Home / Tag Archives: eroi

Tag Archives: eroi

Inițiativa doctorului Teodorescu, la final: la Bârlad a fost dezvelit Monumentul Eroilor

Bârladul are, în sfârșit, un monument al eroilor neamului căzuți în cele două războaie mondiale și în Revoluția din 1989. Monumentul, înalt de peste 3 metri, este amplasat în rondul de la Cerbul de Aur, pe Bulevardul Republicii, putând fi văzut din toate direcțiile de deplasare.

Miercuri seara, când a fost dezvelit monumentul în cadrul unui ceremonial militar și religios, visul doctorului Constantin Teodorescu, cel care a inițiat și promovat ideea în Comisia de Cultură a Consiliului Local, a fost împlinit. Dezvelirea operei excepționale a sculptorului Constantin Crengăniș, chiar de Ziua Drapelului, a atras sute de bârlădeni, dar și reprezentanți ai instituțiilor culturale, ai unităților militare, Poliției, spitalului, Primăriei și Consiliului Local, ai CARP și ai Bisericii.

Printre cei prezenți s-a aflat și veteranul Ion Tănase, combatant în cel de-al Doilea Război Mondial, dar și Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, care împreună cu primarul Dumitru Boroș a dezvelit monumentul. Probabil, din cauza încărcăturii emoționale a momentului, pânza cu care a fost acoperită lucrarea monumentală (a doua statuie ridicată în Bârlad după 1990) s-a lăsat cu greu îndepărtată, astfel încât a fost nevoie ca cineva să urce pe soclu pentru a o desprinde.

Cel care deschis seria alocuțiunilor a fost Preasfințitul Părinte Ignatie, care a avut un discurs emoționant, legat de semnificația sintagmei „eroii neamului”.

Adevăratele reculegeri sunt acestea, când ne rugăm pentru sufletele eroilor neamului. De regulă, când vorbim despre eroi, ne gândim că aceștia sunt cei care s-au jertfit pentru Patrie. De fapt, ei sunt Patria”, a spus Preasfințitul Ignatie.

Au urmat mai multe luări de cuvânt. Astfel, au vorbit celor prezenți consilierii Costel Pascaru și Dorin Apostu, dar și col. (r) Constantin Chiper, vicepreședinte al Asociației „Cultul Eroilor”, cel care a purtat discuții încă din 2010 cu autoritățile locale pentru ridicarea acestui monument. Atât reprezentanții Bisericii cât și cei de la „Cultul Eroilor” au venit cu propuneri sau recomandări la proiectul inițial al monumentului, cerând să se adauge câteva elemente importante, precum vulturul cu crucea și căștile de tip francez.

Autorul monumentului impresionant, atât prin idee cât și prin modul de execuție, sculptorul Constantin Crengăniș, a fost și el prezent la dezvelire și nu s-a supărat când autoritățile i-au pronunțat numele greșit – „Crenganis”.

Monumentul Eroilor, care aparține de astăzi bârlădenilor, este o compoziție în trafor, reprezentând flacăra de candelă. Am încercat să exprim prin simboluri jertfa, victoria, purtătorul de drapel. A fost mai complicat de realizat pentru că pe parcurs a trebuit să adaug unele elemente, propuse în cunoștință de cauză de Biserică și istorici”, a declarat Constantin Crengăniș.

La final, ar fi trebuit aprinsă flacăra recunoștinței, dar pentru că nu a fost finalizat racordul la conducta de gaz, trasă special pentru monument, autoritățile au fost nevoite să amâne acest lucru până la anul, de Ziua Eroilor.

O surpriză plăcută a venit însă din partea consilierei Cristina Tiron, care a donat Preasfințitului Ignatie o icoană, pictură a artistului Daniel Grigoriciuc, reproducere după icoana cu Arhanghelii Mihail și Gavriil cu tricolorul, pictată de Nicolae Grigorescu la Biserica Mănăstirii Agapia. Surpriza a fost făcută Episcopiei cu ocazia Zilei Drapelului Național, aleasă special pentru inaugurarea Monumentului Eroilor Neamului la Bârlad.

Ideea ridicării unui asemenea monument a aparținut regretatului dr. Constantin Teodorescu, cel care încă din 2008 a început să poarte discuții pe această temă cu autoritățile locale. Din păcate, în 2011 a murit sperând că Bârladul va avea un monument așa cum merită bârlădenii care și-au dat viața pentru patrie. Ulterior dispariției doctorului Constantin Teodorescu, s-au tot purtat discuții până în 2015, când a fost organizat un concurs de proiecte, câștigat de sculptorul Constantin Crengăniș. În 2016 a fost prinsă în buget suma de 180.000 de lei pentru plata sculptorului și realizarea proiectului. Pe parcurs, au apărut anumite probleme care au triplat suma alocată acestei investiții culturale. (Mihaela NICULESCU)

Eroii căzuți în bătălia de la Țiganca, omagiați la Fălciu

de Mihaela NICULESCU

Eveniment emoționant, sâmbătă, 23 iunie, la Fălciu. În memoria eroilor căzuți la datorie în luptele de la Țiganca, la trei kilometri de Fălciu, Primăria comunei Fălciu împreună cu Societatea de Științe Istorice, filiala Bârlad, va organiza o serie de activități de comemorare a eroilor neamului căzuți într-una dintre cele mai sângeroase bătălii.

Începând cu ora 10, va fi inaugurat parcul istoric de la Fălciu – Bogdănești, loc amenajat cu verdeață, bănci și alei pavate, în care a fost amplasat un monument înfățișând un vultur cu aripi deschise. Monumentul, ridicat în memoria celor care și-au dat viața pentru eliberarea țării, este opera regretatului artist Cristian Pântea, finalizată cu puțin timp înainte de a muri.

După ceremonialul militar și religios va avea loc dezvelirea monumentului ridicat în cinstea eroilor căzuți în bătălia de la Țiganca, din iunie – iulie 1941, după care vor fi rostite câteva alocuțiuni. Vor fi acordate medalii comemorative veteranilor de război care au luptat în urmă cu 77 de ani la Țiganca și vor fi depuse coroane de flori la monumentul inaugurat.

După aceste activități, de la ora 11.30, în sediul primăriei se va desfășura simpozionul național „Eroism și jertfă pentru țară”. Invitați sunt profesorul universitar doctor Ion Agrigoroaiei din Iași, profesorul universitar doctor Anatol Petrencu și profesorul universitar doctor Ion Negrei din republica Moldova, col (r.) Constantin Chiper din București, col. dr. Mircea Tănase din București, doctor Silviu Moldovan din București, doctor Laurențiu Chiriac din Vaslui și profesor Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice, filiala Bârlad.

Trei ore mai târziu va fi lansat volumul profesoarei Oltea Rășcanu Gramaticu, „Războiul și jertfa datoriei. Bătălia pentru Basarabia și nordul Bucovinei”, apărut în acest an la editura PIM din Iași. Cartea – document va fi prezentată de o parte din invitații prezenți la simpozion.

În cadrul evenimentelor dedicate împlinirii a 77 ani de la bătălia de la Țiganca, Primăria comunei Fălciu va acorda și un titlu de onoare unei scriitoare din localitate.

Am hotărât să acordăm titlul de cetățean de onoare Marghioliței Huzum, o femeie de la noi din comună, în vârstă de 84 de ani, o femeie simplă, dar care în urmă cu doi ani a scris o carte minunată, intitulată «O viață de țărancă». În volumul autobiografic, aceasta povestește și despre ororile războiului pe care le-a trăit, bătălia de la Țiganca având loc pe când ea era un copil de 12 ani. Volumul a fost bine primit de cititori și a fost prezentat atât la Biblioteca Județeană Vaslui, cât și la Muzeul Satului din București”, ne-a declarat Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu.

Ziua Eroilor, sărbătorită și la Bârlad

de Mihaela NICULESCU, Crina BUTA

Înălțarea Domnului, sărbătorită la 40 de zile după Înviere, este ziua în care se pomenesc eroii neamului. Conform tradiției, ieri a avut loc la Bârlad un ceremonial militar și religios și s-au depus coroane atât la monumentul eroilor celui de-al II-lea Război Mondial, din cimitirul Eternitatea, cât și la cimitirul eroilor căzuți în Primul Război Mondial, aflat în vecinătatea liceului Teoretic „Mihai Eminescu”.

Manifestarea dedicată eroilor neamului a început la ora 12.00 cu o slujbă de pomenire a sufletelor celor căzuți pe câmpul de luptă, condusă de Vasile Lăiu, protopopul de Bârlad. Au luat apoi cuvântul Roxana Miron Feraru, viceprimar al municipiului Bârlad, și Marcel Năstase, președintele asociației „Cultul eroilor”- filiala Bârlad.

Vremea frumoasă a adus în cimitirul „Eternitatea” mai mulți bârlădeni ca de obicei. Au fost reprezentanți ai autorităților locale, ai Poliției, Armatei și ai altor instituții, veterani de război dar și nelipsiții reprezentanți ai partidelor politice, și foarte mulți elevi. Pentru prima oară, administrația locală a avut inițiativa de a depune flori și la mormintele celor doi eroi căzuți în revoluția de la 1989, Cristian Olaru și Marin Lucian, care, de regulă, erau omagiați doar pe 22 decembrie.

Cu toate că Bârladul este recunoscut ca fiind un oraș cultural, nici până la această oră nu are un monument al Eroilor Neamului. Autoritățile locale și cei de la „Cultul Eroilor” au declarat că până în decembrie anul următor acest monument va fi ridicat și amplasat fie în zona Confecții, fie în rondul de la Cerbul de Aur. Contractul cu sculptorul Constantin Crengăniș a fost semnat și urmează ca în această perioadă de un an și câteva luni monumentul să fie finalizat.

Carte închinată eroilor din județul Vaslui!

Ieri, la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Bârlad a avut loc un eveniment unic la nivel național – lansarea unui volum dedicat eroilor din județul Vaslui.

Volumul, intitulat „Omagiu eroilor județului Vaslui”, este scris de colonelul în retragere Constantin Chiper, vicepreședinte al Asociației Naționale „Cultul Eroilor – Regina Maria”, în colaborare cu maiorul în retragere Mircea Fitcal și magistrat pensionar Nicolaie Mihai, președintele CARP Bârlad. Inițiativa aparține CARP Bârlad, care a și asigurat finanțarea volumului apărut la editura Sfera din Bârlad.

La eveniment au fost prezenți generalul de brigadă în retragere Grigore Buciu, redactorul șef al revistei „România Eroică”, cel care a realizat prefața cărții, colonelul în retragere Dumitru Roman, dar și autorul principal al cărții – colonelul în retragere Constantin Chiper.

„Ideea realizării acestui volum a apărut în 2014, când am avut o discuție cu reprezentanții CARP, la Bogdana, cu ocazia dezvelirii unui monument. Județul Vaslui este o zonă binecuvântată, de unde au plecat mulți generali și colonei ai armatei ronâne, care au devenit eroi dându-și viața pentru țară. În carte sunt prezentați eroi născuți la Bârlad, dar și eroi adoptați, care și-au desfășurat o parte din activitate la unitățile din județ, cum este, de pildă, cazul mareșalului Constantin Prezan, unul din cei cinci mareșali ai României”, a declarat col.(rtg.) Constantin Chiper.

Volumul, cu valoare de document, aduce în atenția cititorilor nume importante ale unor fii ai județului Vaslui, precum generalul de divizie Nicolae Arghirescu, generalul de divizie Traian Epure, generalul de divizie Ion Rășcanu (cel care a înființat parcul Copou din Vaslui) sau generalul de brigadă Gheorghe Naumescu.

Invitații de onoare au salutat evenimentul de ieri, cu atât mai mult cu cât un astfel de volum este unic în țară, județul Vaslui fiind, prin Bârlad, deschizător de drumuri în acest sens. Reprezentanții Asociației Cultul Eroilor, prezenți la lansare, au declarat că această inițiativă va fi promovată la nivel național, astfel încât fiecare județ să aibă un volum dedicat eroilor săi.

„Cartea lansată la CARP ieri, 14 iulie, este o carte de referință care poate ajuta chiar istoricii, pentru că ea cuprinde informații culese din arhivele militare din Pitești și Vaslui, date cu valoare de document”, a declarat col.(rtg.) Dumitru Roman.

Pe lângă alocuțiunile rostite de unii invitați, evenimentul deschis de Nicolaie Mihai, președintele CARP, a cuprins și un moment muzical susținut de corul Protopopiatului Bârlad.

Au fost prezenți în sală și comisarul șef Vasile Chelaru, șeful Poliției Municipiului Bârlad, comisarul șef Marinel Gâlcă, adjunctul șefului Poliției Municipiului Bârlad, preotul Vasile Lăiu, protopopul de Bârlad, profesori și oameni pasionați de istoria locală, membri ai CARP. (Mihaela NICULESCU)

La Vaslui, partidele perdante la alegeri nu s-au mai îngrămădit la depus coroane de Ziua Eroilor, iar pesediștii stăteau la taclale in timpul intonării imnului național

ziua eroilor (3)

de Ionut PREDA si Bogdan RUSU

Dacă în alte ocazii politicienii vasluieni se călcau pe picioare în Piața Civică ca să depună coroane, unii chiar și steaguri de sute de metri pătrați, pentru a impresiona electoratul, ieri, la primul eveniment public după alegerile locale, liniște totală. Cu excepția PSD, partidele politice au lipsit de la ceremonialul organizat, ca în fiecare an, de Înălțarea Domnului, în Cimitirul „Eternitatea” Vaslui, atunci când se cinstesc eroii neamului. Este pentru prima dată când a lipsit și vicepreședintele Consiliului Județean, liberalul Corneliu Bichineț, care nu rata astfel de ceremonii, motivat, probabil, de faptul că urmează să se retragă din viața administrativă după 12 ani de activitate în fruntea Consiliului Județean. Însă, colegul său „de suferință”, vicele Vasile Mihalachi, a dorit să cânte „veșnica pomenire” a eroilor neamului, înainte de a pune punct unei cariere de 24 de ani de administrație publică, toată doar pe cai mari.

Din păcate, prezenta pesediștilor n-a fost nici pe departe atât de convingătoare pe cât au vrut să arate. Nici vorbă de respect, solemnitate și evlavie, la unii dintre ei. Momentul intonării Imnul național al României, cel al reculegerii în memoria eroilor, au fost bune prilejuri de taclale pentru bună parte din cei prezenți. După depunerea de corone, fiecare a plecat în treaba lui, fericit și mulțumit că a mai bifat o apariție în presă.

Revoluția din Decembrie, omagiată și la Vaslui

de Marian Mocanu

Împlinirea a 26 de ani de la Revoluția Română din Decembrie va fi celebrată la Vaslui, la Monumentul Eroilor Revoluției din cimitirul Eternitatea astăzi, începând de la ora 11.00. Cu această ocazie, va fi oficiată o slujbă religioasă, vor fi depuse coroane în amintirea eroilor căzuți pentru democrație și va avea loc o defilare a unui detașament de onoare.

“Ziua de 22 decembrie, «Ziua Victoriei Revoluției din 1989» are o semnificație aparte pentru poporul nostru pentru că este ziua în care, în urmă cu 26 de ani, prin sacrificiul suprem al eroilor unui Decembrie însângerat, România s-a smuls din întunericul în care o prinsese un regim totalitar și a făcut pasul hotărâtor către lumină, către adevăr, către democrație. Așadar, se cuvine ca în aceste zile să cinstim memoria eroilor noștri care au pus înaintea propriei vieți dorința de libertate a generațiilor ce vor urma”, ne-a declarat colonel Ioan Teofil Costin, Comandantul Centrului Militar Județean.

La ceremonie vor participa oficialități locale și județene, reprezentanți ai instituțiilor descentralizate ori din subordinea Primăriei Vaslui, ai societății civile, parlamentari, fiind invitați și cetățenii care doresc să aducă un omagiu eroilor care s-au jertfit pentru democrație și libertate. Ceremonia va debuta cu o slujbă religioasă, urmată de alocuțiuni ale invitaților și depuneri de jerbe și coroane în memoria eroilor Revoluției. La final, va avea loc defilarea și prezentarea onorului de către detașamentul de onoare special constituit cu această ocazie.

Eroii mai așteaptă…

de Mihaela NICULESCU

Nici anul acesta, când Unitatea Militară 01458 va împlini, în noiembrie, 100 de ani de la înființare, nu va putea fi ridicat în Bârlad un monument al eroilor. 

În 2011, câțiva bârlădeni, în frunte cu dr. Constantin Teodorescu, lt.col. (r) Marcel Năstase și Vasile Lăiu, protopopul de Bârlad, au inițiat o colectă publică pentru strângerea fondurilor necesare ridicării unui monument. În contul bancar deschis atunci nu s-au strâns mai mult de 1.500 de lei.

Proiectul acestui monument a fost realizat de către sculptorul bârlădean Dorinel Filiche, schița existând atât la Primărie cât și sediul Asociația „Cultului Eroilor”. Pentru ridicarea monumentul din piatră, ar fi fost nevoie și de o echipă de meșteri care trebuia plătită. Din păcate, Consiliul Local nu a prevăzut în buget suma, ce nu ar fi depășit 10.000 de lei și nici nu a stabilit exact locul în care ar putea să fie amplasat monumentul. Municipalitatea a luat de mai mult timp în calcul varianta mutării statuii caporalului Constantin Mușat, din curtea Garnizoanei, în oraș, pe domeniul public. Reprezentanții Garnizoanei s-au opus și se opun vehement acestui demers. Anul acesta, pe banii Unității Militare a fost refăcut soclul statuii cunoscute sub numele „Ultima grenadă a caporalului Mușat”, operă a sculptorului Ioan Dimitriu Bârlad, care a fost dezvelită în anul 1927, în fața clădirii Regimentului 12 Dorobanți. Acest monument dedicat eroilor este sigurul care a mai rămas din cele șapte câte au existat până în 1970. Rând pe rând, șase monumente deosebite au fost demolate.

Monumentul eroilor căzuți în Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat, ridicat în 1907 în fața Școlii Normale, a fost demolat în 1965. A dispărut și monumentul dedicat eroilor căzuți în campania din Bulgaria, ridicat în 1914, la movila Prodana, de lângă cazărmi. În 1970, odată cu începerea lucrărilor de construcție a noii clădiri a gării, a fost demolat monumentul eroilor ceferiști căzuți în timpul Primului Război Mondial, lucrare dezvelită în 1924. După 23 august 1944, a dispărut și monumentul eroilor Regimentului 2 Roșiori cât și monumentul eroilor Regimentului 52 Infanterie. Acesta din urmă se înălța la circa 25 de metri în fața intrării principale a unității militare și era format dintr-o movilă de pământ placată cu marmură, pe care erau inscripționate numele militarilor din această unitate, căzuți cu arma în mână în Primul Război Mondial. În anul 1970, când a fost construită sala de sport din zona Stadion, lăsată acum de izbeliște, a fost demolat monumentul eroilor profesori și elevi căzuți în Primul Război Mondial, monument ridicat în fața Școlii de Arte și Meserii, care până în 1970 se afla în acea zonă.

„Dacă nu vom găsi sprijin pentru ridicarea acestui monument al eroilor, vom realiza cu fonduri proprii un monument mai mic, pe care să-l amplasăm în fașa Cercului Militar, acolo unde se află și sediul <<Cultului Eroilor>> filiala Bârlad.”, ne-a declarat lt. Col. Marcel Năstase, președinte filialei bârlădene a Asociației Naționale „Cultul Eroilor”.

Carte cu numele tuturor eroilor vasluieni din războaie și de la revoluție

de Mihaela NICULESCU

În luna septembrie, bârlădenii, ca de altfel toți locuitorii județului Vaslui își vor putea cunoaște eroii. „Omagiu eroilor vasluieni” este un volum ce va apărea la o editură bârlădeană, prin bunăvoința Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP). Cartea va fi realizată de col. (rtr.) Constantin Chiper, cel care a susținut pe 5 mai, la sediul CARP Bârlad, un simpozion despre Ziua Independenței de Stat a României (9 mai) și despre Ziua Veteranilor de Război (29 aprilie).

„Mă voi ocupa personal de tehnoredactare și volumul dedicat jertfirii înaintașilor noștri, pe câmpul de luptă, atât în Primul cât și al Doilea Război Mondial, va apărea în toamnă, cu ajutorul financiar al CARP Bârlad.”, a declarat col. (rtr.) Constantin Chiper.
Acesta ne-a mai spus că datele care vor fi inserate în carte sunt culese din arhivele naționale, dar că dorește să obțină date și din parohii. Vor fi prezentați cu nume și prenume toți eroii vasluieni din cele două războaie mondiale, dar și eroii din 1989.
„Vor fi și pagini generoase alocate unor personalități ale neamului – generali, ofițeri și ostași, cu biografiile lor, cu faptele lor de arme, precum și fotografii ale cimitirelor în care sunt îngropați, sau ale monumentelor eroilor ridicate în cinstea lor.”, ne-a mai spus Chiper. El consideră că este nevoie de o modernizare a cimitirului eroilor din Primul Război Mondial, știuți și neștiuți, care-și duc somnul de veci în cimitirul neîngrijit din zona Liceului „Mihai Eminescu”. Acolo este un monument unde se aduc jerbe de doi ani, cu ocazia Zilei Eroilor, în rest este doar vegetație sălbatică.
Col. (rtr.) Constantin Chiper speră ca volumul ce va fi lansat în septembrie să aibă un impact bun în rândul iubitorilor de istorie a neamului, dar mai ales în rândul elevilor, și chiar în rândul tuturor comunităților din județ. Dorința sa este ca fiecare comună și fiecare școală să primească gratuit câte un exemplar al cărții, pentru a fi citită și astfel să fie onorate jertfele eroilor noștri vasluieni.
Constantin Chiper s-a născut în 1936 la Solești (Vaslui), este absolvent al Școlii Militare de Ofițeri de Radiolocație, și al Facultății de Istorie din cadrul Academiei de Studii Politice din București. Este vicepreședintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, din 2004, și autor sau coautor a 16 lucrări de istorie și monografie militară.

Legendele Bârladului > Munteni – cartierul bărbaților viteji

de Răzvan CĂLIN, Simona MIHĂILĂ

Continuăm periplul prin trecutul secular al Bârladului cu un episod consacrat cartierului Munteni, o zonă fără de care străvechiul târg nu ar fi putut exista. În ziua de azi, mulți dintre localnici tind să creadă că Munteni și Podeni sunt două cartiere gemene, care au traversat veacurile mână în mână. Realitatea este, însă, că Munteni este o zonă aparte, cu diferențe majore față de Podeni, mai cu seamă din punct de vedere istoric.

Primele atestări documentare arată că Munteni are o vechime de cel puțin 200 de ani. Mahalaua își trage numele de la locuitorii din zonaOrasul Barlad - 1850 montană a țării, care au venit din regiunile măcinate de tensiunile cauzate de ocupația austro-ungară din vestul României. Este știut faptul că mulți dintre românii din aceste teritorii au preferat drumul bejeniei și au trecut munții în Moldova pentru a se stabili în zone relativ mai liniștite.

Profesorul de istorie Elena Monu spune că Bârladul s-a situat în așa-numitul culoar al “migrației” românilor din teritoriile ocupate: “Ar putea fi o explicație verosimilă a originii cartierului Munteni. Ținând cont că românilor din Transilvania li s-a interzis încă din secolul al XIV-lea să locuiască în orașe, atunci putem vedea cauza migrației acestora către teritorii aflate sub strictă administrare românească, cum este și cazul Moldovei. Așa poate apare o explicație logică și veridică a denumirii de Mahalaua Munteni. Pentru că da, această zonă a luat naștere prin așezarea aici a muntenilor”.

scoala de meseriiStructura socială a locuitorilor cartierului Munteni lasă să se întrevadă existența unor pături ale populației situate, cumva, sub structura celorlalte zone ale târgului. Cartierul a fost locuit de la bun început de oameni simpli, cu un statut social modest.

Zona era locuită în special din oameni de origine modestă, cu o situație financiară moderată: meșteșugari, mici negustori. Păstra, însă, caracteristica populației Bârladului în general, adică un târg cu caracter semirural. Și asta pentru că foarte mulți dintre locuitorii cartierului erau serioși crescători de animale, de la cornute până la oi și porci.

Nu degeaba, mai târziu, în perioada interbelică, a luat naștere oborul de animale, a cărui locație este menținută și în ziua de astăzi, în partea de nord – est a orașului, la granița dintre platforma industrială și cartierul Munteni. Așa se face că din acest cartier, față de alte zone ale Bârladului, au lipsit, aproape cu desăvârșire, casele impozante, oamenii cu stare preferând cartiere mai cu ștaif.

G. G. Ursu, „poetul salcâmilor

g.g.-ursuChiar și așa, din Munteni s-au ridicat minți strălucite, care au făcut cinste urbei. Nu se poate vorbi de Munteni fără a a aminti că aici s-a născut și a crescut reputatul istoric literar și poet G.G. Ursu.

Într-o lucrare memorialistică, Radu Șerban Palade, își amintește cu emoție de “poetul salcâmilor”, bolnav pe viață de “bârlădenită”: “Avea o vorbă sfătoasă, domoală, cu o frumoasă sonoritate moldovenească. Tot ce spunea purta însemnele unei erudiții de netăgăduit, ale unui spirit care pătrunsese profund în esența lucrurilor. Avea o dragoste nețărmurită pentru Bârladul natal și pentru înaintașii în ale literaturii de pe acele meleaguri”.

Dintr-o frescă a vieții celebrului istoric literar și poet descoperim mărturii ale vieții din cartierul Munteni: “Erau ierni aspre, vifornițe mari, ningea copios, troiene bogate acopereau străzile cartierului și aproape întreg orașul. Când dădea căldura înfloreau pomii să desfete inimile oamenilor. Mai ales floarea albă a salcâmilor se oferea darnică privirilor aprinse de dragoste. Oamenii erau buni, cuminți, harnici și prietenoși. Aici a trăit poetul, aici a cunoscut iernile, ninsorile, zăpezile, școlărițele cu șorțul negru – albastru, cu gulerașe albe”.

Povestea fascinantă a lui Dimitrie Tarază, Brâncuși de Munteni

Însă, nu putem vorbi de Munteni fără a aminti de unul dintre cei mai de seamă fii ai săi, Dimitrie Tarază. Renumit meșter și sculptor în lemn, Tarază a fost cel care a pus bazele primei școli de sculptură din Bârlad.

Născut în 1896, Tarază s-a tras dintr-o familie de munteni, oameni cinstiți și întreprinzători care au coborât la șes, înlocuind creșterea oilor cu manufacturarea și comercializarea pieilor de animale. Talentul l-a moștenit, cumva, de la părinții săi care, cojocari fiind, odată stabiliți la Bârlad, aveau mare trecere cu lucrările lor în tâgurile de profil din țară. Familia Tarază a locuit pe strada Cojăcărească sau Cojocari, astăzi Mihail Sadoveanu.

Dimitrie Tarază și-a portal_tarazaperfecționat arta sculpturii la Paris, unde a fost nevoit, pentru început, să-și asigure de unul singur banii necesari traiului și studiilor. Așa se face că și-a deschis, cu sprijinul fostului ambasador român la Paris, Lahovary, un mic restaurant botezat “La studentul român”. Avea doar 20 de ani când a pus pe picioare această mică afacere, el fiind cel care se ocupa de toate, de la spălatul vaselor și gătit, până la procurarea alimentelor. Cunoscut fiind pentru cinstea și mărinimiea sa, în restaurantul lui Tarază de la Paris luau masa, pe bază de abonament, aproape toți studenții români din “orașul luminilor”.

Viața acestui fiu al cartierului Munteni este demnă de un român. Cu economiile la sânge făcute în timpul șederii la Paris, Tarază pleacă la New York, în SUA, după care ajunge în Canada, unde a arendat un teren pe care l-a muncit din greu timp de câțiva ani. Ulterior se reîntoarce la Paris, însoțit de soția sa Eva, născută în Stupca, Bucovina.

Odată cu izbucnirea celui de al doilea război mondial, Tarază revine în țară și se înrolează în armată, urmat de soția sa care a ajuns pe front ca soră medicală. Soarta îl ajută să scape războiului și reîntors în orașul natal, Tarază reușește, cu greu, să se angajezeze ca profesor suplinitor la Liceul Industrial, întrucât a refuzat să aibă vreo culoare politică, cu atât mai puțin să intre în rândul comuniștilor.

În aceast perioadă, își construiește în cartierul natal o casă, unde își amenajează și un atelier de sculptură. Clasa de sculptură pe care o “patrona” la Liceul Industrial era așezată într-un corp de clădire situat între străzile de astăzi Republicii, colț cu Mihail Kogălniceanu. Aici, la școală, se primeau comenzi de portaluri, mobilier și altele, iar elevii le executau sub îndrumarea maestrului care le și proiecta. Bârlădenii mai în vîrstă își amintesc probabil de portalul care, până cu ceva ani în urmă, se afla la una din casele de pe strada Cetinei, proiectat în stil bncovenesc și având în compoziție basoreliefuri figurative pe tema anotimpurilor. Din nefericire, nici clădirea și nici poarta nu mai pot fi văzute în momentul de față, ele fiind distruse odată cu sistematizarea impusă de regimul comunist.

Tot lui Dimitrie Tarază i se datorează și ancadramentul scenei din aula Colegiului Național “Gheorghe Roșca Codreanu”, lucrare care mai dăinuie și în ziua de astăzi. Ceea ce i-a dus însă consacrarea a fost un lampadar, executat în lemn de nuc, care a fost expus în anul 1934 la Pavilionul României de la expoziția internațională de la Paris, lucrare care a primit medalia de aur. Nu trebuie uitat că unul dintre elevii și discipolii lui Tarază a fost Marcel Guguianu, unul dintre cei mai renumiți sculptori din țară și străinătate.

Cartierul cu cei mai mulți eroi de război

monument_eroi_munteniNu putem să încheiem povestea cartierului Munteni fără a aminti un lucru pe care, probabil, puțini dintre bârlădenii de astăzi îl mai cunosc. Munteni este cartierul care a jertfit pe altarul luptei naționale cei mai mulți fii ai Bârladului. Nu mai puțin de peste 400 de localnici din Munteni, ofițeri, subofițeri și simpli ostași, și-au dat viața în timpul luptelor din cele două mari conflagrații mondiale.

În urmă cu doar câțiva ani, autoritățile locale, la inițiativa unor oameni de suflet din acest cartier, au ridicat un monument și o troiță în memoria sutelor de fii din această zonă a Bârladului care și-au găsit sfârșitul, cu arma în mână, în cele două războaie mondiale.

Ziua Eroilor Revoluției din 1989, un clișeu repetat de 25 de ani

Ieri, oficialitățile județului i-au omagiat pe eroii revoluției din decembrie 1989. Evenimentul, ținut de peste douăzeci de ani, a fost un adevărat clișeu. Nici măcar extermiștii de dreapta din Vaslui nu au mai venit. Comemorarea a avut loc la cimitirul Eternitatea iar alocuțiunile au fost scurte, în general populiste și goale de semnificație.

Singurul care a punctat o serie de idei legate de decesul eroilor în paralel cu starea în care se află România în prezent a fost profesorul Paul Munteanu, președintele Asociației 22 decembrie: “Sfântul evanghelist Ioan spunea că dacă nu veți spune adevărul nu veți fi liberi. Nu suntem liberi, căci nu s-a spus adevărul. Copii noștri zac la doi metri în pământ, iar cei care au tras au funcții mari, trăiesc bine”.

În rest, niciunul dintre cei prezenți nu și-a permis să facă un bilanț al rezultatelor obținute de județul Vaslui, după ce peste 20 de vasluieni și-au dat sufletul la Revoluție, cu gândul la libertate.

ziua eroilor vaslui (1)S-au depus coroane de flori din partea forțelor de ordine, politicienii în funcție au avut diverse alocuțiuni, dar la final, nimeni nu a plecat acasă cu sentimentul că moartea tinerilor revoluționari a avut vreun sens. Puternicii județului au mulțumit celor morți (fără de care nu ajungeau unde sunt în prezent), s-au depus coroane, au defilat militarii Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vaslui și gata. Până pe 22 decembrie 2015, eroii nu vor mai fi menționați nicăieri.

Eroii Revoluției, comemorați la Bârlad

Ieri, 22 decembrie, la Cimitirul Eroilor au fost depuse coroane de flori la mormintele tinerilor bârlădeni care au plătit cu viața pentru libertate și democrație.

Au participat oficialități locale și județene, reprezentanți ai Armatei, cetățeni ai municipiului Bârlad, reprezentanți ai unor partide politice, dar și aproximativ 20 de revoluționari bârlădeni. După intonarea imnului de stat al României a fost oficiat serviciul religios, s-au rostit alocuțiuni și s-au depus coroane și jerbe de flori.

Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat și Ioan Svârlefus, președintele Asociației Luptătorilor Revoluției din Decembrie 1989, filiala Bârlad.

Am avut un discurs destul de acid, cred, care a iritat poate pe unii, dar asta am simțit că trebuie să spun. Eroii pe care i-am cinstit au luptat ca nouă să ne fie bine. Unii au murit, alții trăiesc dar sunt desconsiderați, uitați, trecuți la «și alte categorii». Indemnizația de revoluționar a fost suspendată de trei an. Unde este respectul? Poate că o să se schimbe ceva, este nevoie de o reabilitare morală”, a declarat Ioan Svârlefus.

În Bârlad sunt 34 de persoane care au certificat de luptător al Revoluției, printre care se află și primarul Constantin Constantinescu. (Bogdan RUSU, Mihaela NICULESCU)

După 25 de ani, aceeași dezbatere, același rezultat – Revoluția revoluționarilor

Sâmbătă, la ora 10, în Sala de ședințe a Primăriei Municipiului Vaslui a avut loc un eveniment ce a reunit revoluționarii, cu scopul de a cinsti memoria celor 20 de vasluieni căzuți în Revoluția din 1989. Ceea ce trebuia să fie doar un eveniment comemorativ, s-a transformat rapid într-o gâlceavă a revoluționarilor preocupați de rolul rolul fiecăruia dintre ei în evenimentele din ’89 și absolut convinși că la Vaslui a fost revoluție.

Roxana NĂSTASĂ

Simpozionul, cum l-au numit unii, sau parastasul, cum i-au zis alții a avut pentru fiecare o însemnătate aparte. Unii au venit pentru clarificarea unor lucruri, alții pentru cinstirea eroilor, iar alții pentru “pomană”.

Totul a început cu ceremonialul religios, pe parcursul căruia liniștea a domnit, toți participanții stând în picioare și ascultând cu sfințenie cele cuvântate. Au vorbit apoi prefectul Andrei Puică și alți câțiva invitați, care au spus că sunt alături de familiile eroilor căzuți la Revoluție și că îi cinstesc pe cei care au făcut real visul de a te exprima și de a gândi liber.

Liniștea n-a durat însă prea mult, că spiritele s-au încins de cum a început câte un participant să-și țină discursul. Nemulțumirile au venit după ce unul dintre invitați, venit de la București a început să vorbească de Revoluție, dar nu despre ceea ce s-a întâmplat la Vaslui, așa cum își doreau cei prezenți. Astfel, că unii l-au cam intrerupt pe invitat și nu l-au lăsat să vorbeasă.

“Nu ne duceți cu preșul. Să vorbim despre ce s-a întâmplat la Vaslui” a spus unul dintre revoluționari pe un ton foarte ridicat.

“Da, se vorbește foarte frumos la masa de prezidiu despre Revoluție, dar să clarificăm totuși ce s-a întâmplat la Vaslui” a spus altul.

Întrerupt fiind, invitatul a cerut respect celor prezenți, iar alții au sărit din nou: “Ce respect? Respect cum? Să stăm să mâncăm aici?”

Pentru că punctele atinse au fost sensibile, fiind vorba de bani, de faptul că cei decedați sunt eroi, iar cei care au luptat și trăiesc sunt “boi” și nu sunt respectați la adevărata valoare, iar alții care n-au văzut gloanțe “au vile, amante și mașini de lux”, în timp ce revoluționarii trăiesc cu câteva sute de lei, tonul discuțiilor a fost foarte ridicat, fiecare dorind să-și spună cuvântul, fără a mai respecta vreo ordine a discursurilor.

Prefectul a încercat și el la început să spună câteva cuvinte când a venit vorba de bani, încercând să liniștească spiritele, însă apoi a stat și a admirat “spectacolul”.

Nici preoții n-au mai rezistat la discuții și au părăsit sala. La fel au făcut mulți dintre invitați, printre ei numărându-se și muzeograful vasluian Laurențiu Chiriac care, vizibil nervos, n-a mai suportat și a ieșit spunând celor ce se aflau la masă lângă el, despre cel care vorbea: “Ăsta-i fost comunist. N-a văzut ăsta gloanțe. Eu plec, nu mai stau”.

O altă discuție iscată a fost legată de la faptul că la ’89 nu a fost revoluție, ci lovitură de stat, au spus alții. Și uite-așa fiecare a început să spună cine e el, ce a făcut și cum a făcut, cât de citit e și cât de expert, în timp ce alții au stat în birouri sau au citit pe la colțuri de stradă. Pentru a mai calma spiritele, o doamnă revoluționară a propus să se facă un blog sau un site în care fiecare din cei prezenți să-și spună povestea legată de Revoluție și cum a participat el atunci. Nu știm cum a fost privită inițiativa că nimeni nu a spus nici da, nici ba. Rămâne de văzut.

Tot în cadrul acestui eveniment care ar fi trebuit să-i unească pe revoluționari, un bătrân a intervenit să spună și el ceva, însă a fost luat la rost că nu a fost invitat și trebuie să fie dat afară “că face rău și încurcă”. Bătrânul i-a spus organizatorului, revoltat fiind: “Nu plec! Asta e asociație, nu nuntă!”

Organizatorul a mai punctat “O să sancționez portarul că l-a lăsat”.

Ba chiar a fost chemată și paza de la Primărie “în ajutor”, să-l dea afară pe bătrân, dar după ce a ajuns, s-au răzgândit.

Probleme la intrare a mai avut o femeie, care nu a fost lăsată să intre pentru că nu a fost invitată. A insitat însă la prefect, care a cedat rugăminților femeii în cele din urmă. Deși a spus că ea vine doar că respectă eroii, se pare că ulterior scopul a fost “pomana”. Femeia și-a făcut un locușor la masă după ce invitații au plecat și a început să ceară angajatelor Primăriei, când cafea, când apă, când prăjituri, ”că pe ea n-a lăsat-o nimeni, dar a invitat-o prefectul”.

După două ore de discuții, povești, controverse, reproșuri și nemulțumiri, două ore în care oficialitățile s-au chinuit să reziste și să nu cedeze nervos, au părăsit și ele sala, lăsându-i pe revoluționari să-și continue discuțiile interminabile, dicuții care au mai durat mult și bine.

%d blogeri au apreciat: