Home / Tag Archives: energie

Tag Archives: energie

Primăria Vaslui vrea să preia iluminatul public de la E.ON

de Marian MOCANU

Exasperată de desele defecte care afectează sistemul de iluminat public și întârzierea cu care proprietarul rețelei, SC E.ON Distribuție efectuează reparațiile, municipalitatea vasluiană vrea să preia și să administreze acest sistem. Culmea este că, deși a fost realizat din banii primăriei, rețeaua de iluminat, a cărei valoare este estimată la aproape 112 mii de euro fără TVA, a ajuns în proprietatea firmei de distribuție a energiei electrice. Același lucru se întâmplă și la noii branșați care, chiar dacă montează stâlpii și cablurile electrice pe cheltuială proprie, sunt obligați să-l predea firmei de distribuție!

La viitoarea ședință de Consiliu Local a municipiului Vaslui primăria dorește să promoveze o hotărâre prin care să solicite preluarea sistemului de de iluminat public, aflat în acest moment în proprietatea SC E.ON Distribuție. Motivul este cât se poate de normal – multe dintre străzile din municipiul Vaslui, deși au stâlpi și rețea de iluminat, stau în beznă. Sunt străzi, cum ar fi Avântului, din centrul municipiului, pe care, în afara mai multor blocuri de locuit, se află Protoeria Vaslui și o grădiniță cu program normal, sau din cartierul 13 Decembrie, care, din cauza unor defecte la instalația electrică a sistemului de iluminat public, au fost multă vreme în beznă în această iarnă.

„Punctele de aprindere care se află actual în patrimoniul operatorului privat de rețea creează mari dificultăți în gestionarea și ajustarea programului de iluminat, deoarece programatoarele orare cu care sunt dotate acestea necesită reglajul la decadă pentru asigurarea gradului de iluminare conform standardelor legale în vigoare. Acest reglaj este realizat actualmente doar de reprezentanții operatorului. De asemenea, S.I.P din Municipiul Vaslui este format din rețele de iluminat public subterane, aeriene și stâlpi de iluminat, toate acestea sunt într-un avansat grad de uzură din punct de vedere fizic și moral”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

Ideea preluării sistemului de iluminat public nu este nouă, procedura fiind demarată încă din anul 2013 prin negocieri între Primăria Vaslui și reprezentanții E.On Distribuție România. În luna iunie a anului trecut reprezentanții firmei de distribuție au solicitat o evaluare a sistemului ce urmează a fi preluat. În urma evaluării efectuate de un expert autorizat ANEVAR, valoarea de piață a rețelei formate din 40,43 km de rețea subterană și 4,93 km de rețea aeriană de joasă tensiune și 1.187 stâlpi de iluminat public din beton sau metal a fost estimată la 500.499 lei (echivalent a 111.901 euro) fără TVA. Culmea este că, aproape în totalitate, rețeaua a fost realizată, începând din anii 70, din banii municipalității, însă, conform legii, a fost predată gratuit societății de distribuție a energiei electrice. Același lucru se întâmplă și în cazul celor care, pentru a fi branșați la curent, trebuie să monteze pe cheltuială proprie stâlpii și cablurile electrice, ulterior predând rețeaua societății de distribuție a energiei electrice!

„Serviciile de iluminat public sunt activitățile de utilitate publică și de interes economic și social general, aflate sub autoritatea administrației publice locale, care au drept scop asigurarea iluminatului rutier, arhitectural, pietonal, ornamental (parcuri, piețe, zone de agrement etc.) și ornamental festiv, prestate în perimetrul unei unități administrativ teritoriale. Analiza datelor referitoare la stadiul actual al sistemului de iluminat public al Municipiului Vaslui , coroborat cu cerințele stipulate în documentele tehnice și în legislația actuală arată necesitatea, dar și posibilitatea efectuării unor acțiuni ample de reabilitare, modernizare și extindere a sistemului de iluminat public în scopul realizării unui Serviciu de iluminat public performant atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere economic. Având în vedere situația sus menționată, se consideră că este necesară solicitarea preluării sistemului de iluminat public din Municipiul Vaslui”, arată primarul Vasile Pavăl în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

Scandalul scumpirii energiei termice. Interesele din spatele unor declaratii care starnesc confuzii, ce este adevarat si ce este fals

“Se scumpesc gazele cu 35%! Ba nu, energia termica se scumpeste! Vor avea de suferit si IMM-urile! Nu e adevarat, nu se scumpeste nimic, noi vrem sa salvam si consumatorii casnici, si IMM-urile!” Acesta au fost mesajele contradictorii transmise luni pe toate televiziunile, informatii care au starnit o adevarata isterie. Au fost mesaje care au starnit confuzii, iar cetatenii nu au reusit sa inteleaga ce este adevarat sau nu in spatele acestor declaratii. Realitatea este ca o Ordonanta de Urgenta prin care sa fie amanata liberalizarea pretului la gazele folosite de CET-uri, pentru producerea energiei termice furnizate populatiei, este absolut necesara. In caz contrar, pretul energiei termice va creste cu pana la 21%. NU este real ca va creste pretul gazelor la cele 170.000 de IMM-uri, daca aceastea trec pe piata libera. Vezi in text mai multe explicatii si care sunt interesele pe care le-ar avea companii precum GDF si E.ON.

  • CONTEXT Totul a pornit de la anuntul ANRE ca a solicitat Departamentului pentru Energie sa elaboreze de urgenta un proiect de act normativ prin care sa fie amanata liberalizarea pretului la gazele folosite de CET-urile pentru producerea energiei termice furnizate populatiei. Asa cum este legislatia actuala, de la 1 ianuarie 2015, CET-urile ar fi nevoite sa cumpere gaze de pe piata libera la pret mai mare decat cel de acum care este reglementat, ceea ce ar duce la scumpirea energiei termice livrate catre populatie. Reprezentantii ANRE au spus ca pretul energiei termice ar urma sa creasca intre 28 si 38%. Acesta este motivul pentru care ANRE a cerut amanarea liberalizarii pentru gazele utilizate la producerea energiei termice furnizate populatiei. Imediat dupa acest anunt, Departamentul pentru energie a spus ca pentru a lua o decizie, ANRE trebuie sa-i transmita date suplimentare care sa demonstreze necesitatea amanarii liberalizarii. A mai precizat ca este nevoie de aprobarea prealabila a Comisiei Europene. Practic, prin acest raspuns, Departamentul a aratat ca nu doreste sa dea curs solicitarii ANRE oricum. Dupa cateva ore, a revenit cu o pretentie: OK, suntem de acord cu amanarea liberalizarii pentru CET-uri, dar vrem si pentru cele 170.000 de IMM-uri care ar trebui de la 1 ianuarie 2015 pe piata libera. In caz contrar, vor avea de suferit din cauza liberalizarii. Ideea cu cele 170.000 de IMM-uri a fost reluata insistent seara, la Realitatea, de catre ministrul delegat pentru energie, Razvan Nicolescu.


Ce este adevarat si ce este fals in toate informatiile transmise luni in presa

FALS. Se scumpesc gazele la consumatorii casnici in cazul in care Guvernul nu aproba o Ordonanta pentru CET-uri. Luni dimineata, televiziunile titrau: BREAKING NEWS- Gazul se poate scumpi cu 35% de la 1 ianuarie. In realitate, a fost o confuzie creata in urma declaratiei unei declaratii facute de presedintele Comisiei de Industrii, Iulian Iancu. Dintr-o eroare, acesta a spus ca liberalizarea va duce scumpirea gazului, ceea ce ar insemna ca cetateanul care are centrala de apartament sa fie discriminat fata de cel racordat la sistemul centralizat. In realitate, era invers. Discriminat ar fi cel care este racordat la sistemul centralizat, dar nu pentru ca s-ar scumpi gazele in cazul lui, ci energia termica produsa de CET-uri.

ADEVARAT. Se scumpeste energia termica in cazul in care Guvernul nu aproba o Ordonanta pentru CET-uri. ANRE a transmis ca energia termica s-ar putea scumpi cu 28% pana la 38%, daca va fi produsa din gaze achizitionate de pe piata libera. Acestea sunt procentele comparativ cu preturile la energia termica furnizata in prezent, fara a fi luate in calcul taxele de cogenerare valabile incepand cu 1 ianuarie 2015. Daca se iau in calcul si taxele de cogenerare stabilite de ANRE pentru 2015, cresterea va fi intre 18% si 21%. Insa, oricum s-a calcula, tot o scumpire semnificativa a energiei termice va fi, in cazul in care nu se aproba OUG privind amanarea liberalizarii pretului la gazele pentru energia termica livrata populatiei. Aceasta crestere s-ar datora diferentei de pret de circa 40% dintre pretul gazelor naturale pe piata concurentiala si cea reglementata, gazele naturale avand o influenta de circa 75-80% in costul de productie al energiei termice. IMPORTANT de mentionat este ca pretul reglementat al gazelor din productia interna pentru CONSUMATORII CASNICI este acum de 53,3 lei/MWh. Consumatorii casnici vor ramane pe pret reglementat pana in 2021. Pentru consumatorii NON-CASNICI care urmeaza ca de la 1 ianuarie sa intre pe piata libera, pretul este de 89,4 lei/MWh. In cazul in care ar intra in categoria consumatorilor de pe piata libera, CET-urile ar urma sa porneasca de la acest pret maxim de 89,4 lei/MWh. Daca ar intra pe piata libera, CET-urile ar putea ajunge si la un pret mai mic de 89,4 lei/MWh, in functie de negocierile cu furnizorii de gaze, insa, in niciun caz, nu ar putea sa obtina cat un consumator casnic reglementat, adica 53,3 lei/MWh. De aceea, este necesara o Ordonanta de Urgenta. Astfel, CET-urile ar plati gazele folosite pentru energia termica furnizata populatiei la acelasi pret ca un consumator casnic de gaze. In schimb, gazele folosite pentru energia termica furnizata firmlor ar fi platite la nivelul pietei libere, in functie de cat negociaza cu furnizorii, pornind de la acel pret maxim de 89,4 lei/MWh. Mai trebuie mentionat ca pana acum, CET-urile au avut statut special fata de alti consumatori non-casnici, tocmai pentru a fi protejata populatia de scumpiri de nesuportat a energiei termice. De aceea, CET-urile au beneficiat si de un cos de gaze, consumand peste 95% gaze din productia interna pentru energia termica livrata populatiei.

FALS. Cele 170.000 de IMM-uri care intra pe piata libera incepand cu 1 ianuarie vor avea de suferit, pentru ca se vor confrunta cu scumpirea gazelor.
Aceasta idee a fost vehiculata pe televiziuni, mai ales de catre Realitatea TV. Este o confuzie care s-a creat in urma unor declaratii ale ministrului Razvan Nicolescu care a spus ca daca se amana liberalizarea pentru CET-uri, sa se amane si pentru 170.000 de IMM-uri, obligate prin lege sa intre pe piata libera. In realitate, cele 170.000 de IMM-uri au ajuns deja la pretul maxim de 89,4 lei/MWh, pret care a tot crescut conform calendarului de liberalizare in cazul consumatorilor non-casnici. Calendarul acesta a avut ca ultima etapa, in cazul non-casnicilor, adica firme, 1 octombrie 2014. A fost, de fapt, un calendar de crestere a preturilor astfel incat sa se ajunga la nivelul preturilor la gazele din import. Aceste cresteri treptate au fost stabilite prin calendar de catre ANRE. Acest nivel a fost atins deja. Urmatorul pas pentru IMM-uri este sa iasa pe piata libera, sa analizeze ofertele furnizorilor si sa le aleaga pe cele convenabile, eventual sa negocieze preturile chiar in jos. Cu cat sunt mai multi furnizori si oferte, cu atat concurenta este mai mare, fiind in avanatajul consumatorilor eligibili, asa-zisi noncasnici. In Romania exista 39 de operatori de distributie si circa 90 de furnizori de gaze. Deci, concurenta exista, ceea ce este in avantajul consumatorilor. Micii intreprinzatori nu trebuie decat sa aleaga ofertele cele mai bune, fapt care ar putea duce la scaderea pretului la gaze pentru acestia.
Cine ar avea de pierdut daca intra cele 170.000 IMM-uri pe piata libera? In primul rand, principalii operatori, GDF si E.ON, care ar putea pierde din clienti in cazul in care ar veni alti furnizori cu oferte mai bune, cu preturi mai mici. Acestia au tot interesul sa-si pastreze actuala piata, iar acest lucru se poate realiza decat daca se obtine o amanare de liberalizare in cazul celor 170.000 de IMM-uri. Astfel, ca declaratii precum “vrem sa salvam IMM-urile” se pot traduce “vrem sa mai tinem IMM-urile captive la GDF si E.ON”.
Aceste lucruri au fost bine punctate de Otilia Nutu in articolul “Pentru ca liberalizarea pietei de gaze e in beneficiul IMM-urilor!
IMPORTANT este ca piata sa functioneze corect, sa existe transparenta si corectitudine in privinta prezentarii ofertelor, sa nu existe intelegeri intre furnizori.

PARTIAL ADEVARAT. Este nevoie de aprobarea Comisiei Europene in vederea amanarii liberalizarii, atat in cazul CET-urilor, cat si in cazul IMM-urilor. In cazul CET-urilor nu ar fi probleme in obtinerea unei astfel de aprobari, fiind vorba de gazele utilizate pentru producerea energiei termice livrate populatiei care oricum are statut de consumator casnic. De altfel, chiar exista acordul de principiu al CE, existand discutii in acest sens. Greu te crezut, insa, ca CE ar fi de acord cu amanarea liberalizarii in cazul IMM-urilor, in conditiile in care calendarul de crestere a preturilor a ajuns la final. Nu mai exista niciun motiv pentru care IMM-urile sa fie tinute captive la actualii furnizori de gaze.

PARTIAL FALS. Guvernul Boc a aprobat calendarul de liberalizare a gazelor. In realitate, Guvernul Ponta a fost cel care a aprobat calendarul. Adevarat este doar ca negocierile cu Comisia Europeana au fost purtate de catre Guvernul Boc. Insa, cel care a aprobat a fost Guvernul Ponta. In luna iunie 2012, Guvernul Ponta a aprobat memorandumul privind calendarul de eliminare a preturilor reglementate la gazele naturale. Chiar Victor Ponta si-a pus semnatura pe acest document. Tot in luna iunie, Parlamentul a adoptat Legea 123 privind energia electrica si gazele naturale, unele prevederi facand referire chiar la calendarul de liberalizare a preturilor la gaze.

Cateva precizari pentru IMM-uri. Persoanele care au firme cu sediu social in apartamentele in care locuiesc, pot plati gazele ca si cum ar fi consumatori casnici, adica la 53,3 lei/MWh. Aceasta in cazul in care contractele cu furnizorii sunt pe persoana fizica. Deocamdata, nu exista reglementari care sa faca diferenta intre un consumator care nu are firma in apartamentul in care locuieste si un consumator care are firma in apartamentul in care locuieste. In schimb, o persoana cu firma de apartament care are contract cu furnizorul pe persoana juridica va plati gazele ca un consumator non-casnic. Pentru acesta pretul a ajuns deja la nivelul maxim prevazut in calendar, cel de 89,4 lei/MWh. De acum, acesta ori va primi oferte din partea mai multor furnizori, ori va cauta el oferte. ANRE obliga furnizorii sa publice pe paginile lor de internet ofertele pe care le au. De altfel, in perioada urmatoare va demara “o vanatoare de clienti”. Pentru furnizori, va fi o adevarata aventura sa depisteze clientii non-casnici aflati acum in portofoliul celor doua companii, E.ON si GDF. Vor fi vanati in special cei care au consum mai mare de gaze, precum brutariile, patiseriile, micii producatori in general. Inca un lucru foarte important de mentionat este ca GDF si E.ON au inclus in tarife niste costuri istorice de circa 1 miliard de lei. Adica, la un consum de 1.000 metri cubi, au introdus cam 130 lei in plus. Totul a pornit de la facilitatile acordate de Guvern combinatelor chimice si Elcen, in perioada 2009-2010, de a beneficia de gaze doar din intern, la preturi mult mai mici decat cele din import. Atunci, GDF si E.ON au importat cantitati mai mari de gaze, insa conducerea ANRE de atunci nu le-a permis sa recunoasca in costuri preturile mai mari in achitia gazelor. Practic, au fost blocate preturile la consumatorii finali. Cele doua companii au apelat la instanta si in cele din urma, ANRE s-a vazut obligata sa le recunoasca aceste costuri, fapt care s-a reflectat in facturi. In aceste conditii, consumatorii noncasnici pot alege furnizori care nu au aceste costuri impuse in facturi.

  • Obligatiile furnizorilor


Procesul de liberalizare a preturilor la gaze naturale va fi finalizat pe 31 decembrie 2014 pentri toti consumatorii noncasnici. Acestia vor trebui sa isi aleaga furnizorul de gaze si sa incheie cu acestia un contract de vanzare-cumparare a gazelor, fie prin negociere directa a pretului, fie prin acceptarea unei oferte-tip a acestuia, pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2014, se arata intr-un ordin al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei. Practic, niciun client noncasnic nu va mai beneficia de preturi reglementate la gazele naturale.

Prin derogare de la aceasta prevedere, in perioada 1 ianuarie-30 iunie 2015, clientii noncasnici care nu au incheiat un contract de vanzare-cumparare, furnizarea gazelor se realizeaza in baza contractelor in vigoare la 31 decembrie 2014, cu exceptia clauzelor referitoare la pretul final reglementat. In perioada 1 noiembrie-31 decembrie 2014, furnizorii au obligatia sa informeze lunar, in scris, clientii noncasnici din portofoliul propriu care nu si-au exercitat dreptul de eligibilitate si nu au optat pentru furnizarea in regim negociat, prin transmiterea unei notificari. In notificare se precizeaza incetarea aplicabilitatii preturilor finale reglementate pentru clientii noncasnici incepand cu data de 1 ianuarie 2015.

Furnizorii vor mai informa clientii si asupra necesitatii exercitarii dreptului de eligibilitate si incheierii, pana la data de 31 decembrie 2014, a contractelor de vanzare-cumparare aferente furnizarii gazelor in regim negociat. De asemena, vor prezenta oferta pentru situatia in care clientul noncasnic alege sa-si exercite dreptul de eligibilitate si sa incheie cu furnizorul actual un contract de vanzare-cumparare in regim negociat.

In plus, furnizorul va trebui sa prezinte optiunile clientului in situatia neacceptarii ofertei. O optiune prezentata in informare este posibilitatea exercitarii dreptului de eligibilitate prin incheierea unui nou contract prin negocierea acestuia cu furnizorul actual, resprectiv acceptarea unei oferte-tip publicate de catre acesta, sau schimbarea furnizorului, cu precizarea ca “Lista operatorilor economici, titulari de licenta de furnizare a gazelor naturale” este publicata pe pagina de interne a ANRE. O alta optiune este asigurarea furnizarii gazelor de catre furnizorul actual in baza contractului in vigoare la data de 31 decembrie 2014 si la pretul din oferta propusa de catre acesta, incepand cu data de 1 ianuarie 2015 si pana la incheierea unui nou contract, dar nu mai tarziu de data de 31 iunie 2015.

Ordinul a fost publicat in Monitorul Oficial din 27 octombrie. Reamintim ca preturile reglementate au fost eliminate treptat in cazul consumatorilor noncasnici (industriali). In cazul consumatorilor casnici, liberalizarea continua, urmand sa fie finalizata la mijlocului anului 2021, potrivit ultimelor reglementari.

  • Mai multe amanunte pot fi gasite pe site-ul ANRE, la sectiunea consumatori gaze naturale: http://www.anre.ro/ro/gaze-naturale/consumatori
  • ANRE lucreaza in prezent si la o sectiune speciala “Comparator de tarife” care sa centralizeze tarifele mai multor furnizori.

Sursa: hotnews.ro

Gigantul energetic CE Oltenia si Guvernul: O poveste despre presiuni sociale, facilitati guvernamentale, ineficienta si vanzari sub pretul de productie

Complexul Energetic Oltenia, un colos energetic si minier cu circa 19.000 de salariati, este departe de a ajunge acea societate eficienta, tocmai buna de listat pe bursa: datorii uriase (2,57 miliarde lei la 31 decembrie 2013), pierderi de 28 milioane lei din activitatea de exploatare in 2013, energie electrica tranzactionata in 2014, pe OPCOM, sub costul de productie sau, in cel mai bun caz, la nivelul acestuia. Nu sunt elemente de bun augur pentru CE Oltenia, dar cu toate acestea, nimic nu impiedica continuarea politicii de acordare de prime cu diverse ocazii (Paste, Ziua energeticianului, Ziua Minerului etc). Nimic nu impiedica sindicatele si conducerea CE Oltenia sa ceara ministrilor tot soiul de facilitati, legalizate prin Hotarari de Guvern. Nimic nu impiedica sa ceara si autoritatii de reglementare sa inchida ochii la reglementarile europene, doar ca sa poata traderii de export cu care a incheiat contracte sa scoata din tara energia la un pret mai convenabil. Vezi in text ce spun reprezentantii CE Oltenia.

  • Ce vrea acum CE Oltenia


Conducerea CE Oltenia, ajutata din cand in cand si de sindicate, contacteaza deseori autoritatile pentru a convinge ministri si premier ca societatea are nevoie de ajutor. Argumentul suprem: societatea este o adevarata bomba sociala, spun surse din domeniu. Isi poate permite Guvernul, mai ales in an electoral, sa se confrunte cu mii de angajati suparati la CE Oltenia? Ultimele intalniri de acest fel au avut loc saptamana trecuta. De altfel, directorul general Laurentiu Ciurel a facut saptamana trecuta un drum pana la Bucuresti discutand eventuale forme de ajutor. Cei de la CE Oltenia au cerut, printre altele, ministrului energiei Razvan Nicolescu si ministrului economiei Constantin Nita, o Hotarare de Guvern speciala prin care compania sa aiba permisiunea de a livra energie in banda cu prioritate in Sistemul Energetic National. Adica, CE Oltenia sa aiba prioritate in fata tuturor celorlati producatori de energie. Total anti-concurential si impotriva oricarei norme europene, spun surse din domeniu. 

Tot impotriva principiilor europene ar fi si solicitarea adresata Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) de a reduce “taxa de export” care este, de fapt, tariful pentru capacitatea Disponibila de Interconexiune (componenta ATC). Contactata de HotNews.ro, autoritatea de reglementare a spus ca aici nu se poate interveni deoarece “pretul cu care se aloca capacitatea disponibila se stabileste in urma licitatiilor si reflecta gradul de congestie pe fiecare granita in  parte si pe fiecare sesiune de tranzactionare”.”Cu cat granita este mai congestionata (cererea este mai mare decat capacitatea  disponibila) cu atat pretul este mai mare. Daca cererea este mai mica sau egala cu capacitatea disponibila atunci alocarea se face cu pret zero”. ANRE spune ca exista un regulament european care prevede clar ca mecanismul de alocare se face transparent si nediscriminatoriu. “Alocarea capacitatii pe granite se face in concordanta cu prevederile Regulamentului 714/2009 – conditii de acces la retea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrica-transpuse in acordurile bilaterale pe care Transelectrica (OTS) le-a incheiat cu vecinii . In conformitate cu aceste acorduri alocarea capacitatii disponibile pe granite (ATC) se face in mod explicit, coordonat bilateral pe orizonturile de timp: an, luna, zi si intrazi cu 6 sesiuni intrazilnice de tranzactionare.  Mecanismul de alocare este transparent, nediscriminatoriu si beneficiaza de principiul ‘o folosesti sau o pierzi’. Deasemenea la alocarea zilnica si intrazilnica se aplica mecanismul de soldare a schimburilor de sens contrar (netuirea) si astfel se utilizeaza la maximum capacitatea disponibila”, a precizat ANRE pentru HotNews.ro, adaugand ca sunt principii care nu pot fi schimbate. “Nu putem schimba principiile de alocare deoarece am iesi din prevederile Regulamentului 714/2009 si oricum acordurile sunt bilaterale si orice modificare de reguli presupune modificare de acorduri, ori prevederile regulamentului sunt obligatorii pentru toate tarile member ale UE (Bulgaria si Ungaria) si sunt aplicate si de statele nemembre dar  care au sistemele electroenergetice interconectate la cel European (Serbia)”.

Presiuni asemanatoare au avut loc si anul trecut. Prin luna mai 2013, sindicalistii de la Complexul Energetic Oltenia amenintau cu proteste de amploare. De altfel, minerii au pichetat picheteze sediul ANRE, motivand ca aceasta institutie  este principalul vinovat pentru faptul ca CE Oltenia nu reuseste sa vanda energie pe piata. In realitate, Oltenia nu reusea sa vanda pentru ca produce ineficient, la costuri foarte mari, in conditiile in care preturile de vanzare a energiei au scazut foarte mult pe piata libera. Ca si acum, cereau autoritatilor sa acorde prioritate in sistem complexului energetic. Pentru mai multe amanunte citeste Cum negociaza minerii cu ANRE acordarea de noi facilitati pentru termocentralele de la CE Oltenia, in timp ce directorul general se afla in China 

  • Exporturi la preturi dezavantajoase

In aprilie, mai si iunie, CE Oltenia incheiat pe PCCB-OPCOM mai multe contracte cu traderi care sa-i exporte in Serbia si Ungaria energia produsa incepand de la 1 iulie 2014. Preturile la care au fost incheiate contractele nu sunt chiar in avantajul companiei, mai ales ca acestea includ si tariful de injectie in retea de 12,3 lei/MWh, componenta ATC (echivalentul a 2 euro/MWh) si taxa de cogenerare (18 lei/MWh). Practic, Oltenia s-a angajat sa suporte toate aceste tarife. Cu taxa de cogenerare a rezolvat, pentru ca de la 1 iulie a intrat in vigoare o Hotarare de Guvern care elimina aceasta taxa de la exportul de enegie. Ramane o problema componenta ATC mai ales ca in contractele cu traderii se spune ca vanzatorul (CE Oltenia) suporta doar daca are valoare mai mica de 2 euro. Insa, asa cum spune si ANRE, cand granita este mai congestionata, costul capacitatii alocate pe granite (ATC) creste. Si a crescut la 5 euro, diferenta urmand sa fie suportata de cumparator. In aceasta situatie, conform intelegerilor dintre Oltenia si traderi, daca valoarea ATC creste peste 2 euro, cumparatorul are dreptul sa denunte contractele. Acesta este si motivul pentru care CE Oltenia cere taxe pe granita mai mici, lucru care nu poate fi realizat. 

Cantitatile contractate cu scopul de a fi exportate sunt mari: intre 3,3 milioane MWh (total cantitate minima ferma) si 5 milioane MWh (cantitate maxima), perioada de livrare fiind 1 iulie 2014-31 decembrie 2015. Pentru o comparatie, productia CE Oltenia in 2013 a fost de 12 milioane MWh (20% cota de piata) si, probabil, tot atat va fi si in 2014. Au fost incheiate in cele trei luni 10 contracte cu trei traderi: Alpiq, GEN-I Bucharest-Electricity Trading and Sales si Vitol Gas and Power B.V. Cu Alpiq a fost incheiat in aprilie un contract pentru o cantitate minima ferma de 1,05 milioane MWh si cantitate maxima de 1,58 milioane MWh, la pretul de 194 lei/MWh. Cu GEN-I Bucharest au fost incheiate 8 contracte de 1,8 milioane MWh (minim) si 2,7 milioane MWh (maxim), sase dintre ele la preturi de 190-194 lei/MWh si doua la 201 lei/MWh. Cu Vitol Gas and Power a fost incheiat un contract pentru 494 mii Mwh (minim) si 823 mii MWh (maxim) la 185 lei/Mwh.

In conditiile in care CE Oltenia suporta si taxa de injectie (Tg) si taxa pe granita (ATC), ceea ce inseamna costuri de 21 lei/Mwh, practic se poate spune ca a vandut energie la preturi mult mai mici decat cele care apar in contracte: intre 164 si 180 lei/MWh, fara Tg si ATC. Insa, nici macar atat nu reuseste CE Oltenia sa obtina. Chiar reprezentantii CE Oltenia spun ca inca 30 de lei sunt alocati certificatelor de CO2. Scazand si cei 30 de lei, preturile reale sunt intre 134 si 150 lei/MWh.

Acopera acestea costurile de productie? Cam greu in conditiile in care costul de productie este de aproximativ 184 lei pentru un MWh, dupa cum sustin reprezentantii CE Oltenia. “S-a ajuns, astfel, la un cost de aproximativ 184 lei pentru un MWh produs, fata de 220 lei/MWh in 2012 si 203 lei/MWh in 2013. Din acestia, 30 de lei sunt alocati certificatelor de CO2 (OMV PETROM si CE Oltenia sunt singurele firme care isi cumpara, la zi, certificatele de CO2) si 12 lei taxei de injectie in retea. Raman 141 lei/MWh, deci, ca si cost de productie in sine, un MWh al CE Oltenia este egal sau chiar mai ieftin decat cel produs de Hidroelectrica sau Nuclearelectrica”, spun reprezentantii CE Oltenia pentru HotNews.ro.

  • 1,5 milioane MWh la pret sub costuri

CE Oltenia a mai contractat cantitati importante de energie la preturi cu mult sub costuri, cu livrari in perioadele de gol de sarcina (noaptea, sambata si duminica). Practic, a vandut, in iunie si iulie, pe bursa OPCOM mai multe pachete de energie la un pret cuprins intre 130 lei/MWh si 134 lei/MWh cu tot cu Tg de 12,3 lei. Fara Tg, ar fi, de fapt, cam 118-122 lei/MWh, incadrandu-se la cel mai mic pret de pe piata centralizata a contractelor bilaterale (PCCB). Cantitatea totala vanduta este semnificativa, aproape 1,5 milioane MWh, pentru perioada de livrare iulie 2014-decembrie 2015. La fiecare licitatie, interesul traderilor a fost mare, motiv pentru care nu au fost probleme la vanzarea a peste 20 de pachete de energie pentru perioadele de gol de sarcina.

  • Ce spune CE Oltenia despre acoperirea costurilor de productie: Costurile sunt acoperite din alte surse, isi va face in trimestrul trei propria firma de trading, vanzarile la preturi foarte mici pe timpul noptii, mai rentabile decat oprirea grupurilor energetice


HotNews.ro a adresat reprezentantilor CE Oltenia mai multe intrebari, una dintre ele fiind “In ce masura contractele de export acopera costurile de productie?”. La aceasta intrebare, CE Oltenia raspunde ca sunt acoperite, deoarece se obtin venituri din alte surse. Un raspuns ambiguu. Intrebarea se referea la acoperirea costurilor strict din contractele de export, nu din alte surse. “Costurile de productie sunt acoperite, deoarece CE Oltenia obtine venituri si din piata de echilibrare, piata intraday si piata serviciilor tehnologice de sistem. Veniturile CE Oltenia nu reprezinta strict rezultatul inmultirii cantitatii vandute cu pretul de contract stabilit pe PCCB. Societatea vinde pe PCCB, in principal, pentru a putea mentine blocurile in functiune, ceea ce permite accesul pe piata de echilibrare, unde preturile practicate de CEO sunt mult mai mari (prin aportul acestei componente, se formeaza un pret global de vanzare mult mai mare). Pentru companie este foarte important sa mentina grupurile in functionare”, spun reprezentantii CE Oltenia.

Imediat dupa aceasta a fost adresata o alta intrebare: Ce cantitate de energie intentioneaza sa exporte CE Oltenia in 2014 si care este cantitatea contractata pana acum pentru export si pe ce perioada? Aici, CE Oltenia da un raspuns evaziv, si anume ca nu poate exporta energie direct, ci prin intermediul unor traderi. Dar, oricum, prin trimestrul trei si va face si CE Oltenia propria companie de trading. “CE Oltenia, in conformitate cu prevederile Legii Energiei (nr.123/2012), nu poate exporta energie. Exportul se realizeaza numai prin intermediul firmelor din strainatate licentiate si in Romania si care sunt inscrise la OPCOM. Pentru a putea exporta, CE Oltenia face demersurile necesare pentru infiintarea unei companii CEO ¬ Trading. Infiintarea a fost aprobata prin Hotarare AGA, urmand sa se aprobe Actul Constitutiv al acestei companii si imputernicirea persoanelor care vor efectua inregistrarea acesteia la ORC Gorj. Se estimeaza ca CEO – Trading va deveni functionala in trim. III al anului 2014. Dupa infiintarea CEO- Trading, in urma analizei pietelor, se va stabili cantitatea care se va putea exporta.

O alta intrebare se refera la modul in care va putea CE Oltenia sa acopere costurile in conditiile in care a vandut o cantitate atat de mare, 1,5 milioane MWh, pentru perioade de gol de sarcina, la preturi mult sub costuri. CE Oltenia sustine aici ca vinde in gol ca sa evite opririle si repornirile grupurilor energetice. “Conform legislatiei si regulilor pietei, toti participantii la piata vand la pretul pietei. Preturile nu tin cont de costurile de productie”, spune CE Oltenia. “In perioadele de gol de sarcina (noaptea, sambata si duminica), preturile sunt foarte mici (intre 5 si 100 lei/MWh), iar CE Oltenia a vandut la pretul de 130-133 lei/MWh. Deci, pentru intervalele respective, CE Oltenia a vandut cu 30 de lei peste pretul pietei. CE Oltenia vinde si energie in gol de sarcina pentru a evita oprirea grupurilor pe perioade scurte (oprirea grupurilor seara si pornirea lor dimineata), ceea ce ar duce la costuri foarte mari si deteriorari considerabile ale echipamentelor (uzura accelerata a cazanelor, a condensatoarelor turbinelor, etc. ). Desele porniri/opriri dispuse de DEN pentru echilibrarea sistemului inseamna functionari ineficiente ale CE Oltenia, in regim variabil, la sarcini neeconomice, sub randamentul optim. De exemplu, anul trecut, au fost efectuate 19 porniri de blocuri intr-o singura luna, iar o oprire/pornire de grup ajunge la costuri de 350 000 lei, luand in consideratie numai combustibilul consumat, dar la acestea se adauga alte cheltuieli operationale si cheltuielile pentru asigurarea mentenantei, ca urmare a deteriorarii echipamentelor, in aceste conditii. De asemenea, mentionam si faptul ca penalitatile pentru nerealizarea serviciilor de sistem contractate se pot ridica la 200% din valoarea acestora”, a continuat CE Oltenia.

  • CE Oltenia sustine ca a redus cheltuielile, chiar si pe partea de prime. In realitate, Sarbatorile de Paste, Ziua Energeticianului si Ziua Minerului au ramas ocazii de prime pentru cei 19.000 angajati


Intrebati ce masuri vor fi luate in continuare pentru reducerea costurilor si in vederea eficientizarii, reprezentantii CE Oltenia spun ca scaderea cheltuielilor s-a materializat deja, chiar fara a fi nevoie de concedieri.“Reducerea cheltuielilor pentru corelarea acestora cu gradul de realizare a veniturilor s-a materializat prin utilizarea eficienta a capacitatilor de productie si prin utilizarea rationala a fortei de munca, fara concedieri de personal”, spune CE Oltenia.

Exemplele CE Oltenia de reducere a cheltuielilor:

  • Reducerea consumurilor specifice de la 349,72 gcc/MWh la 337,31 gcc/MWh prin gestionarea integrata a stocurilor de carbune si a depozitelor intermediare, ceea ce conduce la diminuarea pierderilor generate de scaderea calitatii combustibilului;
  • Reducerea cantitatilor de hidrocarburi (gaz si pacura) utilizate in sustinerea procesului de ardere, prin efectuarea unor lucrari de modernizare a sistemelor de ardere si prin cresterea disciplinei de exploatare (la Rovinari s-a redus aportul de hidrocarburi de la 5% la sub 1%; la Turceni s-a obtinut o reducere de la 8% la 2% – luna iunie 2014 a fost prima luna din istoria termocentralei Turceni in care acest indicator a coborat sub 1%);
  • Reducerea costurilor cu achizitiile prin derularea unor proceduri comune pentru toate sucursalele (cantitati mai mari genereaza costuri unitare mai mici);
  • Reducerea costurilor cu reparatiile de la 8,3 lei/MWh la 1,66 lei/MWh prin utilizarea rationala a stocurilor de materiale si piese de schimb existente in sucursale si prin reducerea numarului lucrarilor executate cu tertii;
  • Reducerea fondului de salarii cu 10% prin conditionarea unor facilitati suplimentare (cota de carbune, cota de energie, prime jubiliare, alte prime¬) de realizarea indicatorilor economici propusi;


“S-a ajuns, astfel, la un cost de aproximativ 184 lei pentru un MWh produs, fata de 220 lei/MWh in 2012 si 203 lei/MWh in 2013. Din acestia, 30 de lei sunt alocati certificatelor de CO2 (OMV PETROM si CE Oltenia sunt singurele firme care isi cumpara, la zi, certificatele de CO2) si 12 lei taxei de injectie in retea. Raman 141 lei/MWh,  deci, ca si cost de productie in sine, un MWh al CE Oltenia este egal sau chiar mai ieftin decat cel produs de Hidroelectrica sau Nuclearelectrica”, sustine CE Oltenia.

Reducerea fondului de salarii nu impidica, insa, acordarea unor prime: 700 lei de Paste pentru fiecare angajat si inca vreo 600 lei de ziua Energeticianului si ziua Minerului care au loc in iulie si august. Potrivit presei locale, sindicalistii au incercat chiar sa obtina 700 de lei pentru aceste sarbatori. “Au avut loc o serie de discutii pe marginea acordarii primei de ziua meseriei. Este vorba de Ziua Energeticianului in prima faza si de Ziua Minerului in etapa a doua. Am ajuns la o intelegere cu administratia Complexului Energetic Oltenia ca prima sa fie unica pentru toti angajatii, indiferent daca este vorba de mineri sau de energeticieni, insa momentul de acordare va fi diferit. Astfel, de Ziua Energeticianului, prima va fi acordata energeticienilor din cadrul Complexului Energetic Oltenia, pana in data de 20 iulie. Totodata, prima pentru Ziua Minerului va fi acordata tuturor minerilor pana in data de 15 august”, a declarat Ion Ruset, prim-vicepresedintele Federatiei “Univers”, citat de publicatia Gorj-Domino.

  • Datorii de 2,5 miliarde de lei. CE Oltenia spune ca nu exista pericolul insolventei

In conditiile in care CE Oltenia a incheiat anul 2013 cu datorii de 2,57 miliarde de lei, din care 1,97 miliarde lei catre banci si 451 milioane lei datorii comerciale (furnizori materii prime, alti furnizori si prestatori de servicii), apare intrebarea daca nu cumva este in pericol de a intra in insolventa. CE Oltenia sustine ca nu. “In acest moment, nu exista pericolul intrarii in insolventa pentru CE Oltenia. Datoriile catre banci se ramburseaza esalonat, pe perioade de pana la 15 ani, cu termene de gratie. Datoriile comerciale sunt datorii pe termen scurt sau datorii exigibile (se achita in termen de 12 luni de la data incheierii bilantului). Chiar daca exista sume considerabile (creante) de recuperat de la rau-platnici, CE Oltenia nu a incheiat niciun an financiar cu datorii restante catre bugetul de stat, institutii de credit sau catre furnizori. Trebuie sa se inteleaga ca datoriile cuprinse in situatiile financiare anuale cuprind facturi ce au termene scadente ulterioare datei de 31 decembrie al anului pentru care se face raportarea”, mai sustine CE Oltenia.

Intrebati cum explica pierderea de 28 milioane de lei brut din activitatea de exploatare inregistrata in 2013, reprezentantii CE Oltenia mai spun ca aceasta a rezultat din constituirea, la sfarsitul anului, de provizioane pentru achizitia certificatelor de CO2 ( in vederea conformarii cu normele europene privind emisiile de gaze cu efect de sera) si pentru creantele restante, in conformitate cu legislatia in vigoare. Vezi documentul atasat pentru mai multe detalii legate de rezultatele pe 2013.

  • Cateva date despre CE Oltenia si conducerea ei

Complexul Energetic Oltenia s-a infiintat in vara lui 2012 prin fuziunea a patru mari societati: Societatea Nationala a Lignitului Oltenia Tg.Jiu, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari si Complexul Energetic Craiova. Detine 13 blocuri energetice cu o putere instalata de 3.900 MW si are o cifra de afaceri de circa 600 de milioane de euro. 

Complexul Energetic Oltenia a fost prima companie din domeniul energiei supusa prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, fiind administrata in sistem dualist, prin Directorat si Consiliu de Supraveghere. In privinta directorului general, a fost o numire controversata si, totodata, contestata de Fondul Proprietatea,in calitate de actionar minoritar. Pe 21 ianuarie 2013, Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia l-a numit pe directorul  general interimar de atunci al companiei, Laurentiu Ciurel, fost vicepresedinte PSD Gorj, in functia de Director General, cu un mandat pentru patru ani. A  fost o numire controversata, deoarece Comisia de Nominalizare si Remunerare formata nu l-a  intervievat decat pe Ciurel, ingnorandu-i pe ceilalti care se  aflau pe lista scurt. Ciurel se afla deja la conducerea companiei, fiind numit director general interimar in vara lui 2012. In plus, Consiliul de  Supraveghere care l-a numit avea un mandat interimar limitat in mod explicit pana la desemnarea unui nou Consiliu de Supraveghere in baza prevederilor OUG 109/2011. Prin urmare, Consiliul nu era in pozitia  de a-l desemna pe Ciurel pentru un mandat de patru ani. Desemnarea lui Ciurel a avut loc dupa depunerea unei liste scurte de candidati, romani si straini, de catre Kienbaum, compania independenta de  executive search implicata in procesul de selectie. Lista il includea si pe Ciurel, insa nici Consiliul de Supraveghere, nici Comisia de Nominalizare si Remunerare nu i-au intervievat pe ceilalti candidati. Practic, au decis sa il desemneze direct pe Ciurel. Fondul Proprietatea au considerat aceasta numire ca fiind ilegala.

Laurentiu Ciurel este cunoscut ca un apropiat al actualului ministru al economiei, Constantin Nita. De altfel, anul trecut, in octombrie, CE Oltenia a fost sponsorul unui forum din SUA. Partea controversata era ca era un forum la care nu participa nici un jucator important din piata americana, invitati fiind in special reprezentanti ai companiilor energetice romanesti. Intrebat despre acest aspect, Nita a negat, initial, faptul ca CE Oltenia ar fi sponsor, dupa care a afirmat ca “directorii generali numiti prin contracte de mandat au dreptul sa-si aloce fondurile necesare cum doresc”.

Sursa: hotnews.ro

Decizie a Guvernului: Populatia si firmele mici vor subventiona companiile mari, precum Alro si ArcelorMittal, pentru ca acestea sa plateasca energie mai ieftina

Guvernul a aprobat miercuri un ajutor de stat pentru marii consumatori de energie electrica, acestia urmand sa fie exceptati de la plata pana la 85% a certificatelor verzi. Insa Guvernul nu a spus si cine va suporta subventionarea acestor mari consumatori, o precizare care ar fi fost foarte importanta, de altfel. Contactat de HotNews.ro, Niculae Havrilet, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), a spus ca “deocamdata, se discuta sa fie trecute (n.red. certificatele verzi pe care ar fi trebuit sa le plateasca marii consumatori) la ceilalti consumatori”. “Asa cum a fost facut actul normativ, se va rasfrange asupra tuturor celorlati consumatori”, a precizat Havrilet, sustinand ca impactul nu va fi “decat” de 1%, maxim, la un MWh de energie. Guvernul s-a gandit sa incarce facturile oricarui consumator care nu este “mare”, in plin scandal al umflarii facturilor  exact pe partea de certificate verzi.

Paradoxal, premierul Victor Ponta se declara indignat de ce s-a intamplat la ENEL care a incarcat facturile la consumatorul final cu ajutorul ANRE.  “Consider inadmisibil ceea ce se intampla de ani de zile, cred ca de prin 2007-2008 incoace, si anume incarcarea facturilor si nerespectarea conditiilor de privatizare”, a declarat Victor Ponta, la inceputul sedintei de Guvern de miercuri.

In aceeasi sedinta, Victor Ponta a prezentat actul normativ cu subventionarea marilor consumatori ca pe o masura foarte buna. “Ajuta marii consumatori, cei care creeaza mii, zeci de mii de locuri de munca, care de fapt reprezinta industria, sa ramana competitivi si sa isi scada preturile si costurile cu energia”, a spus Ponta.

Trebuie precizat ca actul normativ a fost initiat de Ministerul Economiei si sustinut intens de ministrul Constantin Nita si premierul Victor Ponta.

Masura se aplica pentru consumatorii industriali, favorizatii fiind cei mai mari, printre care Alro si ArcelorMittal. In total, vor fi ajutati cam 300 de mari consumatori. Ceilalti, milioane de consumatori, casnici si firmele mai mici, vor suporta subventiile catre cei mari.

Schema de sprijin are valabilitate de 10 ani si se va aplica de la 1 august 2014, dupa aprobarea Notificarii acesteia de catre Comisia Europeana. Initial, intr-un comunicat transmis miercuri, Ministerul Economiei spunea ca  “bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat este de 750 milioane euro”, de unde se presupunea ca subventia va fi suportata de la bugetul de stat. Ulterior, a revenit cu o precizare, spunand ca “nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat”, fara a spune si de unde va fi luata suma de 750 milioane euro. Este o masura luata in plin scandal al umflarii facturilor pe partea de certificate verzi de catre ENEL. Reamintim ca DNA i-a retinut saptamana trecuta pe Claudiu Dumbravanu, vicepresedinte reglementatorului in energie (ANRE), Florin Gugu, director ENEL, si Gheorghe Ciubotaru, asociat Electroalfa. Florin Gugu lucrat si el pana in 2005 la ANRE, inainte de a ajunge la ENEL. Cei trei sunt acuzati ca ar fi distorsionat mecanismul de formare a pretului final al facturilor platite de consumatori. Insa așa-zisa dublă taxare a certificatelor verzi la consumatorii finali de energie electrică nu a fost facuta doar de ENEL, ci de toti cei 8 distribuitori din Romania. Contactat saptamana trecuta de HotNews.ro pentru a explica ce este cu umflarea facturilor, presedintele ANRE Niculae Havrilet a spus ca toate cele 8 companii de distributie din Romania erau obligate sa scada tarifele dupa ce a fost constatata o dubla taxare pe certificatele verzi. O comisie din cadrul ANRE a decis, intr-o prima faza, ca toti cei 8 distribuitori sa returneze sumele reducand tarifele la consumatorul final cu 6%. Apoi o expertiza tehnica a determinat acea comisie sa mai reduca din estimari, ajungandu-se la 4,7%. Si nu doar atat. In urma unor plangeri ale companiilor precum ca ar intra in insolventa daca se face reducerea brusc, Comitetul de Reglementare a hotarat ca reducerea facturilor sa se faca esalonat, intr-o prima etapa fiind o scadere de 1,3%.

Nu este prima masura a Guvernului care favorizeaza marii consumatori industriali de energie. La presiunile constante ale unor mari consumatori precum Alro, ArcelorMittal si InterAgro, Guvernul Ponta a decis sa adopte mai multe acte normative care sa ajute astfel de companii. Insa, aceste ajutoare sunt date in detrimentul companiilor din domeniul energetic. Astfel, in urma cu doua-trei luni, Guvernul a aprobat doua acte normative, o Ordonanta de Urgenta care prevede stabilirea pretului de referinta la gaze naturale- pretul de la 1 ianuarie 2014 (72 lei/MWh, ceea ce inseamna 230 dolari/1000 mc) pentru marii consumatori aflati pe piata libera si o Hotarare care stabileste cota de piata pentru certificatele verzi la nivelul de 11,1% din consumul final brut de energie electrica. In 2014, cota de certificate verzi ar fi trebui sa creasca la 15%, ceea ce ar fi dus la o majorare a facturii totale in medie 1%. Guvernul a decis sa mentinta cota la nivelul de anul trecut, adica la 11,1%. Aceasta masura cu mentinerea cotei avantajeaza cel mai mult marii consumatori.

Sursa; hotnews.ro

%d blogeri au apreciat: