de centura Sud a Capitalei si intretinerea si operarea autostrazilor A1 Bucuresti – Pitesti si A2 Bucuresti – Constanta. 

Cu toate acestea, de atunci si pana in prezent (august 2014) nu s-a mai intamplat nimic. Practic, autoritatile au evitat sa ia vreo decizie in cazul acestei concesiuni pana cand nu se va semna cu succes cealalta mare concesiune lansata de guvernul Ponta, autostrada Comarnic – Brasov, vazuta ca testul suprem pentru acest tip de contract. Cum pentru Comarnic – Brasov inca nu s-a semnat nimic, procedurile pentru Autostrada de Centura Sud (sau A0) au ramas in plop.

In plus, pe masura ce zvonurile cum ca afacerea Comarnic-Brasov ar putea sa pice capata contur (detalii aici), viitorul centurii de Sud A0 ramane in ceata.

Cel mai bun scenariu: Autostrada de Centura Sud, realizata abia in 2017-2018

Chiar si asa, in cel mai bun caz, cel in care nu apar probleme, iar constructorul ales va fi anuntat inainte de finele acestui an, daca este sa ne orientam dupa termenele puse in contractele de realizare pentru alte autostrazi din tara – 6 luni proiectare si 24 luni executie – cei 48 de kilometri de autostrada care ar ocoli Capitala pe la Sud ar urma sa fie gata abia prin anul 2017, poate chiar 2018.

La acel moment, daca Guvernele Ponta nu ar fi taiat din fondurile alocate, actuala Sosea de Centura Sud a Capitalei ar fi putut fi reabilitata si modernizata deja de 3-4 ani.

Trebuie spus ca, desi o Autostrada de Centura (la mai mare distanta de oras fata de actuala sosea de centura, pe inelul II) este un lucru necesar si benefic, o astfel de lucrare este complementara pentru o sosea de centura functionala. Fiecare artera ar avea aportul sau la degrevara traficului in zona si s-ar completa reciproc pentru nevoile de dezvoltare in zona de Sud a Capitalei si nu numai.

Maga-laserul de la Magurele – prea putin important pentru autoritati. Directorul ELI-NP: “Imaginea pe care le-o oferim colaboratorilor din strainatate care vin la noi este dezastruoasa”

Santierul pltaformei ELI - NP
Santierul pltaformei ELI – NP (iunie 2014)
Foto: ELI-NP.ro

In timp ce ambele proiecte pentru Centurile de Sud, si cea existenta, si autostrada teoretica, sunt in aer, la Magurele este in plina constructie platforma pentru ELI-NP, cel mai mare laser din lume. 

Asta inseamna ca peste 100 de camioane si utilaje folosesc Centura existenta ca acces la santierul unde se folosesc peste 70.000 metri cubi de beton, mai mult decat s-a folosit la constructia Arenei Nationale din Bucuresti.

In plus, odata cu apropierea finalizarii lucrarilor, centrul de la Magurele incepe sa fie vizitat de din ce in ce mai multi cercetatori straini. 

“Centura este extrem de proasta si extrem de aglomerata. Imaginea pe care le-o oferim colaboratorilor din strainatate care vin la noi este dezastruoasa”, a declarat pentru HotNews.ro, Nicolae Zamfir, directorul ELI-NP.

Pe langa Centura de Sud care este intr-o stare jalnica, nici drumul Bucuresti-Magurele, portiunea de pe teritoriul Capitalei, nu se prezinta mai bine. 

“E foarte prost drumul, extrem de prost. Sunt aproape doi km in care s-au facut sapaturi, soseaua e deteriorata, fara asfalt si cu gropi”, spune Zamfir. “Noi am facut o adresa la Primaria Bucuresti, solicitandu-le sprijinul. Am primit un raspuns ca problema e complicata, ca e in curs de rezolvare, dar nu am primit nici un termen. Vorbim de partea din drumul Bucuresti-Magurele care depinde de Capitala pentru ca partea care depinde de orasul Magurele a fost rezolvata”. 

Directorul ELI-NP mentioneaza ca santierul de la Magurele este aproape in grafic si ca termenul de finalizare este in iunie anul viitor. 

“Santierul nostru este aproape in grafic. Termenul de finalizare este in iunie anul viitor. Nu pot estima cati straini vor lucra, dar va pot spune ca vor fi peste 200 de cercetatori in total. Deocamdata angajarile sunt continue, sunt cam 40 de cercetatori angajati. Echipa care s-a format este de prestigiu. Sunt romani de la noi, sunt cercetatori din strainatate si, marea majoritate, sunt cercetatori romani reintorsi de afara, cercetatori de exceptie cu cariere facute in strainatate”, a declarat Zamfir.

Pasajul de la Domnesti – anuntat cu mare entuziasm chiar pe teren de catre premier si primarul general, pierdut pe drumul birocratic

Centura de Sud a Capitalei - intersectia de la Domnesti
Centura de Sud a Capitalei – intersectia de la Domnesti
Foto: Hotnews

Pe langa piedica pe care o reprezinta in cazul santierului de la Magurele, infrastructura rutiera dezastruoasa din sudul Capitalei pune in fiecare zi rabdarea soferilor la incercare. Un astfel de punct in care nervii soferilor sunt testati la maxim este intersectia Centurii cu Prelungirea Ghencea, la Domnesti. 

In urma cu un an, pe 22 august, in cadrul unei vizite comune facute cu mare fast pe santier – premierul Ponta si primarul Sorin Oprescu anuntau ca in cel mai scurt timp autoritatile vor demara procedurile pentru un pasaj suprateran la intersectia de la Domnesti.

Cu chiu, cu vai au inceput sa fie luate si masurile birocratice in acest sens, insa nici pana in prezent, la 12 luni distanta de la vizita spectaculoasa a premierului si a edilului Capitalei la Domnesti, lucrarile nu au ajuns inca sa fie scoase la licitatie.

Se închid străzile din Vaslui

Ca urmare a lucrărilor pe care Primăria Vaslui le demarează în municipiu, participanții la trafic sunt anunțați, că începând de luni, 11 august, circulația rutieră se va face pe un singur sens din strada Ștefan cel Mare către străzile Anton Pan și Victoriei, iar circulația dinspre strada Nicolae Iorga spre Alecu Donici, mareșal C-tin Prezan, Grigore Ureche, Avântului și Mihail Kogalniceanu va fi deviată în așa fel încât lucrările la noua piață centrală să se desfășoare în bune condiții. (A.C.)

Drumurile din Raiu, pavate cu … intenții bune

De zeci de ani, în satul Raiu drumurile spre școală, cimitir și biserică erau adevărate provocări pentru localnici. Cu greu își duceau copiii prin noroi la școală, iar înmormântările și pomenirile, în cimitir, erau precedate de tot felul de peripeții. Mașinile nu puteau parcurge decât o mică distanță, după care oamenii își luau mortul pe brațe, iar alaiul străbătea cu greu prin glodul alunecos de pe drum. De doi ani, aceste căi de acces au devenit cât de cât practicabile. Periodic, vor trebui întreținute, până când, într-un final vor fi asfaltate, dar asta nu se va întâmpla decât după 2016.

Raiu este o suburbie a noului oraș Murgeni. Pitorescul zonei are multe în comun cu numele, dar nu și drumurile comunale, care, însă, sunt pavate cu intenții bune. Cu toate acestea, localnicii spun că în ultimii doi ani, acestea arată mai bine.

Aproximativ 95% din drumurile sătești au devenit cât de cât practicabile, mai ales după ploi. Până în 2012 nu se putea ajunge cu mașina nici pe drumul care duce la biserică, nici pe cel care duce la școala din sat.

„În Raiu, avem în jur de 50 km de drum comunal, aproximativ 250.000 mp. Deși timizi, s-au făcut câțiva pași. Am adus la un stadiu cât de cât practicabil drumurile comunale. Va trebui să le întreținem anual până când vom avea și sumele necesare asflatării lor”, a declarat Ion Buta, primarul orașului Murgeni. Acesta a mai spus că mai sunt chiar în Murgeni trei străzi impracticabile și multe altele în satele arondate.

Pentru că situația nu este tocmai roz, Primăria Murgeni a depus, în februiarie 2013, un proiect, sperând să obțină finanțare europeană pentru „Modernizare drumuri de interes local”. Proiectul va intra în sesiunea 2016-2020.

„Valoarea totală a proiectului este de 11.500.000 lei – 5.000.000 lei pentru 5 km de străzi, pe distanța Lățești – Floreni, și alți 5,4 km în valoare de 6.500.000 lei, pe distanța Schineni – Sărățeni – Raiu. Practic, străzile vor fi făcute de la zero. Se vor face șanțuri dalate, poduri și podețe”, a precizat primarul Ion Buta.

Însă, mai este mult până vor veni banii europeni. Până atunci, spune primarul, va trebui să se descurce cu fonduri proprii, de la bugetul local.

Sătenii s-au obișnuit cu noroiul după ploaie, în care nu puteau intra de multe ori nici tractoarele, dar asta nu înseamnă că s-au resemnat. Își doresc și ei drumuri ca pentru secolul în care trăiesc. Lucrările care s-au făcut în ultimii ani la drumurile sătești le dau speranțe. Cel puțin, nu mai trebuie să-și lase mașinile la drumul principal, și n-o mai pornesc cu cizme de cauciuc prin noroaie. Reușesc să-și ducă mașinile până în fața caselor, și asta e mare lucru pentru ei. (Mihaela NICULESCU)

Drum surpat de alunecările de teren

Precipitațiile căzute în ultimele zile au afectat o porțiune din Drumul Județean Bârlad-Pochidia. În zonă a fost o alunecare de teren, iar drumul s-a surpat pe o porțiune de aproximativ trei metri.

«Pagubele nu au fost atât de mari încât circulația vehiculelor să fie oprită, însă căutăm soluții pentru alocarea de fonduri în vederea reparării drumului. Specialiștii din cadrul Consiliului Județean (CJ) analizează pagubele produse și fac o estimare a costurilor necesare pentru reabilitare», a declarat vicepreședintele CJ Vaslui, Vasile Mihalachi.

Precipitațiile căzute în ultimele săptămâni pe raza județului Vaslui au afectat mai multe drumuri comunale și județene. Potrivit lui Mihalachi, piatra de pe unele tronsoane, în special pe cele situate în pantă, a fost dislocată, circulația desfășurându-se cu dificultate.

«M-am deplasat pe mai multe drumuri din județ, unde am avut informații că ploile abundente au creat probleme. Am identificat toate pagubele produse și s-au făcut deja reparații pe porțiunile afectate. Așteptăm de la edilii din județ raportări privind alte probleme. Din păcate, banii sunt puțini, unele lucrări trebuind făcute pe datorie», a mai spus vicepreședintele CJ Vaslui.

Asfaltări în Vaslui, Murgeni și Bârlad

Șoseaua de la ieșirea din municipiul Vaslui care trece prin zona Rediu până în zona industrială va fi reabilitată anul acesta. Astfel, vor fi turnați cinci kilometri de covor asfaltic, iar celor două poduri de pe traseu li se vor înlocui parapeții cu unii mai rezistenți.

De asemenea, căile de acces în orașul Murgeni vor fi reasfaltate pe o porțiune de un kilometru și jumătate, iar Bârladul va fi reasfaltat pe o porțiune de doi kilometri:din zona Confecții până la ieșirea din oraș, adică pe DN 24 până la intersecția cu strada care duce la Liceul „Mihai Eminescu”.

Cel puțin așa sună anunțul lui Ovidiu Laicu, directorul executiv al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, care a adăugat: „Tot în Bârlad, avem în plan să schimbăm intrarea dinspre Vaslui, unde există un podeț cu două mâini curente, care cam încurcă circulația. Vom executa în curând lucrări la acel podeț, astfel că pe acel drum se va circula pe patru benzi, deci vom elimina îngustarea drumului și circulația pe două benzi. Vom termina reparațiile și modernizările la DN24, care trece și prin Bârlad. Acest oraș rămăsese ca o insulă de drum stricat, reparația fiind făcută pe porțiuni, în funcție de finanțările pe care le-am avut”.

Se repară drumurile spre mănăstiri

Se apropie Sărbătorile Pascale și mii de credincioși se vor îndrepta în Noaptea Învierii către diverse lăcașuri de cult. Consiliul Județean (CJ) Vaslui a cerut SC Lucrări Drumuri și Poduri SA să niveleze toate drumurile spre mănăstiri și să toarne piatră acolo unde este necesar.

“Acordăm o atenție deosebită căilor de acces spre mănăstiri. Au început lucrările de întreținere, în speță cârpeli și plombări. De atât avem bani. Am luat măsuri ca toate drumurile care duc spre mănăstiri să fie accesibile. Se lucrează încă la unele tronsoane, însă până sâmbătă vom rezolva problema peste tot, astfel încât oamenii să poată merge la Înviere și la slujbele de după”, a declarat Vasile Mihalachi, vicepreședinte al CJ Vaslui.

Potrivit acestuia, lăcașurile de cult din județ au fost incluse într-un circuit turistic: “Avem în județ mănăstiri vechi de peste 200 de ani, locuri care ar putea atrage în zonă foarte mulți turiști, dar, din păcate, căile de acces sunt o mare problemă. Proiectul privind turismul ecumenic este pe masa noastră. Nu am renunțat încă la el, dar din cauza proiectelor mari pe care le cofinanțăm în acest an, îl mai amânăm. Oricum, sunt multe de perfectat, având în vedere că traseul ar fi Soroca – Putna”.

Pentru pietruirea drumurilor care duc spre cele 14 mănăstiri din județ, CJ Vaslui are nevoie de aproximativ 50 de milioane de lei, iar pentru asfaltarea acestora și amenajarea de parcări la toate lăcașurile de cult suma necesară este dublă. Nu cu mult timp în urmă, consilierii județeni au aprobat reabilitarea și modernizarea drumului județean Puntișeni – Chițcani – Pârvești – Mănăstirea Pârvești, în lungime de peste 10 kilometri. Investiția este aproape finalizată.

“Drumul era din asfalt, distrus în proporție de 60 la sută. Traficul se desfășura anevoios în acea zonă. Pe timp ploios, drumul devenea impracticabil. După reabilitarea drumului, se asigură continuitatea circulației”, a mai spus Vasile Mihalachi.

În ultimii doi ani, CJ Vaslui a rebilitat drumurile care fac legătura cu mănăstirile din Grivița, Gârceni, Costești-Deleni și Dimitrie Cantemir.

Urgia albă

Vasluiul a dat iernii primele victime, trei oameni murind înghețați. Toate școlile și grădinițele din județ vor fi închise astăzi, după ce codul galben de ninsori și viscol a fost prelungit. Meteorologii anunță că, din fericire, vremea se va ameliora.
Sfârșitul săptămânii trecute a venit sub auspicii proaste pentru vasluieni, județul nostru fiind inclus de metereologi printre cele colorate cu galben de vreme rea, cu ninsori și viscol. Încă de sâmbătă, căderile de zăpadă au cuprins întreg județul, iar vântul puternic a ridicat troiene uriașe.
„Pe drumurile județene se circulă în condiții de iarnă, cu un strat de zăpadă pe carosabil de trei-cinci centimetri. Revin cu rugămintea adresată tuturor conducătorilor să circule prudent, doar dacă este mare nevoie să pornească la drum și să fie dotați cu tot ceea ce trebuie în caz de înzăpezire. Nu în ultimul rând, să se informeze asupra condițiilor de deplasare pe traseul ales, despre condițiile meteo rutiere prognozate pentru zona tranzitată. Până duminică dimineață, s-a acționat pe 12 drumuri județene cu opt utilaje și 45 de metri cubi de material antiderapant, iar pe drumurile naționale, cu 17 utilaje și 50 de tone de sare și nisip”, a menționat prefectul Radu Renga.

Morți în zăpadă
Chiar dacă județul nostru a fost mai norocos decât altele în privința fenomenelor metereologice extreme, a dat, în schimb, primele victime ale iernii geroase.
O femeie de 57 de ani, din Frasinu, comuna Poienești, a fost găsită înghețată, sâmbătă, pe un câmp de lângă sat. Plecase spre casă vineri după-amiază, de la locuința concubinului său dintr-o localitate învecinată. Cadavrul a fost găsit de rude aproape acoperit complet de zăpadă, la doar câteva sute de metri de casa femeii.
A fost al doilea deces înregistrat, după ce, joi, un bărbat de 71 de ani, din comuna Arsura, a fost găsit înghețat.
Ieri dimineață, a fost anunțată a treia victimă: un bărbat de 51 de ani, din satul Ciortolom, comuna Tutova, găsit decedat, în zăpadă, în fața unui magazin. Potrivit polițiștilor, bărbatul mersese, sâmbătă, în vizită la un consătean, iar pe la ora 18 a plecat înspre casă. Din nefericire, după numai 200 de metri, a căzut și acolo a rămas. Abia ieri dimineață a fost zărit de un trecător, care a sunat la Poliție. Trupul neînsuflețit era înghețat bocnă și acoperit de zăpadă.
„Polițiștii care au ajuns la fața locului au examinat cadavrul, însă nu au constatat urme de violență pe corp. Din spusele familiei, acesta era necăsătorit și locuia cu părinții în aceeași gospodărie, însă în imobile separate. Poate de aceea nici nu i-au sesizat lipsa pe parcursul nopții. Bărbatul era cunoscut cu afecțiuni medicale”, a declarat subcomisar Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui.
Trupul bărbatului a fost transportat la morgă, unde urmează să se efectueze necropsia. Este posibil ca omul, care suferea de epilepsie, să fi avut o criză chiar în mijlocul drumului și să nu fi avut tratamentul la el, dar se ia în calcul și varianta conform căreia ar fi alunecat pe gheață și s-ar fi lovit rău. În orice caz, numai în urma necropsiei se va putea stabili cauza morții.

 Au făcut față
Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) Vaslui a reușit să ajungă până în prezent la toate solicitările. Chiar dacă salvările se mișcă încet în trafic, iar timpii de așteptare pentru pacienți au crescut, personalul medical a acordat primul ajutor în toate cazurile. În noaptea de sâmbătă spre duminică, au fost înregistrate 33 de solicitări, dintre care cinci au fost pentru gravide, două pentru copii cu stări febrile, iar un bărbat a fost găsit în comă profundă, după un traumatism cranio-cerebral.
“Am avut parte și de un apel fals, la o presupusă gravidă în comuna Băcești. Vom sesiza poliția pentru luarea măsurilor legale”, ne-a spus Aurora Popa, managerul SAJ Vaslui.
Tot în această perioadă, de cod galben, mai multe persoane fără adăpost din Vaslui și Bârlad au fost transportate de ambulanțieri în centrele puse la dispoziție de cele două primării.
Vasluienii care au circulat cu trenurile au avut și ei de suportat capriciile iernii. Încă de joi, SNCFR Călători a decis să anuleze două perechi de trenuri care circulau în regim de regio pe relația Vaslui – Crasna – Huși și încă una pe relația Iași – Vaslui – Huși, însă din rațiuni strict economice. Au fost înregistrate și multe întârzieri.

Astăzi, elevii nu merg la școală
Toate unitățile de învățământ din județ vor fi închise astăzi. Decizia a fost luată de conducerea Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui, la sugestia Ministerului Educației. În funcție de evoluția vremii, este posibil ca unele școli să rămână închise și marți.
“Conducerea ISJ a decis suspendarea cursurilor pentru școli primare, grădinițe, licee și unitățile de învățământ special. Împreună cu prefectul Radu Renga, vom decide dacă e necesară suspendarea cursurilor școlare și marți”, a declarat Gabriela Plăcintă, inspectorul general al ISJ Vaslui.
Șefii învățământului vasluian au trimis o notă către directori, prin care le cer ca unitățile școlare să fie încălzite și să se asigure un minim de personal pentru ziua de luni.
“E posibil ca unii elevi să nu afle de decizie, astfel că ei trebuie să fie primiți în școli, unde să aibă posibilitatea să se dezmorțească, după care să plece acasă”, a mai spus Gabriela Plăcintă.
Din fericire, veștile metereologilor sunt ceva mai bune. Azi, valorile de temperatură se vor situa între -7 și -9 grade Celsius. Vântul va sufla din direcția nord, cu viteze care nu vor depăși 15 km/h. Cerul va fi acoperit. Sunt condiții de ninsori slabe. Temperaturile vor cunoaște o ușoară creștere în zilele următoare.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: