Home / Tag Archives: FEPA

Tag Archives: FEPA

Meci disputat, cu goluri multe, între fotbaliștii veterani din comuna Todirești și satul Trestiana

Ieri, de la ora 10, stadionul Fepa din Bârlad a găzduit un nou meci dintre echipa de fotbal a comunei Todirești și cea a satului Trestiana, comuna Grivița. Astfel de partide ale fotbaliștilor veterani au loc de 14 ani, de patru ori pe an. Se joacă în sistem tur – retur. Inițiativa acestor confruntări a venit de la frații Dumitriu, pentru că trei sunt în echipa satului Trestiana și unul joacă la cea a comunei Todirești.

A fost și un eveniment festiv pentru că Petru Dumitriu s-a retras din activitatea de 50 de ani ca fotbalist și a predat ștafeta, la vârsta de 64 de ani. Câteva zeci de bârlădeni au asistat la partidă. Din lotul celor două echipe de fotbal fac parte foști fotbaliști de la Rulmentul și FEPA și în ligile superioare de fotbal din România.

Frații Dumitriu

Tradiția acestor meciuri a început încă din anii 90 și a continuat an de an. Noi suntem patru frați și toți am jucat fotbal. Prima dată pe terenul de la FEPA am jucat în 1986 când aveam 25 de ani și venisem de la Galați, după ce jucasem și acolo. M-au angajat la RAGL să fac o echipă de fotbal. Am adus 100 de copii la terenul din fața gării și în fiecare zi eliminam câte 10 – 15. Am rămas 20 și am terminat pe primul loc pe faza județeană până în toamnă. Apoi i-am luat pe Petruț, Motrea, Pâtâc, Murgeanu, Ursu, Pătrașcu, oameni de bază și am ajuns în Divizia C. Apoi după doi ani am plecat la Puiești, după ce am intrat în Divizia C cu Abrom”, a declarat pentru Est News Ion Dumitriu.

Partida a stat sub semnul echilibrului și s-a terminat nedecis, scor 3 – 3. Echipa satului Trestiana a arătat ceva mai bine în prima repriză, la sfârșitul căreia conduceau cu 1 – 0. Veteranii din Todirești au restabilit însă egalitatea la scurt timp de la începutul părții secunde. A venit iar rândul celor din Trestiana să conducă ostilitățile și acest lucru a avut efecte și pe tabela de marcaj, scorul devenind 3 – 1. Finalul partidei a găsit o echipă din Todirești mai conectată la joc, motiv pentru care aceștia au reușit să mai marcheze de două ori și pentru a stabili scorul final.

Precedenta partidă dintre cele două echipe, disputată la începutul lunii iulie la Todirești, s-a terminat tot nedecis, scor 4 – 4. Echipa oaspete a condus cu 3 -1. Cei din Trestiana au avut însă o tresărire de orgoliu și au întors scorul pentru a conduce cu 4 – 3. Un gol marcat în ultimul minut a făcut ca partida să se termine la egalitate.

Toți fotbaliștii care evoluează pentru formația din satul Trestiana contribuie financiar, dar aceste întâlniri nu erau posibile fără implicarea specială a câtorva sponsori. Un aport deosebit l-a avut Dan Cristea, care s-a ocupat de închirierea bazei sportive FEPA și a restaurantului unde se va face după meci masa festivă. Echipa comunei Todirești este sprijinită financiar de primarul Petrică Simiuc. Acesta este nelipsit de la meciurile pe care le dispută echipa. Managerul echipei de la comuna Todirești este Dumitru Vasile, fratele cel mai mic din familia Dumitriu.

La propunerea celor din localitate, mai ales pentru că Vasile Dumitriu are frații aici, la Bârlad, am început să sprijin de acum doi ani această tradiție. Chiar dacă ei sunt seniori ideea este foarte bună și am îmbrățișat-o cu mare drag. Este nevoie de mișcare și cu ocazia acestor întâlniri schimbăm impresii, împărtășim experiențe trăite de-a lungul timpului, învățăm unii de la ceilalți. Oamenii din zonă sunt bucuroși că au o ocazie să iasă din localitate. Avem parte de fiecare dată de un joc plăcut, neagresiv și care aduce un impact pozitiv în viața celor implicați, jucători și suporteri deopotrivă. E mare lucru să îți ocupi timpul făcând sport pentru că în momentul de față cei mai mulți se dedică altor activități și ignoră sportul. Promovez și susțin sportul și în rândul celor mici. De asemenea avem o echipă și în Liga a V-a, Gloria Todirești. Fenomenul e sprijinit cu implicarea mea și a altor oameni din localitate. Cred că ar fi o idee bună ca în tot județul să fie astfel de echipe, pentru că altfel poate foști colegi nu mai au ocazia să se reîntâlnească făcând o activitate care le-a încântat sufletul ani buni. Eu nu am jucat fotbal la o echipă sau un club sportiv dar am făcut lupte libere. De asemenea am făcut tenis de masă și de câmp, sporturi pe care încă le practic”, a declarat pentru Est News Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești.

În echipa satului Trestiana media de vârstă este de 50 de ani, în timp ce jucătorii de la Todirești au, în medie, 40. Toți au jucat cel puțin la județeană, dar și în divizia C. Cel mai sus a promovat în cariera fotbalistică Petruț Ticiu, vedeta echipei satului Trestiana, care a evoluat în divizia B. Fratele său, Silvian, care îi este coleg în echipă, a jucat în divizia C.

Echipa satului Trestiana este formată din Petru Dumitriu, Constantin Dumitriu, Ion Dumitriu, Silvian Ticiu, Petruț Ticiu, Dan Cristea, Marian Postolache, Petru Dorineanu, Vasile Coman, Titi Burghelea, Nicu Diaconu, Andrei Diaconu, Laurențiu Ghelțu, Costel Poenaru și Andrei Negru.

Scopul nostru este de a scoate tineretul din fața calculatorului. Îi îndemnăm să facă mișcare pentru a fi sănătoși. Poate dacă ne văd pe noi iau aminte și își schimbă viața înspre mai bine. Ne prinde însă bine și nouă, ne-am simțit extraordinar cu toții de fiecare dată când ne-am întâlnit pe terenul de fotbal. Ne-am bucura dacă ar veni mai mulți tineri pe stadion pentru a preda ștafeta, am fost puțin dezamăgit ieri de numărul mic al acestora”, a declarat pentru Est News Silvian Ticiu. (George PROCA)

Fotbaliștii veterani din satul Trestiana se înfruntă duminică, la Bârlad, conform tradiției, cu cei din Todirești

Duminică, de la ora 10, stadionul Fepa din Bârlad va găzdui un nou meci dintre echipa de fotbal a comunei Todirești și cea a satului Trestiana, comuna Grivița. Astfel de partide ale fotbaliștilor veterani au loc de 14 ani, de patru ori pe an. Se joacă în sistem tur – retur. Inițiativa acestor confruntări a venit de la frații Dumitriu, pentru că trei sunt în echipa satului Trestiana și unul joacă la cea a comunei Todirești. Totodată, este un eveniment festiv pentru că Petru Dumitriu se va retrage din activitatea de 50 de ani ca fotbalist și predă ștafeta, la vârsta de 64 de ani.

Precedenta partidă dintre cele două echipe, disputată la începutul lunii iulie la Todirești, s-a terminat nedecis, scor 4 – 4. Echipa oaspete a condus cu 3 -1. Cei din Trestiana au avut însă o tresărire de orgoliu și au întors scorul pentru a conduce cu 4 – 3. Un gol marcat în ultimul minut a făcut ca partida să se termine la egalitate. Meciul a avut două reprize de câte 40 de minute. O asistență formată din 30 de persoane a fost alături de fotbaliștii celor două echipe, pe toată durata desfășurării partidei. Că o partidă între cele două formații nu se poate considera câștigată cu una cu două s-a văzut și în luna iunie. Atunci cei din Trestiana au condus cu 4 – 1, dar au fost egalați.

Toți fotbaliștii care evoluează pentru formația din satul Trestiana contribuie financiar, dar aceste întâlniri nu erau posibile fără implicarea specială a câtorva sponsori. Un aport deosebit l-a avut Dan Cristea, care s-a ocupat de închirierea bazei sportive FEPA și a restaurantului unde se va face după meci masa festivă. Echipa comunei Todirești este sprijinită financiar de primarul Petrică Simiuc. Acesta este nelipsit de la meciurile pe care le dispută echipa. Managerul echipei de la comuna Todirești este Dumitru Vasile, fratele cel mai mic din familia Dumitriu.

În echipa satului Trestiana media de vârstă este de 50 de ani, în timp ce jucătorii de la Todirești au, în medie, 40. Toți au jucat cel puțin la județeană, dar și în divizia C. Cel mai sus a promovat în cariera fotbalistică Petruț Ticiu, vedeta echipei satului Trestiana, care a evoluat în divizia B. Fratele său, Silvian, care îi este coleg în echipă, a jucat în divizia C.

Echipa satului Trestiana este formată din Petru Dumitriu, Constantin Dumitriu, Ion Dumitriu, Silvian Ticiu, Petruț Ticiu, Dan Cristea, Marian Postolache, Petru Dorineanu, Vasile Coman, Titi Burghelea, Nicu Diaconu, Andrei Diaconu, Laurențiu Ghelțu, Costel Poenaru și Andrei P.

“Scopul nostru este de a scoate tineretul din fața calculatorului. Îi îndemnăm să facă mișcare pentru a fi sănătoși. Poate dacă ne văd pe noi iau aminte și își schimbă viața înspre mai bine. Ne prinde însă bine și nouă, ne-am simțit extraordinar cu toții de fiecare dată când ne-am întâlnit pe terenul de fotbal. Ne-am bucura dacă duminică vor veni la stadion cât mai mulți, în special tinerii, cărora le-am putea preda ștafeta”, ne-a declarat Silvian Ticiu. (George PROCA)

Bârlădenii vor putea participa la spectacole pe Stadionul Municipal

De luna viitoare Primăria Bârlad va închiria organizatorilor de spectacole Stadionul Municipal de fotbal. În ultima ședință de Consiliu Local a fost aprobată o taxă de închiriere de 5.000 de lei fără TVA, propusă de Direcția de Administrare Piețe, Parcări Cimitire Bârlad (DAPPC), în administrarea căruia se află stadionul.

Proiectul de hotărâre privind stabilirea taxei de închiriere a stârnit nemulțumiri din partea unor consilieri care au cerut directorului interimar al DAPPC explicații cu privire la argumentele care au stat la baza stabilirii acestei taxe. Consilierul Sorin Răducanu a rugat-o pe Danielei Tilici, director interimar al DAPPC să explice cu cine s-a consultat pentru stabilirea acestei sume. Din păcate, Daniela Tilici nu a putut să-i răspundă acestuia decât atât: „M-am consultat cu mine însumi atunci când a trebuit să iau hotărârea în privința taxei”. Directorul economic al Primăriei, Liviu Angheluță, a dorit să o scoată din încurcătură pe directoarea interimară a DAPPC declarând consilierilor locali că el a fost cel care a evaluat situația financiară, luând în calcul anumite reparații care trebuie făcute la stadion pentru asigurarea unui confort optim spectatorilor și unor condiții propice organizării de evenimente cultural – artistice și de spectacole.

„Am stabilit că vor fi cheltuiți în jur de 10.000 de lei cu lucrări de reparații și reamenajare, așa că m-am gândit că ne vom putea amortiza investiția după două spectacole organizate pe Stadionul Municipal”, a declarat Liviu Angheluță.

Din păcate, argumentele pe care directorul economic le-a bâjbâit nu i-au lămurit pe unii consilieri, dar proiectul a fost votat și taxa de închiriere stabilită la 5.000 de lei fără TVA pentru fiecare spectacol. Cheltuielile privind utilitățile aferente desfășurării normale a acestor activități (energie, apă, salubritate) vor fi suportate integral de chiriaș.

Stadionul Municipal de fotbal din Bârlad are în jur de 2.500 de locuri în tribune. Este nevoie de o serie de lucrări de reamenajare și reparații, care nu știm dacă vor putea fi efectuate în timp util, până pe 5 iunie, când va fi organizat primul spectacol pe stadion. Sub titlul „Sărbătoarea salcâmilor”, Nicolae Botgros și orchestra sa vor susține un spectacol de muzică populară, în cadrul căruia vor evolua și interpreți cunoscuți ai folclorului românesc. Prețul biletelor este de 30 lei în tribunele A și B și de 40 lei în tribuna C. Deși spectacolul este privat, pe afișul pus pe panoul stradal din apropierea stadionului Primăria Bârlad figurează ca partener. (Mihaela NICULESCU)

Mafia de la FEPA Bârlad a intrat în vizorul procurorilor anticorupție!

Fabrica bârlădeană a fost adusă în pragul falimentului ”mulțumită” ingineriilor financiare puse la cale de acționarii majoritari împreună cu echipa managerială. FEPA Bârlad și statul român au înregistrat un prejudiciu de ordinul a milioane de euro. Există suspiciuni că o parte din acești bani s-au scurs prin intermediul unor firme ”offshore” implicate în spălarea de bani proveniți din traficul de droguri și traficul de armament.

de Răzvan CĂLIN

Procurorii și agenții DIICOT – Biroul Teritorial Vaslui lucrează și în momentul de față la un complex dosar de crimă organizată care îi are în centru pe acționarii majoritari și echipa managerială de la SC FEPA SA Bârlad. Deși cei de la DIICOT Vaslui s-au abținut în a oferi informații despre acest dosar, totuși reporterii Est News au reușit să intre

Tudorel Hărăbor

Tudorel Hărăbor

în posesia unor informații care arată fără echivoc că la FEPA SA Bârlad s-a format o grupare de tip mafiot ale cărei principale preocupări sunt evaziunea fiscală și spălarea de bani. Gașca ”băieților deștepți” de la FEPA Bârlad, incriminați în dosarul instrumentat de DIICOT, îi are în prim plan pe Alexandru Ioan Dumitriu, Antonio Vrusea, Constantin Cozar – acționarii majoritari de la FEPA Bârlad (ultimul fiind având și calitatea de director cu producția al firmei bârlădene), precum și managerul general Tudorel Hărăbor, Vasile Conea, director de Resurse Umane și administrator special al FEPA SA și Marcel Pahome, șeful Departamentului Vânzări de la FEPA.

Dumitriu, Hărăbor și Cozar sunt cercetați de DIICOT pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani, folosirea cu rea credință a creditului societății în scop contrar intereselor acesteia, fals intelectual și uz de fals. La rândul său, Vrusea (alături de alți doi acoliți: Ioan Zoltan Szep și Sergiu Corneliu Roban) este acuzat de costituirea/aderarea unui grup infracțional organizat, plus toate celelalte infracțiuni reținute și în sarcina celor enumerați mai sus. Cu alte cuvinte, aceștia sunt capii rețelei infracționale care folosindu-se de marca și renumele FEPA SA au făcut să se evapore sume uriașe de bani. Până acum, procurorii DIICOT (și cei de la DNA) au reușit să probeze că statul român și firma bârlădeană au fost prejudiciate cu 4,8 milioane de euro și peste 200 de miliarde de lei vechi. Sunt cifre amețitoare, dar care, din păcate, arată doar o mică frântură din mecanismul (bine uns) de spălare de bani pe care acest grup infracțional l-a pus la punct din momentul în care au pus mâna pe FEPA Bârlad, în 2004.

”În fapt, după privatizarea SC FEPA SA Bârlad, materializată prin contractul de vânzare – cumpărare acțiuni nr. 80/24.11.2004, administratorii SC FEPA SA (Dumitriu, Vrusea, Cozar și Hărăbor) au constituit o grupare infracțională organizată, la care au aderat și alte persoane, având ca scop principal comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani prin intermediul SC FEPA SA Bârlad”, se spune în materialul realizat de procurorii DIICOT Vaslui.

FEPA Bârlad, secătuită prin diverse scheme și inginerii financiare!

Ceea ce ancheta procurorilor DIICOT a scos la lumină până acum nu reprezintă altceva decât o dovadă solidă a faptului că ”oamenii de afaceri” care au înhățat fabrica bârlădeană nu au urmărit nici o clipă redresarea și eficientizarea activității acesteia, ci doar au avut nevoie de un paravan, de un instrument prin care să-și deruleze în liniște escrocheriile. Așa se face că după 12 ani de la achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni de la FEPA SA, ”băieții deștepți” au reușit să aducă firma în pragul falimentului. FEPA Bârlad este în momentul de față în insolvență, nivelul comenzilor a scăzut drastic (până aproape de 0!), muncitorii își încasează salariile de mizerie cu mari întârzieri, mulți dintre ei sunt disponibilizați sub pretextul desființării locurilor de muncă din cauza ”crizei economice și financiare”, pe scurt firma este pe marginea prăpastiei. Însă, în tot acest răstimp, acționarii majoritari și echipa managerială au pus la cale o serie întreagă de inginerii financiare menite să ”sifoneze” și să spele sume imense de bani. Pentru a-și duce la bun sfârșit minuțiosul plan de devalizare a firmei, persoanele incriminate de procurorii DIICOT s-au folosit cu rea credință de tot ceea ce însemna FEPA Bârlad, începând de la resursele financiare și până la patrimoniul acesteia.

Iată doar o mică parte din sarabanda deșănțată a mecanismelor ilegale puse la cale de această grupare infracțională, așa cum reiese din ancheta procurorilor DIICOT: ”Administratorii FEPA SA au folosit cu rea credință creditul SC FEPA SA, în scopuri contrare intereselor acesteia, sau în folosul propriu, ori pentru a favoriza o altă societate în care erau interesați direct sau indirect, respectiv: vânzări de bunuri imobile, achiziționări la prețuri mari și revânzarea la prețuri modice de bunuri imobile; plata în avans de sume importante unor societăți controlate de membrii grupului pentru produse ce nu au mai fost livrate; încheierea de contracte de comision pentru valorificarea produselor SC FEPA SA către parteneri consacrați; în anul 2006 au înființat SC FEPA Trading SRL Bârlad, acționar unic fiind SC FEPA SA Bârlad, cu scopul de a se realiza prin intermediul acestei unități vânzarea produselor SC FEPA SA; în perioada 2006 – 2008, SC FEPA Trading SRL nu a desfășurat nici o activitate, însă începând cu a doua jumătate a anului 2008 administratorii SC FEPA SA au trecut cea mai mare cantitate de produse aflate în stocuri la SC FEPA Trading SRL, folosind ca intermediar SC Trans Adira SRL. După care, la 30.07.2009, au solicitat Tribunalului Vaslui declanșarea procedurii insolvenței SC FEPA SA”.

76 de miliarde de lei vechi ”păpați” de o firmă de apartament!

Este clar că cei 12 ani de privatizare au echivalat pentru FEPA SA cu un soi de ”boală lungă, moarte sigură”. Micul grup de ”business men” care controlează de atâta timp activitatea firmei bârlădene a avut ca prioritate punerea în aplicare a unor scheme complexe, dar eficace, prin care să fenteze plata unor contribuții la bugetul de stat, precum și spălarea unor importante sume de bani. Exemplificativ în acest sens este relația pe care firma bârlădeană a avut-o cu SC Trans Adira SRL. Aceasta figurează la registrul comerțului având ca obiect de activitate transportul rutier de mărfuri. Din informațiile pe care le avem, firma nu are decât un singur angajat, acesta fiind de altfel și unicul acționar și administrator. Culmea este că această firmă a încasat de la FEPA Bârlad aproximativ 76 de miliarde de lei vechi. Această imensă sumă a fost plătită în anul 2008 în contul realizării documentației pentru niște proiecte ale unor utilaje produse de fabrica bârlădeană.

„Culmea este că se știe foarte bine că aceste piese produse la noi sunt opera specialiștilor noștri. Cei de la laboratrul de cercetare al fabricii le-au proiectat, iar ca să vii să spui că o firmă de transport mărfuri din București a făcut documentația acestor proiecte, este chiar absurd și cusut cu ață albă”, ne-a spus una dintre sursele noastre din interiorul FEPA SA, care a ținut să-și păstreze anonimatul.

FEPA Bârlad, ”parteneră” de afaceri cu firme ”offshore” implicate în spălarea de bani proveniți din traficul cu droguri și trafic de armament între țări teroriste!

Însă, în scenariul mega-escrocheriei de la FEPA Bârlad își fac apariția și câteva firme care funcionează în regim ”offshore” de tip IBC (International Business Company). Vorbim despre firme înregistrate în diverse zone din lume cunoscute drept ”paradise fiscale”, dar asupra cărora planează suspiciuni solide că nu sunt altceva decât companii specializate în spălarea și dosirea banilor produși de ”băieți deștepți” de genul celor ce controlează FEPA Bârlad. Investigațiile celor de la DIICOT au descoperit informații potrivit cărora FEPA Bârlad ar fi cedat efectiv creanțe în valoare de 1.587.044,03 dolari americani către NARFALK DEBIT SERVICE AND FACTORING COMPANY LIMITED Cipru, conform contractului de cesiune creanțe nr. 123/23.08.2007. În același timp, firma bârlădeană ar mai deține un număr de 1.300 de acțiuni emise de HORUS 33 WORLD WIDE FINANCIAL SERVICES LLC, din Delaware, SUA, fiecare acțiune fiind în valoare de 1220,8031 dolari americani. Anchetatorii au solicitat efectuarea unor expertize contabile care să lămurească cu exactitate mecanismele și relațiile financiare dintre FEPA Bârlad și aceste firme de tip ”offshore”.

Reporterii Est News au intrat în posesia unor informații care arată că NARFALK DEBIT SERVICE AND FACTORING COMPANY LIMITED Cipru și HORUS 33 WORLD WIDE FINANCIAL SERVICES LLC, Delaware – SUA, sunt firme de tip ”offshore” asupra cărora planează de mult timp suspiciuni că ar fi implicate în activități ilicite de genul spălarea banilor proveniți din contrabanda de cocaină din zona Americii de Sud, finanțarea terorismului și traficul de armament. Firmele în cauză sunt controlate sau fac parte din portofoliul unui controversat consultant ”offshore”, Kiss Laszlo Gyorgy, cetățean român, care în 2010 a fost arestat (tot de agenții de la Crimă Organizată) pentru spălare de bani și complicitate la delapidarea 8 milioane de euro din contabilitatea firmei societății Petrom Service. Kiss Laszlo Gyorgy este considerat unul dintre exponenții unui uriaș imperiu offshore, ramificat ca o pânză de păianjen pe toate continentele și care este investigat pentru trafic de armament între țări teroriste și pentru spălarea banilor unui cartel mexican de droguri, monitorizat de serviciile secrete americane, anchetat în Noua Zeelandă și cercetat pentru evaziune fiscală și delapidare în Balcani. În paralel cu ancheta autorităților române, jurnaliști de la OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project – Proiectul pentru Relatări despre Crima Organizată și Corupție) au efectuat o anchetă proprie care a dezvăluit multe dintre ingineriile financiare derulate și prin cele două firme ”offshore” cu care FEPA Bârlad s-a ”bucurat” să aibă relații de ”afaceri” grație celor care controlează firma bârlădeană. Acum, procurorii DIICOT Vaslui trebuie să deslușească concret în ce a constat ”colaborarea” dintre FEPA și aceste obscure firme ”offshore”. Tare ne este teamă că, în nici un caz, firma bârlădeană nu a avut de câștigat, ci dimpotrivă, în cel mai fericit caz, a fost un pion într-o abilă schemă de spălare de bani.

Firmele – căpușă, un instrument preferat de ”băieții deștepți” de la FEPA!

Procurorii DIICOT au mai descoperit că în perioada martie – august 2009 FEPA SA a cesionat, în totalitate, acțiunile deținute la FEPA Trading către o firmă administrată de Antonio Vrusea (unul din acționarii majoritari de la FEPA Bârlad), respectiv SC AV ROM Holding SRL București. Același Vrusea decide ulterior ca Vasile Conea (director de Resurse Umane la FEPA Bârlad) să încheie orice act de administrare a FEPA Trading SRL. Un mai târziu, în octombrie 2010, Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Vaslui a efectuat o inspecție fiscală la FEPA Trading SRL, în urma căreia a constatat că avea restanțe la plățile către bugetul de stat în valoare de 2.441.823 lei. În noiembrie 2010, același Vrusea mai pune la cale o stratagemă: îl numește pe fiul său vitreg, rezultat dintr-o căsătorie anterioară – Alexandru George Pompiliu Perșa – drept administrator al SC AV ROM Holding SRL București, nu înainte de a se revoca pe el însuși din acestă funcție. În vara lui 2011, ”băieții deștepți” de la FEPA Bârlad decid că FEPA Trading SRL și-a făcut datoria de ”sifon” a miliarde de lei vechi și solicită Tribunalului Vaslui declanșarea procedurii de insolvență. Însă, așa cum aveau să descopere procurorii DIICOT, gruparea mafiotă în cauză a dat naștere imediat unei alte firme-căpușă – SC HEPA Proiect SRL Bârlad – prin care și-a continuat activitatea infracțională.

Pentru a elucida cât mai mult din infracțiunile puse la cale de această veritabilă caracatiță infracțională ce sufocă FEPA Bârlad, procurorii DIICOT au solicitat efectuarea unei expertize contabile încă din vara anului 2013. Reporterii EstNews au intrat în posesia unor informații certe că indivizii inculpați în acest mega-dosar au efectuat presiuni chiar asupra expertului contabil desemnat să realizeze expertiza.

Contactată telefonic, procurorul Irina Perjoiu, șefa Biroului Teritorial al DIICOT Vaslui, ne-a declarat că, deocamdată, nu se pot furniza informații în legătură cu acest dosar: ”Dosarul nu este finalizat, este în curs de urmărire penală. Se administrează în continuare probatorii și nu se pot da date la acest moment”.

Tudorel Hărăbor nu poate fi reabilitat! Deocamdată!

de Răzvan CĂLIN

În urmă cu două zile, Tribunalul Vaslui s-a pronunțat definitiv într-un dosar care îl vizează pe managerul general al SC FEPA SA Bârlad, Tudorel Hărăbor. Acesta a încercat să obțină cu ajutorul instanței o decizie prin care să fie reabilitat judecătoresc. A fost vorba despre o mișcare gândită de Hărăbor prin care sprea că va scăpa definitiv de trecutul său pătat și va ”renaște” în sânul societății civile mai curat ca lacrima.

Din păcate, stratagema gândită și aplicată cu atâta îndrăzneală a dat greș. După ce primele două termene s-a derulat la Judecătoria Bârlad, dosarul a ajuns pe rolul instanței Tribunalului Vaslui care pe 5 august s-a pronunțat cât se poate de clar: „Admite excepția inadmisibilității contestației formulate de condamnatul Hărăbor Tudorel împotriva încheierii de ședință din 18.06.2015, pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 2693/189/2015, privind suspendarea cererii de reabilitare judecătorească. Respinge, ca inadmisibilă contestația formulată de condamnatul Hărăbor Tudorel, împotriva încheierii de ședință din 18.06.2015, pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 2693/189/2015, privind suspendarea cererii de reabilitare. În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală, obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 august 2015”.

Cu alte cuvinte, Hărăbor trebuie să-și ia gândul, deocamdată, de la visul său de a redeveni inocent și nevinovat precum un prunc. El ar fi trebuit să înțeleagă acest lucru încă de când cererea sa era analizată de judecătorii bârlădeni.

Aceștia s-au și pronunțat, respingându-i cererea: „Dacă înainte de soluționarea cererii de reabilitare față de condamnat, a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru altă infracțiune, examinarea cererii se suspendă până la soluționarea definitivă a acelei cauze”.

Despre ce este vorba? Hărăbor tocmai a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prin stopaj la sursă, statul român fiind prejudiciat cu circa 4,8 milioane de lei. Unde mai pui că managerul de la FEPA Bârlad face obiectul unei alte anchete, de această dată coordonată de DIICOT, în care acuzațiile sunt și mai grave: constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani, folosirea cu rea credință a creditului societății în scop contrar intereselor acesteia, fals intelectual și uz de fals. În consecință, dorința lui Hărăbor de a obține reabilitarea judecătorească ar putea fi explicată și în felul următor: în eventualitatea în care Tribunalul Vaslui îl va găsi vinovat la acuzațiile procurorilor anticorupție, el va putea poza drept un „inocent”, un cetățean model aflat la prima abatare și în consecință ar putea spera la o pedeapsă cât mai blândă. Dar, după cum se vede, speranțele sale de „metamorfozarea” în băiat bun sunt practic nule, cel puțin până când instanța de judecată se va pronunța în dosarele pe care i le-au întocmit procurorii DNA și DIICOT.

Cererea sa de reabilitare judecătorească a vizat fapte mai vechi ale acestuia, pentru care a și fost condamnat deja. În momentul de față, justițiabilul Hărăbor are calitatea de condamnat în baza unui mai vechi dosar de abuz în serviciu și nerespectarea unei hotărâri judecătorești. Pe scurt, unul dintre foștii angajați ai FEPA SA – Gheorghe Nițu – l-a acționat în instanță pe Hărăbor acuzându-l de comiterea acestor fapte, lucru dovedit ulterior atât de instanța de la Bârlad, cât și de Curtea de Apel Iași. Pe 3 noiembrie 2011, judecãtorii bârlãdeni s-au pronuntat în dosarul penal în care directorul SC FEPA SA Bârlad, Tudorel Hãrãbor, era trimis în judecatã de procurori pentru abuz în serviciu si nerespectarea unei hotãrâri judecãtoresti: trei luni închisoare cu suspendare si 3.000 de lei despãgubiri morale, pentru Gheorghe Nitu. Hărăbor a atacat decizia la Curtea de Apel Iași, care însă i-a respins ca nefondat recursul, ba i-a și majorat despăgubirile civile de la 3.000 de lei la 10.000 de lei.

Culmea tupeului: Hărăbor se vrea inocent!

de Răzvan CĂLIN

Tudorel Hărăbor, managerul de la FEPA SA Bârlad, a deschis acțiune la Judecătoria Bârlad prin care solicită să fie reabilitat. El are o condamnare de trei luni închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și acum și-ar dori ca tot instanța de judecată să-i șteargă cu buretele antecedentele penale. Mișcarea ascunde alte interese în spate: Hărăbor vrea să apară curat ca lacrima în fața instanțelor care îl vor judeca pentru fapte mult mai grave, cum ar fi evaziunea fiscală prin stopaj la sursă, spălare de bani, constituire grup infracțional organizat etc. Atunci când va compare în fața instanței pentru aceste fapte, Hărăbor ar putea juca cartea inocentului aflat la prima abatere și, în consecință, va putea cere un minim de pedeapsă.

Cu siguranță memoria colectivă încă mai savurează din plin încercările penibile ale unor VIP-uri din lumea politică românească de a-și spăla păcatele odată ce procurorii anticorupție i-au prins cu mâța în sac. Fostul ministru al Internelor și parlamentarul de Vaslui Cristian David s-a pocăit și a intrat în nu știu ce sectă obscură (drept pentru care s-a lăsat scăldat și bălăcit printr-un fel de ritual de purificare. Nu mai vorbim de celebrul Dan Șova care s-a lăsat miruit de colega de partid și Parlament, senatoarea Florina Jipa, chiar în ședința când s-a discutat ridicarea imunității sale parlamentare.

Nu știm dacă s-a inspirat din faptele celor, dar cet este că și Tudorel Hărăbor, manager al SC FEPA SA Bârlad, încearcă o manevră de genul acesta. Tocmai acum când atât procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), cât și cei de la DIICOT l-au încolțit în niște dosare extrem de grele și de complexe, cu acuzații grave de evaziune fiscală prin stopaj la sursă, spălare de bani, constituire grup infracțional organizat etc.

Concret, Hărăbor a înaintat o acțiune la Judecătoria Bârlad pentru reabilitare judecătorească. Mai pe românește, Hărăbor le-a cerut judecătorilor bârlădeni să-l facă așa cum a fost doar când tocmai a ajuns pe această lume: inocent și nevinovat ca un prunc abia născut.

Totul a pornit de la faptul că, în momentul de față, justițiabilul Hărăbor are calitatea de condamnat în baza unui mai vechi dosar de abuz în serviciu și nerespectarea unei hotărâri judecătorești. Pe scurt, unul dintre foștii angajați ai FEPA SA – Gheorghe Nițu – l-a acționat în instanță pe Hărăbor acuzându-l de comiterea acestor fapte, lucru dovedit ulterior atât de instanța de la Bârlad, cât și de Curtea de Apel Iași. Pe 3 noiembrie 2011, judecãtorii bârlãdeni s-au pronuntat în dosarul penal în care directorul SC FEPA SA Bârlad, Tudorel Hãrãbor, era trimis în judecatã de procurori pentru abuz în serviciu si nerespectarea unei hotãrâri judecãtoresti: trei luni închisoare cu suspendare si 3.000 de lei despãgubiri morale, pentru Gheorghe Nitu. Hărăbor a atacat decizia la Curtea de Apel Iași, care însă i-a respins ca nefondat recursul, ba i-a și majorat despăgubirile civile de la 3.000 de lei la 10.000 de lei.

Hărăbor vrea neapărat un cazier curat!

Ei, tocmai această ”pată” din CV-ul său vrea să o șteargă neapărat Hărăbor, care a cerut recent judecătorilor bârlădeni să-l reabiliteze. După doar două termene de judecată, Judecătoria Bârlad a decis să suspende judecarea cauzei din motive cât se poate de întemeiate.

Hărăbor tocmai a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prin stopaj la sursă, statul român fiind prejudiciat cu circa 4,8 milioane de lei. Unde mai pui că managerul de la FEPA Bârlad face obiectul unei alte anchete, de această dată coordonată de DIICOT, în care acuzațiile sunt și mai grave: constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani, folosirea cu rea credință a creditului societății în scop contrar intereselor acesteia, fals intelectual și uz de fals.

Amânare la primul termen

Primul termen în procesul intentat de DNA s-a consumat ieri, la Tribunalul Vaslui. Tudorel Hărăbor s-a prezentat în fața instanței și a solicitat un nou termen pe motiv că nu a putut fi apărat de avocatul său care nu a putut fi prezent din motive obiective. În consecință, instanța vasluiană a fixat un nou termen pentru 13 iulie.

Cât privește Judecătoria Bârlad, și-a motivat suspendarea cauzei prin aceea că, în conformitate cu art.533, alin. 2 din Noul Cod de Procedură Penală, „dacă înainte de soluționarea cererii de reabilitare față de condamnat, a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru altă infracțiune, examinarea cererii se suspendă până la soluționarea definitivă a acelei cauze”.

Altfel spus, Hărăbor va trebui întâi să dea socoteală pentru faptele de care îl acuză DNA și DIICOT și abia apoi se va lua în calcul și cererea sa de reabilitare judecătorească. Până la urmă, e dreptul constituțional al fiecărui român să-și caute dreptatea în instanță, însă penibilul situației e mai mult decât vizibil. Totuși, se pare că această mișcare gândită de Hărăbor e cu bătaie lungă. După cum am mai scris în paginile cotidianului nostru, Hărăbor tocmai a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prin stopaj la sursă. Primurl termen tocmai s-a derulat marți, 30 iunie, la Tribunalul Vaslui.

Din spate, vin tare și cei de la DIICOT care tocmai instrumentează tot pe pe numele lui Hărăbor un dosar la fel de greu. Prin cererea sa de reabilitare judecătorească deschisă la Judecătoria Bârlad, Hărăbor ar urmări să fie scos basma curată, cu un cazier la fel de curat ca al unui prunc. Astfel, în eventualitatea în care Tribunalul Vaslui îl va găsi vinovat la acuzațiile procurorilor anticorupție, el va putea poza drept un „inocent”, un cetățean model aflat la prima abatare și în consecință ar putea spera la o pedeapsă cât mai blândă. Rămâne de văzut cât succes va avea în demersul său, însă cert este că, deocamdată, procesul de reabilitare a fost suspendat până ce Tribunalul Vaslui va decide în celălalt dosar instrumentat de DNA.

Justiția a preluat dosarul megaescrocheriei de la FEPA SA Bârlad – Hărăbor, la judecată!

de Răzvan CĂLIN

Astăzi, la Tribunalul Vaslui începe procesul pe care statul român l-a intentat firmei bârlădene și managerului acesteia – Tudorel Hărăbor. Procurorii anticorupție au identificat fapte de evaziune fiscală prin stopaj la sursă. Prejudiciul cauzat este de circa 4,8 milioane lei.

SC FEPA SA Bârlad, dar mai ales managerul acesteia – Tudorel Hărăbor – vor trebui să dea socoteală în fața judecătorilor pentru megaescrocheria pe care au pus-o la cale și în urma căreia statul român a fost păgubit cu aproximativ 4,8 milioane lei. Astăzi, 30 iunie, a fost fixat primul termen în acest dosar, care a ajuns de pe masa procurorilor anticorupție pe rolul instanței Tribunalului Vaslui. În consecință, Tudorel Hărăbor va trebui să dea socoteală judecătorilor pentru această inginerie financiară pe care a pus-o la cale.

Trebuie spus că Secția Teritorială Iași a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) este cea care are meritul de a fi descâlcit ițele acestei afaceri.

La începutul lunii mai, DNA a anunțat printr-un comunicat de presă că a definitivat ancheta în acest dosar și că l-a înaintat spre judecare Trbunalului Vaslui. Conform rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupție, în perioada 31 ianuarie 2009 – 31 ianuarie 2012 , Hărăbor a reținut și nu a virat la bugetul de stat tot ceea ce înseamnă taxe, impozite și alte contribuții prevăzute de legislația în vigoare. Vorbim aici despre un stopaj la sursă cât se poate de evident, procurorii DNA reușind să stabilească clar și valoare prejudiciului: aproximativ 4,8 milioane de lei (4.795.981 lei, mai exact). Din această sumă, 1.764.856 lei reprezintă impozitul pe venituri din salarii, 1.918.664 lei  contribuția individuală de asigurări sociale de stat, 1.021.292 lei contribuția individuală de asigurări de sănătate și 91.169lei contribuția individuală de asigurări sociale – șomaj.

Procurorii DNA Iași au lucrat mai bine de patru ani în acest dosar ce-l incriminează pe Tudorel Hărăbor, dar și firma bârlădeană pe care o conduce. În sarcina celor doi (Hărăbor și FEPA SA) s-a reținut săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuă, „comisă în forma reținerii și nevărsării, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă”.

Vor fi trași la răspundere autorii acestei megaescrocherii?

Întâmplător sau nu, la doar câteva zile după comunicatul celor de la DNA Iași, Curtea Constituțională a României (CCR) a ieșit la rampă cu o decizie de neconstituționalitate, afirmând că norma de incriminare a infracțiunii de care este acuzat directorul FEPA Bârlad nu este clară, previzibilă și accesibilă, încălcând, astfel, principiul legalității consacrat de art. 1, alin. (5) din Constituția României. Cu alte cuvinte, Hărăbor are toate șansele să scape basma curată din toată această afacere, dacă judecătorii vasluieni vor ține cont de recomandările CCR.

Totuși, lucrurile nu stau chiar așa, mai ales că, cel puțin până în momentul de față, Legea nr. 241/2005 (pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale) nu a fost modificată încă în acest sens.

Nelu Sava, directorul Administrației Județene a Finanțelor Publice, a oferit reporterilor EstNews un punct de vedere cât se poate clar: „Deocamdată, Legea nr. 241/2005, cea care spune că stopajul la sursă este o infracțiune, nu a fost modificată. Până ce actul normativ nu este modificat, iar totul este publicat în Monitorul Oficial, bineînțeles că nu produce efecte. Știu de acea decizie a CCR, am auzit că s-au propus efectuarea unor modificări la lege, dar, pentru moment, nu s-a făcut nimic în acest sens. Prin urmare, la momentul actual noi lucrăm în baza legii în vigoare. Acesta este punctul meu de vedere la momentul acesta. Până când nu se modifică legea de bază, se merge pe aceasta care este în vigoare!”

În consecință, putem spune că în România încă se mai poate spera că justiția va face dreptate în asemenea cazuri, chiar dacă alte instituții ale statului (gen CCR) emit peste noapte decizii, care, practic, oferă o portiță de scăpare celor care devalizează bugetul statului.

Hotărârea CCR ar putea avea un efect devastator pentru economia țării, căci, pe scurt, îi scoate basma curată pe toți cei care au tras în piept statul român cu sute și sute de miliarde de lei vechi prin această „inginerie” a stopajului la sursă.

Iată, cum și-au motivat judecătorii CCR decizia pe care au luat-o cu atâta ușurință: „Cu majoritate de voturi, (CCR) a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale. Curtea a constatat că legea nu definește noțiunea de impozite sau contribuții cu reținere la sursă, astfel că norma care incriminează infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu întrunește condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate, încălcând prevederile constituționale cuprinse în art. 1, alin. (5) care consacră principiul legalității”.

Când anume va fi lichidat clanul mafiot ce sufocă FEPA Bârlad?

Tudorel Hărăbor nu este la singura potlogărie de acest gen care atrage atenția autorităților statului român. Mare parte din echipa managerială (în frunte cu Hărăbor), cât și principalii acționari de la FEPA SA au intrat în vizorul DIICOT, care prin Biroul Teritorial Vaslui instrumentează un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani. Ne referim aici la Antonio Vrusea și Alexandru Dumitriu, care sunt acționarii SC Cover Me Design SRL, firmă care a achiziționat 30% din pachetul majoritar de acțiuni al FEPA Bârlad. Facem precizarea că SC Cover Me Design SRL, împreună cu SC Grup Energetic Tender SA și persoana fizică Constantin Cozar, au achiziționat pachetul majoritar de acțiuni al firmei bârlădene în anul 2004. Printre cei vizați se mai numără Hărăbor, directorul adjunct Constantin Cozar, directorul de Resurse Umane Vasile Conea și Marcel Pahome, șef Departament Marketing. Toți cei enumerați mai sus sunt acuzați de procurorii DIICOT că au comis mai multe infracțiuni, dintre care amintim doar de evaziune fiscală și spălare de bani (prin diverse off-shore-uri), prejudiciul dovedit până în prezent ridicându-se la nu mai puțin de 200 de miliarde de lei vechi. Iar cercetările încă nu au fost finalizate!

În loc de încheiere: în timp ce FEPA Bârlad a fost adusă în pragul falimentului de către această clică de evazioniști, iar statul român este tras în piept cu sume fabuloase de milioane de lei și chiar milioane de euro, același destoinic manager – Tudorel Hărăbor – este plătit regește pentru serviciile sale, încasând lunar sute de milioane de lei vechi, ba chiar și câte o jumătate de miliard de lei vechi. Asta în timp ce cei mai mulți dintre cei 270 de muncitori primesc salarii de mizerie: între 400 de lei și 800 de lei lunar!

În timp ce muncitorii primesc salarii de mizerie – Directorul FEPA Bârlad este plătit cu sume fabuloase!

de Răzvan CĂLIN

Exclusivitate: Reporterii EstNews au intrat în posesia unor documente care atestă că Tudorel Hărăbor, managerul de la FEPA SA Bârlad, încasează salarii exorbitante, de ordinul a zeci de mii de lei și chiar sute de mii de lei lunar. Asta în timp ce cei peste 250 de muncitori ai fabricii primesc salarii de mizerie de câteva sute de lei pe lună.

Așa cum am promis, continuăm seria dezvăluirilor despre structurile mafiote ce au pus mâna pe SC FEPA SA Bârlad și care în decurs de câțiva ani au reușit să o aducă în pragul falimentului această firmă care altădată era una dintre mândriile județului.

Reporterii EstNews au reușit, în exclusivitate, să intre în posesia unor documente care atestă valoarea veniturilor pe care Tudorel Hărăbor, managerul de la FEPA SA Bârlad, le-a încasat din 2011 și până în prezent. Aproape că nu ne-a venit a crede ochilor în momentul în care documentele respective ne-au dezvăluit sume exorbitante pe care Hărăbor le-a primit drept salariu ca director al fabricii bârlădene. Asta în condițiile în care cea mai mare parte dintre cei peste 250 de simpli salariați ai firmei sunt obligați să muncească pe brânci pentru salarii mizere de doar câteva sute de lei pe lună.

Spre exemplu, în 2011 și 2012, Hărăbor a fost remunerat pentru modul „exemplar” în care a manageriat firma bârlădeană cu „modica” sumă de 43.835 de lei lunar (adică, 430.835.000 de lei vechi, în cazul în care nu v-ați obișnuit cu leul „greu”), această sumă fiind venitul brut lunar. Din 2013, salariul lui Hărăbor începe să oscileze între sume ceva mai „decente”, deși a început anul în forță cu un salariu brut pe luna ianuarie de 41.492 de lei.

Așa se face că în restul anului 2013, Hărăbor a continuat să încaseze lunar sume imense, cuprinse între 28.700 de lei și puțin peste 41.000 de lei brut. Aceste sume s-au menținut până în ziua de astăzi, cu mici fluctuații, după cum se poate vedea și din tabelul anexat.

În decembrie 2014, Hărăbor poate spune că Moș Crăciun a fost foarte darnic cu el, căci a încasat un salariu brut în valoare de 115.620 de lei. La toate acestea se adaugă și veniturile pe care Hărăbor le-a încasat din postura de manager și acționar majoritar al unei firme – căpușă zămislită chiar de el și gașca de „băieți deștepți” de la FEPA Bârlad, respectiv SC HEPA Proiect SRL. Este firma pe care Hărăbor & Co. au înființat-o pentru a putea derula în liniște tot soiul de inginerii financiare și escrocherii care au vlăguit FEPA Bârlad și au prejudiciat statul român cu milioane de euro. De aici, de la HEPA Proiect, Hărăbor a încasat lunar sume cuprinse între 5.000 de lei brut și 20.000 de lei brut. Prin prisma veniturilor încasate lunar, se poate spune că Hărăbor este un manager de top care este plătit regește cu sume cuprinse între 50.000 de lei brut și 70.000 de lei brut, ba chiar și peste 100.000 de lei dacă ne amintim de decembrie 2014.

Cât despre eficacitatea sa ca manager, situația actuală de la FEPA Bârlad spune multe. Firma a fost adusă în pragul falimentului și în momentul de față este în insolvență. Mai mult, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași a finalizat recent o anchetă și l-a trimis pe Hărăbor (dar și FEPA SA) în judecată pentru comiterea infracțiuni de evaziune fiscală prin stopaj la sursă, statul român fiind prejudiciat cu 4,8 milioane lei. Din păcate, Hărăbor are toate șansele să scape basma curată din această poveste întrucât Curtea Constituțională a României a decis recent că norma care incriminează această faptă este neconstituțională pe motiv că nu este „clară, previzibilă și accesibilă”. Și cei de la DIICOT – Biroul Teritorial Vaslui derulează în prezent o anchetă care vizează întreaga conducere a FEPA SA Bârlad, dar și acționarii acesteia. Cei incriminați sunt Alexandru Ioan Dumitriu, Antonio Vrusea și Constantin Cozar (acționarii majoritari de la FEPA SA, ultimul având și funcția de director  adjunct), precum și Hărăbor, actualmente administrator din partea salariaților (ce ironie!), Vasile Conea, director de Resurse Umane și Marcel Pahome, șeful Departamentului Marketing de la FEPA Bârlad. Toți aceștia sunt acuzați că s-au constituit într-un grup infracțional organizat, că au comis evaziune fiscală, spălare de bani, folosirea cu rea credință a creditului societății în scop contrar intereselor acesteia, fals intelectual și uz de fals. La o primă „strigare” prejudiciul pricinuit statului român se ridică la peste 200 de miliarde de lei vechi. Din informațiile pe care le avem, acestea sunt doar frânturi din mecanismul extrem de bine pus la punct de acest grup infracțional ce a „căpușat” FEPA Bârlad încă din 2004, prin care s-au „sifonat” sume imense de bani.

Prin urmare, e oarecum de înțeles cum de Hărăbor încasează lunar asemenea sume exorbitante, căci e greu într-adevăr în ziua de azi să găsești un „bun” manager dispus să ia parte la o asemenea inginerie financiară. Din surse sigure avem informații că și ceilalți indivizi din conducerea FEPA Bârlad sunt plătiți la fel de regește. Și în timp ce „băieții” deștepți de la FEPA Bârlad „sifonează” milioane de euro și își îndeasă în buzunar lunar salarii exorbitante, cei peste 250 de muncitori din fabrica bârlădeană încasează lunar salarii de mizerie. Doar maiștrii sau șefii de secție sar de 1.000 de lei venit net lunar, în rest toată lumea încasează între 500 și 800 de lei pe lună (cu excepția „băieților deștepți” din fruntea fabricii). Mai mult decât strigător la cer”

P.S. Am aflat că la sfârșitul săptămânii trecute, Tudorel Hărăbor și-a pus din nou pirostriile (spunem din nou pentru că până în urmă cu câțiva ani el a mai fost căsătorit, având și un copil în urma acestei relații). De această dată, aleasa inimii sale este o tânără din Bârlad, în vârstă de 26 de ani, care de ceva timp este angajată la FEPA SA. Fericitul eveniment a avut loc la un resort de lux din județul Tulcea. Le urăm și noi casă de piatră proaspeților însurăței!

FEPA Bârlad – un cuib al Mafiei în toată regula! Exclusivitate!

de Răzvan CĂLIN

Ancheta procurorilor DIICOT a scos la lumină că la SC FEPA SA Bârlad s-a format o grupare de tip  mafiot ale cărei principale preocupări sunt evaziunea fiscală și spălarea de bani. Exclusivitate: reporterii Est News au intrat în posesia unor documente care atestă ingineriile financiare puse la cale de ”băieții deștepți” de la FEPA Bârlad.

După cum am prezentat și în ultimele ediții ale cotidianului nostru, SC FEPA SA Bârlad a intrat în atenția procurorilor DNA, dar și a celor de la DIICOT, din cauza acționarilor majoritari și a echipei manageriale care, împreună, au pus la cale o serie întreagă de inginerii financiare menită să ”sifoneze” și să spele sume imense de bani. Așa cum am mai spus, cele două instituții ale statului român (DNA și DIICOT) au declanșat anchete în acest sens. Reporterii EstNews au intrat în posesia unor documente care atestă cât se poate de clar că la FEPA Bârlad acționează de mai mulți ani o grupare mafiotă sadea.

Este vorba despre documente din dosarul instrumentat de procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Vaslui, a căror anchetă este foarte înaintată, dosarul urmând a fi înaintat instanței cât de curând. Conform acestora, cei incriminați sunt Alexandru Ioan Dumitriu, Antonio Vrusea, Constantin Cozar – acționarii majoritari de la FEPA Bârlad (ultimul fiind având și calitatea de director adjunct al firmei bârlădene), precum și managerul general Tudorel Hărăbor, Vasile Conea, director de Resurse Umane și Marcel Pahome, șeful Departamentului Marketing de la FEPA. În consecință, Dumitriu, Hărăbor și Cozar sunt cercetați de DIICOT pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani, folosirea cu rea credință a creditului societății în scop contrar intereselor acesteia, fals intelectual și uz de fals. La rândul său, Vrusea (alături de alți doi acoliți: Ioan Zoltan Szep și Sergiu Corneliu Roban) este acuzat de costituirea/aderarea unui grup infracțional organizat, plus toate celelalte infracțiuni reținute și în sarcina celor enumerați mai sus. Cu alte cuvinte, aceștia sunt capii rețelei infracționale care folosindu-se de marca și renumele FEPA SA au făcut să se evapore sume uriașe de bani. Până acum, procurorii DIICOT (și cei de la DNA) au reușit să probeze că statul român și firma bârlădeană au fost prejudiciate cu 4,8 milioane de euro și peste 200 de miliarde de lei vechi. Sunt cifre amețitoare, dar care, din păcate, arată doar o mică frântură din mecanismul (bine uns) de spălare de bani pe care acest grup infracțional l-a pus la punct din momentul în care au pus mâna pe FEPA Bârlad, în 2004.

”În fapt, după privatizarea SC FEPA SA Bârlad, materializată prin contractul de vânzare – cumpărare acțiuni nr. 80/24.11.2004, administratorii SC FEPA SA (Dumitriu, Vrusea, Cozar și Hărăbor) au constituit o grupare infracțională organizată, la care au aderat și alte persoane, având ca scop principal comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani prin intermediul SC FEPA SA Bârlad”, se spune în materialul realizat de procurorii DIICOT Vaslui.

FEPA Bârlad, paravan pentru escrocherii și ”mașină” de spălat bani!

Iată deci că s-a dovedit că de la bun început, cei care au pus ochii pe FEPA Bârlad și care au și reușit să o înhațe, nu au urmărit nici o clipă redresarea și eficientizarea activității firmei bârlădene, ci doar au avut nevoie de un paravan, de un instrument prin care să-și pună în liniște escrocheriile. Aceștia au mai dovedit că persoanele enumerate mai sus s-au folosit cu rea credință de tot ceea ce însemna FEPA Bârlad, începând de la resursele financiare și până la patrimoniul firmei. Altfel spus, au pus la cale un plan de devalizare a societății bârlădene pe care, încet, încet, au adus-o pe marginea prăpastiei falimentului. Iată doar o mică parte din sarabanda deșănțată a mecanismelor ilegale puse la cale de această grupare infracțională, așa cum reiese din ancheta procurorilor DIICOT: ”Administratorii FEPA SA au folosit cu rea credință creditul SC FEPA SA, în scopuri contrare intereselor acesteia, sau în folosul propriu, ori pentru a favoriza o altă societate în care erau interesați direct sau indirect, respectiv: vânzări de bunuri imobile, achiziționări la prețuri mari și revânzarea la prețuri modice de bunuri imobile; plata în avans de sume importante unor societăți controlate de membrii grupului pentru produse ce nu au mai fost livrate; încheierea de contracte de comision pentru valorificarea produselor SC FEPA SA către parteneri consacrați; în anul 2006 au înființat SC FEPA Trading SRL Bârlad, acționar unic fiind SC FEPA SA Bârlad, cu scopul de a se realiza prin intermediul acestei unități vânzarea produselor SC FEPA SA; în perioada 2006 – 2008, SC FEPA Trading SRL nu a desfășurat nici o activitate, însă începând cu a doua jumătate a anului 2008 administratorii SC FEPA SA au trecut cea mai mare cantitate de produse aflate în stocuri la SC FEPA Trading SRL, folosind ca intermediar SC Trans Adira SRL. După care, la 30.07.2009,  au solicitat Tribunalului Vaslui declanșarea procedurii insolvenței SC FEPA SA”.

Facem precizarea că Trans Adira SRL figurează la registrul comerțului având ca obiect de activitate transportul rutier de mărfuri. Din informațiile pe care le avem, firma nu are decât un singur angajat, acesta fiind de altfel și unicul acționar și administrator. Culmea este că această firmă a încasat de la FEPA Bârlad aproximativ 76 de miliarde de lei vechi. Această imensă sumă a fost plătită în anul 2008 în contul realizării documentației pentru niște proiecte ale unor utilaje produse de fabrica bârlădeană.„Culmea este că se știe foarte bine că aceste piese produse la noi sunt opera specialiștilor noștri. Cei de la laboratrul de cercetare al fabricii le-au proiectat, iar ca să vii să spui că o firmă de transport mărfuri din București a făcut documentația acestor proiecte, este chiar absurd și cusut cu ață albă”, ne-a spus una dintre sursele noastre din interiorul FEPA SA, care a ținut să-și păstreze anonimatul.

Firmele – căpușă, un instrument preferat de ”băieții deștepți” de la FEPA!

Procurorii DIICOT au mai descoperit că în perioada  martie – august 2009 FEPA SA a cesionat, în totalitate, acțiunile deținute la FEPA Trading către o firmă administrată de Antonio Vrusea (unul din acționarii majoritari de la FEPA Bârlad), respectiv SC AV ROM Holding SRL București. Același Vrusea decide ulterior ca Vasile Conea (director de Resurse Umane la FEPA Bârlad) să încheie orice act de administrare a FEPA Trading SRL. Un mai târziu, în octombrie 2010, Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Vaslui a efectuat o inspecție fiscală la FEPA Trading SRL, în urma căreia a constatat că avea restanțe la plățile către bugetul de stat în valoare de 2.441.823 lei. În noiembrie 2010, același Vrusea mai pune la cale o stratagemă: îl numește pe fiul său vitreg, rezultat dintr-o căsătorie anterioară – Alexandru George Pompiliu Perșa – drept administrator al SC AV ROM Holding SRL București, nu înainte de a se revoca pe el însuși din acestă funcție. În vara lui 2011, ”băieții deștepți” de la FEPA Bârlad decid că FEPA Trading SRL și-a făcut datoria de ”sifon” a miliarde de lei vechi și solicită Tribunalului Vaslui declanșarea procedurii de insolvență. Însă, așa cum aveau să descopere procurorii DIICOT, gruparea mafiotă în cauză a dat naștere imediat unei alte firme-căpușă – SC HEPA Proiect SRL Bârlad – prin care și-a continuat activitatea infracțională.

Pentru a elucida cât mai mult din infracțiunile puse la cale de această veritabilă caracatiță infracțională ce sufocă FEPA Bârlad, procurorii DIICOT au solicitat efectuarea unei expertize contabile încă din vara anului 2013. Reporterii EstNews au intrat în posesia unor informații certe că indivizii inculpați în acest mega-dosar au efectuat presiuni chiar asupra expertului contabil desemnat să realizeze expertiza. Oricum, expertiza este finalizată, iar anchetatorii urmează, la rândul lor, să încheie dosarul cât mai curând. Vom reveni cu noi amănunte despre acest caz în edițiile viitoare ale cotidianului nostru.

Caracatița care sufocă FEPA Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Evaziune fiscală și spălare de bani cu un prejudiciu de cel puțin 200 de miliarde de lei vechi, acestea sunt principalele infracțiuni care fac obiectul unui dosar la care lucrează în prezent procurorii DIICOT și care îi vizează pe acționarii majoritari și mare parte din echipa managerială a firmei din Bârlad.

Tudorel Hărăbor

Tudorel Hărăbor

Se pare că SC FEPA SA Bârlad, una dintre cele mai emblematice firme pentru economia județului Vaslui până nu demult, a devenit centrul unui grup infracțional care se folosește de tot ceea ce implică această marcă pentru a derula operațiuni care mai de care mai ilicite, tot felul de inginerii financiare și escrocherii menite să-i îmbogățească rapid pe membrii acestei rețele. După ce Direcția Națională Anticorupție (DNA), prin Secția Teritorială Iași, l-a trimis în judecată pe directorul general Tudorel Hărăbor (plus firma în sine) pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prin stopaj la sursă, iată că este rândul procurorilor DIICOT de la Biroul Teritorial Vaslui. Reporterii EstNews au intrat în posesia unor informații certe care arată fără tăgadă dimensiunea fenomenului infracțional derulat de această veritabilă caracatiță ce sufocă FEPA Bârlad, firmă care deja a ajuns în insolvență tocmai din această cauză.

Ancheta procurorilor DIICOT vizează atât acționariatul, cât și mare parte din echipa managerială din fruntea FEPA SA. Ne referim aici la Antonio Vrusea și Alexandru Dumitriu, care sunt acționarii SC Cover Me Design SRL, firmă care a achiziționat 30% din pachetul majoritar de acțiuni al FEPA Bârlad. Facem precizarea că SC Cover Me Design SRL, împreună cu SC Grup Energetic Tender SA și persoana fizică Constantin Cozar, au achiziționat pachetul majoritar de acțiuni al firmei bârlădene în anul 2004. Printre cei vizați se mai numără Tudorel Hărăbor, managerul FEPA Bârlad, directorul adjunct Constantin Cozar, directorul de Resurse Umane Vasile Conea și Marcel Pahome, șef Departament Marketing. Toți cei enumerați mai sus sunt acuzați de procurorii DIICOT că au comis mai multe infracțiuni, dintre care amintim doar de evaziune fiscală și spălare de bani (prin diverse off-shore-uri), prejudiciul dovedit până în prezent ridicându-se la nu mai puțin de 200 de miliarde de lei vechi. Iar cercetările încă nu au fost finalizate!

Procurorii DIICOT au intrat pe fir încă de acum șase ani, când au fost sesizați că la FEPA Bârlad activează o rețea infracțională prin care se scurg (și se volatilizează) sute și sute de miliarde de lei vechi. Unul dintre ”tunurile” cele mai grase pus la cale de ”boșii” de la FEPA SA este cel făcut prin intermediul unei firme din București – SC Trans Adira SRL. Firma figurează la registrul comerțului având ca obiect de activitate transportul rutier de mărfuri. Din informațiile pe care le avem, firma nu are decât un singur angajat, acesta fiind de altfel și unicul acționar și administrator. Culmea este că această firmă a încasat de la FEPA Bârlad aproximativ 76 de miliarde de lei vechi. Această imensă sumă a fost plătităîn anul 2008 în contul realizării documentației pentru niște proiecte ale unor utilaje produse de fabrica bârlădeană.
„Culmea este că se știe foarte bine că aceste piese produse la noi sunt opera specialiștilor noștri. Cei de la laboratrul de cercetare al fabricii le-au proiectat, iar ca să vii să spui că o firmă de transport mărfuri din București a făcut documentația acestor proiecte, este chiar absurd și cusut cu ață albă”, ne-a spus una dintre sursele noastre din interiorul FEPA SA, care a ținut să-și păstreze anonimatul.

Escrocherii și ”tunuri” de milioane de euro!

Însă, ingineriile financiare  și escorcheriile gândite de ”băieții deștepți” de la FEPA SA nu s-au oprit aici. Aceeași sursă din interiorul firmei ne-a dezvăluit că aceleași persoane au pus la cale tot soiul de scheme prin care au ”plimbat” importante sume de bani prin tot felul de firme: ”Au trecut în hârtii tot felul de tranzacții financiare și acte comerciale încheiate chipurile între FEPA SA și diverse firme pe care le controlau tot ei de fapt. Spre exemplu, au declarat în acte că au vândut, să spunem, produse cu 500 de lei bucata, în condițiile în care prețul real era mult mai mic. Sunt tot felul de vânzări fictive care au existat doar în acte și care au fost puse la cale tocmai ca să «sifoneze» sume uriașe de bani. În acest fel au tot rulat sume imense de bani între firmele pe care ei le controlează, până ce li s-au pierdut urma”.

Așa se explică și apariția unor firme-căpușă, al căror scop este acela de suge cât mai mult dintr-o firmă și așa secătuită din punct de vedere financiar. Spre exemplu, în 2006 a fost înființată așa numita SC FEPA Trading SRL, al cărei unic acționar a fost, inițial, FEPA SA. Numai că, în 2009, FEPA Trading SRL este vândută contra unei sume derizorii (câteva milioane de lei vechi) tocmai lui Antonio Vrusea. Chipurile, principalul obiect de activitate al FEPA Trading SRL a fost acela de a intermedia vânzarea produselor fabricate de FEPA SA Bârlad. S-a dovedit a fi o inginerie extrem de profitabilă (dar nu pentru fabrica bârlădeană!), căci în conturile FEPA Trading s-au scurs, din informațiile pe care le avem, mai multe miliarde de lei vechi.
Însă, metodele de devalizare a firmei bârlădene sunt mult mai diversificate. Din informațiile pe care le deținem, FEPA Bârlad a fost jefuită, la o primă evaluare, de peste 130 de miliarde de lei vechi. Totul a pornit de la o inspecție financiară desfășurată la FEPA SA, care a scos la lumină niște inginerii financiare cât casa de mari. Iată doar câteva dintre tranzacțiile dubioase descoperite de inspectorii financiari.
SC Cover Me Design SRL (unul dintre acționarii majoritari ai FEPA) a încasat, în 2008, peste 1,4 miliarde de lei vechi de la FEPA Bârlad pentru un contract de promovare a produselor fabricii în Statele Unite ale Americii. Aceeași Cover Me Design a încasat alți aproape 30.000 de euro pentru consultanța oferită firmei bârlădene. Peste trei miliarde de lei vechi s-au scurs în conturile unei firme deținută de Vrusea – SC AV Rom Holding SRL – de la care, chipurile, FEPA Bârlad ar fi achiziționat consumabile. Aceleași firme FEPA Bârlad i-a mai plătit peste șapte miliarde de lei vechi pentru că i-ar fi făcut reclamă.

Crima organizată e la ea acasă la FEPA Bârlad!

După cum se vede, ”boșii” de la FEPA Bârlad nu duc lipsă de imaginație atunci cînd vine vorba de scheme dubioase, dar rapide de îmbogățire. Procurorii DIICOT lucrează de zor în momentul de față pentru a face lumină în acest dosar extrem de complex și se pare că, încet, dar sigur, toate matrapazlâcurile vor ieși la iveală. Cel puțin curios este faptul că deși toate persoanele amintite mai sus sunt suspecte de comiterea unor infracțiuni economice, încă li se mai permite să administreze FEPA SA. E ca și cum ai lăsa (cu bună știință) lupii să păzească oile. Și apoi te mai și miri că numărul mioarelor scade subit și inexplicabil cu fiecare zi care trece! Conform Codului de Procedură Penală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar împotriva celui sau celor care sunt vizați de ancheta penală. Iar controlul judiciar, înseamnă, printre altele interzicerea exercitării profesiei, meseriei sau desfășurării activității în exercitarea căreia a săvârșit fapta.

Nu este pentru prima dată când conducerea de la FEPA SA Bârlad atrage atenția oamenilor legii. Doi dintre acționarii firmei – Antonio Vrusea și Alexandru Dumitriu – au fost condamnați în 2011 de Tribunalul București pentru comiterea infracțiunilor de crimă organizată, evaziune fiscală și spălare de bani. Instanța a mai hotărât, în toamna anului 2011, ca acuzații să plătească 66,7 miliarde de lei vechi, reprezentând prejudiciul pe care l-au cauzat bugetului de stat.
Așa s-ar putea explica declinul fabricii, mai ales că acționarii au fost cei care l-au desemnat ca manager (iar ulterior, ca administrator special) pe Tudorel Hărăbor, un personaj extrem de controversat. Salariații spun că politica managerială a conducerii FEPA este muncă multă pe salarii de mizerie, în timp ce staff-ul încasează indemnizații exorbitante. Mai mult, oamenii susțin că se urmărește ca fabrica să fie falimentată și lichidată.

Reporterii EstNews au încercat să obțină mai multe informații pe marginea acestui dosra chiar de la șefa DIICOT Vaslui, procurorul Mihaela Iosipescu, însă aceasta ne-a transmis că nu poate vorbi cu noi deoarece tocmai se afla în plină ședință de audieri. Am încercat, de asemenea, să obținem un punct de vedere de la întreaga echipă managerială a SC FEPA SA, însă, la fel, ni s-a transmis că sunt prinși într-o ședință. Ni s-a promis, în schimb, că imediat ce vor ieși din ședință, vom fi contactați, lucru ce, bineînțeles, că nu s-a petrecut. Singurul care ne-a contactat telefonic a fost directorul Constantin Cozar, care ne-a spus că acum nu este momentul pentru așa ceva și că vom vorbi noi cândva, poate săptămâna viitoare! No comment!

DNA atacă mafia din fruntea FEPA Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Atât directorul general (Tudorel Hărăbor) al FEPA SA, cât și firma în sine, au fost trimiși în judecată de procurorii DNA pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală. Hărăbor este acuzat că a făcut stopaj la sursă în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei, adică a oprit dar nu a virat la bugetul de stat contribuțiile aferente salariilor angajaților din firmă.

Tudorel Harabor

Tudorel Harabor

Iată că în cele din urmă, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) reușesc să facă lumină în ghemul de interese obscure care s-a cocoțat de câțiva ani buni în fruntea uneia dintre firmele emblematice pentru economia județului Vaslui, SC FEPA SA Bârlad. Chiar directorul general al firmei – Tudorel Hărăbor- este cel pe care procurorii de la Secția Teritorială Iași a DNA tocmai l-au trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală. În respectivul dosar este incriminată și firma în sine, respectiv FEPA SA.

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupție, Hărăbor se va face vinovat de faptul că în perioada 31 ianuarie 2009 – 31 ianuarie 2012 a reținut și nu a virat la bugetul de stat tot ceea ce înseamnă taxe, impozite și alte contribuții prevăzute de legislația în vigoare. Vorbim aici despre un stopaj la sursă cât se poate de clar, procurorii DNA reușind să stabilească clar și valoare prejudiciului: aproximativ 4,8 milioane de lei (4.795.981 lei, mai exact). Din această sumă, 1.764.856,00 lei reprezintă impozitul pe venituri din salarii, 1.918.664,00 lei  contribuția individuală de asigurări sociale de stat, 1.021.292,00 lei contribuția individuală de asigurări de sănătate și 91.169,00 lei contribuția individuală de asigurări sociale – șomaj.

În consecință, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Hărăbor – dosarul fiind înaintat Tribunalului Vaslui – pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, comisă în forma reținerii și nevărsării, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă. Mai mult, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor ce aparțin celor doi inculpați, Hărăbor și FEPA SA.

Trist este că în aceste condiții, cei peste 300 de salariați ai fabricii bârlădene vor avea mult de suferit de pe urma ”ingineriillor” financiare puse în aplicare de Hărăbor and Co. Concret, pierd vechimea în muncă aferentă perioadei de trei ani în care nu s-au virat contribuțiile la bugetul de stat, nu vor mai beneficia de servicii gratuite de sănătate sau concedii medicale etc.

FEPA SA Bârlad a fost vândută în 2004 consorțiului constituit din SC Grup Energetic Tender SA, SC Cover Me Design SRL și Constatin Cozar, persoană fizică. Doi ani mai târziu, în fruntea firmei bârlădene este numit Tudorel Hărăbor care imediat se va face remarcat prin maniera dictatorială și discreționară cu care conduce fabrica bârlădeană, pe care încet, încet, după cum se vede, o aduce în pragul falimentului. Hărăbor este un personaj controversat, venit de pe meleaguri vrâncene, cu un trecut pe măsura renumelui său. Hărăbor a fost trimis în judecată în 2002 fiind acuzat de delapidare. La acea vreme, Hărăbor avea gradul de căpitan și era economistul UM 01270 Focșani. În urma unui audit intern s-a descoperit că el, împreună cu alte cadre militare din respectiva unitate, au adus un prejudiciu în valoare de 290.000 de dolari. Procesul s-a întins până în 2012, când Hărăbor a reușit să rămână cu cazierul curat, obținând o hotărâre judecătorească favorabilă la Tribunalul Vrancea. Ulterior, până în 2005 a fost director economic al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Vrancea.

Taxa de la FEPA – aceeași Mărie, cu altă pălărie

În urma articolului nostru, taxa pentru adeverințele de venit și de vechime în muncă a scăzut de la 100 de lei, la 65 de lei.

Articolul “Taxă ilegală la FEPA Bârlad”, publicat în ediția de joia trecută a ziarului Est News, nu a rămas fără efecte. După ce a apărut cu declarații în publicația noastră, Maria Manoliu și-a primit adeverințele de venit și de vechime în muncă, necesare dosarului de pensionare, dar tot contra cost. Atata doar că, valoarea taxei a scăzut de la 100 de lei la 65 de lei.

După un an de zile, în care a așteptat un răspuns în urma cererii depuse pentru eliberarea unor documente de muncă, Maria Manoliu, fostă angajată a SC FEPA SA Bârlad, nu a primit niciun răspuns. Indignată, a mers la societatea unde a lucrat 25 de ani, și după mai multe tergiversări, a aflat că, pentru începerea demersurilor de eliberare a adeverințelor, trebuie să achite 40 de lei și ulterior încă 60 de lei. Disperată, femeia a achitat suma de 40 de lei, deși știa că este o taxă ilegală.

După apariția în ziar a articolului în care femeia denunța aceste nereguli, conducerea societății a luat “atitudine”: a pus-o pe Maria Manoliu pe alte drumuri.

„Am fost chemată de domnul Damian, angajat al Serviciului Personal, singurul care se ocupă de căutarea actelor în arhiva societății. Mi-a spus că actele solicitate sunt la poartă și pot veni să le iau. Ajunsă la poartă, nu am găsit nimic, decât vestea că trebuie să mai achit încă o taxă de 25 de lei pentru ca actele să-mi fie eliberate. Am achitat suma, pentru care am primit chitanță, și așa am intrat în posesia actelor”, a declarat Maria Manoliu. Femeii i s-a explicat că, pentru eliberarea adeverinței de vechime și pentru grupele de muncă, nu se percep taxe, ci doar pentru adeverința de venit și sporuri.

În baza cărei legi conducerea FEPA îi taxează pe foștii angajați, nu am aflat. Contactat, în cele din urmă, Tudorel Hărăbor, directorul societății, a declarat că nu e treaba lui, e treaba noastră, după care ne-a închis telefonul.

În afară de aceste documente, femeia a solicitat și certificatul de acționar, demers care i-a pricinuit altă bătaie de cap și un alt șir de atitudini sfidătoare, până și din partea portăresei intreprinderii: „Tonul cu care ești întâmpinat este cel folosit în cazul unui infractor. «Ce mai vreți?» a fost întrebare răstită adresată de portăreasă

Întâmplător, fiica Mariei Manoliu lucrează în cadrul Comisiei Europene, iar contactul cu lumea civilizată acolo unde omul este respectat și tratat cu demnitate a făcut-o să privească plină de stupefacție umilințele la care a fost supusă mama sa. Ea i-a trimis o adresă lui Vasile Conea, șeful Departamentului Resurse Umane din cadrul FEPA, în care a prezentat cadrul legal care nu stipulează nicio taxă, dar în același timp, și-a manifestat dorința să știe dacă această taxă este reglementată printr-o dispoziție internă. Scrisoarea a fost trimisă pe 14 iulie, termenul de așteptare a răspunsului fiind de o lună. (Mihaela Niculescu)

Taxă ilegală la FEPA Bârlad

Fără a ține cont de lege, conducerea FEPA Bârlad le cere foștilor salariați câte un milion de lei vechi dacă aceștia doresc adeverințe din care să reiasă vechimea în muncă. E greu de crezut că această “taxă de arhivă” face parte din vreun plan de redresare economică a firmei. Deși ar putea fi și aceasta o explicație ținând cont că valoarea taxei nu e nicidecum modică, ci chiar lasă găuri serioase în buzunarele bieților oameni. Am încercat să aflăm punctul de vedere al directorului societății, Tudorel Hărăbor, respectiv în baza cărei legi se percepe taxa. Din păcate, acesta nu a putut fi contactat.

Mihaela NICULESCU

Oricine s-ar putea gândi că pentru SC FEPA SA Bârlad legile sunt făcute pentru a fi încălcate, altfel nu există absolut nicio explicație pentru decizia aberantă luată de conducerea fabricii: taxarea foștilor salariați care doresc să obțină adeverințe de vechime sau pentru grupele de muncă. E greu de crezut că această “taxă de arhivă” face parte din vreun plan de redresare economică a firmei. Deși ar putea fi și aceasta o explicație ținând cont că valoarea taxei nu e nicidecum modică, ci chiar lasă găuri serioase în buzunarele bieților oameni – 100 de lei.

Oamenii, disperați să intre în posesia unor acte absolut necesare la pensionare, au aflat cu stupoare de această obligație. După ce au bătut luni în șir la poarta instituției și au fost duși cu vorba, au aflat că sunt buni de plată, altfel neputând obține adeverințele solicitate.

Maria Manoliu a lucrat la FEPA 25 de ani și a plecat cu Ordonanță. În această perioadă a împlinit vârsta de pensionare de drept și nu poate depune dosarul de pensionare pentru că nu are adeverința care să-i ateste vechimea în muncă. A depus cerere pentru eliberarea acestui act în urmă cu un an. Fiindcă nimeni de la FEPA nu a catadixit să-i dea un răspuns, în urmă cu câteva săptămâni a mers să vadă ce se întâmplă. Nici atunci nu a primit niciun răspuns clar, fiind întâmpinată încă de la poartă cu un ton nepotrivit. Într-un sfârșit, a aflat că ce vrea ea nu-i chiar așa … floare la ureche. I s-a comunicat că va trebui să plătească un avans de 40 de lei din totalul taxei pentru a fi începute căutările în arhivă. „Este inuman ca, după 25 de ani de muncă la FEPA, să ți se ceară bani pentru eliberarea unui act din arhivă. De fapt, nu am aflat nici acum dacă la această societate există arhivar. Comunicarea cu publicul nu este deficitară, ci lipsește de-a binelea. Păcat că s-a ajuns aici”, a declarat Maria Manoliu.

Pentru că timpul se scurge și dosarul de pensionare nu mai poate aștepta la infinit actele, Maria Manoliu a achitat avansul de 40 de lei, pentru care a primit o chitanță.

manoliu_ maria_ fepa„Deși nu mi se pare moral nici legal, presată de timp, a trebuit să achit, în cele din urmă, 40 de lei, urmând ca, peste câteva zile, să mai achit 60 de lei”, a mai spus Maria Manoliu.

Că, în țara aceasta, legile sunt doar pentru a fi încălcate, ce se întâmplă la FEPA nu e decât o dovadă în plus. Articolul 126 din H.G. 257/2011, alineatul 2, prevede obligația angajatorului de a oferi gratuit documentele solicitate de angajați, în termen de 30 de zile. De asemenea, conform H.G. 500/2011, societățile sunt obligate să pună în mod gratuit la dispoziția angajaților care solicită toate documntele cerute, în termen de 15 zile. Nicio lege nu prevede posibilitatea perceperii unei taxe sau a unui comision, dimpotrivă, actele normative menționate prevăd clar obligația angajatorilor de a elibera gratuit acte sau copii ale acestora.

Am încercat să aflăm punctul de vedere al directorului societății, Tudorel Hărăbor, respectiv în baza cărei legi se percepe taxa. Din păcate, acesta nu a putut fi contactat.

Conducerea Casei Județe de Pensii Vaslui îi sfătuiește pe salariați ca, la părăsirea societății în care au lucrat, să solicite eliberarea tuturor actelor. În acest fel, se exclude orice posibilitate de rătăcire a documentelor de muncă. Este adevărat că multe arhive de societăți care s-au desființat după 1989, au fost lăsate de izbeliște pierzându-se sau distrugându-se multe acte. În zona Moldovei, există arhive private la Iași, Brăila sau Huși, care au preluat arhivele mai multor societăți din județul Vaslui și unde taxele de eliberare a documentelor sunt foarte mari, ajungând până la 500 de lei.

Arhiva SC FEPA SA nu este preluată de nicio arhivă particulară, prin urmare trebuie folosită în interesul salariaților sau foștilor salariați. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu taxa impusă. Ar fi interesant, însă, un calcul din care să reiasă pe ce sumă mizează conducerea fabricii prin perceperea acestei taxe, ținând cont că aici au lucrat de-a lungul anilor mii și mii de oameni.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: