Home / Tag Archives: drumuri

Tag Archives: drumuri

Camioanele de mare tonaj ale firmelor de construcții fac praf drumurile din județ. Ce măsuri ia CJ Vaslui??

de Dănuț CIOBANU

Camioanele de mare tonaj distrug în fiecare zi rețeaua de drumuri din județul Vaslui. În timp ce multe drumuri comunale sunt asfaltate, drumurile județene sunt avariate de camioanele de mare tonaj. Pentru a limita degradarea infrastructurii rutiere, Consiliul Județean Vaslui lucrează la un set de măsuri pentru introducerea unor restricții de tonaj. Măsurile vor fi prevăzute în contractele de lucrări, iar constructorii care avariază covoarele asfaltice vor fi obligați să achite despăgubiri.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va interzice transportul pe drumurile județene a camioanelor de mare tonaj. În ultimele luni, implementarea de către UAT-uri a proiectelor finanțate prin PNDL II a dus la deteriorare puternică a infrastructurii rutiere.

Președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, a precizat că specialiștii din cadrul Direcției Tehnice lucrează la identificarea unui mecanism pentru a limita transportul camioanelor de mare tonaj pe drumurile județene.

“Avem în județ foarte multe proiecte de investiții în comune. Circulând pe drumurile din județ, am observat că pe de o parte se rezolvă problema infrastructurii, iar pe de altă parte se complică. Aceste investiții implică transportul de camioane de mare capacitate, iar covorul asfaltic de pe drumurile județene nu este adaptat caracteristicilor de astăzi ale transportatorilor. Trebuie să introducem restricții de tonaj pentru respectivele drumuri. Faci drumuri comunale, dar le strici pe cele județene.”, a spus Dumitru Buzatu.

Limitarea transportului cu camioanele de mare tonaj va fi prevăzută în contractele de execuție a lucrărilor, astfel încât toate daunele aduse drumurilor județene să fie acoperite financiar de către executanți.

“În prezent, constructorii strică drumurile, tot ei le fac, dar le plătim noi. De aceea, trebuie stabilit tonajul maxim pentru fiecare drum, înainte semnării contractelor de lucrări. În acest fel, vom primi despăgubiri pentru rețelele de drumuri distruse. Lucrăm la aceste măsuri și vrem să le adoptăm cât mai rapid. Covoarele asfaltice turnate în urmă cu câțiva ani nu rezistă la transportul de mare tonaj care se face astăzi.”, a mai spus Dumitru Buzatu.

Investiții în drumurile județene

CJ Vaslui derulează 13 proiecte pe PNDL II, care vizează reabilitarea infrastructurii rutiere. Au fost recepționate două proiecte pe infrastructură: DJ 244 M Roșiești – Idrici cu o lungime de 2,5 kilometri și DJ 244 L Bunești Averești cu o lungime de 2,5 kilometri. De asemenea, s-a recepționat proiectul privind reabilitarea podului de la Sărățeni.

La această dată, se lucrează la modernizarea drumului DJ 243 C – Voinești, care este finalizat în proporție de 70% și DJ 245 E – Costești, care este finalizat în proporție de 65%. De asemenea, se lucrează și pe două tronsoane din cele trei de pe DJ 244 H Dodești – Viișoara.

Din data de 1 august 2019, s-a emis ordinul de începere a lucrului și pe DJ 248 A – Todirești, cu o lungime de 10 kilometri.

Alte două proiecte sunt în procedurile de avizare, urmând ca și pe aceste trasee constructorul să demareze lucrările. Este vorba despre DJ 159 – Pungești – Gîrceni și DJ 246 Codăești – Tăcuta.

E în proiectare și DJ 243 B de pe raza comunei Ciocani, iar după obținerea avizelor se va emite ordinul de începere a lucrului.

Tot în procedurile de avizare sunt și proiectele care prevăd modernizarea DJ 244 K – Tanacu-Tătărăni, DJ 245 C Băcani-Bogdănița și DJ 246 – Ferești, unde se reabilitează 4,5 kilometri.

121 km drumuri de pământ

Județul Vaslui are în continuare sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ.

Conform datelor CJ Vaslui, la nivelul județului sunt înregistrate 51 de drumuri județene, cu o lungime totală de 940 de kilometri: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

Sute de kilometri de drumuri din piatră și pământ din județ, impracticabile pentru circulație

Topirea zăpezii a făcut impracticabile numeroase segmente de drumuri județene din județul Vaslui. Practic, pe drumurile din piatră și pământ gropi imense sunt pline cu apă, iar circulația s-a transformat într-un calvar pentru conducătorii auto. În unele comune s-a ajuns în situația în care din cauza gropilor firma de transport să nu mai facă cursele până la capăt de linie. Județul Vaslui mai are la această dată 121 kilometri de drumuri județene din pământ și 342 kilometri de drumuri pietruite.

Ioan Dorobanțu, primarul comunei Bogdănești, a spus că din cauza drumului prost transportatorul din zonă nu își face cursele până la capăt de linie, iar oamenii sunt foarte nemulțumiți. Din momentul în care se termină asfaltul pentru cetățeni e un calvar, pentru că transportatorul nu-și face cursa până la capăt. Am făcut o sesizare la Consiliul Județean (CJ) Vaslui și au venit inspectori de acolo, care au luat măsuri. Oamenii sunt văduviți și avem memorii trimise la CJ. Tot satul a semnat cererea, să vină și la ei transportul să se poată duce la spital, la Bârlad. Transportatorul merge după bunul plac. Dacă este drumul bun se duce până la capăt de linie conform contractului, când nu este, nu se duce. Dar noi, în fiecare zi, fie pe ploaie fie pe ninsoare, mergem să ducem copiii, această este realitatea”, a spus Ioan Dorobanțu.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că după aprobarea bugetului vor fi prevăzute sume pentru repararea drumurilor pe care se circulă în condiții proaste: “Vom interveni pe toate aceste drumuri pentru a le reda circulației în condiții normale. Însă pe drumurile care sunt prinse pe PNDL 2 și urmează să fie modernizate nu putem interveni, pentru că ar fi dublă finanțare. În momentul când timpul va permite, firmele de construcții care au câștigat licitațiile pentru asfaltarea drumurilor trebuie să execute aceste lucrări”.

Sute de kilometri din piatră și pământ

Județul Vaslui continuă să aibă sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ. În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri. Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832), Nord-Vest (1.738), Centru (1.558) și Vest (1.397). Cele mai puține drumuri de pământ sunt în Sud-Vestul Olteniei (825) și în Sudul Munteniei (878). Regiunea Bucuresti – Ilfov are doar 17 kilometri de drumuri de pământ.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că asfaltarea tuturor drumurilor județene este una din prioritățile instituției pe care o conduce: “Obiectivul nostru este să asfaltăm toți cei 940 de kilometri de drumuri județene. Atunci putem spune că noi, CJ Vaslui, am făcut o treabă bună”.

Circulație îngreunată în județul Vaslui, din cauza ninsorii abundente. Trafic închis pe DE 581, tronsonul Huși – Albița și pe șase artere din județ

Autoritățile județene au decis în urmă cu scurt timp restricționarea accesului tuturor categoriilor de autovehicule pe DE 581, tronsonul Huși – Albița. Potrivit reprezentanților Instituției Prefectului Vaslui, inițial s-a luat măsura opririi temporare a mașinilor de mare tonaj prin Punctul de Trecere a Frontierei Albița, dar măsura a fost extinsă pentru toate categoriile de mașini, în vederea evitării unor blocaje.

Circulația se desfășoară în această dimineață cu dificultate pe mai multe drumuri județene, motiv pentru care conducerea Consiliului Județean Vaslui a decis închiderea traficului pe șase tronsoane.

„Am închis mai multe drumuri județene deoarece sunt probleme din cauza ninsorii abundente și a viscolului puternic. Avem rugămintea la cetățeni să nu pornească la drum decât dacă este absolut necesar, pentru a nu îngreuna activitatea drumarilor”, a declarat Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Drumurile județene închise temporar circulației sunt: DJ 284 Arsura – Ghermănești, DJ 247 Codăești – Emil Racoviță, DJ 244C Pădureni – Urlați, DJ 244K Muntenii de Sus – Tanacu, DJ 245 A Lipovăț – Bogdana și 248A Rafaila – Sofroneș.

Ciprian Trifan a precizat că, din cauza viscolului, pe anumite tronsoane nu se poate interveni cu utilaje, drumarii urmând să acționeze atunci când condițiile meteorologice vor permite.

Circulația pe drumurile naționale și drumul european din județ se desfășoară în condiții de iarnă.

Ninge viscolit în tot județul, iar vizibilitatea este redusă sub 100 de metri. Se circulă în condiții de iarnă pe toate drumurile naționale. La solicitarea autorităților din județul Bacău, s-a luat decizia restricționării accesului mașinilor care depășesc 3,5 tone pe DN 2F, iar o restricție similară a fost instituită și pe DN 24A, spre județul Iași. Tot pe DN 24A, între localitățile Otetoaia și Lunca Veche, este un blocaj. Au fost luate măsuri de informare a șoferilor care se deplasează către Berezeni. Se lucrează la deblocarea traficului.

Conform unei informări transmise de Administrația Națională de Meteorologie, începând de joi după-amiază, până astăzi la prânz, județul Vaslui este sub avertizare Cod Galben de vreme rea, fiind înregistrate ninsori care vor forma un strat consistent de zăpadă, intensificări temporare ale vântului, precipitații mixte și polei. (G.P)

Investiții în infrastructura rutieră, trecute pe finanțare europeană

La sfârșitul acestei săptămâni, Consiliul Județean (CJ) Vaslui va fi convocat în ședință extraordinară pentru modificarea și completarea unor hotărâri privind aprobarea indicatorilor tehnico- economici a două obiective de investiții. Este vorba despre proiectul “Reabilitare și modernizare DJ 244I: Murgeni (DN 24 A), Sărățeni – Mălușteni – DC 67” și proiectul “Reabilitare și modernizare DJ 245 E: DN 24 Bulboaca – Zizinca, Deleni – Moreni – DJ 245 L Costești”.

Proiectele au fost depuse în cursul acestui an la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord Est, în cadrul apelului lansat pe Programul Operațional Regional 2014 – 2020. Apelul vizează creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane prin modernizarea drumurilor județene. Apelul se adresează proiectelor de infrastructură rutieră de transport, începute din alte surse de finanțare și care nu sunt finalizate la data depunerii cererii pentru finanțare.

“Noi am depus primul proiect în parteneriat cu orașul Murgeni și comuna Mălușteni și al doilea proiect în parteneriat cu comuna Deleni. Ambele proiecte au fost depuse la ADR Nord Est în cursul lunii septembrie 2018. Proiectele sunt acum în evaluare și ni se mai solicită o serie de clarificări și completări în ceea ce privește indicatorii tehnico-economici ai proiectelor. Noi am investit în aceste lucrări sume de bani de la bugetul local. Dacă cele două proiecte pe infrastructură vor fi aprobate și se va obține finanțare europeană, se vor rambursa niște fonduri care vor putea fi orientate spre alte investiții. Sumele investite de noi sunt de circa 100 miliarde de lei vechi, bani care vor putea fi rambursați bugetului local”, a explicat Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui. (Dănuț CIOBANU)

Peste 250 de proiecte, în valoare de 800 de milioane de lei, finanțate la nivelul județului Vaslui prin PNDL 2

Peste 250 de proiecte, în valoare de 880 de milioane de lei, vor fi finanțate în următorii trei ani în Vaslui, prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 2, fiind cea mai mare infuzie de capital făcută de stat în județ în epoca postcomunistă. Majoritatea banilor vor merge către modernizarea de drumuri comunale și județene, doar cinci din cele 86 de unități administrative nefiind cuprinse în acest program.

Aproximativ 190 de milioane de euro vor intra, în următorii trei ani, în infrastructura de drumuri, școli, dispensare, alimentări cu apă și iluminatul public din județul Vaslui, prin intermediul Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 2. Astfel, nu mai puțin de 252 de proiecte vor fi finanțate de la bugetul de stat, patru proiecte din cele aprobate în toamnă fiind retrase din motive financiare. Practic, doar patru din cele 86 de unități administrativ teritoriale din județ nu vor avea investiții în comune prin acest program, la care se mai adaugă și municipiul Vaslui, care nu putea fi finanțat prin PNDL.

Pentru 90% din proiecte, s-au semnat deja contractele de finanțare, multe încă de la sfârșitul anului trecut. Pentru unele din ele, s-au dat ordine de începere a lucrărilor, iar pentru altele urmează a fi organizate licitațiile. Dacă lucrurile merg în mod normal, în câteva luni toate lucrările ar trebui să fie demarate”, ne-a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, Ciprian Trifan.

Majoritatea banilor, respectiv 60% din sumă, va merge către infrastructura de drumuri județene și comunale. Însă, investiții importante se vor face și în unități de învățământ, dispensare, rețele de apă și canalizare și de iluminat public. (Ionuț PREDA)

Avertisment pentru vasluienii care circulă în sudul țării. Cod galben de ninsori abundente și viscol

Vasluienii care doresc să călătorească cu mașina spre sudul țării trebuie să se informeze din timp cu privire la condițiile meteo și la starea carosabilului și să nu plece la drum decât în caz de strictă necesitate, cu echiparea corespunzătoare a autovehiculelor și adaptarea vitezei la condițiile de trafic.

Dacă la sfârșit de săptămână drumarii au avut de lucru cu ninsorile din zona de munte a Moldovei, conform avertizărilor meteorologice, de astăzi dimineață frontul atmosferic se mută spre sudul regiunii, unde se așteaptă intensificări ale vântului și ninsori viscolite.

Începând de aseară au avut loc ninsori însemnate cantitativ în Muntenia și pe Valea Prahovei, iar de la primele ore ale dimineții de astăzi, până la ora 22:00, sunt prognozate intensificări susținute ale vântului și ninsori viscolite pentru județele Galați, Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomița, Călărași, Constanța, Tulcea.

Recomandarea noastră pentru șoferii care călătoresc spre sudul Moldovei, dar și spre Capitală sau spre Constanța, este de a circula cu prudență și de a se informa cu privire la starea drumurilor. În ceea ce ne privește, DRDP Iași este pregătită să intervină cu utilaje și material antiderapant în zonele vizate, având totodată posibilitatea ca, în caz de necesitate, să dislocăm resurse din județele neafectate de avertizarea meteorologică”, a declarat Ovidiu-Mugurel Laicu, director general regional al DRDP Iași.

Starea drumurilor naționale din regiunea Moldovei este bună, cu unele sectoare de zăpadă frământată pe raza Secției de Drumuri Naționale (SDN) Câmpulung Moldovenesc, în rest, carosabilul fiind umed, cu porțiuni uscate. (G.P)

Un drum blocat, pe alte zece circulația se desfășoară cu dificultate și 33 de localități fără curent electric

Județul Vaslui se află sub cod portocaliu de ninsori local însemnate cantitativ și vânt puternic. În toate primăriile din județ s-au instituit servicii de permanență, pentru gestionarea problemelor care ar putea apărea în urma căderilor abundente de zăpadă. Un drum este blocat, în zona localității vasluiene Cârlig, iar circulația pe alte zece drumuri județene este îngreunată din cauza căderilor de zăpadă. În 33 de localități ale județului a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică. Mai multe mașini sunt blocate pe DJ 244D, în zonă aflându-se prefectul județului, Isabel Bogdan, care coordonează acțiunea de deszăpezire.

“A fost deja solicitat un utilaj de la Secția Drumuri Naționale Bârlad, care urmează să ajungă în zona afectată. Utilajele acționează în prezent pe mai multe drumuri județene. În zona Bârlad se lucrează pe DJ 243 Pogana, DJ 243B Ciocani, DJ 244H Urdești, DJ 244B Blăgești – Huși, DJ 244I Mălușteni și DJ 244 Șuletea – Stoișești. În zona Huși sunt probleme pe DJ 244B Dimitrie Cantemir – Hoceni și pe DJ 244C Pădureni – Urlați, iar în zona Vaslui se acționează pe DJ244A Gara Roșiești – Vutcani și DJ 245A Lipovăț – Suceveni”, a declarat Cristian Lapa, purtătorul de cuvânt al Institutiei Prefectului Vaslui.

Domnule Buzatu, ai auzit vreodată de Mînzați? E satul în care, atunci când plouă, oamenii bolnavi sunt cărați în spate până la ambulanță

de Răzvan CĂLIN

Locuitorii din Mînzați sunt în pragul disperării din cauza stării precare a drumurilor. La fiecare ploaie mai puternică, ulițele satului sunt acoperite de un strat gros de noroi prin care nici o mașină nu poate înainta. Din această cauză, ambulanța și pompierii nu pot merge decât până la marginea localității atunci când plouă.

Cei peste 500 de locuitori ai satului Mînzați, comuna Ibănești, au ajuns în pragul disperării din cauza noroaielor care au înghițit toate ulițele și arterele din localitate. Din păcate, realitatea este că Mînzați, la fel ca multe alte localități din mediul rural vasluian, suferă de aceeași ”boală”: o infrastructură extrem de precară (aproape inexistentă am spune), cu drumuri și ulițe la fel ca acum sute de ani. Adică niște cărări de pământ bătăturit, care numai pe timp de vară mai pot fi folosite în condiții decente, căci în restul anului fie sunt acoperite de zăpadă, fie sunt ascunse sub un strat adânc de nămol. În ultimii 27 de ani nici autoritățile locale și nici cele județene nu s-au sinchisit să miște vreun deget pentru a remedia situația. Doar din patru în patru ani ani, în campaniile electorale, când candidații umblă cu limba scoasă după voturi, apar ca prin magie trei – patru camioane cu pietriș care e aruncat pe drumul principal din sat.

manzati - noroi28Exasperați de această situație, un grup de localnici din Mînzați au trimis un memoriu către Consiliul Județean (CJ) Vaslui, dar și redacției ziarului Est News, în care își spun păsul: ”Suntem  plătitori de taxe la fel ca și locuitorii celorlalte comune din județ. Dar trăim într-o altă lume din cauza celor caremanzati - noroi4 ne conduc. Am putea foarte ușor să fim declarați localitate calamitată pe perioada a circa șapte – opt luni în fiecare an din cauza drumurilor foarte proaste. De când se strică vremea, de prin septembrie și până în aprilie, nu se poate intra în sat din din cauza drumurilor foarte proaste. Nici o mașină nu poate intra în sat din cauza noroaielor. La noi, cu foarte mare greutate ajung mașinile de la Ambulanță sau pompierii. Dar numai până în marginea satului pot merge mașinile, mai departe nu pentru că e noroiul așa de adânc încât patinează roțile și nu mai pot înainta un metru. Riscă să rămână blocate în mocirlă. Doamne ferește să ia foc vreo casă în Mînzați. Stăm și ne uităm la ea cum arde! Nici mașina cu butelii nu poate intra în sat, nici cea care aprovizionează cu pâine magazinele din sat. Să vedeți cum stau în frig și ploaie oamenii din sat, mulți dintre ei bătrâni și bolnavi, așteptând mașina cu pâine la marginea satului. De multe ori când a fost cerută o ambulanță, bolnavul a fost cărat în spate câte 2-3 kilometri până la locul unde era mașina. Domnii profesori care predau la școala din satul nostru coboară din microbuz la marginea localității și de acolo își iau cizmele de cauciuc în picioare. Nu mai spunem de părinții care își cară copiii în spinare până la școală. Domnilor conducători ai județului, este strigător la cer! Ne vin copiii vara în concediu de prin Italia, Spania, Germania și își lasă mașinile în Bârlad din cauza drumurilor foarte proaste din Mînzați și din întreaga noastră comună”.

”Din patru în patru ani ne umilesc aducând trei – patru mașini cu pietriș”!

manzati - noroi65Nervii oamenilor din Mînzați sunt întinși la maximum pentru că anii trec și problemele lor nu sun gabor_gheorghesoluționate. Ei ne-au povestit că ori de câte ori s-au adresat edililor comunei, aceștia le-au oferit clasicele scuze: că nu au fonduri pentru repararea drumurilor, că bugetul local este mult prea mic, că cei de la CJ Vaslui nu finanțează cum trebuie comuna etc. Este o placă pe care mulți primari din județ o folosesc într-o încercare disperată de a-și ascunde neputința în a rezolva problemele comunității sau nepăsarea, mai bine zis.

”Nu le cerem să ne facă case, nu le cerem să ne dea de mâncare, ci doar să se facă și la noi măcar un drum asfaltat. Măcar unul care să treacă prin centrul satului ca să poată intra mașina de salvare. Să nu mai moară oameni cu zile, cărându-i în spate până la salvare! Oare cerem prea mult? Din patru în patru ani ne umilesc aducând câte trei – patru mașini cu pietriș care este împrăștiat prin centrul comunei ca îngrășămintele pe câmp. Oricum nu folosește la nimic pentru că la prima ploaie tot manzati - noroi59pietrișul acela intră în pământ. Îi invităm pe cei din conducerea CJ Vaslui să facă un efort și să vină la noi în Mînzați să vadă cum trăiesc cetățenii în noroi până la genunchi”, ne-a declarat Gheorghe Gabor, unul dintre localnicii din Mînzați care a semnat și el respectivul memoriu.

Pe site-ul ziarului nostru – www.estnews.ro – poate fi vizionată o galerie foto cu imagini extrem de grăitoare surprinse în urmă cu doar circa o săptămână, când în zonă a plouat. Am reușit să surprindem exact momentul când mai multe mașini, printre care cea a Postului de Poliție Ibănești, ba chiar și dubița care aprovizionează cu pâine satul, au staționat la intrarea în sat, șoferii neriscând să meargă mai departe. Exact cu ne-au povestit și oamenii, dubița care transportă pâine s-a oprit la marginea satului unde a transferat lăzile cu marfă în căruța unui localnic. Clasicul atelaj tras de cai a rămas singurul mijloc de transport care se mai poate aventura prin smârcurile din Mînzați.

Cinism marca CJ Vaslui: ”Noi reparăm doar drumuri județene, iar voi n-aveți decât drumuri comunale”!

Dumitru Buzatu

Dumitru Buzatu

În urmă cu câteva zile, CJ Vaslui a răspuns memoriului înaintat de localnicii din Mînzați. Într-o notă cinică înfiorătoare: ”Comuna Ibănești nu are în componența ei drumuri județene. Drumurile care se regăsesc pe zona comunei Ibănești sunt drumuri comunale și sătești care sunt în administrarea directă a CL și Primăria Ibănești. Fapt pentru care se recomandă ca Primăria Ibănești să acceseze diverse programe de infrastructură și să aibă o strânsă colaborare cu CJ Vaslui în posibilitatea de absorbție pe viitor de fonduri necesare de la județ în dezvoltarea și modernizarea rețelelor de drumuri comunale și sătești”.

Printre altele, în același document semnat de președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, se mai spune că s-au alocat circa 1,5 milioane lei pentru amenajarea de poduri și podețe în satul Mînzați și alte 4,1 milioane lei pentru modernizarea unui segment din Drumul Comunal nr. 84, între localitatea Suseni (comuna Băcani) și satul Mînzați.

Primarul Pletea vorbește mult, spune puțin și nu face nimic

pletea-benoneLa rândul său, Benone Pletea, primarul comunei Ibănești, și-a recunoscut incompetența, ambalată în vorbe goale și promisiuni de doi lei: ”Noi încercăm să facem cât mai mult pentru această comunitate, pentru întreaga comună de altfel. Dar, după cum se știe, bugetul pe care îl avem la dispoziție este extrem de sărăcăcios. Volumul taxelor și impozitelor locale pe  care le strângem de la populație este mic. Chiar în momentul de față am demarat lucrări de reparare și reabilitare a drumului de la Mînzați. Suntem în plină activitate și sperăm să rezolvăm așa cum putem și această problemă”.

De altfel, oamenii ne-au spus că, într-adevăr, în ultimele două au văzut primele semne ale agitației caracteristică perioadei electorale, în sat fiind aduse și descărcate câteva mașini cu pietriș. E un deja-vu, o imagine pe care s-au obișnuit să o vadă la fiecare patru ani, atunci când se apropie alegerile locale. Localnicii din Mînzați sunt convinși că tot pietrișul va dispărea luat de ape sau îngropat sub noroi la prima ploaie mai acătării. Iar ei vor fi nevoiți în continuare să înoate zilnic prin mocirlă.

 

Drumarii au de furcă cu zăpada – A venit, în sfârșit, iarna!

de Marian MOCANU

Cu toate că de ieri dimineață, a nins încontinuu, pe drumurile din județul Vaslui se circulă normal, în condiții de iarnă. Până la ora închiderii ediției nu au fost semnalate drumuri județene sau naționale înzăpezite, iar utilajele companiilor care au drept sarcină deszăpezirea acestor artere sunt la datorie. Traficul spre Vama Albița se desfășoară normal, așteptându-se ca azi, în cea de-a doua zi de Crăciun pe stil vechi, să fie aglomerație pe sensurile de ieșire din țară. În municipiul Vaslui, operatorul de salubritate SC Goscom SA a acționat întreaga zi cu toate utilajele și forța de muncă din dotare pentru a curăța străzile și trotuarele.

Ieri, județul Vaslui și alte 13 județe din Moldova și estul țării au fost sub atenționare meteo de cod galben de ninsori și intensificări ale vântului. Pe alocuri s-a format un strat de zăpadă de maximum 10 – 15 cm, fapt care a îngreunat circulația pe drumurile publice. Încă de la primele ore, drumarii și-au făcut datoria, astfel că potrivit informării primite de la Instituția prefectului Județului Vaslui nu au fost drumuri blocate, circulația efectuându-se în condiții de iarnă. Eforturile drumarilor au fost concentrate în special în zonele cunoscute cu probleme, în care, în fiecare an, datorită viscolului, s-au format suluri de zăpadă care au blocat circulația.

„Căderile de zăpadă nu au fost atât de importante încât să creeze probleme deosebite și nu s-a format nici polei. Au fost luate măsuri și sperăm că nu vor fi probleme în ceea ce privește traficul în județ”, a declarat Andrei Puică, prefectul județului.

Utilajele SC Drumuri și Poduri au intervenit pe drumurile din Costești, Bogdana Lipovăț, Tanacu, la Viișoara, Găgești, Pogana și Tătărăni, zone în care precipitațiile au fost mai abundente. S-a acționat cu material antiderapant pe mai multe drumuri, în special pe zonele în pantă, pentru descongestionarea traficului. În ceea ce privește traficul la ieșirea din țară, la Vama Albița, a fost o zi calmă, cu atât mai mult cu cât pentru moldoveni a fost prima zi de Crăciun pe rit vechi. Astăzi se așteaptă ca numărul celor ce tranzitează acest Punct de Trecere a Frontierei să crească, dat fiind faptul că mulți dintre cei care au petrecut sărbătorile în România se întorc acasă.

În ceea ce privește traficul în municipiul Vaslui, societatea de salubritate SC Goscom SA, care are în sarcină deszăpezire, a acționat cu toate utilajele și forța de muncă din dotare încă de la primele ore ale dimineții. „În afara celor trei sărărițe și a cisternei cu clorură de calciu care, întreaga zi, au împrăștiat material antiderapant pe străzile din oraș, am intervenit cu opt lame pentru îndepărtarea zăpezii. În plus, tot personalul, circa 90 de oameni, de la spații verzi, întreținere, salubritate sau alte compartimente, a acționat pentru deblocarea căilor pietonale și a intersecțiilor din municipiu. Între orele 11 și 14 activitatea a fost ceva mai greoaie, datorită traficului intens. În continuare, în afara utilajelor, care, până la oprirea ninsorii vor acționa non-stop pentru a evita blocarea traficului, vom acționa cu forța de muncă umană în special în intersecții și stațiile de autobuz, dar și în zonele pietonale aglomerate. Cu această ocazie, vreau să fac un apel la agenții economici și la populație pentru a-și curăța trotuarele în fața sediului societăților, a blocurilor sau caselor, lucru dealtfel obligatoriu conform actelor normative în vigoare”, ne-a declarat ing. Cătălin Bârleanu, directorul SC Goscom SA Vaslui.

Nu or fi tot minciuni? – Ministerul Finantelor promite judetului Vaslui bani multi pentru reabilitarea drumurilor

de Marian Mocanu

Sunt sperante ca bugetul de anul viitor al Consiliului Județean Vaslui sa fie mai mare cu 40 milioane lei față de acest an, conform estimarii Ministerului Finantelor Publice. În estimare sunt menținute toate investițiile și programele aflate în derulare, dar și unele noi. Dacă acest proiect va fi materializat, ar trebui ca majoritatea drumurilor județene să fie reparate, fiind prevăzute 83 milioane lei, de aproape 15 ori mai mult decât în acest an.

Creșterea economică de 3,4% anunțată pentru anul 2016, va aduce mai mulți bani în județul Vaslui. Cel putin, acestea sunt semnalele primite de autoritatile judene din partea reprezentantilor Ministerului Finantelor Publice. Potrivit unei scrisori a ministerului, Consiliul Județean (CJ) Vaslui va avea anul viitor un buget de 336,39 milioane lei, cu 39 milioane lei mai mare ca în acest an.

Numai din sume defalcate din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate se vor primi aproape 100 milioane lei, la care se adaugă alte 80 milioane lei pentru drumuri. Dacă pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județului creșterea este de peste 28 milioane lei, pentru drumuri, creșterea este una explozivă, așa cum se exprima Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

Cu cele 83 milioane lei, sumă de aproape 15 ori mai mare decât în acest an, ar trebui să se reabiliteze o bună parte din drumurile județene. Să vedem atunci ce scuze vor mai fi invocate pentru gropile din asfalt!
Din restul bugetului, conform estimării, suma de 94,67 milioane lei este alocată pentru instituțiile, acțiunile și activitățile ce se finanțează de la bugetul local, pentru ca acestea să-și desfășoare activitățile în mod optim.

“Se va continua programul <Cornul și laptele>, dar și finanțarea substanțială a Spitalului Județean de Urgență, a Direcției Generale pentru Protecția Copilului și Asistență Socială, a celor două centre medico sociale de la Băcești și Codăești, dar și finanțarea festivalurilor <Constantin Tănase> și <Hora din străbuni>. Pentru toate instituțiile și serviciile publice care sunt sub autoritatea Consiliului Județean au fost prevăzute fonduri, astfel încât acestea să-și desfășoare activitatea în condiții optime din punct de vedere financiar”, a declarat președintele Dumitru Buzatu, la prezentarea proiectului de buget pentru anul 2016 făcută în fața consilierilor județeni.

Alte importante sume de bani, inclusiv din credite interne sau externe, vor fi dirijate către cele două mega proiecte aflate în derulare, respectiv „Sistemul integrat de management a deșeurilor din județul Vaslui” și „Reabilitarea sistemului de apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești”. Rămâne de văzut dacă cele două proiecte, mult întârziate din cauza documentațiilor, vor ajunge totuși la o finalitate!

CJ Vaslui a împărțit banii pentru drumuri

de Marian MOCANU

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a împărțit banii primiți în urmă cu o săptămână de la guvern, fonduri destinate reabilitării drumurilor comunale și județene. După ce și-au păstrat „partea leului”, respectiv 6,382 milioane lei din cele 8,532 milioane lei primite, șefii CJ au acordat și comunelor câte 25.000 lei, cu o singură excepție, Bunești Averești primind 100.000 lei. Cu banii primiți, primăriile își pot cumpăra două-trei mașini cu piatră pe care să o împrăștie măcar în centrul comunei. Restul satelor trebuie să mai aștepte, pentru că prin bugetele locale cam fluieră vântul.

În cadrul ședinței de Consiliu Județean de joi, 27 august, consilierii au aprobat repartiția banilor primiți de la guvern cu destinație pentru reparația drumurilor comunale și județene. Pentru a nu-și ridica în cap primarii cu mai puțin de un an înaintea alegerilor locale, conducerea CJ a decis să dea aceeași sumă, câte 25.000 lei, fiecărei comune, cu excepția comunei Bunești Averești, poate cea mai năpăstuită din județ, care a primit 100.000 lei.

Sumele sunt total insuficiente pentru nevoile primăriilor în ceea ce privește reparațiile care ar trebui făcute la drumurile comunale, cu atât mai mult cu cât iarna este aproape. Practic, cu acești bani pot fi achiziționate câteva mașini de piatră, cantitate cu care abia se poate pietrui cât de cât o uliță sătească. Alte două orașe, Negrești și Murgeni, au primit sume egale cu cele alocate comunelor, tot câte 25.000 lei.

În rest, din cei 8,532 milioane lei primiți de la guvern în acest scop săptămâna trecută, CJ Vaslui și-a păstrat trei sferturi din sumă, bani cu care ar vrea să finalizeze unele drumuri județene unde lucrările sunt începute, dar să și păstreze niște bani lucrările de deszăpezire ce ar putea fi necesare la sfârșitul acestui an. În subordinea CJ Vaslui se află nu mai puțin de 938 km de drumuri județene, mare parte asfaltate, doar 293 km de drumuri fiind pietruite și late 175 km din pământ.

Tot în cadrul aceleiași ședințe de CJ, din fonduri proprii, s-a aprobat alocarea sumei de 6,9 milioane lei pentru reabilitarea drumului județean DJ 284 dintre Epureni și Ghermănești, pe o lungime de 21,3 km. În cazul a alte cinci drumuri, acestea se vor asfalta, pe diverse porțiuni, în următorii doi ani, pe o lungime totală de aproape 21 km. Este vorba deDJ 243C: DJ 243 (Marașesti) – Voinești, pe o lungime de 5,102 kmDJ 244L: DJ 244D (Tăbălăești) – Averești, – 2,500 km, DJ 244I: Murgeni, din DN 24A – Sărățeni – Mălușteni – DC 67, (4,500 km), DJ 244M: DN 24 (Crasna) – Albești – Idrici de Sus – DJ 244A (Idrici de Sus), pe o porțiune de 3,500 km, și două porțiuni de drum de pe DJ 245E, între Bulboaca – Zizinca, Deleni, Moreni până la intersecția cu DJ245L (Costești), urmând a fi asfaltată o lungime totală de 5,2 km.

Aceste lucrări, pe lângă asfaltare, și nu peticirea, ca până acum a acestor drumuri, presupun execuția de rigole betonate și carosabile (acoperite cu dale), podețe, amenajarea intersecțiilor cu drumurile comunale și execuția semnalizării rutiere.

Practic, în cadrul ședinței de joi a CJ Vaslui, cele mai multe fonduri au fost acordate pentru reparații de drumuri județene, alte obiective primind relativ puțini bani pentru unele reparații de strictă necesitate. Excepție, ca de obicei, face domeniul social, Centrul de Asistență Medico Socială Codăești primind nu mai puțin de 435.483 lei. Doar patru comune, aflate în situații de extremă dificultate, au primit, prin rectificarea de buget a Consiliului Județean, ceva bani. este vorba de comuna Oșești, care a primit suma de 100.000 lei pentru finalizarea școlii din satul Pădureni, de comuna Bălteni, care a primit 50.000 lei pentru decolmarâtarea și dotarea cu pompe a două puțuri de apă, în vederea asigurării necesarului de apă în condiții de secetă, și de comuna Tutova, care aprimit 60.000 lei, bani necesari funcționării până la sfârșitul anului, a căminului de bătrâni din localitate.

În plus, comuna Vulturești a primit suma de 140.000 lei destinați reparației acoperișului școlii. Acest acoperiș fusese grav avariat de o furtună la jumătatea lunii iunie, și de atunci, primăria a făcut nenumărate diligențe la toți factorii responsabili pentru a i se acorda fonduri pentru reparații. În sfârșit, s-a alocat suma necesară, însă destul de târziu, ținând cont de faptul că noul an școlar începe peste doar două săptămâni!

Drumurile noastre toate, se vor repara vreodată?

de Marian MOCANU

Deși la prima vedere suma de opt milioane și jumătate de lei alocată de guvern județului Vaslui pentru reabilitarea drumurilor județene și comunale pare una importantă, în fapt, acești bani abia ajung pentru asfaltarea a patru kilometri și jumătate de drum. În aceste condiții, fără o finanțare susținută, este greu de crezut că se va reuși vreodată repararea tuturor drumurilor din județ, unele dintre ele fiind într-o stare jalnică. Noroc cu fondurile locale, Consiliul Județean alocând în cursul acestui an mai bine de zece milioane lei, la care se mai aduagă alte circa 25 milioane, primite prin OG28, bani destinați finalizării proiectelor începute în anii 2007 – 2010.

În cadrul ședinței de Consiliu Județean Vaslui de ieri, 27 august, consilierii au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea a șase drumuri județene, în lungime totală de aproape 21 km. Este vorba de DJ 243C: DJ 243 (Marașesti) – Voinești, pe o lungime de 5,102 km, DJ 244L: DJ 244D (Tăbălăești) – Averești, – 2,500 km, DJ 244I: Murgeni, din DN 24A – Sărățeni – Mălușteni – DC 67, (4,500 km), DJ 244M: DN 24 (Crasna) – Albești – Idrici de Sus – DJ 244A (Idrici de Sus), pe o porțiune de 3,500 km, și două porțiuni de drum de pe DJ 245E, între Bulboaca – Zizinca, Deleni, Moreni până la intersecția cu DJ245L (Costești), urmând a fi asfaltată o lungime totală de 5,2 km. Aceste lucrări, pe lângă asfaltare, și nu peticirea, ca până acum a acestor drumuri, presupun execuția de rigole betonate și carosabile (acoperite cu dale), podețe, amenașarea intersecțiilor cu drumurile comunale și execuția semnalizării rutiere.

Costurile acestor lucrări de asfaltare sunt pe măsură, în medie, costul unui km de drum fiind de aproape 1,44 milioane lei, la acare se adaugă sume importante pentru proiectare, diverse autorizații și studii. Pentru reabilitarea celor Î4,5 km dintre sărățeni și mălușteni, drum în pantă de 2,5 grade și cu probleme tehnice deosebite, costul pe kilometru este chiar mai mare, de aproape două milioane lei. În total, din fonduri proprii, ori alte surse de finanțare, inclusiv guvernamentale, cele șase proiecte vor costa nu mai puțin de 41 milioane lei. Termenul de execuție a acestor lucrări este de 24 de luni. În aceste condiții, suma de 8,53 milioane lei primită de la bugetul de stat săptămâna trecută, practic cea mai mare alocată la această rectificare de buget dintre toate județele, nu mai pare atât de importantă. Conform declarației lui Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean vaslui, o parte dintre acești bani vor fi alocați direct către unele primării, pentru reparașția drumurilor comunale, alții vor fi folosiți pentru reparații la alte drumuri județene aflate în nevoie. Este vorba drumurile județene din comunele Ferești, Gherghești sau Bogdănești, unde circulația se desfășoară cu mare greutate chiar și pe timp de vară, în urma ploilor sau ninsorilor acestea devenind impracticabile.

Drumurile noastre toate, se vor repara vreodată?

de Marian MOCANU

În cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean Vaslui, consilierii au aprobat reabilitarea a diverse porțiuni a opt drumuri județene aflate în accentuată stare de degradare. În fapt, este vorba mai mult de o plombare, pe cât posibil, a gropilor, decât de o reparație adevărată. Din păcate, resursele instituției nu permit mai mult, la rectificarea de buget de la mijlocul acestui an fiind alocată suma de doar 3,89 milioane lei cu care se vrea reabilitarea a peste 70 de kilometri de drumuri județene.

Cea mai importantă rectificare a bugetului Consiliului Județean Vaslui a fost și de această dată săracă, în principal fiind vorba de realocarea unor resurse bugetare de la un capitol la altul. În fapt, este vorba de o rectificare a bugetului județean cu doar puțin peste trei milioane lei, în cea mai mare parte, 2,4 milioane sume provenind din excedentul bugetului local utilizat pentru finanțarea cheltuielilor de dezvoltare, mai bine spus, din rezerva pusă deoparte la începutul acestui an.

Nici nu este de mirare, câtă vreme, la ultima rectificare bugetară operată de guvern, cea de săptămâna trecută, județul Vaslui a fost trecut iar la coada listei de priorități, fiind alocată suma de mai puțin de 6 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor unităților administrativ teritoriale. Din acest punct de vedere, Vasluiul este antepenultimul în ceea ce privește alocările bugetare, județul Prahova primind de circa 20 de ori mai mulți bani.

Din puținele resurse, care practic au fost scoase prin mutarea de la un capitol bugetar la altul, cel puțin în ceea ce privește finanțarea chetuielilor de dezvoltare, șefii Consiliului Județean au decis începerea sau continuarea unor lucrări de reabilitare și modernizare a unor drumuri județene. Din păcate, resursele alocate nu vor permite mai mult decât o plombare, în cel mai bun caz, a gropilor mai mari, și încercarea de menținere în stare de funcționare a drumurilor respective.

De altfel, mai mulți consilieri județeni au încercat, în timpul ședinței, să sensibilizeze conducerea CJ pentru alocarea de fonduri în vederea reabilitării și altor drumuri județene. Astfel, consilierul Gheorghe Croitoru a făcut lobby pentru repararea drumului județean care unește comunele Bogdana de Iana, și mai departe spre Gherghești, dar și a altor drumuri din sudul județului, în timp ce liberalul Radu Bobârnat a readus în discuție problema legăturii dintre municipiile Huși și Iași, drumuri județene aflate într-o stare foarte proastă, șoferii fiind nevoiți șă încojure cale de zeci de kilometri.

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui, a spus franc că lipsa resurselor financiare este un mare impediment.

„Țin să vă dau un răspuns exact, intervenim în permanență pentru menținerea în stare de funcționare a drumurilor. Pe partea principală, în aceste zile se vor face plombări, iar pe zona Bogdana Gherghești, nu pot să mă pronunț, pentru că acolo traseul drumului este impropriu, și sunt necesare cheltuieli uriașe. Avem în vedere și alte trasee, pe zona arsura, proiectul este deja licitat, la fel spre Bunești Averești, ambele porțiuni vor fi asfaltate, probabil în acest an, sau anul viitor”, a anunțat Dumitru Buzatu.

În ceea ce privește lucrările de anul viitor, se dorește o dezbatere cu factorii locali cu privire la ce drumuri județene vor intra în reabilitare anul viitor.

Ce drumuri se vor repara în perioada următoare

În perioada următoare va continua reabilitarea drumurilor județene DJ244 K, între Muntenii de Sus, Tanacu, și Oltenești, pe o porțiune de 16,44 km, DJ 245L – Costești – Chițcani – Mănăstirea Pârvești, pe o porțiune de 10,92 km, un tronson de 10,5 km a DJ 245m care face legătura între Băcani, Alexandru Vlahuță și Oprișița (comuna Poienești), o mică porțiune, de doar 3 km, a DJ 245A, care face legătura între Iana și Lipovăț. În același timp, va fi reabilitat, pe o porțiune de 13,9 km, a drumului județean care face legătura dintre Trestiana (comuna Grivița) și mănăstirea Grăjdeni, dar și a drumului între Fâstâci și Bălești (comuna Cozmești), pe o porțiune de 7,7 km, ori a legăturii între Ivănești și Gherghelești, prin Chetrosu și Draxeni, pe o lungime de 2 Km. Este vorba de circa 70 de kilometri de drumuri județene, pentru reabilitarea cărora se vor cheltui 3,89 milioane lei. În plus,a fost aprobată alocarea de fonduri pentru reabilitarea, pe viitor, a altor drumuri județene. Este vorba de reabilitarea și modernizarea drumurilor județene 207H – din DN 2F, Vaslui, prin chițoc până la Poiana căprioarei, DJ 246A, de la Moara Domnească, prin Fâstâci, Bereasa, spre Tătărani.

În total, aceste proiecte însumează asfaltarea a mai puțin de 9 kilometri de drum județean, acest lucru demonstrând posibilitățile financiare din acest moment a Consiliului Județean Vaslui! În aceste condiții, până se va reuși repararea, cât de cât, a drumurilor județene, acestea vor redeveni impracticabile, astfel că vasluienii își vor rupe în continuare mașinile în gropi.

Municipiul Vaslui, mai bogat cu șapte kilometri de drum național

de Marian MOCANU

Consilierii municipali vasluieni au fost de acord în unanimitate cu cererea Ministerului Transporturilor de preluare în administrare de către Primăria Vaslui a două tronsoane de drum național. Este vorba de ieșirile din strada Călugăreni spre Bacău și Negrești până la marginea orașului, care, nu doar că vor putea fi mai bine întreținute pe timp de iarnă, dar ar putea intra și într-un proces de reabilitare în anii viitori. Este o veste bună și pentru șoferi, care nu vor mai risca ca pe respectivele porțiuni de drum să fie amendați pentru lipsa rovinietei, deși circulau practic pe teritoriul municipiului Vaslui.

La ultima ședință a Consiliului local a municipiului Vaslui, cea de joi, 24 iunie, consilierii locali au adoprtat cu entuziasm, în unanimitate, o hotărâre prin care zestrea orașului se mărește cu peste șapte kilometri de drum național.

Este poate unele din puținele proiecte din acest an care, atât în comisiile de specialitate, cât și în timpul lucrărilor în plen, a fost unanimitate, fără nici un fel de discuții din partea opoziției. Este poate și acesta un semn că, în anumite chestiuni, dacă este vorba de binele orașului și confortul cetățenilor, se poate ajunge la un consens general, în timp ce la alte puncte, discuțiile sunt aprinse, iar deciziile se iau uneori în ciuda opoziției.

Prin adresa nr. 2/11403/09.06.2015, înregistrată sub nr. 38.108/10.06.2015, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România Secția Regională Drumuri și Poduri Iași, a solicitat Primăriei Mmunicipiului Vaslui demararea procedurilor în vederea trecerii sectoarelor de drumuri naționale cu indicativele  DN 15 D Km 124+300-127+500 și DN 2 F km77+000-81+000 din administrarea Ministerului Transporturilor în administrarea Consiliului Local al Municipiului Vaslui. Este vorba de cele două ieșiri din oraș spre Bacău, din strada Călugăreni , prin suburbia Rediu până la capătul Zonei Industriale (la Moldosin), și ieșirea spre Negrești, până la Ciușmeaua Moldovencei. Odată cu trecerea acestor sectoare de drum în administrarea Consiliului Local al municipiului Vaslui vor trece și atribuțiile privind întreținerea acestora – reparații curente, marcaje, semnalizare, deszăpezire, salubrizare etc.

Mai mult decât atât, la ieșirea spre Bacău, la calea ferată în moment nesemnalizată, lucru din cauza căruia s-au produs nenunmărate accidente rutiere soldate cu morți, municipalitatea ar putea instala un sistem de bariere.

Până acum, în ciuda nenumăratelor cereri făcute de municipalitatea vasluană, acest lucru nu s-a reușit, CNADR invocând lipsa banilor necesari. Mai mult decât atât, respectivele porțiuni de drumuri naționale nu au mai fost reabilitate complet de ani buni, starea lor fiind destul de proastă, cu excepția porțiunii din suburbubia Rediu, unde au fost făcute lucrări pe banii primăriei. Și deszăpezirea pe tip de iarnă se făcea tot cu utilajele primăriei, deși era atributul Drumurilor Naționale.

Acum, odată cu preluarea de către municipalitate a acestor porțiuni, se poate trece și la un program de reabiilitare a acestor șosele, ambele foarte circulate. Mai mult decât atât, după semnarea protocolului de predare primire între Ministerul Transporturilor și Consiliul Local, șoferii vasluieni vor mai risca ca,deși circulau practic pe teritoriul municipiului Vaslui, pe respectivele porțiuni de drum să fie amendați pentru lipsa rovinietei.

Șoferii cu “greutate” sparg drumurile județene la miez de noapte – De ce să plătești dacă e noapte?

Zilnic, păziți de întuneric, pentru a nu fi reperați de autorități, zeci de șoferi de camioane supraîncărcate circulă pe drumurile județene, avariind considerabil structura căilor de acces aflate în gestiunea Consiliului Județan (CJ) Vaslui. Potrivit legislației în domeniu, cei care au aparatura necesară pentru a cântări autovehiculele sunt inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Traficul Rutier (ISCTR) Vaslui și tot ei sunt singurii care îi pot amenda pe cei care depășesc tonajul impus de administratorul drumului, respectiv tonajul maxim afișat prin indicatoare. Însă ISCTR nu prea se vede în teren și tot mai multe drumuri județene trebuie să fie reabilitate. Drumurile județene, unele reabilitate în mod defectuos, sunt supuse unui stres mecanic accentuat și există riscul de a se ajunge ca CJ Vaslui să achite sume importante, anual, pentru peticirile de drumuri. De aceea, CJ are de gând ca în viitorul apropiat să gestioneze mai atent această problemă a distrugerii conștiente a rețelei de transport.

Bogdan RUSU

Orice drum modern este compus din corp și îmbrăcăminte asfaltică. Corpul drumului este reprezentat de stratul de piatră care stă la baza căii de acces, iar îmbrăcămintea asfaltică este stratul pe care rulează mijloacele de transport.

Problema drumurilor județene își are originea în structura corpurilor de drum, care până acum câțiva ani au fost concepute să reziste unor sarcini de maxim 30 de tone, fără a apărea fisuri sau alte forme de degradare. În ultimul timp însă, marile companii din județul Vaslui și nu numai, s-au dotat cu autovehicule de mare tonaj ce pot transporta chiar 60 de tone. S-a dat astfel startul unei campanii intense de distrugere a proprietății CJ. Instituția a intervenit și prin hotărârile emise, a impus taxe pentru toți cei care circulă pe aceste căi de transport supraîncărcați. De exemplu, un autovehicul cu o greutate de 60 de tone, ce se deplasează pe o distanță de 15 kilometri ar trebui să achite o sumă de 98 de lei CJ Vaslui. Din păcate, plătitori nu s-au prea ivit la orizont. Au fost situații, în special firme care au montat instalații eoliene, care au cerut aprobarea CJ pentru a se deplasa pe anumite rute, dar acestea sunt cazuri izolate.

Majoritatea s-au mulțumit să opereze pe timpul nopții, pentru a nu fi prinse în trafic cu tonaj ridicat. De exemplu, drumul județean ce trece prin comuna Rebricea spre Iași a fost distrus pe porțiuni mari de șoferii unei firme de construcții ce avea punct de lucru în județul Iași. Deși polițiștii organizau pânde împreună cu Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Traficul Rutier (ISCTR) la fața locului, șoferii erau informați când să treacă prin zonă și când nu.

O altă situație gravă în ceea ce privește administrarea acestor drumuri a fost produsă de unii pădurari ai Direcției Silvice Vaslui, ce au deschis exploatații forestiere în apropierea drumurilor județene și au permis clienților (mulți din alte județe) care au cumpărat lemn să supraîncarce camioanele. Inevitabil, aceste mijloace de transport au utilizat și afectat structura tuturor drumurilor județene pe care au circulat, dar nu au achitat CJ Vaslui niciun leu.

Astfel, din cauza pădurarilor, s-au deteriorat DJ 245 A (porțiuni de pe raza comunei Lipovăț), DJ 245 (Poienești-Oprișița), DJ 245 M (Poienești Deal), precum și întregul drum județean 243, din Bârlad până la Dragomirești. Mai mari sau mai mici, probleme sunt și pe alte drumuri, în funcție de cum se amplasează unele exploatații forestiere.

Când ISCTR Vaslui doarme, crapă drumurile județene

Potrivit legislației în domeniu, cei care au aparatura necesară pentru a cântări autovehiculele sunt inspectorii ISCTR Vaslui și tot ei sunt singurii care îi pot amenda pe cei care depășesc tonajul impus de administratorul drumului, respectiv tonajul maxim afișat prin indicatoare.

Aceste amezi pornesc de la 8.000 și pot ajunge la 10.000 de lei, însă deși se pot aduce bani buni la bugetul județului, activitatea inspectorilor acestei autorități nu se prea vede nici în trafic, nici în rapoartele de activitate.

În al doilea trimestru al anului în curs, la nivel național, s-au efectuat doar 4.768 de controale în trafic (cam 116 pe fiecare județ). În urma controalelor în trafic și a controalelor la sediul firmelor de transport (1.429), la un loc, s-au dat 7.956 de contravenții la nivel național. Din datele statistice ale Institutului Național de Statistică am aflat că în ultimii zece ani, în județul Vaslui s-au înmatriculat 19 autotractoare și autoremochere (TIR-uri), din care 10 în 2013 și 1.546 de autocamioane de diferite tonaje. Din aceste date statistice se poate trage concluzia că cei de la ISCTR ar avea ce controla, fără a lua în calcul și mașinile din alte județe care se află în tranzit. De aceea, șoferii care circulă noaptea sunt dublu asigurați: oamenii ISCTR dorm, iar dacă ziua sunt scumpi la vedere, cine ar da de ei la miezul nopții, culmea… în pădure!?

Din moment ce asfaltarea unui kilometru de drum județean (o operațiune simplă) costă cam opt miliarde de lei vechi, salariații ISCTR nu ar trebui să aibă odihnă, căci dacă ar da zece amenzi pe zi în valoare de un miliard de lei, în opt zile s-ar putea asfalta complet un kilometru de șosea județeană. Iar într-un an, câte nu s-ar face?

Nu sunt bani pentru drumuri

Vasile Mihalachi, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, spune că bugetul de care instituția dispune anul acesta este insuficient pentru demararea unor proiecte noi în ceea ce privește rețeaua de drumuri județene. Singura soluție pentru o infrastructură rutieră modernă ar fi, după spusele sale, un proiect de anvergură care să beneficieze de sprijin financiar guvernamental.

„Avem în derulare trei proiecte de importanță majoră pentru județul Vaslui: reabilitarea Spitalului Județean de Urgență, finalizarea gropii ecologice din comuna Roșiești și reabilitarea sistemului de apă și canalizare. Un alt proiect necesar în județ este legat de reabilitarea drumurilor județene, dar momentan nu avem bani pentru acesta. Județul Vaslui are aproximativ 1.000 de kilometri de drumuri județene, care nu sunt reabilitate decât în proporție de 40 la sută. Din restul de 60 la sută, jumătate sunt drumuri de pământ. Va trebui să ne gândim, începând cu 2015, ce surse de finanțare putem găsi pentru reabilitarea drumurilor. Fără un proiect de anvergură, care să beneficieze de sprijinul Guvernului, nu putem decât să întreținem rețeaua de drumuri”, a declarat pentru agerpres.ro Vasile Mihalachi. (A.S.)

Mica diferență se cunoaște, marea diferență rămâne: Și în secolul viitor vom avea drumuri de pământ

În ultimii cinci ani, Consiliul Județean Vaslui a dat «civilizației» peste 150 de kilometri de drumuri modernizate. Asta însă cu un efort financiar consistent, având în vedere împrumutul de 20 de milioane de euro contractat în 2008, în contul căruia s-au avut în vedere, cu preponderență, tocmai astfel de investiții. Chiar și așa, suntem mult rămași în urmă: la nivel național, proporția drumurilor care au cunoscut asfaltul este de 60%, în timp ce în județul nostru este de numai 49%. Cu tot mai puține fonduri de la guvern, la începutul acestui an, conducerea județului a spus stop demarării de noi proiecte de infrastructură. Cum, în prezent, drumurile de pământ reprezintă 43% din totalul celor 873 de kilometri de drumuri comunale, avem toate șansele ca și anul 2100 să ne prindă cu zeci de kilometri de drumuri de pământ.

Potrivit vicepreședintelui Consiliului Județean (CJ) Vaslui, Vasile Mihalachi, în ultimii cinci ani, în județ au fost modernizați între 150 și 180 de kilometri de drumuri. Tot el recunoaște că este de unde întrucât cea mai mare parte a drumurilor județului nu au cunoscut asfaltul în existența lor.

Din cei 938 de kilometri de drumuri din județ, 348,43 km au beton asfaltic – 37%, 20,62 km sunt din beton de ciment – 2% și 95,36 km din îmbrăcăminte asfaltică ușoară – 10%. Așadar, 49% reprezintă proporția drumurilor modernizate, în vreme ce restul sunt drumuri pietruite și de pământ. Un raport net defavorabil Vasluiului față de situația de la nivel național, unde proporția drumurilor asfaltate ajunge la 60%.

Bineînțeles, cea mai grea este situația drumurilor comunale, care reprezintă 873,12 km din cei 938 de km de drumuri ai județului. Doar 13% (120,12 km) au îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 8% au beton asfaltic (66,20 km) și 1% beton de ciment (0,82 km).

Cele mai multe drumuri comunale sunt în continuare din pământ, respectiv 378,73 km – 43%, cele pietruite reprezentând 35%, adică 307,24 km, în vreme ce drumurile modernizate au cea mai mică proporție, de 22%, în speță 187,14 km.

“Vasluiul plătește tot ce aduce”

Vasile Mihalachi

Vasile Mihalachi

În contextul în care, de la an la an, județul Vaslui beneficiază de tot mai puține fonduri de la bugetul de stat, nu o dată Vasile Mihalachi a explicat cât de grea va putea fi reabilitarea infrastructurii rutiere. Asta în condițiile în care, nebeneficiind de resurse proprii, Vasluiul aduce totul de la mare distanță, de la nisip și piatră, până la ciment.

«Vasluiul plătește tot ce aduce, nu avem nici măcar lemn pentru construcții sau o fabrică de ciment», spune Mihalachi.

La începutul acestui an, CJ Vaslui a lăsat deoparte orice plan nou de investiții, inclusiv proiectele de reabilitare a infrastructurii rutiere. Cauza a fost lipsa banilor, ultimele astfel de lucrări finalizate fiind suportate prin împrumutul pe care instituția l-a contractat în 2008 tocmai în acest scop (20 de milioane de euro).

«Rețeaua de apă-canal este învechită, pe drumurile județene s-au făcut numai cârpeli în ultimii 40 de ani. Acestea sunt într-o stare deplorabilă, de aceea împrumutul este util. Altă soluție pentru rezolvarea acestor probleme nu am fi avut, decât acest credit», declara, încă de atunci, Mihalachi.

După marele salt înainte reprezentat de cei peste 150 de kilometri de drum modernizați în cinci ani, s-a ajuns la fundul sacului, iar speranțe dinspre guvern nu există.

«La Consiliul Județean ne axăm pe proiectele mari, de care beneficiază locuitorii întregului județ. În primăvară vom începe masiv lucrările de reabilitare a sistemului de apă și canalizare. De asemenea, continuă lucrările în cadrul proiectului Managementul deșeurilor, privind amenjarea platformei ecologice din comuna Roșiești, și lucrările de reabilitare la Spitalul Județean de Urgență. Niciun proiect de anvergură nu va fi început anul acesta», a explicat vicepreședintele CJ Vaslui.

Și, pentru a face lucrurile și mai clare, Mihalachi a adăugat: «În fiecare comună sunt începute investiții, școli, grădinițe, dispensare. Acestea trebuie finalizate, dacă edilii vor să ia în calcul unele proiecte noi, dar, pentru moment, nu ne putem gândi la investiții. Oricum, important pentru fiecare primar este să asigure din buget banii pentru cheltuielile de personal și pentru buna funcționare a instituțiilor din subordine».

O speranță pentru drumurile comunale a rămas doar din partea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană.

Nu avem cu ce!

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la finele anului trecut, România avea o infrastructură rutieră cuprinzând 644 de kilometri de autostradă, 6.269 de kilometri de drumuri europene și 10.197 de kilometri de alte categorii de drumuri naționale, cu două, trei și patru benzi. La acestea se adaugă 84.887 de kilometri de drumuri județene și 32.190 de kilometri de drumuri comunale, o rețea considerată satisfăcătoare sub aspectul lungimii sale, pentru necesitățile de transport rutier ale țării.

Calitatea acestor drumuri este însă problema, aproape 40 la sută din total (adică 33.543 de kilometri) reprezentând drumuri pietruite sau de pământ, iar dintre căile rutiere de toate categoriile care au văzut măcar o dată asfalt la viața lor, aproape jumătate sunt în prezent cu durata de serviciu depășită.

Îngrijorător este faptul că, în ultimii ani, ritmul de modernizare a rețelei rutiere naționale a fost aproape simbolic, din categoria drumurilor de pământ și piatră fiind recuperate pentru civilizație doar 1.372 de kilometri, adică mai puțin de un procent pe an. Cu cei peste 150 de kilometri modernizați în județul nostru, se poate spune că stăm foarte bine. Doar că trebuie să avem în vedere efortul financiar făcut prin împrumutul de 20 de milioane de euro, care trebuie rambursat în 23 de ani, și mai ales faptul că marile investiții în acest domeniu se vor opri aici.

Aceste lucruri ne pun în perspectiva ca, odată cu mai toate județele țării, Vasluiul să continue să aibă zeci de kilometri de drumuri nemodernizate, de pământ, și după anul 2100!

Ștefan cel Mare se dezvoltă

În comuna Ștefan cel Mare sunt în derulare mai multe investiții, iar altele urmează să fie începute. Astfel, în satul Bârzești, s-a finalizat pe măsura 3.2.2. asfaltarea a aproximativ 4,5 kilometri de drum, până în localitatea Muntenești. În centrul satului, pe o distanță de 1,6 kilometri, s-a lucrat deja la stratul de balastare. Drumul Comunal 110 Bârzești – Călugăreni a fost și el prins la asfaltare pe o distanță de 4,5 kilometri, iar la Brăhășoaia Drumul Comunal 109 a fost asfaltat în apropierea bisericii, urmând a fi realizat stratul de uzură de la calea ferată până la drumul național.

Cele mai importante proiecte sunt legate de infrastructura rutieră, de aducțiunea de gaz metan, de rețeaua de apă și canalizare. Nu au fost uitate, însă, nici programele de dezvoltare a infrastucturii școlare.

„Am spus dintotdeauna că nu mai vreau să existe drumuri de pământ în comuna Ștefan cel Mare. Dacă drumurile sunt moderne, locuitorii sunt mulțumiți și există premise pentru dezvoltare economică fiindcă investitorii sunt atrași de zonele în care nu există problema căilor de acces. Avem avantajul că suntem foarte aproape de Vaslui și sunt sigur că, în viitorul apropiat, mulți oameni care au locuit până acum la oraș vor alege să se mute în comuna noastră. Am efectuat lucrări la căile de acces la bisericile din Ștefan cel Mare și Cănțălărești, am finalizat alimentarea cu apă în Cănțălărești și Ștefan cel Mare. Pentru aceste sate lucrăm și la programul de asfaltare. Aceste investiții în infrastructură sunt deosebit de importante”, a declarat primarul comunei, Mihai Moraru.

Lucrări pentru proiectul de apă și canalizare sunt în curs și în satul Mărășeni. La capitolul infrastructură școlară, primăria bifează două lucrări de importanță majoră, o școală în Ștefan cel Mare, cu fonduri de la Banca Mondială, și una în Bârzești, cu fonduri de la Ministerul Educației. Locuitorii din Mărășeni, Cănțălărești și Ștefan cel Mare vor avea în curând și gaz metan.

„Studiul de fezabilitate pentru aducțiunea cu gaz metan se află în discuție la Ministerul Economiei. Este și pentru comuna noastră greu din anumite puncte de vedere. Am avut ușoare decalaje la derularea unor proiecte și am bătut pasul pe loc, dar să te plângi că nu sunt bani nu e o soluție. Dacă pe unele părți am pierdut, am căutat să suplinim în alte locuri și, împreună cu echipa de consilieri și cu angajații din primărie, dar și cu sprijinul Consiliului Județean, vrem să punem la punct câteva proiecte de importanță majoră pentru locuitorii comunei. La bază sunt investițiile derulate prin fonduri europene”, a mai spus primarul Moraru.

Primăria mai are în plan amenjarea unui parc de joacă în satul Muntenești și construirea unui centru de informare turistică la Cănțălărești.

“E numai noroi peste tot”: Drumurile groazei

Primăriile din județ fac eforturi deosebite ca din puținii bani de care dispun să continue investițiile în infrastructură.

Mocirlă pe drumuri și podețe amărâte ca în secolul trecut, de asta au parte locuitorii din Arsura. Infrastructura locală a căilor de acces este aproape la zero, lucru pe care îl recunoaște și primarul comunei, Mihai Mitrofan. Acesta se plânge că nu sunt bani, astfel că oamenii sunt nevoiți să înoate prin noroi sau să ocolească doi-trei kilometri pentru a ajunge acasă.

”Este crunt, nu mai avem pe unde merge, e numai noroi peste tot. Copiii aproape că nu se mai duc la școală”, spun localnicii din Arsura.

Pîhnești, Fundătura, Mihail Kogălnicenu, Arsura sunt satele unde oamenii nu vor vedea nici în acest an drumuri asfaltate.

”Drumurile arată groaznic, mai puțin în Ghermănești și Arsura până la ieșire, care este betonat de Consiliul Județean. Anul acesta, la drumuri avem alocați în jur de… 10.000 de lei, o sumă de tot râsul, ca la mai toate comunele, de altfel. Nu putem sub nicio formă să asfaltăm”, ne-a declarat primarul Mihai Mitrofan.

Comuna Arsura are peste 1.900 de locuitori.

Dificultățile financiare îi afectează grav și pe locuitorii comunei Gârceni. Primăria tot așteaptă bani pentru investiții noi și continuarea celor deja începute.

Primarul Mircia Scutelnicu spune însă că nu se dă bătut: „Avem lucrări începute la sediul nou al primăriei. E o mare dorință a mea să termin noua primărie. Și la alimentarea cu apă am stat puțin pe loc. Sper să putem face toate investițiile cu posibilitățile financiare pe care le avem. Oamenii așteaptă mai multe de la noi”.

Oamenii din Gârceni au, însă, și un motiv de bucurie. Prin grija primarului și cu sprijinul Consiliului Local, activitatea fotbalistică a fost susținută, iar echipa este fruntașă în campionatul Ligii a IV-a.

Lunca Prutului are nevoie de finanțare

„Vasluiul cum să se dezvolte, cum să-și trimită produsele spre piețele vestice, când drumurile sunt în suferință?”, întreabă deputatul PSD Toader Dima.

Politicienii vasluieni susțin că în județ există zone cu mult potențial economic, dar care sunt văduvite, de cele mai multe ori, de mijloacele financiare prin care s-ar putea dezvolta până la adevărata lor valoare.  Deputatul PSD Toader Dima afirmă că partea de est a județului Vaslui, care include Lunca Prutului, 160 de kilometri de graniță cu județul Iași și hotarul cu județul Galați, are nevoie de sprijin.

„Nu mai este de mult un secret că județul Vaslui este lipsit de resurse materiale, lucru care i-a blocat accesul spre o dezvoltare pe măsură. Este însă bogat în resurse umane, cu mare potențial agricol și nu numai, posibilități care nu sunt încă folosite așa cum trebuie pentru că zona suferă mult la capitolul infrastructură. E greu să vorbești despre dezvoltare și atragere de capital atunci când e dificil de ajuns la fața locului. Promisiuni au tot fost în cei opt ani când la guvernare au fost cei din PDL, dar belșugul de vorbe nu s-a transformat în ceva palpabil, care să aducă bunăstare oamenilor. Degeaba au muncit oamenii la proiecte care să dezvolte regiunea, dacă la București nu i-a susținut nimeni, dacă nu s-a bătut cineva pentru ei. România nu poate fi puternică doar pe bucăți, e nevoie de dezvoltarea tuturor zonelor. Asta înseamnă că și regiunea de est a județului Vaslui, pe care o reprezint în Camera Deputaților, are dreptul la același grad de dezvoltare», a declarat Toader Dima.

Pe Lunca Prutului, jumătate dintre oameni locuiesc la sate, iar 90% practică agricultura de subzistență. Mai trebuie spus că zona de est a județului Vaslui este străbătută de la sud la nord de Drumul Național 24A, o cale de comunicații care are nevoie de refacere și modernizare.

«Cum să vină investitori în zonă, când nu au drumuri pe care să meargă? S-au făcut preferențial investiții în cazul multor regiuni din Transilvania. De exemplu, zona Clujului, care are și acces la autostradă, deci legături cu Europa Occidentală, se dezvoltă mai mult, se pare, decât oricare alta. Vasluiul cum să se dezvolte, cum să-și trimită produsele spre piețele vestice, când drumurile sunt în suferință? Am făcut și voi face în continuare demersuri la cei care pot pune lucrurile în mișcare, să sprijine proiectele din zonă”, a mai spus deputatul PSD.

Potrivit parlamentarului, în ultimii 23 de ani, în toată Lunca Prutului s-a făcut o singură investiție în turism, deși zona are multe de oferit: “În regiune sunt nu mai puțin de șase puncte de frontieră cu Republica Moldova, unde se ajunge însă greu din cauza aceluiași Drum Național 24A. Să nu uităm de potențialul imens pentru turismul rural, de turismul tematic, dacă ar fi să mă refer numai la un posibil «Traseu al Vinului». Sunt bine cunoscute viile din zona orașului Huși, dar se ajunge din nou la problema DN 24A, pe care e greu de circulat. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, județul Vaslui se laudă totuși cu o rată de absorbție a fondurilor structurale aproape dublă față de media națională, adică 60% față de 39%».

Drumurile din județ sunt pline de gropi: Vom zbura!

În fiecare primăvară, autoritățile vasluiene se confruntă cu problema gropilor din asfalt. Sunt zone în județ unde circulația cu mașina se lasă automat cu o vizită la un service. La ora actuală, aproximativ 300 de kilometri de drum județean sunt din pământ. Nici în acest an nu vor fi reablitate prea multe căi de acces, evident, din cauza lipsei banilor.

 După fiecare sezon rece, se pot vedea foarte bine urmele lăsate de iarnă în asfaltul drumurilor din județ. Cu greu poți găsi o arteră rutieră care să nu fie găurită. Afectați sunt, în primul rând, șoferii, care spun că s-au săturat primăvară de primăvară să facă slalom printre cratere.“Am fost nevoit să merg chiar zilele trecute la service după ce am intrat cu mașina într-o groapă din Negrești. Roțile erau distruse. Este dezastru”, ne-a spus un conducător auto.

”E greu în fiecare primăvară. Acum, dacă drumurile se fac de la A la Z, situația va fi alta. Poate o să se respecte toate regulile și o să avem garanția că vor ține mai mult”, a declarat un alt șofer.

Sutele de gropi vor brăzda adânc în bugetul județului, și așa secătuit. În urma unei evaluări preliminare, șefii Consiliului Județean (CJ) au tras linie, iar rezultatul este dezastruos: pagubele produse în sezonul rece infrastructurii stradale depășesc un milion de lei (10 miliarde de lei vechi)! Astfel, 12 tronsoane de drumuri modernizate au fost afectate de înghețul și dezghețul din sezonul rece, precum și de materialele folosite pentru deszăpezire, sarea fiind cel mai mare dușman al asfaltului.

”Au fost afectate de iarnă atât drumurile din asfalt, cât și cele de piatră. La o primă evaluare, ne putem da seama că sunt pagube. Vorbim însă de o situație mai puțin dezastruoasă decât în anii trecuți. O să facem ce putem cu banii pe care îi avem”, a declarat vicepreședintele CJ Vaslui, Vasile Mihalachi.

Ambulanța are dificultăți

 Accesul ambulanțelor în zonele unde drumurile sunt făcute praf este foarte dificil. Când nu e zăpadă, gropile fac imposibilă deplasarea în condiții normale. Când vine vorba despre drumuri din pământ, denivelate, situația este și mai gravă.

“Sunt zone în județ unde se circulă greu. Nu se poate merge cu căruța, ce să mai spun de o salvare. Se întâmplă ca autosanitarele să rămână împotmolite pe traseu. Din aceleași motive se ajunge și mai greu la solicitări. Mereu suportăm reparații la mașini”, a declarat Aurora Popa, managerul Serviciului de Ambulanță Județean Vaslui.

Singurii avantajați de apariția gropilor pe șosele sunt mecanicii auto, care au în această perioadă foarte mult de lucru.

Drumuri din pământ

În județul nostru, comunele care nu au niciun drum din pământ pot fi numărate pe degetele de la o mână. Localnicii nici nu îndrăznesc să viseze la o șosea asfaltată pe care să poată merge fără să mai înoate prin noroaie când plouă sau să suporte praful, vara.

Potrivit lui Vasile Mihalachi, în comparație cu alte județe, în Vaslui se circulă încă bine și se văd eforturile făcute de autorități: ”Am acordat mereu o atenție sporită infrastructurii și am renunțat la alte proiecte. Am reabilitat zeci de drumuri, dar mai avem. Nu mă pot declara mulțumit, dar nici nemulțumit”.

Din cei aproximativ 1.000 de kilometri de drumuri județene, aproape jumătate au nevoie de investiții urgente. În ultimii trei ani, CJ Vaslui a reușit reabilitarea a aproximativ 250 de kilometri. Pentru anul 2014, sunt programate reabilitări și modernizări de drumuri județene în lungime de peste 50 de kilometri.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: