Home / Tag Archives: ferma

Tag Archives: ferma

Fermierii au cerut să crească 728 purcei de rasă, dar nu au primit nimic

Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui a cetralizat 80 de cereri de la crescătorii de porci, pentru programul „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc”. În total, fermierii vasluieni și-au exprimat intenția de preluare pentru creștere a unui număr de aproximativ 728 de purcei din cele două rase.

Problema este că în județul Vaslui, până la această dată, nu au fost înscrieri în program din partea persoanelor fizice sau juridice care să aibe calitatea de furnizori de porci sau procesatori. Cum legislația prevede că este obligatorie înscrierea în program a furnizorilor de purcei și procesatori, nu s-a putut trece la următoarea etapă.

„Am purtat discuții cu potențiali procesatori sau alte persoane juridice, care desfășoară activități de prelucrare și conservare a cărnii. Noi i-am informat cu privire la existența ajutorului de minimis și condițiile impuse și sperăm că în anul 2019 să deblocăm acest program”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

În cadrul programului, crescătorii vor primi minim 2 și maxim 10 purcei, cu o greutate minimă de 10 kilograme, pentru creștere, îngrășare și livrare, a minimum 50% din porcii grași, către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens, la o greutate, în viu, de minimum 130 kilograme/cap. Purceii pentru creștere și îngrășare sunt preluați de la furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, în baza unui contract de livrare și transportați către crescătorii de porci eligibili.

Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiți cu titlu de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorului de purcei, prin înmulțirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel. (Dănuț CIOBANU)

Peste 1.000 de fermieri vasluieni sunt chestionați despre situația agriculturii

Acțiunea de colectare a informațiilor privind evoluția sectorului agricol de la nivelul județului Vaslui este în plină desfășurare. În acest sens, Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a repartizat în teritoriu 1.050 de chestionare în vederea pregătirii întocmirii raportului statistic privind sectorul agricol.

În prima parte a acestei luni agenții agricoli din primării au împărțit chestionarele producătorilor agricoli, în vederea completării. Până pe 28 noiembrie, chestionarele trebuie să fie finalizate și transmise la DAJ Vaslui. Ulterior, instituția va trimite raportul la Ministerul Agriculturii până în data de 20 decembrie 2018. Institutul Național de Statistică solicită, anual, Ministerului Agriculturii să realizeze aceste rapoarte privind situația la zi a agriculturii.

„Noi am început acțiunea la începutul acestei luni și am primit primele chestionare completate de producătorii agricoli. Materialele au fost repartizate la toți fermierii care sunt organizați în exploatații agricole de orice tip: Întreprinderi Individuale, Asociații Familiale, Persoane Fizice Autorizate. În aceste documente sunt trecute toate datele despre situația agriculturii din județul Vaslui: producții, suprafețe cultivate, programele propuse pentru însămânțările din primăvara anului viitor, ce hibrizi de semințe s-au folosit, producțiile realizate, starea de vegetație a culturilor, cum au răsărit plantele, densitatea acestora etc”, a precizat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. (Dănuț CIOBANU)

Ninsorile din aceste zile îi scapă pe producătorii agricoli de faliment

Fermierii din județul Vaslui sunt extrem de mulțumiți de ninsorile căzute în ultimele zile. Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, a spus că a luat legătura cu agricultorii din județ, iar semnalele sunt pozitive.

“A nins în tot județul, este un strat de zăpadă de circa cinci centimetri. În zona Murgeniului a plouat mult și sunt șanse mari ca deficitul de apă din sol să se diminueze. Pământul este dezghețat, iar toată apa din zăpadă intră direct în sol. Ne așteptăm să ningă mai mult, iar prognozele meteo ne indică acest lucru și în zilele următoare. După acest episod de ninsori, în momentul în care pământul se zvântă sau îngheață se poate continua campania de arături. Când vom avea precipitații de 20-25 litri/metrul pătrat, atunci vom putea spune că este apă suficientă în sol”, a explicat Gigel Crudu.

Până la jumătatea lunii noiembrie, dintr-un program de arături de toamnă de 185.600 hectare au fost realizate arături pe numai 37.601 hectare, ceea ce reprezintă un procent de 20%.

Potrivit datelor DAJ Vaslui, fermierii au semănat cu culturi de toamnă 89.280 de hectare. Din suprafața totală, 57.500 hectare au fost însămânțate cu grâu, 4.610 hectare cu orz, 487 hectare cu orzoaică, 19.120 hectare cu rapiță, 1.162 hectare au fost semănate cu plante de nutreț, 649 hectare cu alte culturi.

Din suprafața semănată cu rapiță au fost întoarse 2,719 hectare, din cauza că plantele nu au răsărit. Totuși, sunt parcele unde cultura de rapiță a vegetat corespunzător și acestea nu vor fi întoarse de fermieri pentru a fi semănate cu alte culturi agricole. (Dănuț CIOBANU)

Agricultorii vasluieni așteaptă precipitațiile salvatoare

Fermierii din județul Vaslui așteaptă cu nerăbdare primele precipitații din această toamnă. Din cauza secetei prelungite lucrările agricole se realizează foarte greu, iar programul la arături este mult întârziat.

“Toată lumea așteaptă ploi, pentru a putea ara suprafețele destinate însămânțării cu culturi de primăvară din anul viitor. Acum se mai seamănă grâu doar pe suprafețele care au fost pregătite imediat după recoltarea florii soarelui sau porumbului. Atunci pământul nu era chiar atât de tare și se putea da cu discul pentru a însămânța. Pe restul suprafețelor arabile este foarte greu de realizat lucrările de arături. De trei luni și jumătate nu am mai avut ploi însemnate cantitativ în județul nostru. A mai plouat în zona Bârladului, pe Valea Prutului, însă deficitul de apă din sol este foarte mare”, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

Până la această dată, dintr-un program de arături de toamnă de 185.600 hectare au fost realizate arături pe numai 37.601 hectare, ceea ce reprezintă un procent de 20%. Potrivit datelor DAJ Vaslui, fermierii au semănat cu culturi de toamnă 89.280 de hectare. Din suprafața totală, 57.500 hectare au fost însămânțate cu grâu, 4.610 hectare cu orz, 487 hectare cu orzoaică, 19.120 hectare cu rapiță, 1.162 hectare au fost semănate cu plante de nutreț, 649 hectare cu alte culturi.

Din suprafața semănată cu rapiță, până la această dată au fost întoarse 2,719 hectare, din cauza că plantele nu au răsărit. Totuși, sunt parcele unde cultura de rapiță a răsărit corespunzător și acestea nu vor fi întoarse de fermieri pentru a fi semănate cu alte culturi agricole. (Dănuț CIOBANU)

Revolta zilierilor de la Cramele Tutovei! Oamenii sunt supărați că nu li s-au dat banii la timp

de Răzvan CĂLIN

Circa 40 de zilieri care muncesc anual viile ce aparțin SC Cramele Tutovei SRL au declanșat ieri un protest spontan în fața sediului firmei din Bârlad. Oamenii erau nemulțumiți că de aproape trei săptămâni conducerea firmei tot amână plata salariilor.

Aproximativ 40 de zilieri care an de an îngrijesc podgoriile au declanșat marți, 6 decembrie, un protest spontan în fața sediului firmei din Bârlad. Oamenii provin din comune limitrofe Bârladului, precum Ivești, Pogonești sau Perieni și anual sunt angajați, pe perioadă determinată, de Cramele Tutovei pentru a îngriji sutele de hectare de vie ce le deține. Practic, ei sunt forța de muncă brută cu care firma anual execută toate operațiunile ce se impun, începând de la prășit și până la culesul strugurilor.

huzuna_maricicaTensiunile în rândul acestor oameni au crescut brusc în momentul în care au constatat că firma tot amână să le plătească banii aferenți ultimei luni muncite. Pe 18 noiembrie, susțin oamenii, au terminat de cules și ultima parcelă de vie (circa 10 hectare) și până pe 20 noiembrie cel târziu ar fi trebuit să încaseze banii aferenți. ”Numai că se fac acuși trei săptămâni și ei ne tot amână de la o zi la alta. Ne tot spun că or să ne dea banii, dar nu spun exact când anume. Am terminat de cules la vie pe 18 noiembrie și așa cum ne-am înțeles de la bun început în maxim trei zile trebuia să încasăm banii. Dar uite că suntem în 6 decembrie și nu am văzut nici un leu. Nu sunt bani exagerat de mulți, dar noi am muncit pentru ei. E dreptul nostru! Numai noi știm cum am muncit pentru fiecare leu pe care l-am câștigat. Și acum nu ne dau banii?! Rad de noi!”, ne-a spus, îmbufnată, Maricica Huzună.

Furioși că tot sunt amânați de pe o zi pe alta, oamenii au luat cu asalt ieri sediul din Bârlad al firmei și au cerut în mod expres să li se plătească sumele cuvenite de bani. Acestea oscilează între 280 de lei și 1.000 de lei de persoană, în funcție de cum și-a îndeplinit fiecare norma, ținând cont că pentru fiecare găleată de 20 de kilograme umplută cu struguri au primit câte 1 leu! Mulți, puțini, cert este că acești bani reprezintă pentru oameni singura lor sursă de venit. Sunt oameni simpli, care trăiesc în cătunele din împrejurimile Bârladului și pentru care fiecare leu câștigat e o mică avere. Cei mai mulți dintre ei au familii, au copii de crescut (unii elevi la școală), iar banii câștigați cu trudă la îngrijirea acestor podgorii sunt esențiali. Prin urmare, e de înțeles reacția lor atât de vehementă. Unde mai pui că se apropie și sărbătorile de iarnă și cei mai mulți dintre ei s-au bizuit pe acești bani pentru a petrece cât de cât decent Crăciunul și Revelionul.

”Am muncit din greu pentru fiecare bănuț care ni se cuvine!”

Oamenii s-au înfuriat și mai tare în momentul în care cei din conducerea firmei le-au transmis că, din nou, nu sunt bani și trebuie să mai aibă răbdare câteva zile. Cum răbdarea lor ajunsese la capăt, oamenii au început să vocifereze că nu vor pleca din fața sediului firmei până ce nu vor încasa banii ce li se cuvin. Mai mult, au solicitat și prezența jurnaliștilor de la Est News, cărora le-au povestit în amănunt ceea ce au pătimit.

huzuna_neculai”E încheiere de an, vin sărbătorile, avem și noi familii, avem copii. Cum să ne bucurăm și noi de sărbători dacă nu avem nici un sfanț prin buzunare?! Am muncit din greu pentru fiecare bănuț care ni se cuvine! Am muncit și pe ploaie și pe vânt, pe frig că am zis că-i păcat să lăsăm strugurii acolo să se strice. Ne tot promit că ne dau banii de la o zi la alta, dar nu mai putem aștepta nici noi! Cât să mai așteptăm, că vine sfârșitul anului de acum?!”, ne-a spus Neculai Huzună.

”Ne tot spun să îi înțelegem, că nu sunt bani, că nu se poate să ne dea salariile, că nu au reușit să vândă vinul. Dar noi nu ne-am înțeles să ne plătească atunci când vând vinul, ci la maxim două – trei zile după ce terminamhuzuna_marinela de cules strugurii, din două în două săptămâni. Ne tot spun să îi înțelegem, dar ei ne înțeleg pe noi? Noi cum am putut munci? Noi am acceptat așa, cu un leu găleata de 20 de kilograme, dar acum când trebuie să ne dea banii, ne spun că nu se mai poate! Pentru fiecare bănuț am muncit prin ploaie și prin vânt de ne udam până la piele și eram plini de noroi din cap până în picioare!”, a povestit jurnaliștilor de la Est News Marinela Huzună.

De cealaltă parte, Viorel Donosă, directorul general al firmei, a refuzat să facă orice declarație oficială pe marginea acestui subiect. Totuși, cumva ”off the record”, Donosă a motivat întârzierea la plata retribuțiilor oamenilor în felul următor: mini-vacanța pricinuită de sărbătorile legale de Sfântu Andrei și Ziua Națională a României. Chipurile, tranzacțiile financiare sau bancare nu s-au mai putut face și de aici întârzierea. Așa că Donosă a dat asigurări oamenilor că până la sfârșitul săptămânii în curs vor fi efectuate plățile de rigoare. Lucru care iarăși a stârnit un val de proteste în rândul oamenilor, sătui să tot fie duși cu preșul.

În cele din urmă, situația a luat o turnură pozitivă. Ca prin minune, înainte de închiderea ediției, oamenii ne-au contactat la redacție și ne-au spus că, în sfârșit, firma a plătit fiecăruia banii cuveniți. A fost nevoie ca oamenii să se revolte și să ceară sprijinul jurnaliștilor de la Est News pentru ca o simplă relație contractuală de muncă să fie dusă la bun sfârșit.

”Vă mulțumim pentru sprijinul care ni l-ați acordat și că ați fost alături de noi. Noi nu am cerut altceva decât plata pentru munca noastră. Sărbători fericite!”, au transmis oamenii jurnaliștilor de de la Est News.

La Murgeni, microfermă zootehnică distrusă de un incendiator!

de Răzvan CĂLIN

40 de vaci, cinci porci și 20 de păsări au fost făcute scrum.

Vineri seara, o mică fermă zootehnică din Murgeni a fost făcută scrum, odată cu mare parte din animale, după ce o mână criminală a provocat acest incendiu devastator. Microferma aparține lui Marian Tăbăcaru, din Murgeni, iar alarma a fost dată prin 112 în jurul orei 19.32.

”Am fost sesizați de producerea unui incendiu la o clădire cu destinația de adăpost de animale, situată într-o zonă izolată din apropierea localității Murgeni. Imediat, au fost alertate forțelor de intervenție ale inspectoratului și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgentă, apelantul fiind totodată îndrumat să ia măsurile necesare pentru eliberarea animalelor din interiorul adăpostului, în limita posibilităților. La locul intervenției s-au deplasat autospeciala de lucru cu apă și spumă de la Punctul de lucru Murgeni, multifuncționala de la Detașamentul Bârlad- pentru asigurarea rezervei de apă și membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență. În momentul sosirii pompierilor militari la fața locului, incendiul se manifesta cu violență, generalizat la nivelul întregului acoperiș al adăpostului de animale pe o suprafată de circa 400 m.p. Zona unde este amplasată această mică fermă este izolată, undeva la marginea localității Murgeni, în apropiere de drumul care leagă Murgeni de Fălciu, în punctul numit Cain. Singura cale de acces către fermă este un drum de pământ, care la momentul incendiului era aproape impracticabil din cauza umezelii. A fost nevoie ca autospeciala noastră să fie tractată de un tractor pe o porțiune de drum de circa 400 de metri până la ferma care ardea”, ne-a declarat căpitanul Petre Ifteni, purtătorul de cuvânt al ISU ”Podul Înalt” Vaslui.

În momentul în care pompieri au ajuns la fața locului, incendiul se manifesta extrem de violent,. Flăcările cuprinseseră în proporție de aproape 90% acoperișul fermei în suprafață de 400 de metri pătrați. Cum podul clădirii era din lemn (iar în acesta erau depozitate furajele pentru animale), nimeni nu a putut intra pentru a elibera animalele care erau legate cu lanț în iesle, pentru că tavanul s-ar fi prăbușit peste salvatori. Așa că echipele au intervenit doar din exterior și după aproximativ șase ore de luptă cu flăcările, incendiul a fost localizat și lichidat.

În urma incendiului au ars: 400 m.p. de acoperiș pe structură din lemn și învelitoare din tablă ondulată și circa 50 tone de furaje, ovăz și lucernă. Din nefericire, o mare parte din animalele aflate în adăpost au fost găsite carbonizate: 40 de vaci, 5 porci și 20 păsări. Dar s-a reușit salvarea a altor 23 de bovine, 2 cabaline și 300 de păsări.

Cât privește cauza izbucnirii incendiului, pompierii militari încă nu s-au pronunțat. Totuși, există destul de date care să inducă ipoteza unei mâini criminale. Specialiștii ISU au exclus, până în prezent, mai multe ipoteze.

”Despre scurtcircuit electric nu poate fi vorba deoarece clădirea nu este racordată la rețeaua de alimentare cu energie electrică. Altă sursă care să fi generat scântei sau foc, la fel nu există. Persoana care asigură paza stătea într-o rulotă situată la circa 30 de metri de clădire și nu ar fi avut cum ca de la sursa sa de încălzire, să spunem, să se propage vreo scânteie la furajele care erau depozitate tocmai în podul fermei, în interior. Prin urmare, cauza este în curs de stabilire, nefiind exclusă varianta ca cineva să fi provocat incendiul, adică vorbim de o mână criminală”, ne-a mai spus căpitanul Petre Iftene.

Polițiștii din Murgeni au preluat acest caz și urmează să stabilească cine anume ar fi putut incendia microferma familiei Tăbăcaru.

Cum au ajuns câțiva bolnavi psihic din județ să prepare brânză olandeză din laptele produs la ferma de capre gospodărită chiar de ei!

Ceea ce nu reușesc ai noștri, au făcut olandezii. Hannah Smit a vrut să le demonstreze românilor că și persoanele cu handicap psihic pot fi utile societății. În anul 2011, asistenta socială olandeză a pus bazele unui proiect-pilot de integrare și valorizare a persoanelor cu handicap psihic chiar la noi în județ, la Găgești. 12 persoane cu astfel de dizabilități lucrează într-o fermă de capre construită și dotată cu fonduri ale fundației „Noi și Voi” (Olanda), provenite din sponsorizări ale voluntarilor dar și din contribuția unor oameni potenți financiar din Olanda.

De cinci ani, progresele înregistrate de aceste persoane cu afecțiuni psihice sunt uriașe. La ferma de capre Bettine din Găgești sunt trei angajați care lucrează cot la cot cu cele 12 persoane cu handicap psihic gradul I și II. Sunt alături de ele, în permanență, un pedagog de recuperare și doi îngrijitori care îi monitorizează permanent, se ocupă de chestiuni administrative și de fabrica de brânză. Toți respectă cu strictețe un program zilnic bine pus la punct, și absolut toți sunt responsabili pentru păstrarea condițiilor de igienă de la fermă.

Ferma propriu-zisă nu a fost amenajată cu scopul de a produce bani, ci de la bun început a fost văzută ca un centru de zi pentru persoanele cu dizabilități psihice, interacțiunea cu animalele fiind o terapie de succes, ca și terapia prin mișcare, de altfel.

”Deveneau adulți sub ochii mei și trebuia să muncească. Dar unde?”

Inițiatoarea acestui inovator proiect este Hannah Smit, care a venit pentru prima dată în România în anul 2001 pentru a monitoriza situația asistenților maternali, ea fiind la acea vreme șefa asistenților maternali din Olanda. Au impresionat-o enorm câțiva copii instituționalizați la Centrul pentru Copii cu Handicap din Giurcani.

hannah-smit„Mi-amintesc cum au venit la mine la mașină câțiva copii și s-au uitat mirați în jur întrebându-mă dacă aparatul din mașină era un casetofon. M-au privit într-un fel care m-a făcut să nu rămân indiferentă la viitorul lor după ce vor împlini 18 ani. Mi-am propus ca împreună cu Fundația <<Noi și Voi>> din Olanda să-i ajut cumva să aibă o viață normală”, a declarat Hannah Smit.

Olandeza cu o bogată experiență în asistența socială nu a abandonat ideea. Peste doi ani a construit o casă în Giurcani cu banii fundației, pe un teren al Consiliului Județean dat în concesiune pe o perioadă de 25 de ani. Este o casă în care locuiesc opt persoane cu handicap psihic, de care se ocupă un mentor care-i învață să aibă un trai cât de cât independent. Au învățat să gătească, să se ocupe de curățenie, să se gospodărească – lucruri pe care le fac și oamenii normali. Cu timpul, Hannah și-a dat seama că acești copii au nevoie de ceva în plus, de o îndeletnicire care să le ocupe timpul, mai ales că se apropiau de 18 ani.

„Vedeam cum creșteau… Foarte repede! Deveneau adulți sub ochii mei și trebuia să muncească. Dar unde? Să-i aduc în oraș nu era o idee prea bună. Ei erau învățați la țară, obișnuiți cu acel mediu și normal era să rămână acolo. Trebuia să fac ceva pentru ei, așa că m-am întors în Olanda și am reușit să iau legătura cu un om de afaceri care mi-a dat o idee excelentă. Hoeve Ewyle este un producător olandez de brânză de capră care a dorit să ajute acești tineri punând la dispoziție cunoștințele lui în producerea brânzei de capră, dar și utilajele și echipamentele necesare producerii în condiții igienice a brânzei. Până când și etichetele și ambalajul provin tot de la acest om minunat căruia Fundația îi datorează mult”, a mai adăugat Hannah Smit.

Ferma de capre cu pagină de facebook

Pentru a pune în practică planul, fundația olandeză a mai construit o altă casă, de astă dată la Găgești, care adăpostește alte opt persoane cu handicap psihic. Tot aici, a amenajat și ferma, care se numește Bettine și care a fost inaugurată în 2011. Alături de cei opt tineri de la Găgești, vin să lucreze la fermă și alte patru persoane de la casa din Giurcani, care fac naveta cu bicicleta,ferma-capre-4 dar nu zilnic. Ferma pusă pe picioare de olandezi este dotată la standarde europene. Are sursă de apă proprie (un puț forat la 66 metri adâncime). La această oră, ferma Bettine are 35 de capre și 20 de iezi și produce lunar cantități mici de brânză de capră, pe care le comercializează cunoștințelor sau celor care au aflat de această făbricuță de pe pagina de facebook al fermei din Găgești. Caprele de la ferma Bettine sunt pe jumătate olandeze și sunt sănătoase pentru că sunt hrănite natural. Toți lucrătorii sunt echipați corespunzător, sunt respectate toate regulile de igienă și, evident, rețeta olandeză a brânzei de capră. Așa au aflat și locuitorii din zonă cum este brânza olandeză simplă de capră, cu mărar sau cu nucă. Pentru a reduce cât mai mult costurile cu anumite cheltuieli, olandezii au început să crească și porci pe care îi hrănesc cu zerul hrănitor rămas în urma procesului de producere a brânzei, dar și-au amenajat și o fermă de legume care produce pentru beneficiarii proiectului.

Cel care a întins o mână de ajutor vasluienilor cu probleme psihice îi vizitează la fermă o dată pe an, iar inimoasa Hannah petrece mai multe luni la Găgești. Pentru ea, persoana cu handicap psihic nu trebuie lăsată într-un scaun în care să se legene toată ziua pentru că nici aceasta, nici persoana care o însoțește nu vor avea de câștigat. Societatea nici atât. Prin proiectul inovator de la Găgești, olandeza a demonstrat că se poate ca aceste persoane marginalizate în România să fie utile.

”Vreau ca acest proiect să aibă viață lungă, de aceea cred că l-am lăsat pe mâini bune. E posibil ca într-o zi să mor, poate într-un accident de circulație. Cine se va ocupa de fermă, de acești oameni minunați care n-au nicio vină pentru handicapul lor? Acesta este motivul pentru care, în 2013, am predat proiectul la care am lucrat ani de zile, inclusiv casa din Giurcani, Asociației <<Bună ziua, copii din România!>>, iar postul meu de coordonator a revenit Otiliei Vârvorea”, a mărturisit Hannah Smit.

”Ar fi ideal ca și statul român să finanțeze astfel de proiecte”

Asociația „Bună ziua, copii din România!”, prin preluarea proiectului, și-a asumat o mare responsabilitate, propunându-și să dezvolte și mai mult acest proiect unic pentru România, într-o ferma-capre-5comunitate cum este Găgeștiul, în care 50 de familii au în întreținere persoane cu handicap psihic.

Săptămâna trecută, Asociația „Bună ziua copii din România!” a fost premiată la gala unei fundații a unei companii de telefonie mobilă, organizație nonguvernamentală cu statut caritabil. A câștigat premiul pentru servicii sociale, pentru proiectul „Împreună cu ei, în comunitate” – un model sustenabil și replicabil de integrare socială pentru tineri cu dizabilități. La premiere a fost prezent Eleodor Gheorghian, coordonatorul proiectului.

Beneficiarii direcți ai proiectului au fost opt persoane cu dizabilități intelectuale, cu vârste între 18 și 48 de ani, patru fiind instituționalizate în Locuința Protejată Găgești, iar alte patru fiind persoane cu handicap din comunitate. Locuința Protejată Găgești este acum o instituție de asistență socială în subordinea DGASPC Vaslui. Prin proiect s-a propus pregătirea pentru autonomie și integrare socioprofesională a persoanelor adulte cu dizabilități neuropsihice și susținereaferma-capre-2 financiară a unor programe de incluziune socială. Prin derularea sa timp de opt luni, a fost creat un atelier de morărit pentru cereale sau păioase, care deservește atât ferma socială dezvoltată de fundație în comuna Găgești, dar și locuitorii din împrejurimi. Valoarea proiectului a fost de 48.109 lei, din care 31.500 lei au fost investiți organizația nonguvernamentală amintită, iar restul de Asociația „Bună ziua, copii din România!”.

„Creșterea conștientizării privind problematica dizabilității intelectuale și a vizibilității persoanelor cu dizabilități din comunitate, trebuie să devină un obiectiv important pentru comunitățile din România. Proiectul-pilot inițiat de fundația olandeză <<Noi și Voi>> este unul în care credem. La început, a trebuit să convingă că funcționează, că tinerii cu dizabilități sunt capabili să facă ceva cu mâinile lor. Asociația <<Bună ziua, copii sin România!>> va trebui să dezvolte acest proiect în Găgești, unde sunt zeci de familii care în grijă persoane cu dizabilități și le acceptă. Găgeștiul va trebui să devină un centru comunitar, susținut cu bani din proiecte europene și din donații făcute de olandezi. Ar fi ideal ca și statul român să finanțeze astfel de proiecte care s-au dovedit a fi modele de bună practică”, a declarat Mihaela Zanoschi, director executiv al Asociației „Bună ziua, copii din România!”. (Mihaela NICULESCU)

A visat la sex cu Sorana în fermă! Viorel Șipoș a fost prins cu prezervative în bagaj

Componentul 3SE ajuns concurent în ”Ferma Vedetelor” a crezut, se pare, că pleacă la distracție. După descoperirea pe care Iulia Vântur și Nea Rață au făcut-o printre lucrurile lui, se vede treaba că Viorel Șipoș îi pusese gând rău Soranei.

Chiar înainte de a se urca în avion cu destinația Cipru, Viorel Șipoș și Sorana Darclee au fost fotografiați în ipostaze care ar putea trăda un început de idilă. O idilă pe care cântărețul a luat-o cât se poate de în serios și pe care pare dornic să o ducă la următorul nivel. Cum, necum, într-un moment de neatenție a însoțitorilor și colegilor, Șipoș a strecurat în bagajul adunat după o listă strictă, prezervative, pentru că nu se știe niciodată când se aprinde mai tare flacăra pasiunii.

N-a trecut de control

Deși a sperat până în ultimul moment că Nea Rață nu va observa prezervativele bine pitite la controlul genților, acestea au fost identificate și confiscate rapid, fără drept de apel. Astfel, pentru Viorel prima zi in ferma din Cipru a inceput cu stangul, acum că va trebui să-și pună poftele trupești în cui. Drept consolare însă, i-a fost lăsată o maimuță de pluș care-i va ține de urât în nopțile reci.

Intervenție solicitantă pentru pompierii vasluieni, la o fermă din Murgeni

Sâmbătă, pompierii militari au fost solicitați sǎ intervinǎ pentru stingerea unui incendiu produs la o halǎ de circa 600 mp ȋn interiorul cǎreia se aflau furaje și baloți de paie, din orașul Murgeni. Din fericire nu au fost înregistrate victime. Pentru localizarea și lichidarea incendiului, la fața locului s-au deplasat douǎ autospeciale de lucru cu apǎ și spumǎ, una de la Punctul de Lucru Murgeni și una de la Detașamentul de Pompieri Bȃrlad, cu 11 militari. În momentul sosirii pompierilor militari, incendiul se manifesta cu flacără deschisă generalizat ȋn interiorul halei la baloții de paie. Pompierii au acționat atȃt pentru lichidarea incendiului precum atât pentru limitarea extinderii acestuia cǎtre partea de halǎ ȋn care se aflau furajele. Timp de aproximativ opt ore, pompierii militari și-au luptat cu flăcările, fiind nevoiți sǎ realimenteze autospecialele de nouǎ ori. Flǎcǎrile au distrus 20 tone de baloți de paie, au degradat alte 15 tone furaje. S-a reușit salvarea halei, de 600 mp cu acoperiș din schelet metalic, ȋnvelitoare din azbociment și 20 tone de furaje. Se pare ca incendiul  a pornit de la un scurtcircuit electric.

Tot sâmbătă, pompierii militari din cadrul Detașamentului Vaslui au mai fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu produs la un autoturism aflat pe DN 2F ȋn dreptul localitǎtii Laza. La fața locului s-a deplasat o autospecială de lucru cu apǎ și spumǎ cu șase subofițeri. În momentul sosirii la fața locului, incendiul se manifesta cu flacără deschisă la întreg autoturismul atât la compartimentul motor cât și în interiorul acestuia. Flăcările au distrus autorutismul ȋn proporție de 80%, cauza probabilă fiind un scurtcircuit electric produs la un cablu electric defect. (G.P)

Suspiciunile nu s-au adeverit!

de Răzvan CĂLIN

Bărbatul care a decedat în incinta unei ferme din comuna Grivița nu era angajat la negru al unității, așa cum s-a bănuit la un moment dat.

Inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui s-au pronunțat în cazul lui Mitică Gorga, bărbatul în vârstă de 46 de ani care a decedat la sfârșitul săptămânii trecute: omul nu era angajat la negru.

Gheorghe Chirvase, director ITM Vaslui (2)”Au fost făcute verificări amănunțite la fața locului. S-a discutat atât cu rudele persoanei decedate, cât și cu vecinii săi, s-au făcut verificări inclusiv la firma care deține ferma. În cele din urmă a reieșit clar că nu era angajat al acestei firme, nici la negru, nici cu acte în regulă. Ci, pur și simplu, omul obișnuia să vină deseori pe la fermă pentru a-și vizita un bun prieten de al său, care lucrează cu acte în regulă acolo”, ne-a declarat Gheorghe Chirvase, șeful ITM Vaslui.

Anchetatorii au mai descoperit că omul figura cu anumite afecțiuni destul de grave, care i-ar fi putut provoca subitul deces. Gorga a decedat în seara zilei de duminică, 13 decembrie, în jurul orei 21.41. Inițial, administratorii fermei au declarat polițiștilor de la Secția de poliție rurală nr. 3 că omul era în vizită la un amic de al său care este angajat la această unitate. La un moment dat, prietenul său a ieșit din încăpere și când a revenit și-a descoperit amicul zăcând fără suflare la podea. Echipajul de pe ambulanța sosită la fața locului nu a mai putut face nimic altceva decât să constate decesul bărbatului. Ulterior, au existat suspiciuni cum că omul ar fi fost angajat la negru al firmei respective, iar administratorii firmei ar fi încercat să ascundă acest lucru. Însă, după cum s-a văzut această ipoteză a fost infirmată de inspectorii ITM Vaslui, care au recunoscut că s-au sesizat de acest caz după ce au citit despre el în paginile cotidianului nostru.

Trupul neînsuflețit al bărbatului este depus la Morga Bârlad, unde urmează a se efectua autopsia ce va lămuri o parte din necunoscutele acestui caz.

ITM Vaslui anchetează cazul bărbatului decedat la o fermă din Grivița!

de Răzvan CĂLIN

Există suspiciuni că bărbatul de 46 de ani, care a decedat în incinta fermei, era angajat la negru al acestei unități.

Cazul bărbatului în vârstă de 46 de ani găsit mort în incinta unei ferme din comuna Grivița, la sfârșitul săptămânii trecute, a luat o nouă turnură. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui a intrat pe fir și a declanșat o anchetă proprie după ce a citit despre acest caz în paginile cotidianului ”Est News”. Din informațiile pe care le avem, se pare că bărbatul respectiv era angajat la negru al fermei respective. Și nu că se afla în vizită la un prieten de al său ce lucra la fermă, așa cum au declarat, inițial, administratorii fermei în fața celor de la poliție.

”Noi ne-am autosesizat despre acest caz în urma apariției articolului de presă din ziarul dumneavoastră. Indiferent dacă este vorba despre o persoană aflată în vizită sau un angajat al fermei respective, cei de acolo aveau obligația să ne anunțe din prima clipă și pe noi. Dar nu au făcut-o! Oricum, astăzi (ieri, 15 decembrie, n.r.) am trimis la fața locului un inspector care va face toate verificările necesare. Vom audia personalul fermei, vom verifica actele, vom sta de vorbă inclusiv cu familia persoanei decedate. Trebuie să stabilim cu exactitate cauzele și împrejurările în care acest om am a decedat în incinta acestei ferme”, ne-a declarat Gheorgeh Chirvase, șeful ITM Vaslui.

Bărbatul a decedat în seara zilei de duminică, 13 decembrie, în jurul orei 21.41. Inițial, adminstratorii fermei au declarat polițiștilor de la Secția de poliție rurală nr. 3 că omul era în vizită la un amic de al său care este angajat la această unitate. La un moment dat, prietenul său a ieșit din încăpere și când a revenit și-a descoperit amicul zăcând fără suflare la podea. Echipajul de pe ambulanța sosită la fața locului nu a mai putut face nimic altceva decât să constate decesul bărbatului. Trupul neînsuflețit a fost depus la Morga Bârlad, unde urmează a se efectua autopsia ce va lămuri o parte din necunoscutele acestui caz.

La țară. Povestiri din satul tău. Voinești – comuna unde gospodarii așteaptă conducători destoinici

de Simona MIHĂILĂ

Pe cât este de frumoasă, pe atât este de ruptă de lumea civilizată comuna Voinești. Pare un ținut de basm, desprins din cărțile cu legende din vremea lui Ștefan cel Mare. Nu lipsesc nici codrii întunecați, nici poienile luminoase, nici dealurile înverzite, râpele abrupte, nici iazuri, nici izvoare. Satele, 11 la număr, sunt risipite pe o sumedenie de coline, care de care mai pitite de perdele sălbatice de vegetație. Pe ici-colo răsare creasta curioasă a vreunui acoperiș, însă dacă vrei să ajungi la casa care-l poartă este curată aventură. Odată ce-ai pornit pe drumul despre care bagi mâna în foc că exact în fața porții te lasă, te rătăcești pur și simplu. Ulițe scurte, când line, când abrupte, ce te-amăgesc să le urmezi și care te poartă prin tuneluri întunecate de arbori din care ai șansa să ieși taman de unde ai plecat. Un veritabil labirint de povârnișuri, rupt din veacurile în care haiducii scriau legile codrilor și în care răzeșii țeseau istoria satului românesc.

voinesti32Căci așa și este: satele comunei sunt ale răzeștilor lui Ștefan. Să luăm, de pildă, istoria unuia dintre ele – Avrămești, pe care-am descoperit-o pe site-ul unei fiice a locului, pe nume Aura Cojocaru (despre care vom și vorbi la un moment dat): “Avrămești este un vechi sat de răzeși din Colinele Tutovei, în județul Vaslui. Deși astăzi numără doar câteva sute de locuitori, acest cătun a fost întemeiat în urmă cu peste 500 de ani de Avram Huiban – unul dintre arcașii lui Ștefan cel Mare.
Spune așa legenda: “El locuia în munți, fiind rânduit, ca soldat daraban, să caute nuiele de corn pentru arcuri. Nimerește cu o ceată de voinici tocmai pe valea Mărului, unde găsesc corniș îndestul. Locurile acestea acoperite cu păduri nestăpânite de nimeni i-au plăcut prea mult și s-a hotarât a le cere de la Ștefan-Vodă ca răsplată de vitejie, dacă norocul îl va ajuta în lupta ce avea să se dea cu Turcii. Dându-se bătălia de la Racova și turcii fiind învinși, după bătălie, Ștefan-Vodă, la cererea soldatului Avram Huiban, recunoscându-i vitejia, l-a facut călăraș și i-a dat drept răsplată ca rezășie Valea Mărului voinesti30cu megieșiile ei. Venind el aici, s-a așezat la poiana dealului, unde este astăzi biserica Sf. Neculae, poiană înconjurată de tei și acoperită cu iarba numită «Avrămeasă». S-a căsătorit cu Ileana Mrescu din satul Bogdănesei, județul Bacău; felete le-a măritat după păstorii vițelor lui, iar băieții după fete din sate depărtate de la munte ce-i erau cunoscute lui. Așa satul lui Avram s-a tot mărit, averile i-au crescut. Prisaca lui număra 5.000 de matce și vitele umblau șase luni de vară până la hotarele moșiilor lui; iar urmașii lui, împărțindu-și moșia, au alcătuit cu timpul noi sate”.
“Legenda trăieste și astăzi în inimile sătenilor și este reînviată în fiecare an, la Sărbatoarea Satului de la Sfânta Maria Mare. Cete de tineri coboară călare în vatra satului jucând rolurile lui Ștefan, Avram Huiban și ale arcașilor lui pentru a citi Uricul domnesc care a pus temelie unei povești de sute de ani”, se arată pe site-ul Aurei Cojocaru.

Lenea și incompetența primarilor au înăbușit în fașă evoluția comunei Voinești

voinesti34În ziua de astăzi, însă, frumusețea locurilor nu mai este de ajuns pentru traiul de zi cu zi al oamenilor de aici. Din păcate, deși au trecut 500 de ani, localnicii de astăzi trăiesc tot ca pe vremea răzeșilor lui Ștefan. În afară de curentul electric și câteva beneficii care decurg de aici (televizor, telefonie, radio, internet) de comuna Voinești nu s-a “prins” nimic din ce a adus civilizația. Nici apa curentă măcar. Canalizarea sau gazul metan sunt de domeniul ficțiunii. Ce-o fi făcut până acum primarii “democrației” nu se poate ști. O “realizare” însă tot au bifat: și-au asigurat voturi cumpărându-i pe oameni cu ajutorul social.
În urmă cu câțiva ani, comuna Voinești era cunoscută în tot județul Vaslui ca fiind fruntașă la numărul de asistați social. Din cei 2.200 de adulți care trăiau atunci în comună, 2.100 erau abonați la ajutorul social. Cine, așadar, să plătească impozite și taxe?
De altfel, unii sătenii recunosc astăzi că dacă ceva a stat cu adevărat în calea dezvoltării comunei, aceea a fost dependența de ajutorul social și menținerea oamenilor în această dependență de către conducătorii comunei. A le oferi oamenilor bani fără muncă a fost strategia lor de a-și păstra fotoliile.

Apă, nu; drumuri, nu! Dumneata cu ce te ocupi, domnule primar Miler?

Dintre toate lipsurile pe care le îndură cetățenii comunei Voinești, una le întrece pe toate: inexistența drumurilor. Cu mici excepții (una dintre ele fiind în fața primăriei) toate căile de acces din satele Voineștiului sunt din pământ. Și din acest punct de vedere, nu există nicio diferență între anii 1500 și 2015.
Cand este uscat, accesul este destul de anevoios și cu mașina, și cu căruța trasă de cai. În schimb, atunci când plouă, e imposibil.
Calvarul sătenilor este greu de descris în cuvinte. Cei cu care am stat de vorbă (câteva zeci la număr) nu-și mai doresc de la conducători – fie ei de la județ sau ai comunei – decât atât: drumuri.
voinesti37Iată că mandatul actualului “prim-gospodar”, primarul Aurelian Miler, este pe final, iar oamenii nu au văzut nicio schimbare față de vremurile când comuna era condusă de precedentul.
Am vrut să discutăm despre toate aceste lucruri cu primarul Miler, dar vineri, deși ne-am anunțat vizita, nu mai era de găsit la primărie. Mai mult, primăria însăși avea ușile ferecate. Și nu erau decât orele prânzului. Până la închiderea programului rămăseseră vreo trei ore.
Contactat telefonic, primarul Miler ne-a salutat din mers. Cică era la Bârlad. Explicația penibilă a faptului că le-a dat liber angajaților primăriei a fost aceea că nu era curent electric.
Ce nu știe primarul, este că oamenii din sat au aflat că la primărie, după ora 12, angajații “cam obișnuiesc să facă amiaza”.
Uneori, lipsa primarului este scuzată de săteni. Omul are afaceri înfloritoare în comună: e patron. Acestui “stres”, la începutul anului în curs i s-a adăugat un altul: a fost declarat de Agenția Națională de Integritate ca fiind incompatibil cu funcția pe care o deține.

Norocul comunei: francezii și alți câțiva gospodari de-ai locului

Comunitatea din Voinești a făcut mici pași ajutată și de autoritățile din localitatea Viriat, din Franța. Comuna Voinești s-a înfrățit cu acest oraș în urmă cu mai mulți ani, iar înfrățirea a fost de bun augur. Printre altele, spre rușinea edililor, a fost nevoie ca francezii să vină să construiască în Voinești un dipensar medical, o grădiniță și o farmacie.
De asemenea, au donat și o serie de utilaje agricole de soarta cărora sătenii nu mai știu nimic. E sigur însă că unii au văzut în ferma deținută de primarul Miler unele utilaje identice cu cele aduse de francezi. O fi pură coincidență!
Deși nu sunt mulți, comuna are și gospodarii ei. Unii se îndeletnicesc cu apicultura, alții cu grădinăritul, alții cu creșterea animalelor.

Regula lui moș Oprea: “Legume fără pesticide. Doar zamă de urzică și găinaț de pasăre”

voinesti27Moș Vasile Oprea, din Avrămești, crește legume și zarzavaturi de când se știe. Are 80 de ani și până anul trecut a cultivat direct pe câmp. Nu-l mai țin puterile, așa că și-a restrâns activitatea, în vecinătatea gospodăriei, pe 20 de ari.
L-am găsit de-a dreptul în genunchi, printre straturi, în bătaia nimicitoare a soarelui. Era prea ocupat ca să-i simt arșița.
Moș Oprea are o filozofie de la care nu abdică: nu folosește în ruptul capului îngrășăminte chimică și pesticide: “Fără pesticide! Clar! Doar zamă de urzică și găinaț de pasăre. Prima e contra manei, iar al doilea e cel mai curat îngrășământ”.
Unul dintre fiii lui moș Oprea, pe nume Sorin, este proprietarul unei stâne de oi și capre. Împreună cu soția lui, Corina, muncește de dimineața până seara, cu drag și cu spor. Au pornit, în urmă cu peste 10 ani, cu un singur tractor, cu ajutorul căruia presta diverse servicii. Apoi a schimbat “macazul”. Astăzi, stâna lor numără 250 de capete de animale. Au luat în arendă 40 de hectare de pământ, pe care-l cultivă cu cereale și cu fâneață, pentru hrana animalelor. Produc în special caș, urdă și telemea, pe care le distribuie clienților din Bârlad, dar și din comună, pe bază de comandă. Corina prepară brânza cu mâna ei. Nu folosește niciun aditiv alimentar, ci cheag natural.
În primii ani ai căsniciei lor au locuit la Bârlad, dar nu s-ar mai întoarce la oraș pentru nimic în lume. Muncesc mult, dar au satisfacția câștigului sigur și onest. Marile lor realizări sunt cei doi băieți, George și Alexandru. Ambii vor să calce pe urmele părinților, iar George a făcut primul salt în acest sens: a intrat recent la Facultatea de Agronomie.

Produse bio de la Avrămești, pe mesele bucureștenilor și ale băcăuanilor

Cătălin Avram

Aura Cojocaru

Scriam la începutul articolului nostru despre site-ul unei fiice a satului Avrămești din comuna Voinești. Se numește Auro Cojocaru, iar site-ul cu pricina (www.nutrivega.ro) este unul dedicat exclusiv minunilor care prind viață și se dezvoltă în pământul curat al vechiului sat răzeșesc.
În urmă cu un an, Aura s-a asociat cu un consătean, Cătălin Avram și, împreună, au pus bazele unei afaceri demnă de toată admirația: o fermă de produse bio.
În afacere, celor doi li s-au alăturat și membrii familiilor lor: cea a Aurei se ocupă de partea de marketing și administrare, iar cea a lui Cătălin a venit cu brațele de muncă, cu experiența și cu priceperea în ale agriculturii.
Cătălin Avram se trage din neam de legumicultori. Îi place să spună despre sine că “s-a născut în grădină”. Cunoaște toate secretele pământului și ale plantei, domeniu în care este neîntrecut.
Cu asemenea tezaur în sânge, Cătălin a refuzat să accepte pomana statului și să devină, al fel ca alții, “asistat social”. Dorința lui de a “face ceva” s-a întâlnit cu cea a Aurei, economist de profesie, care, deși stabilită de zeci de ani în Bacău, își dorea demult să pună bazele unui proiect în care să-și implice și copiii, în satul natal.
Ferma are patru hectare de pământ, din care unul a fost cultivat deja cu legume. O parte, direct sub cerul liber, o parte în solar. Pământul nu a fost niciodată în exploatarea CAP, motiv pentru care aici nu a fost împrăștiat pic de îngrășământ chimic, iar dovada solului extrem de curat o reprezintă rezultatul unui studiu pedologic comandat de Aura.
“Plantele sunt ajutate doar cu macerat de urzică, de coada calului și de pelin, precum și cu gunoi de grajd. Irigăm, prin metoda picurării, cu apă de izvor”, ne-a explicat Aura Cojocaru.
Săptămânal, din ferma bio de la Avrămești, pleacă zeci de kilograme de legume și verdețuri care ajung, deocamdată, pe mesele bucureștenilor și ale băcăuanilor, sub forma unor coșuri săptămânale. Greutatea unui coș este de 6 kg, iar conținutul este format din: roșii, castraveți, ardei gras, vinete, busuioc, cimbru și pătrunjel. Urmează sfeclă, morcov și altele.
Aura și Cătălin nu vor să se oprească aici. În viitorul apropiat plănuiesc un coș care să cuprindă brânză, carne, ouă, fructe. Totul, obligatoriu, din Avrămești.
“Mai târziu, vom cultiva fructe de pădure și plante medicinale. Vrem să-i învățăm pe săteni să le deshidrateze în mod natural, la soare, în lădițe speciale”, mai spune Aura.
Ca orice afacere din România, și aceasta are piedicile ei. Legumele de la Avrămești nu pot fi comercializate sub eticheta bio, mai devreme de trei ani de la prima recoltă. Ferma are contract cu un supermarket din Bacău, iar legislația proastă face ca roșiile care pleacă de aici, deși sunt crescute într-un mediu atât de pur și provin din soiuri autentic românești, să fie comercializate alături de cele turceșțti sau grecești, pline de chimicale.
Cea mai mare nemulțumire a Aurei o reprezintă, însă, indiferența edililor față de investitori: “Lipsa drumurilor este foarte greu de îndurat. Mi-am promis că voi realiza singură un proiect pe care îl voi depune, personal, pe masa oficialilor europeni. Este inadmisibil ca în 2015 drumurile să arate ca în urmă cu 100 de ani”.

Iulia Vântur, invitată de Salman Khan la moșia lui din India

Nici nu s-au stins bine ecourile show-ului de la Pro TV, a cărui prezentatoare a fost, că Iulia Vântur se pregătește să intre din nou în fermă, de data aceasta la Panvel, India.

Nu puțini au fost cei care s-au grăbit să anunțe sfârșitul relației Iuliei Vântur cu celebrul Salman Khan. S-a spus chiar că starul ar fi părăsit- o pe frumoasa prezentatoare TV pentru o tânără cu origini grecești.

După ce au fost “despărțiți”, iar apoi din nou “împăcați”, presa din India a aruncat recent o nouă bombă: Iulia și Salman se pregătesc de nuntă. Discretă în ceea ce privește relația sa cu Salman Khan, Iulia a evitat să dea vreo informație pe marginea acestui subiect. Iată însă că, după ce a muncit cu drag și spor pentru “Ferma vedetelor” și după ce va mai onora câteva joburi, celebra blondă va respira din nou aerul curat de la Panvel. Acolo se află Arpita, moșia cunoscutului star de la Bollywood, care o așteaptă pe românca noastră cu brațele deschise.

Colțul de rai de la poalele munților

“Încă mai am de lucru, nu merg chiar acum în vacanță. Nu am spus însă niciodată când am plecat și nu o voi face nici acum. În India mă duc de fiecare dată când am timp”, ne-a recunoscut Iulia, fără a da prea multe detalii. Botezată după numele surorii mai mici a actorului, ferma are un motto interesant: “O pasăre în tufiș e mai bună decât două în farfurie”.

Iulia nu e deloc străină de locurile acestea, căci ea a mai fost în alte două rânduri la moșia lui Khan, prima oară acum doi ani.

Sursa: libertatea.ro

Ce spune Augustin Viziru despre subiectul tradarii lui Ionut Iftimoaie si cum o ataca pe Vica! “Am fost fair-play!”

Augustin Viziru spune ca nu l-a tradat pe Ionut Iftimoaie si se bucura ca George Vintila a castigat concursul “Ferma Vedetelor”. Actorul va avea nevoie de o lunga perioada pentru a se recupera in urma accidentului pe care l-a suferit in finala.

Augustin Viziru a vorbit, in exclusivitate pentru CANCAN.ro. despre participarea sa la “Ferma Vedetelor”. Actorul a inceput dialogul cu reporterii si a povestit ultimul episod, cel din finala, atunci cand s-a lovit cu toporul peste mana stanga si a fost nevoit sa abandoneze. “Am stat patru ore in operatie si pot sa spun ca doctorii si-au facut treaba foarte bine. O luna nu o sa mai pot sa misc mana, dar ce sa faci, cand nu stii sa tai lemne…”.

Prin aceasta accidentare, concurentul din ferma va fi obligat sa renunte, pentru o perioada, la marea sa pasiune, biliardul: “Joc biliard de performanta si trebuia sa merg la europene, pe 4. Nu o sa pot sa o mai fac, insa sper sa reusesc sa ma recuperez foarte bine. Probabil va fi nevoie si de recuperare”.

 “Nu m-as fi bucurat sa castige Vica”

Cu o sinceritate debordanta, Augustin a vorbit si despre ce s-a intamplat dupa ce el a fost nevoit sa iasa din concurs. “Cineva a incercat sa-mi rupa din merite. Recunosc ca nu m-as fi bucurat daca ar fi castigat Vica. Sunt fericit pentru George, el traia cu animalele”, a dezvaluit fratele lui Lucian Viziru.Acesta nu s-a ferit nici de subiectul legat de Ionut Iftimoaie, mai ales ca in ultima perioada, in “Ferma Vedetelor” s-a vorbit foarte mult de o tradare pusa la care de Augustin. “Am fost fair-play si foarte corect cu Ionut. Daca simte ca a fost altceva, eu o sa incerc sa-l conving ca nu l-am tradat. Altii au tradat. Au fost multe jocuri, chiar eu am facut strategii si mi-au iesit”, a spus Viziru.

“Poate o sa-l pun pe nea Rata nas si in viata reala”

“Finul” lui nea Rata, Augustin a admis ca, in cazul in care se va casatori si in viata reala, se gandeste sa-l puna nas pe acesta. “El are viata lui, dar nu poti sti niciodata. Poate, daca o sa ma casatoresc, o sa-l pun nas pe nea Rata”, a spus concurentul, cel care, printre altele, a vorbit si despre fosta lui sotie, Oana Mares: “Ea are familia ei. Au trecut foarte multi ani, insa nu cred ca a fost fericita sa ma vada asa”.

Vizitat de fratele sau
A doua zi dupa ce a trecut prin interventia chirurgicala, Augustin a fost vizitat de fratele sau, Lucian. De altfel, fostul component al formatiei Gaz pe Foc a mers cu el la spital, imediat dupa ce s-a lovit.In interviul acordat CANCAN.ro, actorul a vorbit si despre momentul in care si-a vazut neamul intrand pe usa fermei. “A fost foarte emotionant. Chiar am vorbit cu el inainte de show si mi-a spus ca vrea sa ramana in Germania, ca are tot ce ii trebuie acolo. Acum s-a razgandit. El este punctul meu sensibil. Am spus asta si o s-o repet de fiecare data”, a incheiat Augustin.

Sursa: cancan.ro

Subvenții pentru crescătorii de animale de rasă

Fermierii care dețin berbeci și juninci de rasă vor primi din luna decembrie subvențiile.

24 de crescătorii de animale de rasă din județul Vaslui vor încasa subvenții, în urma unei hotărâri de Guvern care prevede aprobarea schemei de minimis, un ajutor pentru fermierii mici și mijlocii. Acești crescători de animale au depus până la 10 noiembrie un dosar la Direcția pentru Agricultură (DAJ) Vaslui, prin care demonstrau că dețin astfel de animale. Cei 24 de fermieri vor primi 447.400 de lei pentru 117 berbeci și 31 de juninci.

Fermierii din județ dețin berbeci din rasele karakul negru, karakul brumăriu, țurcană albă, merinos de palas, charolaise și juninci din rasele holstein și charolaise.

Subvențiile vor fi acordate din data de 2 decembrie. Sumele acordate sunt de până la 2.500 lei pentru ovine și până la 5.000 lei pentru bovine. Sumele sunt stabilite în funcție de specificul raselor de animalelor (de carne sau de lapte) și de prețul de achiziție.

Toți acești fermieri au trebuit să-și înscrie animalele în registrul exploatațiilor și s-au obligat prin angajament scris să mențină în exploatații berbecii și junincile de rasă pe o perioadă de minimum trei ani de zile. (A.A.)

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: