Home / Tag Archives: fermier

Tag Archives: fermier

Fermierii vasluieni sunt mulțumiți de câștigurile obținute în anul 2019

Fermierii vasluieni se declară mulțumiți de evoluția prețurilor la produsele agricole în anul 2019. Față de lunile din toamnă, când prețurile la cereale au fost la un nivel mediu, în ultima perioadă se constată o majorare a acestora.

Prețurile la produsele agricole sunt oarecum mulțumitoare. Dacă ne raportăm la perioada din vară, când ne-am confruntat cu lipsa ploilor, prețurile au evoluat. Unii fermieri care nu au avut bani și au trebuit să își achite scadențele au vândut recolta. Eu am vândut totul, dar mai sunt fermierii care au cereale pe stoc și așteaptă prețuri mai bune. Eu cred că vor fi tarife mai bune și la grâu și la porumb. Bursele au crescut și cei care au mizat pe stocuri vor câștigă”, a spus Dan Hurduc, fermieri din Costești.

Cât privește starea de vegetație a culturilor agricole semănate în toamna anul 2019, fermierii vasluieni sunt optimiști.

Campania agricolă de toamnă a fost pe placul agricultorilor. Am avut o campanie lungă, cu umiditate în sol, iar lucrările s-au desfășurat în condiții bune. Nu am avut temperaturi prea ridicate, pentru că în fiecare dimineață a fost ceață. Nu cred că sunt probleme cu dezvoltarea plantelor și așteptăm primăvara cu optimism”, a mai spus Dan Hurduc.

Prețurile medii ale produselor agricole pe anul 2019, prețuri vehiculate pe piață, în vederea evaluării în lei a arendei stabilite în natură pentru anul fiscal 2020, sunt următoarele: grâu – 0,63 lei/kilogram (kg); porumb – 0,56 lei/kg; floarea soarelui – 1,24 lei/kg; rapiță – 1,51 lei/kg; soia – 1,17 lei/kg; orz – 0,59 lei/kg; orzoaică – 0,51 lei/kg; masă verde de pe pajiști – 0,06 lei/kg.

La această dată, în județul Vaslui funcționează 140 de depozite autorizate, pentru stocarea unei cantități de 521.142 tone de cereale. Este vorba despre 114 magazii, cu o capacitate de stocare de 339.504 tone și 26 de silozuri, cu o capacitate de 181.645 tone. (Dănuț CIOBANU)

Povestea de succes unui fermier bârlădean care, cu ajutorul fondurilor europene, a reușit la el acasă

Ar fi putut să lucreze în străinătate fără niciun fel de probleme, sau să rămână la compania româno-franceză unde era angajat ca director pe zona Moldovei. Bârlădeanul Cristian Spiridon a ales însă să rămână pe plaiurile natale și să investească în județul său, contribuind astfel la dezvoltarea economică a zonei.

De profesie inginer zootehnist, Cristian Spiridon a reușit să pună pe picioare o afacere care se află în plină ascensiune. Fermele sale au ajuns acum să producă zilnic 100.000 de ouă. A accesat fonduri europene și a utilat la standarde înalte două ferme în care crește găini pentru ouă. Astfel, ouăle de la „A&A Farms” sunt comercializate nu numai în județ, dar și la supermarketuri din zona Moldovei și din Capitală.

Întreprinzătorul bârlădean a decis să devină fermier după ce a avut o discuție cu un important om de afaceri din județ, care l-a impulsionat să își deschidă propria afacere. După o încercare de trei săptămâni, în care a vândut în piața din Bârlad ouă provenite de la cele 150 de găini crescute în curtea mamei sale, s-a convins că afacerea e profitabilă și a mers pe acest drum.

Recunosc faptul că datorez mult unui investitor vasluian care mi-a deschis ochii și mintea sfătuindu-mă să investesc în zootehnie. Îl cunoscusem în timp ce lucram ca director de zonă în cadrul firmei Guyomarc’h. De fapt, eu puneam la punct baza de date a potențialilor clienți cu care puteam lucra. Aveam un serviciu bun, bine plătit. M-a încântat ideea, dar abia după ce am experimentat un pic comercializând ouăle găinilor crescute în curtea mamei, am ales ce drum voi urma. Am văzut că  am clienți, eram cautat și vânzările mergeau, așa că am hotărât să mă apuc de crescut găini pentru ouă. Am riscat și am reușit. E adevărat, prin multă muncă, răbdare și tenacitate”, ne-a mărturisit Cristian Spiridon.

Proiectele europene, o oportunitate fructificată de tânărul investitor bârlădean

Tânărul inginer  zootehnist a renunțat la firma româno-franceză la care lucra, dar a fost nevoit să mai rămână acolo angajat șase luni, cu jumătate de normă. Între timp, în 1999, a închiriat fostul CAP Pogana, unde a crescut găini pentru ouă până în 2007, când Primăria Pogana a început să repartizeze locuri de casă pe pământul fostului CAP.

Nu întâmplător a ales comuna Pogana. Acolo a petrecut cea mai mare parte a copilăriei și adolescenței, acolo are părinții și acolo locuiește.

În anul 2005 am licitat ferma din cadrul Prodagro Zorleni, care avea șase hale. Am reușit să o cumpăr la a doua licitație. Era o fermă fără teren, în localitatea Bogești. În paralel, creșteam găini în fostul CAP Pogana și de la 1.500 de găini ouătoare ajunsesem la 3000. Jumătate din ele le-am vândut, iar cu banii mi-am amortizat cheltuielile cu creșterea celorlalte găini rămase. Tot în 2005 am accesat pentru prima dată fonduri europene, printr-un proiect SAPARD în valoare de 90 000 euro. Cu acești banii am modernizat două hale, una pentru creșterea tineretului (12.000 de capete) și alta pentru exploatarea la sol a 5.000 de găini. Am fost nevoit sa renunț la ferma amenajată în fostul CAP și am rămas cu cea de la Bogești”, a mai adăugat Cristian Spiridon.

Inginerul bârlădean nu s-a lăsat, a mai pregătit un proiect cu finanțare europeană, în valoare de 445.000 de euro, un alt proiect SAPARD, accesat în 2007. Cu banii primiți a modernizat alte două hale ale fermei din Bogești, cu capacitate de 12.500 capete fiecare, în care găinile sunt crescute în baterii îmbunătățite, conform normelor europene. Trei ani  mai târziu, cu banii proprii, investitorul bârlădean a modernizat ultimele două hale ale fermei Bogești. În 2011 a ajuns să crească 42.000 de găini ouătoare în fermă.

Tot cu finanțare europeană, Spiridon a reușit să înființeze a doua fermă

Avea șase hale  în ferma Bogești și capacitatea financiară de a ataca un proiect mai ambițios. În 2012, a depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale un proiect cu finanțare europeană, în valoare de două milioane de euro. A fost acceptat și a primit finanțarea.

Fondurile obținute în baza unui proiect riguros întocmit au fost direcționate de către patronul „A&A Farms” către înființarea unei noi ferme în comuna Voinești, lângă Mărășești. Ferma are două hale în care găinile sunt crescute în voliere. Capacitatea fermei  este de 120.000 de capete, dar momentan este populată cu 106.000 de găini, crescute pentru ouă. La noua fermă, Cristian Spiridon are șase angajați, absolut toate utilajele fiind automatizate, la fel ca în ferma de la Bogești. Acolo a angajat unsprezece persoane, opt la ferma de găini și trei tractoriști, întrucât ferma e mixtă și are ca obiect de activitate și exploatarea unui teren agricol de 400 ha.

Pentru fermierul experimentat Cristian Spiridon, provocările nu mai reprezintă o problemă. Cu încredere își urmărește planurile de viitor. La anul, își va vedea un alt proiect realizat, unul care, de asemenea, are la bază tot o finanțare europeană. Va încheia anul cu bine, mai ales că noua investiție se conturează acum la nivel de documente. Nu regretă că nu a plecat din țară. Este convins că și în România, proiectele în agricultură au sorți de izbândă. Chiar el este un exemplu  în acest sens.

Sunt unul din vasluienii care au reușit la ei acasă. În agricultură sunt multe oportunități care pot fi exploatate. Ma refer la proiectele cu finanțare europeană, care reprezintă o adevărată gură de oxigen pentru agricultorii care vor să-și pună pe picioare o afacere. Totul e să te implici, să întocmești proiecte viabile și să te ocupi serios de implementarea lor, astfel încât să justifici fiecare ban primit. Apoi vin și satisfacțiile profesionale și personale. Mă simt un om împlinit în țara lui, pe meleagurile unde s-a născut. Sunt convins că și copiii mei îmi vor urma exemplul și vor duce mai departe tradiția și afacerea familiei.”, ne-a mai mărturisit Cristian Spiridon. (Mihaela NICULESCU)

Oierii vasluieni vor comercializa în 2019 o cantitate de 175 tone de lână

125 de crescători de ovine din județul Vaslui au formulat cereri pentru înscrierea în programul de de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii.

Potrivit datelor Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, cererile au depuse de 110 persoane fizice care dețin atestat de producător, o persoana fizică autorizată, 13 întreprinderi individuale și o stațiune de cercetare.

Conform prevederilor legale privind „Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, perioada de înscriere a crescătorilor de animale în registrul unic pentru accesarea programului s-a încheiat în 28 martie 2019.

Având în vedere datele înscrise de potențialii beneficiari ai acestui ajutor de minimis, cantitatea totală de lână pentru comercializare în anul 2019 a fost estimată la 175.956 kilograme din care: 23.828 kilograme lână rasa Țurcană, 6.609 kilograme lână rasa Țigaie, 71.547 kilograme lână rasa Merinos și 73.972 kilograme alte rase de lână.

Anul trecut au fost înregistrate în program 345 cereri, din care numai un număr de 74 au depus documente justificative de valorificare a lânii către un centru de colectare sau un intermediar agreat, fiind comercializată o cantitate totală de 161.921 kilograme lână.

În vederea obținerii ajutorului de minimis în valoare de 1 leu/kilogram lână valorificată, am desfășurat o serie de acțiuni de informare referitoare la obligația depunerii documentelor justificative, respectiv factura fiscală, fila sau filele din carnetul de comercializare. Am desfășurat acțiunile începând din data de 29 martie 2019 și până la 30 septembrie 2019”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. (Dănuț CIOBANU)

Fermierii care au firmele radiate din Registrul Comerțului trebuie să anunțe APIA Vaslui

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui atenționează beneficiarii sprijinului financiar aferent campaniei 2018, constituiți ca persoana fizică autorizată (PFA) și ca întreprindere individuală (II), ca au obligativitatea ca pentru autorizarea la plată să se conformeze legislației în vigoare.

Este vorba despre prevederilor Legii nr. 182/2016 pentru aprobarea OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, intrată în vigoare la data de 17 ianuarie 2017.

Potrivit actului normativ, PFA-urile și II-urile au avut obligația îndeplinirii condiției privind numărul maxim de clase de activități prevăzute de codul CAEN, respectiv maximum cinci clase pentru PFA și maximum 10 clase pentru II, nerespectarea acestor prevederi constând în radierea din Registrul Comerțului, începând cu 18 martie 2019.

“Adresăm rugămintea beneficiarilor APIA, constituiți ca PF și II, care se regăsesc în situația descrisă mai sus, ca în termen de 15 zile de la data radierii la Oficiului Național al Registrului Comerțului, să depună la Centrul Județean Vaslui sau centrele locale APIA o declarație privind radierea PFA prin care s-a solicitat sprijin la APIA. Pe lângă declarație, beneficiarii trebuie să depună și documentele aferente (certificat de radiere), precum și, după caz, forma de organizare actuală (PF, II, IF, PFA), contul actual, documentele aferente noii forme de organizare eliberate de Registrului Comerțului”, a spus Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui. (Dănuț CIOBANU)

Fermierii au demarat procedurile pentru organizarea Expo Zoo Agroind Vaslui 2019

Crescătorii de animale din jude]ul Vaslui sunt optimiști în acest an, în ceea ce privește organizarea expoziției Expo Zoo Agroind Vaslui. Anul trecut expoziția nu a avut loc din dispoziția autorităților sanitar-veterinare, pe fondul extinderii la nivel național a focarelor de pestă porcină africană.

Ion Agafiței, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine “Ovismold” Vaslui, a spus că a demarat diligențele în ceea ce privește organizarea expoziției în anul 2019. “Am transmis o adresă la Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, în care am solicitat acordarea spațiului expozițional pentru organizarea evenimentului. Dacă legislația ne permite vom organiza acestă expoziție. După ce vom primi un răspuns de la București și ni se va acorda spațiul expozițional, vom avea discuții și cu reprezentanții Consiliului Județean Vaslui și Primăriei Vaslui. În trecut noi am avut discuții cu oficialitățile județului pentru a organiza în fiecare an expoziția, iar acestea au fost de acord cu această initiativă”, a spus Ion Agafiței.

În perioada 7-8 septembrie 2017, a avut loc cea de-a XV-a editie a Expo Zoo Agroind Vaslui, cu vânzare de animale, mașini, utilaje agricole și produse ale industriei alimentare. Evenimentul a avut loc în locatia de pe strada Hușului, spatiul expozitional de lângă APIA Vaslui. La editia din 2017 au participat reprezentanti ai statiunilor zootehnice din Moldova și din învătământul superior de profil, atât cu expozitii de animale, cât și cu informatii știintifice din sectorul zootehnic. Au fost prezenți 21 crescători de taurine, 18 de ovine, cinci crescători de cabaline, doi crescători de păsări și unul de caprine din jude]ul Vaslui și din zona Moldovei. Anul trecut nu a fost organizată expoziția din cauza apariției pestei porcine în țară. (Dănuț CIOBANU)

Fermierii vasluieni sunt în topul achizițiilor de utilaje agricole moderne

Fermierii din județul Vaslui au realizat, în ultimii ani, investiții importante în parcul de tractoare și mașini agricole.

Cu banii jos, contractând credite bancare sau accesând proiecte cu finanțare nerambursabilă europeană, producătorii agricoli s-au dotat cu cele mai performante utilaje.

“Fermierii caută să țină pasul cu concurența de la nivel național și european, în ceea ce privește dotarea cu utilaje agricole. Doar așa pot să aibă o eficiență economică și să reziste pe piață. Au fost achiziționate tractoare moderne, mașini agricole complexe care sunt destul de scumpe. Numai o combină ajunge să coste până la aproximativ 350.000 de euro, la fel de scumpe sunt și tractoarele. În schimb, plugurile, grapele cu discuri sunt ceva mai ieftine”, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui.

În cursul anului 2018, din cele 3.796 tractoare aflate în inventar la nivelul județului Vaslui, nu mai puțin de 562 sunt branduri de tractoare provenite din import precum Class, Lamborghini, Renault, Ford etc. Prețul unui astfel de tractor începe de la 35.000 de euro și poate ajunge la 250.000 de euro.

Investiții importante s-au făcut și pe segmentul combinelor păioase, unde, dintr-un total de 469 utilaje, un număr de 252 sunt mărci de combine din import precum Fiat, Epple, Sampo, John Deere etc. Fermierii au alocat fonduri importante și pentru achiziționarea a 626 cositori, 153 greble mecanice, 232 prese de balotat etc. (Dănuț CIOBANU)

Fermierii vasluieni au dat lovitura pe piața cerealelor din Uniunea Europeană

Fermierii vasluieni au în stocuri, la această dată, o cantitate de 375.591 tone de cereale. Cantități mari de porumb, grâu sau floarea soarelui așteaptă să fie comercializate, iar evoluția prețurilor de pe piață este mai mult decât mulțumitoare. Pe fondul secetei de la nivelul Uniunii Europene prețurile sunt în creștere, iar fermierii care au mizat pe depozitare au toate șansele să își crească veniturile. La această dată, în județul Vaslui sunt 135 spații de depozitare autorizate, din care 27 de silozuri și de 119 magazii.

Fermierii vasluieni au tras lozul câștigător în ceea ce privește comercializarea cerealelor. Chiar dacă în anul trecut producțiile obținute nu au fost atât de mari din cauza secetei prelungite, datorită faptului că o parte din recoltă a fost depozitată, producătorii se așteaptă la câștiguri financiare semnificative.

Dan Hurduc, fermier în zona Costești și membru în Clubul Fermierilor, a spus că prețurile la cereale sunt în creștere, iar fermierii care au pe stoc cereale au numai de câștigat: “Prețurile au evoluat în primul rând pe fondul secetei care s-a manifestat la nivelul Uniunii Europene. Și în România a fost secetă, cu precădere în Moldova, iar județul Vaslui a fost în centrul zonei afectate de secetă. Cu toate acestea, am reușit să ne menținem pe linia de plutire, iar în condițiile în care prețurile de pe piață sunt bune și câștigul va fi pe măsură. Spre exemplu, presiunea pe prețul grâului este mare în condițiile în care culturile semănate în toamna anului trecut nu au răsărit”.

La această dată, prețul pentru grâul de calitate este cuprins între 0,78 lei și 0,85 lei/kilogram. Spre comparație, în anul trecut, după recoltare, un kilogram de grâu costa maxim 0,65 lei/kilogram. Pe bursele europene, o tonă de grâu a ajuns să fie comercializată la un preț de 205 euro. La porumb, prețul este de 0,62 lei – 0,65 lei/kilogram, în timp ce la floarea soarelui prețul este de 1,35 lei/kilogram.

“Nu sunt stocuri mari de cereale din cauza că a fost secetă, iar producțiile au fost diminuate. Cu toate acestea, evoluția prețurilor de pe piața cerealelor poate compensa respectivele pierderi. La nivelul județului Vaslui s-a schimbat structura fermierului, fermele agricole au evoluat din punct de vedere tehnologic. Lucrurile sunt acum corecte pe piața cerealelor. Păcat că nu avem și noi condiții meteo favorabile ca în alte județe”, a mai spus Dan Hurduc.

135 spații de depozitare autorizate

Potrivit datelor Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, la această dată, se află în spațiile autorizate pentru depozitare și în gospodăriile populației următoarele stocuri de cereale: 45.098 tone grâu, 1.745 tone orz, 293.823 tone porumb, 31.834 tone floarea soarelui, 2.283 tone soia, 655 tone mazăre, 153 tone sorg.

În total, fermierii vasluieni dețin 135 spații de depozitare, din care 27 de silozuri cu o capacitate de 200.000 de tone și 119 magazii cu o capacitate totală de 348.000 tone.

“Stocurile de cereale sunt mai mari față de anul trecut cu 8.000 de tone. O explicație a acestui fenomen este faptul că fermierii așteaptă creșterea prețurilor, pentru ca să obțină venituri mai mari. Mulți producători nu mai vând recolta direct de pe tarla, ci o depozitează și așteaptă să vadă cum evoluează cererea și oferta pe piața cerealelor. Din aceste stocuri fermierii își achiziționează și imputurile pentru noul an agricol. Vând cereale la companiile multinaționale, de unde iau semințe certificate, îngrășăminte chimice și pesticide”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Fermierii fac rând la cursurile de calificare profesională

Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a început organizarea primelor cursuri de pregătire profesională din 2019. Astfel, în cursul lunii ianuarie, au început orele de pregătire 28 de cursanți care se califică în meseria de legumicultor și 25 de fermieri care se specializează în meseria de tractorist.

La această dată, mai sunt înscriși fermieri la cursurile de pomicultură, lucrător în cultura plantelor, apicultor și lucrător în creșterea animalelor.

Aurel Ghineț, director adjunct al DAJ Vaslui, a spus că imediat ce se va atinge numărul necesar de cursanți pe o anumită specializare vor începe orele de pregătire teoretică și practică. “Vom mai da drumul la alte două cursuri în următoarele zile. Cele mai căutate specializări sunt cele de apicultor și legumicultor. Fermierii pot face proiecte pe mai multe măsuri, pentru a obține finanțare nerambursabilă europeană”, a spus Aurel Ghineț.

În județul Vaslui au fost implementate anul trecut 70 de proiecte pe măsura 6.1. (instalarea tinerilor fermieri), 130 de proiecte pe măsura 6.3. (sprijinirea micilor ferme agricole) și 15 proiecte pe măsura 4.1. (investiții în agricultură)DAJ Vaslui a finalizat anul trecut șase cursuri de pregătire profesională pentru 220 de cursanți. Este vorba despre 73 de apicultorii, 52 legumicultor, 39 crescători de animale, 22 pomicultori, 17 tractoriști, 17 lucrători în cultura plantelor. Pe lângă cursanții din județ, DAJ Vaslui a calificat și zeci de persoane venite din județe precum Iași, Galați, Cluj, Bistrița Năsăud, Neamț, Suceava. Cursanții sunt majoritatea tineri cu vârsta între 20 – 35 de ani. Un curs durează trei luni, cuprinde o probă scrisă și o probă practică, și costă 420 de lei. (Dănuț CIOBANU)

Peste 1.000 de fermieri vasluieni sunt chestionați despre situația agriculturii

Acțiunea de colectare a informațiilor privind evoluția sectorului agricol de la nivelul județului Vaslui este în plină desfășurare. În acest sens, Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a repartizat în teritoriu 1.050 de chestionare în vederea pregătirii întocmirii raportului statistic privind sectorul agricol.

În prima parte a acestei luni agenții agricoli din primării au împărțit chestionarele producătorilor agricoli, în vederea completării. Până pe 28 noiembrie, chestionarele trebuie să fie finalizate și transmise la DAJ Vaslui. Ulterior, instituția va trimite raportul la Ministerul Agriculturii până în data de 20 decembrie 2018. Institutul Național de Statistică solicită, anual, Ministerului Agriculturii să realizeze aceste rapoarte privind situația la zi a agriculturii.

„Noi am început acțiunea la începutul acestei luni și am primit primele chestionare completate de producătorii agricoli. Materialele au fost repartizate la toți fermierii care sunt organizați în exploatații agricole de orice tip: Întreprinderi Individuale, Asociații Familiale, Persoane Fizice Autorizate. În aceste documente sunt trecute toate datele despre situația agriculturii din județul Vaslui: producții, suprafețe cultivate, programele propuse pentru însămânțările din primăvara anului viitor, ce hibrizi de semințe s-au folosit, producțiile realizate, starea de vegetație a culturilor, cum au răsărit plantele, densitatea acestora etc”, a precizat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. (Dănuț CIOBANU)

11.820 de fermieri vor primi banii de la APIA Vaslui

Un număr de 11.820 fermieri din județul Vaslui își vor primi, în săptămâna viitoare, subvențiile pentru agricultură. Avansul pentru plățile directe este de 70% din sumele totale de care beneficiază fermierii. Până la data de 1 decembrie 2018 toți fermierii vor primi avansul. Cursul euro stabilit pentru plata avansului în agricultură este cel cel stabilit la data de 18 octombrie 2018 și este de 4,6638 lei/euro.

În perioada 15 – 19 octombrie 2018, 11.820 de fermieri din județul Vaslui își vor primi banii de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA). Este vorba despre avansul aferent plăților directe în agricultură, care reprezintă 70% din cuantumul total al sumelor de care beneficiază fiecare fermier. Agricultorii care vor primi banii în conturi în cursul săptămânii viitoare administrează suprafețe arabile mai mici de 10 hectare și nu au solicitat sprijin financiar pentru sectorul zootehnic.

Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui, a precizat că restul fermierilor își vor primi plățile în avans până în data de 1 decembrie 2018. “În perioada 15 octombrie – 1 decembrie 2018 vom efectua plata în avans pentru toți fermierii care au depus cereri în agricultură pentru acest an. Plata finală a acestor sume pentru toți fermierii se va realiza în perioada 1 decembrie 2018 – 30 iunie 2019″, a precizat Răzvan Arteni.

La nivelul județului Vaslui au fost înregistrate 20.764 cereri unice de plată pentru anul 2018. Un grup de 2.042 fermieri a fost selectat în scopul verificării eșantionului de control în teren, operațiunea care a fost finalizată pe 24 septembrie 2018.

În acest an, fermierii vor primi de la APIA Vaslui subvenții de 102 euro/hectar. Pe lângă această sumă, lucrătorii în agricultură vor mai primi sume în plus în funcție de o serie de condiționalități. Astfel, fermierii care dețin până în 5 hectare vor primi în plus 5 euro/hectar, iar cei care dețin între 5 hectare și maxim 30 de hectare vor avea un bonus financiar de 50 euro/hectar. De asemenea, plata pentru înverzire (practici agricole benefice pentru climă și mediu) este de 58 euro/hectar, în timp ce tinerii fermieri care și-au înființat o fermă agricolă primesc în plus 28 euro/hectar. (Dănuț Ciobanu)

Toamna vine cu finanțări pentru agricultorii și pentru tinerii fermieri vasluieni

Vasluienii care au activitate în domeniul agricol, dar și cei care vor să-și facă debutul în acest sector au la dispoziție, începȃnd cu data de 3 septembrie, o nouă sesiune pentru finanțarea proiectelor agricole, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Sumele pe care le pot solicita ajung până la 2 milioane de euro și cel mult 90% din valoarea investiției pe care și-au propus să o dezvolte.

Fondurile anunțate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), odată cu publicarea Ghidului solicitantului aferent investițiilor în exploatații agricole, ar putea să aducă o nouă gură de oxigen pentru agricultura vasluiană, domeniu care se luptă din greu să asigure supraviețuirea județului.

Bugetul disponibil pentru sesiunea din acest an este de 303 milioane euro, din care agricultorii vasluieni au la dispoziție 53 de milioane euro pentru investiții în sectorul vegetal zona non-montană, 111 milioane euro pentru investiții în sectorul zootehnic zona non-montană și 59 de milioane euro pentru ferma de familie și ferma mică.

Ce condiții trebuie să îndeplinească fermierii vasluieni pentru a primi finanțare de la AFIR

În cadrul măsurii PNDR 4.1, solicitanții eligibili sunt fermierii debutanți, alături de fermierii cu activitate economică demarată și care și-au organizat fermele agricole sub una din următoarele forme: persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială; societate comercială cu răspundere limitată sau pe acțiuni; societate agricolă sau grup de producători.

Ajutorul nerambursabil acordat poate fi de până la 2 milioane de euro, pentru investiții realizate atât în zona urbană, cât și în cea rurală, decontul fiind într-un procent cuprins între 30% și 90%.

Fondurile nerambursabile vor fi acordate pentru decontarea cheltuielilor eligibile legate de înființarea sau dezvoltarea exploatațiilor agricole, respectiv pentru construcția sau modernizarea, dar și dotarea clădirilor din cadrul fermei; construirea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare a propriilor produse; achiziționarea de utilaje și echipamente specifice activității agricole; cheltuieli cu plata TVA-ul, în cazul beneficiarilor neplătitori de TVA. Agricultorii vasluieni pot cere bani și pentru înființarea unui site web pentru ferma lor, pentru crearea conceptului de etichetă pentru produsele comercializate, crearea brandului produselor comercializate sau pentru consultanță în vederea scrierii și implementării proiectului.

În ceea ce privește cheltuielile neeligibile, ce nu sunt acoperite de ajutorul financiar nerambursabil, cele mai importante dintre acestea sunt:achiziția de clădiri; construcția și modernizarea locuințelor; cheltuielile cu întreținerea culturilor agricole; cheltuielile cu spațiile ce deservesc activitatea generală a exploatației agricole: birouri administrative, săli de ședințe, săli de protocol, spații de cazare etc.; dobânzile și comisioanele bancare; TVA-ul, în cazul beneficiarilor plătitori de TVA; achiziționarea de bunuri și echipamente „second hand”; cheltuieli efectuate înainte de semnarea Contractului de finanțare, cu excepția cheltuielilor de consultanță.

Cei interesați trebuie să știe că ajutorul financiar nerambursabil ce va fi acordat prin intermediul acestei linii de finanțare nu este de 100%, astfel că este necesară o cofinanțare a investiției din fonduri private. Fermierii vor fi verificați dacă au resursele financiare necesare investiției, înainte de semnarea contractului de finanțare, ca o măsură de creștere a șanselor de reușită a proiectelor aprobate.

Măsura 4.1 va sprijini, la fel ca și în anii precedenți, investițiile făcute de fermieri pentru înființarea sau dezvoltarea exploatațiilor agricole. Sunt încurajate în special investițiile realizate de către fermele de mici dimensiuni și fermele de familie, acestea obținând un punctaj superior fermelor mari; investițiile pentru realizarea lanțurilor alimentare integrate, asocierile fermierilor care dețin exploatații de dimensiuni micii și / sau medii, precum și proiectele realizate în zonele cu potențial agricol ridicat, care vor primi un punctaj superior.

Înscrierile în program vor debuta pe 3 septembrie, proiectele putând fi depuse până cel târziu în ultima zi a anului, dacă bugetul nu este epuizat. (Mara GRIGORIU)

Până la primirea banilor, fermierii trebuie să treacă de controalele APIA

Fermierii care iau terenuri în arendă, în această perioadă, pot face completări la cererea depusă la APIA Vaslui, chiar dacă s-a încheiat campania pentru anul 2018.

Fermierii vasluienii pot face, în perioada 16 – 31 mai inclusiv, modificări la Cererile Unice de Plată depuse în cadrul Campaniei 2018, fără aplicarea de penalități, a anunțat ieri Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui.

În intervalul 4 iunie – 4 iulie 2018 se va efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora precum și transmiterea eșantioanelor, apoi, între 5 iulie – 1 octombrie 2018 se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate la control pe teren, iar controlul aferent al unor obligații specifice, în iarna sau în primăvara anului următor.
Plata avansului pentru anul de cerere 2018 se va efectua în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2018, iar plata finală ca diferență între cuantumul acordat în avans și cuantumul calculat pentru anul de cerere 2018 se va efectua între 1 decembrie 2018 – 31 martie 2019.

Precizăm că sprijinul financiar este acordat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. (Cristian DIMA)

La APIA Vaslui se lucrează și în week-end

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, salariații Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui vor lucra și în zilele de 12 și 13 mai.

Pe această cale informăm fermierii că în zilele de 12 și 13 mai 2018, toate centrele locale precum și centrul judetean APIA vor avea un program normal de lucru, astfel încât aceștia să poată depune cererile unice de sprijin. De asemenea pe data de 15 mai programul de lucru se prelungește până la ora 24. Rugăm toti fermierii să se prezinte la centrele locale și centrul judetean pentru a depune cererile de sprijin”, a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Până la aceasta dată, au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plată în agricultură pentru anul 2018, 17.450 cereri de plată, pentru o suprafata de 136.723 ha, ceea ce înseamnă 80% din numărul total de fermieri care au depus cerere de sprijin în anul 2017.

Termenul limită de depunere a cererilor de sprijin este 15 mai 2018, fără a se mai ține cont de programare pentru fermierii care dețin până la 50 de hectare. (Cristian DIMA)

Întreprinzători privați serioși, disperați că nu găsesc forță de muncă, în timp ce puturoșii cu ajutor social se întind de lene

de Daniel MICU

Multi agenți economici din județul Vaslui, fie ei fermieri sau oameni care si-au deschis afaceri în care au nevoie de forță de muncă sezonier, se plâng de faptul că nu au cu cine lucra.

Oamenii priceputi au plecat in strainatate, pentru un castig mai bun. Au rămas asistatii social, care nu ar munci in ferme, pe câmp sau in constructii, nici in ruptul capului. Se multumesc cu 600 lei/lunar, doar sa curețe șanțurile și sa sparga linistiti seminte in cele cateva ore cat se pun la dispoziția comunitatii. Asta, deși patronii sunt dispuși să le ofere între 70 și 150 lei/zi, in functie de munca prestata. La acesti bani, se adauga mâncare, țigări și băutură. Nici asa oamenii satelor nu se îngrămădesc sa puna osul la treaba.

Am stat de vorbă cu Sebastian Anghel, un tânăr ambițios, care are o fermă de oi in Tatarani. Omul e disperat: “Nu gasesc zilieri, desi le ofer, in medie, 100 lei/zi. Aceasta este o problemă cronica. Nu am cu cine munci în ferma. Oamenii buni au plecat peste hotare. Au rămas puturosii. Atunci cand da Dumnezeu si găsesc doritori, nu fac nimic, nu se pricep sau nu isi dau interesul. Asa stau lucrurile in tara asta. Ajutorul social încurajează nemunca. Aduc oameni din alte zone si nici asa nu am siguranta ca vor reveni sau ca vor face treaba buna”.

In aceeasi situatie este si Costel Țîrdea, care si-a deschis o firmă de construcții în satul Gugesti.

“Problema zilierilor este una foarte dureroasă pentru noi. Practic, suntem la mana lor. Meseriașii au plecat din tara sau cei rămași sunt putini si toti trag de ei. Noi plătim bine la zi, le dăm mâncare, tigari, băutura, dar nici asa nu vin la treaba. Am ajuns intr-o situatie de nedescris. Dacă nu voi reuși să găsesc muncitori, probabil voi închide afacerea si voi pleca in Anglia, unde am o echipă la lucru. Nu este normal ce se intampla. Oameni buni de muncă stau la poarta sau dorm pe prispă si se multumesc cu ajutorul social. Dacă îl chemi pe unul sa te ajute la treaba in curte, te refuza. Spune că îl văd ceilalti, ca il parasc si ramane fara ajutor. Suntem la mana zilierilor”, a afirmat tanarul.

Problema lipsei oamenilor dornici să câștige un ban muncind cu ziua se adâncește cu fiecare an si cuprinde mai toate sectoarele de activitate, mai ales cele din agricultură și zootehnie. Si, din pacate, nu pare ca isi va gasi rezolvare in viitorul apropiat.

Fermierii din județ, dispuși să sprijine elevii de la liceele cu profil agricol să învețe meserie

O parte din marii fermieri din județ și-au arătat disponibilitatea sprijinirii elevilor de la liceele cu profil agricol ca aceștia să poată desfășura stagiile de practică în firmele lor astfel încât să poată acumula experiența necesară pentru a putea deveni profesioniști în domeniu. Parteneriatele pentru clasele de agricultură au fost stabilite în cadrul unui proiect lansat de către Fundația World Vision România, care a reunit la aceeași masă atât fermierii, cât și elevi și reprezentanții ai instituțiilor de învățământ cu profil agricol din județ.

Colegiul Agricol ”Dimitrie Cantemir” Huși și Fundația World Vision România au organizat, joi, o masă rotundă cu tema ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”, eveniment care a avut drept scop promovarea parteneriatelor strategice dintre liceele cu profil agricol și fermele agricole sau agenți economici. Pe lângă reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean și autorităților publice locale, la dezbatere au participat și oameni de afaceri, majoritatea de pe Valea Prutului.

În urma participării la dezbatere, fermierii și-au exprimat angajamentul de a primi elevi în practică. Aceste stagii de pregătire sunt importante nu numai pentru dobândirea cunoștințelor de specialitate, dar și pentru că tinerii pot interacționa cu fermieri care au demonstrat că se pot construi afaceri de succes în agricultură, în România”, a declarat Crenguța Bărbosu, manager program World Vision.

Toader Dima, primarul comunei Berezeni și fost administrator de fermă, a declarat că primăria pe care o conduce a acordat burse pentru copiii din familiile fără posibilități financiare care vor să urmeze un liceu agricol. Și fermierul Ioan Nechifor și-a exprimat susținerea elevilor care învață și își doresc o carieră în domeniul agriculturii prin acordarea de burse de merit și prin plata transportului în perioada de practică.

Reprezentantul unei alte firme cu activitate în domeniul agriculturii, Lucian Tofan, a spus că și-a dorit să preia afacerea familiei și a absolvit o a doua facultate la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) Iași. Tânărul din Oțetoaia îi încurajează pe elevii de la liceele agricole să vină în practică la ferma sa pentru a-i învăța ce înseamnă conducerea acesteia în ansamblu, atât despre management cât și despre lanțul valoric: aprovizionarea, producția, distribuția și marketingul produselor.

Bogdan Manea, reprezentantul unei ferme pomicole, nu consideră o problemă faptul că nu toți elevii care vin la practică rămân ca angajați după absolvire, dând un exemplu personal în acest sens: doar zece colegi de promoție de la USAMV au rămas să lucreze în agricultură, printre care și el, care a preluat afacerea familiei.

La rândul său, Radu Moișanu, reprezentant al uneia dintre cele mai mari firme producătoare de vinuri, care este deja partener de practică al Liceului Agricol Huși, a declarat că societatea la care lucrează este deschisă să împărtășească cu elevii avantajele utilajelor de ultimă generație, cum ar: combina de recoltat struguri și mașina de cârnit vița de vie, considerând să este important pentru elevi să cunoască tehnica de vârf din agricultură. (Ionuț PREDA)

Cursurile organizate de Direcția Județeană pentru Agricultură au căutare

Nu mai puțin de 263 de persoane urmează în această perioadă cursuri de calificare în diverse meserii cu profil agricol, organizate de Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

Directorul instituției, Gigel Crudu, spune că interesul pentru calificarea în meserii ca legumicultor, apicultor, tractorist, crescător de animale sau pomicultor este crescut: “În această perioadă, prin Compartimentul de formare profesională, promovare și elaborare proiecte, sunt înscrise un număr total de 263 persoane, pentru șase cursuri de calificare profesională. Cele mai multe persoane au ales cursurile de calificare în meseriile de apicultor, legumicultor și crescător de animale. La finalizarea cursurilor, absolvenții vor obține un certificat de calificare profesională, care va fi util atât la întocmirea proiectelor de accesare a fondurilor europene prin măsurile de susținere financiară, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, cât și la desfășurarea activităților în domeniul respectiv”.

Anul trecut 160 de cursanți au absolvit cursuri de formare profesională organizate de DAJ Vaslui. Dintre aceștia, 51 au ales cursuri de apicultor, 26 s-au specializat ca legumicultori, 28 ca tractoriști, 18 vasluieni au optat pentru cursuri de calificare în profesia de lucrător în domeniul plantelor, 20 au absolvit cursuri de crescători de animale, în timp ce profesia de pomicultor a prezentat interes pentru 17 absolvenți.

Potrivit organizatorilor, toate activitățile de instruire și formare profesională se desfășoară avându-se în vedere, în principal, corelarea experienței practice cu alinierea la cerințele societății moderne și ale economiei de piață. Cursurile durează trei luni și sunt contra cost (G.P)

Altă bătaie de cap pentru fermierii vasluieni: trebuie să-și calculeze singuri impozitul pe care trebuie să-l plătească statului

Primăvara a venit cu modificări fiscale pentru cei care obțin venituri din activități agricole.

În 2018, impozitul pe venitul din activități agricole nu se va mai calcula de către organul fiscal, ci de către contribuabil. Așadar fermierii trebuie să aplice o cota de 10% asupra venitului obținut după un an de muncă, apoi să depună declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la ANAF. Mai nou s-a modificat și termenul limită, acesta fiind 15 martie a anului de realizare a venitului.

Au această obligație toți cei care desfășoară o activitate agricolă și obțin venituri din: cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea, din creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

Fermierii care dețin suprafețe destinate producției agricole vegetale sau animale în mai multe localități pot alege localitatea sau județul unde vor beneficia de încadrarea în limitele veniturilor neimpozabile prevăzute pentru fiecare grupă de produse vegetale sau animale.

Nu trebuie să calculeze și să plătească acest tip de impozit, micii fermieri vasluieni care au mai puțin de două hectare cultivate cu: cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr sau hamei pe rod și nici cei care au pânâ la 1,5 hectare cultivate cu pomi pe rod sau leguminoase boabe. Totodată sunt scutiți de impozit fermieri care au cultivat tutun pe o suprafață mai mică de un hectar sau dețin vie pe rod (până la un ha) sau arbuști fructiferi (sub 1 ha). Cultivatorii de legume beneficiază de scutire de impozit numai dacă au cultivat legume de câmp pe o suprafață mai mică de o jumătate de hectar sau dacă au cultivat în sere ce se întind pe maximum 0.2 hectare. De asemenea nu trebuie să calculeze și să plătească impozit crescătorii de animale care dețin mai putin de: două vaci, două bivolițe, 50 de oi, 25 de capre, șase porci, 75 de familii de albine sau 100 de păsări de curte. (Cristian DIMA)

Fermierii vasluieni care vor să acceseze fonduri europene pot depune cererea unică de plată în perioada 1 martie – 15 mai

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui anunță că în perioada 1 martie-15 mai 2018 se depune cererea unică de plată. Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă aceștia dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe.

Fermierii pot beneficia de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăti, măsurilor de sprijin sau ajutoarelor, respectiv: schema de plată unică pe suprafață (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal ăi zootehnic, schema simplificată pentru micii fermieri, ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) care se acorda în sectorul vegetal și zootehnic precum și prin măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Masura 10 – Agro-mediu și clima, Masura 11 – Agricultura ecologică, Masura 13 – Plăti pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020)

Potrivit APIA Vaslui, în Campania 2018, completarea declaratiei de suprafata se realizeaza electronic, folosind aplicatia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea și închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezența functionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, dupa verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate și corectarea eventualelor probleme semnalate de catre sistemul informatic.

Acelasi principiu se aplică și pentru crescătorii de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu functionarul APIA Vaslui, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă aceștia dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe.

Cererile se depun la Centrul județean APIA Vaslui în cazul fermierilor care solicită subvenții pentru o suprafata mai mare de 50 hectare de teren agricol și la centrele locale în cazul fermierilor care solicită subvenție pentru o suprafata mai mică sau egală cu 50 hectare de teren agricol.

Documentele care fac dovada ca terenul agricol se află la dispozitia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis sau atestat aceste documente, după caz.

Arendatorul, concedentul, locatorul și/sau comodantul nu beneficiază de plăți pentru terenul sau animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.

Fermierii care beneficiază de renta viagera pentru suprafetele arendatesau înstrainate, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat sau înstrainat.

Sunt eligibile la plată exploatațiile cu suprafața de cel putin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafața de cel puțin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel putin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie sa fie de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha” , ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Pentru a beneficia de subvenții, solicitanții trebuie să prezinte adeverința eliberată de către primării, conform înscrisurilor din registrul agricol.

La depunerea cererii unice de plata fermierul trebuie sa prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legala a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care contin zone de interes ecologic, precum si animalelor.

„Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată. Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA Vaslui l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2018, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programati conform invitației primite”, a mai spus directorul.

În campania din 2017, la APIA Vaslui au fost depuse 21.849 cereri pentru circa 250.000 de hectare. (Cristian DIMA)

Fermierii din județ vor să se perfecționeze

de Cristian DIMA

Fermierii vasluieni doresc să se specializeze în apicultură, legumicultură, pomicultură și în creșterea animalelor.

Fermierii sunt tot mai interesați de cursurile de Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, mai ales că după absolvirea acestora primesc certificate care îi ajută să acumuleze puncte atunci când depun proiecte pentru accesarea fondurilor europene, dar și pentru a obține diverse ajutoare de stat.

„Cursurile de formare profesională (nivelul I – 360 ore) se desfășoară, pe o perioadă de trei luni, în baza unui contract încheiat între instituția noastră și solicitant, prin depunerea unui dosar ce va conține fișa de înscriere, copia cărții de identitate, copia certificatului de naștere, copiile actelor de studii sau a foii matricole, adeverința medicală – eliberată de medicul de familie, cu mențiunea „Apt pentru meseria dorită” și prin plata sumei de 400 lei, potrivit Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 43/2017 privind aprobarea cuantumului tarifelor pentru serviciile specifice prin care se constituie venituri proprii ale direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui

In momentul de față, sunt înscrise deja 263 de persoane, pentru șase cursuri de calificare profesională, astfel: pentru cursul de lucrător în cultura plantelor s-au înscris 28 de persoane, pentru cursul de lucrător în creșterea animalelor – 40, apicultură – 78, legumicultură – 64, pomicultură – 28 iar pentru curs de tractorist agricol – 25.

De asemenea, DAJ Vaslui mai organizează și cursuri de instruire pentru beneficiarii Măsurilor 10 – Agromediu și climă și 11 – Agricultură ecologică. Pentru înscrierea la aceste cursuri, potențialii cursanți vor trebui să depună un dosar cu următoarele documente: fișa de înscriere, copie carte de identitate sau copie Certificat de înregistrare de la Registrul Comerțului ( pentru persoane juridice), copie Decizie de finanțare și dovada plății cursului în sumă de 150 lei.

În baza contractelor de colaborare încheiate cu instituțiile autorizate, tematica abordată în cadrul cursurilor vizează atât instruirea teoretică cât și cea practică în fermele vegetale, pomicole și zootehnice de pe raza județului Vaslui.

„La finalizarea cursurilor, absolvenții vor obține un certificat de calificare profesională, care va fi util atât la întocmirea proiectelor de accesare a fondurilor europene prin măsurile de susținere financiară, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, cât și la desfășurarea activităților în domeniul respectiv. Cursurile se desfășoară la sediul Direcției pentru Agricultură Județeană Vaslui și sunt susținute atât de lectori, specialiști din cadrul instituției cât și de colaboratori din afara unității, specialiști în domeniul agreat de AJPIS Vaslui. Toate activitățile de instruire și formare profesională se desfășoară avându-se în vedere, în principal, corelarea experienței practice cu alinierea la cerințele societății moderne și a economiei de piață., ne-a mai declarat directorul DAJ Vaslui

Pe parcursul anului trecut 160 de persoane au absolvit cursurile de formare profesională. Astfel, au devenit absolvenți cu acte în regulă 51 de apicultori, 26 de legumicultori, 28 de tractoriști, 18 lucrători în cultura plantelor, 20 lucrători în creșterea animalelor și 17 pomicultori. La cursurile de instruire profesională efectuate, în vederea îmbunătățirii implementării Măsurilor 10 și 11 de către beneficiarii eligibili, au participat opt absolvenți.

Fermierii, în plină campanie agricolă de recoltare și de pregătire a terenurile pentru însămânțările de toamnă

Fermierii din județul nostru sunt în plină campanie agricolă de recoltare a porumbului, florii soarelui, soii și sfeclei de zahăr, de cules struguri și de pregătire a terenurile pentru însămânțările de toamnă. Producțiile la culturile semănate în primăvară sunt foarte bune, susțin reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județeană Vaslui, atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ.

Agricultorii din județ sunt în fierbere în această perioadă, una în care recoltatul se suprapune cu pregătitul terenului pentru însămânțarea de noi culturi pentru anul agricol 2017-2018. Astfel, în privința campaniei de recoltare, aceasta se desfășoară în condiții foarte bune, susține conducerea Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, determinând implicarea și angrenarea tuturor utilajelor agricole din dotarea fermelor. Astfel, se dorește ca, în cel mai scurt timp, să se finalizeze atât recoltarea și depozitarea producției obținute, precum și eliberarea tuturor terenurilor de resturile vegetale.

Până la aceasta dată, conform informațiilor transmise de către producătorii agricoli din județul nostru, floarea soarelui a fost recoltată de pe o suprafață de 50.659 hectare, ceea ce reprezintă 91% din suprafața cultivată, porumbul de pe 45.068 ha (47%), sfecla de zahăr de pe 148 ha și soia de pe 362 ha, din 1353 ha aflate în cultură. Producțiile medii obținute de producătorii agricoli fluctuează la cultura de floarea soarelui între 1.000 și 3.900 kg/ha, în funcție de gradul de fertilitate al solurilor, de cantitatea de apă asigurată în perioada de vegetație precum și de tehnologia aplicată”, ne-a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

Cele mai scăzute producții s-au obținut pe teritoriul comunelor Ștefan cel Mare, Vulturești, Băcești, Dumești, Voinești, Ivănești, Puiești, iar cele mai bune în comunele Vutcani, Roșiești, precum și în cele din Lunca Prutului, respectiv Drânceni, Stănilești, Lunca Banului, Vetrișoaia, Berezeni și Fălciu.

La porumb, producțiile oscilează între 2.300 kg si 8.000 kg/ha, fiind foarte mult influențate de aceeași factori de producție ca și în cazul florii soarelui. O situație finală privind producțiile medii obținute la hectar la această cultură va fi stabilită în cursul lunii decembrie, odată cu finalizarea acțiunii de centralizare a informațiilor din ancheta statistică privind suprafețele recoltate și producțiile obținute.

În ceea ce privește strugurii, aceștia au fost recoltați de pe 7.888 ha din suprafata totală de 11.462 de hectare cultivate cu viță de vie.

Recoltele obținute până în prezent sunt foarte bune atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. (Ionuț PREDA)

Ministrul Agriculturii a deschis Expo-Zoo Agroind

Expo-Zoo Agroind, expoziție ajunsă la a V-a ediție, a fost deschisă în acest an de către ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a vizitat, timp de peste două ore, fiecare stand în parte și a discutat cu fermierii cărora le-a ascultat păsurile. La evenimentul organizat de Primăria Vaslui, Direcția Agricolă, Prefectura Vaslui și Oficiul pentru Ameliorare și Reproducere în Zootehnie au fost prezenți peste 80 de fermieri și producători de utilaje, în special din zona Moldovei.

Fermierii agricoli din zona Moldovei, prezenți la cea de-a V-a ediție a expoziției anuale Expo-Zoo Agroind, au avut plăcerea și onoarea ca evenimentul să fie inaugurat de ministrul Agriculturii, Petre Daea. În discursul său de câteva zeci de minute, șeful agriculturii românești i-a felicitat pe organizatori și le-a dat asigurări participanților ca ministerul pe care-l conduce va fi alături de cei care dezvoltă afaceri în agricultură.

Vreau să-i salut de aici pe toți făuritorii de hrană din România și în mod special pe cei din Vaslui. Aici și în altă parte, peste tot în România, terenul este lucrat și este lucrat bine, cu rezultate bune. Meritul este în primul rând al fermierilor. Ei au cheltuit, ei muncesc, ei străbat cu gândul și cu fapta nevoile, ei dau țării hrana necesară. În Vaslui ați făcut foarte multe lucruri bune. Făcând o comparație cu anul 2002, când s-a semnat actul de naștere al acestei acestei platforme de exprimare, diferența este enormă”, a declarat ministrul Petre Daea.

Expo Zoo Agroind este cea mai mare acțiune de profil organizată în județul Vaslui și una dintre cele mai importante din zona Moldovei. ”De la an la an, ne dorim ca această acțiune să crească și să devină una emblematică la nivel regional și național. Primăria Vaslui va rămâne un partener al dumneavoastră, fermieri, expozanți și oameni care expun aici munca lor. Vă felicit și să nu uităm niciunii că din mâinile dumneavoastră rezultă, de fapt, hrana noastră cea de toate zilele, a noastră și a generației care vine”, a afirmat primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl.

La rândul său, prefectul județului Vaslui, Eduard Popica, i-a asigurat pe fermierii vasluieni de sprijinul instituției pe care o conduce. ”Ceea ce se întâmplă aici este rezultatul muncii depline a unor oameni. Provenind dintr-o familie de zootehniști, cunosc fenomenul și vreau să vă spun că nu este ușor. Nu e simplu să te trezești la 5.00 dimineața și să ajungi acasă noaptea. Ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, îi asigur pe fermierii vasluieni de tot sprijinul meu”, a spus Popica.

Prezent la deschiderea Expo Zoo Agroind, președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, și-a manifestat dorința ca, în urma discuțiilor dintre agricultori și ministrul Agriculturii, să rezulte măsuri concrete ale Guvernului, care să vină în sprijinul fermierilor și al producătorilor agricoli. (Ionuț PREDA)

Vești bune pentru producătorii agricoli vasluieni despre atestatul de producător

O nouă modificare, cuprinsă ȋn proiectul de ordin comun al miniștrilor Agriculturii și Dezvoltării Regionale, lansat în dezbatere publică zilele trecute, spune că atestatul de producător va fi valabil 5 ani.

Ordinul aduce o serie de simplificări pentru fermierii – persoane fizice, astfel că toți cei care doresc să ȋși comercializeze produsele vor trebui să ȋși vizeze o dată pe an certificatul de producător, și nu semestrial, așa cum se ȋntȃmplă ȋn prezent.

În ceea ce privește atestatul de producător, documentul va conține cinci file, câte o filă distinctă pentru fiecare an, se va completa anual cu datele din registrul agricol și se va viza prin aplicarea ștampilei și a semnăturii primarului comunei, orașului sau municipiului, după caz. Filele distincte completate trebuie să se încadreze în perioada de valabilitate a atestatului de producător.

Noile atestate urmează să intre în vigoare de la ȋnceputul anului viitor. De reținut este, ȋnsă, faptul că atestatele de producător eliberate până la data de 1 ianuarie 2018, pe legea veche, rămân valabile până la expirare.

Agricultorii persoane fizice care detin un atestat de producator pot vinde produsele obținute ȋn ferma sau gospodăria proprie, fie ȋn piață, fie altor comercianți, dar trebuie să aibă și un carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol. Potrivit Legii nr. 145/2014, carnetul de comercializare poate fi utilizat de persoana titulară a unui atestat de producător, precum și de soțul/soția, rudele/afinii de gradul I, pentru comercializarea produselor agricole obținute în ferma proprie.

Concret, filele din carnetul respectiv sunt completate în trei exemplare, pentru orice fel de vânzare de produse agricole, în orice cantitate și structură sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului (persoană fizică sau juridică). Dintre acestea, unul este remis cumpărătorului, unul este păstrat de vânzător, iar ultimul rămâne în carnet, în vederea restituirii acestuia primăriei emitente, în termen de 15 zile lucrătoare de la data utilizării ultimei file. Carnetul de comercializare trebuie completat și în cazul transportului de produse agricole, indicând cantitățile și sortimentele transportate. (Mara GRIGORIU)

Fermierii din județ au o șansă în plus să obțină 15.000 de euro prin PNDR pentru dezvoltarea unor proiecte

Sesiunea de primire a proiectelor pentru dezvoltarea fermelor mici a fost prelungită cu o lună de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în condițiile în care s-au depus cereri pentru doar o treime din fondurile alocate în acest an submăsurii 6,3, respectiv 32,3 milioane de euro din totalul de 100 de milioane de euro. La nivelul județului nostru au fost depuse 88 de proiecte, în valoare de 1,32 milioane euro.

Fermierii din județ au o șansă în plus să obțină o finanțare nerambursabilă de 15.000 de euro prin PNDR pentru dezvoltarea unor proiecte locale. Asta după ce Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a prelungit cu o lună sesiunea de primire a cererilor de finanțare aferentă submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, depunerea proiectelor pentru investiții în ferme mici se poate face până la data de 31 august 2017, ora 16.00.

Autoritatea de Management pentru PNDR a decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare cu o lună pentru a asigura o șansă și celor care nu au reușit, din motive independente de ei, să termine de întocmit documentația pentru depunere până la această dată. De asemenea, faptul că această submăsură încă dispune de fonduri, iar punctajul este unul ușor de atins, va permite mai multor fermieri mici să obțină o finanțare care să le asigure un start bun spre o exploatație agricolă mai puternică, care să acceseze în viitor sprijin financiar mult mai consistent”, ne-a declarat directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui, Alin Trifu.
La nivelul județului nostru au fost depuse până în prezent 88 de proiecte, în valoare totală de 1,32 milioane euro.
Sprijinul acordat prin PNDR 2020 pentru dezvoltarea fermelor mici este 100% nerambursabil și este de 15.000 de euro pentru un proiect. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1–31 august 2017, este de 15 puncte. Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați să depună proiecte pentru dezvoltarea fermelor mici, prin sM 6.3, pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”. (Ionuț PREDA)

Peste 19.000 de cereri de sprijin financiar pentru fermierii din județ, avizate la plată de APIA

Peste 19.000 de cereri unice de sprijin financiar pentru fermieri din județ în cadrul Campaniei 2016 au fost avizate la plată de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, alte 507 urmând a fi puse în plată de instituție în aceste zile.

Majoritatea fermierilor din județ și-au primit banii de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru campania agricolă pe anul 2016. Astfel, din cele 22.840 cereri unice de sprijin depuse în Campania 2016, 19.436 au fost autorizate la plată. De asemenea, alte 507 cereri sunt în diferite faze de autorizare, urmând ca pentru acestea să fie emis ordinele de plată.

Centrul Județean APIA Vaslui a primit patru eșantioane de fermieri pentru autorizare plată, cu un total de 19.943 cereri. Alte două eșantioane au fost avizate pentru a intra la plată”, susțin reprezentanții APIA Vaslui.

Pentru schema de plată unică pe suprafață, suma acordată de APIA se ridică la 96,88 euro/hectar. La aceasta, se mai adaugă o plată redistributivă de 5 euro/ha, pentru suprafețe cuprinse între unu și cinci hectare, și 48,85 euro/ ha, pentru suprafețe cuprinse între 5,01 și 30 de hectare. Subvenția pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu este de 57,37 euro/ha, iar pentru tinerii fermieri ajunge la 22,87 euro/ha. (Ionuț PREDA)

Guvernul Cioloș tocmai a înființat joburile care sunt plătite cu peste 2.000 de euro pe lună

În ședința Guvernului din 11 mai 2016 a fost adoptată o Ordonanță de Urgență care va permite facilitatea accesului fermierilor la plățile directe și ajutoarele naționale tranzitorii, precum și înființarea funcției de atașat agricol.

Prin actul normativ adoptat pe data de 11 mai 2016, se înființează funcția de atașat agricol, în cadrul structurii de specialitate din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în vederea asigurării reprezentării României în plan extern, în domeniul politicii agricole comune și promovării produselor agroalimentare.

„Urmând exemplul altor țări care și-au îmbunătățit concurența la export prin crearea funcției de atașat agricol se poate implementa o politică <<agresivă>>  în identificarea oportunităților de export și de afaceri, de investiții, cu efecte benefice asupra economiei românești”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Ministerul Agriculturii.

De anul viitor, România ar putea trimită zece atașati agricoli în zece țări pentru a promova agricultura autohtonă, aceștia urmând să fie remunerați cu 2.000 de euro pe lună, a declarat ,într-o conferință de presă, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.

Eu am venit cu ideea de atașat agricol. Nu s-a implementat până acum această idee. Dar vom face angajări pe bază de testare, la care poate participa orice angajat al ministerului. Iar aceștia vor fi aleși pe bază de competență. Poate câștiga oricine știe limbile respective. Vrem să trimitem câte un atașat agricol în: Spania, Germania, Turcia, SUA, China, Rusia, Republica Moldova, Iordania, Egipt și Israel”, a spus Irimescu.

Ministrul Agriculturii a menționat faptul că salariile din administrația autohtonă sunt printe cele mai mici din UE. “Spre exemplu omologul meu din Franța câștigă de cinci ori mai mult decât mine. Iar referitor la cifre exact, vă pot spune că un atașat agricol câștigă 2.000 de euro pe lună”, a completat minsitrul.

Ministrul Agriculturii a spus că până la sfârșitul lunii martie vrea să-i trimită la posturi pe cei zece atașați agricoli aleși prin concurs. Acesta speră ca până la sfârșitul anului aceast an să trimită la Guvern o ordonanță de urgență prin care cere înființarea unei Direcții de Comerț Exterior și de Promovare.

Acesta ia chiar în calcul și posibilitatea ca la concurs să nu se prea înghesuie nimeni având în vedere că momentan salariul mediu în minister este de 1.000 de euro. “Un atașat agricol merge cam pe 2.000  de euro. Dacă în minister salariile sunt cam în medie 1.000 de euro vă dați seama că nu mai are interes să meargă la post pentru că trebuie să vorbești limbi străine foarte bine și să faci o muncă foarte minuțioasă. Ei stau în ambasadele României, iar noi vom aloca maxim 50.000 de euro pentru fiecare atașat”, mai explică ministrul.

Sursa: money.ro

Agricultorii vor primi în decembrie subvenția integrală pe unitatea de suprafață

de Marian MOCANU

Față de alți ani, când agricultorii primeau în această perioadă un avans din cadru Schemei de Plată Unice pe Suprafață, în acest an, în luna decembrie, plățile ar putea fi făcute integral. Doar fermieri care se află în eșantionul de control ar putea primi doar avansuri tot în decursul lunii decembrie. Restul producătorilor agricoli care au solicitat diverse forme de ajutor financiar vor primi banii etapizat. În acest an, o șesime din suprafața agricolă a județului Vaslui, respectiv 47.630 ha, a intrat în eșantionul de control, drept pentru care, până la finalizarea verificărilor, fermierii respectivi nu vor putea beneficia nici măcar de avansuri.

Vești bune pentru agricultori! Începând cu primele zile ale lunii decembrie, sunt șanse mari ca aceștia să primească integral subvențiile aferente Plății Unice pe Suprafață, respectiv câte 77,42 euro/ha. Este vorba de un număr de 17.260 de fermieri care, inițial, ar fi trebuit ca în această perioadă să primească doar avansurile însumând 70% din cuantumul plății unice pe suprafață aferente anului 2015. Acest lucru este posibil datorită modificărilor legislative care au intrat în vigoare începând din acest an. Restul subvențiilor din agricultură vor fi achitate ulterior, atât în zootehnie, cât și cele privind agricultura ecologică, ori alte măsuri de sprijin. Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2015 a fost prima din noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014 — 2020 și a adus schimbări majore impuse de legislația comunitară pentru toate statele membre. Legislația aplicabilă a cuprins atât partea de activitate din sectorul vegetal, cât și din cel zootehnic, existând totodată reguli noi privind criteriile de eligibilitate.

Agricultorii care au fost cuprinși în eșantionul de control nu vor primi integral aceste subvenții, ci doar avansuri, în valoare de 54.194 euro/ha, la un curs de 4,4176 lei/euro, adică circa 239,40 lei/ha.

În acest an în județul Vaslui suprafața supusă controalelor clasice sau prin teledetecție este mai mare decât în cazul majorității județelor din România. Acesta este și motivul pentru care, până la această dată, lucrătorii APIA Vaslui nu au reușit finalizarea acestor controale. „În aceste zile, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui se lucrează cu toate forțele pentru finalizarea activităților de control, atât administrativ cât și pe teren. Doar în ceea ce privește controlul clasic este vorba de nu mai puțin de 132 de ferme, cu 5.620 parcele, însumând 47.630 ha, eșantionate la controlul clasic. În aceste condiții, celor nouă echipe de inspectori ai APIA Vaslui li s-au alăturat alte 11 echipe de inspectori din județele Suceava, Neamț și Botoșani, pentru a se reuși finalizarea cât mai curând a acestor controale. În cazul în care vor fi depistate nereguli, fermierii riscă sancțiuni care pot merge până la excluderea de la plata subvențiilor sau chiar sancțiuni multianuale”, ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui.

Până la acest moment, din cele 132 de ferme eșantionate la controlul clasic, au mai rămas de verificat 25 de exploatații, cuprinzând 17.800 ha. În același timp, din cele 143 exploatații care fac obiectul controalelor pentru eco – condiționalitate au fost verificate doar 36 exploatații! Toți acești fermieri vor primi avansurile sau chiar subvențiile integrale abia după finalizarea controalelor.

Oportunități pentru fermieri

de Marian MOCANU

Peste șase milioane de euro au accesat fermierii vasluieni în cadrul submăsurile de finanțare deschise în acest an din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Cele mai multe dintre cererile de finanțare nerambursabilă au fost depuse pentru submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Deja, au fost epuizate fondurile puse la dispoziție fermierilor din sectorul vegetal în această sesiune.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat la sfârșitul lunii septembrieau fost epuizate fondurile pentru acordarea de finanțare nerambursabilă pentru sectorul vegetal din cadrul submăsurii 4.1 ,,Investiții în exploatații agricole’’. Valoarea totală nerambursabilă a tuturor cererilor de finanțare depuse până în acest moment a atins nivelul maxim al valorii publice disponibile pentru această sesiune de depunere, mai precis 120% din alocarea disponibilă de 72.021.933 euro. AFIR primește în continuare cereri de finanțare pentru celelalte sectoare, zootehnic, zona montană și ferme de familie, din cadrul submăsurii 4.1, sesiunea de depunere fiind deschisă până la 30 octombrie.

„La nivelul județului Vaslui, submăsurile de finanțare deschise în acest an din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 au avut succes, fiind depuse până acum un număr de 28 de proiecte. Valoarea totală a fondurilor accesate de fermierii vasluieni prin intermediul Oficiul pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) se ridică la 6.363.505 euro. Este un lucru mai mult decât îmbucurător, deoarece acești bani vor contribui la dezvoltarea satelor, iar cei care au accesat aceste proiecte devin un exemplu de urmat și pentru alte persoane din colectivitate care, la rândul lor, vor încerca și ei să acceseze noi fonduri”, a declarat Alin Trifu, directorul AJFIR Vaslui, la ședința Colegiului Prefectural de miercuri, 30 septembrie.

Din totalul de 28 cereri de finanțare depuse în acest an, cele mai multe, 13, au fost pentru submăsura 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Alte zece proiecte depuse la OJFIR Vaslui au fost pentru submăsura 4.1 “Investiții în exploatații agricole”. În ceea ce privește investițiile în activități nonagricole ce putea fi accesate în cadrul sesiunilor de depunere de cereri de finanțare deschise de la începutul acestui an, au fost depuse trei proiecte în cadrul submăsurii 19.1 “Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală”, și câte un proiect pentru submăsurile 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și 6.4 “Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”. În curând, se așteaptă deschiderea de noi sesiuni de depunere a proiectelor destinate accesării, de către fermieri, de fonduri europene nerambursabile.

Depunerea cererilor de subvenții pentru agricultură, în grafic

de Marian MOCANU

Aproape jumătate din fermierii sau zootehniștii vasluieni au depus deja la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui cererile pentru subvenții agricole aferente anului 2015. Din păcate, până acum marii fermieri nu s-au prezentat pentru a depune cererile. Un motiv ar fi faptul că, odată cu cererea de subvenție, trebuie depuse copii eliberate de primării după registrul agricol, iar unele unități administrativ teritoriale, cum este cazul comunei Poienești, sunt deficitare din acest punct de vedere. În acest an este de așteptat ca subvențiile de suprafață acordate de uniunea Europeană să fie substanțial mai mari față de anul trecut.

La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui se pot depune, până pe data de 15 iunie, cererile unice de plată în agricultură pentru anul 2015. Beneficiarii plăților sunt fermierii activi persoane fizice și sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare.

Cu mai puțin de o lună înaintea sfârșitului perioadei de depunere a cererilor de subvenții agricole, la APIA Vaslui s-au prezentat, un număr de 15.827 fermieri, reprezentând 46,80% din totalul de 27.299 persoane invitate. Din păcate, este vorba în general de mici producători agricoli, astfel că până luni, 18 mai, au fost depuse cereri de subvenții pe suprafață pentru doar 20.890 ha, reprezentând doar 7,85% din totalul suprafeței agricole existente la nivelul județului Vaslui. Acest lucru se datorează faptului că, pe lângă cererea unică de subvenție și a adeverinței eliberate de primării, din acest an, la depunerea documentației, este necesară depunerea și a unei copii după extrasul din Registrul Agricol existent la nivelul fiecărei Unități Administrativ Teritoriale. Sunt comune în care, fie din cauza delăsării funcționarilor care au această sarcină, fie din alte motive, aici incluzând și apariția cu întârziere a normelor metodologice de completare a Registrului Agricol, fermierii nu au cum să depună aceste copii absolut necesare pentru accesarea de subvenții agricole aferente programului SAPS 2015.

Este cazul comunei Poienești, de unde până acum nu a fost depusă nici o cerere de subvenții, tocmai din lipsa acestor copii după registrele agricole. Datorită schimbărilor impuse de Uniunea Europeană, în acest an se depune o singură cerere pentru toate măsurile, atât din agricultură, zootehnie, ori domenii conexe.

În plus, spre deosebire de anii anteriori, cuantumul subvențiilor nu a mai fost calculat anterior, acestea urmând a se acorda în funcție de numărul de cereri și suprafețele de teren eligibile după finalizarea controalelor, așa cum se proceda până în anul 2014 pentru cererile de ajutor în zootehnie.

„În acest an subvențiile acordate în agricultură, cel puțin cele pe suprafață, vor fi mult mai mari ca în anii precedenți. Asta pentru că estimăm că se vor depune cereri doar pentru 80% din suprafața totală agricolă, dat fiind modificarea unor condiții de acordare a acestor subvenții. Până acum, fermierii care aveau în proprietate sau folosință un hectar de teren cu parcele de minim 30 ari primeau subvenții. Între timp, mulți dintre micii fermieri, în special persoane în vârstă, au vândut sau arendat parcele, astfel că nu vor mai fi eligibili pentru primirea de subvenții de suprafață. Încet-încet se comasează terenurile agricole, lucru îmbucurător pentru lucrarea mai eficientă a terenurilor și obținerea de producții mai mari. Acesta era de fapt și scopul declarat al Uniunii Europene în momentul în care s-a început acordarea acestor subvenții: să fie mai puține cereri, iar acestea să fie aferente unor suprafețe cât mai mari, pentru creșterea productivității în agricultură”, a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui.

Suprapunerea terenurilor, o problemă pentru fermieri

Conform lui Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui, este de așteptat ca și în acest an să se întâlnească situații în care persoane diferite depun cereri de subvenție în agricultură pentru aceleași parcele de teren. Situații de acest gen s-au întâlnit în fiecare an începând cu 2007, de când s-a început acordarea de subvenții, suprafețele „încălecate” fiind de ordinul miilor de hectare.

Acest lucru se datorează și felului în care au fost puse în posesie persoanele respective, prin diferite legi de restituire a terenurilor și bunurilor confiscate în regimul comunist.

„Pentru ca niciun posesor legal de terenuri sau cei care au în folosință suprafețe agricole să nu rămână fără subvențiile aferente, celor care depun cereri pentru loturi sau parcele ce se suprapun cu suprafețe declarate anterior de o altă persoană li se primesc totuși cererile, în forma în care au fost făcute. Ulterior, la sfârșitul perioadei de depunere a cererilor, ei sunt invitați la APIA cu alte documente decât cele prezentate la depunerea cererilor, acte pe baza cărora au fost eliberate adeverințele de către primării. Este vorba de titluri de proprietate, contracte de arendă sau concesiune, ori alte acte din care spă rezulte indubitabil dreptul de folosință asupra terenurilor în cauză. De obicei, persoana care știe că nu are toate actele în regulă, nici nu se mai prezintă la mediere, astfel că multe dintre situații se rezolvă de la sine. Restul situațiilor sunt discutate de la caz la caz, în general acestea se rezolvă amiabil, în sensul că persoana care lucrează efectiv terenurile respective beneficiază și de subvențiile aferente”, a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui.

Cererile unice de de subvenții se pot depune la unitățile APIA în fiecare zi, inclusiv sâmbăta, până la data de 15 iunie. În această campanie se pot depune cereri de plată pentru mai multe scheme de plată ori măsuri de sprijin. În afara schemei de plată unice pe suprafață (SAPS), a schemelor de plată redistributivă, ori pentru pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, se pot depune cereri de plată și pentru tinerii fermieri ori subvenții pentru fermele de semisubzistență. Tot acum se pot depune cereri de plată pentru ajutoare naționale tranzitorii (ANT), pentru Măsura 13 – ,,Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice”, pentru Măsura 10 – ,,Agro-mediu și climă” sau pentru Măsura 11 – Agricultura ecologică. Ajutoarele naționale tranzitorii se acordă pentru ANT 1 – culturi în teren arabil, ANT 2 – in pentru fibră, ANT 3 – cânepă pentru fibră, ANT 4 – tutun, ANT 5 – hamei, ANT 6 – sfeclă de zahăr, ANTZ 7 – bovine-lapte, ANTZ 8 – bovine-carne și ANTZ 9 – ovine/caprine.

Porumboiu vinde tot!

de Marian MOCANU

Considerat cel mai mare latifudiar al Moldovei, Adrian Porumboiu vinde tot ce nu se mai află sub sechestru judiciar. Din câte se pare, fostul „prim fermier” al județului renunță nu doar la terenuri în favoarea unor investitori moldoveni, dar și Ulerom SA, societate aflată sub sechestru ce urmează a fi înstrăinată de grupul de firme Racova- Com-Agro-Pan SA. În acest moment, omul de afaceri este aproape în sapă de lemn. Pe lângă faptul că i-a fost respinsă contestația formulată la adresa APIA Vaslui SA, fiind bun de plată cu suma de 2,8 milioane euro, în următoarea perioadă urmează ca mai multe bunuri mobile și imobile aparținând firmelor sale să fie scoase iarăși la licitație, în contul datoriilor la bugetul de stat.

În urmă cu zece ani, un alt imperiu agricol din zona Moldovei, Cerealcom SA, cădea sub loviturile finanțiștilor, unul dintre beneficiari fiind Adrian Porumboiu, prin firmele sale. Acum, imperiul acestuia este pe cale să se destrame, loviturile de grație fiind date tot de Ministerul de Finanțe, care dorește să recupereze debitele înregistrate de grupul de firme controlat de marele latifundiar.

Zilele viitoare, mai multe proprietăți urmează a fi scoase la licitație, printre care Popasul Turistic “Dobrina”, la prețul de 543.457 lei. Situat la ieșirea din municipiul Huși, acesta cuprinde, printre altele, zece căsuțe pentru cazare, bar și o pistă de popice. De asemenea, AJFP dorește să vândă restaurantul “Brodoc”, situat la câțiva kilometri de municipiul Vaslui, prețul de pornire al licitației fiind de 100.728 de lei. Celelalte două bunuri imobile scoase la licitație sunt 7.500 de metri pătrați de pădure în extravilanul localității Bârnova, județul Iași, la un preț de 645.858 de lei, și 4.603 de metri pătrați de teren agricol al fermei Urlați, evaluat la 245.002 lei. În plus, utilaje în valoare de peste 1,1 milioane lei din patrimioniul Comcereal SA, urmează a fi scoase la vânzare în contul datoriilor Sporting Club Vaslui. Pe data de 6 mai, alte utilaje aparținând SC R-Agro Fălciu, societate din grupul de firme aparținând lui Adrian Porumboiu, vor fi scoase la vânzare, suma totală fiind de circa 520 mii lei.

În mediul de afaceri circulă zvonul că investitori moldoveni ar fi interesați de fabrica de ulei Ulerom, societate pusă sub sechestru încă din septembrie anul trecut în urma cererii formulate de Granaco KFT, una din cele mai importante companii de pe piața europeană a cerealelor.

Și în ceea ce privește terenurile agricole arendate de Comcereal umblă zvonul că invetitori din Republica Moldova ar fi căzut la înțelegere cu conducerea grupului de firme Racova – Com-Agro Pan pentru preluarea contractelor de arendă sau achiziționarea terenurilor din proprietatea societății. În aceste condiții, arendatorii, persoane fizice, care încă nu și-au primit arenda pe anul trecut, își pun întreebarea dacă mai merită să lase terenurile la Comcereal sau ar trebui să rezilieze contractele existente. Mai multe persoane aflate în această situație au venit la redacție ridicând această problemă, plângându-se că nu și-au primit drepturile negociate prin contractele de arendă pentru anul trecut.

Adrian Porumboiu nu a putut fi contactat pentru a da detalii cu privire la situația în care se află firmele proprii.

Amendă record dată de APIA Vaslui

La mijlocul lunii trecute, grupul de firme din care face parte Comcereal a fost notificat de către APIA că se impun sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor legale privind înregistrarea și identificarea bovinelor aflate în exploatația de la Târzii. Contestația făcută a fost respinsă, astfel că Comcereal SA este bună de plată cu suma de 2,8 milioane euro, respectiv peste 12 milioane lei, contravaloarea subvențiilor primite în perioada 2012 – 2013. În plus, cea mai mare societate agricolă din județ, care exploatează circa 50.000 ha, este pasibilă de o altă pedeapsă, respectiv interzicerea la plată a subvențiilor aferente anilor 2014 și 2015, în sumă totală de peste opt milioane euro.

„Dat fiind faptul că s-a respins contestația formulată la decizia de impunere pentru nerespectarea cerințelor legale privind înregistrarea și identificarea bovinelor aflate în exploatația de la Târzii, Comcereal SA este în acest moment debitor la APIA cu suma de 2,8 milioane euro”, a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Echipe ale Curții Europene de Conturi și Agenției Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au controlat activitatea pe anul 2012, inspectori ai Curții de Conturi a României și ANSVSA au verificat registrele aferente anului 2013 și o altă echipă de control a ANSVSA a verificat respectarea de către societatea Comcereal SA a cerințelor legate în materie de gestionare SMR7 – Înregistrarea și Identificarea Bovinelor, din cadrul cadrul angajamentului de Ecocondiționalitate asumat de societatea în cauză.

În urma controalelor, au fost descoperite nereguli, în sensul că, pentru anul 2012, dintr-un efectiv de 801 bovine, în 131 de cazuri, respectiv 16% din efectiv, existau nereguli privind înregistrarea, în anul 2013 s-a descoperit faptul că din 834 bovine care ar fi trebuit să existe în exploatație, 185, respectiv 22%, aveau probleme similare și, pentru anul 2014, în cazul controlului efectuat în prima parte a anului 3% din efectivul total de 547 bovine prezentau aceleași nereguli. Practic, animalele au murit în între 2012 și 2014, fără ca aceste decese să fie înscrise nici în Registrul fermei, și nici în Registrul Național al Exploatațiilor, așa cum ar fi trebuit. „Chiar dacă animalele moarte erau scoase din firmă, preluate de firma care se ocupa de distrugerea lor, pașapoartele animalelor și crotaliile rămâneau în cadrul societății, și ulterior se cereau subvenții de la APIA pentru animale moarte! Abia în luna martie 2014, la o săptămână după ce au fost notificați că vor fi efectuate controale, reprezentanții Comcereal au retras de la plata subvențiilor un număr de 112 (!?) bovine pentru care se solicitase anterior subvenții, cu toate că, de la începutul anului, numărul deceselor constatate scriptic de inspectorii ANSVSA era de doar 17 animale!”, a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA.

În consecință, s-a luat decizia sancționării Comcereal cu restituirea a 20% din subvențiile aferente anului 2012, respectiv a sumei de 796 mii euro, și a 50% din subvențiile primite în anul 2013, respectiv a sumei de circa 2,1 milioane euro, și sancționarea cu neacordarea de subvenții agricole aferente anilor 2014 și 2015, respectiv câte 4,356 milioane euro, în total sancțiunile cumulând aproximativ 12 milioane euro. Din totalul acestei sume, și în urma respingerii contestației, Comcereal SA trebuie să restituie cătere APIA 2,8 milioane euro, subvenții aferente anilor 2012 – 2013 primite necuvenit, fiind posibil ca societatea să nu mai poată primi subvențiile aferente anilor 2014 și 2015, în sumă de alte 8 milioane euro.

Bani doar pe Măsura 1.2.1

Noua Politică Agrară Comună va aduce țării noastre aproape 40 de miliarde de euro, bani care vor putea fi absorbiți prin proiecte eligibile. Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic reprezintă principala axă, iar fondurile ce urmează să fie puse la dispoziție de Uniunea Europeană vor ajunge până la 125.000 de euro pentru fiecare proiect pe Măsura 1.2.1 și se adresează, în principal, dezvoltării fermelor familiale și a exploatațiilor agricole deja existente.

Alexandru CROITORU

Lansată încă din 1962, politica agrară comună (PAC) se vrea un parteneriat între ceea ce înseamnă agricultură și societate prin creșterea productivității agricole, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu hrană a populației la prețuri rezonabile dar și asigurarea unui nivel de trai echiatbil agricultorilor. În zilele noastre, politica agrară a suferit ceva schimbări și astăzi se discută despre securitatea alimentară la nivel mondial, mai ales că estimările arată că producția de alimente va trebui să se dubleze pentru a hrăni întreaga planetă.

Afectată de schimbările climatice, agricultura are nevoie acum de sprijin pentru o gestionare durabilă a resurselor și de susținerea zonelor rurale, locul în care agricultura, cu toate ramurile ei, își are baștina.

Pentru agricultorii noștri, noua politică agrară are în vedere introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee, o mai mare diversificare a producției, a nielului și calității la cerințele pieței, adaptarea exploatațiilor agricole la standardele impuse de Uniunea Europeană, creșterea veniturilor exploatațiilor agricole sprijinite și încurajarea fenomenului de asociere.

“Asocierea exploatațiilor agricole este un lucru foarte bun pentru agricultorii vasluieni numai că, din păcate, la noi în județ, această asociere există mai mult pe hârtie. Oamenii sunt reticenți și le este dificil să-și aleagă reprezentantul, persoana care să negocieze prețul de vânzare a produsului agricol, dar și prețurile pentru achizițiile necesare unei exploatații agricole de dimensiuni mai mici sau mai mari. Una e să negociezi prețuri pentru îngrăsăminte sau semințe necesare unei exploatații de 100 sau chiar 1.000 de hectare și altceva este să negociezi același lucru necesar unei asocialții ce exploatează mii sau zeci de mii de hectare”, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției Agricole Vaslui.

Bani vor fi dacă vom ști să-I cerem

Bugetul acordat țării noastre, în perioada 2014-2020 este de 39,8 miliarde de euro. Din acești bani, politica agricolă comună are alocată suma de 17,5 miliarde de euro, cu o creștere cu 27% față de perioada 2007-2013. Nu numai bani mai mulți a obținut România, ci și posibilitatea de a face transfer între pilonul I – dezvoltare rurală și pilonul II – plăți directe. Rămâne de văzut, în perioada următoare, capacitatea de absorbție a fondurilor la care, într-o periodă, am fost deficitari. În viitorul apropiat, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, cea care va lua locul APDRP, va anunța o nouă sesiune de primire proiecte pe Măsura 1.2.1, iar banii alocați nu vor putea depăși 125.000 de euro pentru fiecare proiect. Această măsură are ca obiectiv general creșterea competitivității sectorului agricol. Pe aceeși măsură, la 31 iulie s-a încheiat deja o sesiune cu un buget alocat de 150 de milioane de euro.

Ajutoare de minimis pentru fermierii vasluieni

Având în vedere inundațiile și ploile masive care au căzut în județul Vaslui în perioada mai-iulie și care au produs pagube în sectorul apicol, crescătorii de albine vor beneficia de sprijin financiar de până la patru lei/familie de albine pentru o stupină de maxim 75 de familii de albine și de un ajutor de 7,5 lei/familie de albine pentru o stupină cu peste 75 de familii. Cei interesați pot depunde cererile de ajutor până la sfârșitul lunii octombrie 2014.

Deasemenea, conform Hotărârii de Guvern 873/2014, privind achiziționarea de berbeci de reproducție din rase specializate de către producătorii agricoli sau achiziționarea de junici de rasă, crescătorii beneficiază de sprijin financiar de până la 2.500 de lei/cap de berbec de rasă achiziționat și de 5.000 de lei/cap junică din rasă specializată. Pentru acest timp de ajutor, termenul limită de depunere a cererilor este 10 noiembrie 2014. (A.C.)

Cătina albă, o afacere prosperă pentru fermieri

Denumită și “uzina de polivitamine”, cătina albă poate fi o afacere prosperă pentru fermierii care doresc să cultive acest arbust. Piața de desfacere pentru fructele de cătină este asigurată mai ales de Germania, care are o cerere extrem de mare. Din păcate, la nivelul județului Vaslui au fost înființate, până acum, doar nouă hectare de astfel de culturi.

Alexandru CROITORU

Cătina albă este considerată una dintre cele mai valoroase specii de arbuști fructiferi, mai ales datorită acțiunilor terapeutice, cunoscute încă din antichitate. Astăzi, echipe de cercetători au făcut studii amănunțite pentru a stabili compoziția biochimică a fructelor, dar și a altor părțI ale plantei, care s-au dovedit a avea un rol esențial în reglarea metabolismului uman și în vindecarea multor maladii, unele dintre ele chiar foarte grave.

Din păcate, cultura cătinii albe a fost recent introdusă în cultura ecologică din România și se cultivă în prezent pe mai bine de 100.000 de hectare.

În județul Vaslui, doar trei fermieri au avut curajul să se apuce de o astfel de afacere, dar pe suprafețe foarte mici. Astfel, există o plantație ce se întinde pe 1,8 hectare la Ghermănești, comuna Drâncei, una de 1,83 de hectare la Tutova, la Ivănești, o suprafață de două hectare și cea mai mare, de 3,5 hectare, este la Ciocani. De reținut este faptul că, o cultură ecologică de cătină presupune pregătirea terenului întocmai ca la orice livadă de pomi și este interzisă folosirea cu 3-4 ani înainte a îngrăsămintelor, ierbicidelor șI pesticidelor. Prima producție este în al cincilea an de la plantare, iar cătina albă se poate planta în toate zonele din țară cu terenuri însorite.

“Costurile de înființare a unui hectar sunt destul de mari, ajungând până la 3.000 de euro, însă merită dacă te gândești că investești o singură dată și culegi 25 de ani. Producția maximă o vei obține în anul șapte și poate ajunge și la 20 de tone pe hectar, iar prețul de vânzare este de 1,7-1,9 euro/ kilogram. Cătina este rezistentă la capriciile vremii, dar trebuie plantată toamna sau primăvara devreme și se asigură o plantă masculă la opt plante femele. Plantarea trebuie făcută în găuri de 45/45/40 cm și la plantare se adaugă 5-6 kilograme de gunoi bine fermentat, care se amestecă cu o parte din pământul din groapă”, spune unul din fermierii care a avut curaj să înființeze o astfel de plantație.

De ce se caută cătina albă?

Răspunsul este unul foarte simplu. Reprezintă un medicament natural, folosit din vremuri foarte îndepărtate în medicina populară. Astăzi, cercetările au demonstrat că fuctele au în compoziția lor substanțe care pot duce la vindecarea unor maladii, unele chiar foarte grave. Este curios faptul că, în compoziția fructelor apar, la un loc și în cantități foarte mari, vitamine hidrosolubile (care se dizolvă în apă – n.r.), cum ar fi: vitamina C, cmplexul B, H, P, PP, dar și vitamine liposolubile (absorbite de sistemul digestiv – n.r.), cum ar fi: vitaminele A, E, D, K, F.

Semințele au șI ele un conținut chimic cu efect terapeutic și pot fi folosite cu success în tratamentul cancerulu mamar, pulmonar și cervical, a leucemiilor, a adenoamelor, obezității și lipoproteinemiei. Frunzele de cătină au proprietăți anticancerigene și antiinflamatorii, iar mugurii au acțiuni afrodisiace, antibacteriene și stimulatorii la nivelul sistemului nervos.

Scoarța cătinii albe este folosită datorită conținutului de tanini și acizi tanici cu proprietăți antioxidante, astringent și antibacteriene, imunostimulatoare și antidote în intoxicațiile cu metale grele. Astfel, lista bolilor în care se recomandă folosirea cătinei ca tratament este una foarte lungă șI conșine de la boli ale aparatulu idigestiv, la afecțiuni maligne (prevenirea și combaterea tumorilor canceroase la sân, plămâni, ficat, colon), afecțiuni cardiovasculare, boli respiratorii, afecțiuni renale-genitale, metabolice și dermatice. Având în vedere larga utilizare a cătinei albe, este de la sine înțeles cererea pieței pentru o astfel de plantă, singura condiție fiind ca înființarea plantațiilor să se facă în sistem ecologic.

Fermierii se află în perioadă de retenție

Crescătorii de animale au putut depune cererile pentru acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) până la data de 20 iunie, vechiul termen de 30 mai fiind amânat printr-un ordin al Ministerului Agriculturi șI Dezvoltări Rurale.

În acest an, la Ageția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) Vaslui s-au primit 3.896 dosare pentru subvenții, defalcate astfel: pentru bovine 2.457 (18.127 de capete); pentru oi și capre 1.555 de dosare (252.948 de capete); pentru bovine din zonele defavorizate 511 dosare (1.804 capete); pentru oi și capre din zonele defavorizate 140 de dosare (19.552 de capete).

Vreau să reamintesc că persoanele deținătoare de bovine, ovine sau caprine au următoarea perioadă de retenție, în care sunt obligați să păstreze efectivul de animale în fermă până la efectuarea controlului. La ovine și caprine este vorba de 90 de zile perioadă de retenție de la data de 20 iunie, ultima zi în care s-au putut depune dosarele de subvenție pentru aceste animale, la ovine și caprine din zonă defavorizată 100 de zile, iar la bovinele din zonele defavorizate șase luni” a declarant Răzvan Arteni, director executiv al APIA Vaslui.

La sfârsitul campaniei de depunere a cererilor pentru schema de plată unică pe suprafață (SAPS) a fost depus un număr de 27.278 de cereri pentru o suprafață de 26.5978 de hectare. Față de anul precedent, numărul solicitărilor a scăzut cu 1.242, dar suprafața a crescut cu aproximativ 4.000 de hectare. (Andrei STESCU)

Excepție de la regulă

Niciun fermier din județul Vaslui, dintre cei care dețin cotă de lapte, nu și-a pierdut, în acest an, dreptul de a vinde laptele și produsele derivate.

“Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui a avut o colaborare foarte bună cu primăriile din mediul rural, prin intermediul cărora au fost transmise instrucțiunile de completare și depunere a declarațiilor, astfel încât, până la data de 14 mai, au fost înregistrate 8.418 declarații, ceea ce reprezintă 100% din totalul deținătorilor de cotă de lapte”, ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Amintim că, din 2007, de când Uniunea Europeană a impus sistemul cotei de lapte, și până în 2013, peste 10.000 de fermieri din județ și-au pierdut cota din cauză că nu și-au depus la timp declarația anuală privind vânzările directe.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: