Home / Tag Archives: Falciu

Tag Archives: Falciu

Start la construcția unui cămin de bătrâni în valoare de 1 milion euro, la Fălciu

În această lună, Primăria Fălciu va demara lucrările la un proiect pentru construcția unui cămin de bătrâni, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020.

Primarul comunei Fălciu, Neculai Moraru, a spus că, în prezent, documentația proiectului este la avizat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui.

“Imediat după ce primim avizul de la ISU, vom emite autorizația pentru construire. Proiectarea și execuția proiectului au fost adjudecate prin licitație. În maximum două săptămâni vom începe construcția căminului de bătrâni.”, a spus Neculai Moraru.

Grupul țintă al proiectului este format din 250 bătrâni din localitățile componente ale comunei. Proiectul va cuprinde o componentă de îngrijire la domiciliu, adică o masă caldă, menajul zilnic, spălat lenjerie, curățenie și altele. O altă investiție din cadrul proiectului vizează construirea unui cămin de bătrâni în care se vor acorda diverse tratamente de fizioterapie și kinetoterapie.

“Am identificat grupul țintă și este posibil să fie mai mulți față de cele 250 de persoane. Populația este îmbătrânită, iar grija pentru bătrâni este lăsată de izbeliște. Prin acest proiect vom asigura 23 locuri de muncă, pentru îngrijitori, medici și infirmieri. După ce vom finaliza investițiile din acest proiect vom accesa un alt proiect european în valoare de un milion de euro, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Prin acest proiect vom obține finanțare pentru susținerea activității de la centrul de bătrâni și serviciile de îngrijire la domiciliu.”, a mai spus Neculai Moraru (Dănuț CIOBANU)

29 de tineri din Berezeni și Fălciu se vor califica în meseria de tractorist

Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui va începe în perioada următoare un curs de calificare în meseria de tractorist pentru 29 de tineri. Cursurile vor avea loc la Berezeni, iar practica agricolă va fi făcută la o societate agricolă care activează în zonă.

Cei 29 de tineri sunt din Berezeni și Fălciu. Agentul economic ne-a pus la dispoziție spațiul pentru cursuri și tractoatele și mașinile agricole pentru orele de practică. Taxa pentru plata cursurilor este de 400 lei/persoană. Cursanții vor face 360 de ore, din care 120 de teorie și 240 de practică. La finalizarea orelor vor primi un certificat pentru primul nivel de calificare în meseria de tractorist, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui.

De la începutul acestul an, au mai fost organizate cursuri de pregătire profesională și pentru alte meserii: legumicultor, pomicultor, lucrător în cultura plantelor, apicultor și lucrător în creșterea animalelor. Cele mai căutate specializări sunt cele de apicultor și legumicultor, deoarece fermierii depun proiecte pe mai multe măsuri, pentru a obține finanțare nerambursabilă europeană.

Anul trecut, în județul Vaslui au fost implementate 70 de proiecte pe măsura 6.1. (instalarea tinerilor fermieri), 130 de proiecte pe măsura 6.3. (sprijinirea micilor ferme agricole) și 15 proiecte pe măsura 4.1. (investiții în agricultură)DAJ Vaslui a finalizat în anul 2018 șase cursuri de pregătire profesională pentru 220 de cursanți. Este vorba despre 73 de apicultorii, 52 legumicultor, 39 crescători de animale, 22 pomicultori, 17 tractoriști, 17 lucrători în cultura plantelor. Pe lângă cursanții din județ, au fost calificate și zeci de persoane venite din județe precum Iași, Galați, Cluj, Bistrița Năsăud, Neamț, Suceava. (Dănuț CIOBANU)

Investiții de 7 milioane de euro în amenajarea irigațiilor de la Albița-Fălciu

de Dănuț CIOBANU

ANIF Vaslui a dat drumul la cea mai importantă investiție de modernizare a sistemului de irigații din județ. Investiția face parte din marele proiect de modernizare a amenajării Albița – Fălciu, program care se ridică la circa 7 milioane de euro. Astfel, vor fi modernizate cele patru stații de pompare de bază de pe râul Prut, canalele de alimentare cu apă pentru irigații etc.

Daniel Sandu, directorul Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF) Vaslui, a spus că primul obiectiv atacat din cadrul proiectului este sistemul de irigații din zona Pogănești. “Lucrăm acum la reabilitarea canalului de alimentare cu apă pentru irigații. Canalul de la Pogănești are o lungime de 8.630 metri, iar lucrările constau în decolmatare acestuia și demontarea dalelor de beton care sunt degradate. De asemenea, se va așterne pe canal o folie de polietilenă pentru a se asigura impermeabilitatea, iar la finalul lucrărilor se va turna pe fundul acestui canal un strat de beton armat cu o grosime de opt centimetri. Estimăm că lucrările din zona Pogănești vor fi finalizate în maxim două luni”, a spus Daniel Sandu.

În paralel cu șantierul de la Pogănești, în cadrul proiectului s-a început dezafectarea echipamentelor existente (tablouri electrice, pompe etc.) de la cele patru stații de bază de pe râul Prut, care fac parte din sistemul de irigații din amenajarea Albița-Fălciu. La stațiile de bază vor fi schimbate pompele, motoarele, conductele care sunt foarte uzate. Cele patru stații de pompare reversibilă de pe râul Prut sunt cele de la Pogănești, cu patru pompe, stația de la Săratu, care este identică, Stația de la Bumbăta și Stația de la Berezeni, care au fiecare în dotare câte trei pompe.

Lucrări ample

La nivel național, proiectele prinse în Programul Național de Reabilitarea Infrastructurii Principale de Irigații însumează o suprafață de 2.006.941 hectare, cu o valoare de 1,015 miliarde lei. În acest program este cuprinsă pentru reabilitare în etapa I și amenajarea de irigații Albița-Fălciu, din județul Vaslui.

Prin acest obiectiv de investiții se vor reabilita patru stații de pompare de bază, 36,291 kilometri canale de irigație și 17 construcții hidrotehnice ce vor asigura necesarul de apă pentru o suprafață de 10.075 hectare.

Această suprafață este deservită de infrastructura secundară de irigație preluată de patru organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații din zonă. Valoarea totală a acestui obiectiv de investitii este de 28.998 mii lei.

Suprafața totală din administrarea ANIF Vaslui amenajată cu lucrări de irigații este de 29.926 hectare, cea cu lucrări de desecare este de 41.653 hectare și cea amenajată cu lucrări de combaterea eroziunii solului este de 195.600 hectare. Din suprafața totală amenajată pentru irigații de 29.926 hectare o suprafață de 20.313 hectare este de utilitate publică și 9613 hectare este de neutilitate publică.

Investiție de un milion de euro, pentru construcția unui cămin de bătrâni în comuna Fălciu

de Dănuț CIOBANU

Primăria Fălciu va demara un proiect european în valoare de un milion de euro, pentru construcția unii cămin de bătrâni și acordarea de servicii de îngrijire la domiciliu. Vor beneficia de aceste facilități 250 de bătrâni din localitățile componente ale comunei Fălciu. La finalizare acestei investiții, autoritățile locale intenționează să lanseze un alt proiect european în sumă de un milion de euro, pentru susținerea acestor activități.

Primăria Fălciu va implementa un proiect în valoare de un milion de euro, pentru construcția unui cămin de bătrâni. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, iar autoritățile locale au semnat deja contractul de execuție.

Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu, a spus că grupul țintă al proiectului este format din 250 de bătrâni din localitățile componente ale comunei.

“Ne-am gândit că populația comunei este îmbătrânită, mulți bătrâni fiind lăsați de izbeliște. Majoritatea copiilor sunt plecați în alte localități ale țării sau în străinătate. Proiectul va cuprinde o componentă de îngrijire la domiciliu, adică o masă caldă, menajul zilnic, spălat lenjerie, curățenie și altele. O altă investiție din cadrul proiectului vizează construirea unui cămin de bătrâni în care se vor acorda diverse tratamente de fizioterapie și kinetoterapie. Bătrânii vor avea unde veni la o discuție, vor avea prilejul să socializeze între ei. Am semnat contractul de execuție și așteptăm să se dea drumul la lucrări, pentru a putea face primele deconturi din finanțarea europeană neramburasbilă”, a spus Neculai Moraru.

Tot în cadrul proiectului va fi asigurat și transportul hranei la locuințele persoanelor în vârstă sau transportul acestora la cămin.

“Am identificat grupul țintă și este posibil să fie mai mulți decât cele 250 de persoane. Populația este îmbătrânită, iar grija pentru bătrâni este lăsată de izbeliște. Prin acest proiect vom asigura 23 locuri de muncă, pentru îngrijitori, medici și infirmieri. După ce vom finaliza investițiile din acest proiect vom accesa un al proiect european în valoare de un milion de euro, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Prin acest proiect vom obține finanțare pentru susținerea activității de la centrul de bătrâni și serviciile de îngrijire la domiciliu”, a mai spus Neculai Moraru.

Fălciu, comuna cu cel mai mare parc auto din județ

Comuna Fălciu are cel mai mare parc auto din județ, cu utilaje în valoare de zeci de mii de lei, puse în slujba Primăriei, dar și a oamenilor.

Consiliul Local Fălciu a achiziționat în timp camioane, buldoexcavator, compactor, autogreder, remorci, tractoare cu care se repară drumurile și se fac alte intervenții.

“Primele utilaje le-am achiziționat pentru pietruirea drumurilor comunale și sătești din unitatea noastră administrativ-teritorială. Și s-a întâmplat așa pentru că, în urmă cu câțiva ani, a venit o firmă și ne-a luat o groază de bani pentru lucrările de reabilitare a ulițelor comunei. Atunci, ne-am zis: de ce nu am face noi un efort financiar pentru a ne dota parcul auto?! Așa că am cumpărat prima dată un autogreder, apoi un buldozer, o remorcă cu care ne facem treaba. Nu facem noi lucrări extraordinare din punct de vedere calitativ, dar în comună toate drumurile sunt practicabile, se circulă pe ele foarte bine!”, a spus Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu.

„Câteva remorci și tractoare le-am luat prin proiecte europene, prin Ministerul Mediului. Suntem singura comună din județ care a realizat un proiect pentru o groapă de gunoi de grajd. Cărăm gunoiul de grajd de la populație și-l depozităm la groapa de gunoi. După fermentare, îl oferim celor care au teren agricol, pentru a fi administrat în vederea fertilizării cu îngrășământ natural. În acest mod, îi ajutăm și pe fermierii noștri care plătesc impozite la primărie și care trebuie să obțină producții mari la cultura… mare!”, a mai spus edilul. (Cristian PĂTRAȘCU)

Fotografii cu vechile ținuturi Vaslui, Tutova și Fălciu, expuse la Palatul Culturii

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui și Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași organizează, începând de joi, 12 iulie, la Palatul Culturii din Iași, expoziția de fotografie „Satul vasluian – tradiție și actualitate”.

În cursul anilor 2017 și 2018 un grup de 35 de fotografi, participanți în cadrul proiectului „Satul vasluian – tradiție și actualitate”, a străbătut 40 de comune, cu satele componente, pentru a surprinde oameni și locuri, case și biserici, ocupații și obiceiuri tradiționale.

Proiectul a fost inițiat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui, cu sprijinul Consiliului Județean Vaslui, iar atelierele au fost coordonate de artistul fotograf Sorin Onișor. Traseele au fost alese în așa fel încât să acopere, geografic și etnografic, tot teritoriul județului Vaslui, pentru crearea unei imagini cât mai cuprinzătoare a așezărilor rurale din Podișul Bârladului cu cele trei subdiviziuni ale sale – Podișul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului, care corespund, în linii mari, vechilor ținuturi Vaslui, Tutova și Fălciu.

Expoziția cuprinde o selecție de 68 de fotografii realizate în cadrul proiectului menționat și va fi deschisă publicului în spațiul expozițional al Muzeului Etnografic al Moldovei, unde va putea fi vizitată până pe 2 septembrie 2018. (Cristian DIMA)

Sute de oameni, în ploaie, la dezvelirea monumentului închinat celor 10.000 de soldați ale căror trupuri au făcut pod, la propriu, peste Prut

de Daniel MICU

Un monument ridicat în memoria celor 10.000 de soldați români, morți în bătălia de la Țiganca a fost inaugurat, sâmbătă, în comuna Fălciu. Astfel, generațiile care vin nu vor uită jertfa de sânge a celor care, în urmă cu 77 de ani, au făcut din trupurile lor pod între cele două maluri ale Prutului, pentru reîntregirea țării. A fost un eveniment emoționant pentru toți cei prezenți.

Slujba de sfințire a impresionantului monument a adunat la granița dintre Fălciu și Bogdănești, într-un parc istoric, zeci de localnici și oaspeți din țară și din Republica Moldova. Prezența militarilor a adus solemnitatea cuvenită evenimentului, iar slujba oficiată de PS Ignatie, episcopul de Huși, a atins inimile tuturor, prin simplitate și profunzime. Monumentul a fost dezvelit de prefectul județului Vaslui, Eduard Popica.

La sfințire au participat și urmașii celor care au plătit cu viață pentru înfăptuirea României Mari. Când și-a pierdut tatăl, Paulina Șerban din Buzău, era doar un copil.

“Tatăl meu a fost concentrat. Făcea parte din Regimentul 6, București. Mi-a povestit mama. Eu aveam aproape trei ani și jumătate, iar fratele meu, un an și jumătate. Pe 24 iunie a ajuns la Bârlad. Trenul a plecat din București și a trecut și prin comuna noastră, Ulmeni. Sute de oameni așteptau trenul plângând și acesta nu mai ajungea. Când au văzut locomotiva, oamenii au început să fugă, să își vadă rudele. A fost jale, plângeau și pietrele. Tatăl meu a murit pe 6 iulie la Țiganca. E înmormântat la Fălciu. Pierderea lui ne-a afectat în copilărie și încă ne doare! Tatăl meu și ceilalți militari au făcut ce trebuia pentru țară! Ce au făcut acești oameni aici e un lucru extraordinar! Părintii noștri nu trebuie și nu vor fi uitați!”, a spus printre lacrimi femeia.

Și preotul Vasile Lăiu, protopopul de Bârlad, are propria poveste: “În 1990, a fost făcut un pod de flori peste Prut. Înaintea acestui pod de flori însă, în 1941, a existat un altfel de pod, un pod de eroi căzuți pe aceste meleaguri. Unchiul din partea tatălui mi-a povestit cum a murit atunci și un frate de al lor, Dumitru, dar a povestit și că erau atât de mulți ostași morți, atât de mulți pluteau în apă, încât puteau trece Prutul fără să să se ude. În acest moment, am o împlinire sufletească pentru că ceea ce nu s-a putut face timp de peste 75 de ani, se face azi. E o reparație mortală, un semn de recunoștință pentru cei ce și-au vărsat sângele, neprecupețind nimic, ci având doar dorința sinceră de a apăra acest neam și de a înfăptui România Mare. Sperăm că bunul Dumnezeu va hotărî momentul istoric când vom fi din nou împreună. Doamne ajută!”.

 

Fălciu, loc de comemorare a eroismului românesc!

S-au depus coroane de flori, s-au oferit medalii și una dintre localnice a primit distincția de cetățean de onoare al comunei. E vorba de Marghiolița Huzum, bătrâna care a ridicat cu banii ei un moment dedicat eroilor la Copăceana. Ea le-a mulțumit autorităților pentru grija manifestată față de cei ce au scris istoria și i-a îndemnat pe toți să nu uite că sunt români. “Până în ’89 nu s-a vorbit despre aceste evenimente, cei ce au luptat în Est fiind considerați un fel de dușmani ai poporului. S-a vorbit mai puțin de cei ce s-au jertfit la Țiganca, așa că am hotărât să ridicăm acest moment ca recunoștință, pentru a ne aduce și noi umila contribuție la păstrarea istoriei vii. Valoarea acestui monument este neprețuită pentru generația de azi, dar mai ales pentru cei ce vin după noi!”, a spus Neculai Moraru, primarul comunei Falciu.

Prezent la acest eveniment deosebit a fost și Ion Moșteanu, din cadrul Ministerului Apărării Naționale, care a precizat că “amintirea lăsată de acești păzitori ai hotarelor românești, se păstrează în miile de cimitire și monumente de război de pe teritoruiul româniei. Unul dintre locurile de comemorare a eroismului românesc va deveni începând din această zi și monumentul eroilor Fălciu-Bogdănești”.
Ziua s-a încheiat cu un simpozion și o lansare de carte, în prezența oaspeților de dincolo și de dincoace de Prut.

Monumentul inaugurat, sâmbătă, la Fălciu este primul ridicat pe pământ românesc care amintește de bătăliile care s-au dat aici în perioada 22 iunie-16 iulie 1941, în Republica Moldova, existând cimitirul românesc de onoare de la Țiganca.

Eroii căzuți în bătălia de la Țiganca, omagiați la Fălciu

de Mihaela NICULESCU

Eveniment emoționant, sâmbătă, 23 iunie, la Fălciu. În memoria eroilor căzuți la datorie în luptele de la Țiganca, la trei kilometri de Fălciu, Primăria comunei Fălciu împreună cu Societatea de Științe Istorice, filiala Bârlad, va organiza o serie de activități de comemorare a eroilor neamului căzuți într-una dintre cele mai sângeroase bătălii.

Începând cu ora 10, va fi inaugurat parcul istoric de la Fălciu – Bogdănești, loc amenajat cu verdeață, bănci și alei pavate, în care a fost amplasat un monument înfățișând un vultur cu aripi deschise. Monumentul, ridicat în memoria celor care și-au dat viața pentru eliberarea țării, este opera regretatului artist Cristian Pântea, finalizată cu puțin timp înainte de a muri.

După ceremonialul militar și religios va avea loc dezvelirea monumentului ridicat în cinstea eroilor căzuți în bătălia de la Țiganca, din iunie – iulie 1941, după care vor fi rostite câteva alocuțiuni. Vor fi acordate medalii comemorative veteranilor de război care au luptat în urmă cu 77 de ani la Țiganca și vor fi depuse coroane de flori la monumentul inaugurat.

După aceste activități, de la ora 11.30, în sediul primăriei se va desfășura simpozionul național „Eroism și jertfă pentru țară”. Invitați sunt profesorul universitar doctor Ion Agrigoroaiei din Iași, profesorul universitar doctor Anatol Petrencu și profesorul universitar doctor Ion Negrei din republica Moldova, col (r.) Constantin Chiper din București, col. dr. Mircea Tănase din București, doctor Silviu Moldovan din București, doctor Laurențiu Chiriac din Vaslui și profesor Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice, filiala Bârlad.

Trei ore mai târziu va fi lansat volumul profesoarei Oltea Rășcanu Gramaticu, „Războiul și jertfa datoriei. Bătălia pentru Basarabia și nordul Bucovinei”, apărut în acest an la editura PIM din Iași. Cartea – document va fi prezentată de o parte din invitații prezenți la simpozion.

În cadrul evenimentelor dedicate împlinirii a 77 ani de la bătălia de la Țiganca, Primăria comunei Fălciu va acorda și un titlu de onoare unei scriitoare din localitate.

Am hotărât să acordăm titlul de cetățean de onoare Marghioliței Huzum, o femeie de la noi din comună, în vârstă de 84 de ani, o femeie simplă, dar care în urmă cu doi ani a scris o carte minunată, intitulată «O viață de țărancă». În volumul autobiografic, aceasta povestește și despre ororile războiului pe care le-a trăit, bătălia de la Țiganca având loc pe când ea era un copil de 12 ani. Volumul a fost bine primit de cititori și a fost prezentat atât la Biblioteca Județeană Vaslui, cât și la Muzeul Satului din București”, ne-a declarat Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu.

Centrul pentru copii Fălciu, reprofilat pentru a-și continua existența

Centrul pentru copii Fălciu refuză să se predea. Autoritățile i-au găsit de fiecare dată o destinație adecvată astfel încât să nu fie închis ci, dimpotrivă, să aibă o continuitate a activității.

Centrul de copii din Fălciu are o adevărată istorie. Înființat în anul 1969, a funcționat, mai întâi, ca leagăn de copii, timp de 30 de ani. Aici erau cazați și îngrijiți copiii cu vârste de până la trei ani, abandonați de către părinți. În anul 1999, s-a transformat în Centru Rezidențial pentru Copilul cu Handicap, unitate care a găzduit nu mai puțin de 45 de copii. După cinci ani de funcționare, căminul s-a închis, iar copiii au ajuns în plasament chiar la salariații centrului. În 2005, centrul se redeschide și funcționează în aceleași condiții până în 2013. Atunci, autoritățile au decis să-i schimbe destinația în Centru pentru Copii cu Tulburări de Comportament, unde au fost cazați 14 copii și adolescenți. Din cauza numeroaselor probleme create de către aceștia în comunitate, centrul a fost închis în vara acestui an, iar beneficiarii au fost duși în alte centre din județ. După efectuarea lucrărilor de igienizare, centrul din Fălciu a fost redeschis pe 29 septembrie, cu destinația actuală. Aici au fost aduși 15 copii cu dizabilități din centre din Bârlad.

Predomină copiii cu autism, însă nu sunt cazuri foarte grave. Colegii de la Bârlad s-au ocupat foarte bine de ei, au lucrat pe toate palierele. Dorim ca pe viitor să aplicăm și ergoterapia, precum și terapia cu animale de casă, cum ar fi iepuri, pisici sau câini. Dorim să depășim faza de desenat sau decupat și să lucrăm la dobândirea deprinderilor de viață zilnice. De exemplu, să-i învățăm să folosească o lingură, să mestece… Nu e ușor, dar nici dramatic”, susține Mariana Apăvăloaie, șefa Centrului Fălciu.

Din cei 15 copii cazați în centrul de la Fălciu, nouă primesc tratament medicamentos permanent. Doar un singur copil merge la școală. Este vorba de o adolescentă de 17 ani, care urmează cursurile școlii profesionale din localitate. (Ionuț PREDA)

Intrarea în anul Centenarului Marii Uniri va fi marcată la Fălciu prin întinderea unui steag de 100 de metri peste Prut

La Fălciu mii de oameni vor marca intrarea în anul Centenarului Marii Uniri prin întinderea unui steag de 100 de metri peste Prut. Startul evenimentului va fi dat duminică, la ora 14:00, din fața primăriei.

Platforma Unionistă Acțiunea 2012 se alătură astfel demersurilor autorităților locale din proximitatea Prutului și cere Guvernului de la București să inițieze construcția podului de la Fălciu, care să facă legătura cu Republica Moldova. Podul rutier din localitatea vasluiană a fost distrus la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar cel feroviar a fost scos din uz în urmă cu câțiva ani.

“Să avem din nou pod rutier la Fălciu nu este un moft, ci ar fi o mare șansă pentru comunitate să se dezvolte economic și să aducă prosperitate în zonă. Investiția de stat într-un pod rutier ar fi dublată de investiții private care înseamnă noi locuri de muncă și plus valoare pentru economia locală. Pe o distanță de 171 de kilometri cât măsoară granița județului Vaslui cu Republica Moldova există doar punctul de trecere Albița din comuna Drinceni”, a declarat Neculai Moraru, primarul din localitatea Fălciu.

“Timp de zeci de ani, contactele directe dintre cetățenii României și cei din stânga Prutului au fost îngreunate. Dacă în 2011 a fost înlăturată sârma ghimpată de pe Prut, următorul pas firesc ar fi construcția și reabilitarea podurilor peste râul care astăzi este încă graniță nedreaptă. Unirea înseamnă și infrastructură comună, implicit și poduri peste Prut”, a subliniat George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

După acțiunea de la Prut, manifestanții vor sărbători Revelionul printr-un concert, un spectacol de artificii în aer liber și o masă bogată în bucate tradiționale la Casa de Cultură din Fălciu, unde vor demara evenimentele din cadrul Centenarului Marii Uniri. (G.P)

Femeie de 65 de ani, batjocorită de un consătean mai tânăr cu 30 de ani pe care l-a reclamat la insistențele unei vecine!

Daniel Micu

O femeie in vârstă de 65 de ani din localitatea Falciu a cerut ajutorul politistilor, dupa ce ar fi fost abuzata de un tanar de 34 de ani din sat. Oamenii legii urmează sa decidă, in functie de probele din dosar, ce masura vor lua impotriva bărbatului acuzat de viol si violare de domiciliu.

Speriată si rusinata de cele întâmplate, Tincuta Mihalache a povestit unei vecine ca a fost violată pe 28 iunie, aceasta din urma sfatuind-o sa nu lase lucrurile la voia întâmplării si sa ia legatura cu poliția.

“Femeia a declarat ca tânărul de 34 de ani a intrat in locuința ei, fara drept si ar fi constrans-o fizic sa întrețină raporturi sexuale cu el. Pe data de 3 iulie, victima a mers la Postul de politie Falciu si a reclamat violul, dupa discuția cu o vecină. A fost deschis un dosar de cercetare penală pentru violare de domiciliu si viol. Bărbatul este audiat, urmând sa se ia masuri in acest caz, pe baza probelor”, ne-a declarat Alina Tonica, purtătorul de cuvant al Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui.

Adrian Mihai Balan, cel care care a fost indicat drept agresor de catre bătrână, a fost audiat de catre oamenii legii. Pana la închiderea ediției, nu se luase nicio masura preventivă împotriva lui.

Supercupa județului Vaslui la fotbal se joacă sâmbătă la Fălciu

Învingătoarele celor mai puternice trei competiții fotbalistice din județul Vaslui se vor înfrunta sâmbătă, de la ora 16:00, pe stadionul comunal Fălciu. Este vorba despre Pajura Huși, liderul Ligii a IV-a, Vitis Șuletea, câștigătoarea fazei județene a Cupei României și Avântul Zăpodeni, formație campioană a ediției trecute de Liga a V-a.

Supercupa „SC Podul Înalt SA” Vaslui este organizată de Asociația Județeană Vaslui, cu sprijinul Primăriei Fălciu și în parteneriat cu SC Podul Înalt SA Vaslui. Cu ocazia Supercupei vor avea loc și concursuri de lovituri libere și penalty-uri, unde vor fi invitate echipele participante în competițiile organizate de AJF Vaslui și toți apropiații fenomenului fotbalistic din Vaslui.

Pajura Huși s-a impus în play-off-ul Ligii a IV-a cu 15 puncte, obținute în urma a cinci victorii. A pierdut un singur meci în această fază a competiției, scor 1 -2 cu Sporting Bârlad. Au fost conduși cu 2 -1 și în cealaltă dispută, dar au învins în cele din urmă cu 3 – 2. Au mai pierdut cu Vitis Șuletea, scor 2 – 3 pe teren, dar rezultatul omologat a fost 3 – 0 în urma unei contestații făcută la Comisia de Etică și Disciplină din cadrul AJF Vaslui. Celelalte meciuri au fost câștigate la pas, scor 4-0 și 4 – 1 cu FC 2007 Gârceni și 3 – 1 cu Vitis Șuletea. FC 2007 Gârceni a plătit pentru înfrângerile din meciurile directe cu echipa campioană și astfel s-a clasat pe locul doi, cu doar 12 puncte. În cele 16 meciuri disputate în sezonul regulat, Pajura Huși a năucit apărările adverse și a marcat de 82 de ori. A avut cea de-a doua apărare, cu doar 20 de goluri primite.

Vitis Șuletea a avut un parcurs spectaculos în ediția 2015-2016 a Cupei României, competiție în care a marcat în cele patru meciuri disputate 19 goluri și a primit doar șapte. Sporting Bârlad a fost singura echipă care a reușit să îi marcheze mai mult de un gol, într-un meci pe care Vitis Șuletea l-a câștigat cu 8 – 5. Cel mai greu meci pentru șuleteni a fost însă cel câștigat în extremis cu Juventus Fălciu, scor 2 – 1. În drumul spre trofeu a urmat disputa cu FC 2007 Gârceni, care a fost câștigată detașat, scor 4 – 0. În finală Vitis Șuletea a învins Pajura Huși cu 5 – 1.

Avântul Zăpodeni a devenit campioana Ligii a V-a după ce s-a impus în finala împotriva formațiilor Victoria 2013 Muntenii de Jos și Juventus Falciu. În etapa a doua echipa campioană a trecut cu mari emoții de Juventus Falciu, scor 3 – 2. A urmat apoi unica înfrângere suferită în finala competiției, scor 0 – 2 în deplasarea de la Victoria 2013 Muntenii de Jos. A urmat o nouă victorie la limită cu Juventus Fălciu, scor 2 -1. În ultima etapă a pierdut din nou cu Victoria 2013 Muntenii de Jos, scor 3 – 7, dar a câștigat la masa verde cu 3 – 0 după ce contestația depusă la Comisia de Etică și Disciplină din cadrul AJF Vaslui a fost validată. (George PROCA)

Cinci comune din județul Vaslui se vor transforma în ”super-comune”, condițiile de viață apropiindu-se de cele de la oraș!

de Răzvan CĂLIN

Locuitorii a cinci comune din județul Vaslui au o șansă nesperată de a duce un trai decent într-un viitor apropiat. Legiuitorii au pe masa de lucrur un proiect de lege ce are la bază o regândire administrativ-teritorială. Practic, proiectul de lege va duce la apariția unor ”super – comune”, gândite în așa fel încât să ducă la o îmbunătățire reală a condițiilor de trai, începând de la infrastructură și terminând cu latura socio-culturală. Guvernul a realizat deja o listă cu toate comunele din fiecare județ al țării care urmează a se metamorfoza în așa numitele comune – poli regionali, numărul total al acestora find 183.

comuna-poganaLa nivelul județului Vaslui, cele care vor deveni ”super – comune” sunt în număr de cinci: Banca, Codăești, Fălciu, Puiești și Vetrișoaia. În momentul în care guvernanții au gândit această nouă clasă de unități administrativ-teritoriale au avut în vedere câțiva factori: rata migrației temporare a populației, rata medie anuală de creștere a populației, volumul populației, accesibilitatea rutieră si feroviara, ponderea persoanelor cu studii superioare sau mărimea medie a exploatațiilor agricole.

Însă, unul din criteriile esențiale este cel al distanței față de cel mai apropiat centru urban. Nu se mai impune să despicăm firul în patru atunci când vine vorba despre importanța acestui aspect, știut fiind faptul că distanța dintre un sat și un oraș (mai ales în România, dar mai ales în județul Vaslui) se traduce de multe ori chiar în salvarea sau pierderea de vieți omenești. Actuala infrastructură de transport, deplorabilă din toate punctele de vedere, face ca fiecare kilometru dintre un cătun și cel mai apropiat oraș să fie parcurs în viteza melcului. Și de aici, ca un veritabil lanț al slăbiciunilor, survin tot felul de probleme.

Inițiatorii au selectat îndeosebi comunele care sunt situate la o distanță de cel puțin 25 de kilometri de cea mai apropiată urbe și care au o populaie de minim 2.000 de locuitori. În cazul celor cinci comune vizate din județul nostru, criteriile sunt îndelinite cu brio de către toate. Chiar dacă la prima vedere Banca ar părea cu pică examenul la ”proba” distanței, căci între centrul de comună, satul Gara Banca și Bârlad sunt fix 18 kilometri. Însă, s-a ținut cont că restul de 11 sate componente – însumând 5.389 de locuitori – (1 Decembrie, Banca, Ghermănești, Miclești, Mitoc, Satu Nou, Sălcioara, Sârbi, Stoișești, Strîmtura – Mitoc și Țîfu, sunt la distanțe de de peste 25 de kilometri de Bârlad, cel mai apropiat oraș.

Drumuri moderne, apă, canalizare, spitale! Să auzi și să nu crezi!

În cazul comunei Puiești, situația este cât se poate de clară: cu 4.858 de locuitori, răspândiți în 13 sate (Puiești, Iezer, costel moraru puiestiGâlțești, Ruși, Fântânele, Călimănești, Fulgu, Lalești, Cristești, Cetățuia, Rotari, Bărtăluși Mocani, Bărtăluși Răzeși), comuna a trecut cu brio examenul. Cel mai apropiat sat de un oraș este chiar centrul de comună – Puiești – care e la o distanță de 30 de kilometri față de Bârlad.

”Iar despre celelalte sate nici nu mai vorbim, căci distanța crește și mai mult față de Bârlad, unele fiind și la 45 de kilometri depărtare. Dacă acest proiect de lege va fi aprobat și pus în aplicare, atunci cred că vom putea vorbi de o inițiativă bună. Ar putea aduce multe chestii benefice pentru comunitatea noastră și nu numai, căci ar fi un punct de sprijin chiar pentru întreaga regiune”, a declarat pentru Est News Costel Moraru, primarul de Puiești.

Într-adevăr, proiectul de lege, așa cum sună el acum, ar putea însemna echivala cu o veritabilă gură de aer pentru aceste comunități rurale atât de năpăstuite. Din capul locului, se vorbește despre faptul că dezvoltarea acestor localitati va fi sprijinită de Guvern, inclusiv prin reabilitarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitară și socio-culturală. Pe de altă parte, aceste ”super – comune” vor prelua servicii cu rol teritorial în sănătate, educație, cultura, comerț și servicii. Altfel spus, vor fi alocate fonduri, inclusiv de la Guvern, pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor, realizarea unei infrastructuri locale de servicii (apă, canalizare, gestionarea deșeurilor etc.), inclusiv înființarea unor sisteme medicale. Pe scurt, crearea unor condiții decente, normale, de trai pentru locuitorii acestor comune. Ca să nu mai vorbim că, automat, vor reprezenta și un real punct de sprijin pentru comunitățile rurale învecinate.

Primarul de Fălciu: ”Va fi un pas către o stare de normalitate!”

Inițiativa legislativă ar putea însemna cu adevărat șansa la un pas înainte, spre mai bine, pentru aceste comunități rurale. Totul depinde de parlamentari, care vor trebui să analizeze și să aprobe (sau nu) acest proiect de lege.

neculai-moraru-falciuNeculai Moraru, primarul comunei Fălciu, este convins că această reformă administrativ-teritorială ar fi o șansă nesperată de mai bine pentru comunitatea care o păstorește: ”Spre exemplu, satul Fălciu este situat la o distanță de 60 de kilometri față de Bârlad, tot 60 de km față de Huși și 25 față de Murgeni. Dar restul satelor din comună, sunt și mai departe. Păi, satul Copăceana e la vreo 35 de kilometri față de Murgeni. Mă gândesc numai la aspectul legat de asistența sanitară. În momentul de față, noi ne bazăm pe cele două ambulanțe care deservesc o zonă imensă: Berezeni, Blăgești, Mălușteni, Epureni, Șuletea și Fălciu. Vă dați seama că este extrem de complicată situația din acest punct de vedere. Ori, dacă am fi ajutați să punem la punct un sistem sanitar propriu, ar fi excelent. Spre exemplu, acum vrem să mărim capacitatea centrului medical de permanență. Adică să amenajăm măcar vreo două saloane pentru un fel de unitate de primiri urgențe ca să oferim un prim ajutor sanitar oamenilor. Norocul nostru este că avem trei medici de familie în zonă, dar din păcate nu avem condițiile necesare pentru a-și desfășura activitatea așa cum trebuie. Ei, dacă acest proiect de lege va fi aprobat de Parlament și va fi pus în aplicare, atunci va fi cu adevărat un pas către o stare de normalitate, către niște condiții de trai decente. Genul acesta de comunități rurale, cum este și a noastră, au fost vitregite din multe puncte de vedere de-a lungul timpului.

Comunele se vor putea unifica în baza unui referendum

S-a făcut o inventarie a localităților în care s-au produs scăderi accentuate de populație, precum și a celor care au în structura lor localități cu populație sub 100 de locuitori. Pentru aceste localități, guvernanții încurajează unificarea administrativă la inițiativa autorităților locale și ca urmare a vointei exprimate prin referendum local de către populație. Începand din data de 1 ianuarie 2026, aceste localități vor fi unificate cu altele învecinate, la inițiativa Guvernului prin lege. Pe lista Guvernului sunt aproape 170 de comune în care s-au produs scăderi de peste 30% ale populației (1991-2012) și circa 70 de orase care au pierdut peste 20% din locuitorii (1990-2012).

Este vorba despre localitățile din mediul rural care în ultimii au s-au depopulat în mod simțitor. Cu o populație mult îmbătrânită, cu cei mai mulți dintre tineri ”refugiați” în mediul urban sau peste hotare în speranța unui trai mai bun, astfel de comune ”muribunde” sunt cu duiumul și în județul nostru. Și cel mai trist este că în schimb au în structurile primăriilor o armată de funcționari (bine plătiți de la bugetul de stat) a căror utilitate cu greu o mai poți justifica. Așa că, o reformă administrativ – teritorială coerentă și bine ancorată în realitățile din teren se impune fără tăgadă. Rămâne de văzut cât de înțelepți vor fi ai noștri parlamentari și dacă vor da curs acestei inițiative legislative!

O nouă șansă pentru comunele în care copiii mor din cauza nitriților din apă!

de Bogdan Rusu

48 de milioane de euro vor fi alocate din fonduri guvcernamentale pentru gestionarea gunoiului de grajd.

Guvernul le dă o nouă șansă primarilor de a investi în eliminarea poluării cu nitriți a apelor, prin prelungirea unui proiect început în 2008. De atunci până în prezent, zeci de bebeluși s-au intoxicat după ce au fost hrăniți cu lapte preparat cu apă de fântână poluată, iar unii au murit din această cauză. De mai bine de opt ani de la data lansării proiectului, doar Primăria Fălciu a început construirea unei platforme de depozitare a gunoiului de grajd, pentru a preveni poluarea apei cu nitriți, însă nu a finalizat proiectul. În situația în care 30 de comune din județul Vaslui au probleme legate cu acet gen de poluare, interesul aleșilor locali în a construi sisteme de gestionare a gunoiului de grajd ar trebui să fie ceva mai mare. Mai ales că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) finanțează 95% din valoarea investițiilor eligibile în cadrul proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”.

Ieri, MMAP a organizat la Vaslui o dezbatere publică în cadrul Campaniei de promovare a celor mai bune practici și a instrumentelor financiare pentru conformarea cu prevederile Directivei Nitrați, in cadrul Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”. În baza acestui proiect, autoritățile locale din județul Vaslui pot accesa fonduri importante, în vederea reducerii deversărilor de nitriți în apele de suprafață și subterane. Proiectul a început în anul 2008, însă la nivel judeîean, doar trei unități administrativ-teritoriale s-au arătat interesate să acceseze fonduri. La Fălciu, primăria a realizat o platformă de depozitare a gunoiului de grajd, iar în comunele Drânceni și Pădureni s-au plantat 60.000 de puieți de arbori ca perdele de protecție a apelor curgătoare. Ținând cont de faptul că MMAP suportă 95% din valoarea investițiilor primăriile din judeîul Vaslui ar putea justifica cu greu neaccesarea proiectului. Concret, fiecare UAT ar putea beneficia de fonduri nerambursabile pentru construirea de platforme de depozitare a gunoiului de grajd, pentru utilajele necesare transportului acestor deșeuri (tractor, două remorci, încărcător de gunoi, mașină de împrăștiat deșeurile solide și vidanjă pentru deșeurile lichide), pentru realizarea de sisteme de canalizare, plantări de perdele forestiere de protecție, etc. Pentru perioada 2016-2022, Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” are un buget de 48 milioane de euro, iar competițiile de proiecte vor fi lansate anul acesta. Cu fonduri prin acest proiect, la nivel național gospodarii din mediul rural, niciunul în din judeîul Vaslui, au construit 1.166 de platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd, s-au achiziîionat peste 300 de utilaje necesare gestionării platformelor, s-au predat mii de europubele pentru deșeurile menajere în vederea neamestecării lor cu gunoiul de grajd, s-au realizat sisteme de canalizare de peste 185 km în 9 comune din țară (dotate cu peste 50 de stații de pompare). În județul Vaslui însă, primăriile au făcut mai nimic. La Fălciu platforma de depozitare a gunoiului nu s-a finalizat încă, iar în celelalte comune nu s-a reușit decât plantarea de pomi. Asta în condițiile în care unii primari din România au reușit să realizeze investiții uriașe. La Ozun, județul Covasna, primarul a reușit să dea în folosință o stație de producție de biogaz/curent electric în valoare de 3 milioane de euro. Sistemul produce 370 kW energie electrică fiind alimentat în principal cu gunoi de grajd. Ciprian Bodea, expert în probleme de protecția mediului, implicat în Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” ne-a declarat că nu știe de ce doar trei primari din județul Vaslui s-au intersat de proiectul la care lucrează, în ultimii opt ani. El a declarat că presupune că situația a fost cauzată de lipsa de informare.

fantana

De ce ar trebui accesat acest proiect?

La întâlnirea de ieri, au fost prezente mai multe oficialități cu atribuții în domeniul protecției mediului sau al sănătății publice, dar care nu au accentuat importanța reducerii gradului de poluare al apelor. În județul Vaslui, 30 de comune din 81 se confruntă cu probleme grave legate de poluarea cu nitriți a apelor. Printre ele, se numără Arsura, Bălteni, Banca, Epureni, Lunca Banului, Pădureni, Rebricea, Ștefan cel Mare. În timp ce primarii acestor UAT-uri se ocupă cu statul degaba, efectele poluării sunt suferite de copii. În martie 2012, o fetiță de o lună a murit după ce mama sa l-a hrănit cu un amestec de lapte praf și apă de fântână iar sora ei geamănă a scăpat ca prin urechile acului. În fântâna din curtea familiei, nitriții depășeau cu mult pragul de 50mg/l. Nitriții ajung în pânza freatică deoarece țăranii amplasează toaletele, grajdurile și depozite de gunoi neprotejate la mai puîin de 50 m de fântâni. O altă cauză este acumularea istorică, de peste 50 de ani, a nitriților în sol. Vina este a modului de funcționare a fermelor din mediul rural, care foloseau tehnologii învechite și deversau gunoaiele de grajd în ape sau sol. Adulții suportă mai ușor intoxicațiile cu nitriți, însă a sugari acestea pot fi fatale. În anul 2013, un alt bebeluș a murit în comuna Vetrișoaia, iar fratele copilului a fost salvat în ultima clipă. Cazuri de bebeluși intoxicați s-au mai înregistrat la Albești, Grivița, Mărășeni și Parpanița (Negrești)

Deși a înjunghiat-o, o femeie din Fălciu și-a iertat concubinul!

de Răzvan CĂLIN

După o banală ceartă, individul a lovit-o cu un cuțit în umăr. Cu toate acestea, femeia a refuzat să depună plângere împotriva agresorului. Autoritățile au decis să scoată copilul de 1 an și patru luni din acel mediu periculos și l-au plasat în regim de urgență.

Încă un caz de violență domestică petrecut recent într-un sat din comuna Fălciu vine să arate cât de adânc este răspândit acest fenomen social. O femeie în vârstă de 30 de ani, din satul Copăceana, a fost înjunghiată de concubin, într-un acces de furie necontrolată. Deși a necesitat îngrijiri medicale și a fost internată preț de o zi în spitalul din Bârlad, femeia nu a dorit să depună plângere împotriva agresorului. Mai trist este că la mijloc este și un copilaș în vârstă de numai un an și patru luni, rodul a ceea ce a fost cândva povestea de dragoste dintre cei doi adulți.

violenta-domesticaScandalul s-a consumat pe 16 martie, în jurul orei 18.30, în locuința celor doi tineri din satul Copăceana, comuna Fălciu. La un moment dat, între Ioana R. și concubinul său, Costică C., de 32 de ani, a izbucnit un scandal. Se pare că, în ultimul timp, între cei doi situația era tot mai tensionată, astfel de certuri având loc destul de frecvent. Certuri care se consumau fără a mai ține cont și de prezența copilului or, un băiețel în vârstă de numai un an și patru luni. La fel s-a întâmplat și pe 16 martie, numai că de această dată, iubitul femeii a avut o reacție extrem de violentă: într-un acces de furie oarbă, individul a pus mâna pe un cuțit și fără să stea prea mult pe gânduri a înjunghiat-o în umărul stâng. Femeia a reușit, în ciuda durerilor pe care le suporta, să sune la 112 și în scurt timp, la fața locului, au sosit echipaje ale Stației de Ambulanță Bârlad și Poliției Fălciu. Ambulanțierii i-au acordat primul ajutor, după care au transportat-o la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” unde a fost diagnosticată cu ”plagă tăiată prin agresiune regiunea scapulară stânga”. Din fericire, rana nu a fost foarte gravă, căci după numai o zi de tratament în spitalul bârlădean, femeia a fost externată și a plecat acasă. Cum polițiștii din Fălciu deschiseseră un dosar de cercetare penală în acest caz, Ioana R. a fost invitată la sediu pentru a oferi declarații amănunțite. Numai că, spre mirarea tuturor, femeia a refuzat să ofere orice alte informații în plus și, mai mult, nu a dorit să depună plângere împotriva celui care a înjunghiat-o.

”Într-o primă fază, colegii au demarat cercetări în acest caz, dar după ce femeia s-a externat, ea a refuzat, pur și simplu, să depună plângere împotriva concubinului agresor. În acest condiții, nu se mai poate vorbi de urmărire penală sau dosar penal împotriva acestuia”, ne-a declarat comisarul Ștefan Sofrone, purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui.

O poveste similară cu a bârlădencei Liliana Chiribou! Să sperăm că nu va avea același final!

Este un caz tipic de violență domestică în care victima, deși trăiește un veritabil calvar, refuză să dea agresorul pe mâna legii. Cât despre motivele care le împing pe victime să se complacă într-o asemenea situație, specialiștii vorbesc despre teamă, incapacitatea de a lua poziție împotriva agresorului, ba chiar, de multe ori, un soi de resemnare în fața unei situații pe care o consideră inevitabilă și de neevitat.

Revenind la cazul de la Fălciu, trebuie spus că autoritățile au putut totuși lua măsuri măcar în cazul copilașului celor doi. Încă de pe 16 martie, autoritățile au decis ca micuțul să fie scos din acel mediu și astfel a fost plasat în regim de urgență unui asistent maternal profesionist.

”Urmare a acestui episod de risc pentru sănătatea și dezvoltarea copilului, s-a luat această măsură în regim de urgență. Acum, copilul este securizat și urmează să vedem ce măsuri vom întreprinde pe viitor. În cadrul evaluării detaliate a cazului, se vor purta discuții cu toți cei implicați. Prin urmare, vom explica mamei riscurile și repercursiunile pe care le implică violența domestică, dar îi vom arăta și modalitățile în care instituția noastră, prin specialiștii ei, îi pot oferi ajutor și sprijin pentru a depăși acest moment delicat din viața sa. Din păcate, este foarte adevărat că în multe cazuri victimele violenței domestice refuză orice ajutor și refuză să-i aducă în fața legii pe agresori. Iar asta, în multe situații, are urmări și mai neplăcute ulterior”, ne-a declarat Irina Câmpeanu, purtătorul de cuvânt al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui.

Anual, în județul Vaslui sunt înregistrate sute de cazuri de violență domestică, ceea ce ne clasează, din nefericire, pe locurile fruntașe între regiunile țării la acest capitol. Sute de copii și femei trăiesc zilnic un calvar greu de descris în cuvinte, în timp ce autoritățile par că pierd luptă după luptă din acest război. Și mai grav este că, în multe cazuri, astfel de cazuri au avut un sfârșit sângeros în care agresorii, iertați în repetate rânduri de victime, le-au ucis cu bestialitate tot în urma unor accese de furie. Ultimul caz de acest gen a fost cel al bârlădencei Liliana Chiribou (52 de ani) care a sfârșit înjunghiată sub o ploaie de lovituri cu cuțitul (34) aplicate de soț, Ștefan Chiribou. Cazul este oarecum similar cu cel de Fălciu pentru că, într-o primă fază, Liliana Chiribou a depus plângere la Poliția Bârlad în decembrie 2015 împotriva soțului violent, dar, la scurt timp, și-a retras-o. Din păcate, pe 24 ianuarie 2016, bărbatul a atacat-o chiar în timp ce femeie era la serviciu (lucra într-un bar din oraș) și a înjunghiat-o mortal cu o furie greu de descris. Putem doar spera ca povestea Ioanei R. din Copăceana, Fălciu, să nu aibă un asemenea final dramatic!

Beat, fără permis, la volanul tractorului

de Răzvan CĂLIN

Beat și fără permis de conducere, un individ din Bogdănești a plecat la plimbare cu un tractor și a avariat o mașină.

Sâmbătă, 20 februarie, polițiștii Postului de Poliție Fălciu au fost sesizați de câțiva localnici din satul Bogdănești că un individ a avariat un autoturism în timp ce se deplasa prin localitate la volanul unui tractor. Autorul acestei tărășenii este Ionel R., în vârstă de 39 de ani, despre care polițiștii aveau să afle că nu posedă permis de conducere. Acest lucru nu l-a împiedicat, însă, pe individ să se urce la volanul unui tractor ce aparține unui vecin și să plece la plimbare prin satul Bogdănești. Culmea este că bărbatul era și băut. Probabil că alcoolul ingerat i-a dat curaj și încrederea că nu-i mare scofală să conduci un tractor.

”Bărbatul nu poseda permis de conducerea pentru nicio categorie de autovehicule. Și totuși s-a suit la volanul tractorului și s-a deplasat pe un drum public din satul Bogdănești. Ba la un moment dat a și acroșat un autoturism parcat pe marginea drumului, pe care l-a avariat”, ne-a declarat agentul principal Loredana David, responsabil mass-media în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Vaslui.

În momentul în care R. Ionel a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul a fost unul câte se poate de grăitor: 1,28 mg/l alcool pur în aerul expirat. Bărbatul a fost condus la spital pentru recoltarea de probe biologice, însă acesta a refuzat. Chiar și așa, individul tot va fi tras la răspundere, pe numele său fiind întocmit un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere, conducerea unui vehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat și refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.

Moarte stranie – Elev eminent din comuna Iana, găsit fără suflare, în pat

Iulian Lemnaru, un elev al Liceului Tehnologic „Dimitrie Cantemir” din Fălciu, în vârstă de 17 ani, a fost găsit fără suflare, ieri dimineață, în patul său de la Centrul de reabilitare și recuperare din Fălciu, unde locuia.

Ionel Armeanu Ștefănică

Ionel Armeanu Ștefănică

Colegii, profesorii și toți cei care îl cunoșteau au fost șocați de veste, mai ales că băiatul nu era cunoscut cu vreo afecțiune și nici nu era genul care să consume alcool sau alte substanțe ce i-ar fi putut face rău. De altfel, era și un pătimaș jucător de fotbal. Surse apropiate elevului spun însă că acesta s-ar fi simțit rău luni, având dureri în piept, dar nu a chemat ambulanța și nici nu a anunțat pe nimeni de la centru pentru că durerile au dispărut ulterior. Din păcate, marți dimineață, pentru Iulian nu s-a mai putut face nimic, decât să se declare decesul. Deja, pe facebook, unde adolescentul avea cont sub numele de ”Lemnaru Stelistul”, au apărut zeci de mesaje de condoleanțe, toți exprimându-și regretul față de dispariția sa prematură.

Iulian Lemnaru avea 17 ani și era un elev foarte bun al Liceului Tehnologic „Dimitrie Cantemir” din Fălciu. Locuia la centrul de minori din Fălciu, aflat în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui și stătea în cameră cu încă doi colegi. Era din Iana și provenea dintr-o familie săracă ce n-a putut să-l crească și l-a dat la centru. Luni, luase bursa și era bucuros, numai că o durere în piept l-a cam supărat. Nu a anunțat nici ambulanța și nici pe reprezentanții instituției care-l avea în grijă, pentru că durerea a dispărut. Luni seara, s-a culcat, iar dimineața nu s-a mai trezit fiind găsit în pat, mort, de către reprezentanții centrului. Din păcate, nu s-a mai putut face nimic pentru el.

“Am primit un apel la 112 de la reprezentanții Centrului de minori din Fălciu în legătură cu faptul că un minor, de 17 ani, a fost găsit decedat în cameră. Polițiștii s-au deplasat la fața locului, și, din primele cercetări a rezultat faptul că tânărul nu prezenta urme de violență pe corp și nu există nicio suspiciune. Se pare că băiatul s-a plâns ieri colegilor de dureri în piept, însă nu a anunțat pe nimeni pentru că s-a simțit bine în scurt timp. S-a dispus efectuarea necropsiei pentru a se stabili cu exactitate cauza decesului”, ne-a declarat Mihaela Ștraub, purtător de cuvânt al IPJ Vaslui.

Despre Iulian, toți au cuvinte de laudă, fiind cunoscut ca un elev foarte bun și cuminte. “Ne pare foarte rău pentru că era un elev foarte bun, chiar ieri luase bursa, nu a făcut niciodată nicio problemă. Cel mai probabil o fi avut probleme cu inima, nu știm însă nimic. Așteptăm examenul medico-legal pentru a vedea de ce a murit”, ne-a declarat directorul DGASPC Vaslui, Ionel Armeanu  Ștefănică.

Pe rețelele de socializare, prietenii au început deja să-i lăse mesaje prin care își exprimă regretul. “Dumnezeu sa te ierte frățiorul meu, să ai grijă de tine acolo sus”, e unul din mesaje. (Roxana NĂSTASĂ)

Planuri îndrăznețe

Nu sunt bani de investiții! În acest fel sună anunțul făcut de majoritatea primarilor din județ. Într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, Primăria Fălciu își propune totuși realizarea unor proiecte de importanță majoră pentru cetățeni. O parte se află deja în derulare, iar altele urmează să fie demarate, iar după cum spune primarul Neculai Moraru, s-a încercat cuprinderea cât mai multor domenii de activitate, de la infrastructură și mediu, la cultură și educație.

Printre cele mai importante proiecte derulate în acest an în comuna Fălciu se numără: îmbunătățirea calității mediului prin realizarea de spații verzi în satele Fălciu și Rânzești, îmbunătățirea calității mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate din perimetrul de ameliorare Copăceana-Rânzești, realizarea unei piețe agroalimentare la Fălciu, împădurirea terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare „Valea în sus”, „Dealul în jos” și „Capul Dealului”, amenajarea unor puțuri de apă în Rânzești, asfaltarea unui drum de interes local, construcția unui monument dedicat eroilor de la Țiganca.

„Situația economico-financiară este într-adevăr dificilă, dar este de datoria noastră să ne gândim la soluții, să găsim surse de finanțare. Pentru toate proiectele pe care le avem anul acesta pe lista de priorități, folosim bani obținuți prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, fonduri de mediu sau bani de la bugetul local. Sper ca oamenii să înțeleagă că este o perioadă în care nu se poate investi masiv, dar facem eforturi pentru acoperirea nevoilor stingente ale populației”, a declarat primarul comunei Fălciu, Neculai Moraru.

Edilul și-a propus, tot în anul 2014, să bifeze realizarea unor obiective pe care le are în vedere de mai mult timp. Acestea fac referire la achiziționarea unei autobasculante și a unei autoutilitare la primărie, dar și a unui nou microbuz școlar, care ar ușura simțitor drumul multor copii către unitățile de învățământ din comună.

Sorin Saizu

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: