Home / Tag Archives: dumitru boros

Tag Archives: dumitru boros

Răzbunarea lui Boroș: patru primari de comune, executați, drept pedeapsă că PNL a pierdut alegerile la Bârlad

de Simona MIHĂILĂ

Paradoxul din PNL Vaslui continuă. Deși a obținut un scor jenant pe municipiu, primarul Boroș a votat pentru retragerea sprijinului politic în cazul a patru primari liberali de comune și a unui consilier local. În ciuda faptului că aceștia au proiecte de zeci de ori mai multe și mai valoroase decȃt Bȃrladul!

Se agită apele în PNL Vaslui după alegerile europarlamentare! Primarii din comunele Gherghești, Perieni, Pochidia și Vinderei au rămas fără sprijin politic din partea Organizației Județene a PNL Vaslui, iar cel care a votat împotriva colegilor săi a fost chiar primarul liberal Dumitru Boroș, marele învins al zilei de 26 mai, care a reușit să fie depășit la Bȃrlad nu doar de USR-ul aflat pe val, ci și de PSD.

Victoria obținută la alegerile europarlamentare din acest an, la nivel național, de către Partidul Național Liberal, se sărbătorește la Vaslui cu excluderi și sȃnge pe pereți, exact cum îi șade mai rău unui partid de dreapta.

Mustrat de șeful său direct pe linie de partid, Nelu Tătaru, care i-a reproșat în mod public eșecul usturător al PNL în municipiul Bȃrlad, la scrutinul din 26 mai, primarul Dumitru Boroș își acoperă rezultatul avocățește꞉ cu un conflict, care mută interesul de pe Bȃrlad pe zona de sud a județului.

Mai exact, Boroș a fost unul dintre cei care au susținut cele mai proaspete epurări din PNL Vaslui, care i-au vizat pe primarii Ionuț Ghiur (Vinderei), Alexandru Iacob (Perieni), Nixon Ibănescu (Gherghești), Marius Ciocan (Pochidia) și pe președintele organizației locale a PNL din Mălușteni, Mirel Balaban. Cu toții au rămas fără sprijin politic după votul unanim al colegilor liberali, întruniți în ședința de la începutul acestei săptămȃni.

Cinci dintr-o lovitură! O «performanță» greu de egalat de către vreo altă Filială Județeană a PNL (și, în general de vreo formațiune politică din județ) care ridică semne de întrebare despre ce se întȃmplă în mod real în sȃnul PNL Vaslui, dincolo de declarațiile pe care liderii acestei organizații le aruncă în spațiul public.

Dacă președintele Tătaru vorbea, pȃnă nu demult, despre o «curățenie naturală, necesară», după ce PNL Vaslui s-a descotorosit de singurul deputat, de primari, consilieri județeni și locali, prim-vicepreședintele Dumitru Boroș nu-și asumă public deciziile politice, pe care le dă după cireșul… partidului, invocȃnd răspunderea colectivă.

Boroș arată cu degetul spre colegii care ar fi făcut blat cu alte partide și se face că uită de blatul său cu PSD, din 2016!

În conferința de presă susținută ieri, la sediul PNL Bȃrlad, Boroș a vrut să sublinieze clar cȃt de neconflictual este el꞉ “Nu este o decizie a primarului din Bȃrlad, într-adevăr sunt prim-vicepreședinte, a fost o decizie colectivă, luată după ce colegii noștri s-au pus în afara partidului. Te duci și te întȃlnești cu colegi de la alte partide, de la ALDE, nu știu de unde, faci fotografii, te duci la întruniri, susții, ce poți să mai zici despre acel om, mai este alături de liberali sau nu mai este? Și a fost o decizie, din cȃte îmi aduc aminte, fără niciun vot împotrivă sau vreo abținere. E vorba despre primarii din Vinderei, Perieni, Gherghești și de colegul nostru Balaban Mirel de la Mălușteni. Nu i-a dat nimeni afară, ei s-au dus în afară. Unii primari au impresia că poți să joci cum vrei și cȃt vrei, cu argmentul că “eu am niște probleme de rezolvat la nivel de comună”. Și atunci încalci linia partidului, ce e prevăzut.», a spus Dumitru Boroș, care a ținut să le dea și o lecție colegilor săi, foști și actuali, accentuȃnd că “fiecare primar trebuie să își gestioneze singur problemele și din punct de vedere administrativ, și din punct de vedere politic”.

Cam cum și-a rezolvat el, în 2017, problemele cu colegii PSD-iști din Consiliul Local, oferindu-le pe tavă funcția de viceprimar. Boroș are tupeul să vorbească de blaturile colegilor săi cu alte partide, când el însuși a făcut blat cu PSD în 2016?!!

Să-l trezească cineva pe Boroș: PNL a pierdut la Bârlad din cauza administrației sale dezastruoase, nu din vina primarilor de comune

Nici pomeneală de explicații pentru rezultatul rușinos din 26 mai, de la Bȃrlad, pentru care președintele Tătaru a cerut o analiză amănunțită. ”Am fost acolo, m-am implicat, spre deosebire de alții!”, afirmă Boroș, care nu pare să fi înțeles nimic din semnalul pe care i l-au dat bȃrlădenii, care nu l-au susținut ca urmare a lipsei de rezultate, vreme de trei ani, la conducerea municipiului.

De cealaltă parte, singura reacție din tabăra celor rămași fără sprijin politic a venit prompt de la primarul comunei Vinderei. Ionuț Ghiur și-a luat ”la revedere” de la PNL, pe contul său de socializare, același PNL care nu l-a ajutat în niciun fel de cȃnd a preluat frȃiele administrației locale din Vinderei.

”Rămas bun, PNL! Am aflat că BPJ-ul PNL a retras sprijinul politic atât mie cȃt și altor 4 colegi. Oricum, în cei trei ani de mandat, nu am primit niciun sprijin din partea organizației PNL Vaslui, nu am fost contactat niciodată de domnul președinte Tătaru. Această organizație este condusă de un grup care are ca unic scop promovarea membrilor familiilor lor în diferite funcții. Nu există dreptul la opinie și cine nu respecta directivele lor sunt imediat marginalizați și excluși. Am fost acuzat de domnul primar Boros pentru eșecul dumnealui de la alegerile Europarlamentare, că am influențat cetățenii municipiului Bȃrlad să nu voteze PNL. Vreau să-i amintesc că a avut tot sprijinul meu la alegerile locale, dar a dezamăgit electoratul bârlădean datorită neimplicării și lipsei de viziune pentru dezvoltarea orașului.», a scris Ionuț Ghiur pe profilul său. Primarul de la Vinderei a avut și un mesaj pentru foștii colegi din PNL꞉ “Le doresc colegilor mei din PNL mult succes în continuare și îi sfătuiesc să nu uite că singura datorie a noastră este către cetatenii care ne voteaza și nu către partide”. Replica vine din partea unui primar de comună care e campionul absolut al finanțărilor pe PNDL, în județul Vaslui, reușind să atragă investiții de aproximativ 34 milioane lei, o valoare comparabilă cu cinci primării PSD și de 10 ori mai mare ca «reușita» primarului Boroș de la Bȃrlad.

Acesta să fie, oare, principalul criteriu în baza căruia sunt selectați membrii de partid în PNL Vaslui, lipsa de rezultate în administrație? Sau, poate, au început să se ascută săbiile pentru alegerile care urmează, iar unii au nevoie ca de aer să poarte giulgiul alb în fața alegătorilor?

(VIDEO) La Bârlad, decolmatarea canalelor deschise se face ca în Evul Mediu: cu grebla și cu mâna

Praf în ochi! Știrea apărută zilele trecute în cotidianul Est News, în care semnalam focarul de infecție pe care îl reprezintă canalul deschis de la intrarea în cartierul Munteni, nu i-a picat bine primarului. După ce a dispus tăierea celor mai mari buruieni, din zona punctului gospodăresc, a contactat societatea Aquavas pentru a trimite oameni în zonă să igienizeze și decolmateze canalul cu dejecții periculoase pentru sănătatea populației. Și cum Primăria nu are bani pentru închiriat utilaje, în zonă au ajuns doar muncitori.

Ieri dimineață, trei muncitori, fără nici un fel de echipament de protecție, munceau de zor să curețe canalul cu niște mijloace rudimentare. Oamenii au recunoscut că ceea ce fac e un lucru de mântuială dar că încearcă să curețe cum pot mizeria și mâlul care obtureză canalul de la intrarea în Munteni, așa cum li s-a spus.

Pe un soare dogoritor și o umezeală ridicată, muncitorii de la Aquavas încercau „marea cu sarea”, pentru că ceea ce făceau era o muncă inutilă, făcută pentru ca oamenii din zonă să vadă că autoritatea locală, chipurile, se implică. Realitatea e că acel canal ar trebui pavat și întreținut periodic pentru a nu se mai ajunge la umplerea lui cu mâl și mizerii organice cum se întâmplă de trei ani încoace.

De fapt, problema colmatării acestui canal este una veche, numai că în mandatele primarilor anteriori curățarea firului de apă nu se făcea manual ca în Evul Mediu, ci cu utilaje care în două zile lăsau totul lună în urmă.

Populația și locuitorii din zonă reclamă indiferența Primăriei, dar și pe cea a Direcției de Sănătate Publică și a Gărzii de Mediu, care nu sancționează autoritatea locală ce pune în pericol sănătatea publică. (Mihaela NICULESCU)

Mai bine după 159 de ani decât niciodată! Primarul Boroș îl face cetățean de onoare pe domnitorul Cuza

de Simona MIHĂILĂ

Nu mai e loc de nicio îndoială: primarul Dumitru Boroș nu vrea să-și încheie mandatul până nu intră în Cartea Recordurilor Trăsnite. Faima lui pe această linie se află într-o ascensiune de neoprit în urma gafelor publice care au făcut înconjurul țării. După ce și-a ilustrat felicitarea pentru persoanele de vârsta a treia cu o fotografie în care strângea mâna unui mort, după ce a dispus montarea beculețelor de Crăciun în luna august și, recent, s-a lăudat pe facebook că altarul comunismului din casa lui Gherghiu-Dej îl amenajează în cinstea Centenarului, Boroș ne pregătește un nou ”moment istoric”: vrea să-l facă cetățean de onoare al Bârladului pe Cuza. Mai bine după 159 de ani, decât niciodată!

Și ca să demonstreze până la capăt că nu se teme de ridicol, edilul-șef și-a concretizat intenția într-un proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local, de miercuri, 31 octombrie.

”Ca semn de recunoaștere și cinstire a memoriei domnitorului Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei și al Țării Românești, care și-a legat definitiv numele de municipiul Bârlad, locul de naștere al acestuia”, este explicația din proiect.

Tot acolo suntem lămuriți pe deplin că Anul Centenar este pretextul acestei efuziuni patriotice, unică, până acum, în peisajul mioritic, din punct de vedere al caracterului său disproporționat.

Am spus ”până acum” deoarece Dumitru Boroș mai are aproape doi ani de mandat, timp berechet să repare nedreptățile istorice care mâhnesc, dincolo de morminte, inimile unor mari personalități ale căror nume se leagă de Bârlad. Oameni importanți, care au trecut la cele sfinte fără a fi făcuți cetățeni de onoare ai urbei, spre disperarea lor și indignarea noastră.

 

Domnitori avem! Numai Boroș să-i vrea!

Cap de listă ar fi Ștefan cel Mare, cel care a dat dat hrisovul cu hotarnica târgului Bârlad, în 1495. Argumentul forte este că hotarnica este cel mai important document prin care domnitorul dădea târgului șapte sate atârnătoare de ocolul târgului. Plus că acest document a fost, de-a lungul Evului mediu, apărarea orășenilor în conflictele cu domnia sau cu diverși boieri. Într-un cuvânt, Ștefan cel Mare merită!

Într-o ordine aleatorie, îl mai menționăm, ca posibil candidat pentru titlul de cetățean de onoare, și pe Alexandru cel Bun, care a emis mai multe documente în care apare menționat numele Bârlad, printre care privilegiul comercial pentru negustorii lipoveni, de la 1408. S-ar bucura sincer, mai ales că în broșura sa de campanie, și primarul Boroș are promise niște privilegii comerciale ce urmează să producă un fenomen ce-l poate înverzi de invidie chiar și pe Alexandru, cât o fi el de bun. Căci de documente care atestă existența Bârladului am mai auzit noi, dar de șoltuz care să promită 1.500 de locuri de muncă nu s-a mai pomenit din Evul Mediu încoace.

Corect ar fi să primească acest titlu, chiar post-mortem, dacă altfel nu s-a putut, și domnitorul Vasile Lupu, ctitorul celui mai renumit lăcaș de cult al urbei, Biserica Domnească. Deocamdată, și el dar și ceilalți domnitori medievali așteaptă ca Boroș să se țină de promisiune, ca să se poată răsuci furibunzi în mormânt.

 

Unii istorici spun că și Burebista ar merita

Nici numele lui Petru Rareș nu ar trebui omis de pe listă, mai ales că acest domnitor, spre deosebire de primarul Boroș, s-a ținut de cuvânt în privința reducerii de taxe. Pe vremea lui Petru Rareș erau scutite de taxe carele de pește care treceau pe Podul Pescăriei (cam pe unde-i acum sensul giratoriu cel denivelat, dom’ primar). Astazi, carele de pește nu mai trec pe acolo, dar bălegarul din zonă atestă că tradiția carelor trase de cai nu a murit nici sub domnia lui Boroș.

Unii istorici amintesc și de o descălecare a lui Burebista la Bârlad. Descălecare de pe cal, adică. Animalul a fost lăsat să pască slobod sub o salcie pe malul Râului Bârlad. O fracțiune extremistă a istoricilor susține că, de fapt, Burebista chiar s-a născut pe malul Cacainei. Deci, ar merita și el!

Domnitori avem, slavă Domnului! Mai lipsește ca Boroș să-i accepte în grațiile sale până în iunie 2020, când își va încheia mandatul. De nu va reuși, are prilejul unei noi candidaturi, pretextul principal fiind finalizarea acestui demers fără precedent în istoria României, de a-i face cetățeni de onoare pe toți domnitorii ale căror nume s-a intersectat cu Bârladul.

Deputatul Daniel Olteanu, președintele organizației județene a ALDE

ALDE Vaslui și-a asumat misiune de a deveni al doilea partid ca importanță din județ până în 2020, odată cu preluarea președenției organizației de către deputatul Daniel Olteanu, în cadrul ședinței Delegației Permanente organizată ieri. “Vă asigur că am forța și priceperea”, a spus Olteanu, care a promis că va asigura un climat de corectitudine în organizație. Deputatul a promis că își va continua agenda de promovare a intereselor județului pentru obținerea unui tratament mai bun la București în ceea ce privește investițiile în infrastructură. Olteanu a vorbit și despre “așa-zisul primar Boroș“ de la Bârlad, care are proiecte mai mici decât un primar de comună.

Organizația județeană a ALDE Vaslui va ajunge cea de-a doua formațiune politică a județului Vaslui. Este obiectivul fixat de conducere după ședința Delegației Permanente care a avut loc ieri, la Centru de Afaceri, când în fruntea organizației a fost desemnat Daniel Olteanu, fost deputat al PNL Vaslui. În prezent, organizația are un senator, un deputat, prin venirea lui Olteanu, patru primari, trei viceprimari, trei consilieri județeni și 84 de consilieri locali. Pentru alegerile viitoare, din 2020, aspiră însă la un procentaj de peste 20% și să se plaseze printre primele cinci organizații ale partidului din țară.

“Vă asigur că am forța și priceperea pentru a atinge acest obiectiv”, a declarat deputatul Olteanu în cadrul unei conferințe de presă organizată după întrunirea ALDE Vaslui.

Olteanu a promis că își va continua agenda de promovare a intereselor județului și ale Moldovei în ceea ce privește enormele discrepanțe regionale în alocarea fondurilor guvernamentale destinate infrastructurii: “Voi continua să mă lupt la București pentru infrastructura care lipsește Moldovei și județului Vaslui. Ne putem considera cetățeni de categoria a doua, câtă vreme 1% din alocările financiare destinate infrastructurii ajung în zona noastră”.

Olteanu a vorbit despre tronsonul de drum Tișița – Albița, care “ar putea da startul reconfigurării zonei”: “În 2020, în Ardeal se vor inaugura autostrăzi, în București noi linii de metrou, iar în Moldova se vor inaugura drumuri județene și comunale. Astea nu ne vor asigura locuri de muncă bine plătite. Pentru că și noi trebuie să ne dorim nu numai locuri de muncă, dar locuri de muncă bine plătite, precum în Ardeal și București”.

“Sunt impresionat de ceea ce am găsit la Vaslui. Un partid de 5% are are un potențial de creștere foarte bun, atât prin preluarea președenției de către domnul Olteanu, cât și prin ceea ce și-a propus ca obiective”, a spus Viorel Ilie, ministru pentru Relația cu Parlamentul.

Falimentul politic al PNL Vaslui și “așa zisul primar Boroș“

“Ceea ce se întâmplă la Bârlad poate constitui falimentul politic al PNL Vaslui”, a spus deputatul Olteanu, care a vorbit despre “așa zisul primar Boroș“. “Eu le doresc să continue luptele interne, să continue excluderile din partid începute în urmă cu un an și jumătate”, a spus Olteanu, care a precizat că va continua colaborarea cu primarii ale căror proiecte le-a sprijinit în trecut, pe când era deputat al PNL. De altfel, un număr de 10 primari liberali au participat la ședință și au ținut să aibă discuții cu Ciprian Lucian Roșca, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE).

“Există nenumărate comune în județ care au proiecte mai multe și mai mari decât Bârladul. Vă dau exemplu Vindereiului, care are prin PNDL proiecte de 7 milioane de euro, pe când Bârladul are de câte sute de mii”, a mai spus Olteanu.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării: ”Nu îl cunosc pe domnul Boroș, nu a bătut la ușa mea niciodată”

O informație mai mult decât prețioasă în legătură cu relația primarului Boroș cu ministerele în ale căror competență intră rezolvarea problemelor Bârladului a oferit-o chiar secretarul de stat al MDRAPFE: “Cunosc sute de primari din țară, care vin și se interesează în legătură cu proiectele lor, dar nu îl cunosc pe domnul Boroș, nu a bătut la ușa mea niciodată. Nu știam cine este primar la Bârlad, deși suntem din aceeași zonă” (Cristian PĂTRAȘCU)

Prima ediție a Taberei de Creație Pictură, o reușită

de Mihaela NICULESCU

Zestrea Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad s-a îmbogățit, la sfârșitul săptămânii trecute, cu 19 lucrări de pictură realizate de artiști de referință ai artei plastice românești în cadrul primei tabere de creație organizate de această instituție culturală. Liviu Suhar, Costin Neamțu, Corneliu Vasilescu, Florin Morun, Dumitru Macovei, Carmen Poenaru, Letiția Oprișan, Ioan Orație, Ștefan Pelmuș, cărora li s-a adăugat pe ultima sută de metri și bârlădeanul Nicu Maxim, au reușit să creeze în ateliere improvizate, în locuri alese de ei, lucrări care ar face cinste oricărui muzeu din țară și străinătate.

Vineri după-amiază, aproape toți artiștii plastici care au participat la prima ediție a taberei de pictură de la Bârlad au fost prezenți la inaugurarea expoziției colective cuprinzând lucrările realizate la Bârlad, panotată pe holul de la etaj al corpului central al Muzeului „Vasile Pârvan”.

„Acești artiști provin dintr-o generație pe care o consider ca făcând parte din grupul nobiliar al artei plastice contemporane. Unii au experiență de 60 de ani și multe participări în expoziții în țară și străinătate. Cei care i-au urmărit în timp au reușit să vadă cât de mult au evoluat. Acum au ajuns pe culmile cele mai înalte ale creației lor, o creație confirmată, ce poate fi tezaurizată în patrimoniul cultural național”, a declarat, pentru Est News, muzeograful Nicoleta Arnăutu.

Pe lângă prezentarea evenimentului în sine, realizată de Mircea Mamalaucă, directorul muzeului, o parte dintre artiști a ținut să ia cuvântul și să-și exprime impresiile create în timpul taberei de pictură de la Bârlad.

„M-am simțit ca într-o adevărată familie alături de colegii mei din țară, dar și de oamenii locului, deosebit de ospitalieri și destul de interesați de artă în general. Tabăra de pictură de la Bârlad este un semn de revigorare a activităților cultural-artistice din acest oraș. Ne simțim onorați de invitație și pentru faptul că operele noastre vor fi găzduite de muzeul din Bârlad, care nu este un muzeu de provincie, ci unul european”, a declarat Liviu Suhar.

Printre artiștii care au fost plăcut surprinși de spiritul cultural al orașului, se numără și Florin Morun, din Iași, care a recunoscut că a venit la Bârlad cu neîncredere.

„Sincer, când am primit invitația am fost destul de reticent. Mă gândeam: ce-mi poate oferi Bârladul, un loc lipsit de subiect pentru mine ca artist? Ulterior am constatat că m-am grăbit în aprecieri. În urma contactului cu oamenii și locurile de aici, inima a început să-mi bată mult mai dinamic și mi-ar plăcea să revin la Bârlad la următoarea ediție a Taberei de creație”, a mărturisit artistul plastic Florin Morun.

La inaugurarea expoziției permanente cu lucrări ale artiștilor prezenți la prima ediție a taberei de creație de la Bârlad au participat și primarul Dumitru Boroș și viceprimarul Roxana Miron Feraru. Atât conducerea muzeului cât și artiștii plastici le-au mulțumit pentru implicarea în organizarea evenimentului.

Directorul Mircea Mamalaucă a promis artiștilor că cea de-a doua ediție a Taberei de creație se va desfășura în peisajul mirific al mânăstirii Bujoreni, un loc plin de liniște și inspirație, potrivit creației.

Constructorul care realiza lucrări de asfaltare în Bârlad și-a luat tălpășița

de Mihaela NICULESCU

Pentru că reprezentanții Primăriei, plătiți cu salarii grase din banii publici, nu s-au ocupat de monitorizarea zilnică a felului în care sunt executate lucrările de asfaltare, s-a ajuns la o situație neplăcută, sesizată de locuitorii străzilor Dr. Bagdasar, Bicaz, Ioan Vodă și Poșta Veche. Aceștia au sesizat Primăriei că de două săptămâni și jumătate constructorul care acționa în zonă a sistat nejustificat lucrările, după ce inițial a produs o serie de pagube la sistemele de canalizare și alimentare ale riveranilor.

Au rupt țevile de apă și au spart canalele cu utilajele cu care au lucrat pe străzi și, de-odată au plecat. Nu știm nimic de ei, au lăsat străzile așa cum le vedeți”, s-au plâns oamenii către primarul Dumitru Boroș.

Marți, 19 iunie, edilul șef a fost în vizită de lucru pe teren la mai multe obiective locale aflate în prezent în desfășurare. Acesta a verificat și stadiul lucrărilor de asfaltare a străzilor Dr. Bogdan Bagdasar, Bicaz, Ioan Vodă și Poșta Veche și s-a declarat nemulțumit de întârzierile înregistrate de constructor. Într-un comunicat de presă, Boroș precizează că reclamațiile oamenilor, verificate în teren, s-au confirmat și că a dispus imediat solicitarea unor explicații din partea constructorului, având în vedere că, în momentul în care i s-a predat amplasamentul lucrării, în baza contractului asumat și încheiat între părți, cu observațiile de rigoare, acesta este singurul responsabil de situația din teren pe toată durata derulării acestuia.

Am luat act de nemulțumirile oamenilor, care sunt întemeiate. Și eu, la rândul meu, sunt nemulțumit de ceea ce am găsit pe aceste străzi, la fel cum sunt nemulțumit de faptul că deja se înregistrează întârzieri destul de mari la termenul de finalizare a lucrărilor. S-au deteriorat canale, capace și cămine, situații care sunt, conform contractului, în sarcina constructorului să fie remediate. Îl vom notifica imediat și în funcție de ce ne va comunica vom vedea dacă nu luăm în calcul chiar rezilierea contractului, având în vedere că, în ce ne privește, chiar de la bun început noi am prevăzut anumite observații de care să se țină cont pe parcursul procesului de desfășurare a lucrărilor”, menționează primarul Bârladului în comunicatul de presă.


Se împute gunoiul din culisele Zilelor culturale ale Bârladului, evenimentul unde o clătită a costat cât un kilogram de carne de pui

de Simona MIHĂILĂ

Primarul Dumitru Boroș are de dat multe explicații în legătură cu modul în care a orchestrat ediția din acest an a Zilelor culturale ale Bârladului. Gafele, scandalurile, țigănia și kitch-ul remarcate de bârlădeni, obișnuiți să consume cultură și distracție de calitate în luna mai a fiecărui an, au fost vedetele absolute ale weekend-ului trecut.

Deocamdată, primii care au ieșit la rampă au fost consilierii PSD, cărora însuși șeful lor, deputatul Adrian Solomon, le-a solicitat să iasă public și să-i lămurească pe cetățeni în legătură cu votul pe care l-au dat organizării acestui eveniment.

”Am aflat de existența firmei de organizat evenimente când aceasta era deja instalată în centrul orașului”

Așadar, ieri, consilierii PSD, în frunte cu viceprimarul orașului, Roxana Miron Feraru, au susținut o conferință de presă în care au deschis ușile culiselor Zilelor culturale, spunând public ceea ce, neoficial se știa: că firma responsabilă pentru atmosfera care i-a oripilat pe bârlădeni timp de trei zile și-a deschis teatrul de operațiuni de la Bârlad cu permisiunea primarului Boroș, dar fără acordul Consiliului Local. Abia după ce a ocupat centrul orașului, a montat terasele, grătarele cu mici, a instalat scena etc. și când mai erau câteva ore până la începerea spectacolelor, primarul Boroș a convocat Consiliul Local în ședință extraordinară, punându-le consilierilor locali sub nas proiectul de hotărâre privind încheierea protocolului de colaborare cu firma respectivă (Creativ ERA SRL Ialomița).

”Aș vrea ca toți bârlădenii să știe că nu am participat la organizarea efectivă a ultimei părți din ediția de anul acesta a Zilelor culturale ale Bârladului și mă refer în mod deosebit la spectacolul de pe scenă, la amenajarea așa-numitului târg de pe aleea cu palmieri, la amplasarea mijloacelor de distracție pe platoul din spatele Bisericii Domneasca și cu atât mai puțin la ceea ce a fost pe strada 1 Decembrie, acele mese cu mâncare și băutură. Nu am fost consultată nici măcar un moment cu această organizare”, a declarat viceprimarul Roxana Miron Feraru.

Ea a precizat că singura dată când s-a discutat despre spectacolul ce urma să aibă loc pe scenă, a fost în ședința ordinară de Consiliu Local din aprilie, când a fost aprobat programul și devizul Zilelor culturale: ”Dar nici atunci nu s-a vorbit despre niciun protocol de colaborare cu vreo firmă care să organizeze evenimentul. Am crezut cu toții că, la fel ca în fiecare an, Zilele culturale vor fi organizate de Primăria Bârlad prin personalul instituției”.

Firma, adusă pe ușa din spate, făcea împărțeala ilegală a domeniului public. Pe bani!

Fără permisiunea Consiliului Local, reprezentanții firmei au intrat în acțiune și ghici pe ce au pus ochii? Pe buzunarul comercianților!

”Săptămâna trecută, mai mulți comercianți din Bârlad au venit la mine și la colegii mei din Consiliul Local și ne-au spus că niște persoane i-au contactat și i-au întrebat dacă vor să închirieze spațiu contra-cost, din terenul public, în zona unde urma să aibă loc spectacolele. Am rămas stupefiați. Oamenii erau extrem de nemulțumiți din cauză că acea taxă care li s-a cerut era de ordinul miilor de lei. Mai mult, erau indignați că persoanele cu pricina nu au putut prezenta niciun fel de act în baza căruia cereau bani și închiriau terenul public al Bârladului.

Am cerut lămuriri în legătură cu ce se întâmplă, contrariată că mai ales că respectivele persoane nu aveau niciun document oficial care să le permită să facă o astfel de împărțeală a domeniului public”, a relatat viceprimarul Miron Feraru.

Nu se știe dacă afacerea ar fi mers ”pe burtă” până la capăt sau dacă primarul Boroș și-a amintit în al 12-lea ceas că nu-i de capul lui în fruntea orașului.

Așa că, deși firma Creativ ERA își începuse demult treburile prin târg, la foc automat, primarul a inițiat un proiect de hotărâre pentru încheierea unui protocol de colaborare cu această firmă și i-a convocat pe consilieri în ședință extraordinară vineri, în prima zi de concerte. Ce se întâmpla dacă majoritatea consilierilor locali respingeau proiectul? Ce s-ar fi întâmplat dacă Boroș se trezea că nimeni nu e de acord ca acea firmă, sau oricare alta, să organizeze activitățile? În mod clar, totul s-ar fi anulat, iar bârlădenii nu ar fi avut parte de spectacolele anunțate. Se prea poate ca Boroș să fi mizat exact pe faptul că cei din CL nu vor avea tăria să-și asume un asemenea risc și i-a pus în fața faptului împlinit fără nicio emoție.

 

Boroș știe cum să joace. Cum să-i joace!

Strategia lui Boroș a avut rezultatul scontat: ”Joi, toți consilierii ne-am trezit că suntem convocați în ședință pentru a aproba încheierea unui protocol de colaborare cu o firmă din Ialomița care să organizeze spectacolele de scenă. Așa, pe repede înainte. Ședința a avut loc vineri dimineață numai că, atunci când am ajuns la primărie am constat că firma, deși nu aprobasem încă încheierea protocolului, se instalase deja: scena amenajată, strada 1 Decembrie blocată și ocupată cu mese, umbrele, bănci, standurile se amenajau atunci. Am fost uluiți cu toții. Dacă cei șase consilieri PSD prezenți la ședință nu ar fi votat proiectul, atunci concertele anunțate inclusiv pe bannerul de pe turnul primăriei, nu ar mai fi avut loc. Unii artiști erau așteptați cu mare nerăbdare de oameni, iar refuzul nostru de a aproba proiectul s-ar fi putut interpreta drept o piedică în calea derulării Zilelor culturale. Așa cum s-a întâmplat și când am sesizat ilegalitățile legate de patinoar. Dar nu ne-am imaginat nicio secundă că acest eveniment va fi organizat într-o așa manieră încât să nu mai aibă nicio legătură cu manifestările de calitate care se desfășuraseră pe parcursul săptămânii. Munca instituțiilor de cultură a ajuns să fie denaturată și asociată cu un eveniment care nu a avut nimic de a face cu ceea ce ține de tradiția culturală bârlădeană”, a mai spus Roxana Miron.

Andrei Huiban: ”Această situație nu se va repeta”

Prezent la conferință, consilierul Andrei Huiban i-a pus în vedere primarului Dumitru Boroș că niciodată, de acum încolo, consilierii PSD nu vor mai aproba proiecte de hotărâre dubioase, sub pretextul presiunii timpului: ”Cu orice risc, situația nu se se va repeta. Nu vom mai accepta astfel de proiecte aduse pe ultima sută de metri, băgate sub nas, fără discuții în liniște, fără votul comisiilor. Este inadmisibil să fim presați și obligați. În altă ordine de idei, fac o cerere publică către o serie de personalități importante din Bârlad: doamna consilier municipal Elena Monu, președinta Academiei bârlădene și a comisiei de cultură din cadrul CL, doamna profesor Oltea Gramaticu, președinta filialei Bârlad a Societății de istorie, profesor Gruia Novac, prof. Vasile Cârcotă, de numele cărora se leagă proiectul Zilele culturale ale Bârladului. Aș vrea să îi rog să-și exprime public un punct de vedere legat de modul în care a ajuns să fie organizat în ziua de astăzi acest mare eveniment cultural anual de la Bârlad. Ceea ce s-a întâmplat, dacă nu denotă incompetență, atunci cu siguranță arată o reală neglijență”.

13 lei clătita, la Zilele culturale ale Bârladului

Câți bani a câștigat firma în cauză în urma exploatării domeniului public, pe ce a cheltuit primăria cei 80.000 de lei alocați finanțării evenimentului, ce a avut de câștigat Bârladul lăsând organizarea acestui eveniment în mâinile unei firme private și pe ce criterii a fost selectată aceasta sunt întrebări al căror răspuns nu l-au primit nici consilierii locali.

Cert este că, în timp ce bârlădenii s-au ales cu mahala și debandadă, comercianții aduși de firma ialomițeană au plecat de pe meleagurile bârlădene cu teșchereaua plină. Prețurile produselor preparate în bucătăriile ambulante s-au vândut la prețuri de neimaginat. O clătită cu dulceață a costat 10 lei, una cu înghețată – 13 lei, și tot 10 lei au plătit oamenii și pentru așa-zisa vafă cu ciocolată (foto). Să mai spunem că un Kurtos Kalaks costa 15 lei, cu 5 lei mai mult decât în stațiunile turistice, iar un balon în chip de figurină și umplut cu heliu se vindea cu 25 de lei?

Care o fi fost motivul pentru care autoritățile locale nu au profitat de acest eveniment pentru ca banii încasați de la bârlădeni să nu ajungă în buzunarele unei firme străine ci în bugetul public este, iarăși, o problemă care dă naștere la multe interpretări.

 

Tanti Aglaia și tot neamul ei au aterizat la Zilele Culturale ale Bârladului

de Simona MIHĂILĂ

Evenimentele organizate de autoritățile bârlădene în acest week-end la Bârlad au ucis fără milă și ultima fărâmă de speranță că tanti Aglaia nu va afla niciodată de Zilele culturale ale Bârladului. Dar Tanti Aglaia a aflat și, împreună cu tot neamul ei, s-a dezlănțuit plenar, adânc și hotărât.

Ce sunt Zilele culturale ale Bârladului

Pentru cei cărora nu li s-a dat șansa să afle, Zilele culturale ale Bârladului sunt un grupaj de manifestări ce a debutat în anii ’70 și care și-a propus să se prezinte într-o așa manieră încât să transmită mesajul că arta și cultura nu sunt sunt apanajul exclusiv al elitiștilor, al academicienilor sau al snobilor.

Mai cu seamă odată cu trecerea anilor, inițiatorii și-au dorit să coboare barierele care izolau cercul acestora și să-l facă accesibil pentru cât mai mulți oameni. Nu întotdeauna o asemenea încercare a fost încununată de succes, însă de la o ediție la alta, Zilele culturale ale Bârladului au câștigat public semnificativ, mai ales atunci când entitățile implicate au înțeles că atractivitatea unei manifestări stă în echilibrul dintre ingredientele care o compun. Între o lansare de carte, de exemplu, unde un vorbitor plicticos și fonfăit cuvântează anost și interminabil, și una în care prezentarea electrizează asistența prin meșteșugul vorbelor sau prin note de umor,  și în care organizatorul mai și relaxează atmosfera printr-un moment muzical (ales în ton cu evenimentul, desigur), în mod garantat publicul va alege cea de a doua rețetă. Și va onora de fiecare dată invitația.

Dar nu a înțeles nimeni vreodată că o activitate culturală atractivă înseamnă ca la intrare să te întâmpine Mickey Mouse. Chiar ultima zi a evenimentului, care este dedicată distracției și relaxării, nu a făcut nicicând rabat de la calitate. Concerte cu artiști de ținută, muzică bună, finalizate cu spectacole de artificii sau de lasere încheiau demn și civilizat Zilele culturale, într-o atmosferă care să nu le știrbească prestanța și nici să le răpească farmecul. Căci Zilele culturale nu înseamnă nici Festivalul berii, nici Sărbătoarea toamnei și nici temeiul bâlciului.

Cine este tanti Aglaia

Spuneam despre tanti Aglaia că a descins hotărât la Zilele culturale ale Bârladului, pentru prima dată de când este organizat acest eveniment. Acum câtva timp, scriam că interiorul Primăriei Bârlad a fost amenajat de conducerea orașului după gustul estetic al acesteia, așa încât coloanele de marmură din perioada interbelică vor face casă bună cu gresia ordinară tipică WC-urilor publice.

Tanti Aglaia e mare amatoare de mici și bere servite și la piață, și la botul calului. Tanti Aglaia adoră să mănânce semințe pe stadion, în parc și în centrul orașului, când iese la promenadă, după emisiunea ”Noră pentru mama”. E și foarte credincioasă. Duminica se duce la biserică însoțită de prietenele ei, Pachița și Maghița, cu care șușotește cât ține slujba despre păcătoasele care intră în sfânta biserică cu capul descoperit, ca destrăbălatele alea de au apărut la ”Acces direct”.

Tanti Aglaia e și colecționară. Are un carnețel plin de autografe de la diverse vedete: Sorinel Puștiul, Minodora la Maxim, Vali Vijelie sau Nicoleta Luciu.

De ce s-a simțit bine tanti Aglaia la Zilele culturale ale Bârladului din acest an

În ultimele două zile, tanti Aglaia a fost în extaz. Ca niciodată, autoritățile locale au pregătit un final pentru Zilele culturale ale Bârladului exact pe gustul ei. Cu grătare fumegânde în aer liber, fix lângă primărie. Mese lungi cu bănci din lemn amplasate în fața Galeriilor de Artă (se răsucește în mormânt dr. Constantin Teodorescu) unde să poată servi în tihnă micii cu muștar și mujdei, pastramă, cârnăciori, bere, semințe.

Platoul din spatele Bisericii Domneasca a fost ocupat cu mașinuțe, trambuline, tobogane gonflabile, pentru ca micii bârlădeni să descopere încă din copilărie spiritul cultural al urbei.

Trotuarele au fost ticsite cu bucătării ambulante care preparau pe loc Kurtos Kalaks, clătite și chiar salată ”tradițională”. Tanti Aglaia ar fi avut poftă și de niște zacuscă, dar poate la anul.

În mijlocul tuturor acestor atracții culturale, a poposit și Circul. Cu clowni, acrobați musculoși și acrobate feline. O splendoare!

Până să înceapă programul artistic pe scenă, tanti Aglaia a savurat muzica de la una din terase. Ritmurile faimoasei melodii ”Jaga, jaga” au ridicat-o de pe scaun și, în admirația generală, tanti a reușit câțiva pași cu paharul de bere pe cap.

Doar Minodora la Maxim, prezentă și ea pe scena bârlădeană printr-un act artistic memorabil cu manele, i-a mai dat o asemenea exaltare sufletească.

Va rămâne în memoria lu’ tanti Aglaia și recitalul Andreei Antonescu (jumătatea eșuată a trupei Andre de acum 20 de ani). Nu pentru șlagărul ”Moșule, ce tânăr ești” cântat acum, în prag se sezon estival, ci pentru vocea masculină care a întrerupt-o pe Andreea pe scenă pentru a face reclamă unei mărci de bere. Aia din butoaiele de aluminiu care au străjuit fermecător terasa cu mici și cârnați din mijlocul străzii, în vecinătatea statuii lui Alexandru Ioan Cuza.

Pe tanti Aglaia nu a deranjat-o faptul că programul nu a fost respectat și că, de exemplu, cei care s-au adunat sâmbătă în Centrul Civic ca să-l audă pe Alex Velea au aflat că acesta a cântat cu o seară înainte. Și ce dacă autoritățile nu au anunțat? Bine că i-au dat manele, mici, bere și circ!

Epilog

Aseară s-a lăsat cortina și peste cea de a XXXIII-a ediție (33, pentru tanti Aglaia) a Zilelor culturale ale Bârladului. Păcat de munca responsabililor veritabili din spațiul cultural și artistic al Bârladului, de copiii inimoși și talentați care au dat tot ce aveau mai bun, de talentele autentice care au putut evolua nestingherite și nepângărite de inconștiența edililor locali.

Din fericire, goana disperată de imagine a primarului Dumitru Boroș, vizibil prăbușită după doi ani de mandat fără realizări, nu i-a silit și pe ei să accepte serviciile unei firme de organizat evenimente distractive. Încă!

Dar nu se știe ce va fi anul viitor, an preelectoral. Sperăm să nu asistăm la vernisaje unde rățoiul Donald ne va cânta primirea și nici la simpozioane unde să dansăm Pinguinul. Pentru că, domnule Boroș, Zilele culturale ale Bârladului nu înseamnă nici Festivalul berii, nici Sărbătoarea toamnei și nici temeiul bâlciului. Pentru un asemenea eveniment, 3 în 1, n-ai decât să-ți faci Zilele Boroș. Cu zacuscă pentru tanti Aglaia!

 

 

 

Primarul Boroș, dator cu un răspuns: ce legătură a fost între el și firma care a deținut centrala termică achiziționată, la propunerea lui, de către primărie?

de Simona MIHĂILĂ

Scandalul iscat în jurul achiziționării clădirii fostei centrale termice de pe Bulevardul Epureanu abia își arată colții. Noi dezvăluiri au fost făcute chiar în plenul ședinței Consiliului Local (CL), de acum câteva zile, când întrebările unora dintre consilieri, adresate primarului Dumitru Boroș, au aruncat această tranzacție într-o și mai mare nebuloasă. Vizibil incomodat, primarul nu a dat răspunsuri clare. Afirmațiile echivoce și tactica puerilă de a răspunde cu întrebări la alte întrebări nu au făcut decât să le confirme consilierilor bănuitori că au de-a face cu un caz de incompatibilitate, cel puțin morală, după cum a calificat-o consilierul Andrei Huiban. Așadar, ceea ce a fost prezentat de unii drept o ”împăcare” între consilierii PNL și cei ai PSD, se dovedește a fi, pentru cine a urmărit înregistrarea video a ședinței (postată pe www.b-o.ro), o virulentă polemică între cele două tabere.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea documentației și indicatorilor tehnico-economici, precum și a execuției lucrărilor de compartimentare a centralei termice de pe Epureanu nr. 35, nu a fost chiar floare la ureche, precum se aștepta primarul Boroș, după ce cu o lună în urmă consilierii PSD l-au respins. Motivația de atunci a pesediștilor a fost că suma de 730.000 lei, necesară amenajării clădirii (cu o suprafață de 256 mp) este exorbitantă.

Cristina Tiron

Boroș s-a văzut silit să ceară refacerea calculelor și s-a ajuns la concluzia că, de fapt, necesarul ar fi de puțin peste 600.000 lei.

Și această valoare a fost catalogată de consilierii PSD total nerezonabilă. Cu atât mai mult cu cât, pentru achiziționarea clădirii, din bugetul orașului s-au cheltuit deja 300.000 de lei.

Cristina Tiron, consilier PSD, a fost cea care a dat glas mirării din jurul sumelor amețitoare implicate în amenajarea unei clădiri de doar 250 de metri pătrați: ”Această centrală s-a cumpărat cu 3 miliarde (lei vechi – n.r.). Aflăm că este nevoie de alte peste 6 miliarde pentru compartimentare. Totalul de peste 9 miliarde de lei, nu este prea mult pentru 250 mp? Să facă cineva calculele și să-mi spună și mie dacă nu cumva este o sumă prea mare per metru pătrat (circa 3.500 de lei, adică 35 milioane de lei vechi/mp). Ne permitem așa ceva?”.

 

”Cu acești bani poți cumpăra lejer trei apartamente, gata puse la punct”

Dorin Apostu

Până când se va ști exact câți bani ar fi nevoie realmente pentru amenajarea acestei clădiri (acolo unde urmează a fi mutate câteva birouri din primărie, respectiv ale Direcției de asistență socială), consilierul Dorin Apostu a cerut ca aprobarea execuției lucrărilor să facă subiectul unui alt proiect de hotărâre care să fie discutat cu altă ocazie. Așadar, proiectul de hotărâre a fost modificat, în sensul că s-a supus la vot doar aprobarea studiului de fezabilitate, nu și execuția lucrării.

”Mi s-a părut prea mult ca aceste două subiecte distincte – aprobarea studiului de fezabilitate și aprobarea lucrărilor de execuție – să fie votate la pachet. Nu există niciun motiv care să explice această solicitare a primarului Dumitru Boroș. Studiul de fezabilitate este una, iar execuția este altceva. La cel de al doilea subiect mai avem de discutat, nu poate trece chiar așa… pur și simplu. Chiar și după ce calculele au fost făcute, este o valoare foarte mare. Cu acești bani – 600.000 de lei – poți cumpăra chiar și trei apartamente foarte mari, gata puse la punct. Așadar, ceea ce a scris o publicație locală, cum că ai mei colegi din PSD au fost convinși de mine să voteze, este falsă. Lămuririle despre care se scrie acolo că le-am dat eu, de fapt le-a dat domnul Aurelian Răducu, din cadrul primăriei. Eu vorbisem înaintea lui. Și cu totul altceva! Se poate verifica pe filmarea de pe Barlad online. Mai mult, așa cum am spus, nici eu și nici colegii mei nu au fost de acord cu aprobarea execuției lucrărilor”, ne-a declarat consilierul PSD Dorin Apostu.

Avocatul Boroș, făcut knockout de ”ne-avocați”

Dușul rece pentru primarul Boroș a venit din partea consilierului Andrei Huiban, cel care, în calitate de fost administrator

Andrei Huiban

(timp de un an) al firmei care a deținut clădirea, cunoaște ceva mai mult decât a fost lăsat să știe opinia publică:

”Domnule primar, există un aspect pe care nu l-ați lămurit în conferința de presă. Vreau să știu: cum răspundeți informației că și dumneavoastră ați fost în această firmă? Sunteți inițiatorul unui proiect de hotărâre pentru cumpărarea unui activ care a aparținut unei firme care v-a fost clientă la firma de avocatură”.

În timp ce toată lumea aștepta cu sufletul la gură răspunsul, brusc Boroș a început să cânte altă melodie. Concret, a încercat să mute atenția auditoriului asupra unei informații (fără legătură cu subiectul), ce circulă de luni bune în rândul bârlădenilor, preluată și publicată de o parte a presei locale, inclusiv de ziarul nostru. Informația, care se referă la prețul de vânzare al centralei către firma de la care a fost răscumpărată după ce el a devenit primar, fusese deja dezmințită de Boroș într-o conferință de presă. Probabil, ca să scape de întrebarea lui Huiban, primarul a simțit nevoia să se agațe de ceva diferit, iar obsesia sa – ziarul Est News – a fost prima care l-a străfulgerat.

După ce i-a ascultat expozeul paralel cu subiectul, Huiban i-a pus iarăși oglinda în față lui Boroș: ”Deci nu vreți să răspundeți la întrebare. E clar, nu aveți răspuns pentru această întrebare”.

Dialogul uluitor care a urmat nu l-ar fi putut salva pe Boroș nici dacă ar fi deținut arsenalul de chichițe avocățești ce le-a adus succesul unora dintre colegii lui de breaslă. Ideea e că avocatul a fost făcut kockout de ”ne-avocați”:

Boroș: ”Timp de 25 de ani am fost avocatul a mii de persoane și firme. E posibil să fi fost și al acestei firme. E posibil. Și care ar fi problema, domnule Huiban?”

Huiban: ”Eu cred că este o incompatibilitate măcar de principiu.”

Boroș: ”De principiu…”

Huiban: ”Da.”

Boroș: ”Știți dumneavoastră lucrul ăsta?”

Huiban: ”Ăsta este punctul meu de vedere, nu că știu eu. M-am exprimat clar, că asta cred eu, că este o incompatibilitate.

Boroș: ”Păi, dacă nu știți…”

Huiban: ”Vă întreb iarăși: ați fost în această firmă?”

Boroș (arătând degetele de la o mână): ”V-am spus: mii am avut (firme cu care a lucrat – n.r.)

Huiban: ”Lăsați miile alea. În firma asta, ne interesează: ați lucrat, ori nu?”

Întrebarea a fost preluată și de consilierul PSD Georgică Motrea: ”De ce nu ne explicați clar, domnule primar? În tranzacția asta, ce implicare ați avut?”

Boroș: ”În tranzacția asta? Nicio implicare … domnu’ Motrea. Nu am nicio implicație. Nu vă mai… Din moment ce Tribunalul desemnează un lichidator, toate atribuțiunile celui dinainte, încetează. Ca să știți.”

Motrea: ”Ce rol avea numele dumneavostră acolo, domnule primar? De ce nu răspundeți?”

Boroș: ”Vreți să vă spun care era?”

Georgica Motrea

Motrea: ”Normal ca vrem. De asta vă tot întrebăm”.

Boroș: ”Nu am avut nicio atribuțiune”.

Motrea: ”Și ce caută numele dumneavoastră acolo, domnule primar?”

Boroș: ”Păi… întrebați presa! Ce mă întrebați pe mine?”.

Superb! Un răspuns demn de un profesionist!

După cum se conturează lucrurile, dedesubturile tranzacției centralei termice de pe Epureanu nr. 35 încep să se facă vizibile. Scandalul centralelor termice achiziționate la sume năucitoare, lipsa de viziune în cheltuirea banului public, banii aruncați cu nemiluita pe studii de fezabilitate, proiecte tehnice, studii de oportunitate și tot felul de ”studii”și hârtii mai mult sau mai puțin utile, incoerența în administrație publică dovedită de la o zi la alta de actuala conducere, dar și implicarea numelui primarului în ”povești” precum cea mai sus expusă sunt bile negre ce cu greu vor pot fi explicate.

Ca să nu mai pomenim de recentul scandal în care numele soției primarului apare printre membrii fondatori ai unei asociații, (detalii aici) cu sediul pe una dintre proprietățile soților Boroș, ce urmărește (și care a și obținut) finanțare de la bugetul local pentru diverse activități.

Boroș, despre noroaiele Bârladului: ʺNe cerem scuze, nu putem interveni!

de Simona MIHĂILĂ

La ʺaniversareaʺ unui an de când lucrările la canalizarea menajeră au ajuns, în fază incipientă, în cele două cartiere istorice ale Bârladului, primul gospodar al orașului, primarul Dumitru Boroș, n-a tăiat nicio panglică de inaugurare pe străzile înnămolite, unde nu mai fac față cizmele de cauciuc, mașinile și nervii contribuabililor. În schimb, le-a oferit bârlădenilor care locuiesc pe străzile ʺrăscoliteʺ de lopeți, buldozere și excavatoare, scuze seci, lipsite de empatie, la pachet cu speranța că proiectul se va putea încheia la termen, adică la sfârșitul acestui an.

În cea mai recentă conferință de presă, primarul Boroș a alocat numai TREI (!) minute celui mai important obiectiv asumat de administrația pe care o conduce – canalizarea menajeră din cartierele Munteni și Podeni. Atât de multă compasiune merită ʺobiecțiile cu privire la traficʺ ale contribuabililor de pe străzile devenite impracticabile după începerea lucrărilor în teren!

Aproape că nu este zi în care să nu apară, pe rețelele de socializare, noi imagini cu dezastrul lăsat în urmă de utilajele muncitorilor care execută lucrările de canalizare, iar ploaia și zăpada adaugă tabloului o tentă de disperare꞉ nu se poate circula nici pe trotuare, nici pe stradă, nici nu cizme de cauciuc, nici cu mașina! Bârlădenii de pe străzile în lucru se află într-un soi de exil impus de administrația locală, care dă asigurări că are o ambiție mare꞉ să respecte termenii contractului și să finalizeze proiectul în 2018.

Primarul Boroș s-a grăbit să anunțe că lucrările au trecut de jumătate și, tuturor celor care și-au stricat și continuă să își strice încălțările și anvelopele, înghițite de nămolul de pe drumurile desfundate, le-a transmis, optimist, procentele de îndeplinire a obiectivelor prevăzute în contract꞉ montaj colector – 55,7%, montaj cămine – 55 %, racorduri – 61,5% și SPA, 3 bucăți – 65%. Asta pentru că s-a lucrat și pe timp de iarnă, lucru știut de locuitorii din zonă, care n-au renunțat nicio clipă, în ultimele 12 luni, la cizmele de cauciuc de la poartă.

Cât timp va mai dura traficul de coșmar din cartierele Munteni și Podeni? Administrația locală așteaptă vremea bună, și asta nu e o metaforă! Potrivit primarului Boroș, refacerea tramei stradale va începe de îndată ce condițiile meteo vor permite acest lucru, până atunci, ʺne cerem scuze, nu putem interveni!ʺ.

Tot oamenii, săracii!

Sătui de nepăsarea autorităților, care așteaptă să vină primăvara și vara pentru a crea condiții mai bune de circulație pe străzile răvășite de utiliaje, câțiva bârlădeni au luat inițiativă, au cumpărat balastru și l-au împrăștiat pe drum, să poată merge la serviciu și să-și poată trimite la școală copiii. Pe timpul ninsorilor abundente de săptămâna trecută, tot ei au deszăpezit străzile, cu lopata, să nu existe riscul ca vreo ambulanță să nu poată ajunge la pacient sau ca vreun taxi să refuze să preia comanda, pe motiv de ʺdrum impracticabilʺ.

Domnule primar, acești bârlădeni merită mai mult decât ceea ce le-ați transmis dumneavoastră, în grabă, la conferința de presă, iar ʺobiecțiileʺ lor cu privire la trafic nu sunt răsfățuri sau alintături, e realitatea dureroasă a celor care își plătesc taxele la bugetul local și au parte de tratament cu ironie și nămol. Știm că problema nu a apărut peste noapte și că noroaiele din Munteni și Podeni sunt istorice dar… ai spus că poți! În campania electorală, când împărțeai broșura cu miracolele ce vor veni!

Reamintim că proiectul de canalizare pentru cele 73 de străzi și fundături din cartierele Podeni și Munteni însumează 22 de km de canalizare, 22 de km de branșament și patru stații de pompare, iar Primăria trebuie să achite o notă de plată în valoare de 12,5 milioane lei.

Aoleu! Boroș are o idee și cu centralele termice rămase nevândute

Fostele centrale termice care nu au fost încă vândute ar putea fi reabilitate în curând și redate circuitului. Nu se știe exact ce înseamnă asta, sperăm doar să nu fie vândute și răscumpărate de primărie la prețuri astronomice, așa cum s-a întâmplat cu centrala de pe Epureanu, despre care am scris recent.

Primarul Dumitru Boroș a făcut o declarație (cam cu jumătate de gură, ce-i drept, ca și cum subiectul ar fi secret), în ultima sa conferință de presă, în privința fostelor centrale aflate acum în proprietatea Consiliului Local.

Avem o gândire cu toate centralele termice pe care nu le-am valorificat. De fapt, există o hotărâre de Consiliu încă din 2010, dar nu s-a reușit nici până acum vânzarea tuturor centralelor dezafectate. Pentru a nu se degrada și mai mult, am demarat un proiect după ce am fost contactați de o firmă din București, interesată să închirieze, concesioneze sau cumpere aceste centrale. Reprezentanți ai firmei ne-au cerut o situație cu numărul centralelor disponibile, au venit, le-au vizitat, le-au filmat și și-au manifestat dorința să le cumpere. Le vor consolida și le vor reda circuitului”, a declarat primarul Boroș, care a mai adăugat că este păcat să se degradeze și să nu se valorifice aceste imobile.

Gândirea voastră (…) îmi pare minunată/ Și sentimentul vostru, îl cinstesc, frații mei”, ca să-l parafrazăm pe Grigore Alexandrescu. Însă … ar mai fi de clarificat una-alta: vânzare directă? La pachet? Fără licitație publică? Ce-o mai fi și asta?

În municipiul Bârlad au existat 16 centrale și două puncte termice, iar la momentul actual au mai rămas nevândute șase centrale și un punct termic. Centralele, care probabil vor fi vândute firmei din București, sunt cele două din zona Grădinii, centrala de lângă Grădinița nr. 9 și centrala din strada Vasile Pârvan, în zona Iris. În afară de acestea patru, mai există două centrale, cea recent răscumpărată, de pe Bulevardul Epureanu nr. 35, și  cea de pe strada Nicolae Tonitza (fostă Cetinei) care nu va fi vândută, autoritățile intenționând să acceseze fonduri europene, în vederea transformării într-un club al pensionarilor (strategie pusă la punct atunci când primar era Constantin Constantinescu). Centrala respectivă fi reabilitată odată cu reamenajarea Grădinii Publice și reabilitarea sălii de sport din zona Stadion. (Mihaela NICULESCU, Simona MIHĂILĂ)

Cea mai nouă ”afacere” a conducerii Bârladului: peste 200.000 de euro pentru niște ruine pe care nu le vrea nimeni, la periferia orașului

de Simona MIHĂILĂ

Peste 200.000 de euro, adică aproape 10 miliarde de lei vechi, au luat autoritățile Bârladului din vistieria prăpădită a orașului ca să cumpere o ruină pe care nu o voia nimeni, la marginea orașului. ”Afacerea” a fost propusă de primarul Dumitru Boroș și aprobată printr-o simplă, rapidă și suspectă ridicare de mână de consilierii PNL și PSD, la mijlocul lui decembrie, în preajma sărbătorilor, când prea puțini mai erau atenți la toate câte fac și desfac mai-marii din fruntea urbei.

Clădirea aparține SC PIPS SA Bârlad, firmă aflată în insolvență, vânzarea fiind făcută prin executor, în scopul acoperirii datoriilor către terți, inclusiv la bugetul local. Culmea este că terenul de sub zidurile părăsite cumpărate atât de scump, singurul care ar fi putut valora ceva, este proprietatea Primăriei Bârlad.

Practic, în loc să profite și să negocieze prețul acelor ziduri pe care nimeni nu s-a legat la cap să le cumpere, ținând cont că, pe de o parte, nu ar fi putut fi luate cu tot cu pământul de dedesubt, iar pe de alta, că necesită consolidare și reconfigurare, autoritățile Bârladului au bătut palma și au deșertat sacul cu bani. Că doar nu sunt ai lor!

Primarul Boroș (avocatul!) i-a ”convins” pe consilieri să-i voteze geniala idee de afacere pentru firavul argument că există o adresă din partea Sindicatului polițiștilor locali prin care acesta solicită un nou sediu. Zdrâng, scoală-te să-ți cânt! Niciunul dintre consilierii locali cu care am vorbit nu a văzut respectiva adresă, dar l-au crezut pe cuvânt pe Boroș. Așa cum sunt siguri că și Sindicatul polițiștilor locali există aievea, deși nu au verificat!

Ce vor face cu ruinele proaspăt cumpărate, ridicate de alții pe terenul Bârladului? În starea în care sunt, nu se poate face nimic. Singura soluție este ca grămada de aleși locali – isteți foc – să mai cheltuie din banii noștri de două-trei ori (cel puțin) suma plătită deja, ca să le reabiliteze. Cu excepția câtorva încăperi mai de Doamne-ajută, care adăposteau birourile defunctei firme PIPS, noua ”afacere” a primăriei locale mai include și o ditamai hala degradată și nefuncțională. Și aceea trebuie refăcută pentru a putea fi folosită. Suma necesară ar putea fi peste puterile unui oraș ca Bârladul, dar nu se știe cât deoarece consilierii PSD și PNL, la semnalul lui Boroș au votat fără a solicita o evaluare. Exact cum ar fi făcut, cu siguranță, și un școlar din clasa a doua!

 

Și cu terenul nostru, și cu banii luați. Pentru Boroș și Consiliul Local, e perfect așa!

Pentru a înțelege pe deplin minunata afacere încheiată recent de cei pe care i-am ales să ne administreze averea publică, ne invităm cititorii la un exercițiu de imaginație: vreți să clădiți o casă pe un teren proprietatea dumneavoastră personală, pe care există deja o magazie ridicată de un fost chiriaș. Chiriașul nu mai are nevoie de respectiva construcție și o scoate la vânzare, însă nimeni nu o cumpără, evident, pentru simplul motiv că terenul de dedesubt este al altcuiva. Ca niște oameni cu scaun la cap, care nu știu cum să-și mai drămuiască bănuții ca să le ajungă, cum veți proceda? Cu toată compasiunea pentru necazul fostului chiriaș, îi cereți să elibereze terenul, ca să scăpați de chinul de a vă ploua în cap, sau îi cumpărați magazia degradată, pe care nici el nu o mai poate folosi, cu aceeași sumă de bani cu care v-ați fi putut ridica locuința, conștient fiind că terenul de sub aceasta vă aparține?

Cum bine v-ați dat seama, aleșii noștri locali, cei cărora le plătim leafa lună de lună ca să ne servească și să ne protejeze interesele noastre (nu ale altora) au decis să opteze pentru a doua variantă!

E inutil să mai spunem ceea ce orice bârlădean o știe: cu dublul sumei pe care a oferit-o în schimbul ruinelor de pe strada Gândirii nr. 61 (la marginea cartierului Munteni, în vecinătatea șesului) municipalitatea locală ar fi putut construi de la zero o clădire de bun simț care să găzduiască cei câțiva angajați ai Poliției Locale (cei mai mulți urmând a-și face serviciul pe teren, nu la birou, nu-i așa?). Și tot nu s-ar fi cheltuit atâția bani cât urmează a fi cheltuiți pentru achiziția și reabilitarea ruinelor.

Am mai aflat că nu doar Poliția Locală ar vrea birouri noi, ci și Compania de Utilități Publice (CUP) Bârlad (care stă cu chirie, actualmente). E de la sine înțeles că SC CUP este liberă să-și rentabilizeze serviciile în așa fel încât să producă bani pentru nevoile proprii, fără a mai sta la mâna bugetului orașului. Nu trebuie decât să pună în aplicare legislația care nu doar că îi permite, ci o și obligă, să facă bani din gunoiul menajer. Cel pe care îl vedem la tot pasul, oriunde am întoarce capul.

 

Silviu Budescu, liberalul exclus abuziv din PNL de către Boroș, nu se lasă

de Simona MIHĂILĂ

Silviu Budescu, liberalul exclus abuziv din PNL de către Boroș, nu se lasă. Se adună nori negri din nou la orizontul PNL Bârlad. În timp ce Boroș și supușii pregătesc liniștiți ”întronizarea” în funcția de consilier local a Geaninei Radu, pe locul ce i se cuvenea de drept lui Silviu Budescu, acesta din urmă le strică socotelile.

Silviu Budescu si Geanina Radu

Refuzând categoric să se lase călcat în picioare de primarul Dumitru Boroș, președintele PNL Bârlad, care l-a exclus din partid prin metode izbitor de asemănătoare lichidărilor comuniste, Budescu a sesizat conducerea organizației centrale a PNL.

Contestația pe care a făcut-o deciziei de excludere de anul trecut nu a fost soluționată în favoarea sa, dar asta nu l-a mirat. Nu e ca și când Biroul permanent județean al PNL Vaslui ar fi vreo entitate neutră și echidistantă, la care cei nedreptățiți de către autoritarul șef al PNL Bârlad să-și găsească dreptatea. Prietenia dintre Boroș și Nelu Tătaru, președintele organizației județene, este cunoscută de toată lumea. Nu e nimeni care să se aștepte ca supușii lui Tătaru să treacă peste hotărârile lui Boroș. Cazul Budescu vine, iată, să confirme că, oricât de aberante ar fi deciziile lui Dumitru Boroș, acestea sunt consfințite.

”Eu am fost atât de conștient că jocurile sunt făcute, încât nu m-a mirat sub nicio formă respingerea contestației.

Silviu Budescu, in campania electorală, ajutându-l pe Boroș să se vadă primar

Oamenii aceia în fața cărora m-am prezentat și pe care nu i-am văzut în viața mea au făcut ce li s-a spus să facă. Ei sunt nevinovați. Sunt convins că la București cauza mea va fi judecată la modul serios”, ne-a declarat Silviu

Budescu.

Reamintim că Budescu a fost exclus din partid exact în momentul în care îi venise rândul să își ocupe locul de consilier local. Subit, Dumitru Boroș și-a amintit că Silviu Budescu nu i-a fost un supus credincios. La alegerile pentru șefia organizației locale, acesta din urmă nu și-a ascuns susținerea pentru contracandidatul lui Boroș, respectiv pentru deputatul Daniel Olteanu, pe care Boroș l-a descris ca fiind un ”disident”.

De altfel, decizia de excludere semnată de primarul Boroș a făcut deliciul opiniei publice. Expresia ”grup disident” apărea obsesiv în formulările sale, amintind în mod comic de faimoasele ”agenturi străine” care a chinuit psihicul unor personaje cunoscute ale țării.

La adresa lui Budescu au fost aduse – fără dovezi, evident – și alte acuzații aiuristice, pe care acesta le-a demontat piesă cu piesă, aducând argumente logice (detalii aici).

 

Moș Boroș și-a desfăcut sacul cu daruri pentru bârlădeni: marile sale realizări de până acum!

de Simona MIHĂILĂ

Primarul Boroș, laudă-mă, gură, în ajun de Crăciun, poate se-ntȃmplă minuni cu administrația din Bȃrlad. În ajun de Crăciun, la ora 22 și 1 minut, cȃnd toată suflarea din Bȃrlad îl aștepta, cu înfrigurare, pe Moș Crăciun, primarul Boroș a fost cuprins de un fior de mărinimie și le-a oferit bȃrlădenilor un dar aparte, pe pagina lui de socializare. E vorba despre un raport de evaluare a investițiilor făcute de la preluarea mandatului de primar, și de un inventar de propuneri pentru anul 2018.

Orice internaut rătăcit prin mrejele digitale, care mai avea vreo urmă de îndoială că Dumitru Boroș n-are stofă de ales, a înghițit în sec, și-a mușcat limba și a exclamat cu mȃna peste frunte: ʺUite un primar care muncește și în noaptea de Crăciun și n-are timp să trasmită nici măcar urări de sărbători! Ce să mai…, un gospodar sadea!ʺ

După ce și-a prezentat raportul de activitate din primul an și jumătate la conducerea urbei, Boroș a vrut să facă un triplu tulup cu investițiile, capitol la care sania bȃrlădenilor scărțȃie de ani buni și se împotmolește în sărăcie, deși a intrat într-o zodie liberală. Pe hȃrtie sau, cum vreți, pe buletinul de vot.

În realitate, primarul Boroș se laudă, precum știu deja bȃrlădenii, cu proiectele moștenite de la fosta administrație roșie, proiecte care își urmează cursul firesc și la care au pus umărul angajații vrednici din Primărie.

Dar cum să împachetezi o astfel de banalitate de Crăciun? Soluția lui Boroș a fost să-i amăgească pe locuitorii din Bȃrlad cu numere. Sute și mii de metri lungime de străzi care au fost sau urmează să fie asfaltate, o înșiruire care vrea să pară consistentă, dar nu e decȃt o dovadă rușinoasă a faptului că administrația Boroș putea mai mult. Mult mai mult ca o administrație de comună, care l-a întrecut pȃnă și la atragerea de finanțări prin programele naționale de dezvoltare.

Ce a reușit primarul Boroș a fost să mai trezească o emoție în rȃndul bȃrlădenilor care și-au recunoscut numele străzii pe care locuiesc, stradă despre care au aflat că are o anumită lungime. ʺAsfaltare strãzi Cotu Negru – au fost asfaltate 4 strãzi, 80% din fonduri locale si 20% vor primi finantare prin Programul National de Dezvoltare Localã (PNDL). Acestea sunt: Tudor Arghezi – 357 ml, 1.249,50 mp; Octav Bãncilã- 442 ml, 1.711 mp; Olaru Cristian- 650 ml, 2.600 mp; Marin Lucian- 580 ml, 2.900; Lungime totalã strãzi asfaltate Cotu Negru: 2.029 ml. Asfaltare strãzi Zona Centru- Garã. Lucrãrile de asfaltare vor începe în 2018, fiind finantate 100% prin PNDL. Contractul de executie a lucrãrilor a fost semnat. Acestea sunt: Ioan Vodã – 276 ml, 1.380 mp; Posta Veche- 179 ml, 984,50 mp; Bogdan Bagdasar – 137 ml, 685 mp; Bicaz – 136 ml, 462 mp; Lungime totalã strãzi ce vor fi asfaltate în Centru-Garã: 728 ml.

Asfaltare si modernizare strãzi în Municipiul Bârlad – a fost depus proiectul pentru obtinerea finantãrii prin PNDL. Strãzile din proiect sunt: Cerbului- 1.667 ml; Constantin Brâncoveanu- 344 ml; Aurel Vlaicu- 362 ml; Muzelor- 344 ml; Stefan Neagoe- 242 ml; Gheorghe Emandi- 1.091 ml; Ion Codrescu- 391 ml; Grivitei- 185 ml; Opanez- 423 ml. Lungime totalã strãzi ce vor fi asfaltate în Municipiul Bârlad- 5.049 mlʺ.

Cum vinde Boroș blana ursului din pădure

Nici canalizarea menajeră din cartiere istorice ale Bȃrladului n-a fost omisă din evaluarea lui Boroș. Din totalul de 73 de străzi incluse în proiectul de “Extindere canalizare menajerã în cartierele Munteni si Podeni”, totalizând aproximativ 20 km, au fost recepționate abia 18 străzi. Cu eforturi uriașe din partea locuitorilor din zonă, care au avut de îndurat umilința noroaielor și a mȃlului, și pentru care chinul nu s-a terminat.

Cu ce se mai laudă Boroș? Cu proiecte care urmează să ia startul sau să fie recepționate în 2018. Cu alte cuvinte, se laudă anticipat, cu blana ursului din pădure, urs pe care nu l-a vȃnat încă. Printre altele, vorbim despre sala de sport de la Școala Gimnazialã “Episcop Iacov Antonovici” din Bârlad, șoseaua ocolitoare a Bârladului (care n-a trecut de faza exproprierilor și la care nu se lucrează), trei sensuri giratorii (str. Republicii cu str. G-ral Milea, str. Republicii cu str. Transilvaniei și str. Republicii cu str. Popa Șapcă), blocuri A.N.L.- Bariera Puiești (contractul este abia în curs de semnare pentru proiectare și execuție), sau de Planul de Mobilitate Urbană (aflat în curs de întocmire).

Seara de Crăciun le-a adus bȃrlădenilor încă un strop de adevăr despre primarul care face ʺTotul pentru Bȃrladʺ. Un ales care, în loc să le ureze tuturor sărbători de iarnă cu tihnă în suflet, se fălește cu asfaltări de curți, terenuri de sport și paratrăsnete la mai multe școli, o mașină pentru stropit spațiul verde și un mobilier de bibliotecă. Realizări infime care arată valoarea și competența unui ales liberal, mȃndru că a plantat trandafiri prin oraș și a pus luminițe de sărbătoare. Poate, poate, orbiți de-atȃta magie de Crăciun, bȃrlădenii or uita pentru ce anume au pus ștampila cu adevărat și cȃtă încredere au avut într-un om care le-a promis schimbare totală.

Metode comuniste de ”lichidare” a liberalilor nesupuși! Viclenii de neimaginat sub bagheta lui Boroș!

de Simona MIHĂILĂ

Scandalurile și atacurile mârșave reizbucnesc cu violență în sânul PNL Bârlad. După o perioadă de liniște, datorată exclusiv liberalilor veritabili, care au refuzat să lupte cu aceleași arme parșive uzitate după ce primarul Dumitru Boroș a pus stăpânire pe organizație, dihonia s-a strecurat iarăși.

Asta, spre dezamăgirea unanimă a liberalilor care asistă la cea mai neagră perioadă din viața PNL Bârlad și care simt acut lipsa unui lider, în sensul propriu al cuvântului. Boroș este considerat de majoritatea membrilor singurul președinte al organizației locale din ultimii 27 de ani care nu doar că nu încearcă să-i unească, să-i cheme la dialog, să-i armonizeze (atribute ale unul lider adevărat). Liberalii spun că, dimpotrivă, acțiunile și deciziile sale produc conflicte, iscă disensiuni, nasc dușmănii și mențin organizația într-o instabilitate și o tensiune fără precedent. Mai mult, metodele lui Boroș sunt aceleași din școala comunistă, când cine mișca în front era executat fără drept de apel. Din păcate, toate aceste lucruri se petrec și cu participarea conducerii județene a organizației, Nelu Tătaru, președintele, fiind acuzat de aceleași lucruri de către membri.

Sete de răzbunare

Miza ultimului eveniment scandalos din sânul PNL Bârlad este scaunul de consilier local rămas liber după ieșirea lui Iulian Bîca din Consiliul Local. Potrivit listei votate de bârlădeni la alegerile locale din 2016, locul îi revine lui Silviu Budescu. Surpriză, însă: Budescu s-a trezit exclus din partid.

Silviu Budescu

Motivele excluderii i-au fost comunicate în mod oficial printr-o decizie semnată de Dumitru Boroș și sunt absolut halucinante. După modelul minților zdruncinate de ”agenturile străine”, Boroș invocă ”grupări disidente”, trădări, lovituri uzurpatoare etc.

În spatele scenariilor aiuristice ale lui Boroș, stă cel mai probabil setea lui de răzbunare împotriva celor care au fost de partea deputatului Daniel Olteanu, contracandidatul său la șefia partidului, în cadrul alegerilor interne din aprilie. Nu am aflat dacă primarul doarme cu lista ”dușmanilor” sub pernă, cert este că pe Budescu l-a mătrășit imediat ce i-a picat în mână.

Budescu face parte, ce-i drept, din majoritatea covârșitoare a PNL Bârlad care, dacă ar fi fost lăsată să voteze la alegerile interne, Boroș nu ar fi ajuns în veci președintele organizației. Am relatat la momentul respectiv că cei mai mulți liberali (de ordinul sutelor) nu-l voiau președinte pe Boroș. Această mare de oameni trebuia blocată cumva să ajungă la urne și, cum una dintre condițiile participării la vot era plata la zi a cotizațiilor de partid, liberalii s-au trezit că nu pot plăti.

Strategia vicleană i-a adus succesul lui Boroș. Un succes de-a dreptul rușinos, fiindcă Boroș nu a fost ales decât de aproximativ 80 de membri, din totalul sutelor existenți în PNL Bârlad. Practic, nici măcar oamenii pe care se baza nu au mai vrut să vină la alegeri.

Budescu demontează punct cu punct

În decizia de excludere a lui Budescu, Boroș trădează o furie incredibilă, iar acuzațiile par a fi rupte de realitate. Prezentăm mai jos o parte dintre motivele invocate și modul în care Silviu Budescu le demontează punct cu punct.

Silviu Budescu, in campania electorală, ajutându-l pe Boroș să se vadă primar

Acuzația numărul 1:

”A lipsit de la acțiunile partidului pe o perioadă de peste un an, dar în aceeași perioadă a frecventat grupul colegilor disidenți conduși de Olteanu Daniel și Pleșu Constantin”.

Explicația lui Silviu Budescu:
”Nu am mai fost prezent la activitățile PNL Bȃrlad din următoarele motive: dezamăgirea provocată de sabotarea alegerilor chiar de către organizatori și lipsa de recunoștință a actualei conduceri, tocmai față de membrii care s-au implicat și au muncit pentru rezultatele din campania locală și parlamentară; fiind un membru simplu, fără funcție, am așteptat să fiu invitat sau informat despre eventualele activități ale partidului (din presă și din discuțiile private, am aflat că acestea nici măcar nu au fost prea numeroase, și oricum nu a fost solicitată prezența mea la aceste evenimente, deși alți colegi de partid au fost anunțați prin SMS sau telefonic). Este inexplicabil pentru mine faptul că, deși rolul și activitatea mea au fost apreciate și recunoscute, eu fiind situat pe poziția a 12 – a pe lista candidaților la Consiliul Local, acum sunt exclus din partid invocȃndu-se tocmai ʺlipsa de activitateʺ.

Cu atȃt mai șocant este că sunt exclus în momentul în care trebuia să fiu confirmat în funcția de consilier local. În plus, nici un reprezentat la PNL nu m-a contactat pentru a reproșa ʺlipsa de activitateʺ, acest pretext fiind invocat doar după ce am ajuns în situația de a ocupa poziția de consilier local. Aceste lucruri mă fac să mă gȃndesc că actuala conducere dorește să își consolideze poziția obținută în urma alegerilor interne, care nu s-au desfășurat corect, prin acțiuni îndreptate împotriva membrilor de partid care nu i-au sprijinit pe durata scrutinului intern. ”

Aspect de la ”alegerile” despre care Boroș nu înțelege de ce nu i-a impresionat pe liberali

Acuzația numărul 2:

”A susținut acest grup disident menționând că sunt colegii care îl reprezintă, ignorând rezultatul alegerilor din organizație din 11 aprilie 2017 (alegerile în care Boroș ieșit victorios cu 80 de voturi – n.r.), asumându-și și luările de poziție ale acestora în mass-media cât și în public, susținând interese personale ale acestora în detrimentul imaginii partidului, toate acestea fiind subiecte de presă negative la adresa PNL”.

Reacția lui Budescu:

”Este o acuzație pe care o resping cu vehemență. Conflictul dintre actuala conducere a PNL Vaslui și susținătorii deputatului liberal Daniel Olteanu este unul de notorietate, și a fost cauzat de acțiunile prin care conducerea PNL care a organizat alegerile interne a blocat în mod abuziv accesul la vot a multor membri de partid, eu fiind unul dintre cei care nu au avut drept de vot la alegerile din cadrul Conferinței Județene, cu toate că eram candidat. Surprinzător este și faptul că unii membri marcanți ai PNL Bȃrlad (Elena Monu, de exemplu), nu au avut drept de vot. Situația alegerilor interne poate fi analizată din contestațiile formulate la Curtea de Onoare și Arbitraj a PNL de către deputatul Daniel Olteanu”.

Acuzația numărul 3:

”În campania pentru parlamentare, în cadrul aceluiași grup disident, a distribuit doar materialele publicitare ale unui singur candidat (referire la Olteanu – n.r.), liderul grupului disident”.

Reacția lui Budescu:

”Precizez că, timp de două săptămȃni, în campania pentru parlamentare, nu au existat materiale electorale ale candidatului Daniel Olteanu (sîc!), deci, în mod evident, am distribuit materialele care îi promovau pe ceilalți candidați. M-am implicat în mod egal în fiecare dintre activitățile de promovare a candidaților și a ideilor partidului. Am activat atȃt în oraș, cȃt și în zonele rurale, unde mi-am pus la dispoziția colegilor automobilul personal și alte resurse, pentru deplasările în comune. Am fost responsabil cu organizarea campaniei electorale în zona Pogana – Iana”.

Dar jocurile murdare cu Toporaș, în favoarea PSD, tot Budescu le-a făcut, domn’ primar?

Boroș și prietenul Cezar Toporaș

În decizia de excludere, Dumitru Boroș aduce în prim-plan, în mod obsesiv, ideea imaginii șifonate a PNL, a manierei negative în care presa a reflectat evenimentele din partid, responsabili fiind, după capul său, acțiunile ”grupului disident” și ale lui Budescu.

O fi vorba de amnezie sau de perfidie, nu știm. Dar Budescu era departe atunci când Boroș și prietenul Cezar Toporaș, consilier local, făceau pe sub masă jocurile murdare prin care funcția de viceprimar a ajuns la PSD. În acest caz, cine au fost disidenții, primare? Cine au fost trădătorii și cine a terfelit imaginea partidului?

”Decizia de excludere din PNL Bȃrlad mă dezamăgește profund, cu atȃt mai mult cu cȃt în cadrul Consiliului Local Bȃrlad există un consilier liberal care a trădat partidul, în mod public și evident, susținȃnd candidatura la funcția de viceprimar a unui consilier PSD, coleg față de care conducerea actuală a PNL Vaslui nu a luat nicio măsură”, a încheiat Silviu Budescu.

Liberalul nu are de gând să înghită decizia lui Boroș de a-l exclude. Va face contestație în zilele care urmează: ”Nu o să permit nimănui să calce în picioare cei 19 ani pe care i-am pus în slujba partidului”.

Bârladul cheltuie 100.000 de lei pentru întocmirea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă

de Mara GRIGORIU

Proiectul, care este impus de Uniunea Europeană, are ca obiectiv general crearea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, proiectat să promoveze dezvoltarea economică și teritorială, dar și să asigure o calitate ridicată a vieții în municipiul Bȃrlad, care se aliniază astfel orașelor. În plus, pe baza lui, administrația locală va putea accesa fonduri europene pȃnă în anul 2020.

Potrivit unui anunț de pe site-ul Primăriei Bȃrlad, municipalitatea colectează date și informații cu privire la toate tipurile de transport, în vederea realizării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Bȃrlădenii cu spirit civic sunt invitați să-și cheltuie cu folos 15 – 20 minute din timpul lor, pentru a completa un chestionar online, referitor la dezvoltarea transportului public, îmbunătățirea siguranței și securității în circulație, calitatea mediului, creșterea eficienței economice și îmbunatățirea calității mediului urban.

Acestea sunt temele cele mai importante care vor fi abordate în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a municipiului Bȃrlad, iar pȃnă în luna decembrie 2017 vor fi analizate și prioritizate (!) o serie de investiții care asigură implementarea proiectului.

Întrebările la care trebuie să răspundă cei interesați de tematica dezvoltării unui transport sustenabil, cel puțin pe hȃrtie, dacă nu și în practică, privesc opțiunile de transport public ale bȃrlădenilor, rutele care permit accesul acestora la destinații și servicii esențiale, modernizarea străzilor, decongestionarea zonelor critice, crearea de piste de bicicliști și de trotuare pentru pietoni, precum și folosirea unor sisteme moderne de monitorizare a traficului.

Mai mult, cetățenii își pot spune părerea despre poluarea fonică și cea a aerului, despre emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de energie din Bȃrlad, și pot lăsa comentarii în legătură cu modul în care consideră că poate fi îmbunătățită eficiența și rentabilitatea transportului de persoane și de mărfuri, și despre cum contribuie Primăria la creșterea atractivității și calității mediului urban.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă scoate 100 mii de lei din vistieria Bȃrladului

De fapt, scopul PMUD este proiectarea unui mediu urban în beneficiul cetățenilor, economiei și comunității în general, astfel că acest plan este destinat să contureze strategii, inițiative de politici, proiecte cheie și prioritați în vederea unui transport durabil, care să susțină creșterea economică și durabilă, din punct de vedere social și al protecției mediului.

Primăria Bȃrlad lucrează, așadar, la un document… strategic. Rămȃne de văzut cum anume va fi modelat traficul de la nivelul municipiului, cum vor fi rezolvate problemele care țin de accesibilitate și conectivitate, atunci cȃnd vine vorba despre mijloacele de transport în comun, cum va fi îmbunătățit nivelul de siguranță și securitatea în trafic, ce soluții de transport de persoane și de mărfuri vor fi promovate, pentru a reduce poluarea atmosferică și fonică, și pentru a atenua schimbările climatice, toate acestea corelate cu costurile care vor fi suportate de municipalitate și de bȃrlădeni.

Aleșii Bârladului au aprobat, încă din ședința de Consiliu Local din luna ianuarie, proiectul care viza „alocarea fondurilor necesare întocmirii Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, ca primă etapă în pregătirea de proiecte finanțate prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020”. PMUD ușurează bugetul local de suma de 102.000 lei, legislația în vigoare obligȃnd unitățile administrativ-teritoriale urbane să realizeze acest document.

Ce înseamnă să faci promisiuni electorale, fără să știi ce spui! Centrul de permanență medicală de la Bârlad, în chinurile facerii

Bârlădenii nemulțumiți de inexistența unui centru de permanență mai au de așteptat. Cât, nu se știe exact. În ultima conferință de presă, primarul Dumitru Boroș, cel care a promis în campanie că printre primele lucruri pe care le va face este să reînființeze acest centru, a declarat că a identificat un spațiu și că a alocat bani de la buget.

”Am alocat din bugetul local 30.000 de lei pentru amenajarea unui spațiu în care să funcționeze acest punct. Spațiul se află în spatele Centrului de revitalizare corporală și dorim să îl dăm în funcțiune cât mai repede cu putință”, a precizat primarul.

Nimic nou sub soare. Să dorești e una (asta o știm din campanie), dar să faci e alta.

În urmă cu un an, edilul-șef declara pentru ziarul nostru: ”Am tot studiat legislația referitoare la acest subiect, în ultima vreme. Nu e simplu, este de durată. E obligatori să încheiem colaborări cu cel puțin cinci medici de familie, ne trebuie un spațiu adecvat, o serie de dotări, ceva aparatură. Dar acestea sunt lucruri care se rezolvă, cel mai greu este cu medicii. De ei depinde totul și nu sunt mulți dispuși că facă gardă de noapte”.

Așadar, nu spațiul și banii pentru amenajarea Centrului de Permanență Medicală erau principalul obstacol, ci faptul că primarul nu reușește să convingă medicii de familie să lucreze la acest centru. Obstacol de care s-a lovit atât la începutul mandatului său, cât și acum, la jumătatea acestuia. Ce ”vrajă” ar putea face ca totuși, Boroș să nu-și încheie mandatul de primar fără să realizeze măcar această promisiunile din zecile făcute în campanie și în baza cărora oamenii l-au pus în fruntea orașului, nu se știe.

Centrul de Permanență Medicală a funcționat până acum 15 ani, la parterul Policlinicii Spitalului. O intenție de reînființare a acestuia a existat, în primul mandat al ex-primarului Constantin Constantinescu, dar numai pentru o perioadă foarte scurtă. Problema era aceeași: medicii de familie au refuzat să mai lucreze din cauza nemulțumirilor legate de remunerație.

Hotărârea cu care Dumitru Boroș a promis în campanie că el va putea să facă ceea ce fosta administrație nu a fost în stare, a contat mult în ochii electoratului, care și-au pus toată încrederea în minunile ce urmau să invadeze Bârladul odată ce Boroș va sosi la primărie, pe calul său alb. (Mihaela NICULESCU)

Marele șef de spital, Decuseară, își arată mușchii și în fața medicilor. Iată decizia bombă pe care se codea să le-o comunice angajaților spitalului

de Mihaela NICULESCU

Exces de putere. Trezit peste noapte mare șef la spital, lui Corneliu Decuseară, managerul Spitalului de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad, i s-a urcat la cap. După ce s-a făcut de râs prin pretenția aberantă ca dintre toți ziariștii care solicită informații publice de la spital, doar cei de la Bârlad să aibă studii de jurnalism, Decuseară împinge limitele și mai mult. El i-a scos din sărite până și pe medicii spitalului. Aceștia nu au reușit, de când Decuseară a fost numit manager, să găsească o portiță de dialog cu acesta. Medicii spun că se eschivează de cele mai multe ori și pasează responsabilitatea directorilor de îngrijiri și medical, sau Consiliului Local.

Demisia directorului medical, Gabriela Daniș, i-a pus pe gânduri pe cei mai mulți doctori. La asta se adaugă informațiile legate de situația financiară dezastruoasă a spitalului, cauzată de managementul prost de până acum, dar și unele zvonuri privind tăierea unor drepturi salariale. Sătui de sfidarea lui Decuseară, de refuzul acestuia de a le deschide ușile, de a comunica, de a le prezenta situația, medicii au cerut să discute cu primarul Dumitru Boroș. Zilele trecute, au profitat că acesta se afla cu treburi la spital așa că l-au abordat.

Discuțiile s-au derulat în clubul instituției, la întâlnire participând șefii de secții, precum și alți medici interesați de soarta spitalului. De data asta, managerul Decuseară nu a mai avut unde sa fugă și a fost nevoit să stea în fața medicilor. Edilul-șef le-a spus celor prezenți că au fost alocați 3,1 milioane de lei de Consiliul Local, pentru reducerea datoriilor spitalului, care, la momentul actual, însumează 6,3 milioane de lei. Medicii au mai fost informați și despre situația critică în care se află secțiile Pneumologie, Psihiatrie și Boli infecțioase, pentru care administrația locală caută soluții.

Întâlnire cu vești proaste

Reabilitarea spitalului TBC ar însemna o cheltuială de 5 milioane de euro, în timp ce pentru mutarea secțiilor într-un spațiu reamenajat la Centrul de Afaceri ar fi necesară o sumă de doar 2 milioane de euro. Deși mai sunt doi ani până la expirarea termenului de conformare, nu s-a găsit sursa financiară și, voalat, medicii au înțeles că nerealizarea acestei investiții ar însemna declasificarea spitalului.

Dar vestea bombă a fost alta: nu vor mai fi acordate tichete de masă angajaților. Chiar cu riscul ca spitalul să fie dat în judecată de Sindicatul ”Sanitas”, întrucât bugetul de avarie al instituției nu poate suporta o sarcină bugetară atât de mare.

Încă de la începutul anului, acordarea tichetelor s-a făcut cu mare greutate, iar luna trecută, câțiva angajați ai spitalului, în special infirmiere, au organizat un mic protest în fața biroului managerului Decuseară. Se pare că acestea nu sunt decât primele măsuri de austeritate pe care conducerea spitalului va fi nevoită să le ia.

Rămâne de văzut care va fi politica managerială a lui Corneliu Decuseară la anul, când, din cauza creșterilor salariale din Sănătate, bugetul spitalului va ajunge doar pentru plata salariilor. Asta, bineînțeles, dacă nu vor fi luate măsuri de către Guvern.

(Foto) Peste 100 de oameni l-au condus pe ultimul drum pe profesorul de matematică Vasile Țugulea

de Simona MIHĂILĂ

Prezență numerică impresionantă la înmormântarea celui care a fost profesorul de matematică Vasile Țugulea, cetățean de onoare al municipiului Bârlad. Zeci de oameni – de la profesori, foști elevi, rude, prieteni, foști colegi, artiști și până la autorități publice, șefi de instituții sau membri PNL, partidul în care a activat cu ani în urmă – cu toții au ținut să aducă un ultim omagiu respectatului dascăl bârlădean.

Profesorul Vasile Țugulea

Slujba de înmormântare a început la 12.30, însă mulți au sosit mult mai devreme la capela Bisericii ”Sf. Dumitru”, acolo unde a fost depus trupul neînsuflețit. Inițial, apropiații care s-au ocupat de organizarea funeraliilor anunțaseră că îl vor depune la capela Cimitirului ”Eternitatea”, însă aceasta era ocupată.

Dintre persoanele cunoscute ale urbei, la funeralii au participat Ștefan Păiș, fost manager al SC Rulmenți și bun prieten al profesorului, primarul în exercițiu Dumitru Boroș, ex-primarul Constantin Constantinescu, cel pentru care profesorul Țugulea a fost un adevărat sfătuitor în perioada în care amândoi erau în PNL, prietenia lor continuând și peste ani (ultima întâlnire dintre ei având loc chiar zilele trecute, la un restaurant din oraș), deputatul Daniel Olteanu, consilierul local Elena Monu, președinta Academiei Bârlădene printre ai cărei membri marcanți se număra și bătrânul profesor, frații Corneliu Pleșu (fost consilier local) și Gheorghe Pleșu (cel care i-a fost alături profesorului la internarea în spitalul unde a murit, fiind ultima persoană cu care a vorbit acesta), prof. Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta filialei Bârlad a Societății de Științe Istorice, Victor Cristea, ex-primarul municipiului Vaslui etc.

Desigur, nu au lipsit cei dragi apreciatului profesor: fiica sa, sora lui, în vârstă de 98 de ani, precum și nepotul său de soră, academicianul Viorel Barbu, fost rector al Universității Alexandru Ioan Cuza Iași.

Înmormântarea a avut loc la Cimitirul ”Eternitatea” din Bârlad.

Profesorul Vasile Țugulea avea 91 de ani.

 

 

Un an cu primarul Dumitru Boroș – dezamăgire uriașă! Ce s-a ales de promisiunile fantasmagorice ale primarului bârlădean (I)

de Simona MIHĂILĂ și Mara Grigoriu

Elicoptere medicale, parc industrial, parc agroindustrial, centru de urgențe în caz de calamități, milioane și milioane de euro atrase din fondurile europene, ”un lot pe săptămână, săptămâna și lotul”, Aqua Land la Prodana – și câte și mai câte minunății de n-a visat neam de bârlădean în veci și în pururea, asta promitea primarul Dumitru Boroș anul trecut, când bătea târgul în lung și-n lat după voturi. Deschidem, astăzi, serialul promisiunilor lui Boroș, trecând în revistă toate câte a realizat în primul an de mandat și ce mai are de făcut în următorii trei ani cel pe care, cu 12 luni în urmă, cetățenii urbei îl vedeau Mesia salvator al Bârladului.

În urmă cu aproape un an, pe 5 iunie 2016, bȃrlădenii au fost chemați la urne să-și decidă viitorul, după dezamăgirea în masă provocată mai cu seamă de ultimii ani ai administrației PSD. Aproape 10.000 de persoane, din totalul celor 23.670 care au mers la vot, au pus ștampila pe candidatul liberal Dumitru Boroș. Aproximativ 2.000 de voturi față de principalul contracandidat, Adrian Solomon (PSD) au înclinat balanța către noua administrație, ale cărei rezultate bȃrlădenii încă le mai așteaptă.

Din păcate, așa cum spune un proverb romȃnesc, ʺdacă faci bine, să te aștepți la rău!ʺ. În cazul Bȃrladului, toți cei care și-au dorit și au făcut schimbarea s-au convins deja că au avut așteptări mult prea mari. După un an de mandat, orașul a rămas în aceeași încremenire în sărăcie, mizerie, izolare care i-a dezgustat pe bârlădeni.

E drept, administrația Boroș mai are la dispoziție trei ani ca să ʺdemonstrezeʺ, adică să își ducă la îndeplinire mare parte din programul promis în campanie, program cu care i-a făcut pe bȃrlădeni să viseze la un oraș de provincie modern, cu porțile larg deschise către dezvoltare, condus de un primar care vrea nici mai mult, nici mai puțin decȃt ʺTotul pentru Bȃrladʺ.

Domnule Boroș, între noi fie vorba, a promite ʺtotulʺ nu-i cam mult? Iar dacă nu e (și nu e, pentru că v-ați asumat acest program în campania electorală!), nu credeți că a venit timpul, acum, la un an de mandat, să începeți să lucrați pentru Bȃrlad, dacă tot vreți să faceți… totul?

Bârlădenii i-au acordat lui Boroș răgazul necesar vreme de cȃteva luni, ca să își dea seama ce atribuții are ca prim-gospodar al orașului. A fost lăsat să facă (și, mai ales, să desfacă) echipa. Cetățenii i-au trecut cu vederea și lipsa de experiență într-ale administrației, deși nu e ca și cum ar fi aterizat cu parașuta, Boroș preluând frâiele după 8 ani în care a decis soarta orașului în calitate de consilier local.

Însă, după aproape un an în funcție, bȃrlădenii vor și altceva de la el decȃt răspunsuri vagi de tipul ʺnu știuʺ, ʺe posibilʺ, ʺmă voi străduiʺ sau ʺmă voi implicaʺ. Drept dovadă stă valul uriaș de critici exprimate atât în mediul online, cât și prin viu grai, pe orice stradă, în magazine, la biserică, în piață etc.

Oamenii nu au uitat, domnule primar, când le susurați în ureche vorbe vrăjite, în campania electorală: ʺEste foarte clar că drumul croit de PSD-iști nu duce nicăieri!ʺ; ”Veniți împreună cu mine pe acest drum al reconstrucției orașului”. Astăzi, suntem curioși încotro se îndreaptă Bȃrladul pe drumul croit de dumneavoastră, alături de PSD-iști…

Unde sunt elicopterele promise, domnule primar?

Încă din primele pagini ale programului electoral, Boroș a promis un ʺviitor prosper pentru Bȃrlad, care se va transforma într-unul dintre cele mai atractive orașe din zona centrală a Moldovei, din punct de vedere economic și culturalʺ.

Ba chiar a anunțat că ʺvom deschide orașul și vom alunga sărăcia din el, pentru că putem și vom deveni o zonă atractivă pentru investitorii importanți din Vestul Europeiʺ. Iată și soluția promisă: ”Voi face totul pentru conectarea Bârladului la viitoarea autostradă Est-Vest, care va lega Moldova de Transilvania, asigurând totodată conexiunea orașului nostru cu arterele rutiere majore din sudul țării și cu viitoarea autostradă Bacău-Brașov”.

Unde ați deschis orașul, domnule primar? Să fugim, repejor, la făcut poze! Sau poate sunteți amabil să ne puneți la dispoziție elicopterul pe care l-ați promis. E adevărat, acela era pentru urgențe, dar tot urgență se cheamă și asta, cu fotografiatul investițiilor și postatul pozelor pe site-ul primăriei, înainte ca lucrările să fie finalizate.

1.500 de locuri de muncă! Pe bune?

De pe hȃrtia lucioasă care prezintă programul dumneavoastră electoral am extras o altă promisiune: 1.500 de noi locuri de muncă!

După primul an de mandat suntem fericiți să constatăm că, după ce orașul a fost ”deschis”, tot mai mulți oameni pleacă dimineața voioși foc la muncă. Nu sunt chiar 1.500 de slujbe înființate în ultimele 12 luni, dar sperăm să nu lăsați tocmai această măsură îndelung așteptată de bȃrlădeni ca surpriză, pentru ultima zi din mandatul de primar.

Ar fi păcat să nu puneți în practică ideea cu ʺînființarea parcului industrial din zona de sud a Bȃrladului, cu deschidere la drumul european, în asociere cu localitățile limitrofe, investiție de peste 5 milioane de euro, cu finanțare europeană (!), care înseamnă amenajarea unei zone de 10 ha, cu toate utilitățile necesareʺ.

Ați mizat că societatea de administrare a acestui parc, deocamdată imaginar, va asigura 150 de locuri de muncă, fără a le pune la socoteală pe cele înființate de investitori. La un calcul rapid, dacă luăm în considerare un număr de 1.000 de locuri de muncă puse la dispoziție de către investitori (apropo, cȃnd intenționați să îi aduceți la Bȃrlad, vă rugăm mult să ne faceți cunoștință cu ei), tot vă rămȃn de acoperit alte 350 de locuri de muncă.

Vin puhoaiele de investitori prin orașul proaspăt deschis!

Nu vă întristați că nu vă ies nicicum la socoteală 1.500 de locuri de muncă, soluția se află tot în programul dumneavoastră electoral. Acolo scrie negru pe alb că veți crea alte 20 de noi locuri de muncă prin ʺrevigorarea activității Centrului de Afaceri Tutovaʺ, iar firmele cărora le veți acorda, la început de drum, ʺtoate serviciile juridice, de contabilitate sau de consultanță necesare, în cadrul incubatorului de afaceri dezvoltat cu numai 200.000 euro (!)ʺ, vor asigura un rulaj anual de 30 – 50 locuri de muncă.

Mai e mult pȃnă la 1.500, cȃte ați promis în campanie, dar acceptăm să ne spuneți că a fost o greșeală de tipar, numai dacă ne arătați cel puțin 150 de locuri de muncă nou – nouțe, pe care dumneavoastră reușiți să le creați în Bȃrlad. Sau poate va bazați pe actualii investitori, cei care susțin economia locală de ani buni și care au obosit să vină cu săru’-mîna la ușile primăriei, doar-doar de le veți deschide ușile?

Știm de ce nu au ajuns investitorii: așteaptă ʺBiroul de informare și sprijin a producătorilor și a potențialilor investitori străini și locali”

Sperăm că nu ați uitat de proiectul pilot cu privire la schema de ajutor de minimis, pentru sprijinirea micilor antreprenori, incluzȃndu-i aici și pe producătorii agricoli din arealul municipiului. Dacă tot i-ați menționat în programul electoral, poate îi veți invita, în curȃnd, la inaugurarea ʺBiroului de informare și sprijin a producătorilor și a potențialilor investitori străini și locali, unde aceștia să beneficieze de toate informațiile necesare derulării unei afaceri în municipiul Bȃrlad (imobile disponibile, cantitatea și calitatea forței de muncă, infrastructura de afaceri existentă, facilități, proceduri și documentații specifice)ʺ.

Pontul dat de specialiștii în comunicare a fost numai bun să acopere spațiul din broșura dumneavoastră de prezentare pentru campania electorală, dar ne temem că nu acesta e motivul real pentru care investitorii străini nu vin la Bȃrlad. Nu v-ați gȃndit că, poate, n-au pe ce drumuri să vină și să-și distribuie, apoi, produsele?

Cȃt vă hotărȃți dumneavoastră cum să amenajați și să decorați acest birou, și mai ales în grija căruia dintre angajații Primăriei vreți să lăsați investitorii străini, să fie cȃt mai bine consiliați, vă reamintim că se apropie termenul limită, la sfȃrșitul acestui an, pȃnă cȃnd, teoretic, v-ați propus ʺfinalizarea extinderii rețelei de gaz metan, cu prioritate, în cartierele Munteni, Podeni și Deal 2ʺ. (Va urma)

Dionisie Lefter – managerul Spitalului „Elena Beldiman” Bârlad. De dragul cui au îngropat Boroș și Lefter securea războiului?

Mișcare surprinzătoare pe scena politico-administrativă a Bârladului, unde primarul Dumitru Boroș i-a deschis larg ușa unuia dintre cei mai aprigi rivali politici. Surse bine informate susțin că de luni Dionisie Lefter va prelua conducerea Spitalului de urgență ”Elena Beldiman” Bârlad, în calitate de manager, după ce a mai deținut această funcție în perioada 2007 – 2009 și a revenit în 2010 pentru câteva luni.

Luni, 8 mai, Angela Chirilă va preda actele necesare după un mandat destul de controversat, care s-a încheiat cu un calificativ nesatisfăcător, în urma evaluării activității ei manageriale. În ciuda controverselor care au planat în jurul său, au fost și cadre medicale care i-au apreciat competența, cu atât mai mult cu cât aceasta s-a aflat în fruntea spitalului bârlădean într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar pentru întreaga țară, nu doar pentru Bârlad.

În ultima perioadă, au fost vehiculate diverse nume în legătură cu postul de manager al spitalului. Cel al lui Lefter nu a făcut excepție, însă puțini au crezut că Boroș va accepta să colaboreze cu el, date fiind conflictele – tacite, ce-i drept –  în care s-au aflat cei doi. Cel mai recent a avut loc în preajma alegerilor locale de anul trecut, când ambii își doreau să candideze la funcția de primar al orașului din partea PNL: Boroș susținut de aripa ex-PDL, în frunte cu Dan Marian și Corneliu Pleșu, iar Lefter sprijinit de liberalii cu tradiție din Bârlad.

Boroș a ajuns, se pare, la concluzia, că fără a se înconjura de specialiști nu va reuși să facă nimic la Bârlad. Or, numele lui Lefter poate fi considerat drept o garanție a competenței în ceea ce privește managementul în sănătate. Nu doar pentru că în mandatul său de la conducerea spitalului bârlădean a fost un succes, în limitele permise de criza financiară și de presiunile politice, dar și pentru rolul pe care l-a avut în implementarea conceptului de management al calității în România. Concept pe care, ulterior, l-a adoptat și impus Ministerul Sănătății, fiecare spital având în acest moment un compartiment distinct de management al calității.

Vom reveni cu amănunte. (Mihaela NICULESCU)

Cum a paralizat instantaneu Serviciul pentru Situații de Urgență Bârlad când furia naturii și-a arătat colții! Pentru ce sunt platiți angajații de aici?

de Simona MIHĂILĂ, Mihaela NICULESCU

Municipiul Bârlad s-a aflat zilele acestea într-o situație unică după 1989. Natura a lovit cu furie aducând o iarnă cumplită în mijloc de aprilie, iar acest lucru a scos la iveală un adevăr înfiorător: autoritățile locale, la nivelul cărora sunt oameni plătiți special să ne salveze viața în situații de urgență, habar nu au ce să facă. Nu există strategii de acțiune, nu există dotări. Tot ce știe să facă Adrian Trandafir, care a îmbătrânit luând leafă de șef al Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Bârlad, este să se uite la subalterni, subalternii la el, toți la primar, primarul la toți și toată lumea să ridice din umeri. Aceștia sunt salvatorii Bârladului în caz de dezastre.

O jumătate de zi fără curent electric și două zile fără apă la robinete. Din cauza lipsei electricității, întreg sectorul comercial a fost paralizat: magazine închise, băncile și-au încetat activitatea, atelierele de prestări servicii au pus lacătul pe ușă. Nici Primăria Bârlad nu a avut curent electric. Lipsa energiei a dus la blocarea alimentării cu apă potabilă. Stațiile de pompare a apei au încetat să mai funcționeze și timp de două zile Bârladul a fost ca în Evul Mediu. Situația ar fi putut serios scăpa de sub control dacă nu ar fi existat cele câteva zeci de cișmele stradale, unde cozile au fost interminabile, oamenii trezindu-se cu noaptea în cap pentru o găleată de apă. Iarăși mai toate sectoarele de activitate au intrat în repaos. Din zona medicală, afectate de lipsa apei au fost secțiile de din clădirea TBC și Centrul de dializă. Au fost făcute eforturi incredibile pentru ca bolnavii de aici să nu aibă de suferit.

Străzile păreau rupte din filmele de groază: copaci smulși din pământ, stâlpi prăbușiți, cabluri electrice rupte și căzute peste tot.

Toate aceste probleme au adus în prim plan o realitate despre care mai nimeni din cei plătiți de noi să ne fie salvatori, inclusiv din administrația locală trecută, nu este bucuros să vorbească: Serviciul pentru Situații de Urgență din subordinea Primăriei Bârlad este praf. Evenimentul meteo extrem i-a prins nepregătiți, ca de fiecare dată, pe cei care se ocupă de gestionarea situațiilor de urgență.

Neavând încotro, lucrul acesta l-a recunoscut până și primarul Dumitru Boroș, care a văzut cu ochii săi care este dotarea și reacția membrilor Comandamentului Local pentru Situații de Urgență.

„Situația creată de vremea extremă din zilele trecute ne-a dovedit faptul că activitatea Comandamentului Local pentru Situații de Urgență trebuie îmbunătățită, ceea ce se va întâmpla în cel mai scurt timp”, menționa Boroș într-un comunicat de presă postat pe site-ul primăriei.

Vineri, 21 aprilie, când urgia se abătuse asupra Bârladului, a fost convocat acest comandament. S-a constatat cu stupoare că membrii acestuia nu știu cum să acționeze. Nu au o strategie și nici mijloace de comunicare. Misiunea lor este cu atât mai dificilă cu cât nu au în dotare stații de emisie-recepție. Nici măcar Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență nu mai are nicio astfel de stație funcțională. Cât timp rețelele de telefonie au fost blocate, nici măcar primarul Boroș, care este primul om al orașului și șeful Comandamentului pentru situații de urgență, nu a putut lua legătura cu subalternii. Am asistat chiar noi, jurnaliștii Est News, la un moment în care primarul Dumitru Boroș a vrut să contacteze pe cineva și a constatat că este legat de mâini și de picioare. Domnul cu mila, în caz de dezastre la Bârlad!

Comunicat de presa. Daniel Olteanu: ʺNu accept și nu voi lua parte la fraudarea alegerilor din PNL Bȃrlad!ʺ

“Alegerile care se vor desfășura astăzi, 11 aprilie, reprezintă o încercare abuzivă de preluare a puterii și de impunere a unui Birou Politic Local ilegitim, de către o grupare din Organizația municipală a PNL Bȃrlad care a încălcat grav toate principiile și normele statutare în vigoare, în ceea ce privește organizarea acestui scrutin.

Mai exact, această grupare a refuzat dreptul de participare la alegeri a sute de membri ai PNL Bȃrlad, care îndeplinesc toate condițiile pentru a-și putea exprima liber opțiunea politică. De asemenea, le-a îngrădit, în repetate rȃnduri, dreptul de participare tuturor celor care au dorit să își achite cotizațiile de membri, dar s-au lovit de uși închise la sediul organizației din Bȃrlad sau le-au fost refuzați banii, invocȃndu-se motive derizorii (de exemplu, că nu există chitanțiere!).

Mai mult, cele două documente în baza cărora s-a făcut convocarea membrilor pentru ședința programată inițial în data de 8 aprilie, și pentru cea de astăzi, 11 aprilie, nu respectă prevederile statutare și nici pe cele stabilite prin deciziile Comisiei de Organizare și Desfășurare a Alegerilor (CODA) Vaslui. Aceste documente pot fi considerate, cel mult, o selecție pe criterii părtinitoare a membrilor care ar putea asigura cvorumul ședinței de stabilire a unui Birou Politic Local convenabil actualei conduceri interimare a PNL Bȃrlad.

În aceeași cheie nestatutară, organizatorii acestui scrutin au ʺomisʺ să informeze toți membrii care se află în convocatorul întocmit aleatoriu, cu privire la data, ora și locul în care urmează să se desfășoare ședința de astăzi.

În aceste condiții și în fața tuturor abuzurilor menționate, în calitate de candidat la funcția de Președinte al Biroului Politic Local al PNL Bȃrlad, am sesizat Comisia de Arbitraj a PNL, Comisia Națională de Organizare și Desfășurare a Alegerilor (CODA) și CODA Vaslui în legătură cu interpretarea abuzivă și cu rea-credință a prevederilor cuprinse în Statutul Partidului Național Liberal, și nerespectarea dispozițiilor CODA Vaslui. Consider că, pȃnă la pronunțarea unui punct de vedere oficial din partea acestora, orice alt demers al actualei conduceri interimare a PNL Bȃrlad este ilegitim, imoral și complet nefondat.

Încercarea de astăzi, de a frauda aceste alegeri, se înscrie în seria acțiunilor fără precedent în județul nostru, la care am asistat în ultimele săptămȃni. Această campanie de denigrare, lansată împotriva mea, i-a vizat, în egală măsură, în amestecul fără noimă de minciuni și calomnii, pe toți cei care își doresc un PNL puternic și stabil, care trebuie să facă eforturi și mai mari acum pentru a-și recăpăta echilibrul și credibilitatea.

Le transmit celor care preferă atacul indirect și jignirile, în locul dialogului și competiției corecte, că au picat testul de maturitate și responsabilitate în fața colegilor și a alegătorilor noștri. Atunci cȃnd trișezi sau încerci să schimbi regulile în timpul competiției, atunci cȃnd refuzi sau încalci, după bunul plac, dreptul la exprimare al fiecăruia dintre participanți, așa cum s-a întȃmplat pe toată durata organizării acestui scrutin, nu înseamnă, oare, că ți-e teamă că înfrȃngerea bate la ușă?

Cred că alegerile interne din organizația PNL Vaslui ar fi trebuit să fie prilej de dezbatere și de analiză a ceea ce le propunem oamenilor, membri de partid sau nu, în următorii ani. Aceasta era competiția în care eu am intrat, și nu circul de astăzi. Fac apel la colegialitate și corectitudine și vreau să cred că astfel de murdării vor înceta; altfel, lucrurile sunt pe cale să degenereze iremediabil.

Sper ca apropierea celei mai importante sărbători creștine să vă dea tuturor puterea de a înțelege că, dincolo de orgolii personale, trebuie să rămȃnem oameni, și nu doar să pretindem că suntem.

Daniel OLTEANU,

deputat PNL de Vaslui,

candidat la funcția de Președinte al Biroului Politic Local PNL Bȃrlad

 

11 aprilie 2017

Ultima ora! Senatorul Nicoleta Pauliuc, despre alegerile din PNL Barlad: „Alegerile nu trebuie sa aibă loc acum. Domnul Boros nu are decât să-și asume aceste alegeri care ar putea fi anulate”

de Simona MIHAILA

Agitatie mare la aceasta ora la PNL Barlad, unde o parte din membri se pregăteste sa participe la primele alegeri nestatutare din istoria organizatiei locale, programate pentru asta seara la ora 18.

Deși a fost informat ca rezultatul alegerilor ar putea fi anulat, într-o graba suspecta, primarul Dumitru Boros, candidat la sefia PNL Barlad, tine mortis ca acestea sa aibă loc.

Alegerile din sanul organizatiei locale a PNL a intrat sub semnul incertitudinii după ce aproape 200 de liberali au constatat cu stupoare ca numele lor nu figureaza în Convocatorul alegerilor (tabelul nominal cu cei care pot participa cu drept de vot la alegeri), deși erau la zi cu plata cotizatiei.

Acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă acest tabel nu ar fi fost incropit pe un colt de masa, în secret, de Boros și de apropiatii lui, printre care și zeloasa Carmen Bularda, care nu au găsit necesar să-l supuna aprobarii Biroului Politic Local. În Convocatorul cu pricina, dintre sutele de liberali care așteaptă să-și aleaga liderul, au fost selectati de grupul Boros doar 176 de persoane.

Absolut „intamplator”, cea mai mare parte a listei este formata din sustinatori ai lui Boros, și doar câțiva reprezintă bazinul de susținere al contracandidatului sau, deputatul Daniel Olteanu.

Tinand cont de felul cum ar fi arătat convocatorul alegerilor dacă toată lumea care si-a plătit cotizatia ar fi fost inclusa și dacă toți cei cu drept de vot ar fi participat la alegerile de diseară, frica lui Dumitru Boros de a nu fi ales presedintele PNL Barlad nu mai are nevoie de nicio explicație.

Conducerea centrala a PNL a aflat de anomaliile de la Barlad iar Curtea de Onoare și Arbitraj a partidului a intrat în posesia contestatiei, urmând ca aceasta să se intruneasca și sa formuleze un răspuns. Conform Statutului, pana la solutionarea contestatiei, alegerile ar trebui amanate, dar Boros nici nu a vrut sa auda.

„Mergem înainte cu alegerile. Adunarea Generala va avea loc diseară, la ora 18, așa cum am anunțat. Nu avem niciun motiv sa asteptam”, a declarat, pentru Est News, primarul Dumitru Boros.

Boros este contrazis chiar de presedinta Comisiei de Organizare si Desfășurare a Alegerilor, senatoarea Nicoleta Pauliuc, numita în aceasta funcție de Bucuresti, tocmai pentru a asigura legalitatea desfasurarii alegerilor în judetul Vaslui.

„Eu le-am spus și este conform statutului ce am declarat eu. Exista o contestatie în curs, iar Comisia de Onoare și Arbitraj a PNL va stabili data la care va lua în discuție aceasta contestatie. În mod normal, organizatia va trebui sa aștepte răspunsul la aceasta contestatie. Dacă răspunsul le va da câștig de cauza celor care au contestat Convocatorul, atunci alegerile de la Barlad vor fi anulate și vor fi dispuse noi alegeri. Așadar, dacă se merge în continuare cu alegerile fără a se așteapta rezultatul, domnul Boros trebuie să-și asume acest lucru. Eu nu pot sa fiu de acord cu organizarea alegerilor în acest moment, deoarece ar însemna ca eu știu ca cei din Comisia de Onoare și Arbitraj vor respinge contestatia. Iar eu nu știu ce va decide comisia. Nimeni nu știe deocamdată”, a declarat, pentru Est News, senatorul Nicoleta Pauliuc.

Daniel Olteanu si sustinatorii lui au anuntat ca nu vor fi prezenti la Adunarea Generala a PNL Barlad de diseara. Ei asteapta raspuns la contestatia adresata Comisiei de Onoare si Arbitraj.

Scandal la sediul PNL Bârlad în prag de alegeri! Cum vrea Boroș să-i împiedice să voteze pe liberalii care nu țin cu el!

de Simona MIHĂILĂ

 

Spaima primarului Dumitru Boroș de a pierde șefia PNL Bârlad s-a arătat, ieri, în toată splendoarea. Un scandal uriaș s-a iscat la sediului organizației locale, în momentul în care zeci de membri de partid au aflat că sunt în imposibilitatea de a vota la alegerile de sâmbătă, din cauză că Boroș i-a ordonat secretarei să nu le mai încaseze cotizațiile, decât dacă aceștia se prezintă personal. Toată lumea a rămas consternată de brutalitatea deciziei ad-hoc, mai ales că aceasta contravine regulamentului Comitetului de organizare a alegerilor.

Precizăm că în aceste zile, activitatea de încasare a cotizațiilor s-a intensificat la PNL Bârlad, dreptul la vot al membrilor fiind condiționat de plata la zi a cotizațiilor. Întrucât sute de liberali sunt în imposibilitatea de a veni personal să achite, cotizațiile le sunt colectate, pe bază de borderou, de alți colegi de partid. Este o practică veche, agreată de orice partid și, pentru a nu exista discuții, stipulată în regulamentele de organizare a alegerilor.

Dumitru Boroș a realizat, se pare, dimensiunea pericolului de a pierde alegerile, pricina fiind numărul masiv de liberali care a anunțat, pe toate căile, că-l va vota pe deputalul Daniel Olteanu, principalul contracandidat la șefia partidului.

Ieri, până ca Boroș să ajungă la sediul partidului, secretara a înregistrat borderourile și a eliberat chitanțe pe numele tuturor celor care trimiseseră cotizațiile prin delegați, așa cum făcuse, de altfel, și în zilele anterioare. Problemele au apărut în clipa când Boroș și-a făcut apariția și a observat cât de lungi sunt listele cu cei care urma să plătească. Oameni despre care aflase, se pare, că nu vor vota cu el.

 

Unde s-a rupt legătura lui Boroș cu partidul

 

Nu este niciun secret că numărul real al susținătorilor lui Dumitru Boroș este infim. Multă lume a fost dezamăgită după demisia lui din PNL (în 2014), iar anul trecut, când Dan Marian l-a readus în partid peste voința membrilor, pentru a-l impune candidatul liberalilor la Primăria Bârad, cei mai mulți dintre ei au fost scandalizați. Vechii liberali au făcut un pas înapoi, Boroș rămânând atunci doar cu sprijinul foștilor membri PDL, în frunte cu Dan Marian. După ce a ajuns primar, Boroș le-a făcut bucata și susținătorilor pedeliști, refuzând să-și onoreze angajamentele față de aceștia.

Lipsit de sprijinul ambelor tabere, Boroș are acum de partea sa doar o mână de oameni. Restul, fie că e vorba de vechi liberali, fie că sunt foști membri PDL, în frunte cu liderii lor – Elena Monu, respectiv, Corneliu Pleșu – s-a coagulat în jurul deputatului Olteanu.

Boroș, cât se poate de conștient de această realitate, încearcă și el cum poate să-și sporească șansele. Chiar și prin abuz, după cum îl acuză liberalii care și-au trimis cotizațiile prin reprezentanți și care au aflat ieri că, spre deosebire de alți colegi care au procedat la fel, ei nu le pot achita decât dacă se prezintă personal la sediul partidului.

”Este o discriminare față de alți membri cărora cotizațiile le-au fost acceptate prin borderou. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, este un abuz, o încălcare a ceea ce s-a stabilit anterior de către Comitetul de organizare a alegerilor. Mulți dintre noi nu putem să venim personal la sediu ca să plătim și nici într-un caz în intervalul celor două ore în care este deschis sediul PNL Bârlad. Ce vrea domnul primar? Să ne învoim de la serviciu, să lipsim de la slujbe ca să stăm la rând la plata cotizațiilor de partid? Unde s-a mai pomenit așa ceva? Unii sunt profesori, au ore de curs. Poate ar trebui să ne lăsăm orele, elevii de izbeliște, ca să fugim într-un suflet la partid să plătim”, ne-a declarat unul dintre liberalii puși în situația de a nu putea vota la alegerile de sâmbătă pe motiv de neplată a cotizației.

Mai mult de atât, ca prin farmec, s-au epuizat și chitanțierele. În lipsa unor argumente solide care să susțină mofturile lui Boroș, secretara a anunțat că și de-ar vrea să descarce borderourile, tot nu ar putea, întrucât nu mai poate elibera chitanțe fiindcă acestea s-au terminat.

Este o situație nemaiîntâlnită la PNL Bârlad. Cu ani în urmă, mai exact în 2005, a existat o situație tensionată legată de plata cotiazațiilor în prag de alegeri, în sensul că unii membri nu au reușit să se achite în tip util de această obligație. Dar situația a fost rezolvată în așa fel încât nimeni să nu fie împiedicat să-și voteze liderul: a fost acceptată plata chiar în ziua alegerilor, accesul la urne fiind posibil cu chitanța tăiată în aceeași zi.

 

Buzamăt și gașca de 50 nu l-au salvat pe Boroș

 

Într-o încercare disperată de a-și încropi un bazin electoral care să-i sporească șansele, Boroș a recurs și la artificii. În

Daniel Buzamat

 

noiembrie anul trecut, anticipând situația neagră pe care este nevoit să o înfrunte acum, a deschis ușile unui alt disperat de pe scena politică locală – Daniel Buzamăt. După ce a trecut prin câteva partide, acesta a ajuns la concluzia că alăturarea de Boroș l-ar aranja cât de cât. După alegerile locale din vara trecută, a plecat de la PSRO (partidul lui Mircea Geoană) și a depus o adeziune la PNL. I-a promis lui Boroș că aduce tot partidul după el, adică toți cei 100 de membri pe care îi număra PSRO în acel moment. Buzamăt nu a convins decât vreo 50 să-l urmeze, dar pentru Boroș care se bazează pe tot atâția oameni în PNL Bârlad era ideal.

Surpriză, însă! Buzamăt și oamenii lui nu au cum să voteze la alegerile de sâmbătă. Baza de date a PNL Bârlad nu include și numele lor, pentru simplul motiv că în tot acest interval de timp nu a avut loc nicio ședință a Biroului Permanent Local și, așa cum a tot scris, nici a Biroului Pemanent Județean al PNL. Numai cu acordul membrilor acestor birouri adeziunile pot fi considerate valabile.

Din problemele majore ale Bârladului: ”Avem rromi prea puțini”. Ideea briliantă pe care Sorin Răducanu, șeful rromilor, o are pentru rezolvarea situației!

de Simona MIHĂILĂ

”Nu sunt rromi suficienți în Bârlad, numărul lor este atât de mic încât suntem în imposibilitatea chiar și de a accesa proiecte europene care să vină în sprijinul lor”. Declarația îi aparține primarului Dumitru Boroș și a fost făcută ieri, în contextul unui recent conflict iscat după ce primarul a luat o decizie pe care reprezentanții de frunte ai comunității rrome din localitate o consideră ofensatoare. Este vorba de desființarea așa-zisului post de consilier pe probleme de rromi, ocupat de Nicolae Dragomir. Edilul-șef a hotărât ca acesta să nu-și mai facă serviciul la sediul primăriei, ci să muncească la Administrația cimitirelor, acolo unde este angajat de drept.

Boroș a considerat inutilă prezența lui Dragomir la primărie, unul dintre motive fiind că problemele etniei pot fi gestionate de angajații instituției și fără ajutor din partea reprezentanților acesteia.

”La Primăria Bârlad nu a existat niciodată acest post, organigrama nu are inclus un post de consilier pe probleme de rromi. Nu este nevoie. Nu sunt așa de mulți rromi în oraș ca să fie necesară angajarea unei persoane pe post de consilier”, a spus ieri, primarul, într-o conferință de presă.

Deși comunitatea rromă din Bârlad numără în realitate mii de persoane, în documentele orașului figurează, cu aproximație, doar 950. Explicația este că rromii au refuzat la ultimul recensământ să își declare etnia, preferând să spună că sunt români.

Primarul Boroș admite că cifra nu este reală, dar spune că atât timp cât nu există dovezi scriptice care să contrazică realitatea, orice analiză, calcul sau cerere de finanțare trebuie sprijinită de documente.

În mod surprinzător, Sorin Răducanu, președintele Partidei Rromilor Bârlad și consilier municipal PSD, pretinde ca autoritățile locale să nu mai țină cont de ceea ce spun consângerii săi la recensăminte și să le falsifice declarațiile: ”Chiar dacă ei zic că nu sunt rromi, funcționarii care merg cu recensământul să treacă acolo, în hârtii, că sunt rromi. Doar se cunoaște care e țigan și care e român. Ești mai negru la fața, nu ai loc de muncă, nu ai condiții de trai e clar: ești țigan, doar nu ești român!”.

Șeful rromilor bârlădeni recunoaște că refuzul membrilor etniei sale le aduce deservicii tot lor, însă spune că nu-i poate obliga. El consideră că numărul de 950 nu este chiar atât de mic și că se justifică din plin existența unui consilier la primărie, care să mijlocească relația dintre țigani și municipalitate.

”Domnul Dragomir era tot timpul tampon între ei. Mergea cu rromii la toate serviciile unde aveau nevoie, le scrie cererile – că, săracii, nu au carte, îi însoțea peste tot, aplana scandalurile care apăreau. Și, foarte important, însoțea comisiile de anchete sociale la domiciliul rromilor. Se știe foarte bine cum pot reacționa uneori rromii. Ceea ce a făcut domnul primar este un abuz și trebuie reparat”, a mai declarat, pentru Est News, Sorin Răducanu.

Țigănie făcută de gașca lui Nelu Tătaru la întâlnirea cu Raluca Turcan! De ce nu a avut curaj președintele liberalilor vasluieni să dea ochi cu șefa sa de partid?

de Simona MIHĂILĂ

Haos, scandal, țigănie – așa poate fi descrisă atmosfera care a dominat întâlnirea de vineri seară dintre Raluca Turcan, liderul PNL din România, și liberalii vasluieni. Deși evenimentul fusese anunțat din timp de staff-ul de la București, Nelu Tătaru, președintele interimar al organizației județene, nu a îndrăznit să dea ochii cu șefa lui de la centru, dând bir cu fugiții, ca de fiecare dată când treburile partidului îi solicită prezența.

Scandalul de vineri seară, întreținut de o mână de turbulenți, este expresia a ceea ce se întâmplă în PNL Vaslui din decembrie, de când Tătaru a aflat că nu a mai fost ales senator și a refuzat să se mai implice în chestiunile organizatorice din partid, dând naștere la tensiuni nemaiîntâlnite până acum în sânul organizației județene. Cea mai mare parte a primarilor liberali din județ, adică 14 din totalul de 20, s-au desolidarizat de Tătaru și, odată cu ei, majoritatea membrilor de partid. Toată lumea așteaptă cu nerăbdare alegerile ca să-l schimbe pe acesta.

În ciuda relației defectuoase cu liberalii, Nelu Tătaru visează să fie ales președinte al filialei județene. El va candida la șefia organizației județene, avându-l contracandidat pe deputatul Daniel Olteanu.

Disensiunile au fost mai mult decât vizibile în timpul vizitei Ralucăi Turcan. Șefa de la centru a liberalilor a asistat la o țigănie în toată regula provocată de mica gașcă a lui Tătaru. Aceasta nu s-a dat în lături în a contesta în gura mare prezența celor de la București. Nu au lipsit agresiunile verbale, huiduielile și chiar înjurăturile. Ca la ușa cortului!

”Ca pe stadion s-au comportat colegii noștri. Parcă erau niște huligani. Țipau, urlau, fluierau. Ne-a fost rușine de oaspeții de la București”, ne-a declarat unul dintre liberalii prezenți la sedință.

 

Alegeri transparente, coșmarul găștii lui Tătaru

 

Spiritele s-au inflamat de-a dreptul după ce Raluca Turcan, lămurită pe deplin de haosul de la Vaslui, a pus piciorul în prag și a cerut ca până luni (astăzi) liberalii să desemneze comisia care să se ocupe de alegerile locale de partid. Ca soluție de echilibru ea a propus ca această comisie să fie formată din șapte membri: trei susținători ai lui Olteanu, trei ai lui Tătaru, iar președinte să fie o persoană neutră de acest conflict.

Dacă tabăra Olteanu a îmbrățișat pe loc această soluție echitabilă, susținătorii lui Tătaru au luat foc. Nu este niciun secret pentru nimeni că o desfășurare transparentă a alegerilor nu l-ar avantaja pe Nelu Tătaru, capitalul de simpatie de care se bucură Daniel Olteanu fiind net superior. Propunerea lui Turcan a căzut ca un trăznet, gruparea minoritară a lui Tătaru văzându-și compromise planurile de a aranja alegerile după propriile reguli.

Indignată, gașca pro-Tătaru, în mijlocul căreia s-a remarcat și primarul Dumitru Boroș, care a venit de la Bârlad cu o galerie gălăgioasă după el, a părăsit sala. Agitatorii au constatat însă că lumea nu e dornică să le urmeze exemplul. Disperarea lor de a rupe adunarea a căpătat accente comice la un moment dat: intrau și ieșeau fără rost din sala de ședință, îi îndemnau pe cei rămași să se ridice și să plece, îi trăgeau la propriu de mânecile hainelor, huiduiau etc. Zgomot și poale în cap – rețeta tipică aleasă în general de cei nesiguri de forța lor.

Țigănia de la PNL Vaslui s-ar putea încheia odată cu organizarea alegerilor interne. Astăzi la ora 10, Raluca Turcan ar trebui să intre în componența comisiei care se va ocupa de acest demers. În caz contrar, alegerile de la Vaslui vor fi organizate de o comisie numită de la București.

Legăturile secrete dintre primarul Dumitru Boroș și PSD. Liberalii bârlădeni, în alertă!

de Simona MIHĂILĂ

Un scenariu incredibil prinde contur de la o zi la alta pe scena politică bârlădeană, unde anumite voci din PNL afirmă, iar altele din PSD confirmă, că primarul Dumitru Boroș face ultimile pregătiri pentru a se muta cu arme și bagaje la PSD. Fără ca asta să se concretizeze neapărat într-o adeziune scrisă negru pe alb, înfrățirea primarului liberal cu PSD le-a a devenit limpede tuturor după teatrul magistral jucat în cazul excluderii din PNL a lui Cezar Toporaș, singurul consilier liberal care și-a dat votul ca funcția de viceprimar să-i revină PSD.

Dar asta nu e totul! Liberalii au aflat că primarul Boroș (care ocupă și funcția de președinte al PNL Bârlad și de vicepreședinte la județ) bate cărările la București, braț la braț cu Nelu Tătaru, șeful organizației județene a PNL, pentru a-i convinge pe cei de la centru să dispună dizolvarea actualului Birou Politic Județean (BPJ), musai înainte de alegerile interne pe plan local și județean. Miza este formarea unei structuri pe care cei doi să o poată controla, așa încât ambii să-și păstreze funcțiile (momentan, ei asigură doar interimatul, în baza unor decizii venite de sus, nicidecum în urma unor alegeri democratice).

Liberalii spun că în condițiile actuale, nici Boroș și nici Tătaru nu au șanse de a fi aleși președinți. Niciunul nu se bucură de suficientă încredere și simpatie în rândul liberalilor. Tătaru are de partea lui doar 3 – 4 primari PNL din cei 20 existenți în județ, a fost tot timpul o prezență palidă in sanul partidului, iar de la alegerile parlamentare, după ce nu a mai ajuns senator, are reclamatii ca este complet absent in organizația județeană pe care o conduce doar cu numele. În privința lui Boroș, situația nu este mai roz, el fiind înconjurat doar de o mână de oameni.

Planul lui Boroș

Majoritatea liberalilor bârlădeni s-a supărat încă de anul trecut, după ce a aflat că Boroș este numit candidatul la primărie al partidului în ciuda faptului că profitase de ordonanța traseiștilor pentru a demisiona din PNL, lăsând partidul pentru prima dată după Revoluție, fără reprezentare în Consiliul Local. Succesul lui la primăria orașului este interpretat de toată lumea ca un indubitabil vot anti-PSD venit din rândul electoratului bârlădean, nu neapărat din rândul liberalilor. Or, acum, când Dumitru Boroș vrea să fie ales președinte al PNL Bârlad, are nevoie de voturile membrilor de partid.

Dumitru Boros si Elena Monu

Liberalii au avut grijă să-i transmită pe diverse căi că nu-l vor vota la alegerile interne, iar cei care îi sunt potrivnici numără o majoritate serioasă, formată atât din garda veche a PNL, cât și din fosta aripă PDL. Aceasta din urmă, se consideră lovită de două ori: o dată când Boroș a refuzat să-l pună viceprimar pe Corneliu Pleșu (conform înțelegerii din campanie), iar a doua oară, recent, când a înțeles că primarul s-a dat de partea PSD.

Așa stând lucrurile, Boroș a realizat că e greu să iasă președinte al PNL Bârlad dacă nu ia măsuri. El este suspectat că vrea să organizeze alegerile interne în mare taină, în așa fel încât liberalii care nu-l vor să nu aibă șansa de a se prezenta la urne.

Elena Monu însăși, una dintre cele mai puternice și credibile voci liberale din județul Vaslui, cea care a rămas alături de partid indiferent de vremuri, inclusiv atunci când șefia partidului i-a fost luată fără voia ei, confirmă abjecta manieră prin care Dumitru Boroș ar vrea să pună mâna pe putere: ”Pentru mine e greu și dureros să descriu ce se întâmplă acum cu PNL Bârlad. Dacă e să ne referim fie și numai la alegerile interne, organizarea ar trebui să fie în toi, să participăm cu toții, pentru că lucrurile acestea nu se fac bătând din palme. Sediul PNL Bârlad este mai mult închis, nu există un dialog coerent, nimeni nu spune nimic. Data alegerilor trebuie comunicată cel puțin cu o lună înainte, trebuie să ne asigurăm că toți membrii partidului au aflat, pentru ca cei care au rămas în urmă cu plata cotizațiilor să aibă timp să le achite, altfel nu au drept de vot. Ne vom trezi în situația în care liberalii nu vor putea vota din cauză că nu sunt cu plata la zi a cotizațiilor. Asta se vrea?”.

”Eliminarea noastră, succesul lui Boroș”

Fixarea datei alegerilor nu se poate face oricum, fără o decizie a Biroului Politic Local (BPL) Bârlad, din care fac parte circa 30 de membri de partid, printre care și cei 10 consilieri municipali PNL.

Adrian Todireasa

Consilierul Adrian Todireasa, unul dintre cei care au pus umărul serios pentru ca Boroș să ajungă primar, are o explicație pentru secretomania care plutește asupra alegerilor ce vor veni: ”În ultima vreme primim semnale și amenințări voalate că se va schimba BPJ, apoi BPL, structuri formate în acest moment din oameni pe care domnii Tătaru și Boroș nu îi pot manevra, și mă refer la majoritate, nu la toți. Din câte am aflat, au listele pregătite cu noua componență. Numai că cei de la centru nu sunt de acord, întrucât asemenea mișcări în forță ar destabiliza și mai mult partidul. Eliminarea noastră, a celor care ne opunem categoric dictaturii din sânul partidului, se dorește înainte de alegerile în cadrul organizațiilor. Dumnealor au nevoie de oameni pentru ca aceste alegeri să se facă în mod netransparent, pentru a ieși cine <trebuie>, adică ei doi”.

Principalii ”incomozi” din BPL Bârlad sunt Elena Monu, Corneliu Pleșu, Adrian Todireasa, George Vulpe, Ionuț Pasat și Mihai Ardeleanu. Dacă se confirmă că Boroș intenționează să-i elimine din BPL, își asumă automat pierderea sprijinului majorității consilierilor liberali din CL.

Ce primar, oare, ar renunța senin la susținerea propriului partid dacă nu unul care mizează pe susținerea altui partid? În cazul Bârladului, celălalt partid fiind PSD!

Se traduce deci, că primarul Boroș este cât se poate de disponibil să încheie socotelile cu PNL în favoarea colaborării cu PSD.

Primarul Boroș refuză să-l excludă din partid pe trădătorul Toporaș

Cezar Toporas, expresia luciditatii absolute

De aici și clemența suspectă față de trădarea lui Cezar Toporaș, trădare recunoscută public chiar de acesta. Acum, că lucrurile devin din ce în ce mai limpezi, liberalii sunt siguri că Boroș a plănuit pas cu pas predarea postului de viceprimar către PSD, cu sprijinul nemijlocit al prietenului său de familie Cezar Toporaș, un apropiat al PSD.

Supărarea lui imediat după ce eternul ”cetățean turmentat” a trădat, ședința de la PNL din acea seară în care a votat pentru excluderea din partid a acestuia au fost doar o poză, de ochii lumii. Dovadă că, la doar câteva zile, dădea declarații că nu e cazul de excludere, că nu sunt dovezi etc.

”Consider că felul cum se procedează în cazul lui Toporaș este o treabă bine gândită, din timp. S-a luat o decizie clară în Biroul Permanent Local, de excludere a domnului Toporaș și nu este pusă în practică nici acum”, este de părere consilierul Todireasa.

”Această ezitare, tergiversarea excluderii din partid a lui Cezar Toporaș, este un mare semn de întrebare pentru mine. Există o decizie a BPL, domnul primar Boroș a votat, ca noi toți excluderea lui Toporaș și totuși Toporaș este, în continuare consilier local PNL, deși a trădat partidul. Mi se pare inadmisibilă această relaxare din partea domnului Boroș și, mărturisesc, nu pot să nu îmi pun întrebări”, a mai spus consilierul Elena Monu.

Patinoarul din Bârlad va fi mutat

de Simona MIHĂILĂ
Autoritatile locale bârlădene au luat decizia să găsească un nou amplasament pentru patinoar. Amenajat, la începutul acestei ierni, lângă Stadionul FEPA, patinoarul a devenit imediat principala atracție a localnicilor, indiferent de vârstă. Zilnic, sute de copii și adulți, veniți din toate colțurile orașului, cu patine închiriate sau aduse de acasa, petrec ore întregi aici.
Din acest motiv, aleile aferente blocurilor din vecinătatea Școlii nr. 9 sunt permanent înțesate de autoturisme. În lipsa unei parcări în zonă, vizitatorii patinoarului își lasă masinile acolo unde le vine bine, accesul riveranilor pe alei fiind deseori blocat, prilej de de nemultumiri și conflicte.
“Am cerut celor din serviciile de specialitate din primărie identificarea unui teren intr-o altă zonă din oraș, întrucât condițiile actuale sunt improprii. Este nevoie de o zonă unde să existe posibilitatea amenajării unei parcări”, a declarat primarul Dumitru Boroș, ieri, in cadrul unei conferințe de presă.
Edilul-șef a subliniat că, dincolo de succesul pe care patinoarul l-a avut la public, acesta s-a dovedit a fi și rentabil.
“Investiția inițială a fost de 131.000 de lei, iar pana in aceasta saptamana incasarile au fost de 115.000 de lei. Avand in vedere ca sezonul nu s-a incheiat, putem sa spunem ca investitia a fost amortizata inca din primul an de functionare”, a mai spus Boros.

Boroș, stăpânul! Cum a fost dată afară Ioana Drîmbă, unul dintre liberalii care au muncit pe brânci pentru ca Boroș să ajungă primar!

Tinerii liberali încep să aibă revelația adevăratului chip al lui Dumitru Boroș, cel pe care vechii membri ai PNL, care au făcut un pas în spate în urmă cu un an, când au aflat că Boroș va candida la primărie împotriva voinței lor, îl cunoșteau foarte bine. Recent, primarul Bârladului, care este și președintele organizației PNL Bârlad, s-a descotorosit din senin de unul dintre cei mai dedicați oameni ai săi: Ioana Drîmbă, fost Secretar executiv al PNL Bârlad. Este vorba unul dintre puținii membri PNL care au muncit pe brânci pentru ca Dumitru Boroș să ajungă primar, care a stat la dispoziția acestuia zi și noapte, care a dus pe umeri, impreuna cu alti doi-trei, tot greul campaniei electorale și care, în noaptea alegerilor, a tremurat de bucurie pentru fiecare vot exprimat în favoarea lui Boroș.

Zilele trecute, Ioana Drîmbă, care făcea și muncă de secretară la sediul partidului, s-a trezit cu un telefon de la șeful său care i-a cerut să predea cheile de la sediul organizației, pe motiv că a îndrăznit să stea la discuții cu un primar de comună pe care Boroș nu îl are în grații. Pur și simplu!

”Da. Este adevărat că am fost dată afară. Am consiliat un primar de comună în privința organizării unei ședințe, conform Statutului. Era în atribuțiile mele să fac acest lucru, făceam așa ceva din 2014”, ne-a declarat Ioana Drîmbă.

Până unde a mers Boroș!

Primarul în cauză este nimeni altul decât Nixon Ibănescu, de la Gherghești, cel care alături de alți primari liberali din județul Vaslui și-au strigat, recent, nemulțumirea față de lipsa de implicare lui Nelu Tătaru, președintele organizației județene a PNL, în problemele partidului, mai ales după ce vasluienii nu l-au mai votat senator. Asta l-a supărat și pe primarul de la Bârlad, el fiind susținătorul lui Tătaru

Ioana Drimba, bucurandu-se alaturi de tineretul liberal de vestile bune primite prin telefon, in noaptea alegerilor

”Înainte de campania pentru parlamentare domnul Ibănescu mi-a cerut să asist la o ședință de organizație din comună. L-am consultat pe domnul președinte Tătaru, iar acesta mi-a spus să merg, sa fac tot ceea ce este necesar. După campanie, s-a mai făcut o ședință, am fost și la aceea. Doar aveam permisiunea domnului Tătaru. Problemele tot nu s-au rezolvat, așa că a mai fost convocată una. M-am pomenit cu telefon de la domnul Boroș care m-a luat la întrebări: Cine ești tu să te duci? Ce faci tu acolo? Faci politică în locul meu? Mi-a interzis să mai merg la Gherghești”, ne-a povestit Ioana.

Așa stând lucrurile, tânăra liberală l-a sunat pe primarul de la Gherghești pentru a-l anunța că nu mai vine și să găsească o altă cale de a se ocupa de formalitățile necesare.

„Nu am mai mers la ședința cu pricina, iar domnul Ibănescu și-a făcut singur procesul-verbal. Ulterior, a venit la sediu, la Barlad, ca să-i verific hârtiile ce urmau a fi trimise la Vaslui, la Secretariatul general al PNL. Am primit un alt telefon de la domnul Boroș în care m-a acuzat că îl desconsider, că îmi șterg picioarele de dumnealui. Ca urmare, să-i predau cheile de la sediu doamnei Bularda Carmen”.

”Dumitru Boroș a procedat total neprofesionist, total nediplomat”

Ioana Drîmbă a ramas uluita. A încercat să-i explice lui Boroș, dar acesta a refuzat categoric orice discutie: „Nu am înțeles nici acum cu ce am greșit. Eu doar mi-am făcut treaba. Doar de astra stăteam zilnic la sediul partidului, ca să ajut pe cine are nevoie, să ofer informații, consultanță. Asta a fost rolul meu de când ocupam funcția de secretară la sediu. Doar nu eram acolo ca să mă uit la televizor. Oricine din comune avea nevoie să organizeze o ședință, conform statutului, mă chema pe mine. Ședințele astea trebuie făcute după niște reguli, trebuie supervizate, nu pot fi făcute oricum. Deci asta era treaba mea. Nu a fost niciodată o problemă. Nu m-am gândit că acum va fi, cu atât mai mult cu cât vorbisem cu domnul Tătaru și mi-a dat voie să fac tot ce trebuie făcut”.

Ioana era plătită cu 150 de lei, pentru îndeplinirea acestor sarcini care erau undeva la limita dintre o sarcină de partid și un loc de muncă. Chiar dacă suma era simbolică, tânăra avea un program pe care îl respecta cu strictețe. În plus era prezentă, indiferent de oră, de fiecare dată când Boroș o chema la diverse activități de partid.

”Nu contau orele de program. Mă conformam ori de câte ori îmi dădeau telefon. Stăteam numai după ei și sâmbătă, și duminică, zi sau noapte, după cum aveau ei treabă. Nu m-am plâns niciodată, nici nu aveam de gând. Domnul președinte Dumitru Boroș a procedat total neprofesionist, total nediplomat. Putea să vorbească frumos, să reglăm treburile civilizat”.

 

Boroș o pune pe Bularda oriunde o poate face fără a fi nevoie de vot

Și, surpriză! Locul Ioanei Drîmbă a fost luat de consilierul local Carmen Bularda. Așa a hotărât Boroș. Carmen Bularda este cea pe care Boroș a vrut-o în funcția

Carmen Bularda

de viceprimar, dar cărțile i-au fost stricate de consilierul Bogdan Sârbu, care a votat împotrivă.

Nu este singura funcție unde Ioana a fost înlocuită de Carmen Bularda la prima pocnitură din degete a lui Boroș. În toamnă, el a hotărât să îi ofere protejatei sale și funcția de Secretar general al PNL Bârlad.

„M-am trezit ca am fost inlocuita de domnul Boros. Nu am obiectat, i-am lăsat în pace să facă ce vor. Probabil că și aici, unde făceam secretariat organizatoric, urmăreau să mă înlocuiască mai demult, dar nu au putut. Venea campania electorală pentru alegerile parlamentare, era mult de muncă, aveau nevoie de cineva care să muncească mult, să nu se uite de ceas. După ce a trecut și această campanie, nu a mai fost nevoie de serviciile mele”.

Am incercat sa-l contactam pe primarul Dumitru Boros pentru un punct de vedere in legatura cu aceasta situatie, insa nu ne-a raspuns la telefon.

Minciuni peste minciuni în cazul taxei pe gunoi! Efortul zadarnic al consilierului Bogdan Sârbu de a-i îndupleca pe pesediști și liberali să renunte la majorarea taxei!

de Simona MIHĂILĂ

Atitudine dezamăgitoare a primarului bârlădean Dumitru Boroș, ieri, la ședința Consiliului Local. Vizibil deranjat de articolul nostru despre proiectul de hotărâre privind majorarea tarifelor de salubritate cu peste 30%, proiect pe care l-a inițiat la cererea PSD (partidul cu cei mai mulți membri angajați la Compania de Utilități Publice), Boroș a încercat o păcăleală absolut stupefiantă.

Fără a clipi măcar, el a afirmat că informația din articol este falsă, că noi, ziariștii, am indus populația în eroare și că majorarea tarifelor este o obligație legală.

”Legea este cea care ne obligă pe noi, autoritățile locale să majorăm această taxă, de la 1 ianuarie 2017”, a spus primarul în plenul ședinței Consiliului Local.

În sprijinul acestei incredibile minciuni, Adrian Bobeică, directorul Companiei de Utilități Publice (CUP), firma de salubritate a orașului, a venit cu ”dovezile”: niște acte normative (ultimul datând de acum 3 ani) potrivit cărora, proprietarii de depozite de deșeuri trebuie să plătească la stat taxe de mediu, ultima dintre acestea intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2017.

Unde scrie că este ”obligatoriu” ca aceste taxe să fie puse în cârca populației? Nicăieri!

Dar Bobeică, la fel ca Boroș, are altă opinie: ”Depozitul din județul Brăila, acolo unde vom duce noi gunoiul de luna viitoare, trebuie să recupereze de undeva acești bani. De unde, dacă nu de la populație?”.

Ce simplu și frumos! Nu-i așa?

 

Lecția lui Sârbu: ”E vremea să mai și muncim, dacă vrem bani. Nu doar să stăm cu mâna întinsă la cetățeni”

 

Consilierul independent Bogdan Sârbu le-a întors-o lui Bobeică și primarului Boroș. El a spus că firma de salubritate a orașului trebuie să producă dacă vrea bani, să înceapă să valorifice deșeurile așa cum spune legea. Abia această lege, care reglementează managementul deșeurilor este obligatorie pentru cetățeni și pentru autorități.

”E cazul să încetăm să mai stăm cu mâna întinsă în fața oamenilor, să-i mai împovărăm cu taxe din ce în ce mai mari. Să ne apucăm de treabă, să mai sortăm și noi niște deșeuri, să le valorificăm, să colectăm selectiv gunoiul, să amplasăm containere pentru fiecare tip de deșeuri, să conștientizăm populația că trebuie să arunce hârtia la hârtie, plasticul la plastic și așa mai departe. Să mai lăsăm banii oamenilor în pace și să ne facem datoria. Altele sunt legile pe care suntem obligați să le aplicăm, nu să le băgăm mâna în buzunar”, a spus Sârbu.

Dușul rece al consilierului Sârbu nici nu i-a clintit pe pesediști și pe liberali. Votul lor a demonstrat iarăși că promisiunile electorale sunt minciuni sfruntate și că cei mai mulți dintre ei, indiferent că sunt din PSD sau din PNL, nu au intrat în CL pentru a lucra spre binele public. Sunt prezenți acolo pentru o leafă în plus, pentru a-și proteja interesele proprii și pentru a le asigura locul de muncă rudelor și prietenilor înșurubați prin diverse posturi de funcționari la stat (primărie, Raiser, CUP etc.)

Toți consilierii PSD au fost de acord ca taxa de salubrizare să fie majorată cu peste 35 de procente. Cu o abținere, cea a consilierului Adrian Todireasa, și liberalii au ridicat sus-sus mâna pentru creșterea taxei. Singurul care a votat împotrivă, fidel promisiunilor făcute în campania electorală, a fost independentul Bogdan Sârbu.

Cadou de sărbători din partea lui Moș Boroș! Ghici ce factură va fi majorată cu peste 30 de procente, la Bârlad?

de Simona MIHĂILĂ

Acum, că alegerile au trecut, Dumitru Boroș, primarul Bârladului, cel care în campania electorală îi plângea pe bârlădeni că plătesc cele mai mari taxe din țară și promitea diminuarea acestora, le va cere astăzi consilierilor locali majorarea taxei de salubritate cu peste 30 de procente.

Bârlădenii vor intra în 2017 cu obligația de a scoate din buzunar bani și mai mulți decât au făcut-o până acum. Proiectul va fi supus dezbaterii Consiliului Local, dar spiridușii lui Moș Boroș, pardon… Moș Crăciun, ne-au șoptit că cei de la PSD l-au asigurat pe primar că treaba e ca și rezolvată.

Prețul la gunoi, majorat de două ori in 6 luni

Este pentru a doua oară în cele 6 luni de când se află la conducerea Primăriei Bârlad în care Boroș inițiază un proiect de hotărâre pentru majorarea acestei taxe. Prima dată, Consiliul Local Bârlad a ajustat tarifele la salubrizare în octombrie. Atunci, în cadrul unei ședințe convocată cu mare grijă, ca nu cumva presa să afle, la solicitarea primarului și cu aprobarea consilierilor, taxa de salubritate a crescut cu circa 6%.

Cumulate cu cele aproximativ 35 de procente ce vor fi adăugate după ședința de astăzi, bârlădenii vor plăti de la 1 ianuarie o factură la gunoi mai mare cu aproape 50% decât au plătit până în iunie. O performanță ”notabilă” pentru primele 6 luni de mandat ale primarului care reclama și pe vale și pe deal taxele umflate de la Bârlad.

În sume exacte, fiecare bârlădean – fie că este bătrân sau bebeluș – va plăti o taxă de salubritate de 12,40 de lei, dacă locuiește la casă. În cazul celor care stau la bloc, prețul pentru colectarea, transportul și depozitatea deșeurilor va fi de 11,8 lei/persoană.

Pentru agenții economici, tarifele au crescut de la 75,7 lei/mc, cât fusese stabilit în octombrie, la 101 lei/mc.

Ca fapt divers, în conferința de presă care a avut loc, duminică, la sediul PNL, primarul Dumitru Boroș a trecut în revistă, cu mândrie, câteva impozite și taxe ce vor fi reduse cu 5%, la propunerea lui. Despre majorarea prețului serviciilor de salubritate cu 30%, nu a pomenit nimic.

 

Gunoiul de sub preșul liberalilor se împute! În goana după putere, primarul Boroș își pierde măștile care l-au consacrat!

de Simona MIHĂILĂ

Se ascut cuțitele în organizația județeană a PNL, acolo unde eșecul alegerilor parlamentare este aruncat ca pisica moartă dintr-o curte în alta. Cei din conducere ar vrea să pună hoitul în cârca singurului parlamentar cu care s-a ales PNL. Adică Daniel Olteanu, cel împotriva căruia colegii săi cu state vechi și inutile la Parlament au luptat din răsputeri, încă din clipa în care au aflat că șefii de la București, convinși de buna lui prestație în calitate de prefect, l-au vrut cap de listă la Camera Deputaților.

Surse din partid spun că se lucrează intens la o campanie de defăimare a lui Olteanu și că acesta urmează a fi făcut țap ispășitor pentru rezultatul dezastruos al alegerilor în județ. Rezultat decis, pe de o parte, de electoratul captiv al PSD, dar mai cu seamă de cel mai prost organizată campanie electorală dusă în județul Vaslui de către PNL, în ultimii 15 ani.

O campanie incoerentă, nesistematizată, fără mesaj ferm, lipsită de tonus. Dar, înainte de orice, extrem de criticată de organizațiile din mediul rural, acolo unde s-a simțit cel mai acut absența unui plan de acțiune. Chestiuni vitale pentru un partid mare, dar permanent în derivă, și al cărui punct forte nu a fost niciodată disciplina. Pentru un partid ce s-a remarcat, mai degrabă, prin dezbinare, orgolii ieftine și atitudini ipocrite între proprii săi membri.

Cum este și scenariul în derulare din sânul PNL Vaslui, unde în ciuda bezelelor pe care capii partidului le trimit în spațiul public la adresa singurului lor parlamentar, prin comunicate de presă pline de prețuire, pumnalele se ascut cu sârg, în spatele lui Olteanu. O gafă pe care, pesediștii, de exemplu, nu ar comite-o niciodată (aspect important de menționat cu atât mai mult cu cât disciplina de partid, cu bune și cu rele, este unul dintre ingredientele de succes ale longevității PSD în teritoriu).

Primarul Boroș nu vrea sprijinul deputatului PNL Daniel Olteanu! Pretinde că se descurcă singur!

Frustrarea cerberilor liberali a atins cote maxime în ultimele zile, după ce s-a aflat că Olteanu s-a hotărât să candideze la șefia partidului. Șocul a fost cu atât mai mare cu cât mulți dintre primarii PNL din județ și-au manifestat intenția de a-l sprijini.

Viitoarea candidatură a lui Olteanu dă serioase insomnii nu atât lui Nelu Tătaru, cel care asigură interimatul la conducerea PNL, cât mai ales lui Dumitru Boroș, primarul Bârladului și vicepreședintele organizației județene a PNL. Mai nou, el visează să ajungă președinte, cel mai mare din partid!

După eșecul pe care Boroș l-a avut în partid în încercarea disperată de a-l impune pe consilierul Iulian Bîca primul pe lista de candidați la Camera Deputaților în locul lui Olteanu, o nouă victorie a acestuia din urmă, de astă dată la șefia partidului, ar fi pentru primarul Bârladului, lovitura de grație.

Primele reacții belicoase ale lui Boroș au apărut chiar ieri, în cadrul primei conferințe de presă organizată de partid după alegerile de pe 11 decembrie.

O adevărată surpriză din partea unui primar care, în urmă cu 6 luni, imediat după ce a câștigat Primăria Bârlad, cucerea inimile bârlădenilor prin modestie și discurs naiv.

De exemplu, la propunerea primarului comunei Banca, Vasile Vânătoru, ca liberalii să se organizeze ca un nucleu în jurul lui Olteanu pentru ca împreună să înceapă reconstrucția partidului, Boroș a replicat nervos: ”Eu nu am fost cooptat în această discuție despre o reconstrucție a PNL. Eu nu am fost întrebat și nici nu știu dacă este momentul să afirmăm așa ceva în această conferință de presă”.

Starea crescândă de iritare s-a evidențiat după ce Olteanu, la cererea presei, a enumerat câteva dintre problemele județului Vaslui ce vor fi prioritate în mandatul lui de parlamentar. Deputatul s-a referit, printre altele, la urmărirea procesului de atragere a celor 100 de milioane de euro dedicate județului Vaslui, la urmărirea proiectului privind construirea șoselei ocolitoare a Bârladului, precum și a celui de reabilitare a drumului Bârlad – Podul Turcului – Adjud.

Iată răspunsul primarului Boroș la mâna de ajutor – credibilă până la proba contrarie – pe care deputatul Daniel Olteanu vrea să o ofere Bârladului și județului Vaslui: ”Când vorbim despre prioritățile de parlamentar trebuie să facem o disociere între chestiunile de executiv și chestiunile legislative. Activitatea unui parlamentar se rezumă la a iniția legi. Când e vorba de chestiuni administrative ale unui oraș sau județ, acestea sunt în sarcina autorităților locale”.

Hai, nu serios, dom’ primar! Dar în campania electorală, când Dan Marian te ținea de mână și le spuneai alegătorilor să-l voteze și pe el la Senat, când o fi să fie, pentru că va sprijini Bârladul, parcă nu erai așa de principial. Si, dacă ne amintim bine, din același motiv l-ai ținut de mână și pe Olteanu, la patinoar, nu?  Ori crezi că oamenii au uitat?

Vedem, așadar, cum Dumitru Boroș, cel care poza în iunie în omul simplu, care-și asumă ca unică menire ”lupta pentru binele bârlădenilor”, dincolo de orice ambiție politică, nu a reușit să-și țină pe față niciuna dintre măștile care l-au consacrat. De data aceasta, când în joc nu mai este funcția de primar, ci aceea de șef de partid, Boroș nu mai simte nevoia discursului populist și nici pe aceea de a-și ascunde colții.

Vizită secretă a primarului Boroș la București, în cazul Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman”. Ce au de ascuns autoritățile în legătură cu posibila închidere a spitalului?

Cu mai puțin de două luni înainte de termenul limită impus de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Vaslui pentru conformarea în vederea eliberării autorizației de funcționare a secțiilor Pneumologie, Psihiatrie și Boli infecțioase, autoritățile au intrat în fibrilații.

Săptămâna trecută, o echipă formată din reprezentanți ai Primăriei Bârlad și ai spitalului bârlădean a fost la Ministerul Sănătății. Plecarea la București s-a petrecut într-un secret desăvârșit, pentru ca nu cumva la urechile ziariștilor să ajungă vreun amănunt. Motivul pentru care autoritățile nu discută subiectul decât în spatele ușilor închise este unul îngrijorător: se pare că soluția găsită de autorități, considerată salvatoare, aceea de a muta secțiile – problemă la Centrul de Afaceri ”Tutova”, nu este de niciun folos, deoarece nici măcar așa termenul de 31 decembrie, dat spitalului pentru a rezolva criza prin care trece, nu poate fi respectat. Chiar dacă imobilul este unul nou, spațiile sunt potrivite și îndeplinesc toate exigențele legii, tot mai sunt necesare lucrări de modificare și adaptare a clădirii pentru ca actul medical să se desfășoare la standardele impuse.

Pe surse, am aflat că din delegația bârlădeană prezentă la București au făcut parte primarul Dumitru Boroș, George Șolcă, șeful Serviciului Programe Europene, Cezar Chiper, șeful Serviciului Investiții – directorul tehnic al Primăriei, iar din partea spitalului, Gabriela Daniș, directorul medical al instituției.

Plimbați cu vorba. Ministerul cere un nou memoriu, deși cel vechi zace prin sertare!

Surse din cadrul spitalului bârlădean spun că ministrul secretar de stat cu care s-a întâlnit echipa a fost impresionat de numărul de membri ai delegației și de argumentele pe care le-au adus în sprijinul prelungirii termenului până la care să se producă mutarea celor trei secții cu probleme. Dar… cam atât. Aceleași surse au declarat că reprezentantul Ministerului le-a cerut să prezinte un memoriu în care să fie trecute toate problemele cu care se confruntă secțiile, deși cei de la spital susțin că au mai trimis unul, cu ceva timp în urmă. Prin urmare, spitalul va trebui să înainteze din nou memoriul în care să fie trecute și soluțiile care au fost găsite pentru funcționarea în condiții optime a secțiilor, lucru necesar, spun cei de la Minister, pentru o viitoare modificare a termenului limită de conformare impus de DSP în baza unui ordin al ministrului.

Bârladul, tot cu lecțiile nefăcute!

Ar mai fi existat soluția ca delegația de la Bârlad să se fi prezentat în fața ministeriabililor cu dosarul în mână, dosar din care n-ar fi trebuit să lipsească sub nicio formă copii ale corespondenței purtate cu instituțiile statului. Dacă cei de la minister susțin că nu există nici un memoriu depus, iar cei de la spital o țin bună, că există, probabil că numărul de înregistrare al documentului (pe care dr. Daniș l-ar fi putut afla și cu ajutorul unui telefon, dacă tot a ajuns la București fără hârtii pregătite) i-ar fi putut scoate pe toți din încurcătură și, astfel, s-ar fi economisit timp. De acum, altă corespondență, alte numere de înregistrare, alte zile pierdute, alte termene etc. Ca la români! Ca la Bârlad!

Așa se face că, și de această dată, ”brigada specială” de la Bârlad s-a întors doar cu promisiuni și nu cu certitudinea că termenul de conformare va fi prelungit. Tot ce se poate face deocamdată la nivel local este să se aștepte data de 31 decembrie, pentru a vedea dacă Ministerul a luat sau nu în considerare solicitarea autorităților bârlădene dar și din alte zeci de localități din țară unde spitalele se confruntă cu aceleași probleme. (Mihaela NICULESCU)

Bârlădenii nu mai au răbdare! Străzile orașului nu mai suportă prelungiri de termene!

Și-au dorit enorm să locuiască și ei pe o stradă fără gropi, fără noroi, o stradă netedă, cu trotuare asfaltate pe care să poată merge civilizat fără să se teamă că ori de câte ori vor ridica ochii din pământ s-ar putea trezi cu picioarele rupte sau cu brațele luxate. S-au bucurat cu adevărat atunci când au aflat că asflatul ajunge și în poarta lor și cu toate că nu se așteptau să se întâmple peste noapte, nu și-au închipuit nicio clipă că vor fi nevoiți să bată cărare la ușile autorităților pentru a le ruga să termine treburile lăsate de izbeliște.

strada-mircea-cel-batran-barladFelul în care arată acum strada Mircea cel Bătrân din Bârlad este dovada că oamenii de aici au visat prea mult. Strada este unul dintre multiplele exemple ale lipsei de viziune, de coerență, de implicare, ale spiritului haotic, ale lehamitei și nepăsării celor care gestionează fondurile publice și care decid mersul lucrurilor.

Este o stradă care, la fel ca altele, zace distrusă de mâna diletanților. Asta, în timp ce noul primar ales, Dumitru Boroș, pare că nu mai reușește să iasă din etapa de familiarizare cu problemele urbei (deși în ultimii opt ani a fost consilier local și era de așteptat să fie la curent cu ce se întâmplă în oraș, doar de asta a fost ales), în timp ce tot el e mult prea ocupat cu treburile de partid, și în timp ce Consiliu Local al Bârladului (la fel ca cel anterior) nu este capabil decât de discuții sterile și de manevre ordinare, în schimbul cărora n-au jenă să-și ridice leafa plătită de noi.

De curând, pe adresa redacției noastre a ajuns strigătul de disperare al unei femei care simte că nu mai suportă să aștepte ca responsabilii să-și facă datoria. Femeia, pe nume Virginia Mocanu, locuiește pe strada Mircea cel Bătrân și a ajuns să ne scrie după ce a parcurs toate etapele puse la dispoziție de lege: audiențe la primar, adresă către autorități, sesizări telefonice. Demersuri făcute în zadar.

Femeia ne-a scris că în urma lucrărilor de asfaltare a rămas dezastru: trotuare pline de gropi, bolovani și, una peste alta, un cămin de canalizare spart și abandonat.

”Am depus la Primăria Bârlad o cerere, în data de 30 august 2016, cu privire la distrugerea unui cămin de canalizare situat în fata porții mele, distrus de un excavator ce executa săpături pentru modernizarea străzii. Nu știu ce fel de modernizari au făcut, dar au distrus trotuarele și nu au mai făcut nimic înapoi. În urma cererii adresate primăriei au venit reprezentanți de la primarie si Aquavas, au privit «lungggg» și au plecat. Nici pana la aceasta data nu am primit niciun raspuns din partea acestora. Vă informez că acest camin este descoperit, emanând un miros urât în curte și în aceasta zona”, ne scrie femeia.

Virginia Mocanu atrage atenția că respectivul canal prezinta un pericol pentru trecători, în special pentru elevii care învață la Școala generală nr. 10, care trec zilnic în număr însemnat lacanal-mircea-cel-batran intrarea și la ieșirea de la cursuri.

”În curand vine zăpada, iar acest camin de canalizare devine o adevărata capcana pentru populație. Oare trebuie să moara cineva ca să trezească din somn pe cei răspunzatori să ia măsuri?”, se întreabă Virginia Mocanu în scrisoarea adresată ziarului Est News.

Se prea poate că nici dacă ar muri cineva, nu e sigur dacă primăria ar acționa, deoarece nefericitul accident se va fi produs în graficul de derulare a lucrărilor. Deci mortul ar fi vinovat.

Noi așa am dedus după ce Constantin Nițuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bârlad, ne-a comunicat punctul de vedere al responsabililor: ”La nivelul serviciilor de specialitate din cadrul primăriei se cunoaște această problemă. Doamna Mocanu a fost în audiență, iar o echipă s-a deplasat și pe strada Mircea cel Bătrân, pentru a vedea exact cum stau lucrurile. Într-adevăr, firma Transmir, cea care a executat lucrările de asfaltare din cadrul proiectului de asfaltare cu fonduri europene, a ales această manieră de lucru, dar noi, ca primărie, am fost asigurați că până la sfărșitul anului, lucrarea va fi finalizată și toate aceste neajunsuri vor fi înlăturate”.

(Video) Bârladul, tot fără viceprimar. Scenele comice oferite de liberali în timpul procesului de votare pentru alegerea viceprimarului!

de Simona MIHĂILĂ

Așa cum scriam imediat după alegerile locale din iunie, configurația actualului Consiliu Local – 10 consilieri PSD, 10 consilieri PNL și un consilier independent – va genera situații nemaiîntâlnite până acum în administrația publică locală. Celor două partide, egale ca forță decizională în CL, le va fi imposibil să-și impună voința fără votul independentului Bogdan Sârbu.

Ședința de ieri a Consiliului local Bârlad a oferit și confirmarea acestei teorii: viceprimarul Bârladului nu a putut fi desemnat. Cele 10 voturi exprimate în favoarea candidatului PNL – Carmen Bularda – au fost la fel de inutile ca și celelalte 10 obținute de candidatul PSD, Dorin Apostu.

sarbu-arata-vot-viceprimar

Bogdan Sârbu arătându-le ziariștilor buletinul de vot care demonstrează că a votat cu el insuși

Pentru a ajunge viceprimar, oricare dintre ei avea nevoie de al 11-lea vot, cel din mâneca lui Sârbu. Pe care Sârbu și l-a oferit sieși, întrucât și el a candidat pentru funcția de viceprimar. Nu atât pentru că ar fi avut șanse să iasă, cât pentru a-și respecta cuvântul dat celor ce l-au ales, după cum ne-a declarat. De remarcat că Sârbu este singurul care și-a menținut declarațiile date imediat după alegeri (spre deosebire de PSD care a anunțat că îl va vota pe el dacă va candida la funcția de viceprimar, dar și de PNL care și-a schimbat deciziile de la o zi la alta).

Balotajul a impus cel de-al doilea tur de scrutin unde, potrivit legii, au intrat în cursă candidații cu cele mai multe voturi, în speță Carmen Bularda și Apostu. Încă o dată, votul lui Sârbu ar fi putut face diferența, numai că … diferența nu a existat. Scrutinul s-a încheiat cu număr egal de voturi între cei doi candidați. Independentul Bogdan Sârbu a preferat să-și anuleze votul, refuzând astfel să facă jocul oricăruia din cele două partide.

”În prima rundă de alegeri, niciunul nu a votat cu mine. Eu, de ce aș fi votat cu vreunul dintre ei? Sunt consilier independent prin voința celor care m-au vrut independent. Așa că voi acționa exact cum îmi dictează conștiința”, ne-a declarat Bogdan Sârbu, la închiderea ședinței.

Mai mult, pentru a demonta zvonurile că are de gând să-și ofere votul unui partid sau altuia, la ieșirea din cabina de vot, în ambele tururi de scrutin, Sârbu le-a arătat buletinul de vot ziariștilor și cameramanilor.

”Corpul de control” Costel Tudor și liberalii disciplinați

luca-arata-vot-vice

Liviu Luca îi arată lui Tudor că a votat democratic

Dacă despre rezultatul alegerilor pentru funcția de viceprimar se poate spune că nu a fost deloc surprinzător, cu siguranță procesul votării a fost de-a dreptul comic.

Conform directivelor date de primarul Dumitru Boroș, fiecare buletin de vot a trebuit să treacă pe la ”Corpul de control”, înainte de a ajunge în urnă. ”Corpul de control” a fost cel al lui Costel Tudor, angajat de Boroș să-l consilieze pe bani publici (paișpe milioane vechi) în momente când se află în derivă.

De data asta, deriva lui Boroș a fost că nu știa dacă liberalii își vor face de cap în cabina de vot sau vor vota așa cum le-a spus el, drept pentru care masivul ”corp de control” al lui Tudor s-a postat docil pe un scaun lângă cabina de vot și nu s-a mai dezlipit de acolo până ce Boroș nu i-a dat dezlegare.

Liberalii au avut obligația ca, înainte de a introduce biletul în urnă, să-i arate lui Tudor că au votat … democratic. Fiecare s-a căznit să se achite de sarcină cât mai onorabil. Probabil că nu le-ar fi stricat câteva lecții de la pesediști, veterani în ale profesiei, mai ales că ticăloșii de ziariști s-au prins în cele din urmă de ”șmecherie”. Unii liberali au fost așa de stângaci în încercarea lor de a-i arăta discret buletinul de vot lui Tudor, încât aproape că l-au scăpat pe jos. Spre amuzamentul general, evident.

Alegerea viceprimarului va fi repusă în discuția Consiliului Local Bârlad într-o ședință viitoare, când este foarte probabil ca în cursă să intre alte candidaturi.

Revelația primarului Boroș: la primărie e mai greu decât a crezut în campania electorală!

de Simona MIHĂILĂ

Schimbarea primarului la Bârlad, după 16 ani de administrație pesedistă, a fost primită cu entuziasm de opinia publică la începutul acestei veri și, chiar dacă primarul Dumitru Boroș susținea sus și tare că nimic nu-i va sta în cale pentru a-și respecta promisiunile, iată că acum începe să se victimizeze în fața celor care și-au pus încrederea în el.

Discursul său actual, spășit și plin de lamentări, nu are nimic în comun cu cel plin de optimism din campania electorală. E drept că încă de pe atunci Boroș evita discuțiile tehnice, pe soluții concrete și se limita la a promite pur și simplu.

Iată că a venit momentul în care bârlădenii cer rezultate. Nemulțumirile celor care chiar l-au crezut pe Boroș când spunea că nu există ”nu se poate” încep să se facă auzite, atât în mediul online, dar și pe străzile orașului. Acuzația principală care i se aduce este aceea că se mișcă greoi, ezitant, că pare că nu știe ce are de făcut. În cea mai mare parte a timpului, primarul este excedat de probleme.

Situația este cu atât mai dificilă cu cât Boroș refuză, din cauza luptelor din interiorul PNL, cărora le dedică nepermis de mult timp în detrimentul administrației publice locale, să-i ceară Consiliului local Bârlad alegerea unui viceprimar. Primarul a și recunoscut că nu se grăbește absolut deloc și le flutură tuturor în față argumentul că nu există nicio lege care să oblige autoritatea locală la numirea unui viceprimar într-un timp anume. Pe de o parte se plânge că nu are timp să rezolve atât de multe probleme, pe de alta spune că nu are nevoie să-și împartă atribuțiile cu un viceprimar.

În timpul acesta, nu doar că rezolvarea vechilor probleme ale urbei – pentru care Boroș a fost votat tocmai pentru că a garantat că are soluții – bate pasul pe loc, dar altele noi își fac locul în număr din ce în ce mai mare.

Primarul bârlădean a confirmat, indirect, ieri, în cadrul unei conferințe de presă, că lucrurile nu i se mai par așa de simple ca în campania electorală când era în stare să promită orice pentru a câștiga alegerile. El le-a prezentat ziariștilor o listă a celor mai importante probleme cărora a vrut să le găsească o rezolvare, dar … nu a reușit.

Una dintre ele este șoseaua de centură a Bârladului, în legătură cu care a inițiat o corespondență cu ministerul de resort. ”Printr-o adresă, ni s-a răspuns că acest obiectiv nu este prins în lista de investiții din Masterplan. Ulterior, am făcut verificări și am aflat că șoseaua este prinsă în Masterplan, dar nu e bugetată”, a explicat primarul Boroș pentru cetățenii Bârladului.

El a făcut referire și la situația Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad, pe care a deplâns-o, dar pentru care i-a acuzat și pe managerii instituției: ”Pe 14 septembrie am fost la București, la Ministerul Transporturilor, împreună cu reprezentanți ai conducerii spitalului. Acolo ni s-a spus că lucrurile sunt scăpate de sub control pentru că cei de la spital nu și-au făcut lecțiile. Ne-am uitat unii la alții și am făcut cale întoarsă. Consiliul Local Bârlad i-a dat spitalului 8 miliarde de lei vechi pentru reparații, în așa fel încât la 31 decembrie să nu rămână fără autorizație de funcționare. Acum, cei de la spital se plâng că nu știu cum să cheltuiască acești bani, că nu pot face reparații în interiorul pavilionului TBC, până când clădirea nu este reconsolidată. Eu mă întreb, dacă nu știu cum să cheltuiască banii, pentru ce i-au mai cerut?”.

Senatorul Dan Marian îi cere public lui Daniel Olteanu, cel mai popular liberal din județ, să demisioneze din funcția de prefect!

de Simona MIHĂILĂ

Liberalii din județul Vaslui au bătut în cuie ordinea pe liste a candidaților la Senat și Camera Deputaților, organizația județeană a PNL devenind astfel prima care a finalizat competiția internă pentru alegerile parlamentare din această toamnă.

Ieri, cele trei structuri de conducere ale partidului – Comitetul Județean Executiv, Biroul Politic Județean și Colegiul Director Județean – au supus la vot listele cu candiații.

Peste 90% dintre membrii celor trei structuri au hotărât ca primul pe listă la Camera Deputaților să fie Daniel Olteanu, prefectul județului Vaslui, urmat de o persoană complet necunoscută în peisajul politic – o anume Oana Iovu, apoi, Nelu Tătaru, Nicu Ciupilan, Cristi Rusu, Sorin Radu, Gabriela Timofte, Valentin Dragomir, un membru al Organizației Județene de Tineret (ce urmează a fi numit în cursul acestei săptămâni), iar pe ultimul loc, Ionel Pasat.

Pentru Senat, ordinea candidaților pe liste este următoarea: Dan Marian, Gelu Veziteu, Mihai Ardeleanu și Cristiana Botan.

Senatorul Dan Marian, președintele organizației județene a PNL a declarat că Daniel Olteanu a fost informat despre decizia partidului: ”Îl invităm oficial pe Daniel Olteanu să renunțe la funcția de prefect al județului, să se reînscrie în partid și să candideze”.

Contactat de reporterii Est News, prefectul județului a spus că se simte cât se poate de onorat de decizia partidului: ”Sunt onorat! Le mulțumesc foștilor mei colegi din PNL pentru încrederea pe care mi-au acordat-o. Voi avea, mai întâi, câteva consultări, după care, în cel mai scurt timp, voi da un răspuns pe care îl voi face public”.

Primul loc pentru Camera Deputaților a fost vânat și de Corneliu Bichineț, care și-a autopropus candidatura, dar și de Iulian Bîca, propus de Dumitru Boroș, primarul Bârladului.

De altfel, negocierile pentru Bîca s-au derulat în paralel cu cele pentru funcția de viceprimar al Bârladului, subiecte care au băgat dihonia între liberali. Conflictul a escaladat săptămâna trecută, la ședința în care consilierii bârlădeni ar fi trebuit să aleagă viceprimarul.

Supărat că Dan Marian nu vrea să audă sub nicio formă de Bîca pentru Deputați, Boroș a refuzat să-l accepte pentru postul de viceprimar pe Corneliu Pleșu, preferatul lui Marian pentru această funcție. A retras proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi și s-a făcut nevăzut, refuzând orice discuție cu aripa pedelistă a partidului.

A urmat o ședință cu tunete și fulgere, a doua zi, la PNL, mai ales că Boroș a amenințat că demisionează din PNL dacă nuboros-marian1 i se acceptă una dintre cele două pretenții: fie Bîca la Deputați, fie o altă persoană decât Pleșu la viceprimar. Scandalul a ajuns și la urechile șefilor de la București. Scuturat bine de către aceștia, Dan Marian a făcut un pas înapoi. Plecarea lui Boroș din PNL ar fi produs un adevărat dezastru de imagine și ar fi periclitat serios rezultatul alegerilor parlamentare, mai ales că primarul a ajuns în sondaje pe o poziție superioară celei de care se bucură PNL.

În consecință, Pleșu a fost sacrificat, în locul său pentru funcția de viceprimar fiind numit Liviu Luca, un apropiat al primarului.

Olteanu, locomotiva liberalilor la alegerile parlamentare

Daniel Olteanu

Daniel Olteanu

Chiar dacă Boroș a obținut ce și-a dorit la primărie, el nu a renunțat la a-i cere partidului și să-l promoveze pe Bîca pe primul loc la Camera Deputaților. Propunerea i-a fost combătută în plenul ședinței de ieri, de la Vaslui, principalul motiv fiind că Bîca este complet lipsit de notorietate în județul Vaslui, prin comparație cu prefectul Olteanu, care se bucură, în plus, de un capital de încredere în continuă creștere.  El este favorizat atât ca notorietate, cât și ca popularitate, fiind extrem de simpatizat în comune, inclusiv în zona Hușului.

Drept dovadă că poziționarea lui Olteanu în capul listei de candidați pentru Camera Deputaților, a făcut ca lista să fie votată de peste 90% dintre liberali. Au existat doar patru voturi împotrivă, liberalii atribuindu-le grupării Boroș (Dumitru Boroș, Carmen Bularda, Liviu Luca și Iulian Bîca).

Cartonașul galben arătat de la centru lui Dan Marian a dat roade: el a făcut un pas înapoi, iar Boroș a fost lăsat să-și aleagă singur viceprimarul

de Simona MIHĂILĂ

Scandalul iscat în sânul PNL Bârlad după ce primarul Dumitru Boroș s-a opus cu vehemență candidaturii lui Corneliu Constantin Pleșu pentru funcția de viceprimar i-a adus lui Boroș victoria în prima mare dispută pe care a avut-o cu partidul de când s-a instalat în funcție.

consilieri-pnl-becAseară, Biroul municipal al PNL Bârlad a hotărât prin vot deschis să-l desemneze drept candidat pentru scaunul de viceprimar al Bârladului pe consilierul Liviu Luca, fost cadru militar, actualmente expert judiciar cadastru.

Nu este niciun secret că Luca este unul dintre apropiații lui Boroș. Propunerea ca el să fie viceprimar a venit chiar din partea primarului, fiind acceptată cu scrâșnet de dinți de către Dan Marian, nevoit să bată în retragere pentru a nu-și periclita poziția de șef al organizației județene, dar și pe aceea de cap de listă pentru un nou mandat de senator.

Scandalul din PNL Bârlad prilejuit de alegerea viceprimarului a ajuns și la urechile șefilor de la București care i-au pus în vedere lui Dan Marian să facă ce-o face, dar să aplaneze urgent orice conflict care ar aduce prejudicii de imagine partidului, mai ales până la alegerile parlamentare din toamnă.

Gaz pe foc au turnat inclusiv amenințările lui Dumitru Boroș că va părăsi partidul în cazul în care Dan Marian nu i-l ia de pe cap pe Pleșu, amenințări care i-au panicat pe liberalii de la centru. Retragerea lui Boroș din partid, la două luni de când PNL a reușit pentru prima dată în 25 de ani să pună mâna pe conducerea Bârladului, ar fi o lovitură greu de gestionat de către liberali, știut fiind că, deocamdată, primarul se bucură de o popularitate superioară celei de care are parte PNL la Bârlad.

Consiliul Local Bârlad ar fi trebuit să aleagă un viceprimar în ședința extraordinară de miercuri. Primarul Boroș a retras,

Odată cu scurgerea timpului și pe măsură ce apăreau primele rezultate ale numărătorii de pe la secții, atmosfera din tabăra liberală a început să se destindă. Dumitru Boroș și Dan Marian încep să-și arunce zâmbete unul altuia, prefigurând bucuria unei victorii neașteptate nici de ei, poate.

în ultimul moment, proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi, fără nicio explicație. Gestul său a fost urmarea tensiunilor acumulate în sânul partidului, după ce Dan Marian i-a refuzat cererea de a-l pune pe Iulian Bîca pe unul din cele două locuri eligibile la Camera Deputaților. În consecință, Boroș i-a transmis că nici el nu va fi dispus să-l accepte pe Pleșu ca viceprimar.

Acum, că apele s-au mai limpezit, proiectul va reintra în dezbaterea Consiliului Local, cel mai probabil în septembrie. Pesediștii îl vor propune pentru funcția de viceprimar pe Dorin Apostu, iar Bogdan Sârbu va candida ca independent pentru această funcție.

Primarul Boroș a luat orașul la pas, în căutarea de locuri pentru case!

de Simona MIHĂILĂ

Autoritățile Bârladului au început să lucreze la noul Plan Urbanistic General (PUG), cel vechi (adopotat în urmă cu peste 15 ani) nemaifiind în acord cu cerințele actuale. PUG este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților și cuprinde analiza, reglementările și Regulamentul Local de Urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unui oraș, atât din intravilan, cât și din extravilan.

pug_vechi_barladNoul PUG va fi realizat de o firmă din Târgoviște, al cărui reprezentant a fost, alaltăieri, la Bârlad unde, însoțit de primarul Dumitru Boroș, a bătut orașul în lung și în lat.

”Principalul meu obiectiv este identificarea de terenuri pe care să le includem în intravilanul municipiului, pentru dezvoltarea unor noi cartiere de case. La primărie există un număr foarte mare pentru terenuri de case. Bârladul este cam sufocat, nu prea mai este nimic liber. Au fost identificate câteva zone, a rămas să vedem ce facem mai departe”, a declarat, pentru Est News, primarul Dumitru Boroș.

Identificarea parcelelor este cu atât mai anevoioasă cu cât funcționarul care cunoștea întreaga situație juridică a terenurilor din Bârlad și din vecinătatea acestuia, Lucian Volintiru, fostul șef al Serviciului Cadastru din cadrul Primăriei Bârlad, a demisionat subit, imediat ce PSD a plecat de la conducerea orașului.

Sute de bârlădeni au depus în ultimii ani cereri la primărie pentru terenuri pentru casă, dar din ce în ce mai puține sunt aprobate. Pentru toată lumea, răspunsul autorităților este același: primăria nu mai are disponibilă nicio palmă de pământ.

Criza de terenuri pentru case a devenit la fel de mare ca cea pentru locuințe la bloc, după o perioadă de câțiva ani în careboros-primarie municipalitatea (în timpul mandatelor lui Constantin Constantinescu) a repartizat terenuri pentru casă pe bandă rulantă, preponderent familiilor de rromi, care aveau prioritate (potrivit celebrului pact dintre PSD și Partida Rromilor).

Așa se face că sute de terenuri au intrat în posesia rromilor, la prețuri comic de mici, cele mai multe fiind situate în cartierele de case construite după 1990 (Deal II, Bariera Puiești, Tuguiata II, Complex Școlar).

E adevărat, nu toate familiile care au primit lot de casă au și reușit să construiască, dar cum atribuirea de teren nu a fost însoțită și de o obligativitate în acest sens, bârlădenii disperați privesc acum cu jind la zeci și zeci de terenuri de case lăsate de izbeliște de către cei care, până să le capete, se dădeau de ceasul morții că-i plouă și ninge în cap.

Aproape 1.000 de familii de bârlădeni așteaptă apartament sau garsonieră

În afară de bârlădenii care au depus cerere pentru o parcelă de teren pe care să-și construiască o casă, alți peste 800 de bârlădeni stau la coadă pentru patru pereți și un acoperiș deasupra capului. Dublu față de acum zece ani, iar numărul este în continuă creștere.

anlJumătate din totalul cererilor înregistrate este pentru locuințe ANL (Agenția Națională a Locuințelor), restul fiind cereri pentru locuințe sociale.
Construcția celor patru blocuri date în folosință de ANL la Bârlad a făcut ca speranțele bârlădenilor să crească. Este vorba de blocul de pe strada Victor Ion Popa, cele două blocuri din zona fostei fabrici de cărămidă (Cărămidărie) și cel de pe strada Lirei. Mai cu seamă după ridicarea acestuia din urmă (singurul construit de la zero), numărul cererilor a explodat.
Dezamăgirea ulterioară a fost pe măsură. Iluziționați de anunțul că încă două blocuri vor fi construite, bârlădenii fără casă au făcut coadă la Registratura primăriei, cu cerile în mână.
Promisiunile populiste ale politicienilor au hrănit visele bieților tineri cu ideea că vor fi ridicate două blocuri însumând 120 de apartamente, la intrarea în cartierul Bariera Puiești. Surle, trâmbițe, licitație, studii de fezabilitate, licitație, lucrare adjudecată și, în final, praf în ochi. Nici guvernanții de atunci, nici cei care au urmat nu au mai alocat banii promiși pentru construirea blocurilor. Scuzele aleșilor – fie ei locali sau de la centru – se înscriu în același registru penibi cu care cetățenii s-au obișnuit.

Ce le-a pregătit primarul Boroș bârlădenilor care vor să-și construiască balcoane la parterul blocului!

După luni întregi de minunate promisiuni, Dumitru Boroș dă prima interdicție în calitate de primar al Bârladului: balcoanele mamut de la parterul blocurilor vor deveni istorie.

Consiliul Local Bârlad a aprobat în ședința de pe 1 august un proiect de hotărâre inițiat de primarul Boroș prin care se interzice construirea de balcoane dacă suprafața acestora depășește proiecția balconului de la etajul superior.

Măsura vine să stopeze haosul instalat după 1989 în ceea ce privește disciplina în construcții. Sub paravanul autorizației de amenajare a unui simplu balcon la parter, sute de locuitori ai urbei și-au ridicat locuințe în toată puterea cuvântului pe lângă apartamentul inițial. Dacă în cazul unora dintre ei nevoia de spațiu este un lucru de înțeles, alții și-au dublat apartamentele și nu pentru a le crea condiții de locuit copiilor, ci pentru a dezvolta afaceri serioase.

Exagerările au ajuns până acolo unde proprietarii de locuințe de la parter cereau aprobarea construirii de balcoane de câteva zeci de metri. Anul trecut, una dintre aceste cereri a provocat un imens scandal în Consiliul Local. Solicitantul dorea un ”balcon” de 40 de metri pătrați, în acel moment fiind sprijinit cu o gură cât o șură de consilierii PSD.

Aceeși consilieri care, de astă-dată, nefiind proiectul partidului lor, au pozat în lupi moraliști și, cu vigilență maximă, au cerut chiar crearea unui ”regulament” care să nu se limiteze la balcoane, ci să vizeze toate situațiile ce ar putea escalada. Ce bun ar fi fost un asemenea regulament și în ultimii 16 ani, cât partidul lor a condus orașul!

Primarul Boroș le-a cerut ca, deocamdată, să aprobe interzicerea construirii balcoanelor cu suprafață mai mare decât cele aflate la etajul superior, propunându-le ca în lunile care urmează să lucreze la regulament: ”Pentru cei care vor extinderea apartamentelor pentru a-și face cabinete medicale, de avocatură, frizerii etc. vom veni cu un regulament. Nu mai mutilăm orașul cu tot felul de construcții pe lângă blocuri”. (Simona MIHĂILĂ)

Șefii de servicii din Primăria Bârlad, chemați la raport în fiecare săptămână. Primarul Boroș: ”E o secretomanie între birouri care trebuie desființată”

de Simona MIHĂILĂ

Agitație mare la Primăria Bârlad, zilele trecute, când șefii tuturor serviciilor, direcțiilor și compartimentelor de specialitate din cadrul instituției au fost convocați de primarul Dumitru Boroș, pentru prima dată de la instalarea acestuia în funcție.

Ședința a fost, de departe, cea mai lungă care a avut loc între pereții primăriei în ultimii ani, discuțiile derulându-se pe parcursul a peste trei ore și jumătate. Fiecare șef i-a prezentat noului edil toate problemele serviciului din subordine, dificultățile de care se lovește, au fost trasate noi sarcini etc.

”Un lucru foarte important a fost acela că, de acum înainte, va avea loc în fiecare zi de luni o astfel de întâlnire, pentru a fi dezbătută activitatea din săptămâna anterioară și a se discuta programul pentru cea viitoare”, ne-a declarat Constantin Nițuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bârlad.

Impresiile primarului Dumitru Boroș după prima întâlnire oficială cu șefii de servicii nu au fost dintre cele mai bune. El spune că a remarcat o accentuată lipsă de comunicare între departamente: ”A fost o întâlnire bună și necesară. Din câte am observat nu prea exista comunicare între structurile din subordinea primarului. Fiecare lucra în biroul lui acolo. Eu nu sunt de acord cu această secretomanie. Sunt probleme care depășesc limitele unui birou sau ale unui serviciu și trebuie să existe o colaborare. Problemele se întrepătrund. E ca la discipline, sunt și discipline de graniță. Această lipsă de comunicare s-a instalat și s-a aprofundat în timp. Ne-am propus să ne întâlnim sâptămânal, cel puțin până vom suda colectivul”.

Rromii din Bârlad s-au răsculat!

de Răzvan CĂLIN

Nemulțumiți că edilii locali nu le oferă o locuință, câteva familii de rromi din Bârlad au ocupat abuziv mai multe loturi de teren aflate în proprietatea municipalității. Țiganii au bătut pari în pământ și au montat și plase de sârmă, susținând că aici își vor construi case.

Un grup de rromi din Bârlad s-au făcut foc și pară că municipalitatea nu le oferă un acoperiș deasupra capului și, într-un acces de revoltă, au ocupat abuziv patru loturi de teren aflate în proprietatea primăriei locale. Incidentul a avut loc marți, 12 iulie, în jurul orei 16 și se pare că totul a pornit de la audiențele susținute de noul primar al Bârladului, avocatul Dumitru Boroș. Nu că edilul – șef al Bârladului ar avea vreo vină, ci, pur și simplu, rromii nu au mai avut răbdare și s-au grăbit să-și facă singuri dreptate.

În timpul sesiunii de audiențe de marți, cele mai des întâlnite doleanțe și cereri au fost legate de oferirea unei locuințe sau măcar a unei suprafețe de teren pe care să se poată construi o casă. Multe dintre cereri au venit partea unor membri ai comunității locale de rromi. De altfel, sunt probleme vechi, cu care municipalitatea bârlădeană se confruntă de zeci de ani și pentru care, din păcate, nu s-a putut găsi o soluție viabilă până în prezent.

Deși primarul Boroș a încercat să le explice că această situație nu poate fi rezolvată într-o manieră pompieristică, bătând din palme, se pare că mesajul său nu a prea fost înțeles de unii dintre solicitanții rromi. Așa că în după-amiaza aceleiași zile, câțiva dintre ei, rămași încă neidentificați, au trecut la acțiune: fără să stea prea mult pe gânduri, au ocupat, ca în Vestul Sălbatic, câteva loturi de teren aflate în proprietatea municipalității. Este vorba de patru loturi de teren situate în zona Cartierului Deal II, în imediata vecinătate a Cimitirului ”Eternitatea”. ”Răsculații” au bătut pari în pământ pentru a-și delimita fiecare ”proprietatea”, susținând răspicat că aici își vor construi fiecare câte o casă.

boros-prima-conferinta-primar

Problema este că această mișcare a rromilor nu este altceva decât o încălcare flagrantă a normelor și legislației în vigoare, o ilegalitate cât casa de mare. Și asta pentru că Primăria Bârlad este proprietarul de drept al terenului ocupat de ei în mod abuziv. Mai mult, municipalitatea nu a oferit nimănui vreun lot de pământ pentru a-și construi casă. În consecință, cei care au comis această ilegalitate vor trebui să suporte consecințele.

”Eu le-am explicat destul de clar încă din timpul audiențelor de marți că nu putem oferi nimănui locuri de casă în momentul de față pentru că nu am, deocamdată, o situație clară cu toate terenurile aflate în proprietatea Primăriei Bârlad, fie ea publică sau privată. Trebuie să vedem exact care este situația din acest punct vedere, să aflăm în ce mai constă zestrea de terenuri a orașului. Oamenii trebuie să înțeleagă că trebuie să limpezim lucrurile și să acționăm conform legislației în vigoare. Din păcate, se pare că unii dintre cetățeni nu au înțeles vorbele mele și au acționat de capul. Au ocupat în mod abuziv aceste terenuri care, de drept, nu le aparțin, ci sunt ale primăriei. Am sesizat imediat Poliția Locală și am solicitat efectuarea unei anchete și luarea măsurilor legale ce se impun”, ne-a declarat primarul Boroș.

Polițiștii locali au declanșat cercetări pentru a afla cine anume a ocupat respectivele terenuri, însă, până în prezent, nu au reușit să afle mare lucru. Se pare că unele loturi a fost împrejmuite de mai mult timp, dovadă fiind că unii dintre ei au montat și plase de sârmă, nu doar câțiva pari sau scânduri înfipți în pământ. Oricum, municipalitatea a dispus ca toate îngrădirile să fie demolate în cursul zilei de astăzi (14 iulie).

La Bârlad va exista, în curând, o asociație a femeilor cu simț civic. Carolina Boroș, soția noului primar, prima ieșire publică!

După mai multe încercări de a se înființa la Bârlad o asociație a femeilor care să se implice în viața civică a urbei, afir - barlad1lucrurile încep să prindă contur. Sâmbătă, 2 iulie, 20 de femei din Bârlad s-au întâlnit și au discutat despre înființarea unei asociații de femei, care își propune să promoveze dezvoltarea economică, socială și culturală a municipiului Bârlad. Inițiativa aparține unei bârlădence, Mioarei Timofte, reprezentantă a societății civile, fost candidat pentru funcția de consilier independent la alegerile de pe 5 iunie, care, împreună cu Asociația Femeilor Întreprinzătoare din România (AFIR), cu sediul la Galați, a organizat la fârșitul săptămânii trecute sesiunea de networking „Bârladul, încotro?”.

Întâlnirea femeilor care vor să se implice în bunul mers al orașului a avut loc la o terasă din Bârlad

„AFIR susține dezvoltarea antreprenorială, educă în acest spirit femeile și se implică în atragerea acestora către acestafir - barlad2 domeniu important în care ele au un cuvânt de spus. Nu este o asociație feministă. Recunoaștem că bărbații sunt mai bine reprezentați în activitatea antreprenorială, femeile fiind mai puține, având în vedere că sunt mult mai ocupate decât bărbații. Femeile, însă, au un atu: își doresc foarte mult să ajute oamenii”, a declarat Gabriela Chiriac, membru fondator al AFIR, prezentă la Bârlad alături de alte două fondatoare ale asociației – Nicoleta Nistor și Mariana Frunză.

Prezența la Bârlad a celor trei reprezentante AFIR a însemnat un imbold pentru bârlădencele ce vor să pună bazele unei asociații de femei care să lupte pentru interesele orașului.

„Atunci când am avut ideea înființării unei asociații de femei m-am gândit la puterea pe care o au și la seriozitatea cu care se pot implica. Scopul asociației este acela ca membrele ei să găsească oportunități pentru dezvoltarea orașului. Pot fi accesate fonduri europene cu care să ajutăm copiii, bătrânii, dar cu care să putem realiza și unele investiții. Orașul este unul eminamente cultural și mă gândesc la faptul că putem, de exemplu, reabilita unele monumente istorice aflate în paragină. Am încredere în femeile care au fost prezente la prima noastră întâlnire și care sunt deja membre fondatoare”, a declarat Mioara Timofte, inițiatoarea proiectului.

afir - barlad3Sâmbătă, s-a discutat în principiu despre înființarea asociației, urmând ca într-un timp foarte scurt să se facă demersurile pentru alegerea denumirii, dobândirea personalității juridice, astfel încât asociația să poată să funcționeze legal cât mai curând.

La eveniment au participat femei din toate categoriile sociale, reprezentante ale unor ONG-uri, o reprezentantă a Consiliului Județean al Elevilor Vaslui, reprezentante ale mediului de afaceri, Carolina Boroș, soția actualului primar, prezent și el la eveniment. Acesta a ținut să încurajeze inițiativa înființării unei astfel de asociații.

„Este o inițiativă lăudabilă, și vă mulțumesc din suflet că v-ați gândit la ea. Femeile participă alături de bărbați la viața societății, uneori poate chiar mai mult. Am încredere în dăruirea și în puterea lor de a face lucruri cu mai mult simț de răspundere, știut fiind faptul că sunt mai conștiincioase decât bărbații. Noi, bărbații, avem ce învăța de la ele, așa că sunt convins că prin activitatea în această asociație ne vor demonstra ce și cât pot”, a spus primarul Dumitru Boroș. (Mihaela NICULESCU)

Puhoi de cetățeni la ușa noului primar Dumitru Boroș, în prima lui zi în fruntea Bârladului. Prima dispoziție pe care le-a dat-o edilul-șef angajaților primăriei!

de Simona MIHĂILĂ

Test greu pentru Dumitru Boroș, noul primar al Bârladului, în prima lui zi de mandat. La primele ore ale dimineții, zeci de bârlădeni îl așteptau la ușă, nerăbdători să-i împărtășească problemele lor, fie personale, fie de ordin administrativ. Alții s-au instalat în fața ușii biroului doar pentru a-l felicita sau, pur și simplu, curioși să-l cunoască pe cel care a reușit, în mod surprinzător, să cucerească fotoliul de primar, după 16 ani în care PSD a fost stăpânul absolut al acestuia.

conferinta boros5”Pelerinajul” la ușa primarului Boroș a continuat pe tot parcursul zilei, noul edil-șef fiind nevoit să stea ”peste program” chiar din prima lui zi de lucru.

”Au venit oameni cu fel de fel de probleme. Pornind de la câini vagabonzi, locuințe, locuri de muncă până la probleme juridice. Au fost și foarte multe hârtii de semnat, documente care nu mai suportau amânare. A trebuit să dăm atenția cuvenită fiecăruia. Nu a fost timp de nicio ședință cu șefii de servicii. Am vorbit doar cu câțiva care au venit la mine pentru se impuneau decizii urgente. Nu e simplu, dar ne vom descurca”, a declarat, pentru Est News, noul primar instalat, Dumitru Boroș.

Primarul Boroș spune că a fost foarte mirat să afle că mulți oameni nu se  pot înscrie la audiențe atunci când doresc, fiind puși pe drumuri de către angajații primăriei care i-au informat că există zile anume pentru înscrierea la audiențe.

”Mi se pare deplasat să-i cerem omului să plece acasă, pe ploaie, pe ninsoare, pe caniculă și să se întoarcă într-o altă zi, când vrem noi. Le-am cerut celor responsabili cu întocmirea listelor de audiențe să fie disponibili oricând pentru înscrieri. Audiențele au o zi specială, nu și înscrierile”, a adăugat noul primar.

Cum l-au ajutat numerele pe Dumitru Boroș să ajungă primar, la numai câteva ore dupa ziua lui de naștere! Ce pericol susțin numerologii că l-ar paște pe noul edil-șef!

Succesul avocatului Boroș în alegerile locale, la câteva ore după ziua sa de naștere, s-a datorat electoratului dar și de vibrația numerelor care-i definesc existența. Numerologia este un domeniu care are din ce în ce mai mulți adepți, cărora li s-a confirmat importanța influenței numerelor în viața lor.

„Cifra anului personal în cazul domnului Boroș, raportată la anul 2016, este 1. Numerele arată că, anul acesta, cei cu an personal 1 își vor șlefui calitățile de lider, își vor îmbunătăți imaginea exterioară și își vor întări impactul asupra celorlalți. Vor pune în aplicare ideile și nu vor precupeți nici un efort pentru asta. Un sfat important ar fi să se ferească să fie prea agresivi, să nu se agațe de trecut și să caute mereu noi căi și obiective pe care să le realizeze. Într-un an cu cifra 9, cum este 2016, cei cu an personal 1 vor primi foarte mult”, a declarat, pentru Est News, Dumitru Scobioală, cunoscutul  numerolog din Republica Moldova

Într-un an al cifrei 9, cum este anul 2016, și cifra 7 a destinului lui Dumitru Boroș l-a ajutat să câștige competiția electorală.

„Cei care au cifra destinului 7 au o profunzime a gândirii. Nu acceptă să ia de bun ceea ce spun alții, ci verifică înainte de a crede. Calitățile spirituale și înțelepciunea apar încă din tinerețe. Sunt meticuloși și perfecționiști, nu au mulți prieteni, dar atunci când stabilesc o relație de prietenie aceasta va dura toată viața. Nu le place agitația lumii moderne. Ca defecte, cifra destinului 7 îi poate face pe posesori să se retragă în sine și să devină pesimiști”, a mai spus numerologul.

Noul edil este născut într-o zi de 4, ceea ce înseamnă că este disciplinat și responsabil, ia sarcinile în serios, atât în profesie cât și în viața particulară. Ziua nașterii mai spune despre el că ar fi un om cu principii și cu simț moral. Iubește munca, este foarte realist, trebuie să vadă mai întâi ca să creadă, vrea situații clare și construiește doar pe teren verificat și solid. Este rezervat și mândru dar nu arogant și are înțelegere pentru ceilalți. Defectele celor născuți într-o zi de 4 sunt: ușoară rigiditate și încordare, scepticism.

Cifra numelui primarului Dumitru Boroș este tot 4. Este cifra muncitorului, practic și răbdător, care pătrunde în cele mai mici detalii. Persoanele ale căror nume poartă energia vibrațională a numărului 4 sunt persoane de încredere și de ajutor, dar încăpățânate.

Aceasta este, pe scurt, din perspectivă numerologică, personalitatea celui care va conduce Bârladul în următorii patru ani. Dacă numerele au greșit sau nu, vom trăi și vom vedea… (Mihaela NICULESCU)

ULTIMA ORĂ – Bogdan Sârbu: ”Da, accept să fiu viceprimarul Bârladului”. Condiția pe care consilierul independent le-a pus-o liberalilor și pesediștilor, atunci când i-au făcut propunerea.

de Simona MIHĂILĂ

Anunț surpriză făcut de Bogdan Sârbu, singurul consilier independent ales la Bârlad în ultimii 20 de ani: își va depune candidatura pentru funcția de viceprimar al Bârladului.

El și-a comunicat decizia astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la două săptămâni după ce Adrian Solomon, președintele PSD Bârlad, i-a oferit public sprijinul partidului pentru ocuparea acestei funcții.

Bogdan Sârbu a dezvăluit că, între timp, a fost contactat și de PNL care i-a propus același lucru, discuțiile purtându-se chiar prin intermediul lui Dumitru Boroș, primarul ales la turul de scrutin de pe 5 iunie.

”Am cumpănit foarte bine și am ajuns la concluzia că postul de viceprimar nu este nici al PSD și nici al PNL. Este al bârlădenilor. În momentul de față consider că eu reprezint o bună parte dintre bârlădeni, drept pentru care mă voi înscrie în cursa pentru funcția de viceprimar”, a declarat Bogdan Sârbu.

Consilierul independent a recunoscut că i s-a propus, în schimbul susținerii, să renunțe la statutul de independent, dar a refuzat să spună care din cele două partide i-a cerut semnarea adeziunii, și nici dacă ambele au făcut acest lucru.

”Acum nu mai are importanță, pentru că răspunsul meu este unul: voi candida pentru funcția de viceprimar, dar voi rămâne independent. În cele două săptămâni de când a apărut pentru prima dată posibilitatea ca eu să ocup această poziție m-am gândit foarte bine și am analizat situația împreună cu cei care mi-au oferit încrederea lor necondiționată la alegeri, respectiv cu alegătorii mei. Nu voi putea niciodată ignora votul celor 1.000 de bărlădeni care m-au vrut acolo, în Consiliul Local, ca independent. Din respect pentru ei, dar și pentru mine care am pornit pe acest drum, voi rămâne independent”, a mai precizat Sârbu.

Cum va reuși Bogdan Sârbu să facă slalom printre interesele celor două partide și propria sa conștiință, dar și cum va reuși să-i convingă pe cetățeni de buna sa credință atunci când principiile sale vor coincide cu ale unei echipe sau ale alteia, vor fi misiuni care vor impune explicații, aproape permanent. Explicații plauzibile, suficient de puternice cât să-i lase intactă credibilitatea de care se bucură acum, pe tot tot parcursul celor 4 ani de mandat.

Liberalilor bârlădeni le-a fost imposibil să conteste mandatul atribuit lui Bogdan Sârbu. Ce a pierdut PNL prin plecarea din partid a lui Sârbu, înainte de alegeri!

de Simona MIHĂILĂ

Vor-nu vor, noii consilieri locali din PNL vor trebui să înghită pastila amară oferită de electoratul bârlădean la alegerile locale de duminică, când, pe lângă cei 10 membri PNL și 10 de la PSD, l-au trimis în Consiliul Local (CL) și pe independentul Bogdan Sârbu.

corneliu_constantin_plesuImediat după aflare veștii, liberalii s-au prezentat la BEC Bârlad pentru a contesta decizia de atribuire a mandatului de consilier lui Sârbu, pe considerentul că s-a făcut o greșeală, că cele 999 de voturi obținute de acesta nu ar fi suficiente pentru a ocupa un loc în CL.

Câteva ore au întors liberalii, în frunte cu avocatul Dumitru Boroș, noul primar ales, legile pe toate fețele în speranța că vor găsi un articol pe care să-l folosească spre a bloca intrarea lui Sârbu în CL.

”Noi aveam în vedere o lege mai veche, dar aceasta a fost modificată în 2015, iar acum calculele se fac altfel. Am studiat-o, e mai complicată, e ambiguă, lasă loc de interpretări, dar legea e lege, indiferent dacă ne place sau nu”, a declarat, pentru Est News, Corneliu Pleșu, membru PNL în viitorul CL Bârlad.

Despre propunerea PSD ca Bogdan Sârbu să preia funcția de viceprimar al municipiului Bârlad, Pleșu nu a dorit să comenteze, iar despre intențiile partidului referitoare la această funcție, pretinde că deocamdată ”nu s-a pus problema”: ”Deocamdată ne axăm pe ceea ce avem de făcut. Să vedem confirmarea mandatelor, să-l vedem instalat pe domnul primar. Nu e o discuție prioritară pentru noi funcția de viceprimar”.

Cum au dat liberalii cu piciorul șansei de a avea majoritate în Consiliul Local

Lecția oferită liberalilor de către Bogdan Sârbu la aceste alegeri locale, nu va fi una pe care PNL să o uite prea ușor.

Sârbu a fost unul dintre cei mai dedicați membri ai PNL, fiind un susținător de neclintit indiferent de problemele prin care a trecut partidul de-a bogdan-sarbulungul timpului. Din motive pe care a refuzat să le numească, cu puțin timp înainte de campania electorală și-a dat demisia din partid și a decis să candideze ca independent. Puțini dintre foștii colegi de partid i-au dat sorți de izbândă, iar unii au făcut chiar glume pe la colțuri pe seama lui.

Surpriza uriașă a venit după alegeri, când s-a dovedit că Sârbu a fost votat de 1.000 de oameni, mai mult decât media obținută de fiecare din cei 20 de consilieri din PNL și PSD.

Este mai mult decât evident că, dacă partidul ar fi știut să-l valorizeze pe Sârbu, convingându-l pe acesta să nu părăsească PNL și dându-i locul pe care îl merita, în acest moment s-ar fi putut vorbi de o majoritate confortabilă a PNL în Consiliul Local. Cele 999 strânse de Sârbu ar fi rămas în partid, adăugându-se celor 8.373 obținute deja de liberali în urma turului de scrutin de duminică și ajutând la subțierea numărului de consilieri PSD din CL.

Fotoreportaj: Alegeri locale Bârlad 2016, între agonia pesedistă și extazul liberalilor!

de Răzvan CĂLIN

O scurtă trecere în revistă în imagini a ceea ce a însemnat turul de scrutin la Bârlad din perspectiva celor doi principali combatanți: PSD și PNL.

Alegerile locale din acest an au reprezentat pentru Bârlad, pe scurt, oprirea dominației pesediste, formațiune politică care vreme de aproape două decenii a controlat, prin votul cetățenilor, destinele acestei urbe. Victoria liberalului Dumitru Boroș vine să pună capăt acestei hegemonii social-democrate. Un rezultat surprinzător pentru mulți, mai ales că de mult timp se știa că Bârladul (și în general județul Vaslui) este unul din cele mai puternice bastioane “roșii” din țară. Vă prezentăm în materialul foto de mai jos câteva instantanee surprinse în ambele tabere, atât cea pesedistă, cât și în curtea liberalilor bârlădeni. Imaginile sunt grăitoare pentru atmosfera contradictorie care domina cele două tabere.

Dumitru Boroș și-a depus candidatura din partea PNL pentru Primăria Bârlad. ”Vom veni cu proiecte noi, dar proiecte de substantã și nu de cosmetizare”

Duminica, 24 aprilie 2016, Organizatia PNL Barlad s-a prezentat la Biroul Electoral Central pentru a depune dosarele candidatilor: avocatul Dumitru Boroș pentru funcția de primar al Bârladului si lista celor 28 de liberali care doresc sa faca parte din Consiliul Local Barlad.

boros-depunere-candidatura1Dupa indeplinirea pasilor legali privind inregistrarea acestor candidaturi, Dumitru Boros a dat o scurta declaratie de presa care a sintetizat mesajul politic al domniei sale si al echipei pe care o promoveaza: “PNL este format dintr-o echipã puternicã, ce îmbinã elementul vechi cu elementul de noutate. Venim cu o propunere pentru bârlãdeni, în sensul cã vom aborda din altã perspectivã problemele administratiei locale, care va fi o administratie eficientã, transparentã si în slujba cetãteanului sutã la sutã. Vom aborda si problemele economice din altã perspectivã, adicã diferitã de cea pe care au vãzut-o bârlãdenii timp de 16 ani. Vom continua proiectele începute, atâtea câte sunt ele, vom veni cu proiecte noi, dar proiecte de substantã si nu de cosmetizare, vom crea conditii normale pentru functionarea corectã a primãriei si a institutiilor din subordinea primãriei. Vom administra si nu vom valorifica si cei care mã cunosc ca si consilier local stiu despre ce vorbesc. Vom veni cu proiecte si va fi prioritatea noastrã crearea de noi locuri de muncã”.
Pe primele locuri ale listei de candidati la Consiliul Local sunt: Elena Monu, Corneliu Plesu, Mihai Ardeleanu, Iulian Mihail Bîca, Georgicã Vulpe, Liviu Luca, Ionel Pasat, Cezar Toporaș, Adrian Todireasa, Carmen Bularda, Costel Pascaru, Mihai Bozianu, Budescu Silviu etc.

Primăria Bârlad aduce lămuriri în legătură cu afirmațiile surprinzătoare ale avocatului Dumitru Boroș, canditatul PNL la funcția de primar al orașului

de Răzvan CĂLIN

Viceprimarul Dorin Apostu și Mihai Vicol, consilierul primarului Marin Bunea și fost director tehnic al Primăriei Bârlad, au susținut, vineri (15 aprilie), o conferință de presă în care au demontat acuzațiile lansate de avocatul Dumitru Boroș, candidatul PNL la fotoliul de edil-șef al orașului.

Cu o zi în urmă, Boroș a afirmat, tot în cadrul unei conferințe de presă, ce a avut loc la sediul PNL Bârlad, că eforturile administrației PSD legate de investiția referitoare la canalizarea menajeră din cartierele Munteni și Podeni s-au limitat la semna niste hârtii, una sau două pe an.

Vicol și viceprimarul Apostu i-au reproșat lui Boroș că aruncă vorbe în vânt doar de dragul campaniei electorale în care s-a avântat.

vicol_documentatie_munteni_podeni 2

”Vorbim de un proiect extrem de complex care nu putea fi făcut doar bătând din palme, cu două-trei hârtii, cum s-a afirmat. Sunt 73 de străzi care vor fi reabilitate complet, 22 de kilometri de canalizare, patru stații de repompare a apei etc. Cu trei hârtii se puteau face toate acestea? Avem tomuri de documente, de studii, sute de hârtii, de dosare, de analize. După cum bine se știe, este cea mai joasă zonă din oraș, cu o pânză freatică situată la foarte mică adâncime, la circa 30 cm – 40 de centimetri. A fost nevoie de găsirea unor soluții tehnice pentru rezolvarea acestei probleme. Sunt tone de documente care au trebuit întocmite pentru că asta prevede legislația în vigoare”, a declarat Vicol.

Pentru exemplificare, directorul tehnic al Primăriei Bârlad a venit la conferință încărcat cu un teanc considerabil de hârtii, despre care a spus că reprezintă doar 10% din totalul documentației care a trebuit întocmită de-a lungul anilor pentru ca acest proiect să poată fi transpus în realitate.

De câte ori ne mai luați de proști? – Șoseaua de centură a Bârladului, toți ne-o arată dar nimeni n-o vede!

de Simona MIHĂILĂ

Evenimentul politic al sfârșitului de săptămână din județul Vaslui – lansarea candidaților PNL pentru funcția de primar în prezența copreședinților de la centru, Alina Ghorghiu și Vasile Blaga, a fost prilej de reluare a celor mai de succes promisiuni de după Revoluție.

pnl-lansare-boros-gorghiu-blaga-2016După modelul lansat de PSD care, la fiecare patru ani, plimbă platoul cu gogoși electorale (aceleași de fiecare dată) pe sub nasul cetățenilor, PNL nu se lasă nici el mai prejos.

În conferința de presă organizată ieri dimineață la sediul de la Bârlad, liberalii au ieșit la înaintare cu promisiunea că bârlădenii vor avea șosea de centură! Senzațional!

Dar spectacolul penibilului nu s-a oprit aici. Sperând, probabil, în naivitatea unor gazetari de provincie ușor de ”injectat”, ce se vor grăbi să împrăștie în târg, exaltați, vestea că ”salvatorii” bat la porțile Bârladului, liderii liberalilor s-au pus pe discursuri sforaitoare:  că PNL va face din zona Moldovei o prioritate, că infrastructura va fi pentru liberali cea dintâi preocupare, că atragerea investitorilor e grija lor cea mare  – exact aceleași lucruri pe care le auzim în fiecare campanie electorală din gura oricărui candidat, miza mare fiind aceea că oricum, electoratul va uita.

Est News le-a împrospătat memoria liberalilor: i-a dat lui Gorghiu o poză cu Ludovic Orban, colegul ei de echipă, în timp ce-i mințea pe bârlădeni

Ceea ce își închipuie capii liberalilor că oamenii au uitat – promisiunile legate de șoseaua de centură – este mai viu în memoria lor decât oricând. Mașinile de tonaj greu care le zdruncină creierii și care le-au distrus apartamentele n-au cum să șteargă din mintea bârlădenilor un “moment istoric” din 2007, atunci când județul Vaslui era “Prioritatea guvernării liberale”.

orban_schita_centura

Imaginea penibilului: Ludovic Orban le arata barladenilor pe unde va trece soseaua de centura

Anticipând gogoașa cu care liberalii se vor prezenta în fața bârlădenilor la marele start al campaniei electorale, reporterii Est News au venit la conferința de presă cu lecțiile pregătite. I-au oferit Alinei Gorghiu “o piedică în calea uitării”: o fotografie a acelui “moment istoric” din 2007, când Ludovic Orban, acum candidatul PNL la primăria capitalei, a venit special la Bârlad pentru a-i anunța pe bârlădeni – cu surle și cu trâmbițe – că realizarea șoselei de centură a fost aprobată! Orban a desfășurat harta orașului și, în fața ziariștilor care filmau și fotografiau de zor, și-a plimbat degetul pe traseul pe care urma să treacă șoseaua la care cetățenii visau cu ochii deschiși.

Am rugat-o pe Alina Gorghiu să le facă bârlădenilor serviciul de a-i înmâna poza lui Orban, colegul ei de echipă, ca să și-o pună pe noptieră. Spre dragă aducere aminte a unui succes pe care chiar l-a bifat: acela de a aduna voturi pentru parlamentarii săi din județ.

Banii au fost alocați – 43 de milioane de euro. Prezența mea la Bârlad este o garanție că șoseaua se va construi. În maximum doi ani, Bârladul va avea șosea de centură” – iată declarația de atunci a lui Ludovic Orban, declarație preluată de toată presa centrală.

De atunci au trecut 9 ani. Eram în plină campanie electorală, Orban era ministru al Transporturilor, iar județul Vaslui era “Prioritatea guvernării liberale”! Ce să aștepte bârlădenii mai mult decât atât, domnilor liberali?

Eleva din Bârlad care a dat de pământ cu transportul local i-a scos din amorțire pe politicienii bârlădeni. Cum le-a tăiat elanul celor care au încercat să o exploateze politic!

de Simona MIHĂILĂ

Valurile scrisorii postată pe facebook de eleva de la Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”, în urmă cu circa două luni, în care fata și-a exprimat revolta față de condițiile execrabile în care se desfășoară transportul local în comun, i-au atins și pe politicienii locali.

Daniel Buzamăt, fost consilier local și președinte al PSRO Bârlad, și Dumitru Boroș, consilier local, au prezentat, în cadrul unei conferințe de presă organizată astăzi, în sala mică a Cinematografului “Victoria”, un proiect de hotărâre privind reducerea cu 50% costului biletelor de călătorie în transportul local în comun.
La conferință a fost invitată și Andra Palmaciu, eleva în cauză. Buzamăt a recunoscut că gestul tinerei l-a inspirat în a porni demersurile pentru inițierea proiectului de hotărâre.
“Din păcate, în afară de consilierii locali, de primar sau viceprimar, nimeni nu are dreptul de a depune asemenea proiecte. Oricâte idei bune ar avea un simplu cetățean, pentru ca ele să se concretizeze în proiecte care să devină hotărâri, are nevoie de semnătura a 5% din numărul de votanți din localitate. Asta ar necesita probabil luni întregi”, a explicat Daniel Buzamăt.
Este motivul pentru care liderul PSRO l-a contactat pe consilierul local Dumitru Boroș, sub a cărui semnătură proiectul de înjumătățire a tarifelor pentru transportul local a fost depus, astăzi dimineață, la Primăria Bârlad, pentru a fi luat în dezbatere de către Consiliul Local.
Andra Palmaciu a ținut că le precizeze jurnaliștilor prezenți la conferință, că gestul său de a răspunde afirmativ propunerii PSRO nu are nicio conotație politică, fiind justificat doar de faptul că reprezentanții acestei formațiuni au fost singurii (dintre cei care au contactat-o) care nu i-au sugerat să se înscrie în partid.
Cu toate acestea, tânăra nu a scăpat de încercările unora de a exploata politic gestul său curajos. Ea a recunoscut că, ulterior postării pe rețeaua de socializare a scrisorii în care a dat de pământ cu firma Unistil, cea care are exclusivitate de șase ani pe traseele de transport în comun din Bârlad, a fost contactată de unele personaje cu scopul de o coopta în politică.
“Nu mă interesează decât rezolvarea problemei transportului. Nu cerem lux, nu cerem imposibilul. Cerem doar accesibilitate. Alocația noastră este de 84 de lei pe lună, iar deplasarea celor aproximativ 2.000 de elevi care utilizează mijloacele de transport în comun, ne costă, pe fiecare, 88 de lei pe lună. Cu banii economisiți am putea să ne cumpărăm cărți, să facem lucruri folositoare educației noastre”, a explicat Andra.
Solicitarea elevilor, prin vocea Andrei, este, practic, o chemare la respectarea legii, căci există un act normativ care stipulează clar că autoritățile locale au libertatea de a reduce cu 50 de procente costul abonamentelor de călătorie pentru elevi. Or, la Bârlad, nici măcar elevilor olimpici nu le este acordată această facilitate.
Proiectul de hotărâre ar putea fi introdus pe ordinea de zi a ședinței CL de poimâine. Sau, așa cum a spus și consilierul Boroș, ar putea constitui dispozitivul unei cerințe în caietul de sarcini al licitației de concesionare a serviciului de transport public.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: