Home / Tag Archives: finantare europeana

Tag Archives: finantare europeana

Primăria Vaslui pregătește un nou pachet de proiecte cu finanțare europeană și granturi norvegiene

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui a demarat pregătirea unui nou portofoliu de proiecte cu finanțare externă. Pe lângă fondurile europene, municipalitatea intenționează să depune proiecte și pe Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021. În paralel, se continuă implementarea celor șapte proiecte depuse pe POR 2014-2020. Primele investiții care vor începe sunt construcția unei creșe, a unei grădinițe și a caselor sociale din suburbia Rediu. În total, Primăria Vaslui a depus proiecte europene care se ridică la suma de 220 milioane de lei.

Primăria Vaslui este în căutarea unor noi linii de finanțare externe, pentru a susține implementarea proiectele de dezvoltare. Pe lângă alocațiile financiare nerambursabile de la Uniunea Europeană, municipalitatea este decisă să aplice proiecte și în cadrul altor programe.

“Acest an este unul pregătitor pentru alte proiecte. Unul din proiecte privește modernizarea sistemului de iluminat public, pe care îl vom aplica pe una din axele de finanțare lansate de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. De asemenea, specialiștii din primărie analizează o serie de ghiduri de finanțare pe programe susținute de Norvegia și de alte guverne, pentru a vedea dacă suntem eligibili. Căutăm să aducem cât mai multe fonduri pentru dezvoltare”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

În paralel cu identificarea unor noi programe de finanțare, Primăria Vaslui continuă derularea proiectelor depuse pe Axa 4 din cadrul POR 2014-2020.

“Avem depuse pe Axa 4 un număr total de șapte proiecte, din care pentru trei proiecte am semnat contractele de finanțare. Este vorba despre construcția unei creșe, a unei grădinițe și un proiect pe zona socială privind construcția de case sociale în suburbia Rediu. În anul viitor vor începe toate aceste proiecte”, a mai spus Vasile Pavăl.

Creșa va fi construită pe terenul care a aparținut fostei unități militare din centrul municipiului Vaslui. De asemenea, grădinița va fi ridicată pe un teren din fața Spitalului Județean de Urgență Vaslui, urmând ca gradinița din Cartierul 13 Decembrie care funcționează la parterul unui bloc să fie desființată.

Verde pentru alte investiții

Și restul proiectelor depuse pe Axa Prioritară 4 din cadrul POR 2014-2020 sunt la această dată în diferite etape procedurale.

În cazul celorlalte patru proiecte depuse pe Axa 4 am clarificat toate solicitările venite de la finanțator. Vom construi un depou, se vor extinde rețelelor de transport local și vom implementa proiectul de extindere a parcului Copou și construcția unor ateliere școlare la Liceul Ion Mincu. Avem o finanțare de 27 milioane de euro de care trebuie să profităm”, a precizat Vasile Pavăl.

Proiectul de extindere a rețelelor de transport are la bază o componentă referitoare la achiziționarea de mijloace de transport de călători ecologice și o componentă care privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport local din municipiul Vaslui. Tot pe segmentul transportului local, municipalitatea a întocmit un proiect care vizează realizarea unui depou pentru transportul public local.

Tot cu fonduri de la Uniunea Europeană, Primăria Vaslui va finanța reconversia unui teren degradat din zona Parcului Copou în zonă verde și de agrement. Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu.

Printr-un alt proiect european, municipalitatea vizează reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ preuniversitar .

Investiția de la Liceul «Ion Mincu». constă în realizarea unei construcții noi, cu regim de înălțime demisol și parter și cu funcțiune de ateliere școlare, pentru un efectiv de 267 elevi. La demisol va funcționa un atelier de construcții, unde elevii vor învăță tehnici de construcție, iar la parter va fi deschis un atelier auto.

Reconversia fostelor sere din Parcul Copou a primit finanțare europeană

Consiliul Local (CL) Vaslui a aprobat în ultima ședință extraordinară documentația tehnico-economică, revizuită în luna august 2019, a proiectului «Reconversia unui teren degradat din zona Copou în zonă verde și de agrement».

În urma solicitării de clarificare din partea Agenției pentru Dezvoltare Rurală (ADR) Nord Est, este nevoie de o hotărâre de aprobare a CL Vaslui a formei actuale a documentației. Singura modificare apărută se referă la corelarea cheltuielilor diverse și neprevăzute cu cheltuielile neeligibile, astfel încât proporțional cu cheltuielile neeligibile, cheltuielile diverse și neprevăzute să fie la rândul lor neeligibile. Proiectul este eligibil pentru a primi finanțare în cadrul POR 2014-2020, Axa Prioritară nr. 4 și are cu un buget de 14.271.546 lei.

Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor construcții anterioare. În acest moment, proiectul se află în etapa de precontractare la Organismul Intermediar POR din cadrul ADR Nord Est.

Parcul dendrologic Copou reprezintă unul dintre cele mai extinse parcuri din țară (11 hectare) constituind principala zonă de relaxare pentru vasluieni. Având în vedere că spațiile verzi existente în municipiul Vaslui sunt sub limita impusă de Uniunea Europeană de 26 metri pătrați/cap locuitor, proiectul de reconversie a fostelor sere din zona Parcului Copou este binevenit. (Dănuț CIOBANU)

Mega-proiect de apă și canalizare de 350 milioane de euro în județ, cu finanțare europeană

Societatea Aquavas SA Vaslui a finalizat studiul de fezabilitate pentru cel mai mare proiect care a existat vreodată la nivelul județului și prin care se propune realizarea sau modernizarea de sisteme de alimentare cu apă și rețele de canalizare în 51 de unități administrativ teritoriale. Cu o valoare aproximativă de 350 de milioane de euro, finanțare europeană, mega-proiectul prevede extinderea sau înlocuirea a peste 1.000 de km de rețele de apă potabilă și 532 km de rețele apă uzată.

Viața a zeci de mii de familii din județ se va schimba radical în următorii ani după ce vor avea, în sfârșit, în propriile gospodării apă potabilă curentă și rețea de canalizare. Și asta datorită ”Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Vaslui, în perioada 2014 – 2020”, care prevede realizarea de noi rețele de distribuție a apei potabile sau înlocuirea celor vechi în 51 de comune, orașe și municipii. În valoare de aproximativ 350 de milioane de euro, proiectul va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), venind ca o continuare la proiectele care se implementează sau urmează a fi începute în municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești.

Studiul de fezabilitate pentru acest proiect a fost finalizat și transmis spre aprobare la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Fondurilor Europene. Ulterior, conform procedurilor, dacă nu vor fi probleme și va fi aprobată, întreaga documentație va fi depusă la Bruxelles, la Comisia Europeană, pentru semnarea contractului de finanțare”, ne-a declarat directorul SC Aquavas SA Vaslui, Gabriel Beșleagă.

Investițiile propuse în cadrul proiectului sunt: 704 km de rețea de apă potabilă, extindere și reabilitare, 286 km de aducțiuni, 78 de puțuri forat, realizarea a 54 de stații de tratare/clorinare și reabilitarea uneia deja existente, 48 de rezervoare de înmagazinare a apei și reabilitarea altor șase și 130 de stații de pompare a apei potabile. Pe rețelele de ape uzate, vor fi extinderi de 436 km de conducte și reabilitări pe 29,9 km. De asemenea, se vor realiza 65,6 km extinderi de conducte de refulare, 138 de stații de pompare a apelor uzate și nouă stații de epurare. Tot pe ceea ce înseamnă canalizare, se vor reabilita 1,2 km de conducte de refulare, trei stații de pompare și patru de epurare apă uzată.

Selecția celor 51 de unități administrativ-teritoriale cuprinse în proiect s-a făcut în baza unor analize a indicatorilor tehnico-economici. Evident, prioritare au fost aglomerările urbane și cele din mediul rural. (Ionuț PREDA)

Se schimbă fața Vasluiului! Pavăl, nu candidezi și la Bârlad?

Primăria Vaslui are în pregătire nouă proiecte cu finanțare europeană, care vor schimba radical imaginea orașului. În aceste zile se lucrează contracronometru la finalizarea studiilor de fezabilitate, care vor fi aprobate apoi de Consiliul Local. Municipalitatea dorește ca în luna decembrie să semneze cu Ministerul Dezvoltării contractele de finanțare, iar din anul 2019 să dea drumul la lucrări. Investițiile se ridică la 120 milioane de lei și vizează infrastructura rutieră, de educație, transportul public.

Primăria Vaslui lucrează la capacitate maximă pentru definitivarea studiilor de fezabilitate aferente celor nouă proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Axei Prioritare 4 a Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020. Municipiul Vaslui are o alocare financiară de 27 milioane de euro pentru cele nouă proiecte.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, are zilnic ședințe de lucru cu echipele care lucrează la întocmirea documentațiilor pentru proiecte. „Vom vedea cum organizăm licitațiile publice, dacă se pot licita împreună proiectele tehnice și execuția. Unii sunt de acord cu această procedură, alții nu. Vom vedea cum facem. Vrem ca în cursul lunii decembrie să se semneze cu Ministerul Dezvoltării contractele de finanțare pentru cele nouă obiective de investiții”, a precizat Vasile Pavăl.

Selecția proiectelor a fost realizată în prima jumătate a acestui an de către Autoritatea Urbană. Primăria Vaslui a completat fișele pentru proiecte, iar Autoritatea Urbană a avut responsabilitatea de a prioritiza proiectele propuse de municipalitate pentru finanțare. „Vor intra în municipiu circa 120 milioane de lei. Dacă ținem cont de faptul că bugetul nostru anual este de 145 milioane de lei, este o investiție impresionantă. S-a lucrat la aceste documente circa șase luni de zile”, a explicat Vasile Pavăl.

Iată ce schimbări vor avea loc în imaginea urbei

Investițiile care vor fi finanțare din fonduri europene nerabursabile vizează modernizarea infrastructurii, transportului local, sistemului de învățământ etc. Primul proiect privește reconfigurarea nodului de circulație rutieră din Crucea Gării (intersecția străzilor Republicii, Traian și Ștefan cel Mare) și completarea sistemului de stații pietonale la nivelul orașului. Al doilea proiect are ca obiectiv extinderea rutelor traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători, pentru ca al treilea proiect să vizeze achiziționarea de vehicule de transport călători ecologice.

Investițiile continuă cu realizarea unui depou pentru transportul public și un proiect privind reconversia unui teren degradat din zona Copou în zonă verde și de agrement. Un al proiect are ca obiectiv construcția de case sociale în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață a comunității din zona marginalizată de pe strada Octav Băncilă.

Ultimele trei proiecte cu finanțarea europeană sunt dedicate sistemului de învățământ. Astfel, prin intermediul unui proiect se va construi și dota corespunzător o creșă, un alt proiect privește construcția și dotarea unei grădinițe, pentru ca ultimul proiect să vizeze reabilitarea și modernizarea Liceului „Ioan Mincu” Vaslui.

„Aceste proiecte vor aduce o schimbare radicală în mai multe zone din oraș, vor aduce o creștere a calității vieții. Numai proiectul de reconfigurare a nodului de circulație rutieră din Crucea Gării va modifica mult arhitectura din zonă”, a spus Geanina Tofan, purtător de cuvânt al Primăriei Vaslui.

Strategia aduce banii

Pentru a putea accesa finanțarea europeană nerambursabilă de 27 milioane de euro, CL Vaslui a aprobat în luna octombrie 2017, într-o ședință extraordinară, două documente extrem de importante pentru comunitate. Este vorba despre „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Vaslui pentru perioada 2014-2023” și „Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a municipiului Vaslui”.

Strategia cuprinde peste 100 de proiecte de dezvoltare, care urmează să fie implementate în următorii ani în municipiul Vaslui și comunele care fac parte din Zona Metropolitană. Dezvoltarea municipiului Vaslui pentru perioada următoare este văzută prin prisma apartenenței acestuia la o zonă urbană funcțională alături de Bălteni, Delești, Laza, Lipovăț, Munteni de Jos, Munteni de Sus, Pușcași, Ștefan cel Mare, Văleni și Zăpodeni. (Dănuț CIOBANU)

Cadrele medicale de la Spitalul Județean de Urgență se vor specializa printr-un proiect finanțat de UE

Ieri a fost lansat un proiect de specializare a cadrelor medicale din Vaslui. Se vor desfășura programe de formare profesională și schimburi de experiență la care vor participa 870 de persoane implicate în programe prioritare de sănătate – sănătatea femeii și copilului, boli netransmisibile majore, boli transmisibile, sănătate mintală sau boli rare, inclusiv genetică medicală.

Este un proiect de anvergură pentru spitalul nostru, prin intermediul căruia atât medici cât și cadre sanitare medii vor participa la cursuri de formare ce vor contribui atât la creșterea calității serviciilor medicale, cu impact pozitiv asupra pacienților, cât și la schimbarea unui întreg proces organizațional al unității medicale. De asemenea, vreau să menționez că avem drept partener în cadrul acestui proiect Consorțiul de Cercetare în Medicină din Italia, organism cu peste 15 ani de experiență în domeniu, urmând să avem și un schimb de experiență cu un spital din Italia”, a declarat Ana Rinder, managerul Spitalului Județean de Urgență Vaslui.

Pe lângă activitățile de formare a cadrelor medicale, în cadrul proiectului s-a amenajat o sală multimedia, au fost achiziționate elemente de aparatură medicală necesare în programele de formare, urmând să mai fie cumpărate 40 de laptopuri și imprimante, dar și cărți de specialitate pentru dotarea unei biblioteci a spitalului.

Pentru spitalul din Vaslui acest proiect este foarte important. Când am pornit munca pentru întocmirea proiectului ni s-a spus că visăm frumos, dar iată că visul a devenit realitate. Un număr de 88 de spitale din țară au aplicat pentru proiecte similare, dar doar 37 au reușit să obțină finanțare. La evaluarea proiectului am obținut 96 de puncte din 100 și am fost pe locul opt în țară, în condițiile în care pe primele două locuri au fost spitale din Timiș, iar pe următoarele cinci locuri, spitale din București. Am reușit să ne clasăm primii, după șapte spitale de prestigiu din țară acest lucru cred că reprezintă o performanță”, a declarat Daniela Clătinici, manager de proiect.

Proiectul se intitulează “Spitalul Județean de Urgență Vaslui – Centru de excelență pentru instruirea personalului medical implicat în implementarea programelor prioritare de sănătate” și se va derula pe o perioadă de trei ani. Are o valoare de aproximativ 11 milioane de lei și este co-finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020. (G.P)

De ce se circulă cu dificultate pe străzile recent asfaltate din Bârlad!

de Simona MIHĂILĂ

Bârladul a fost iarăși la un pas de a compromite cel mai mare proiect cu fonduri europene derulat vreodată pe teritoriul orașului, respectiv asfaltarea străzilor din cartierele Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar si Trestiana. Chiar pe ultima sută de metri înainte de finalizare, pe 1 iunie, în timp ce bârlădenii se pregăteau să meargă la urne spre a alege un nou primar, dirigintele de șantier (firma Croiali Construct din Huși) a renunțat la colaborarea cu municipalitatea locală, din motive pe care actualii edili susțin că nu le-au aflat. În consecință, SC Transmir, firma constructoare, a dispus sistarea lucrărilor, până recent, când Primăria Bârlad a încheiat un nou contract de dirigenție, de astă dată cu SC Vio’s Construcții SRL Bârlad.

strada mihai eminescu - barlad - 5În tot acest timp, lucrările au bătut pasul pe loc, mai multe străzi nefiind finalizate, iar pe patru dintre ele, toate situate în Țuguiata II, asfaltarea nefiind nici măcar începută (Gladiolei, Panseluței, Lăcrămioarei și Garofiței).

Și la ora actuală, circulația se desfășoară cu dificultate pe mai multe străzi. De exemplu, pe strada Mihai Eminescu, autoturismele sunt obligate să facă slalom printre gropi, guri de canal, așa încât mersul pe contrasens pe porțiuni întregi din carosabil este inevitabil.

Odată cu semnarea noului contract de dirigenție, constructorul a primit un nou termen, respectiv 30 septembrie 2016.

„SC Transmir, firma constructoare, ne-a asigurat că va reuși să respecte termenul și sper că se va ține de cuvânt. Lucrările sunt executate conform unui grafic pe care trebuie să-l respecte”, a declarat, pentru Est News, primarul Dumitru Boroș.

Proiect cu năbădăi

Supranumit de localnici și “marea asfaltare”, acesta este cel mai costisitor proiect european derulat la Bârlad, valoarea totală fiind de 16, 3 milioane de euro, adică peste 730 de miliarde de lei vechi (din care mai bine de 650 de miliarde de lei sunt dați de UE).
Proiectul vizează asfaltarea și modernizarea a 56 de străzi (însumând peste 25 de kilometri) situate în unele dintre cele mai vitregite cartiere ale orașului, toate ridicate după 1990, și unde locuiesc aproape 20.000 de bârlădeni.

Chiar dacă pentru un oraș ca Bârladul obținerea acestei finanțări a fost o reală victorie, din 2011, de când au început lucrările, piedicile s-au ținut lanț și nu o dată lucrările au fost suspendate, iar orașul pe punctul de a pierde finanțarea și de a restitui Uniunii Europene banii cheltuiți. De fiecare dată, motivele au fost legate de conflictul de interese care a stat la baza atribuirii lucrării și de care ex-primarul Constantin Constantinescu a recunoscut că se face vinovat, fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Înainte ca solutia sa devina definitivă, conflictul de interese a fost dezincriminat, iar dosarul a fost clasat.

Secretul celor 100 de milioane de euro, adânc îngropat la Consiliul Județean, căutat de procurorii anticorupție

de Bogdan RUSU

dna_urbanproiectIeri, procurorii DNA au efectuat o serie de percheziții la sediul Consiliului Județean (CJ) Vaslui, ocazie cu care au ridicat documente ce vizează diverse proiecte europene derulate in perioada 2006 – 20016.

Perchezitii au mai fost efectuate si la sediile unor firme de constructii din judet  – Corevas și Comconstruct –  dar si la domiciliile unor constructori, de unde mascatii au ridicat saci intregi de documente.

De departe, cel mai important dintre proiectele vizate este ”Reabilitarea sistemului de alimentare cu apã, a sistemului de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Husi si orasul Negresti”, care ar fi trebuit finalizat în decembrie anul trecut și a cărui valoare se ridică la peste 100 de milioane euro. Acesta este, de multă vreme un subiect ”sensibil”, amănuntele fiind învăluite în ceață. Asta, în ciuda faptului că cei 50.000 de alegători care au susținut PSD și pe Dumitru Buzatu la alegerile de pe 5 iunie merită să știe care este motivul pentru care mai-marii județului nu au fost în stare să le ofere utilitățile pentru care Uniunea Europeană ne-a băgat în traistă 100 de milioane de euro, afacerea acestui mega proiect zăcând într-un total mister.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, dă declarații având aerul că nu se simte deloc cu musca pe căciulă: ”În comunicatul DNA nu se precizează numele meu. Comunicatul este un document ofical, iar nu pot înflori nimic în jurul lui. Eu sunt plecat la București, dar dacă procurorii DNA au fost la sediul Consiliului Județean Vaslui precizez că accesul acestora este liber. Suntem obligați să răspundem acestor solicitări. Dacă este în interesul cercetărilor, orice document poate fi ridicat, cercetat. Nu avem nimic de ascuns acolo, nici nu am putea să o facem chiar dacă am avea ce. Sunt documente publice și mai mult decât atât, ele se regăsesc pe site-ul Consiliului Județean”.

Județul Vaslui, rușinea României în ceea ce privește infrastructura, lipsa utilităților și a investitorilor, a primit de la Uniunea Europeană 100 de milioane de euro ca să-și rezolve mare parte din aceste probleme. Proiectul ar fi trebuit implementat până în decembrie 2015, iar șefii de județ și de la Aquavas nu mai terminau cu conferințele de presă în care anunțau ce minunat va fi.

Practic, din cele 100 de milioane de euro aproximativ 80% au fost alocate reabilitării stațiilor de tratare și epurare a apei (lucrări aflate în desfasurare). Cu restul banilor ar fi trebuit extinse rețelele de distribuție a apei și de canalizare menajeră. Până în decembrie anul trecut, sute de străzi din Bârlad, Vaslui, Huși și Negrești ar fi trebuit să fie racordate la aceste rețele.
Deși toți responsabilii din județ – pornind de la parlamentari, Consiliul Județean, SC Aquavas SA, Prefectura Vaslui și terminând cu autoritățile locale din fiecare localitate amintită – știau de acest termen limită, nu s-a făcut absolut nimic pentru ca lucrurile să se desfășoare pe făgașul lor normal. Explicațiile autorităților au fost că motivul nefinalizării investițiilor au fost licitațiile interminabile, cu oferte respinse, lipsa avizelor ISU. Întreaga galerie de minciuni, declarații contradictorii menite a masca incompetența și dezinteresul.
Cu chiu cu vai, doar pentru Bârlad s-a reușit adjudecarea lucrărilor, dupa cum ne-a relatat o sursa din interiorul Aquavas. Cand toate pareau aranjate, în iulie anul trecut, Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a SC Aquavas a decis să anuleze licitația.
Eveniment despre care toți cei implicați în derularea proiectului nu au suflat o vorbuliță măcar. Toată lumea a tăcut mâlc. Nici pomeneală de vreo conferință de presă, așa cum a fost organizată cea în care fusese anunțată obținerea finanțării, cu surle și cu trâmbițe.
Anularea licitației ar fi motivată de lipsa unei hârtii, adică a avizului Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui. Fără acest aviz lucrările de apă și canalizare nu puteau începe.
Scandalul din jurul controversatului aviz a dat primele semne la începutul anului trecut, când firma de consultanță se declara uluită de nodurile din papură pe care Aquavas i le tot tot caută. De altfel, atunci au fost făcute in presa declarații cu subiect și predicat cum că reprezentanții Aquavas, mână în mână cu cei ai ISU, pun piedici obținerii autorizației de construcție.  (Bogdan RUSU)

Ministerul Agriculturii: Primele cereri de finantare pentru PNDR 2014-2020 vor putea fi depuse din 20 mai

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) si Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) vor deschide, incepand cu 20 mai 2014, prima sesiune de depunere a cererilor de finantare pentru Masura 121 – Modernizarea exploatatiilor agricole si sprijinirea fermelor de familie, cu finantare europeana din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 -2020, a informat miercuri MADR.

Potrivit sursei citate, aceasta prima sesiune se va desfasura dupa criteriile aferente PNDR  2007 – 2013, dar finantarea va fi asigurata din fondurile alocate perioadei de programare 2014 – 2020, prin aplicarea Regulamentului de tranzitie. De asemenea, beneficiarii vor putea incheia contracte de finantare care vor fi platite cu fonduri aferente perioadei 2014 – 2020, dupa ce, pe 15 aprilie 2014, Parlamentul a adoptat modificarea Ordonantei de Urgenta 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile, a precizat Ministerul Agriculturii. “Prin deschiderea acestei sesiuni vom incepe efectiv sa cheltuim din fondurile alocate Romaniei intre 2014 si 2020. De asemenea, includerea fermelor de familie si prioritizarea lor arata ca avem o strategie reala pentru acestea si ca incercam sa intarim si sa sustinem acest tip de ferma deosebit de important pentru economia agrara a Romaniei”, a declarat ministrul agriculturii, Daniel Constantin, potrivit sursei citate.

Ghidul solicitantului pentru Masura 121, care cuprinde si componenta de finantare a fermelor de familie este publicat spre consultare pe pagina de internet a Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, www.apdrp.ro.

Sursa: hotnews.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: