Home / Tag Archives: elena monu

Tag Archives: elena monu

Consilierii bârlădeni, dincolo de statutul public. “Casa în care am locuit de mică a avut puteri magice asupra mea”

de Mihaela NICULESCU

Cotidianul Est News continuă serialul “Consilierii bârlădeni, dincolo de statutul public”, prin care și-a propus să vi-i prezinte pe cei 21 de membri ai Consiliului Local Bârlad și altfel decât îi dezvăluie prestația lor, mai mult sau mai puțin discutabilă. Pentru că, indiferent de conduita pe care partidele din care fac parte sau propriile lor conștiințe le-o impun, consilierii au și ei slăbiciuni, pasiuni, bucurii, vise sau neîmpliniri. Astăzi, consilierul Elena Monu, doctor în istorie, profesor iubit și respectat de mii și mii de elevi.

Se află la al treilea mandat de consilier local, dar Elena Monu, care este și președinta Comisiei de Cultură din Consiliul Local Bârlad, nu este doar o simplă prezență în spațiul cultural al orașului, ci și o voce care se face auzită, mai ales în calitatea sa de președintă a Academiei Bârlădene. De când se știe a fost atrasă de lectură, de cultură, de istorie, domeniu în și slujba căruia a stat, ca profesor, decenii la rând.

Ca elevă, Elena Diaconu, era o fată energică, inteligentă, ambițioasă, dar și cu aplecare spre teatru și muzică. Datorită acestor veleități a fost implicată în activități culturale și a făcut parte din echipa de teatru a Complexului Școlar (Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”, de astăzi) pe care l-a absolvit în 1959.

“În ultimul an de liceu, în clasa a XI-a, pentru că eu am făcut parte din prima promoție de elevi care au urmat liceul timp de trei ani – profesorul Constantin Parfene a făcut o selecție în rândul elevilor, în vederea punerii în scenă a piesei «Nota 0 la purtare». În piesă, profesori ai liceului urmau să interpreteze rolurile de profesori, iar noi, elevii, pe cele de elevi. Am fost aleasă pentru a face parte din distribuția piesei, împreună cu alți colegi, printre care îl amintesc pe profesorul universitar Mihai Crețu. Noi, elevii, ne-am întâlnit pe scenă, dar și la repetiții, cu profesorii noștri: profesorii Ioan Popescu și Constantin Parfene, care mai târziu au optat pentru învățământul universitar, cu renumitul profesor Traian Nicola, cu Vasile Țugulea și Ioan Aursulesei. Regia i-a aparținut profesorului Nicola. A fost o experiență nemaipomenită. Am jucat piesa chiar înainte de bacalaureat, dar și după, trupa liceului organizând turnee în mai multe orașe din sudul Moldovei. Am avut un succes foarte mare, chiar și la noi în Bârlad, pentru că am dat spectacole și pe scena Teatrului “Victor Ion Popa”. Îmi aduc aminte cu plăcere de acea perioadă în care elevii învățau, dar în paralel aveau și preocupări artistice în afara școlii”, a declarat pentru, Est News, Elena Monu.

Elena Diaconu, în studenție

După terminarea liceului, pe care l-a absolvit ca șefă de promoție, tânăra Elena Diaconu a dat examen la Facultatea de Istorie – Filosofie, a Universității “Cuza” din Iași, secția Istoria României și a intrat din primat. După 5 ani de studenție a fost repartizată la Institutul Național A. D. Xenopol, dar din motive familiale a revenit la Bârlad ca profesor la liceul unde a învățat și de care o legau atâtea amintiri. În paralel cu munca de la catedră a continuat să fie prezentă în echipa artistică a școlii, cu care în 1966 a participat la concursul “Dialog pe aceeași scenă”, un concurs în vogă la acea perioadă. În cadrul acestui concurs se întreceau echipe artistice ale școlilor, dar și ale altor instituții. În 1966, echipa Liceului “Gheorghe Gheorghiu Dej” , cum s-a numit din ’65 liceul, a reușit să obțină primul loc în acel concurs.

“Era un concurs foarte așteptat și foarte greu. Sunt mândră că în ’66 am reușit să captez atenția juriului cu piesa «Liniște» a unui compozitor italian și să primesc locul I pentru interpretarea unei piese de muzică ușoară. Am participat nu doar la această secțiune, ci am făcut parte și din echipa de dansuri populare și în distribuția unei scenete cu temă populară. Era o competiție în care erau antrenate cadre didactice și elevi, o modalitate frumoasă de a petrece timpul liber, de a socializa și de a fi valorizat”, a mai mărturisit Elena Monu.

“Puteam să fac matematică, dar am ales ce mi-a spus inima: istoria”

Consilierul local Elena Monu a făcut parte din ultima promoție în care clasele de elevi erau demixate și într-o perioadă în care clasele nu erau separate pe domenii: Real și Uman, acest sistem fiind adoptat câțiva ani mai târziu. În aceste condiții, materia școlară era una destul de dificilă, cuprindea și ore de latină, dar și ore de matematică superioară. Nu a speriat-o niciodată matematica, pentru că făcea parte din acea categorie de elevi care dacă își propunea ceva întotdeauna obținea, evident prin muncă. Diriginta clasei în care învăța, clasa a XI-a D, era profesoară de matematică și avea o influență foarte mare asupra elevei Elena Diaconu, astfel încât ar fi vrut să îi urmeze exemplul.

“Profesoara mea de matematică, Maria Popa, era un pedagog desăvârșit. Dacă mi-aș fi bătut capul cu siguranță că astăzi aș fi fost profesoară de matematică. La un moment dat în liceu am fost tentată să urmez facultatea de matematică, asta în special pentru a-mi dovedi mie însămi că prin muncă pot obține orice. În cele din urmă nu am decis să fac matematică, ci istorie, așa cum îmi propusesem încă din gimnaziu”, a mai spus Elena Monu.

A urmat istoria și avea toate motivele. De mică i-a plăcut să citească, în special cărți de istorie și poate nu întâmplător. Tatăl său, Gheorghe Diaconu, lucrător în Administrația Financiară, era foarte pasionat de istorie. Pasiune care i-a transmis-o și fiicei lui mai mari. Un motiv în plus pentru care adolescenta Elena Diaconu s-a gândit încă din clasa a VIII-a să urmeze istoria, a fost acela că locuia de mică într-o casă încărcată de istorie.

“La șapte ani m-am mutat pe strada Epureanu nr. 3, în casa Tuduri, o casă veche de 180 de ani, cu o poveste interesantă. Casa aceasta a avut puteri magice asupra mea. Cercetând am aflat că în 1860, Ecaterina Tuduri a cumpărat de la germanul Iacob Kimber această casă, cu o arhitectură deosebită. Unul dintre fiii Ecaterinei, Teodor G. Emandi, avocat, a fost ministru plenipotențial al României în Iugoslavia și Cehoslovacia. Nepotul ei, Alexandru Schabner Tuduri, a fost membru corespondent al Academiei din Paris. O perioadă, Școala nr. 1 de băieți (fosta Școală 4 din Bârlad) a funcționat la parterul casei noastre, iar printre elevii care au învățat în acest imobil s-a aflat și Alexandru Vlahuță. Am crescut într-o casă plină de istorie, în care s-au perindat foarte multe personalități ale vremii”, a punctat Elena Monu.

Casa în care locuiește din copilărie, înainte de a merge la școală, o casă cu energii speciale, a însemnat enorm pentru desăvârșirea sa profesională. Încă din facultate studenta Elena Diaconu a cochetat cu arheologia, participând an de an la săpături în șantierele siturilor arheologice Cucuteni, Cetatea Dacică Barboși Galați și Cetatea de Pământ de la Bârlad, aici sub coordonarea arheologilor Vasile Palade și Eugenia Popușoi, de la Muzeul “Vasile Pârvan”. După facultate a început să fie pasionată de heraldică și genealogie, devenind membru în 1999 al singurului institut de profil din țară: Institutul Sever Zotta din Iași. Toată viața și-a dedicat-o studierii arborilor genealogici a familiilor boierești din Moldova, reușind în 2007 să-și ia doctoratul în istorie, cu teza “Istoria unei familii. Costachi.”

(Foto) Peste 100 de oameni l-au condus pe ultimul drum pe profesorul de matematică Vasile Țugulea

de Simona MIHĂILĂ

Prezență numerică impresionantă la înmormântarea celui care a fost profesorul de matematică Vasile Țugulea, cetățean de onoare al municipiului Bârlad. Zeci de oameni – de la profesori, foști elevi, rude, prieteni, foști colegi, artiști și până la autorități publice, șefi de instituții sau membri PNL, partidul în care a activat cu ani în urmă – cu toții au ținut să aducă un ultim omagiu respectatului dascăl bârlădean.

Profesorul Vasile Țugulea

Slujba de înmormântare a început la 12.30, însă mulți au sosit mult mai devreme la capela Bisericii ”Sf. Dumitru”, acolo unde a fost depus trupul neînsuflețit. Inițial, apropiații care s-au ocupat de organizarea funeraliilor anunțaseră că îl vor depune la capela Cimitirului ”Eternitatea”, însă aceasta era ocupată.

Dintre persoanele cunoscute ale urbei, la funeralii au participat Ștefan Păiș, fost manager al SC Rulmenți și bun prieten al profesorului, primarul în exercițiu Dumitru Boroș, ex-primarul Constantin Constantinescu, cel pentru care profesorul Țugulea a fost un adevărat sfătuitor în perioada în care amândoi erau în PNL, prietenia lor continuând și peste ani (ultima întâlnire dintre ei având loc chiar zilele trecute, la un restaurant din oraș), deputatul Daniel Olteanu, consilierul local Elena Monu, președinta Academiei Bârlădene printre ai cărei membri marcanți se număra și bătrânul profesor, frații Corneliu Pleșu (fost consilier local) și Gheorghe Pleșu (cel care i-a fost alături profesorului la internarea în spitalul unde a murit, fiind ultima persoană cu care a vorbit acesta), prof. Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta filialei Bârlad a Societății de Științe Istorice, Victor Cristea, ex-primarul municipiului Vaslui etc.

Desigur, nu au lipsit cei dragi apreciatului profesor: fiica sa, sora lui, în vârstă de 98 de ani, precum și nepotul său de soră, academicianul Viorel Barbu, fost rector al Universității Alexandru Ioan Cuza Iași.

Înmormântarea a avut loc la Cimitirul ”Eternitatea” din Bârlad.

Profesorul Vasile Țugulea avea 91 de ani.

 

 

Legăturile secrete dintre primarul Dumitru Boroș și PSD. Liberalii bârlădeni, în alertă!

de Simona MIHĂILĂ

Un scenariu incredibil prinde contur de la o zi la alta pe scena politică bârlădeană, unde anumite voci din PNL afirmă, iar altele din PSD confirmă, că primarul Dumitru Boroș face ultimile pregătiri pentru a se muta cu arme și bagaje la PSD. Fără ca asta să se concretizeze neapărat într-o adeziune scrisă negru pe alb, înfrățirea primarului liberal cu PSD le-a a devenit limpede tuturor după teatrul magistral jucat în cazul excluderii din PNL a lui Cezar Toporaș, singurul consilier liberal care și-a dat votul ca funcția de viceprimar să-i revină PSD.

Dar asta nu e totul! Liberalii au aflat că primarul Boroș (care ocupă și funcția de președinte al PNL Bârlad și de vicepreședinte la județ) bate cărările la București, braț la braț cu Nelu Tătaru, șeful organizației județene a PNL, pentru a-i convinge pe cei de la centru să dispună dizolvarea actualului Birou Politic Județean (BPJ), musai înainte de alegerile interne pe plan local și județean. Miza este formarea unei structuri pe care cei doi să o poată controla, așa încât ambii să-și păstreze funcțiile (momentan, ei asigură doar interimatul, în baza unor decizii venite de sus, nicidecum în urma unor alegeri democratice).

Liberalii spun că în condițiile actuale, nici Boroș și nici Tătaru nu au șanse de a fi aleși președinți. Niciunul nu se bucură de suficientă încredere și simpatie în rândul liberalilor. Tătaru are de partea lui doar 3 – 4 primari PNL din cei 20 existenți în județ, a fost tot timpul o prezență palidă in sanul partidului, iar de la alegerile parlamentare, după ce nu a mai ajuns senator, are reclamatii ca este complet absent in organizația județeană pe care o conduce doar cu numele. În privința lui Boroș, situația nu este mai roz, el fiind înconjurat doar de o mână de oameni.

Planul lui Boroș

Majoritatea liberalilor bârlădeni s-a supărat încă de anul trecut, după ce a aflat că Boroș este numit candidatul la primărie al partidului în ciuda faptului că profitase de ordonanța traseiștilor pentru a demisiona din PNL, lăsând partidul pentru prima dată după Revoluție, fără reprezentare în Consiliul Local. Succesul lui la primăria orașului este interpretat de toată lumea ca un indubitabil vot anti-PSD venit din rândul electoratului bârlădean, nu neapărat din rândul liberalilor. Or, acum, când Dumitru Boroș vrea să fie ales președinte al PNL Bârlad, are nevoie de voturile membrilor de partid.

Dumitru Boros si Elena Monu

Liberalii au avut grijă să-i transmită pe diverse căi că nu-l vor vota la alegerile interne, iar cei care îi sunt potrivnici numără o majoritate serioasă, formată atât din garda veche a PNL, cât și din fosta aripă PDL. Aceasta din urmă, se consideră lovită de două ori: o dată când Boroș a refuzat să-l pună viceprimar pe Corneliu Pleșu (conform înțelegerii din campanie), iar a doua oară, recent, când a înțeles că primarul s-a dat de partea PSD.

Așa stând lucrurile, Boroș a realizat că e greu să iasă președinte al PNL Bârlad dacă nu ia măsuri. El este suspectat că vrea să organizeze alegerile interne în mare taină, în așa fel încât liberalii care nu-l vor să nu aibă șansa de a se prezenta la urne.

Elena Monu însăși, una dintre cele mai puternice și credibile voci liberale din județul Vaslui, cea care a rămas alături de partid indiferent de vremuri, inclusiv atunci când șefia partidului i-a fost luată fără voia ei, confirmă abjecta manieră prin care Dumitru Boroș ar vrea să pună mâna pe putere: ”Pentru mine e greu și dureros să descriu ce se întâmplă acum cu PNL Bârlad. Dacă e să ne referim fie și numai la alegerile interne, organizarea ar trebui să fie în toi, să participăm cu toții, pentru că lucrurile acestea nu se fac bătând din palme. Sediul PNL Bârlad este mai mult închis, nu există un dialog coerent, nimeni nu spune nimic. Data alegerilor trebuie comunicată cel puțin cu o lună înainte, trebuie să ne asigurăm că toți membrii partidului au aflat, pentru ca cei care au rămas în urmă cu plata cotizațiilor să aibă timp să le achite, altfel nu au drept de vot. Ne vom trezi în situația în care liberalii nu vor putea vota din cauză că nu sunt cu plata la zi a cotizațiilor. Asta se vrea?”.

”Eliminarea noastră, succesul lui Boroș”

Fixarea datei alegerilor nu se poate face oricum, fără o decizie a Biroului Politic Local (BPL) Bârlad, din care fac parte circa 30 de membri de partid, printre care și cei 10 consilieri municipali PNL.

Adrian Todireasa

Consilierul Adrian Todireasa, unul dintre cei care au pus umărul serios pentru ca Boroș să ajungă primar, are o explicație pentru secretomania care plutește asupra alegerilor ce vor veni: ”În ultima vreme primim semnale și amenințări voalate că se va schimba BPJ, apoi BPL, structuri formate în acest moment din oameni pe care domnii Tătaru și Boroș nu îi pot manevra, și mă refer la majoritate, nu la toți. Din câte am aflat, au listele pregătite cu noua componență. Numai că cei de la centru nu sunt de acord, întrucât asemenea mișcări în forță ar destabiliza și mai mult partidul. Eliminarea noastră, a celor care ne opunem categoric dictaturii din sânul partidului, se dorește înainte de alegerile în cadrul organizațiilor. Dumnealor au nevoie de oameni pentru ca aceste alegeri să se facă în mod netransparent, pentru a ieși cine <trebuie>, adică ei doi”.

Principalii ”incomozi” din BPL Bârlad sunt Elena Monu, Corneliu Pleșu, Adrian Todireasa, George Vulpe, Ionuț Pasat și Mihai Ardeleanu. Dacă se confirmă că Boroș intenționează să-i elimine din BPL, își asumă automat pierderea sprijinului majorității consilierilor liberali din CL.

Ce primar, oare, ar renunța senin la susținerea propriului partid dacă nu unul care mizează pe susținerea altui partid? În cazul Bârladului, celălalt partid fiind PSD!

Se traduce deci, că primarul Boroș este cât se poate de disponibil să încheie socotelile cu PNL în favoarea colaborării cu PSD.

Primarul Boroș refuză să-l excludă din partid pe trădătorul Toporaș

Cezar Toporas, expresia luciditatii absolute

De aici și clemența suspectă față de trădarea lui Cezar Toporaș, trădare recunoscută public chiar de acesta. Acum, că lucrurile devin din ce în ce mai limpezi, liberalii sunt siguri că Boroș a plănuit pas cu pas predarea postului de viceprimar către PSD, cu sprijinul nemijlocit al prietenului său de familie Cezar Toporaș, un apropiat al PSD.

Supărarea lui imediat după ce eternul ”cetățean turmentat” a trădat, ședința de la PNL din acea seară în care a votat pentru excluderea din partid a acestuia au fost doar o poză, de ochii lumii. Dovadă că, la doar câteva zile, dădea declarații că nu e cazul de excludere, că nu sunt dovezi etc.

”Consider că felul cum se procedează în cazul lui Toporaș este o treabă bine gândită, din timp. S-a luat o decizie clară în Biroul Permanent Local, de excludere a domnului Toporaș și nu este pusă în practică nici acum”, este de părere consilierul Todireasa.

”Această ezitare, tergiversarea excluderii din partid a lui Cezar Toporaș, este un mare semn de întrebare pentru mine. Există o decizie a BPL, domnul primar Boroș a votat, ca noi toți excluderea lui Toporaș și totuși Toporaș este, în continuare consilier local PNL, deși a trădat partidul. Mi se pare inadmisibilă această relaxare din partea domnului Boroș și, mărturisesc, nu pot să nu îmi pun întrebări”, a mai spus consilierul Elena Monu.

“Povesti de la bojdeuca”, prezentate la reuniunea de toamna a Academiei Bârlădene

academia-barladeana-2Academia Bârlădeană s-a reunit din nou, sâmbătă 1 octombrie, propunând publicului mai multe provocări. Evenimentul, moderat de prof. Elena Monu, președinta Societății Culturale Academia Bârlădeană, a început cu lansarea unei cărți speciale – „Povești de la bojdeucă”, un basm cult scris de Ioan Onica, învățător la Școala din Grăjdeni și membru al Academiei Bârlădene.

Cartea cuprinde mai multe povești inspirate din viața satului, mai precis a localităților Grăjdeni și Fruntișeni. Am împletit realul cu fantasticul, încercând să prezint evenimente din viața satului dar și personaje care au trăit pe aceste meleaguri. Este o carte care sper că va plăcea mult copiilor”, a declarat Ioan Onica.

Scriitorul Simion Bogdănescu, cel care a făcut prezentarea cărții, este de altă părere.

Basmul cult este o specie literară complexă, care se adresează nu doar copiilor, ci și adulților. Basmul este romanul primei noastreacademia-barladeana-4 existențe, o oglindire a vieții în moduri fabuloase. Învățătorul Onica explică în volumul <<Povești de la bojdeucă>> numele satului, ne face cunoștință cu vitejii care au trăit la Grăjdeni, cum ar fi, de exemplu, Grăjdaru cel Viteaz. Autorul a ieșit din simpla lucrare didactică și s-a înălțat la arta literară”, a menționat Simion Bogdănescu.

În cadrul reuniunii de sâmbătă 1 octombrie, a avut loc și o avanpremieră lirică a volumului „Strămiazănoaptea” semnat de profesorul Ioan Puflea, alias Simion Bogdănescu. Volumul va fi lansat pe 29 octombrie, când Academia Bârlădeană va sărbători aniversarea scriitorului.

Evenimentul de sâmbătă s-a încheiat cu prezentarea făcută de prof. Elena Popoiu, vicepreședinta societății, numărului 3 (64) al revistei „Academia Bârlădeană”. (Mihaela NICULESCU)

Dumitru Boroș și-a depus candidatura din partea PNL pentru Primăria Bârlad. ”Vom veni cu proiecte noi, dar proiecte de substantã și nu de cosmetizare”

Duminica, 24 aprilie 2016, Organizatia PNL Barlad s-a prezentat la Biroul Electoral Central pentru a depune dosarele candidatilor: avocatul Dumitru Boroș pentru funcția de primar al Bârladului si lista celor 28 de liberali care doresc sa faca parte din Consiliul Local Barlad.

boros-depunere-candidatura1Dupa indeplinirea pasilor legali privind inregistrarea acestor candidaturi, Dumitru Boros a dat o scurta declaratie de presa care a sintetizat mesajul politic al domniei sale si al echipei pe care o promoveaza: “PNL este format dintr-o echipã puternicã, ce îmbinã elementul vechi cu elementul de noutate. Venim cu o propunere pentru bârlãdeni, în sensul cã vom aborda din altã perspectivã problemele administratiei locale, care va fi o administratie eficientã, transparentã si în slujba cetãteanului sutã la sutã. Vom aborda si problemele economice din altã perspectivã, adicã diferitã de cea pe care au vãzut-o bârlãdenii timp de 16 ani. Vom continua proiectele începute, atâtea câte sunt ele, vom veni cu proiecte noi, dar proiecte de substantã si nu de cosmetizare, vom crea conditii normale pentru functionarea corectã a primãriei si a institutiilor din subordinea primãriei. Vom administra si nu vom valorifica si cei care mã cunosc ca si consilier local stiu despre ce vorbesc. Vom veni cu proiecte si va fi prioritatea noastrã crearea de noi locuri de muncã”.
Pe primele locuri ale listei de candidati la Consiliul Local sunt: Elena Monu, Corneliu Plesu, Mihai Ardeleanu, Iulian Mihail Bîca, Georgicã Vulpe, Liviu Luca, Ionel Pasat, Cezar Toporaș, Adrian Todireasa, Carmen Bularda, Costel Pascaru, Mihai Bozianu, Budescu Silviu etc.

Academia Bârlădeană ne pregătește pentru o iarnă relaxantă la gura sobei

de Simona MIHĂILĂ

Academia Bârlădeană, cea mai veche entitate literar-culturală de pe plaiurile tutovene, ne înarmează de pe acum cu muniție serioasă pentru lunga iarnă ce ne așteaptă. Duminică, 11 octombrie, zeci de membri și simpatizanți ai academiei au înfruntat vremea mohorâtă spre a fi prezenți la lansarea ediției “Documente răzășești”, cea de a treia ediție anastatică ce apare sub umbrela Academiei Bârlădene.

Volumul este, de fapt, o înmănunchere a tuturor numerelor publicației “Documente răzășești”, o revistă regională de acte vechi, mărturii tradiționale și relicve istorice, apărută în perioada 1932-1934.
Se poate spune că și această apariție editorială este datorată omului de cultură C.D. Zeletin, Președintele de Onoare al Academiei Bârlădene. El este posesorul seriei complete a revistei, după ce scriitorul Virgil Caraivan, un pasionat colecționar de folclor, documente istorice și relicve istorice, i-a dăruit-o, cu zeci de ani în urmă.zeletin
Virgil Caraivan (1879-1866) a fost un intelectual de frunte al zonei noastre. În ciuda faptului că a terminat Facultatea de Drept din București, că desfășura o bogată activitate publicistică la diverse reviste renumite din țară, că a scris nenumărate cărți, el a ales să părăsească definitiv capitala și să se retragă în satul Șuletea, străveche așezare răzășească, spre a trăi precum răzeșii lui.
“Cu simț critic și cu măsură, Virgil Caraivan face apologia răzășimii, scriitorul văzând în țăranul răzeș un element de elită sui generis, un titlu nobiliar românesc, păstrătorul bunurilor spirituale și al tradiției de neam”, spune despre el C.D. Zeletin.
În revista lunară “Documente răzășești”, întemeiată și condusă de Caraivan, au fost publicate ispicoace, zapise, zdelci, foile de e zestre și tot fel de acte răzășești descoperite de Virgil Caraivan, unele datând chiar și din anii 1500.
gherghe-gheorghe2“Revista <Documente răzășești>, tipărită de merituosul editor și tipograf bârlădean Neculai Peiu, rămâne un prețios izvor de texte în problemă, interesând deopotrivă pe istoric, pe lingvist, pe etnolog, pe scriitor și pe iubitorii meleagurilor tutovene și ale ținuturilor Fălciului aflate în Moldova de Jos. Retipărirea ei în formă anastatică de către merituosul cărturar și cercetător istoric, tânărul meu prieten Cătălin-Andrei Teodoru, este un omagiu adus scriitorului Virgil Caraivan și Centenarului Academiei Bârlădene”, scrie C.D. Zeletin în prefața volumului.
Prezentarea cărții a fost făcută de profesorul Gheorghe Gherghe, un alt cercetător istoric (de astă dată, al zilelor noastre).
Cu acest prilej a fost lansat și numărul celui de-al treilea trimestru al Revistei “Academia Bârlădeană”, prezentat de profesoarele Elena Monu și Elena Popoiu, președintele, respectiv, vicepreședintele academiei.

Liberalii bârlădeni au sărbătorit

Simona MIHĂILĂ

PNL Bârlad a marcat împlinirea a 140 de ani de la înființarea unuia dintre cele mai însemnate partide politice din România.

liberalii barladeni4Șampanie și tort de ciocolată, bună-dispoziție și un număr impresionant de tineri (dar nu numai), iată cum au onorat liberalii bârlădeni actul înaintașului lor, I. C. Brătianu, titanul care, exact în urmă cu 140 de ani, punea bazele Partidului Național Liberal.
Sediul PNL Bârlad a fost plin ochi, ieri, liberalii bârlădeni nelăsând să treacă nemarcată ziua care a oferit României un partid ce a făcut istorie și care, pentru prima dată de la Revoluție, a dat țării un președinte.
Evenimentul a debutat cu o incursiune în istoria PNL, făcută de istoricul Elena Monu, co-președintele PNL Bârlad, care a punctat câteva dintre cele mai însemnate momente din trecutul partidului.
Ștafeta discursului a fost preluată de Marian Rotaru, unul dintre cele mai importante nume care au pus umărul la renașterea PNL, în ianuarie 1990. El a relatat, pe scurt, avatarurile acestui moment, care, în ciuda libertății recent câștigate, nu a fost unul lipsit de dificultăți. Nu a fost uitat, în alocuțiunile susținute, nici numele președintelui de onoare al PNL Bârlad, doctorul Aurel Ionescu Moțet, căruia vârsta înaintată nu i-a permis prezența, dar față de care toți liberalii de astăzi nutresc recunoștință și respect.

Sub umbrela PNL, România a cunoscut cea mai înfloritoare perioadă din istorie

PNL a fost înființat la 24 mai 1875. Ion C. Brătianu a fost primul președinte al partidului, urmat fiind de Dumitru Brătianu, Dimitrie Sturdza, Ion I.C. Brătianu, Vintilă Brătianu, I.G. Duca. Ultimul președinte dinainte de instalarea la putere a comuniștilor a fost Constantin I.C. Brătianu.
Liberalii au jucat un important rol politic în România, reprezentând cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice. În perioada 1922-1926, guvernul Ion I.C. Brătianu a unificat administrativ și centralizat Regatul României. Au fost, de asemenea, anii refacerii economice și ai aplicării unor reforme, precum introducerea calendarului gregorian și în Vechiul Regat, reforma agrară etc.
PNL s-a implicat în istoria sa în mai multe evenimente ce aveau să devină semnificative pentru România, în special obținerea independenței în 1877, construirea Regatului României în 1881, războiul de reîntregire națională (crearea României Mari) în 1918, reforma agrară în 1921, relansarea economică după criza mondiala din 1929 – 1933.

Liberalii bârlădeni mai au un sediu de partid

de Simona MIHĂILĂ

Ieri, PNL Bârlad și-a inaugurat cel de-al doilea sediu. Acesta se află în vecinătatea Bibliotecii “Stroe S Belloescu”, în spatele E.oN Bârlad. Necesitatea a încă unui spațiu a apărut după fuziunea PNL cu PDL și după ce foștii pedeliști bârlădeni au fost nevoiți să părăsească spațiul în care au funcționat în ultimii 10 ani.
La conferința de presă care a urmat inaugurării, o parte din staff-ul noului PNL – Elena Monu și Corneliu Pleșu, cei doi co-președinți ai PNL Bârlad, precum și Dan Marian – co-președintele organizației județene – le-a prezentat ziariștilor detalii referitoare stadiul în care se află acțiunea de reorganizare a partidului, impusă de noua formulă: reconfirmarea apartenenței de către fiecare membru, constituirea comitetelor executive județene etc.
Subiectul demisiei primarului Constantin Constantinescu a apărut inevitabil. Ca și alți politicieni din județ, nici liberalii nu mizează foarte mult pe seriozitatea intențiilor edilului-șef.
“De la fapte la vorbe este cale lungă. Domnul primar, așa cum au spus și colegii mei, s-a mai răzgândit și în alte ocazii. Cel mai important pas înapoi l-a făcut în 2001, când a candidat pentru prima dată la fotoliul de primar, pe listele PNL. Ulterior pierderii alegerilor de atunci, discuțiile din interiorul partidului au fost canalizate către ideea ca el, domnul Constantinescu, să fie propunerea noastră pentru funcția de viceprimar. Totul a fost stabilit în amănunt până când, la ultima întrunire pe această temă, ne-a anunțat că s-a răzgândit. Pentru PNL Bârlad aceasta a fost prima palmă de la dumnealui. Așadar să vedem <dacă>”, a spus Elena Monu.
Este și motivul pentru care liberalii nu s-au gândit încă la un candidat. Dan Marian spune, la rândul său, că este prea devreme pentru asemenea calcule: “Dacă se va întâmpla să demisioneze, atunci va fi un moment prielnic pentru noi în a demara un proces intern în ceea ce privește desemnarea candidatului la funcția de primar. În momentul acesta, nu am doar un nume, ci mai multe nume. Vom analiza cine este cel mai potrivit”.
Corneliu Pleșu a reîntărit declarația pe care a oferit-o ziarului nostru zilele trecute în legătură cu lipsa sa de optimism privind organizarea de alegeri anticipate la Bârlad, chiar și în eventualitatea demisiei lui Constantinescu: “Premierul Ponta a blocat alegerile în orice localitate din țară unde s-au impus alegeri locale anticipate. Așa cum am mai spus, este conștient că PSD pierde tot mai mult teren și nu vrea să riște. Eu am îndoieli serioase că vom avea alegeri în iunie. Cred că vor merge cu primar interimar până când nu vor mai avea încotro, adică până anul viitor”.

Prima reuniune a Academiei Bârlădene din 2015

Ziua Unirii a fost subiectul principal de dezbatere a primei reuniuni din acest an a Academiei Bârlădene, desfășurată sâmbătă, 24 ianuarie. În cadrul acesteia a fost prezentat pe scurt programul-proiect al activităților din acest an, în care societatea culturală va împlini un secol de existență.
Profesorii Mihaela Chițiga, de la Colegiul „Gheorghe Roșca Codreanu” și Fănică Ursu, de la Școala nr. 8 „Iacov Antonovici” au prezentat două materiale de sinteză despre contextul în care a fost posibilă Unirea, despre evenimentul în sine, despre personalitatea lui Cuza, dar și despre implicarea unioniștilor bârlădeni în evenimentul de la 1859.
În partea a doua a reuniunii, profesoara Elena Monu, președintele Academiei Bârlădene, a punctat câteva dintre proiectele pe care le va desfășura în acest an societatea culturală pe care o conduce, printre care și unele apariții editoriale.
„Va fi un an special, pentru că Academia Bârlădeană împlinește 100 de ani. Este de datoria noastră să promovăm mai mult decât în alți ani activitatea societății printr-o serie de reuniuni inedite. Evenimentul aniversar va avea loc pe 21 mai”, a declarat Elena Monu.
Academia Bârlădeană a luat ființă la 1 Mai 1915, dar din 1995, este aniversată pe 21 mai, de Sf. Constantin și Elena.
„Am hotărât să acordăm acestei date o atenție deosebită pe 21 mai, cu ocazia Zilelor Culturale ale Bârladului. Puține instituții se mândresc cu 100 de ani de existență. Noi ne aflăm printre acestea. În ziua centenarului va fi prezent și președintele de onoare al Academiei, prof. univ. dr. C.D. Zeletin. Nu întâmplător, am ales să organizăm evenimentul la Teatrul «Victor Ion Popa». Părintele spiritual al teatrului bârlădean este unul dintre membrii fondatori ai Academiei Bârlădene”, a mai spus Elena Monu. (Mihaela NICULESCU)

 

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: