Home / Tag Archives: fonduri europene

Tag Archives: fonduri europene

În comuna Berezeni se vor împăduri 113 hectare cu fonduri europene

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui va organiza cea de a patra sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite, aferentă submăsurii 8.1. „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”.

Sesiunea de depunere a cererilor se desfășoară în perioada 16- septembrie – 13 decembrie 2019 și beneficiază de o alocare la nivel național de 15 milioane de euro.

Conform datelor APIA Vaslui, în a doua sesiune de depunere a cererilor pentru submăsura privind împădurirea și crearea de suprafețe împădurite a fost înregistrată o solicitare din partea unei persoane fizice din zona Crețești. Persona fizică va împăduri o suprafață de 1,57 hectare și va beneficia de o finanțare de 16.888 euro. În a treia sesiune de depunere a cererilor pentru aceiași submăsură 8.1, comuna Berezeni a depus o cerere pentru împădurirea unei suprafețe de 113,62 hectare, cu o valoare totală a sprijinului financiar de 502.318 euro.

La această dată, în județul Vaslui sunt înregistrate aproximativ 50.000 hectare de terenuri degradate, zone cu un grad mare de eroziune și care se pretează pentru lucrări de împădurire.

Dacă ne raportăm la fondul forestier național al județului Vaslui, care la începutul acestui an era de 72.484 hectare, pădurea reprezintă doar 13,6% din teritoriul județului. Spre comparație, la nivel național, procentul acoperit de păduri este de 26,7% din suprafața țării, în timp ce europenii dețin suprafețe forestiere de 32% din teritoriile naționale. (Dănuț CIOBANU)

Agricultorii vasluieni fac rând la fondurile europene pentru asigurarea culturilor

Fermierii vasluieni sunt extrem de interesați de fondurile europene nerambursabile pentru asigurarea culturilor agricole și animalelor.

Alin Trifu, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui, a spus că a avut mai multe întâlniri cu agricultorii vasluieni, care și-au manifestat dorința să acceseze submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor”: „Sunt foarte mulți fermieri care până la această dată au demarat procedurile de încheiere a polițelor de asigurare. Ne așteptăm ca în perioada imediat următoare aceștia să depună dosarele pentru cererile de finanțare aferente culturilor de primăvară. Etapa de depunere a dosarelor se desfășoară în intervalul 1 aprilie 2019 – 30 noiembrie 2019. Alocația financiară pentru perioada de programare este de 42.797.487 euro”.

Submăsura 17.1 este finanțată prin intermediul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020. Pentru a beneficia de sprijinul financiar nerambursabil, fermierul trebuie să încheie cu o societate de asigurare un contract de asigurare și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract.

În cazul fermelor agricole mici, sprijinul financiar acordat va fi de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier, iar în cazul fermelor agricole de dimensiune mare, se va acoperi 55% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de fermier.

Riscurile eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare sunt fenomene climatice nefavorabile precum seceta, arșița, inundații, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă sau târziu de primăvară), ploi torențiale sau ploi excesive și de lungă durată, furtună, vijelie, uragan sau tornadă. (Dănuț CIOBANU)

Primăria Vaslui dă drumul la investiții cu fonduri europene în valoare de 240 milioane lei

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui va demara din 2019 un pachet de proiecte pe fonduri europene care se ridică la suma de 240 milioane de lei. Investițiile vor fi derulate în următorii ani și vizează transportul în comun, iluminatul public etc. În paralel cu aceste proiecte de dezvoltare, va începe și implementarea programului de apă și canal, care în cele trei etape de aplicare totalizează peste 100 milioane de lei. Pentru a sprijini efortul de dezvoltare, Primăria Vaslui va aproba în acest an noul Plan Urbanistic General.

Fondurile europene nerambursabile de la Uniunea Europeană reprezintă principala sursă de finanțare a proiectelor de dezvoltare din municipiul Vaslui. Cum resursele de la bugetul local sunt total insuficiente pentru a acoperi obiectivele de investiții propuse, Primăria Vaslui apelează pe finanțarea externă.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a anunțat miercuri, 23 ianuarie 2019, în cadrul unei conferințe de presă, că a făcut o evaluare a proiectelor europene care vor fi implementate la nivel local, investiții care se ridică în total la suma de 240 milioane de lei: “Această valoare reprezintă două bugete și jumătate ale orașului nostru. Anul trecut bugetul municipiului Vaslui a fost de 100 milioane lei, iar veniturile din acest an sunt previzionate cam la aceiași sumă. În prezent, proiectele se află în diferite stadii de conformare. Este vorba despre investiții în transportul local, iluminatul public, proiecte transfrontaliere cu raioane din Republica Moldova, proiecte pe școli etc. Toate aceste proiecte vor fi implementate cu acest an și în anii viitori”.

Pe lângă proiectele cu fonduri europene, municipalitatea mai avem investiții care vor fi susținute de la bugetul local și care se ridică la 15 milioane de lei. Din bugetul local se finanțează construcția bazarului, reabilitarea acoperișurilor la două licee, finalizarea unor lucrări de infrastructură în Cartierul 13 Decembrie etc.

Investiții masive în sistemul de apă și canal

Pe lângă acest pachet de investiții, în municipiul Vaslui va demara și proiectul de reabilitare și extindere a sistemului de apă și canalizare, derulat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, care cuprinde trei etape. Într-o primă etapă vor începe lucrările la rețelele de apă și canal în valoare de 74 milioane de lei, lucrări care vor fi realizate de SC Ludwing Pfeiffer SRL Timișoara. O a doua etapă prevede un proiect inițiat de SC Aquavas Vaslui în valoare de 20 milioane de lei, care prevede construcția unor stații de pompare, rezervoare cu apă, alimentare cu apă în suburbia Moara Grecilor. A treia etapă prevede extinderea sistemului de apă pe străzile care nu au fost prinse prinse în primele proiecte de apă și canal.

“Sistemul de apă și canal este cea mai importantă problemă din municipiul Vaslui. Investițiile nu se pot face peste noapte. Beneficiarul proiectului pe rețelele de apă și canal este Consiliul Județean Vaslui și SC Aquavas Vaslui, însă noi vom sprijini firma din Timișoara pentru a stabili grafice de lucru, să fixăm străzile pe care se va interveni etc. Programul pe apă și canal trebuie corelat cu lucrările de asfaltare și restul utilităților cum ar fi gazele naturale sau iluminatul”, a mai spus Vasile Pavăl.

PUG-ul, vital pentru dezvoltare

Pentru ca toate aceste investiții să se deruleze în condiții optime, Primăria Vaslui va aproba în anul 2019 noul Plan Urbanistic General (PUG) al orașului. Documentul va trasa direcțiile de dezvoltare ale municipiului pentru următorii 14 ani și va fi realizat de către Universitatea de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu» din București.

Vasile Pavăl a precizat că în cursul lunii decembrie 2018 a fost semnat contractul în vederea realizării PUG-ului. „Dacă nu realizăm PUG-ul în cele mai bune condiții, va fi greu să îl mai modificăm ulterior. Avem contractul semnat pentru întocmirea lucrării, iar în perioada imediat următoare directorul Institutului de Arhitectură București va veni la Vaslui. Vor fi foarte multe dezbateri publice cu privire la acest document, pentru că vom stabili pe ce direcții ne dezvoltăm, care va fi nivelul de înălțime al clădirilor pe care le vom construi etc. O să discutăm mult pe marginea acestui proiect”, a explicat Pavăl.

În această săptămână are loc recepția finală a școlilor din Șuletea și Zorleni, reabilitate cu bani europeni

Șapte unități de învățământ din țară, printre care două din comunele Șuletea și Zorleni, vor fi recepționate zilele acestea, în cadrul proiectului Reabilitarea Infrastructurii Școlare, derulat de Ministerul Educației Naționale.

Recepția finală este o procedură ce are loc după expirarea perioadei de garanție de un an de la finalizarea obiectivelor de investiții.

Pentru Proiectul privind Reabilitarea Infrastructurii Școlare, Guvernul României a încheiat un contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și un acord-cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).

Școala Gimnazială „Ion Murgeanu” din Zorleni a fost inaugurată anul trecut, cu ocazia deschiderii anului școlar 2017 – 2018, unul în care peste 500 de elevi din clasele 0 – VIII au învățat în condiții europene. Școală a fost începută acum mulți ani, dar pană la urmă abia din 2017 copiii din Zorleni au ajuns să aibă scoală europeană. Clădirea este modernă, cu toate utilitățile și confortul la care mulți elevi și dascăli din satele vasluiene doar visează. Are opt săli spațioase de clasă, două laboratoare – de fizică – chimie și informatică – foarte generoase ca spațiu și dotări, toalete moderne, cancelarie, o bibliotecă mare și dotată, mobilier nou și modern.
Tot în 2017 a avut loc și inaugurarea Școlii Gimnaziale “Ion Caraivan” din Șuletea, unde de asemenea s-au făcut investiții menite să asigure toate condițiile necesare unei bune desfășurări a actului educațional, la standarde europene. (G.P)

Arhitectul-șef al Consiliului Județean Vaslui explică de ce nu s-a dezvoltat Bârladul în ultimii 20 de ani

Bârladul nu se poate dezvolta din cauză că cei care au administrat orașul în ultimii 18 ani nu au întocmit Planul Urbanistic General (PUG), document fără de care nicio localitate nu poate beneficia de fonduri europene sau naționale pentru modernizare și dezvoltare. “La Bârlad nu a existat o viziune de ansamblu pentru dezvoltarea localității așa cum a fost la Vaslui. Acolo s-a construit pe ici pe colo”

Planul Urbanistic General (PUG) este documentul care atestă identitatea unei localități. Practic, primarii care nu au PUG nu pot dovedi existența localității în fața Uniunii Europene și implicit nu pot accesa fonduri europene. Mai mult de atât, autoritățile locale, aflate în această situație, nu pot elibera nicio autorizație de construcție.

Dintre toate cele 86 de localități din județul Vaslui, Bârladul se află pe lista rușinii. Cei care s-au perindat la conducerea orașul în ultimii 20 nu au prevăzut fonduri în bugetul local pentru realizarea PUG.

Nu știu ce s-a întâmplat la Bârlad, dar în 18 ani nu au reușit să facă Planul Urbanistic General. Acolo nu a existat o viziune de ansamblu pentru dezvoltarea localității așa cum a fost la Vaslui. La Bârlad s-a construit doar pe ici pe colo”, ne-a declarat Marian Beșliu, arhitect-șef în cadrul Consiliului Județean Vaslui

Murgeniul este un alt oraș care nu poate accesa fonduri europene pentru că are PUG-ul expirat din 2011. Partea bună e că autoritățile locale fac demerusuri pentru actualizarea documentului.

Dacă analizăm situația valabilității PUG-urilor din celelalte localități ale județului, constatăm că majoritatea documentelor expiră, atenție, pe 30 decembrie 2018. În această situație se află orașul Negrești și comunele Alexandru Vlahuță, Arsura, Banca, Băcani, Băcești, Bălteni, Blăgești, Bogdănița, Boțești, Bunești Averești, Codăești, Costești, Cozmești, Crețești, Dănești, Delești, Dimitrie Cantemir, Dragomirești, Drânceni, Duda Epureni, Dumești, Epureni, Găgești, Gărceni, Hoceni, Iana, Ibănești, Ivănești, Lunca Banului, Miclești, Muntenii de Sus, Oltenești, Pădureni, Pogana, Pogonești, Puiești, Pungești, Rebricea, Roșiești, Stănilești, Șefan cel Mare, Șuletea, Tăcuta, Tătărăni, Todirești, Tutova, Văleni, Vetrișoaia, Viișoara, Vulturești, Vutcani și Zăpodeni.

Realizarea unui PUG costă de la 50.000 de lei, până la 100.000 de lei, în funcție de mărimea unității administrative teritoriale.

Avem și entități administrative care pot fi trecute la rubrica “așa da” pentru că primarii cunosc importanța PUG. Iată localitățile care au undă verde pentru dezvoltare: municipiul Vaslui, orașul Huși și comunele Albești, Bogdana, Bogdănești, Ciocani, Deleni, Dodești, Fălciu, Ferești, Grivița, Ivești, Laza, Lipovăț, Mălușteni, Muntenii de Jos, Oșești, Perieni, Poienești, Rafaila, Tanacu, Vinderei și Zorleni (Cristian DIMA)

Soluție pentru diminuarea cheltuielilor cu iluminatul public în municipiul Vaslui: fonduri europene pentru achiziționarea de leduri

Primăria municipiului Vaslui va implementa un proiect finanțat de Uniunea Europeană, privind reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat stradal, în cadrul căruia vor fi montate becuri cu leduri.

Potrivit primarului municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, primăria va înregistra o economie substanțială la plata facturilor pentru energia electrică și la costurile privind întreținerea și mentenanța.

Costurile pe care le avem cu tot ceea ce ține de iluminatul public sunt destul de ridicate. În anumite zone, rețelele de iluminat nu sunt suficiente, avem infrastructură veche și de aceea, costuri mari de mentenanță și se impune modernizarea acestui serviciu public. Odată cu schimbarea corpurilor standard de iluminat cu unele cu leduri, vom înregistra o eficientizare a costurilor legate de iluminatul public”, a declarat ieri Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

La momentul de față, Primăria Vaslui cheltuie lunar aproximativ 160.000 de lei pe factura de energie electrică pentru iluminatul stradal în Vaslui și în suburbii și circa 40.000 de lei pentru lucrările de întreținere și mentenanță. (G.P)

Fermierii vasluieni care vor să acceseze fonduri europene pot depune cererea unică de plată în perioada 1 martie – 15 mai

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui anunță că în perioada 1 martie-15 mai 2018 se depune cererea unică de plată. Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă aceștia dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe.

Fermierii pot beneficia de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăti, măsurilor de sprijin sau ajutoarelor, respectiv: schema de plată unică pe suprafață (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal ăi zootehnic, schema simplificată pentru micii fermieri, ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) care se acorda în sectorul vegetal și zootehnic precum și prin măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Masura 10 – Agro-mediu și clima, Masura 11 – Agricultura ecologică, Masura 13 – Plăti pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020)

Potrivit APIA Vaslui, în Campania 2018, completarea declaratiei de suprafata se realizeaza electronic, folosind aplicatia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea și închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezența functionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, dupa verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate și corectarea eventualelor probleme semnalate de catre sistemul informatic.

Acelasi principiu se aplică și pentru crescătorii de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu functionarul APIA Vaslui, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă aceștia dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe.

Cererile se depun la Centrul județean APIA Vaslui în cazul fermierilor care solicită subvenții pentru o suprafata mai mare de 50 hectare de teren agricol și la centrele locale în cazul fermierilor care solicită subvenție pentru o suprafata mai mică sau egală cu 50 hectare de teren agricol.

Documentele care fac dovada ca terenul agricol se află la dispozitia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis sau atestat aceste documente, după caz.

Arendatorul, concedentul, locatorul și/sau comodantul nu beneficiază de plăți pentru terenul sau animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.

Fermierii care beneficiază de renta viagera pentru suprafetele arendatesau înstrainate, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat sau înstrainat.

Sunt eligibile la plată exploatațiile cu suprafața de cel putin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafața de cel puțin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel putin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie sa fie de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha” , ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Pentru a beneficia de subvenții, solicitanții trebuie să prezinte adeverința eliberată de către primării, conform înscrisurilor din registrul agricol.

La depunerea cererii unice de plata fermierul trebuie sa prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legala a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care contin zone de interes ecologic, precum si animalelor.

„Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată. Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA Vaslui l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2018, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programati conform invitației primite”, a mai spus directorul.

În campania din 2017, la APIA Vaslui au fost depuse 21.849 cereri pentru circa 250.000 de hectare. (Cristian DIMA)

Campanie de informare a fermierilor din județ privind cererile de plată, controalele prevăzute de regulamentele europene și sancțiuni

Echipe mixte formate din salariați ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și ai Direcției pentru Agricultură Județene (DAJ) Vaslui desfășoară, în perioada 19 februarie – 1 martie, acțiuni de informare privind primirea cererilor unice de plată în anul 2018.

Echipele se vor deplasa în fiecare comună având ca obiectiv general informarea fermierilor și a tuturor categoriilor de public interesat cu privire la fondurile europene și de la bugetul de stat destinat schemelor sau măsurilor de plată în anul 2018, precum și modalitatea de accesare a acestora.

Fermierii vor fi informați despre perioada în care se poate depune Cererea unică de plată fără penalități, se va prezenta formularul-tip al cererii unice de plată și modalitățile de completare a acestuia, vor fi precizate criteriile de eligibilitate, condițiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească fermierii pentru a beneficia de sprijinul financiar, modul de aplicare și respectare a practicilor agricole benefice pentru climă și mediu. Vor fi prezentate și sancțiunile administrative în cazul nerespectării condițiilor de eligibilitate, a condițiilor specifice, precum și în cazul nerespectării normelor de ecocondiționalitate privind plățile directe, măsurile compensatorii de dezvoltare rurală și ajutoarele naționale tranzitorii gestionate de Agenție;

Fermierii vor afla de tipurile de controale impuse de regulamentele europene, li se va explica modul în care se desfășoară controlul clasic pe teren și cel prin teledetecție precum și pachetele financiare care pot fi accesate în cadrul măsurilor/cererilor de plată, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, respectiv schemele de plăți directe și ajutoarele naționale tranzitorii, care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

„Vom sprijini, ca și anul trecut, colegii de la APIA pentru realizarea acestor sesiuni de informare al căror public – țintă îl reprezintă fermierii activi persoane fizice și/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare. Diseminarea informațiilor la nivelul UAT-urilor se va face și cu sprijinul autorităților locale. Ne exprimăm încrederea că efortul nostru concertat va situa județul nostru pe un loc fruntaș în topul depunerii cererilor unice de plată, așa cum s-a întâmplat și anul trecut.” , ne-a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. (Cristian DIMA)

Direcția pentru Agricultură Județeană Vaslui cere sprijinul Prefecturii pentru a beneficia de fonduri europene

Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui a cerut ieri sprijinul Instituției Prefectului, pentru găsirea unor soluții care să ducă la creșterea suprafețelor de pajiști permanente, care vor beneficia de fonduri europene, precum și pentru îmbunătățirea calității acestora.

Rezolvarea acestor probleme este cu atât mai necesară cu cât, începând cu 01 ianuarie 2019 va fi obligatorie aplicarea amenjamentului pastoral. Pentru suprafețele de pajiști permanente, în anul 2017 APIA a acordat o subvenție în valoare de 97,25 €/ha. Cu toate acestea, suprafața de pășuni și fânețe din domeniul public și privat al UAT-urilor pentru care s-au solicitat subvenții în anul 2017 este mai mică de un sfert din suprafața totală”, a spus directorul DAJ, Gigel Crudu.

Potrivit informațiilor furnizate de către APIA Vaslui, în anul 2017 au solicitat subvenții un număr de 27 asociații ale crescătorilor de animale pentru suprafața de 7.913 ha, iar în urma verificărilor făcute s-a constatat că doar 14 dintre acestea au îndeplinit condițiile de eligibilitate pentru suprafața de 3.696 ha. (G.P)

Daniel Olteanu꞉ „PNDL, demonstrația faptului că Guvernul a picat, în fața primarilor, examenul fondurilor europene”

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția asupra faptului că investiții ale comunităților locale, altfel eligibile pentru finanțare pe fonduri europene, vor ajunge să nu fie realizate din cauza promovării lor prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Astfel, atitudinea iresponsabilă a Guvernului, de a promova o sursă incertă de finanțare în detrimentul fondurilor europene, afectează în primul rând comunitățile locale, care vor fi văduvite de proiecte de dezvoltare.

PNDL, subliniază deputatul Olteanu, trebuie să susțină cele mai sărace comunități, precum cele din județul Vaslui, lipsite de oportunități, și nu proiecte ale unor municipii cu bugete importante, cu surse de finanțare existente pe programe europene. Parlamentarul liberal consideră că numărul mare de proiecte depuse pe PNDL, peste 10.000, arată limpede încrederea scăzută a autorităților locale în capacitatea Guvernului de a derula programele pe fonduri europene, miza absorbției fondurilor nerambursabile fiind doar declarativă.

“Informațiile făcute publice până acum arată că s-au depus peste 10.000 de proiecte în cadrul acestei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). În condițiile în care, teoretic, lista s-a închis de peste 10 zile, acestea ar fi trebuit deja să fie prezentate pe site-ul instituției responsabile, dar transparența nu este o calitate a actualului Executiv. Acest fapt nu face decât să alimenteze suspiciunile cu privire la alocarea politică a fondurilor. Numărul enorm de proiecte depuse în cadrul unei linii de finanțare care afectează bugetul de stat arată, însă, o realitate dramatică: o încredere minimă din partea autorităților locale în capacitatea acestui Guvern de a gestiona absorbția fondurilor europene. Cu siguranță, foarte multe proiecte depuse ar fi putut avea finanțare din fonduri europene. Mă refer aici, de exemplu, la proiectele pe apă și canalizare, care puteau fi incluse în Masterplanurile de la nivel județean, și depuse spre finanțare în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM). Deloc surprinzător, nu doar primăriile de comune, ci și primării de orașe relativ dezvoltate, inclusiv conduse de primari ai PSD, care dispun de un buget local consistent, și-au dat seama că fondurile europene sunt o iluzie la nivelul acestei guvernări, așa că au proiecte depuse pe PNDL. Au ajuns, probabil, la concluzia că e mai simplu să discute cu șeful de la partid o finanțare de la bugetul de stat”, a declarat Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Acesta a precizat că a asistat la situații stânjenitoare în campania dusă prin țară, în ultima perioadă, de doamna ministru Sevil Shhaideh, în care primari de orașe, membri ai PSD, i-au cerut acesteia finanțarea cu fonduri de la bugetul de stat a unor investiții care pot fi derulate cu fonduri europene. Olteanu și-a declarat intenția de a urmări modul în care proiectele unor comunități cu adevărat sărace și defavorizate, care în mod real nu au acces la fonduri europene, cum sunt multe din județul Vaslui, vor fi privite în cadrul PNDL.

Absorbția fondurilor europene este doar o prioritate declarativă, iar asta au simțit-o cel mai bine primarii, care au depus peste 10.000 de proiecte, pentru a primi finanțare de la bugetul de stat. Coincidență, ambele linii sunt gestionate de același minister! Multe dintre aceste proiecte depuse pe PNDL, mai ales cele de valoare mare, ar fi putut avea finanțare din fonduri europene. A nu promova absorbția acestor fonduri chiar de către Ministerul responsabil și a afecta bugetul de stat înseamnă mai mult decât incompetență, înseamnă o subminare, cu premeditare, a viitorului. Autoritățile locale știu însă că, la modul la care funcționează acum Guvernul, acesta e incapabil să le ofere garanții în derularea rapidă și corectă a proiectelor cu fonduri europene, și recurg la ultima lor șansă: alocările politice, prin PNDL.”, a mai declarat Daniel Olteanu.

Dezastru la fondurile europene: în acest an, România a primit doar un sfert din cât a încasat în 2015 pe vremea asta

Banii primiți de la UE din bugetul 2007-2013 nu mai vin pentru că a trecut timpul, iar cei din bugetul 2014-2020 nu vin nici ei pentru că nu sunt proiecte depuse. Ca atare, după patru luni, sumele primite de la UE ajung la doar 657 de milioane de lei. Banii primiți de România de la Comisia Europeană s-au împuținat dramatic. În primele patru luni ale acestui an, veniturile bugetului consolidat de la capitolul „Sume primte de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare” au fost de doar 313 milioane de lei, potrivit datelor aferente execuției bugetului general consolidat. Suma este cu 85% mai mica decât cea atrasă de România, în primele patru luni ale anului trecut, când la același capitol, au fost raportate venituri de 2,13 miliarde de lei.
Sumele primite la acest capitol sunt din fondurile nerambursabile pe care România le-a avut la dispoziție în exercițiul financiar 2007-2013. Solictați de ECONOMICA.NET să explice de ce sumele au scăzut atât de mult, reprezentanții Ministerului de Finanțe au spus că în acest an nu se mai fac plăți aferente exercițiului financiar trecut.

Sursa; money.ro

Comunicat de presă – Europarlamentarul Victor Negrescu și Janina Sitaru, Secretar General la Parlamentul European în vizită la Primăria Vaslui

Marți, 17 mai 2016, aflat în vizită de lucru la Vaslui, la invitația Primăriei și a Consiliului Județean Vaslui, europarlamentarul Victor Negrescu, însoțit de Janina Sitaru, Secretar General la Parlamentul European, a purtat, timp de mai bine de o oră, discuții antrenante despre posibilitatea ca municipalitatea vasluiană să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea acestei comunități și continuarea trendului de modernizare și europenizare.

În prezența dlui președinte al Consiliului Județean Vaslui prof. Dumitru Buzatu, a dlui primar ing. Vasile Pavăl, a dlui administrator public al județului Vaslui prof. Valeriu Caragață, a colegilor din aparatul de specialitate al primarului care au competențe în domeniul proiectelor cu fonduri europene, Victor Negrescu a apreciat activitatea de până acum a municipalității vasluiene în privința finalizării cu succes a unor importante astfel de proiecte finanțate prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013 (Planul Integrat de Dezvoltare Urbană) sau Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013 (proiectele Creșterea capacității de management al deșeurilor pentru un mdiu mai curat în orașele Vaslui și Cahul și Reabilitarea Curții medievale Lăpușna pentru vizite turistice).

Totodată, dl. Negrescu, membru permanent în Comisia Bugete a Parlamentului European, reiterat necesitatea continuării identificării de surse de finanțare pentru ca obiectivele de interes pentru municipiu și județ să treacă de stadiul de deziderate și să devină realități, care vor conduce astfel la creșterea calității vieții cetățenilor, la atragerea de investitori străini, precum și la dezvoltarea economică și a fondului de locuri de muncă atât de necesare.

europarlamentar victor negrescu la vaslui1Agricultura, învățământul, turismul, industria sunt doar câteva dintre subiectele de interes abordate în ședința de lucru de la Primăria Vaslui, pentru care se vor putea identifica, în viitorul apropiat, surse de finanțare de la Comisia Europeană.

Primarul Vasile Pavăl a subliniat, cu această ocazie, importanța unor astfel de vizite ale europarlamentarilor români în teritoriu, astfel încât pulsul comunităților și necesitățile acestora de dezvoltare să poată fi folosite pentru trasarea liniilor de finanțare europeană.

La finalul întâlnirii, participanții au decis continuarea consultărilor prin intermediul mediului online, pentru punerea în operă cât mai rapidă a ideilor de proiecte care să răspundă necesităților comunității vasluiene.

Purtător de cuvânt,

prof. Clitemnestra Geanina TOFAN

Casa ”Sturdza” va fi reabilitată cu bani europeni!

de Răzvan CĂLIN

CJ Vaslui a început demersurile pentru ca acest important obiectiv cultural bârlădean să fie reparat și redat circuitului muzeal național.

Casa ”Sturdza” din Bârlad sau Muzeul Colecțiilor cum mai este cunoscută, va fi reabilitată grație unui proiect cu finanțare europeană. Consiliul Județean (CJ) Vaslui, în subordinea căruia se află obiectivul, a început deja demersurile în acest sens.

”Reabilitarea Casei «Sturdza» de la Bârlad este unul din obiectivele incluse pe lista de investiții a CJ Vaslui. Au fost câteva mici probleme legate de proprietarul acestui obiectiv. Inițial, s-a spus că ar aparține Consiliului Local (CL) Bârlad, însă în urma unor verificări amănunțite am reușit să lămurim această problemă: clădirea aparține Muzeului «Vasile Pârvan». În momentul de față se lucrează la întocmirea documentației cadastrale pe care așteptăm să ne-o transmită cei de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bârlad. După care va urma realizarea studiului de fezabilitate și, ultimul pas, depunerea proiectului la Agenția de Dezvoltare Regională Nord – Est Piatra Neamț pentru a accesa fonduri europene”, ne-a declarat Valeriu Caragață, administratorul public al județului Vaslui.

El a mai spus că se speră ca toate aceste demersuri să fie finalizate până în toamna anului în curs, proiectul urmând a fi depus la ADRNE Piatra Neamț până cel târziu în luna octombrie. Cum vorbim de o clădire de patrimoniu, inclusă pe lista monumentelor istorice, costurile legate de reabilitarea acesteia se vor ridica la câteva milioane de euro, însă acest lucru îl va stabili cu exactitate studiul de fezabilitate ce urmează a fi realizat.

Casa Sturdza este un imobil cu mare încărcătură istorică. A fost construit pe domeniul Sturdza în 1796 și a fost locuită începând cu anul 1818. Până în anii 1940, casa a aparținut membrilor familiei Sturdza, care a deținut importante funcții politice în Principatul Moldovei și în România, după care a fost donată municipalității de la acea vreme. Ulterior, a fost sediul Tribunalului, după care a intrat sub umbrela muzeului orașului, dându-i-se destinația de Muzeu al Colecțiilor, întrucât aici au fost aduse colecțiile din patrimoniul muzeului: artă populară românească, artă plastică și decorativă europeană și extrem- orientală, numismatică, medalistică, arme, icoane, carte de patrimoniu. Din 1993 a mai fost reparată, superficial, o singură dată, după care nu s-a mai executat nici o lucrare de acest gen, așa că, în toamna anului 2012, colecțiile valoroase au fost mutate în sediul central al muzeului proaspăt reabilitat. Și asta pentru că trecerea timpului și intemperiile au afectat din ce în ce mai mult structura și acoperișul clădirii, impunându-se efectuarea unor lucrări de reabilitare temeinice și complexe.

Mită pentru Gabriela Ciuburciu, patroana de la Vascar

de Marian Mocanu

După ce, în anul 2012, a fost trimisă în judecată pentru mai multe fapte de corupție privind obținerea pe nedrept de fonduri europene, Gabriela Ciuburciu, patroana de la Vascar, a intrat iar în atenția procurorilor DNA. Aceștia o acuză pe patroana celei mai mari unități de prelucrare a cărnii din județ că, împreună cu patru cetățeni italieni, ar fi conspirat pentru a obține de la APDRP 1,8 milioane lei pentru modernizarea abatorului. Mai mult, Gabriela Ciuburciu a primit mită de la cei patru italieni pentru a încheia cu firmele acestora contracte de furnizare a echipamentelor.

Gabriela Ciuburgiu, patroana societății Vascar SA, a fost trimisă în judecată, în iulie 2014, pentru fraudare de fonduri europene. Procurorii DNA au stabilit că aceasta, alături de fostul director comercial și fostul contabil șef al firmei ar fi creat un prejudiciu de 1,2 milioane de euro. Ea este acuzată de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătura privată, folosire cu rea-credință a bunurilor sau a creditului societății, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, spălare de bani, efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite și folosire cu rea-credință a bunurilor sau a creditului societății, toate în formă continuată, potrivit DNA.

Potrivit rechizitoriului trimis de procurori instanței, în cursul anului 2006, SC Vascar SA a devenit beneficiară unor fonduri europene acordate prin programul SAPARD în vederea punerii în practică a unui proiect ce viza modernizarea fabricii de produse din carne. Procurorii anticorupție o mai acuză pe Gabriela Ciuburciu că, pentru a obține în mod injust suma totală de 4.525.551,56 de lei (echivalentul a aproximativ 1,4 milioane de euro calculat la cursul din perioada efectuării plăților) provenită din fonduri SAPARD și din bugetul național, “a prezentat Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) mai multe documente și declarații false și inexacte de natură să creeze aparența de legalitate a plăților efectuate în cadrul proiectului (oferte false, declarații pe propria răspundere, contracte etc.)”. În perioada noiembrie – decembrie 2005, Ciuburciu Gabriela, în calitate de asociat și director general al SC Vascar SA și responsabil legal al proiectului, a solicitat reprezentanților unei societăți comerciale din Italia să mărească prețul unei linii de fabricare a conservelor cu 20% și să-i remită acest procent cu titlu de mită pentru ca, în cadrul procedurii de selecție a ofertelor, să atribuie acestei firme contractul de achiziție a liniei de fabricare a conservelor.

Zilele trecute, patru reprezentanți ai unor firme italiene, Giorgio Bellini, Andrea Bellini, Michela Bellini și Barry Edward Boyett, au fost trimiși în judecată de procurorii DNA Iași, în același dosar, fiind acuzați de complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și complicitate la obținerea fără drept de fonduri, în cazul ultimilor trei adăugându-se și acuzația de spălare de bani. În calitate de responsabil a proiectului de modernizare a abatorului Vascar, Gabriela Ciuburciu ar fi pretins și primit de la Barry Edward Boyett suma de 9.950 de euro, pentru a atribui și a încheia cu firma acestuia un contract de achiziție a unor utilaje pentru tratament termic. Potrivit procurorilor, suma totală primită cu titlu de mită de patroana vasluiană se ridică la 186.279 euro. Pentru a disimula remiterea mitei către responsabilul legal al proiectului, Michela Bellini, Andrea Bellini și Boyett Barry Edward au încheiat mai multe contracte și au achitat mai multe facturi care atestau, în mod nereal, realizarea unor operațiuni comerciale cu societăți controlate de Gabriela Ciuburciu.

Dosarul este pe rolul Tribunalului Vaslui încă din iulie 2014, urmând a avea următorul termen de judecată luni, 11 aprilie. Întârzierea soluționării acestui dosar se datorează complexității sale, judecătorii având de parcurs câteva zeci de mii de pagini, dintre care peste 60 de tomuri de documente contabile. Doar copierea acestora în mai multe exemplare, pentru a fi puse la dispoziția avocaților apărării, a durat nu mai puțin de patru luni, operațiunea făcându-se în așa fel încât să nu blocheze cu totul activitatea Tribunalului Vaslui.

Dacă va fi găsită vinovată, Gabriela Ciuburgiu riscă între trei și zece ani de închisoare pentru fiecare dintre capetele de acuzare. Dat fiind valoarea mare a prejudiciului, peste 1,2 milioane lei, procurorii DNA au luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor aparținând tuturor inculpaților din dosar. (Marian MOCANU)

Cum pot vasluienii de la sate să acceseze fonduri europene nerambursabile pentru a-și deschide afaceri în comuna!

de Marian MOCANU

În acest an, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) urmează să deschidă noi sesiuni de depunere de proiecte cu finanțare nerambursabilă din surse europene, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Deja, pe pagina oficială de internet a instituției, www.afir.info, au fost publicate variantele consultative ale Ghidurilor Solicitantului pentru Submăsurile de finanțare din cadrul PNDR 2020, în vederea dezbaterilor publice. După finalizarea și aprobarea Ghidurilor, în decursul lunii aprilie, urmează să fie deschise primele sesiuni de depunere a proiectelor.

În pregătirea acestor sesiuni, Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui a început o campanie de informare a posibililor solicitanți de fonduri europene nerambursabile.

„Am demarat această campanie în zona Bârladului și sperăm ca, până la sfârșitul acestei luni, să organizăm astfel de informări în toate comunele din județ. Ieri am fost prezenți la Ciocani și Coroiești, pentru ca mâine să mergem la Ivești și Pogonești. Beneficiind de sprijinul primăriilor, dorim să explicăm persoanelor interesate posibilitățile de accesare de fonduri europene nerambursabile. Până acum, de la demararea acestei campanii de informare, am putut constata că sunt multe persoane, atât fizice, cât și juridice, interesate de accesarea de fonduri europene, și care ne-au solicitat mai multe informații legat de acest subiect”, a declarat, pentru Est News, Alin Dan Trifu, directorul oficiului.

În afara obișnuitelor măsuri de sprijin, persoanele interesate vor putea accesa fonduri inclusiv pentru înființarea sau dezvoltarea activităților neagricole în mediul rural. Este vorba de Submăsururile 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale și 6.4 – Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, prin care se pot obține finanțări de maximum 200.000 de euro.

Cu acești bani, antreprenorii vor putea deschide sau dezvolta pensiuni agro-turistice, service-uri auto, ateliere de croitorie, frizerii, cabinete medicale sau veterinare, în mediul rural.

„Indiferent de forma de organizare, solicitanții eligibili trebuie să se încadreze în categoria micro-întreprinderi cu maximum nouă salariați și să realizeze o cifră de afaceri anuală netă sau să dețină active totale de până la două milioane de euro (echivalent în lei), ori în categoria întreprinderi mici, cu un număr de salariați cuprins între 10 și 49, având cifra de afaceri anuală netă de până la 10 milioane de euro (echivalent în lei). Cererile de finanțare și dosarele se vor depune online, pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investiților Rurale, www.afir.ro”, a adăugat directorul Alin Dan Trifu.

Foști primari din Puiești, condamnați definitiv pentru fapte de corupție.

de Marian MOCANU

Doi foști primari ai comunei Puiești – Vasile Vieru și Ion Duca, precum și membrii unei comisii de recepție a unui drum făcut cu fonduri SAPARD, au primit, ieri, pedepse definitive la închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție în gestionarea fondurilor europene. Judecătorii Curți de Apel Iași au redus, la câte doi ani, zece luni și zece zile de închisoare cu suspendare, pedepsele acordate, în 2014 de judecătorii bârlădeni.

În luna iunie 2013, doi foști primari ai comunei Puiești, pe atunci consilieri locali, au fost trimiși în judecată de procurorii DNA pentru fapte de corupție în gestionarea fondurilor europene. Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Iasi, Vasile Vieru, fostul primar al comunei Puiești din perioada 2004 – 2008, alături de Ioan Stârpu, consilier local, Ion Duca, fost primar al comunei și alte două persoane, ar fi semnat în fals un proces verbal de recepție a unui proiect „Modernizare drum DC 95 din DJ 243, Puiești – Cetățuia”, atestând, în mod nereal, că lucrările de construire a drumului au fost finalizate din punct de vedere cantitativ și calitativ.

„Ca urmare a depunerii acestui proces verbal la Autoritatea Contractantă, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a achitat Consiliului Local Puiești, în mod injust, ca ultimă tranșă din valoarea proiectului, suma totală de 504.105,60 lei (echivalentul a aproximativ 149.068,69 euro), reprezentând fonduri SAPARD și fonduri de la bugetul de stat”, se arăta în rechizitoriul procurorilor DNA.

vieru vasileFostul primar al comunei Puiești, Vasile Vieru, a fost condamnat, în 2014, la trei ani cu suspendare, iar restul inculpaților, la câte doi ani și noua luni de închisoare cu suspendare fiecare, plus plata a 500.000 de lei, suma alocată de APDRP pentru acel drum. Constructorii drumului au fost SC Construcții Consult SRL Bârlad și SC Consint SRL Bârlad. Împotriva acestei sentințe a judecătorilor bârlădeni, atât inculpații, cât și procurorii DNA au făcut recurs. După aproape doi ani de procese, magistrații Curții de Apel Iași au dat sentința definitivă în acest dosar. Dat fiind faptul că, între timp, s-a schimbat și cadrul legislativ, Vasile Vieru și ceilalți au fost găsiți vinovați de săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei și înșelăciune. Drept consecință, Vieru, Duca, dar și ceilalți trei inculpați, Gheorghe Rujoiu, Gheorghiță Stanciu și Ioan Stărpu, au fost condamnați la câte doi ani de închisoare, pentru obținerea ilegală de fonduri europene, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de câte 10 (zece) luni și 10 (zece) zile închisoare pentru celelalte infracțiuni. Instanța a decis suspendarea, sub supraveghere a executării pedepsei, pentru toți cei cinci acuzați.

Modificări la selecția proiectelor finanțate cu bani europeni prin PNDR 2020

de Marian MOCANU

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță modificarea Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), aplicabil măsurilor de investiții din PNDR. Teoretic, aceste modificări vin în sprijinul apelanților la fonduri europene nerambursabile, prin micșorarea perioadei de evaluare a proiectelor, dar și a celei pentru depunerea și soluționării eventualelor contestații. În plus, selecția proiectelor se va face trimestrial, ceea ce va duce la o accelerare a implementării acestora.

În urma consultărilor publice din ultima perioadă, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a modificat unele prevederi din Regulamentul de organizare și funcționare al procesului de selecție și verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), aplicabil măsurilor de investiții din PNDR. Aceste lucru are scopul accelerării procesului de absorbție a fondurilor europene, nu doar prin accelerarea evaluării și finanțării proiectelor depuse în cadrul PNDR 2020, dar și de implementare a acestora.

O primă modificare se referă la posibilitatea întocmirii rapoartelor de selecție trimestrială a proiectelor depuse. Decizia privind submăsurile pentru care se vor întocmi rapoarte de selecție lunară sau trimestriale va fi supusă aprobării în cadrul Comitetului de Monitorizare pentru PNDR, de către Autoritate de Management pentru PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Astfel, față de perioada anterioară, când selectarea se făcea la finalul campaniilor de depunere a proiectelor, vor fi acceptate pentru depunere doar proiectele ce au punctajul estimat, respectiv de evaluare sau prescoring, mai mare sau egal decât pragul de calitate aferent lunii ori trimestrului respectiv. Această modificare ar urma să aibă impact atât asupra calității proiectelor selectate, dar și asupra echitabilității procesului de depunere și selecție a proiectelor.

O altă modificare importantă se referă la timpul de evaluare a proiectelor depuse. În acest moment, termenul de evaluare a proiectelor este, după caz, de maxim 20 de zile lucrătoare pentru evaluarea lunară, respectiv 50 de zile lucrătoare pentru cea trimestrială, de la sfârșitul lunii sau trimestrului respectiv. Termenul se poate prelungi cu 10 zile lucrătoare dacă sunt în evaluare proiecte pe două sau mai multe submăsuri. Conform noului Regulament de organizare și funcționare, evaluarea proiectelor cuprinse în eșantionul de verificare la nivel central AFIR se va face în termen de 15 zile lucrătoare de la evaluarea inițială, iar rezultatul se va regăsi în raportul de selecție. Anterior, această verificare se făcea după aprobarea și publicarea Raportului de Selecție.

Noul Regulament modifică, de asemenea, termenul privind perioada de depunere a contestațiilor. Solicitanții au acum la dispoziție 5 zile lucrătoare de la postarea pe pagina de internet AFIR a Raportului de Selecție pentru a depune contestații cu privire la rezultatul evaluării, față de termenul de 10 zile prevăzut anterior. Cât privește soluționarea contestațiilor cu privire la rezultatul selecției lunare, trimestriale sau finale a proiectelor, dacă o contestație este soluționată în favoarea solicitantului, proiectul va fi reevaluat din punct de vedere al îndeplinirii condițiilor de eligibilitate și al evaluării criteriilor de selecție. Termenul de analizare a tuturor contestațiilor depuse pentru o submăsură este de 10 zile lucrătoare pentru contestațiile aferente raportului de selecție lunar, respectiv 20 de zile lucrătoare pentru contestațiile aferente raportului de selecție trimestrial. Aceste termene pot fi prelungite cu maxim 10 zile lucrătoare de către AFIR, dacă se analizează contestații depuse pe două sau mai multe submăsuri sau dacă numărul de contestații depuse este foarte mare. Pentru submăsurile la care verificarea eligibilității este realizată în două etape, și anume etapa I – eligibilitatea solicitantului și etapa II – eligibilitatea proiectului, solicitanții au posibilitatea contestării rezultatului verificărilor eligibilității, pentru fiecare etapă în parte. Termenele procedurale pentru analizarea acestor contestații se reduc la jumătate față de cele prevăzute pentru soluționarea contestațiilor cu privire la rezultatul selecției proiectelor.

„Modificările au fost făcute în contextul nevoii permanente de adaptare a procedurilor de lucru la dinamica observată în procesul de implementare efectivă a Programului. Totodată, modificările aduse noului Regulament de selecție fac parte din procesul de calibrare procedurală, prin implementarea în documentele de lucru a lecțiilor învățate din prima sesiune a PNDR 2020, astfel încât să eficientizăm procesul de acordare a fondurilor europene”, ne-a precizat Alin Dan Trifu, director OJFIR Vaslui.

Regulamentul de Organizare și Funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2020 este disponibil pe prima pagină a site-ului AFIR, www.afir.info, la rubrica INFORMEAZĂ-TE!

Aplicatia online pentru depunerea de proiecte europene va fi gata cu o luna mai tarziu. “O sa fie mai important decat orice sistem pe care il avem”

Incepand din 19 februarie, cei care vor sa acceseze bani europeni vor putea sa o faca stand in fata calculatorului, promit oficialii.

Aplicatia MySMIS pentru depunerea online a proiectelor europene va fi operationala incepand cu data de 19 februarie, cu o intarziere de aproximativ o luna, a declarat, joi, ministrul Fondurilor Europene, Aura Raducu, intr-o conferinta de presa.

“Initial am crezut ca anumite probleme tehnice le putem rezolva pana la 15 ianuarie. Si Windows 10 cand s-a pus, a durat cateva luni pana cand s-a lansat. Serviciul de Telecomunicatii Speciale ne ajuta, este o echipa care lucreaza intens si multe ore pe zi pentru a ne ajuta. Acesta este un sistem extrem de complex. O sa fie mai important decat orice sistem pe care il avem. Odata ce aplicantul isi depune CNP-ul si spune ca se numeste Ionescu, Popescu, imediat este legat la baza de date a Politiei si este verificat daca CNP-ul este al acelei persoane si are voie sa se inscrie. Este interconectat cu mai multe baze de date astfel incat sa eliminam din problemele si dificultatile pe care le-am avut in prima perioada cand veneau beneficiari pe mai multe proiecte si lucrau 30 de ore pe zi pe un proiect. Nu o sa se mai poata face asta si o sa stii cine lucreaza si cum. Nu avem ce face, am intarziat cu o luna”, a spus ministrul Fondurilor Europene.

Aura Raducu a precizat ca persoanele care vor aparea ca muncesc peste 12 ore pe zi vor fi date afara din sistem, aceasta fiind limita stabilita.

In 2014, a fost lansata aplicatia MySMIS2014, care urmeaza a fi utilizata de solicitantii si beneficiarii de fonduri europene in relatia lor cu autoritatile, pentru a depune proiecte mai rapid si mai simplu, utilizand mediul online, si pentru a-si implementa mai usor proiectele.

In data de 25 noiembrie, Ministerul Fondurilor Europene – Directia Generala Programe Capital Uman a anuntat amanarea deschiderii sistemului informatic MySMIS2014 pentru cererile de propuneri de proiecte nr. 2 – Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360°) in comunitatile marginalizate rome si nr. 3/2015 – Sprijin pregatitor pentru animarea comunitatii din cadrul oraselor cu populatie peste 20.000 de locuitori, Etapa I – Sprijin pregatitor pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locala (SDL) si pentru infiintare GAL nou/ adaptare GAL deja infiintat la cerintele DLRC pentru perioada de programare 2014-2020, aferente Programului Operational Capital Uman (POCU).

Decizia a venit ca urmare a identificarii unor elemente care necesita imbunatatiri si simplificare in operationalizarea sistemului informatic MySMIS2014, elemente sesizate in urma testarii finale a acestuia.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Profesorii de la Liceul Pedagogic Bârlad se perfecționează peste hotare!

de Răzvan CĂLIN

Acest lucru este posibil grație unui proiect finanțat din fonduri europene.

În momentul de față, Liceul Pedagogic “Ioan Popescu” din Bârlad derulează două proiecte finanțate de Comisia Europeană prin programul Erasmus+. Deși au tematici diferite, totuși ambele proiecte urmăresc îmbunătățirea actului educațional. Primul dintre acestea este intitulat ” Teacher Development for Dropout Prevention” și, așa cum reiese și din titlu, își propune să ”antreneze” cadrele didactice în lupta pentru prevenirea abandonului școlar.

”Este un proiect care promovează creșterea interesului pentru educație în rândul tinerilor și încurajarea liceenilor cu risc de abandon școlar să își continue educația în sistemul școlar. Proiectul își propune să realizeze aceasta prin învățarea, folosirea și promovarea de către cadrele didactice a celor mai noi, moderne și inovative metodologii și practici educaționale. În acest context, nouă profesori participă la cursuri de două săptămâni în diferite țări europene, beneficiind de formare specializată și schimb de experiență cu alte cadre didactice din foarte multe state ale Europei”, ne-a declarat Daniela Marinescu, directorul adjunct al Liceului Pedagogic Bârlad.

În perioada 19-30 octombrie 2015, trei profesori au participat la cursuri în localitatea St. Julians din Malta: Francisca Purice, Elena Danu și Diana Sârbu.

Cel de al doilea proiect, intitulat “Inclusive Preschool for Kid – Visual, Auditory and Kinesthetic Learners ”este unul de parteneriat strategic în domeniul educației școlare, cu durata de doi ani, care vizează dezvoltarea unei metodologii de testare a copiilor de grădiniță și a unor instrumente pedagogice pentru învățământul preșcolar. Vor fi elaborate un manual pentru pedagogi, un ghid pentru părinți și fișe cu sarcini de lucru pentru preșcolari, bazate pe adaptarea metodelor didactice la stilul perceptiv al copiilor: vizual, auditiv sau kinestezic. În proiect mai sunt incluse, pe lângă liceul bârlădean, alte trei instituții de învățământ din Europa: Gaziosmanpasa Anaokulu, din Yalova, Turcia, Valga Lasteaed Paasuke, din Valga, Estonia și Development Centre 4 Family, din Riga, Letonia.

Prima întâlnire transnațională a partenerilor a avut loc deja la sediul coordonatorului de proiect în Riga, Letonia, în perioada 16-20.11.2015. A doua întâlnire, la care vor participa câte doi parteneri din fiecare țară implicată în proiect, va avea loc în luna martie 2016, la Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, având drept scop, pe de o parte, formarea în domeniul metodelor didactice inovative de abordare a științelor naturii în învățământul preșcolar, iar pe de altă parte, schimbul de experiențe practice corespunzătoare tematicii proiectului.

”Liceul nostru contribuie la acest proiect prin experiența și expertiza sa psihopedagogică, iar rezultatele acestui proiect vor fi promovate prin intermediul grădiniței noastre de aplicație, astfel încât să existe cât mai mulți beneficiari – pedagogi, părinți și preșcolari”, ne-a mai precizat Daniela Marinescu.

A început procesul cumătrului lui Băsescu de la Huși

de Marian MOCANU
 
Vineri, la Tribunalul Vaslui, a avut loc primul termen de judecată a dosarului în care Romică Lorenț, fostul primar al municipiului Huși, Tiberiu Coatu, fostul primar al comunei Găgești, și alți trei funcționari publici sunt acuzați de fapte de corupție. Cei cinci inculpați sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la abuz în serviciu în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și instigare la spălare a banilor pentru un „tun” în valoare de 1,1 milioane lei dat la Găgești. 
Procesul uneia dintre cele mai mari evaziuni fiscale din județ a început la Tribunalul Vaslui cu … o amânare, pentru ca unul din inculpați, Maricica Chelaru, să-și angajeze apărător. Protagoniștii principali ai acestui dosar sunt Romică Lorenț, fostul primar al municipiului Huși și Tiberiu Coatu, fostul primar al comunei Găgești, care au reușit să fure nu mai puțin de 1,1 milioane lei din fonduri europene. Suma fusese alocată la sfârșitul anului 2009 pentru lucrarea “Amenajare de poduri în localitățile Găgești, Tupilați și Popeni, și reparație pod armat în localitatea Peicani”, proiect cu o valoare totalăde 2.665.031 de lei. Licitația a fost câștigată de Trustul de Montaj Utilaj Chimic București – sucursala Iași, iar lucrările au fost subcontracta firmei Semnal Media Huși, aparținând lui Romica Lorenț. Ulterior, lucrările au fost executate de o firmă a finului lui Lorenț, Andrei Rusu. Practic, nici unul dintre poduri nu a fost finalizat, dar au fost întocmite situații false de lucrări, prin care firma lui Lorenț a primit circa 1,1 milioane lei. Mai mult decât atât, conform procurorilor DIICOT, nici lucrările executate nu prezintă prea mare siguranță în exploatare, cu atât mai mult cu cât reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcții, care ar fi trebuit să verifice corectitudinea lucrărilor de turnare a pilonilor, semna „în orb” documentele.
Cercetările în acest caz au durat mai bine de trei ani, procurorii DIICOT stabilind că fostul viceprimar a municipiului Huși și președinte a organizației municipali a PDL, Romică Lorenț „în anul 2009 a instigat funcționarii primăriei Găgești pentru a deconta în mod nelegal și în baza unor documente false suma de aproximativ 1.005.000 lei, bani reprezentând contravaloarea reparațiilor pentru podurile situate în localitățile Tupilați, Găgești și Popeni și reparații la un pod din localitatea Peicani și a întocmit în fals documente în baza cărora s-au decontat, în mod nelegal, sumele de bani provenite de la bugetul de stat în baza unui program de infrastructuri rurale“. Romică Lorenț a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT Vaslui, fiind acuzat de constituire de grup infracțional organizat, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu și fals. Din câte se pare, pentru a obține aceste contracte, el ar fi profitat de bunele relații pe care le avea cu fostul președinte Traian Băsescu care, pe vremea când era deputat de Vaslui, i-ar fi botezat lui Lorenț unul din copii.

Consiliul Județean ne arată la ce ne-a folosit UE!

Centrul de Informare ”Europe Direct” Vaslui, din cadrul Consiliului Județean (CJ) Vaslui, organizează în următoarele două săptămâni acțiuni menite să popularizeze impactul investițiilor cu fonduri europene în județ. Ieri, un număr de circa 40 de persoane in vârstă, de la Centrul Social ”Sfântul Nicolae”, au mers intr-o caravană de informare desfășurată sub titulatura ”Inainte și după 8 ani de la integrarea României in Uniunea Europeană”. Evenimentul are ca obiectiv conștientizarea cetățenilor din județ asupra impactului pozitiv pe care il au fondurile europene asupra dezvoltării economice și sociale a județului Vaslui, prin promovarea proiectelor de succes implementate in județ, in perioada 2007-2013.

În cursul zilei de ieri au fost vizitate două obiective: ”Reabilitare, modernizare și dotare Centru social de zi pentru persoane vârstnice Crețești, comuna Crețești”, dat în folosință în anul 2008 și ”Modernizare unitate de vinificație SC Vinicola Averești 2000 SA”, sat Averești, comuna Bunești Averești. Astăzi, persoane cu vârsta de peste 60 de ani, de la Centrul social ”Sfânta Vineri” din Vaslui, urmează a vizita alte patru obiective: Muzeul ”Vasile Pârvan”, Teatrul ”V. I. Popa” și Planetariul, toate din Bârlad, precum și Fabrica de făinuri proteice din satul Chițcani, comuna Costești.

Caravana cuprinde simultan și concursul de fotografii privind impactul aderării României la Uniunea Europeană, cu titlul ”Europa prin obiectiv”. Cei care doresc să se înscrie la concurs, sunt invitați să fotografieze obiectivele vizitate. În perioada 15-19 decembrie va avea loc și o expoziție foto, la Muzeul Județean Vaslui, pentru a putea admira fotografiile realizate și prezentate in concurs. (Dorelian DAVID)

Bani pentru investiții de utilitate publică în mediul rural

de Marian MOCANU

Primăriile din mediul rural, dar și ONG-urile, au iar posibilitatea să obțină finanțări din fonduri europene nerambursabile pentru diferite investiții în infrastructură, inclusiv pentru protejarea patrimoniului cultural. Pe 24 septembrie, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a deschis mai multe sesiuni de depunere de proiecte în acest sens, suma totală alocată pentru investiții în mediul rural fiind de aproape 675 milioane euro. Sunt eligibile proiecte atât pentru modernizarea drumurilor ori de realizare de rețele de apă sau canalizare, construirea de creșe și grădinițe, dar și pentru dezvoltarea infrastructurii agricole.

Autoritățile publice locale și ONG-urile pot solicita, începând cu 24 septembrie, fonduri nerambursabile pentru investiții de utilitate publică în mediul rural. În această sesiune de depunere a proiectelor deschisă prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale sunt puse la dispoziție 552.000.000 euro pentru investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 97.000.000 euro pentru investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural (ambele prin submăsura 7.6) și 25.000.000 euro pentru investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii de acces agricolă (submăsura 4.3 – componenta agricolă). Trebuie spus că submăsura 7.2 a luat locul măsurii 322 din Programul de dezvoltare Rurală 2007 – 2013 prin care multe comune au accesat fonduri pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii. Acesta a fost până acum principala sursă de finanțare pentru realizarea rețelelor de apă și canalizare, ori reabilitarea drumurilor comunale, sau construirea de școli, grădinițe, cămine culturale ori centre sociale. Primăriile au acum posibilitatea ca, până la data de 18 decembrie 2015, să depună noi proiecte.

„Încurajăm și vom susține toate comunitățile să depună proiecte pentru modernizarea infrastructurii în mediul rural. Doar astfel se poate reduce decalajul între sat și oraș, doar astfel se poate stopa exodul de populație din mediul rural spre cel urban sau chiar în străinătate”, a declarat Alin Trifu, directorul OJFIR Vaslui.

În ceea ce privește proiectele de investiții depuse în cadrul submăsurii 7.2 (Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară) pot avea beneficiari publici, respectiv comunele și asociațiile acestora, dar pot depune proiecte inclusiv ONG-uri. Acestea din urmă pot accesa fonduri doar pentru construcția sau modernizarea de grădinițe, creșe și infrastructură tip after-school. În ceea ce privește beneficiarii publici, aceștia pot accesa fonduri europene nerambursabile pentru realizarea, modernizarea sau extinderea infrastructura de drumuri, apă sau apă uzată. Și în acest caz, finanțarea nerambursabilă acordată în cadrul acestei submăsuri va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele depuse de autoritățile publice locale și ONG-uri care sunt negeneratoare de venit sau în cazul proiectelor pentru apă sau apă uzată. Finanțarea nu va depăși 1.000.000 euro/ comună, pentru investiții care vizează un singur tip de sprijin, respectiv doar unul dintre obiective ca drumuri, rețea de apă sau rețea de canalizare sau apă uzată.

Pentru investițiile care vizează înființarea de rețele de apă și apă uzată în mediul rural, finanțarea este de maximi 2.500.000 euro/comună, iar pentru extinderea rețelelor existente, nu mai mult de 1.500.000 euro. Sunt eligibile și proiectele colective, depuse de Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare din care fac parte exclusiv comune sau proiecte care vizează mai multe comune. În acest caz, valoarea finanțării este de maxim 4.000.000 euro, fără a depăși valoarea maxima per comună pentru fiecare tip de sprijin. În cadrul submăsurii 7.2 se mai acordă sprijin pentru proiectele de infrastructură educațională/ socială, iar valoarea acestora va fi de maxim 500.000 euro.

În cazul proiectelor depuse de ONG-uri, finanțarea nerambursabilă acordată va fi de maxim 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit care vizează infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creșe și infrastructura de tip after-school) și nu va depăși 100.000 euro.

Bani pentru infrastructura agricolă

În cazul submăsurii 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”, pot beneficia de fonduri europene nerambursabile comunele, ONG-urile, unitățile de cult și persoane fizice autorizate sau societăți comerciale care dețin în administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B. Finanțarea nerambursabilă acordată în cadrul acestei submăsuri este 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de venit și nu va depăși 500.000 euro. Totodată, sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit, suma maximă ce poate fii accesată fiind de 200.000 euro. Această submăsură va oferi sprijin financiar pentru protejarea, prin întreținere, restaurare și modernizare a obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local, așezăminte monahale inclusiv a așezămintelor culturale – cămine culturale.

Prin intermediul submăsurii 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, componenta infrastructură de acces agricolă, pot depunde cereri spre a primi finanțare atât Unitățiile Administrativ – Teritoriale, dar și asociații ale acestora, respectiv Asociații de Dezvoltare Intercomunitare, sau parteneriate public private de tipul Grupurilor de Acțiune Locală. Rata sprijinului public nerambursabil pentru modernizarea infrastructurii agricole va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 1.000.000 Euro/proiect pentru drumurile agricole de acces. Cheltuielile eligibile pentru sprijinul FEADR sunt limitate la cheltuieli pentru construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme respectiv căi de acces din afara exploatațiilor agricole. Proiectele cu punctaj egal se vor departaja după lungimea drumului realizat prin proiect, fiind declarate câștigătoare cele cu lungime mai mare.

Pentru componenta Infrastructura de acces agricolă a submăsurii 4.3, pentru Submăsura 7.2 și pentru Submăsura 7.6, cheltuielile de consultanță și pentru managementul proiectului sunt eligibile dacă respectă condițiile prevăzute de Regulamentul Uniunii Europene nr. 1305/2013 și se decontează proporțional cu valoarea fiecărei tranșe de plată aferente proiectului. Excepție fac cheltuielile de consultanță pentru întocmirea dosarului cererii de finanțare care se pot deconta integral în cadrul primei tranșe de plată.

Amintim tuturor celor interesați să acceseze fonduri eurepene nermbursabile pentru infrastructură și nu numai, că pot consulta pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info variantele finale ale Ghidului Solicitantului pentru submăsurile de finanțare din cadrul PNDR 2020 lansate azi. Proiectele se pot depune numai online, fiind evaluate la centrul regional al AFIR, iar data limită de depunere a documentațiilor este 18 decembrie 2015”, a adăugat Trifu.

Corupție la primăria Dimitrie Cantemir

de Marian MOCANU

Continuă procesul foștilor angajați ai primăriei Dimitrie Cantemir, acuzați pentru deturnare de fonduri. Între cei trimiși în judecată se află și actualul primar al comunei, Dumitru Roman. La vremea comiterii faptelor era doar consilier local, membru în comisia de recepție a lucrărilor. Alți doi inculpați, Corneliu Șerban și Radu Constantin Iordachi, au fost deja condamnați pentru fapte similare comise în comuna Stănilești. De mai bine de jumătate de an de când s-au finalizat cercetările efectuate de procurorii DNA, acest dosar este încă în fază incipientă. Ieri a început procesul în acest caz de corupție.

La începutul lunii februarie, procurorii DNA Iași finalizau un nou dosar în care reprezentanți ai unei primării din județul Vaslui erau cercetați pentru că ar fi recepționat doar pe hârtie mai multe drumuri ce trebuiau modernizate din bani europeni. Inițial, procesul a fost pe rolul Tribunalului Iași, pentru ca, la începutul lunii aprilie, magistrații ieșeni să decidă trimiterea dosarului la Tribunalul Vaslui, pe motiv de necompetență teritorială.

Procurorii DNA au vrut să evite tocmai acest lucru, după ce, într-un caz anterior, de fraudă cu fonduri europene la nivelul comunei Stănilești, judecătorii vasluieni fuseseră foarte blânzi, achitând toți inculpații, care nici măcar nu au fost obligați să suporte pierderile. Ulterior, în urma contestației procurorilor, inculpații, printre care primarul comunei, Liviu Arhip, decedat între timp, dar și proiectantul vasluian Mădălina Striblea, au fost condamnați la câte doi ani de închisoare cu suspendare și plata în solidar a sumei de 230.000 euro. Printre cei condamnați în dosarul respectiv, Corneliu Șerban și Radu Constantin Iordachi, se regăsesc pe lista acuzaților și în cazul fraudării fondurilor europene pentru lucrări efectuate în comuna vecină, Dimitrie Cantemir.

Cei șase inculpați, Dumitru Roman – primarul comunei, Corneliu Șerban – dirigintele de șantier, Radu Constantin Iordachi – inginer constructor, Liviu Cojocaru, Florin Dumitrache și Romeo Stoica – foști angajați ai primăriei Dimitrie Cantemir, sunt acuzați de deturnare de fonnduri europene, fals în înscrisuri și uz de fals. Fraudele de care sunt acuzați cei șapte se referă la un proiect SAPARD derulat în anul 2003 la nivelul comunei Dimitrie Cantemir pentru modernizarea drumurilor comunale. Valoarea eligibilă a finanțării nerambursabile era de 3,6 milioane de lei, banii urmând a fi achitați la recepția lucrărilor. Durata de execuție a proiectului era de 11 luni, iar termenul limită de execuție până la care proiectul trebuia finalizat a fost stabilit la 30 septembrie 2004. Contractul de finanțare a fost modificat prin trei acte adiționale, stabilindu-se printre altele, noul termen de finalizare a lucrărilor, respectiv data de 20 octombrie 2004, iar data limită până la care beneficiarul putea depune ultima cerere de plată a fost stabilită la 31 octombrie 2004. „La data de 30.10.2004, inculpații, în calitate de membri ai comisiei de recepție a lucrărilor, au atestat în mod nereal, în conținutul procesului-verbal, finalizarea lucrărilor de construcție, deși acestea nu erau executate integral, conform proiectului. Ulterior, acest proces-verbal, împreună cu alte documente, a fost depus la autoritatea contractantă în vederea obținerii ultimei tranșe a finanțării, în cuantum de 1.090.853 lei (fără TVA)”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă în acest caz cu suma de 3.373.656,59 lei, reprezentând contravaloarea integrală a finanțării nerambursabile decontate Consiliului Local Dimitrie Cantemir, la care se adaugă dobânzi și penalități calculate până la data plății efective. Pentru a fi siguri că acești bani vor fi recuperați, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri ce aparțin inculpaților. Dosarul a început cu o primă amânare, datorită faptului că judecătorul căruia i se repartizase cazul a ieșit între timp la pensie, pentru ca, ulterior, la sfârșitul lunii iunie, ședința să fie încă o dată suspendată, lipsind chiar procurorul DNA.

Abia ieri, la aproape jumătate de an de la finalizarea cercetărilor de către procurorii DNA, la Tribunalul Vaslui, a început efectiv procesul în acest caz de corupție. Cu această ocazie, instanța a luat act de legalitatea documentelor de trimitere în judecată, stabilind primul termen de judecată la mijlocul lunii septembrie.

Judecați pentru fraudă cu fonduri europene

de Marian MOCANU

Ieri, a început procesul foștilor angajați ai primăriei Dimitriei Cantemir, acuzați pentru deturnare de fonduri. Între cei trimiși în judecată se află și actualul primar al comunei, Dumitru Roman. La vremea comiterii faptelor, acesta era doar consilier local, membru în comisia de recepție a lucrărilor. Alți doi inculpați, Corneliu Șerban și Radu Constantin Iordachi, au fost deja condamnați pentru fapte similare comise în comuna Stănilești.

La începutul lunii februarie, procurorii DNA Iași finalizau un nou dosar în care reprezentanți ai unei primării din județul Vaslui erau cercetați pentru că ar fi recepționat doar pe hârtie mai multe drumuri ce trebuiau modernizate din bani europeni.

Aflat inițial pe rolul Tribunalului Iași, la începutul lunii aprilie, magistrații ieșeni au decis trimiterea dosarului la Tribunalul Vaslui, pe motiv de necompetență teritorială.

În fapt, procurorii DNA au vrut să evite tocmai acest lucru, după ce, într-un caz anterior, de fraudă cu fonduri europene la nivelul comunei Stănilești, judecătorii vasluieni fuseseră foarte blânzi, achitând toți inculpații, care nici măcar nu au fost obligați să suporte pierderile. Ulterior, în urma contestației procurorilor, inculpații, printre care primarul comunei, Liviu Arhip, decedat între timp, dar și proiectantul vasluian Mădălina Striblea, au fost condamnați la câte doi ani de închisoare cu suspendare și plata în solidar a sumei de 230.000 euro.

De altfel, doi dintre cei condamnați în dosarul respectiv, Corneliu Șerban, și Radu Constantin Iordachi, se regăsesc pe lista acuzaților și în cazul farudării fondurilor europene de la Dimitrie Cantemir.

Procesul foștilor angajați ai primăriei Dimitriei Cantemir, acuzați pentru deturnare de fonduri a început ieri, la Tribunalul Vaslui, cu o amânare, dat fiind faptul că judecătorul căruia i s-a repartizat cauza prin tragere la sorți urmează să iasă la pensie la sfârșitul acestei luni.

Cei șase inculpați, Dumitru Roman – primarul comunei, Corneliu Șerban – dirigintele de șantier, Radu Constantin Iordachi – inginer constructor, Liviu Cojocaru, Florin Dumitrache și Romeo Stoica – foști angajați ai primăriei Dimitrie Cantemir.

Fraudele de care sunt acuzați cei șapte se referă la un proiect SAPARD derulat în anul 2003 la nivelul comunei Dimitrie Cantemir pentru modernizarea drumurilor comunale. Valoarea eligibilă a finanțării nerambursabile era de 3,6 milioane de lei, banii urmând a fi achitați la recepția lucrărilor. Durata de execuție a proiectului era de 11 luni, iar termenul limită de execuție până la care proiectul trebuia finalizat a fost stabilit la 30 septembroe 2004.

Contractul de finanțare a fost modificat prin trei acte adiționale, stabilindu-se printre altele, noul termen de finalizare a lucrărilor, respectiv data de 20 octombrie 2004, iar data limită până la care beneficiarul putea depune ultima cerere de plată a fost stabilită la 31 octombrie 2004.

„La data de 30.10.2004, inculpații, în calitate de membri ai comisiei de recepție a lucrărilor, au atestat în mod nereal, în conținutul procesului-verbal, finalizarea lucrărilor de construcție, deși acestea nu erau executate integral, conform proiectului. Ulterior, acest proces-verbal, împreună cu alte documente, a fost depus la autoritatea contractantă în vederea obținerii ultimei tranșe a finanțării, în cuantum de 1.090.853 lei (fără TVA)”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă în acest caz cu suma de 3.373.656,59 lei, reprezentând contravaloarea integrală a finanțării nerambursabile decontate Consiliului Local Dimitrie Cantemir, la care se adaugă dobânzi și penalități calculate până la data plății efective. Pentru a fi siguri că acești bani vor fi recuperați, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri ce aparțin inculpaților. Următorul termen de judecată în acest dosar este 19 august.

Fostul primar din Codăești, din nou la judecată

de Marian MOCANU

Mitu Rusu – fostul primar din Codăești, Valeriu Raba – secretarul primăriei și Fănică Adam, președintele Asociației crescătorilor din comună au fost condamnați cu suspendare pentru fapte de corupție, pentru obținerea fără drept de fonduri europene de la Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA). Luni, judecătorii vasluieni au admis cererea procurorilor DNA și au repus pe rol dosarul celor trei care au folosit documente false pentru a obține peste trei miliarde lei vechi.

Condamnarea la pedepse cu suspendarea executării a lui Mitu Rusu, fostul primar din Codăești, Valeriu Raba, secretarul primăriei și Fănică Adam, președintele Asociației crescătorilor din comună nu a fost pe placul procurorilor DNA. La un an de la pronunțarea sentinței de către judecătorii Curții de Apel Iași, aceștia au obținut repunerea pe rol a dosarului și reînceperea judecății. Magistrații Judecătoriei Vaslui au aprobat luni, 27 aprilie, cererea procurorilor, procesul urmând să reînceapă la instanța care, în primă fază în 2012, îi condamnase pe cei trei la pedepse de câte trei ani și patru luni cu executare.

În luna aprilie 2011, procurorii Direcției Naționale Anticorupție Iași au trimis în judecată conducerea de atunci a primăriei Codăești, respectiv pe primarul Mitu Rusu și secretarul primăriei, Valeriu Raba, pentru fapte grave de coruptie. Cei doi, împreună cu Fănică Adam, cu ajutorul Lilianei Carmen Mitrofan, consilier în cadrul APIA, au obținut în mod necuvenit subvenții. Pentru a primi bani, cei trei declarau în mod fictiv suprafețe de teren și efective de animale, folosind adeverințe falsificate, după care încasau bani din bugetul Comunității Europene.

Potrivit procurorilor, în perioada 2007 – 2009, Adam, Rusu și Raba „au obținut în mod nelegal suma totală de 304.841,96 lei (aproximativ 81.239 euro calculat la un curs mediu anual de 3,75 lei/euro) provenită din ajutoarele financiare acordate de Fondul european pentru garantare în agricultura prin plăți directe gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”. Inițial, în luna martie 2012, judecătorii vasluieni i-au condamnat pe Mitu Rusu, Valeriu Raba și Adam Fănică la câte trei ani și patru luni de închisoare cu executare, iar Carmen Liliana Mitrofan la amendă penală de 4.500 lei pentru neglijență în serviciu.

Ulterior, în luna aprilie 2014, judecătorii Curții de Apel Iași au admis contestațiile formulate de acuzați reducând pedepsele primite anterior la doar doi ani de închisoare cu suspendare pentru Rusu, Haba și Adam și suspendarea amenzii pentru consiliera Mitrofan. Singurul lucru care s-a menținut din sentința inițială dată de judecătorii vasluieni a fost achitarea în solidar de către cei patru a sumei de 304.841,96 lei, reprezentând prejudiciul produs prin obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu dobânzile legale aferente și penalitățile calculate conform Codului de procedură fiscală, până la data achitării integrale a debitului.

A vrut să ducă de nas Uniunea Europeană, dar nu i-a mers – Primarul din Oșești, condamnat la închisoare

de Marian Mocanu

* Grigore Lefter este în pericol în a-și pierde funcția de primar, după ce judecătorii Tribunalului Vaslui l-au condamnat la doi ani și zece luni de închisoare. Procurorii DNA au descoperit că primarul a încercat să tragă bani europeni în baza unor documente pline de corecturi, ștersături și falsuri grosolane. Grigore Lefter mai avea o condamnare de un an de închisoare, cu amânarea executării pedepsei, pentru faptul că și-a angajat fiul drept consilier personal la primărie.

După aproape nouă luni de procese, judecătorii Tribunalului Vaslui au dat sentința în cazul primarului comunei Oșești, Grigore Lefter, acuzat de fals intelectual și fraudă în folosirea de fonduri europene. Dacă sentința va rămâne definitivă, Grigore Lefter își va pierde funcția. În plus, nu va mai avea voie să candideze. Lefter mai avea o condamnare anterioară de un an de închisoare cu amânarea executării pedepsei pentru o infracțiune de trafic de influență, pentru faptul că și-a angajat fiul drept consilier personal, plătit din banii primăriei Oșești.

Alți doi funcționari din primărie trimiși în judecată de procurorii DNA au fost condamnați, la rândul lor, la pedepse cu suspendarea executării: Vasile Furcoi, manager de proiect, la doi ani și patru luni de închisoare, iar Maria Damian, consultant tehnic, la doi ani și două luni de închisoare.

În plus, cei trei au fost obligați de instanță să achite, împreună cu Primăria Oșești, beneficiarul proiectului, suma de peste 170.000 de euro drept daune civile, reprezentând diferența de prejudiciu rămas neexecutat către Ministerul Fondurilor Europene. În acest scop, instanța vasluiană a dispus menținerea măsurilor asigurătorii dispuse asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea celor trei condamnați.

Primarul Lefter pozează în victimă

Nu am de ce să las capul jos, nu am făcut nici o ilegalitate. Nu mă cred vinovat cu nimic. Eu am făcut acest proiect pentru a răspunde la o nevoie stringentă a oamenilor din comună și am reușit să obțin finanțare europeană pentru un drum care era de urgentă necesitate. Nu m-am ocupat personal de implementarea proiectului, erau alții care trebuiau să facă acest lucru, manager de proiect, diriginte de santier, firmă de consultanță, oameni plătiți să-și facă treaba. Nici nu intra în atribuțiile mele să semnez recepția lucrărilor, ori să întocmesc actele respective. Banii rămași necheltuiți au fost returnați, drumul este făcut, și atunci, unde este frauda? Urmează să mă consult cu avocații și în mod sigur voi declara apel împotriva acestei sentințe”, a declarat, pentru Est News, Grigore Lefter.

Corecturi, ștersături și falsuri grosolane în acte

În noiembrie 2008, Primăria Oșești a obținut o finantare nerambursabilã PHARE pentru proiectul „Modernizare drum de interes local 1,815 km, în sat Buda, comuna Oșești”, costul total al proiectului fiind de 214.551 euro. Durata de finalizare a proiectului era de 11 luni, însă recepția finală a lucrării s-a făcut mult mai târziu, abia în iulie 2010, ceea ce era o încălcare a condițiilor de finanțare.

La momentul respectiv, primarul Lefter a declarat că lucrarea a fost executată în termen, însă nu s-a putut efectua recepția din cauză că a nins foarte tare și drumul era acoperit. Procurorii DNA au decis să-l trimită în judecată pe primar, după ce au descoperit că acesta, împreună cu Vasile Furcoi și Maria Damian, au falsificat procesul-verbal de recepție a lucrărilor, pentru a evita rezilierea contractului, caz în care trebuia să returneze sumele primite.

“Concret, cei trei inculpați au decis, la propunerea inculpatei Damian Maria, să modifice procesul-verbal de recepție, astfel încât, din cuprinsul acestuia, să reiasă că recepția avusese loc înainte de expirarea perioadei de implementare a proiectului, pentru a se evita pierderea finanțării. Urmând indicații scrise ale inculpatei Damian Maria, inculpatul Furcoi Vasile a procedat la aplicarea de pastă corectoare de culoare albă pe exemplarul reprezentând o copie la indigo a procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor, acoperind mențiunile pe care dorea să le înlăture și efectuând, în locul acestora, mențiunile care creau aparența recepționării lucrărilor in ziua de 14 decembrie 2009”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

Procurorii DNA au constatat că a fost modificat numărul de înregistrare și data întocmirii documentului, precum și mențiunile privind perioada în care și-a desfășurat activitatea comisia de recepție, trecând ziua de 14 decembrie 2009. A mai fost modificată și data actului prin care fuseseră desemnați membrii comisiei de recepție, precum și valoarea declarată a investiției. În raportul final al proiectului Lefter și Furcoi au scris că lucrările de modernizare a drumului au fost finalizate în data de 07.12.2009.

Documentele falsificate au fost depuse, în copie, de către Lefter la Guvernului României, anexate ultimei cereri de plata.

Păcăleala a funcționat o bună bucată de vreme. Au fost efectuate plăți către Primăria Oșești în valoare de totală 173.552 euro, reprezentând avans și tranșă intermediară de plată . Pentru a scăpa de închisoare, toți cei trei acuzați, Grigore Lefter, Vasile Furcoi și Maria Damian, au mers pe calea procedurii simplificate a recunoaștere a vinovăției, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a pedepsei.

Absorbtia banilor europeni: Romania nu a atins obiectivul 50% nici dupa 11 luni. Progresul in luna alegerilor: 1,1% din fondurile structurale alocate​

Romania a ajuns la o rata de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune, ca bani ceruti de la Bruxelles, de 44,68% din suma alocata, potrivit situatiei prezentate de Ministerul Fondurilor Europene pana la 30 noiembrie 2014. Atfel, nici la 11 luni dupa termenul asumat initial, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, nu a reusit sa atinga o rata de 50%, cat isi fixase ca obiectiv pentru anul 2013. In noiembrie 2014, cand au avut loc alegerile prezidentiale, tara a reusit o absorbtie de fonduri structurale si de coeziune de numai 1,1% din suma alocata.

Romania a cerut Comisiei Europene, in perioada 2007-30 noiembrie 2014 sa-i deconteze cheltuieli de 8.583.878.746 de euro la proiectele europene, ceea ce echivaleaza cu o rata de absorbtie de 44,68%. Reamintim ca, la preluarea mandatului, in decembrie 2012, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici (PSD), si-a asumat ca obiectiv o rata de absorbtie de 50% pana la sfarsitul anului 2013.

Sumele pe care Comisia Europeana le-a rambursat Romaniei in baza declaratiilor de cheltuieli sunt, fireste, ceva mai mici: 7.704.467.749 euro, reprezentand o rata efectiva a absorbtiei fondurilor structrale si de coeziune de40,1% reusita de Romania in perioada 2007-30 noiembrie 2014.

In primele 11 luni ale anului 2014, Romania a reusit o absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune, ca sume cerute de la Bruxelles, de peste 2,15 miliarde de euro, reprezentand un progres de 11,21% din suma totala alocata tarii in perioada de programare 2007-2013.

Romania mai poate absorbi bani din aceasta perioada de programare pana la finalul anului 2015.

  • Luna alegerilor: 1,1% absorbtie. Care au fost cele mai slabe programe

In luna noiembrie 2014, cand au avut loc cele doua tururi de scrutin ale alegerilor prezidentiale ratate de candidatul PSD premierul Victor Ponta, rata de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune a avansat cu numai 1,1 puncte procentuale, ca declaratii de cheltuieli transmise la Bruxelles.

Astfel, in aceasta luna autoritatile de management ale programelor operationale pentru fondurile europene, de la ministere, au cerut de la Comisia Europeana rambursari de nici 210 milioane de euro.

In ceea ce priveste platile efective facute de Comisia Europeana, in luna noiembrie in Romania au intrat aproximativ 361 de milioane de euro din fondurile structurale si de coeziune, in principal in baza unor cereri de rambursare anterioare lunii noiembrie.

De remarcat ca in luna noiembrie 2014 Autoritatea de management POSDRU de la Ministerul Fondurilor Europene a reinceput sa ceara Comisiei Europene sa-i ramburseze din cheltuielile efectuate in Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Reluarea transmiterii de declaratii de cheltuieli la Bruxelles pentru POSDRU are loc dupa ce in primele 10 luni ale anului 2014 tara nu a mai luat aproape niciun ban in POSDRU. Romania s-a abtinut sa mai transmita la Bruxelles cereri de rambursare de bani europeni in baza cheltuielilor efectuate in cadrul Programului Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), pana la clarificarea unor facturi anterioare, au declarat, in 22 septembrie, pentru HotNews.ro, oficiali ai Directiei Generale Ocuparea Fortei de Munca (DG EMPL) din cadrul Comisiei Europene.

In noiembrie, AM POSDRU a cerut Comisiei Europene sa-i ramburseze peste 150 de milioane de euro in baza cheltuielilor efectuate. Astfel, in perioada 2007-30 noiembrie 2014, POSDRU ajunge la o rata de absorbtie de 33,19%, ca bani ceruti de la Bruxelles, adica 1.153.799.930 de euro. Din aceasta suma, prin POSDRU, Romania a primit efectiv 999.452.445 euro, stagnand la o rata efectiva de absorbtie de 28,75%.

  • In luna noiembrie 2014, Programul Operational Regional (POR), gestionat de AM de la Ministerul Dezvoltarii Regionale, nu a mai avansat deloc, stagnand la 55,13% – rata de absorbtie ca bani ceruti de la Bruxelles, si 52,4% – rata efectiva de absrobtie, ca bani intrati in tara. Totusi, din 2007 pana in 30 noiembrie 2014, POR a adus Romaniei cei mai multi bani europeni dintre toate cele 7 programe operationale pentru fondurile structurale si de coeziune: 2.186.427.676 euro – declaratii de cheltuieli transmise la Bruxelles si 2.078.371.775 euro – ca rambursari efective de la Comisie.
  • Nici POS Transport, de la Ministerul Transporturilor, a avut progres zero in noiembrie 2014: a ramas la 46,37% (2.052.121.483 euro) – declaratii de cheltuieli, si la 36,99% (1.637.035.929 euro) rata de absorbtie efectiva.
  • Luna alegerilor nu a adus progres la declaratiile de cheltuieli nici la POS Cresterea Competitivitatii Economice, preluat, anul acesta, de Ministerul Fondurilor Europene (de la Economie). Rata de absortie, ca declaratii de cheltuieli transmise la Bruxelles, a ramas la 47,36% (1.209.588.349 euro). Insa rata efectiva de absortie a crescut in noiembrie destul de mult, de la 36,4% la 41,63%, ceea ce inseamna peste 140 de milioane de euro intrati in tara in luna alegerilor, numai prin acest program. din 2007 pana in 30 noiembrie 2014, prin POSCCE au venit in Romania circa 1,06 miliarde de euro, in urma cheltuielilor efectuate in proiecte europene.

Sursa: hotnews.ro

Nouă miliarde de euro pentru satul românesc

România va beneficia în perioada 2014-2020 de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, a declarat Carmen Mihaela Boteanu, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritatea de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

‘Unul din programele prin care acești bani vor ajunge în România este Programul Național de Dezvoltare Rurală, care va beneficia de un buget de peste 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, plus buget de stat, cofinanțare națională’, a afirmat Boteanu referindu-se la oportunitățile de finanțare de care va beneficia țara noastră.

Ea a precizat că banii se vor aloca atât pentru exploatații agricole, ferme zootehnice și vegetale, cât și pentru procesare, punându-se accent pe crearea lanțului scurt de aprovizionare, adică investiții care să cuprindă atât ferme, cât și depozite unde se colectează, sortează, procesează, astfel încât produsele să aibă o valoare adăugată mult mai ridicată și evident să fie competitive pe alte piețe.

Tot în cadrul acestui program există posibilități de finanțare pentru infrastructură, România având mare nevoie de acest tip de investiții, a adăugat Boteanu.

‘Fondurile vor fi folosite pentru infrastructura de transport, infrastructură de apă potabilă și ape uzate, dar și de investiții educaționale, sociale, chiar și în domeniul sănătății, adică dispensarele din mediul rural.

O alocare semnificativă, de circa 30% din suma totală, va fi îndreptată spre măsurile de agromediu și climă, în vreme ce Grupurile de Acțiune Locală (GAL), care contribuie la dezvoltarea comunității, beneficiază de o alocare de 700 milioane euro. GAL-urile pot dezvolta proiecte atât pe parte de proiecte de infrastructură, cât și pe parte de mediu de afaceri’, a precizat Carmen Mihaela Boteanu.

Carmen Mihaela Boteanu participă la acest final de săptămână la Conferința ‘Tradiție și inovație în zona de Vest a României — Investim cu fonduri europene și sprijin guvernamental’, eveniment organizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, filiala Arad.

Sursa: money.ro

Vești bune despre fondurile europene

Țara noastră are la dispoziție 39 de miliarde de euro, pe care ar trebui să-I absoarbă, în perioada 2014-2020. O altă veste bună este faptul că regulile s-au schimbat și, de acum înainte se va aplica regula “primul venit, primul servit”, în cazul proiectelor europene.

Astfel, se va da startul finanțărilor Programului Operațional Sectorial. În acelașI timp, se vor relua și plățile pentru cererile de rambursare transmise în luna decembrie 2012, iar valoarea totală a fondurilor puse la dispoziție este de 148 de milioane de euro, cu aplicarea corecțiilor financiare temporare de 25%.

Vestea este una foarte bună pentru cei care au depuse cereri pentru proiecte de mai multă vreme. Pe de altă parte, noi proiecte nu se știe deocamdată când vor fi primite din nou.

“Cu finanțarea de proiecte pentru perioada 2014-2020 am pierdut deja un an. Rămâne să vedem și când se vor putea depunde proiecte noi. Am lucrat la câteva proiecte care nu s-au mai realizat tocmai din cauza întârzierilor la plată sau suspendarea plăților. Ca un exemplu, am făcut un proiect pentru o societate care dorea, acum câțiva ani, să producă acoperșuri din tablă. Finanțarea și aprobările au venit atât de greu încât beneficiarul a renunțat la proiect, mai ales că, între timp, apăruseră societățI comerciale care vindeau același produs adus din import. Dacă, la momentul acela, acest gen de afacere era una de nișă, acum piața e saturată de oferte și e greu să intri pe piață cu același produs”, povestește un reprezentant al unei firme de consultanță în domeniul fondurilor europene din municipiul Vaslui. (A.C.)

Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, anunta revolutionarea sistemului de evaluare a fondurilor europene pe baza unui principiu vechi si criticat: “primul venit-primul servit”/ Avantaje si dezavantaje

“Romania va avea un model unic in Europa in privinta fondurilor europene, iar in acest sens vom aplica principiul ‘Primul venit, primul servit’, cu reguli foarte stricte, dar in acelasi timp extrem de simple, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de specialitate, Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, citat de Agerpres. Pana in prezent, evaluarea pe acest sistem a fost criticata, in cazul programelor Dezvoltarea Resurselor Umane, Cresterea Competitivitatii Economice si, mai ales, schemei de ajutor de stat “de minimis” (cu fonduri nationale, n.r.) unde s-a declansat un intreg scandal anul trecut, ducand la eliminarea completa a acestui mecanism din evaluarea proiectelor. Transmite-ne, la formularul de comentarii, experienta ta cu principiul “primul venit- primul servit” si propune solutii

Dezavantajele sistemului primul venit -primul servit

Mediul privat a adus, de-a lungul anilor, constant, critici acestui mecanism:

– Criteriul principal pentru ca proiectul sa aiba sanse la finantare: sa fie inregistrat cat mai repede dupa startul oficial al depunerii proiectelor. Acest aspect creeaza conditii optime pentru fraudare, fie ca proiectele sunt depuse fizic, fie electronic.

Ne amintim, in acest sens, de scandalul din anul 2007, la sediile Agentiei Nationale pentru IMM, cand se formau cozi interminabile la depunerea proiectelor pentru a obtine fonduri din bugetul de stat si, nu in ultimul rand, la scandalul din 2013 de la depunerea (electronic, de aceasta data) a proiectelor pentru ajutor de stat “de minimis” pe celebrul program gestionat de Ministerul Finantelor Publice.

– Nu incurajeaza calitatea proiectelor, neexistand competitie intre acestea, fiind suficienta intrunirea unui punctaj minim.

Aceasta problema a fost reclamata de mediul privat in cazul Programelor Operationale Dezvoltarea Resurselor Umane, Cresterea Conmpetitivitatii Economice si Programul Operational Regional.

Chiar daca nebunia de la depunerea proiectelor se poate rezolva cumva, din punct de vedere tehnic, acest principiu al punctajului minim va fi pastrat, fiind de baza pentru acest mecanism.

Eugen Teodorovici a declarat, cu ocazia conferintei de miercuri: “Obiectivul nostru este de a lansa noile ‘call’-uri /apeluri de finantare, n.r./ pentru 2014-2020, cred ca incepand din octombrie, inceput de noiembrie. Romania va avea un model unic in Europa in ceea ce priveste fondurile europene pe zona privata si nu doar atat. Multi vor rade cand vor auzi acest lucru. Vrem sa avem reguli foarte stricte si foarte dure, dar extrem de simple in acelasi timp.

Totul va fi online, iar daca solicitantul primeste 80 de puncte se semneaza contractul de finantare, nu stau sa astept finalizarea depunerii de proiecte, dupa aia sa facem evaluare etc.Vom aplica principiul ‘Primul venit, primul servit’ in cazul finantarii europene pentru urmatorul cadru financiar 2014-2020′, a afirmat Teodorovici, citat de Agerpres.

Practic, din aceasta explicatie (extrem de schematica, deocamdata) reiese si avantajul acestui sistem: evaluarea mai rapida, comparativ cu programele unde se realizeaza o ierarhizare a proiectelor in functie de punctaj, pentru a decide lista celor care primesc finantare – in limita bugetului disponibil.

Teoretic, exista si solutii pentru a surmonta “lipsurile” mecanismului

– un mecanism online bine pus la punct, care sa evite posibilitatea fraudei, a blocarii pe motiv de supraincarcare
– bugetul alocat liniilor de finantare pe care se introduce acest sistem sa fie ajustat astfel incat sa nu mai fie incurajata “viteza in detrimentul calitatii”
– Conditiile de indeplinit, pentru acel “punctaj minim”, sa asigure calitatea proiectelor la nivelul la care sa fie relevante pentru linia de finantare si obiectivele programului.

Sursa; euractiv.ro

Nemtii vor banii Romaniei. Oficial german: Fondurile UE neutilizate ar trebui redirectionate catre Germania, pentru integrarea romanilor

Fondurile UE neutilizate de Romania si Bulgaria ar trebui redirectionate catre Germania si alte tari care se confrunta cu “imigratia saraciei”, a afirmat, intr-un interviu, ministrul Muncii din Renania de Nord-Westfalia, Guntram Schneider, precizand ca acesti bani ar fi folositi pentru integrare.

“Trebuie sa folosim oportunitatile oferite de imigratie. Jumatate din imigranti sunt bine calificati. Fara medicii si personalul medical din Europa de Sud-Est multe clinici din Renania de Nord-Westfalia nu ar mai putea functiona”, a declarat, intr-un interviu acordat publicatiei Express, Guntram Schneider, ministrul Muncii in acest land, scrie Mediafax.

Intrebat de cealalta jumatate, care alcatuieste asa-numita “imigratie a saraciei”, oficialul german a precizat ca acestia vor continua sa vina, atat timp cat salariul minim in Romania este de 1,05 euro pe ora.

“In Romania salariul minim (pe ora) este de 1,05 euro. Asa ca nu trebuie sa ne miram ca oamenii vor continua sa vina la noi. In 2013 au venit in Renania de Nord-Westfalia in jur de 18.000 de asa-numiti «imigranti ai saraciei» (…) Landul pune la dispozitia localitatilor cu imigranti 10,4 milioane de euro pentru integrarea acestora. Pe de alta parte, si tarile de origine precum Romania si Bulgaria trebuie sa-si integreze mai bine minoritatile. Au la dispozitie fonduri europene in acest sens. Noi propunem ca fondurile pe care tarile de origine (ale migratiei saraciei – n.r.) nu le absorb sa fie redirectionate la noi si in alte tari (care primesc astfel de imigranti – n.r.)”, a precizat Guntram Schneider.

Acesta a explicat ca ar fi vorba de un miliard de euro anual, pe care autoritatile germane i-ar folosi pentru programe de integrare, educatie si pentru integrarea pe piata muncii.

Nu este prima data cand este avansata o astfel de posibilitate. Postul german Deutsche Welle in limba bulgara a anuntat, in august anul trecut, ca milioane de euro destinate saracilor din Bulgaria si Romania vor fi redirectionate catre Germania pentru ca aceste state sunt “incapabile sa le utilizeze” si din cauza afluxului de romani si bulgari in Germania.

Comisia Europeana a negat insa aceste informatii. “Nu este adevarat. Nu este niciun transfer de fonduri structurale care au fost alocate Bulgariei si Romaniei catre alte tari”, a declarat Jonathan Todd, purtator de cuvant pentru Ocuparea fortei de munca si Afaceri sociale, László Andor, pentru EurActiv.

Todd a explicat ca alocarea acestor fonduri pentru tarile UE este stabilita o data la sapte ani, iar actualul ciclu bugetar se incheie in acest an, urmatorul intrand in vigoare pentru 2014-2020. Daca tarile membre UE nu cheltuiesc toate fondurile structurale care le-au fost alocate, banii raman la bugetul UE dar nu exista o realocare a lor catre alte tari, a explicat el.
Sursa: incont.ro

 

Schema unui tun de proporții cu fonduri europene – Patroana Vascar, trimisă în judecată

Procurorii DNA au dispus, ieri, trimiterea în judecată a Gabrielei Ciuburgiu, director general al SC Vascar SA Vaslui, acuzată de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătura privată, folosire cu rea credință a bunurilor sau a creditului societății, spălare de bani, efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană.

În același dosar au mai fost trimiși în judecată Iuliu Cepoi, fost director comercial și director economic al SC Vascar SA și acționar al acestei societăți și Florina Șușu, contabil-șef la aceeași unitate, Laura Mihaela Popa, Daniel Cucu, Otilia Loredana Romete, Cristian Ștefan Mihăescu, Viorel Alexandru Ciuburciu, Augustin Flavian Mirea, precum și societățile comerciale Vascar SA Vaslui, Plastics SRL Vaslui, Logvas SRL Vaslui (fostă SC Abator Vascar SRL), Alimcarnis Prod SRL Negrești, Xov Food SRL Vaslui, Micro Geemy Serv SRL, cu sediul în București.

Conform procurorilor DNA, în perioada 2008 – 2010, Vascar SA a derulat un proiect cu fonduri europene, prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală. Proiectul avea ca obiectiv achiziția unor utilaje. Compania era obligată să deruleze, în baza unor reglementări stricte și precise, procedurile de achiziții și să depună apoi documentele justificative, în baza cărora erau efectuate plățile. Contractul de finanțare a fost modificat prin două acte adiționale, prelungindu-se termenul de depunere a dosarelor de achiziții, respectiv fiind reluată procedura de achiziție pentru unele echipamente.

Valoarea eligibilă totală a proiectului a fost de 14.705.128 lei, echivalentul a 3.980.814 euro, din care autoritatea contractantă a decontat cheltuieli în valoare totală de 5.839.677 lei.

Persoanele din conducerea Vascar SA, sub comanda Gabrielei Ciuburciu și cu sprijinul lui Ștefan Mihăescu și Augustin Mirea, au planificat și au executat în detaliu fraudarea proiectului finanțat prin programul FEADR, prin simularea legalității procedurilor de achiziții, obținând astfel, atât din bugetul comunitar, cat și din patrimoniul Vascar SA, sume foarte mari de bani, pe care și le-au însușit parțial.

Conform procedurilor de achiziții, era necesară constituirea unei comisii de evaluare a ofertelor, iar pentru reușita planului infracțional al Gabrielei Ciuburciu era necesar ca aceasta sa fie constituită din persoane de încredere, controlabile. Astfel, directorul general al Vascar SA, a constituit comisia de evaluare a ofertelor, după cum urmează: Gabriela Ciuburciu – responsabil legal de proiect, Daniel Cucu – responsabil tehnic de proiect și Mihaela Popa – responsabil economic. Ulterior, printr-o altă decizie, Gabriela Ciuburciu a constituit o nouă comisie de evaluare, Mihaela Popa fiind înlocuită cu Otilia Romete.

Orice posibilă concurență a fost eliminată, prin emiterea pur formală a unor oferte (evident, cu prețuri mai mari decât cele ale Plastics SRL) de către Ștefan Mihăescu și Augustin Mirea, în numele a două societăți comerciale. Întrucât SC Plastics SRL nu avea nici măcar un contabil, s-a apelat la serviciile Florinei Șușu, care asigura, de o foarte lungă perioadă de timp, transpunerea în acte a fraudelor grupului de interese care a “căpușat” de-a lungul timpului Vascar SA, aceasta ajutând astfel la transferul unor importante sume de bani din patrimoniul companiei în cele ale unor firme controlate de Gabriela Ciuburciu.

Astfel, nouă contracte de achiziții de utilaje au fost atribuite SC Plastics SRL Vaslui (al cărei unic asociat și administrator era Iuliu Cepoi, director și acționar și în cadrul SC Vascar SA, aspect ce conducea la imposibilitatea atribuirii unor contracte acestei societăți comerciale), în urma unor proceduri de selecție simulate, la prețuri mult supraevaluate. Astfel, Plastics SRL a fost interpusă în cadrul procedurilor de achiziții, această societate comercială achiziționând utilaje și echipamente de la furnizori și vânzându-le apoi către Vascar SA la un preț total cu 2.959.692 lei, mai mare decât valoarea lor de piață. De asemenea, alte 16 contracte au fost încheiate de către Vascar SA cu diverse societăți comerciale din Romania și din străinătate, cu sprijinul lui Ștefan Mihaescu, care a emis și trimis 24 oferte false în numele unei firme, a cărei denumire a folosit-o fără drept și al lui Augustin Mirea, care a emis și trimis 24 oferte pur formale în numele SC Micro Geemy Serv SRL București, în scopul simulării legalității procedurilor de atribuire și al creării aparenței eligibilității cheltuielilor efectuate de SC Vascar SA cu respectivele achiziții.

De asemenea, Gabriela Ciuburciu a transferat, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, prin intermediul mai multor operațiuni comerciale nejustificate, vădit defavorabile SC Vascar SA, pe era incompatibilă să le deruleze, suma totală de 4.981.852 lei, în conturile societăților comerciale Logvas SRL, Alimcarnis Prod SRL și Xov Food SRL, care aparțineau familiei ei.

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4.441.009 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat și nereparat. Și SC SIF Moldova SA, alt acționar al SC Vascar SA, s-a constituit parte civilă în proces cu suma de 2.835.611 lei. Dosarul se va judeca la Tribunalul Vaslui.

Absorbtia fondurilor UE: In prima jumatate a anului 2014, Romania a cerut de la Bruxelles 2,56% din fondurile structurale alocate pe perioada de programare 2007-2013

Romania a inregistrat o rata de absorbtie a fondurilor europene de numai 2,56 % in primele 6 luni ale anului 2014, in termeni de cereri de rambursare a cheltuieilor transmise de autoritati la Comisia Europeana. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, recunoaste oficial ca implementarea tuturor programelor operationale prin care Romania trage bani europeni inregistreaza sincope.

In prima jumatate a anului 2014, autoritatile romane au transmis la Bruxelles cereri de rambursare a cheltuielilor din proiectele pe fonduri structurale si de coeziune de circa 492 de milioane de euro, reprezentand doar 2,56 % din banii alocati tarii pe intreaga perioada de programare 2007-2013, conform datelor oficiale ale Ministerului Fondurilor Europene. Din 2007 pana in 30 iunie 2014, tara a cerut de la Comisia Europeana 6,92 miliarde de euro, reprezentand 36,03% din totalul de 19,2 miliarde de euro alocati Romaniei. In urma acestor cereri de rambursare Romania a primit de la Comisia Europeana, in perioada 2007-30 iunie 2014, suma de  6,79 miliarde de euro, reprezentand 35,36% din fondurile structuarel si de coeziune alocate tarii. Aceasta inseamna ca Romania mai asteapta sa primeasca 130 de milioane de euro de la Bruxelles in baza cheltuielilor efecuate in proiectele europene derulate de diferiti beneficiari.

In total, in prima jumatate a anului 2014, Romania a incasat de la Comisia Europeana 1,7 miliarde de euro, insa din acesti bani 1,3 miliarde au venit din cereri de rambursare transmise la Bruxelles anul trecut. Potrivit unor surse europene, cifrele Romaniei reflecta un avans greoi al procesarii documentelor in proiectele europene de catre autoritatile nationale. Rezultatele slabe in absorbtia fondurilor europene in termeni de bani ceruti d ela Bruxelles au fost anticipate si de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

“In primele cinci luni ale acestui an, ceea ce am estimat se afla sub asteptarile pe care le-am avut initial, pentru ca sunt multe facturi care nu ajung inca la noi, din partea marilor companii de lucrari, in special la mediu si transport”, a declarat el, in 15 iunie, potrivit Mediafax.

Dupa aproape o luna, ministrul Fondurilor Europene constata “in continuare sincope” la toate cele 7 programe operationale prin care tara atrage fonduri structurale si de coeziune.

“La nivelul tuturor programelor operationale se inregistreaza in continuare unele sincope in implementarea programelor, cauzate atat de modul in care a fost conceput intregul sistem de implementare, cat si de problemele de implementare din perioada 2009-2011”, a declarat, miercuri, ministrul Teodorovici, intr-un comunicat remis HotNews.ro.

El da, insa, asigurari ca “tintele asumate de MFE pentru acest an vor fi indeplinite”. “Romania nu va pierde bani si va solicita rambursarea unei sume mai mari decat in anul 2013”, promite ministrul Eugen Teodorovici. Romania mai are la dispozitie un an si jumatate pentru a absorbi fonduri europene pentru perioada de programare 2007-2013. In luna ianuarie, Comisia Europeana a avertizat Guvernul Romaniei ca tara va fi nevoita sa incheie proiectele europene din bani de la bugetul de stat si de la beneficiari, daca acestea nu vor fi finalizate pana la sfarsitul anului 2015. Intr-o scrisoare din data de 8 ianuarie 2014, directoarea pentru afaceri bugetare din cadrul Directoratului General pentru Politica Regionala (DG REGIO) al Comisiei Europene, Vittoria Alliata di Villafranca, ii comunica ministrului roman al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ca Romania trebuie sa depuna in anul 2014 noi proiecte, pentru a acoperi alocarile acordate Romaniei si neutilizate inca, pentru a nu pierde banii. Scrisoarea este transmisa in urma Intalnirii anuale cu autoritatile romane din 10 decembrie 2013.

Potrivit scrisorii intrate in posesia HotNews.ro, oficialul european avertizeaza Romania ca trebuie sa-si incheie pana la finele anului 2015 proiectele europene nou lansate sau deja adoptate. In caz contrar, Romania va fi obligata sa plateasca de la bugetul de stat si din banii beneficiarilor pentru terminarea proiectelor, pentru ca, altfel, Uniunea Europeana va retrage tarii si  banii europeni deja rambursati de Comisie in proiectele neterminate.

“Ambele parti (Comisia Europeana si Ministerul Fondurilor Europene – n.r.) au fost de acord ca in aceasta etapa a punerii in aplicare, riscul de a nu finaliza proiectele nou lansate sau deja adoptate pana la sfarsitul anului 2015 ar trebui sa fie gestionat cu atentie. In cazul proiectelor neterminate, beneficiarii si autoritatile romane ar trebui sa-si asume responsabilitatea (financiara) de a le finaliza, pentru a nu pierde finantarea UE deja rambursata. De aceea, fiecare proiect are nevoie de monitorizare atenta si de masuri corectoare”, se arata in scrisoarea CE catre ministrul Teodorovici.

Absorbtia fondurilor europene – iunie 2014

Sursa: mediafax.ro

Luare de mită, înșelăciune, spălare de bani, fals și uz de fals – Patroana Vascar, reținută de DNA

Gabriela Ciuburciu, patroana fabricii de preparate, semipreparate și conserve din carne SC Vascar SA a fost reținută, ieri, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Ea este acuzată de luare de mită, înșelăciune, spălare de bani, flas și uz de fals. Alături de ea au mai fost reținuți Iuliu Cepoi, fost director comercial și economic al societății menționate și contabilul-șef Florina Șușu. Cei trei au fraudat un proiect european cu o valoare eligibilă de aproape patru milioane de euro, pentru care au decontat cheltuieli de aproape șase milioane de euro! Ieri, au fost prezentați magistraților cu propunere de arestare preventivă.

Alex SAVA

Gabriela Ciuburciu, cea care a clădit brandul de renume național și imperiul financiar Vascar a fost reținută, ieri, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Conform comunicatului de presă emis de instituția menționată, în sarcina influentei femei de afaceri s-au reținut următoarele infracțiuni: folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată; fals in înscrisuri sub semnătura privată, in formă continuată; folosire cu rea credință a bunurilor sau a creditului societății, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, in forma continuată; spălare de bani; folosire cu rea credință a bunurilor sau a creditului societății, în formă continuată; efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoana, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, in formă continuată.

În același dosar este cercetat Iuliu Cepoi, fost director comercial si director economic al SC Vascar SA și, de asemenea, acționar al acestei societăți, „sub aspectul săvârșirii infracțiunilor concurente de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, în formă continuată și complicitate la folosirea cu rea credință a bunurilor sau a creditului societății, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, in forma continuată”, după cum se arată în comunicatul DNA.

Și contabila firmei, Florina Șușu, este cercetată pentru „complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, complicitate la folosirea cu rea credință a bunurilor sau a creditului societății, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, spălare de bani, în formă continuată, complicitate la folosirea cu rea credință a bunurilor sau a creditului societății, in legătură directă cu o infracțiune asimilată celor de corupție, în formă continuată și complicitate la efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoana, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, in formă continuată”.

Fraudă cu fonduri europene

În perioada 2008-2010, SC Vascar SA a derulat un proiect finanțat din fonduri comunitare “pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile programului național pentru dezvoltare rurală”, perioada de implementare fiind de 24 de luni. Valoarea eligibilă a proiectului a fost de 14.705.128 lei, echivalentul a 3.980.814 euro, însă autoritatea contractantă a decontat cheltuieli în valoare totală de 5.839.677,81 lei.

Gabriela Ciuburciu, ajutată de Șușu Florina, a planificat si au executat în detaliu fraudarea proiectului finanțat prin programul FEADR, prin simularea legalității procedurilor de achiziții, obținând astfel sume foarte mari de bani, pe care și le-a însușit, prin simularea unor operațiuni comerciale licite. Astfel, nouă contracte de achiziții de utilaje au fost atribuite unei firme al cărei unic asociat si administrator era inculpatul Iuliu Cepoi, în urma unor proceduri de selecție simulate, la preturi mult supraevaluate. O parte din acești bani s-au reîntors la patroana Vascar prin intermediul altor firme, controlate ea.

Astfel, această societate comercială a fost interpusă in cadrul procedurilor de achizitii, achiziționând utilaje si echipamente de la furnizori și vânzându-le apoi SC Vascar SA la un preț cu 2.959.692,42 lei mai mare decât valoarea lor de piață.

Pentru a simula respectarea prevederilor privind procedurile de achiziții aplicabile și pentru a ascunde conflictul de interese ce rezulta din legăturile dintre structurile acționariatului SC Vascar SA și al firmei câștigătoare a licitației, patroana Vascar a întocmit și semnat mai multe documente în care a menționat, în mod nereal, faptul că nu există nici un interes care să afecteze imparțialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a ofertelor.

„În perioada 2009-2010, prin intermediul unor operațiuni comerciale fictive, denumite «punere la dispoziție de personal», inculpatii Ciuburciu Gabriela, Cepoi Iuliu si Șușu Florina au transferat în conturile SC Vascar SA și ale altor două firme, controlate in mod absout de Ciuburciu Gabriela, din contul firmei al cărei unic asociat si administrator era inculpatul Cepoi Iuliu, suma totală de 510.079,70 lei, pentru a disimula originea ilicită a acesteia. De asemenea, alte 16 contracte au fost încheiate de către SC Vascar SA, reprezentată de Ciuburciu Gabriela, cu diverse societăți comerciale din Romania și din străinătate, cu sprijinul unor persoane care au emis si trimis oferte pur formale in numele altor firme. Scopul acestor acțiuni a fost acela de a simula legalitatea procedurilor de atribuire și al creării aparenței eligibilității cheltuielilor efectuate de SC Vascar SA cu respectivele achiziții”, se mai arată în comunicatul DNA.

Faptele au avut ca rezultat obținerea fără drept de către SC Vascar SA a sumei totale de 5.277.354,56 lei, din finanțarea nerambursabila acordata de Agenția de Plăti pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, in cadrul proiectului.

De asemenea, distinct de faptele legate de obținerea fara drept a finanțării nerambursabile în cadrul proiectului, inculpata Gabriela Ciuburciu, beneficiind si de sprijinul Florinei Șușu, a transferat 4.981.852,81 lei, în conturile a trei societăți comerciale care aparțineau inculpatei si familiei acesteia.

Ieri, cei trei inculpați au fost prezentați magistraților de la Tribunalul Vaslui cu propunere de arestare preventivă.

Teodorovici: Absorbtia fondurilor europene pe primele cinci luni, sub asteptarile avute initial. De ce nu se cheltuiesc banii de la CE

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat ca, in primele cinci luni ale acestui an, ceea ce a estimat privind absorbtia fondurilor europene se afla sub asteptarile avute initial, in special la mediu si transport.

„Zambetul meu va fi cu siguranta foarte larg la final de an, cand vom atinge obiectivul pe care l-am spus, si anume acela de peste 3,5 miliarde de euro, in facturi, catre Comisia Europeana. In primele cinci luni ale acestui an, ceea ce am estimat se afla sub asteptarile pe care le-am avut initial, pentru ca sunt multe facturi care nu ajung inca la noi, din partea marilor companii de lucrari, in special la mediu si transport”, a aratat Teodorovici, duminica. El a precizat ca va avea discutii, anul acesta, cu toate companiile de constructii si cu cei care supervizeaza aceste lucrari. Referitor la cauzele pentru care nu se cheltuiesc acesti bani de la Comisia Europeana, Eugen Teodorovici a precizat ca in primul rand sunt companii care au venit si au licitat, cu preturi mult mai mici decat ar fi putut fi facute acele lucrari, motiv pentru care acum sunt blocate. Un alt motiv este, in opinia ministrului Fondurilor Europene, faptul ca unele companii au disparut, si atunci s-a mers catre subcontractori, pentru finalizarea contractelor. „Noi o sa modificam in primul si in primul rand legislatia pe achizitii publice ca sa nu se mai permita astfel de situatii, sa nu se mai conteste atat de des si multe astfel de situatii”, a spus Teodorovici.  Intrebat daca Romania are riscul de a pierde acel top-up de la Comisia Europeana, ministrul Fondurilor Europene a aratat ca este vorba despre o suma pe care Romania o primeste mai repede din partea Comisiei si ca nu pierde absolut nimic din punctul de vedere al fondurilor europene.

Despre exercitiul bugetar 2007-2014, Teodorovici a declarat ca banii europeni pentru aceasta perioada vor fi cheltuiti in proportie de 80% la finalul lui 2015, cand se va incheia actualul cadru financiar european.

„Pentru urmatorul cadru europen, am trimis Comisiei Europene si urmeaza sa se aprobe spre luna august, septembrie, Acordul de Parteneriat cu partea comunitara, iar finantarea va incepe inca din 2014. Vom avea un nivel de absorbtie la finalul acestui an, pe urmatorul cadru oficial, chiar destul de ridicat”, a precizat Teodorovici.

Despre restul de 20% din suma pe cadrul bugetar actual care nu a fost cheltuita, Teodorovici a mentionat ca este vorba despre un risc pe care Romania, din pacate, il are, pentru perioada 2009-2012, cand lucrurile au stagnat si Comisia Europeana a oprit finantarea pentru Romania, din motivele cunoscute. Intrebat cat va pierde Romania pe actualul exercitiu bugetar, Teodorovici a declarat ca, daca se face o socoteala a ceea ce inseamna 80% din 19,2 miliarde alocate Romaniei in aceasta perioada, inseamna aproximativ 3,7 miliarde de euro.  „Acesta ar fi riscul astazi, noi ce facem astazi este doar sa reducem cat mai mult, daca se poate spre zero, in special in zonele de mediu si transport”, a mai declarat ministrul Fondurilor Europene.

Sursa: incont.ro

Cel mai tanar primar din tara si-a scos comuna din Evul Mediu cu bani europeni. A investit 10 mil. euro in infrastructura si utilitati, care au atras investitori straini

Satele si comunele romanesti au inghitit in ultimii 7 ani investitii de aproape 5 miliarde de euro, desi nu se vede. Aproape jumatate, dintre romani nu au apa curenta si canalizare si sunt spectatorii unor investitii nereusite. Exista insa comunitati in care ajutorul european e vizibil si aduce prosperitate.

La Dudestii Noi, in Timis, oamenii au inteles ca sta in puterea lor sa traiasca civilizat, dupa decenii ca in Evul Mediu.
“Pe aici era un drum de noroi, unde daca se baga un tractor cu o remorca, mai trebuia sa vina 3 tractoare sa il scoata, asa era drumul”, povesteste o localnica.
Au vrut o schimbare si au pus un primar proaspat iesit de pe bancile facultatii. Alin Nica, primarul comunei Dudestii Noi: “La 23 de ani am fost cel mai tanar primar din tara. Am avut poate energia si nebunia tinereasca de a ma baga cu capul inainte in ceva ce era extrem de dificil de realizat, sa iei o comuna de la zero, sa nu ai angajati, sediu si nici macar scaun unde sa stai.” Edilul Alin Nica spune ca azi, doar o expozitie cu fotografii mai aminteste peisajele de trista amintire, din comuna. Drumurile principale au primit intre timp asfalt, iar localnicii rupti de civilizatie, toate utilitatile subterane. Primarul povesteste ca s-a bazat pe fonduri europene. La care nu a ajuns usor, ci cu multa insistenta si mai ales cu proiecte corecte. A primit pana acum peste 10 milioane de euro, bani nerambursabili, punand carul inaintea boilor, adica s-a axat mai intai pe utilitati, nu pe investitii inutile comunitatii.
“Comuna este in proportie de 100% canalizata, sa zicem asa. Acoperita cu sistemul de canalizare, iar alimentarea cu apa este in aceeasi proportie”, spune primarul.
Iar infrastructura a generat investitii. Ming Chen a venit din China in Romania, in urma cu 20 de ani. A facut afaceri in mai multe zone din tara, dar de 4 ani s-a stabilit la Dudestii Noi, unde produce tigla metalica. “Toti suntem stabiliti aici, toata familia, si avem si nepoti”, spune Chen.
Principalul angajator in comuna e o uriasa fabrica de mobila. Patronii au atras doua milioane de euro de la Uniune si extind afacerea. Marius Raia, directorul general al firmei de mobila: “Pentru oamenii de aici din zona sunt create aproape 1000 de locuri de munca.”
Alin Nica, primarul comunei Dudestii Noi: “Ultima statistica pe care am avut-o de la AJOFM era de sub 2% someri in localitate. Cei doi la suta erau fie persoane care nu pot sa munceasca, fie pututrosi. In 2007, cand am asfaltat drumul de legatura intre localitatea noastra si DN7, aveam aproximativ 15 firme, majoritatea buticuri si magazine de stricta necesitate. Din 2007 si pana in 2011 am ajuns sa avem peste 100 de firme.”
Afacerile si investitiile in infrastructura au ridicat standardul de viata
La Dudestii Noi erau in urma cu 10 ani 2.400 de locuitori, astazi sunt oficial 3.200. Oameni veniti din alte comune, dar si din randul celor plecati in strainatate.
De unde odata era saracie si noroi, localnicii viseaza la proiecte care sa atraga profit si locuri de munca in turism. Edilii s-au gandit ca n-ar strica un Aqua Park. Vor sa-l ridice cu 20 de milioane de euro, tot din fonduri europene.
Primarul Alin Nica spune ca facand administratie coerent, si-a permis sa se ocupe si de o pasiune veche, muzica. Are un videoclip in palmares, a concurat si la selectiile pentru Eurovision si a participat si la “Vocea Romaniei”.
“A ramas la stadiul de pasiune fiindca am decis sa fac o cariera in administratie, insa nu se stie niciodata. Daca ai succes, poti sa iti schimbi prioritatile”, marturiseste edilul.
In satele si comunele romanesti prioritatile pot fi obtinute cu bani europeni. Ajutorul continua pana in 2020, dar cu mai putine axe de finantare decat pana acum. Exceptiile demonstreaza ca se poate, acolo unde exista viziune si strategii clare, in loc de interese ascunse si risipa.
Sursa: incont.ro

Primarul de Oșești, amenințat cu pușcăria: Condamnat și inculpat

Grigore Lefter, primarul comunei Oșești, a fost condamnat de Judecătoria Vaslui la un an de închisoare, cu suspendare, fiind găsit vinovat de conflict de interese. A doua zi după pronunțarea sentinței, edilul s-a pricopsit cu un nou dosar în instanță, fiind trimis în judecată de DNA pentru fraude cu fonduri europene.

Condamnarea lui Grigore Lefter, primarul comunei Oșești, la un an de închisoare, cu suspendare, pronunțată miercuri de Judecătoria Vaslui, vine după ce edilul și-a angajat propriul fiu drept consilier personal.

„În mod direct, învinuitul a întocmit dispoziția nr. 04/01.02.2011, prin care îl numea pe fiul său în calitate de consilier personal, cu un salariu de 1.140 lei/lună“, au anunțat procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, la trimiterea în judecată.

A doua zi, același primar a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, dosarul fiind înaintat spre soluționare Tribunalului Vaslui. Grigore Lefter este acum acuzat de fals intelectual, folosire sau prezentare, cu rea credință, de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și instigare la fals material în înscrisuri oficiale. Odată cu el, au fost trimiși în judecată și Vasile Furcoi, manager tehnic în cadrul proiectului, și Maria Damian,consultant financiar.

Problemele celor trei au pornit la 30 noiembrie 2008, când a fost încheiat contractul de finanțare nerambursabilă PHARE având ca obiect „Modernizare drum interes local 1,815 km, sat Buda, comuna Oșești, județul Vaslui”, al cărui beneficiar era Consiliul Local. Costul total al a fost estimat la 214.551 de euro, din care Oficiul de Plăți și Contractare Phare din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor s-a obligat să acorde maximum 192.835,90 euro, echivalentul a 89,88% din costul eligibil.

Perioada de implementare a proiectului era de 11 luni, termenul limită fiind 15 decembrie 2009, însă recepția la terminarea lucrărilor s-a putut efectua abia pe iulie 2010.

“Documente falsificate”

„Pentru a se ascunde faptul că, la data prevăzută, constructorul nu a finalizat lucrările, iar beneficiarul nu le-a recepționat, procesul verbal de recepție a fost falsificat, fiindu-i modificate data, conținutul și numărul de înregistrare, iar apoi a fost prezentat, în copie, de către inculpatul Lefter Grigore, reprezentanților autorității de implementare și celor ai autorității contractante, pentru justificarea avansului primit, a tranșei intermediare și a tranșei finale. Concret, cei trei inculpați au decis, la propunerea inculpatei Damian Maria, să modifice procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor datat 23.07.2010, astfel încât, din cuprinsul acestuia, să reiasă că recepția avusese loc înainte de expirarea perioadei de implementare a proiectului, pentru a se evita pierderea finanțării”, se arată în rechizitoriul DNA.

Urmând indicații scrise ale Mariei Damian, Vasile Furcoi „a procedat la aplicarea de pastă corectoare de culoare albă pe exemplarul reprezentând o copie la indigo a procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor, acoperind mențiunile pe care dorea să le înlăture și efectuând, în locul acestora, mențiunile care creau aparența recepționării lucrărilor în ziua de 14 decembrie 2009”.

Furcoi a modificat numărul de înregistrare al documentului și data întocmirii acestuia, precum și mențiunile privind perioada în care și-a desfășurat activitatea comisia de recepție, trecând ziua de 14 decembrie 2009. De asemenea, a modificat data actului prin care fuseseră desemnați membrii comisiei de recepție, precum și valoarea declarată a investiției.

Grigore Lefter și Vasile Furcoi au întocmit apoi Raportul final privind derularea proiectului, în cuprinsul căruia au atestat că lucrările de modernizare a drumului ar fi fost finalizate în data de 07.12.2009.

Peste 170.000 de euro prejudiciu

Procesul verbal de recepție și Raportul final falsificate au fost depuse, în copie, de Grigore Lefter la Secretariatul General al Guvernului României, anexate ultimei cereri de plată, datată 9 august 2010. Proiectul fiind, astfel, aparent implementat în termenul prevăzut de contract, nu s-a hotărât rezilierea contractului, putând fi justificate sumele plătite cu titlu de avans și plata intermediară, care, în cazul rezilierii contractului din cauza omisiunii beneficiarului de a implementa în termenul stabilit proiectul, ar fi trebuit restituite.

Autoritatea contractantă a efectuat plăți către beneficiar – Consiliul Local Oșești – în valoare de totală de 173.552,31 euro, reprezentând avans și tranșă intermediară de plată. Tranșa de plată aferentă plății finale, în valoare de 19.283,59 euro, nu a mai fost achitată, iarMinisterul Fondurilor Europene s-a constituit parte civilă cu suma de 173.552,31 euro, reprezentând prejudiciul patrimonial.

“În vederea asigurării plății despăgubirilor civile, s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor aparținând inculpaților Lefter Grigore, Furcoi Vasile și Damian Maria până la concurența sumei de 173.552,31 euro”, se arată în comunicatul DNA.

Avem zonă metropolitană

Municipiul Vaslui își va folosi privilegiul de a fi reședință de județ prin constituirea unei zone metropolitane împreună cu cele 11 comune din jur. Noua organizare va facilita accesarea de fonduri europene.

Consilierii locali vasluieni au aprobat în ședința de ieri participarea municipiului la constituirea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Vaslui.

«Pe măsură ce crește populația din zonele înconjurătoare ale orașelor, în principal prin emigrație sau exurbație, dar și prin atragerea populației din alte localități, granițele geografice și administrative ale orașelor devin inadecvate pentru a defini aglomerările urbane care rezultă. Dezvoltarea urbană sub această formă, a extinderii orașului în spațiul înconjurător și al evoluției sale integrate cu așezările din aria sa periurbană (suburbană, regională etc.), este cunoscută mai ales în țările dezvoltate, fiind caracteristică unei noi faze a dezvoltării urbane, ulterioară etapelor de concentrare a populației în orașul actual și de formare a suburbiilor. Specialiștii au denumit aceste noi realități socio-spațiale drept zone metropolitane sau, în cazul celor foarte mari, ca regiuni urbane», se spune în expunerea de motive la proiectul de hotărâre propus Consiliului Local (CL).

Tema s-a aflat până ieri în dezbatere publică lansată de primarul Vasile Pavăl, care a avut ideea de a crea o zonă metropolitană în jurul orașului. Conform legii, municipiile reședință de județ pot constitui zone metropolitane prin asociere cu localitățile urbane și rurale aflate în apropierea imediată. Propriu-zis, inițiativa primarului Vasile Pavăl constă în asocierea municipiului Vaslui cu județul și cele 11 comune din jurul urbei (Bălteni, Delești, Laza, Lipovăț, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Pușcași, Ștefan cel Mare, Tanacu, Văleni și Zăpodeni) pentru a forma o zonă metropolitană funcțională.

Urmările, foarte pozitive, vor fi: modernizarea transportului în comun, creșterea numărului de locuri de muncă (de exemplu, prin construcția unui parc industrial și atragerea de investitori care să valorifice resursele zonei și forța de muncă), creșterea calității vieții locuitorilor prin îmbunătățirea accesului la infrastructură de calitate (tehnico-edilitară, urbană, de sănătate, educație), reducerea sărăciei și îmbunătățirea accesului la infrastructura de servicii sociale (locuințe sociale, centre sociale), creșterea capacității de absorbție a finanțărilor nerambursabile din fonduri europene.

Planuri ambițioase

Planul primarului Pavăl se bazează pe politicile Uniunii Europene, care sprijină dezvoltarea durabilă a acestor zone. Motivele inițiativei fac apel la perioada de programare 2014-2020, care aduce în prim-plan o serie de instrumente financiare noi, adresate exclusiv dezvoltării urbane integrate. Câteva exemple sunt alocarea a 5% din resursele Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) fiecărui stat membru pentru investiții în acțiuni integrate în favoarea dezvoltării urbane durabile integrate, acțiuni inovatoare în zonele urbane, cărora le vor fi alocate 0,2% din fondurile FEDR și care vor sprijini proiecte urbane pilot, demonstrative și studii de interes european, instrumente îmbunătățite pentru realizarea de acțiuni strategice – Investițiile Teritoriale Integrate (ITI), care oferă un pachet de finanțare provenind de la mai multe axe prioritare ale unuia sau mai multor programe de intervenții multidimensionale și intersectoriale. Acest instrument combină finanțările din FEDR, Fondul Social European și Fondul de Coeziune.

Consilierii au aprobat și construirea unei clădiri și montarea unei centrale termice pentru Liceul «Emil Racoviță». Este vorba despre o investiție de 611.823 de lei.

Printr-un proiect european, municipiul Vaslui va avea un „Centru municipal de informare și promovare turistică”. Valoarea totală a proiectului este de 629.599 de lei, din care contribuția locală va fi de 162.147 de lei.

“Guvernarea bună sau proastă se contabilizează în cifre, nu în vorbe”: Mai mulți bani europeni

În vremuri de austeritate, singura șansă a guvernanților pentru a face investiții majore o reprezintă atragerea fondurilor europene.

Potrivit deputatul social-democrat Ana Birchall, Guvernul Ponta a reușit să atragă de cinci ori mai multe fonduri europene în doi ani decât a reușit Guvernul Boc în întreg mandatul său. Ea a susținut o declarație politică pe tema fondurilor europene, după dezbaterea inițiată de PDL în Parlamentul României.

„Guvernarea Băsescu-Boc nu a învățat nimic din experiența obținută de România în perioada de pre-aderare a României la UE și că acest lucru se vede în cifre: rata de absorbție a fondurilor europene la 1 mai 2012 era de sub 9%. S-au creat reguli complicate, s-a crescut birocrația, banii s-au împărțit discreționar, pe criterii politice, și România a pierdut prin îngreunarea absorbției banilor europeni. Guvernul Ponta nu a avut deloc o misiune ușoară. Este greu să repari răul făcut de Guvernarea Băsescu – Boc”, a afirmat Ana Birchall, care este și secretarul Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlament.

Ana Birchall a mai afirmat că suspendarea plăților pentru toate programele operaționale în urma fraudelor sesizate în perioada 2010-2011 au afectat imaginea României, au lovit în plin sistemul privat și au îndatorat și mai mult românii la creditori externi: „CE a suspendat toate programele operaționale, fapt care a completat tabloul incompetenței guvernării portocalii. Pentru a suplini aceste pierderi, Guvernul Băsescu – Boc a taxat suplimentar toți românii, crescând TVA-ul la 24%, a tăiat veniturile bugetarilor cu 25%, a impozitat pensiile și a îndatorat România cu 21 de miliarde de euro de la FMI”.

Ea a subliniat că România a reușit să-și crească eficiența absorbției fondurilor europene cu 130% din 2012 și până astăzi: „Am început acest an foarte bine: numai în luna februarie, România a încasat peste 1,2 miliarde de euro din banii europeni, deci mai mult decât s-a reușit să se atragă în oricare din anii Guvernării Băsescu – Boc. România a demonstrat că se poate plasa în topul statelor care utilizează fondurile europene. Guvernarea bună sau proastă se contabilizează în cifre, nu în vorbe, cifre care exprimă rata de absorbție a fondurilor europene, cifre care exprimă numărul de proiecte finanțate și finalizate, acestea contează și ne arată clar cel puțin două lucruri: Guvernarea Băsescu – Boc a fost proastă, a făcut mult rău românilor, în timp ce Guvernarea Victor Ponta începe să aducă România pe drumul cel bun, inclusiv în ceea ce privește gestionarea fondurilor europene”.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: