Home / Tag Archives: externat in curand

Tag Archives: externat in curand

Salariatul Primăriei Bârlad, diagnosticat cu leptospiroză, a scăpat ca prin urechile acului

Este salvat! Salariatul de la Spații Verzi, din cadrul Primăriei Bârlad, care a fost diagnosticat cu leptospiroză, se recuperează destul de bine.

Angelica Gramaticu, medicul care l-a îngrijit la internarea în Spitalul „Elena Beldiman” și care a păstrat legătura cu medicii care l-au tratat pe pacient la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, unde a fost transferat, a declarat pentru Est News că ieri medicii se pregăteau să-l externeze. Bărbatul și-a recuperat funcția renală, creatinina lui este normală, iar funcția hepatică este spre ameliorare. Aceasta a mai precizat că medicii se pregătesc să-l externeze.

Pacientul bârlădean, în vârstă de 51 de ani, care a avut neșansa de a dezvolta boala, a fost totuși norocos, pentru că a venit la spital relativ repede, în fel crescându-i șansele de însănătoșire. Prezentarea tardivă la medicul specialist, în cazul persoanelor care contractează această bacterie periculoasă duce, în foarte multe cazuri, la deces.

Angelica Gramaticu, medic nefrolog, spune că numărul pacienților diagnosticați clar cu leptospiroză este destul de mic, dar riscul de infectare nu trebuie ignorat, mai ales pentru cei care lucrează în domenii mai expuse la contaminarea cu Leptospira.

Infecția umană survine prin expunerea la surse din mediul înconjurător, precum urina animalelor, apă sau sol contaminat, țesuturi animale infectate. Poarta de intrare poate fi cutanată, mucoasa sau conjunctiva. Sunt raportate puține cazuri de infecție prin ingestia alimentelor contaminate cu urina animalelor. Cei mai expuși la această boală sunt fermierii, muncitorii în abatoare, medicii veterinari, personalul militar, muncitorii de la salubritate dar și persoanele care înoată în lacuri sau practicanții de caiac-canoe. De asemenea, și câinii de companie pot fi o sursă de expunere domestică la îmbolnăvire. Chiar și mersul cu picioarele goale în apă, contactul cu rozătoarele sălbatice, leziunile cutanate sunt factori de risc.

„Manifestările clinice variază. Majoritatea cazurilor prezintă o evoluție ușoară sau autolimitată, în timp ce altele sunt severe sau potențial fatale. Leptospiroza este descrisă ca o boală bifazică. Prima fază – debutul, este caracterizat de febra brusc instalată, însoțită de dureri musculare si cefalee in 75-100% din cazuri, după o perioadă medie de incubare de 10 zile (2-26 de zile) și durează între 1-9 zile. Unul din semnele cele mai frecvente este reprezentat de congestia conjunctivală (înroșirea ochilor), însă nu reprezintă un semn specific pentru leptospiroză. Tusea seacă apare in 25-35% din cazuri împreună cu greață, vărsături și diaree. A doua fază a bolii este caracterizată de reapariția febrei și a complicațiilor, precum icterul si insuficiența hepatică, insuficiența renală non-oligurică asociată cu hipopotasemie, hemoragii pulmonare, insuficiență respiratorie, miocardită și rabdomioliză. În cazul insuficienței renale, deseori este necesară supleerea renală prin hemodializă, iar recuperarea este deseori completă. Insuficiența hepatică este în general reversibilă. Afectarea pulmonară, caracterizată prin hemoragii pulmonare, reprezintă una din cele mai severe complicații. Abordarea terapeutică depinde de severitatea bolii. În formele ușoare se recomandă doxiciclină și tratament suportiv. În formele severe se recomandă penicilina intravenos -1.5 milioane de unitati la 6 ore, doxiciclină 100 mg intravenos la 12 ore, ceftriaxonă 1-2 g intravenos /zi sau cefotaxime 2g/zi, împreună cu tratament suportiv ce poate include hemodializa, hidratare parenterală, suport ventilator în cazul insuficienței respiratorii, sau transfuzii cu concentrat trombocitar. În ceea ce privește prevenția, există dezvoltate câteva vaccinuri, însă doar pentru circumstanțe epidemiologice specifice, nici unul nu este disponibil pe scara larga.”, a precizat, pentru Est News, dr. Angelica Gramaticu.

Medicul nefrolog a mai adăugat că principalele măsuri de prevenție includ evitarea posibilelor surse de infecție precum ape stătute, apa animalelor, ferme, grajduri, sisteme de irigare infestate de rozătoare infectate, vaccinarea animalelor, dar și administrarea tratamentului profilactic celor cu risc înalt de expunere, însă nu există studii care să susțină beneficiile sau să evidențieze riscurile acestuia. (Mihaela NICULESCU)

%d blogeri au apreciat: