Home / Tag Archives: gradina publica barlad

Tag Archives: gradina publica barlad

Nu mai folosiți tufișurile din Grădina Publică a Bârladului! Dorel vă oferă o alternativă civilizată!

de Simona MIHĂILĂ

Ne încearcă amare regrete pentru gestul nostru insensibil, de zilele trecute, când am bătut obrazul edililor bârlădeni. Nu ei sunt responsabili pentru că singurul WC public din Grădina Publică are un simplu rol decorativ, în timp ce tufișurile se achită cu succes de misiunea de înfrumusețare, dar își fac și datoria milenară cu care omenirea le-a împovărat încă de când ”privatele” nu se inventaseră pe pământ.

Nu autoritățile sunt de vină, căci Grădina Publică a Bârladului nu mai aparține orașului. Dorel a pus stăpânire  pe ea și o godărește după cum îl taie singurul neuron care l-a făcut celebru.

Se pare, însă, că până și Dorel a remarcat că mirosul teilor, atât de puternic în această perioadă a anului, nu face față și în Grădina Publică, acolo unde miasmele de pe alei dezvăluie violent secretele din tufișuri.

Drept pentru care, Dorel s-a hotărât să le arate nerușinaților că grădina lui nu e sat fără câini. Dacă s-a făcut înțeles sau nu, încă nu am aflat. E clar, însă, că Dorel, în dorința lui de a demonstra că e om gospodar, și-a exploatat la maximum neuronul din dotare. Și iată ce a ieșit (foto)!

Cea de-a doua ediție a Cupei Trattoria Da Vinci la tenis i-a ținut cu sufletul la gură pe bârlădeni timp de trei zile

Peste 50 de jucători de tenis din Bârlad, Vaslui, Tecuci, Iași, Roman și Bacău au participat în weekend la cea de-a doua ediție a Cupei Trattoria Da Vinci la tenis, competiție de categoria Gold care face parte din calendarul competițional Tenis Partener. Niciun jucător nu a cedat fără o luptă pe cinste, lucru care a făcut ca spectacolul să fie la el acasă. Atât de mare a fost înverșunarea, nelipsită însă de fairplay, încât după terminarea competiției primul lucru la care se gândeau sportivii era competiția următoare și ce ar trebui să facă pentru a avea rezultate cel puțin la fel de bune.

Bârlădenii i-au putut vedea în acțiune pe protagoniști în Grădina Publică vineri, sâmbătă și duminică, pe cele patru terenuri de zgură ale orașului. Premiile puse la bătaie de organizatori au constat în diplome, cupe, medalii, tricouri și prosoape personalizate, șepci, sticle de șampanie. La nivelul șapte la simplu s-a dat și o rachetă Wilson.

”Îmbucurător este că au fost cam cu 30% mai mulți sportivi față de prima ediție. Am observat și un nivel de joc mai bun. Ne-am propus ca la anul să avem jucători de nivel 8 și la simplu, nu doar la dublu. Până atunci, vrem ca în luna septembrie să organizăm și Cupa Trattoria Da Vinci Junior pentru că există interes pentru tenis și sunt posibilități pentru a transforma în realitate acest proiect”, a declarat, pentru Est News, Sorin Dîlcu, managerul restaurantului bârlădean Trattoria Da Vinci, restaurant care a sponsorizat competiția.

În cadrul procedurii de înscriere în Tenis Partener, fiecare jucător își estimează potențialul din momentul respectiv, acordându-și o nota, de la 4 la 9, corespunzătoare unui nivel de joc. Nivelul 4 corespunde începătorilor, în timp ce nivelul 9 se apropie cel mai mult de tenisul de performanță. În cadrul Tenis Partener, jucătorii pot promova, respectiv pot retrograda de la un nivel la altul.

Competiția care a avut loc la Bârlad a adus la start confruntări între sportivi de nivelul 5, 6 și 7 la simplu, iar la dublu s-au duelat sportivi de nivelele 6 și 8.

Finala de la nivelul 5 la simplu a fost câștigată de Ștefănică Balan , care s-a impus în fața lui Andrei Gherghescu în două seturi, scor 6 – 1, 6 – 4.

Costel Pamfile a fost cel mai bun tenisman a fost la nivelul 6 simplu. În ultimul act a dispus de Gabriel Cramba, scor 7 – 5, 6 – 0.

Ultimul act la nivelul 7 la simplu se va disputa marți. Îi va avea în prim plan pe Flavius Mugurel Stan și Gelu Bejan.

La dublu, la nivel 6 finala a avut loc între perechea formată din Tudor Mihăilă și Dan Dobrovolschi, și cea în componența căreia s-au aflat Stefanica Balan și Dan Ștefanache. Au avut câștig de cauză cei din urmă, scor 6 – 4, 6 – 3.

La dublu, la nivel 7, cei mai buni au fost Gabriel Nițu și Flavius Mugurel Stan. Cei doi au câștigat toate cele trei partide disputate: 6 – 1, 6 -2 cu Octavian Apetrei și Florin Rășcanu, 6 – 3, 6 – 1 cu Marian Balaur și Costel Pamfile și 6 – 0, 6 – 3 cu Gelu Bejan și Neculau Ludi.

“Vremea a ținut cu noi și totul a decurs așa cum ne așteptam. Din fericire nu am avut parte de accidentări. A fost un turneu reușit și suntem fericiți că jucătorii s-au simțit bine alături de noi. Suntem recunoscători sponsorilor pentru colaborare și sperăm la un turneu și mai mare anul viitor”, ne-a declarat Vlad Călugăreanu, organizatorul evenimentului.

Circuitul Tenis Partener este destinat tuturor amatorilor de tenis din Romania. În fiecare an sunt organizate peste 450 de turnee, în peste 60 de orașe din țară. Turneele din cadrul circuitului sunt împărțite în trei categorii (Silver, Gold și Platinum), diferențiate prin numărul de participanți, punctele și valoarea premiilor puse în joc, modalitatea de acces pe tablourile de concurs, taxa de participare, mediatizare. (George PROCA)

În Grădina Publică Bârlad, dintre WC și tufișuri, doar primul are rol decorativ

O nouă bilă neagră pentru conducerea municipiului Bârlad acordată, de astă dată, de vizitatorii Grădinii Publice. Unii dintre cei care au petrecut, ieri, câteva ore de relaxare în mijlocul străvechii oaze de verdeață de la marginea orașului au avut ocazia să constate că arbuștii și tufișurile prezente din belșug în Grădina Publică pot avea și alt rol în afară de cel decorativ.

Elocventă în acest sens este o postare pe facebook a unui bârlădean care a descoperit că exclusivitatea pe partea de decor o are WC-ul public din zonă.

”Rușine primăriei Bârladului! O singură toaletă publică în Grădină, și aceea încuiată într-o zi de duminică plină de bătrâni și copii ieșiți la aer. Și vrem la ca România să fie la standarde europene”, este comentariul bârlădeanului indignat care, drept dovadă, a și fotografiat ”edificiul” inutil. (Simona MIHĂILĂ)

Cu maestrul Corneliu Vasilescu, despre cum au distrus comuniștii statuile și busturile din Bârladul de odinioară

La sfârșitul săptămânii, bârlădenii au avut parte de vizita unuia dintre cei mai de preț artiști pe care i-a dat Bârladul modern: renumitul pictor Corneliu Vasilescu. Am reîntâlnit același spirit critic, același iubitor al plaiurilor natale, același îndrăgostit de Bârlad și de imaginea acestuia de odinioară.

„Mi-e dor de Bârladul de altădată. Mi-e dor de clădirile vechi, cu arhitectură minunată, de originalitatea acestui târg pe care-l port mereu în suflet și unde revin cu plăcere ori de câte ori mă reîntorc din străinătate. Aș vrea, totuși, să se înțeleagă cât de important este trecutul pentru prezentul și viitorul unei comunități. Obiectele de artă, clădirile de patrimoniu, statuile și busturile sunt o bogăție inestimabilă”, a declarat maestrul Corneliu Vasilescu.

vasilescu-mihaelaPictorul Corneliu Vasilescu ar fi avut altă variantă pentru monument dacă acesta ar fi fost ridicat în amintirea tuturor eroilor români, nu doar a celor căzuți în război. A agreat, totuși, varianta sculptorului Constantin Crengăniș, cu amendamentul de a schimba unele dimensiuni ale unor componente ale monumentului. Maestrul Vasilescu s-a bucurat, poate, mai mult de reconstituirea vechiului monument din fața Gării Bârlad, dezvelit în 1923 în memoria eroilor ceferiști.

„Matale înțelegi că acel monument a fost construit din banii ceferiștilor? Îți imaginezi cât respect avea această breaslă, cu 100 de ani în urmă, pentru frații morți pe câmpul de luptă? Monumentul era, de fapt, un obelisc ce avea în vârf roata de tren cu aripi. E relativ simplu de reconstituit, pentru că există fotografii elocvente. Este important ca el să fie ridicat așa cum era acum aproape 100 de ani”, a mai spus Corneliu Vasilescu.

Bârlădeanul îndrăgostit iremediabil de orașul natal a luat o foaie și un pix și a început să schițeze obeliscul din zona Gării, pe care-l vizualizase cu câteva ore în urmă. Îl văzusem în fotografii, dar nu i-am stricat plăcerea de a desena și de a-și depăna amintirile în legătură cu operele de artă despre a căror soartă nu se mai știe nimic.

gradina-publica-veche3„M-am gândit de multe ori la o statuie impresionantă din Grădina Publică, o statuie din bronz care (vad și acum plăcuța) îl înfățișa pe Palade. Nu sunt sigur, dar parcă Dubois era autorul. Era o statuie extraordinară amplasată pe locul unde se află acum statuia lui George Enescu. Țin minte precis că Guguianu a fost cel care l-a atras la Bârlad pe Ion Vlad, unul dintre cei mai importanți sculptori ai României, care a și realizat statuia lui Enescu. Statuia, despre care spuneam că nu se mai știe nimic, avea pe soclu o țărancă magnific realizată. Asta e… S-a pierdut, așa cum s-au prăpădit multe în perioada proletcultistă, când s-au răsturnat valorile, când statuile au fost distruse sau topite pentru că înfățișau personalități aparținând burgheziei. Toate au căzut sub ochii noștri…”, a mai adăugat Corneliu Vasilescu.

Amintirile l-au năpădit și a început să schițeze, din memorie, o altă statuie care deși nu mai este la vedere, știe sigur că a fost îngropată de comuniști.

„Îmi aduc aminte perfect că în fața Muzeului <<Vasile Pârvan>> era o statuie. Nu știu a cui era, dar, cu siguranță a cuiva care nu cădea bine regimului comunist. Era un bust din bronz, pe un soclu de piatră, înfățișând un bărbat cu barbă. Era prin anii ’50. Am aflat că a fost dosită de comuniști, îngropată în curtea clădirii în care funcționează acum muzeul. Vasile Ioan, un ceferist bârlădean, mi-a mărturisit că el a îngropat-o acolo la ordin. Nu a mai căutat-o nimeni…”, a dezvăluit pictorul Vasilescu.

Regretele maestrului sunt multe. Ceea ce îl revoltă cel mai mult este că autoritățile orașului, din ultimele decenii, nu au luat măsurile necesare la timpul potrivit pentru a salva opere de artă care definesc, la urma urmei, o comunitate, o urbe.

codreanu_vechi„În fața Liceului <<Codreanu>> era un bust al lui Codreanu. A dispărut. Sculptorul Alupoaei a realizat în anii ’70 bustul care se află acum în fața liceului. Un basorelief care a stat multă vreme pe holurile liceului <<Iorgu Radu>>, actualmente Școala nr. 1, a fost dus în pod. Cred că o mai fi și acum acolo. Iorgu Radu a fost cel care a finanțat ridicarea Școlii de Fete, actualmente Școala nr. 1, care-i poartă numele. La inaugurare, în 1936, la intrarea în școală, pe frontispiciu, erau încrustate cuvintele <<Liceul Iorgu Radu>>. În perioada comunistă, directorul de atunci, Clisu, a fost foarte abil și a mascat acele cuvinte care erau scrise la inaugurarea școlii. După 1989, nu s-a mai ocupat nimeni de dezvelirea vechiului frontispiciu. Era vorba de curățat un var, sau cam așa ceva… Nu a interesat nici un director de școală. Sunt multe de spus dar, poate, altădată…”, a mai mărturisit maestrul.

Corneliu Vasilescu a fost prezent aproape la toate edițiile Zilelor Culturale ale Bârladului. A promis că, dacă agenda îi va permite, va veni și anul acesta, ocazie cu care vom putea continua discuția despre bijuteriile artistice ale orașului, pierdute, din păcate, dar și despre felul în care pot fi conservate cele care încă mai există.

Opera pictorului Corneliu Vasilescu va rămâne posterității într-un muzeu pe care Consiliul Județean încearcă să-l amenajeze în vechea Casă Strudza. Artistul dorește ca acest muzeu să fie un pilon al gestualismului românesc, unde, alături de lucrările sale, să fie expuse lucrări ale celor mai importanți pictori gestualliști români care trăiesc în țară sau străinătate. (Mihaela NICULESCU)

Onanistul din Grădina Publică, prins în „exercițiul funcțiunii”

Mihaela NICULESCU

Un bârlădean care a băgat spaima în zeci de femei a fost prins. După două săptămâni, în care a urmărit și hărțuit femei în Grădina Publică, exhibiționistul a fost prins chiar în timp ce se autosatisfăcea.

În urma unui apel la Poliția Locală, făcut luni 7 septembrie de o tânără, martoră a unor gesturi obscene, polițistul local din zonă l-a găsit pe obsedat, în aceeași zi, la ora 16, pe aleea „Alexandru Vlahuță” din Grădina Publică.
„A încercat să explice că, de fapt, nu se masturba ci își făcea nevoile fiziologice. L-am rugat să se legitimeze, dar, în primă fază a refuzat. În cele din urmă, l-am identificat. Se numește Adrian N., are 37 de ani, este născut în Târgu Jiu, dar domiciliat în Bârlad. Cazul a fost transferat Poliției Municipale”, a declarat un reprezentant al Poliției Locale.
Onanistul a hărțuit zeci de femei, le-a urmărit insistent în Grădina Publică, iar pe unele dintre ele le-a agresat verbal, multe temându-se că vor fi victimele unui viol. Câteva dintre acestea au făcut sesizare la Poliția Locală.
„La prima vedere, acest individ părea un om foarte normal, era bine îmbrăcat și curat”, a mai spus reprezentantul Poliției Locale Bârlad.
Ultimul caz de acest fel înregistrat de polițiștii locali a fost acum doi ani. De regulă, astfel de persoane își fac veacul în spații tranzitate de femei, în parcuri și în apropierea școlilor. Bârlădeanul prins în fapt, în timp ce se masturba în spațiul public, riscă dosar penal, sau, dacă va fi găsit cu tulburări psihice, va fi internat la secția Psihiatrie.

Prințul Mihai Dimitrie Sturza infirmă povestea de amor de la originea Grădinii Publice

de Mihaela NICULESCU

Stră-strănepotul domnitorului Mihai Sturdza admite că grădina a fost amenajată la dorința domnitorului, dar se arată neîncrezător în existența vreunei povești de iubire.

Prezent cu ceva timp în urmă, la Bârlad, prințul Mihai Dimitrie Sturdza, descendent al domnitorului Mihail Sturdza, a negat existența vreunei povești de dragoste între stră-străbunicul său și frumoasa boieroaică pentru care acesta ar fi amenajat Grădina Publică a orașului.
Scriitorul bârlădean G.G. Ursu scria că “originea grădinii e frumoasă ca o legendă”: “În 1834, Mihail Sturdza, domnul Moldovei, venind de la Constantinopol, cunoscuse la Bârlad o cucoană frumoasă. O chema Marghiolița și era soția boierului Iordachi Iamandi. De dragul ei, domnul Sturdza a dat poruncă proprietarilor din Tutova să trimită cu care de beilic, pui de copaci din esența cea mai bună, pentru a înfiripa o grădină, oferind-o ca omagiu”.
Prințul Mihai Dimitrie Sturdza crede, însă, că acest lucru ar fi imposibil: “Legendele romantice sunt făcute să înfrumusețeze realitatea. Parcul acesta minunat, pe care-l văd pentru prima oară, nu putea fi dăruit de domnitor vreunei iubite, din simplul motiv că iubita despre care se face vorbire, era proaspăt căsătorită, la fel ca și domnitorul Sturdza. Acesta se căsătorise cu o grecoaică din Constantinopol. Parcul a fost amenajat la dorința stră-străbunicului meu, după ce a fost numit domn al Moldovei de către sultan. Ideea i-a venit pe drum, când se întorcea de la Constantinopol. Ajungând în ținutul Bârladului, a văzut în stânga drumului un ogor care se întindea pe o suprafață destul de mare, și care i s-a părut potrivit pentru a-l transforma într-un parc. A fost primit atunci de vornicul de Bârlad, de pârcălabul de Tutova, și de cei aflați la conducerea ținutului Bârlad. Și-a manifestat în public dorința de a face acest parc, iar pe la 1834, au fost aduse specii rare de arbori și plante, din care o parte s-au păstrat până astăzi”, a declarat prințul Mihai Dimitrie Sturdza.
Elena Monu, președinta Academiei Bârlădene, a fost cea care i-a povestit despre legendara legătură dintre Marghiolița și domnitor. Descendentul acestuia nu exclude că ar fi plăcut-o pur și simplu, și este convins că parcul a fost amenajat pentru oamenii ținutului Bârlad, și nu expres pentru Marghiolița Iamandi, care, incontestabil, era plină de farmec.

Turiști, pregătiți-vă! – Centrul de Informare și Promovare Turistică Bârlad, în linie dreaptă

S-a dat startul lucrărilor de construcție și implementare a Centrului de Informare și Promovare Turistică (CIPM) Bârlad. Ieri, la Primăria Bârlad, s-a desfășurat conferința de prezentare a acestui proiect. CIPM este un obiectiv realizat cu bani europeni, ce va avea drept scop promovarea municipiului Bârlad ca valoare culturală, istorică, economică, dar și asigurarea legăturii orașului cu turiștii. Centrul va fi ridicat chiar la intrarea în Grădina Publică, care reprezintă principala locație de promenadă pentru locuitorii orașului.

Centru informare proiectConcret, va fi construită o clădire circulară în suprafață de 51,28 metri pătrați, dotată cu echipamente hardware și software.
Centrul de informare și promovare turistică va fi pentru turiștii străini și români, locul efectiv de pornire în cunoașterea și vizitarea orașului și a zonei Bârlad. Autoritățile au pornit de la ideea că este necesar să introducă în circuitul turistic național două obiective culturale de maximă importanță localizate în centrul orașului nostru: Muzeul “Vasile Pârvan” și Teatrul “Victor Ion Popa”.
Scopul principal este acela de valorificare a potențialului turistic cultural-științific cu impact pozitiv asupra economiei locale.
Unul dintre argumentele creării acestui centru este faptul că Bârladul deține o paletă variată de obiective turistice, de la arhitectura urbană, case memoriale și clădiri de patrimoniu la instituții de învățământ cu istorie, monumente istorice, Grădina Zoologică, Gradina Publică. Muzeele și casele memoriale din oraș găzduiesc importante opere de artă ce poartă semnătura unor artiști celebri precum: Corneliu Baba, Ion Irimescu, Nicolae Tonitza, Marcel Guguianu, Sabin Balașa, Iosif Iser, Theodor Pallady, Ștefan Luchian, Ion Ciucurencu.
Edilii au considerat că toate aceste resurse turistice sunt promovate insuficient , iar Centrul Turistic vine să repare acest lucru.

Valoarea totală a proiectului este de aproape 630.000 de lei. Lucrările vor fi finalizate în luna octormbrie. (Simona MIHĂILĂ)

Când bunul-simț învinge cenușiul blocurilor – Colțul de rai de la parter

de Simona MIHĂILĂ

O bârlădeancă ne oferă tuturor o lecție despre cum să aduci frumusețea traiului de la curte, în fața blocului. Cu multă inteligență și cu o investiție financiară minimă, femeia și-a încropit o adevărată oază de confort. Deșeurile au fost transformate în obiecte de decor pentru grădinița plină de flori și de gazon. Chiar pe lângă blocul cu pricina trece un firicel de apă dincolo de care începe pădurea Grădinii Publice, dar în loc să profite de acest colț de poveste oferit de natură, localnicii îl acoperă zilnic cu mormane de gunoaie.

Un adevărat colț de rai, vibrant și plin de culoare, dă viață parterului unui bloc din Bârlad. O mică grădiniță care a prins contur pe un teren bătătorit, plin de bălării, ca mai toate spațiile așa-zis verzi dintre blocurile din oraș. Micuța grădină, situată la parterul unui dintre blocurile de la IRB (Rulmenți SA), a devenit atracția a sute de bârlădeni care, fie au văzut poze pe facebook, fie au trecut prin zonă.
Meritul pentru acestă oază este al Irinei Comănescu, o bârlădeancă tânără, mamă a doi copii, care a refuzat să se lase intimidată de cenușiul blocului în care locuiește. Fără prea multe lamentări și fără a aștepta cu mânile în brâu ca alții să-i pună pe tavă curățenia, femeia și-a suflecat mânecile și s-a pus pe treabă.
În numai o lună, în fața ferestrei garsonierei în care locuiește a răsărit un loc de vis în care Irina adoră să-și savureze cafeluța de dimineață. Există acolo gazon, flori plantate direct în pământ, dar și în ghivece suspendate, alei micuțe cu pietriș, mărginite de pietre vopsite în culori vii și câte și mai câte minunății care încântă ochiul, totul desfășurat pe o suprafață de cel mult 15 mp.
“Acum doi ani, am împrejmuit spațiul din fața ferestrei mele și a vecinului meu, pentru a adăposti niște căței. După care mi-a venit ideea să încropesc această grădină. Am vrut un loc aparte, pentru mine”, ne-a povestit Irina Comănescu.

Deșeuri transformate în obiecte de decor

Mai întâi, Irina a cărat cu mâinile ei pietre și cărămizi “de la râpă”. “Râpa” este un loc dosit din vecinătatea blocului unde “gospodarii” depozitează ilegal gunoaie. A cărat pietrele două câte două, le-a spălat și apoi le-a vopsit în diverse tonuri de galben, roșu și portocaliu.
Le-a aranjat în așa fel încât să formeze alei în micuța grădiniță. A acoperit aleile cu pietriș mărunt cumpărat de la un depozit de construcții, iar restul spațiului l-a semănat cu gazon cumpărat de la supermarket.
A adus, apoi, pe rând, flori: dalii, panseluțe, crăițe, petunii, mușcate și multe altele. Un colț al grădinii a fost decorat cu un cauciuc găsit tot la “râpă”, pe care Irina l-a vopsit în galben și portocaliu și l-a transformat într-un ingenios ghiveci de flori.
Ochiul de gospodină al Irinei a descoperit, în apropierea blocului, un grilaj din metal coșcovit, care fusese cândva atașat în chip de gratii la fereastra unor vecini. L-a curățat, l-a vopsit și a făcut din el suport pentru o sumedenie de ghivece multicolore, evident, pline cu flori.

Cele două cutii de vopsea pe care femeia le-a achiziționat pentru a colora pietrele, cauciucul și grilajul, au făcut și alte minuni. În grădină trona un stâlp de iluminat dezafectat, plin de rugină, pe care Irina l-a transformat într-un obiect de decor de toată frumusețea după ce l-a vopsit în roșu și portocaliu.
La un moment dat, a constatat că, pentru a ajunge la sârma pentru rufe, e nevoită să calce pe gazon. S-a hotărât să-și facă potecă din pietre colorate, dar nu s-a îndurat să o amenajeze peste iarba verde pe care o îngrijea ca pe ochii din cap. Și-a amintit de un film, în care personajul fura gazon pentru a-l duce în propria sa curte, așa că femeia s-a inspirat din rețeta acestuia: a decupat cu un cuțit bucați de pamant cu tot cu gazon și l-a replantat, tot în grădiniță, lângă peretele blocului. “Ca sa oprească stropii de ploaie care săreau pe pământ și pătau peretele”, ne explică Irina.

Hoții, fugăriți de lămpile cu senzori de mișcare cumpărate cu doar 6 lei

Gazonul e îngrijit regulat cu ajutorul unui foarfece obișnuit. “Când crește prea mult, iau foarfeca și o tund cum ai tunde părul, șuviță cu șuviță”.
Florile și gazonul cresc în compania mai multor obiecte de decor pe care femeia le-a cumpărat din magazin: ciupercuțe din lemn, coșulețe, iepurași, fluturași și alte figurine din pâslă, lemn și nuiele.
Frumusețea acesui colț de rai le-a făcut cu ochiul și hoților. Dar Irina a găsit un antidot la fel de isteț: a montat în grădiniță și în dreptul ferestrelor corpuri de iluminat cu senzori de mișcare. Pe lângă faptul că se aprind instantaneu atunci când musafirii nepoftiți se apropie, lămpile nici nu consumă curent electric, fiind încărcate cu energie solară.
“Le-am cumpărat ieftin, cu numai 6 lei bucata”.

De altfel, întreaga investiție a fost făcută cu bani extrem de puțini, singura cheltuială mai serioasă fiind gardul cu care a împrejmuit spațiul din fața ferestrei și care a costat 200 de lei. Sumă pe care Irina a împărțit-o cu vecinul de alături, întrucât grădina se desfășoară și sub fereastra lui.
“În rest, totul a fost cumpărat cu mărunțiș. Nu știu dacă florile, gazonul, pietrișul, vopseaua, corpurile de iluminat și figurinele au costat, în total, 100 de lei. Cred că mai puțin. Nu am ținut cont, deoarece nu am cumpărat tot odată, ci în timp”.

Un colț de natură inundat de gunoaie

Realizarea Irinei nu este doar o lecție de civism, ci și o mostră de bun-simț tot mai rară în rândul locatarilor de la bloc. Cu atât mai demnă de admirație, cu cât blocul în care femeia locuiește este înconjurat de gropi (pe care autoritățile refuză să le plombeze, nefiind vizibile din stradă), dar și de gunoaie. Acestea din urmă nu cresc singure, ci sunt ale “gospodarilor”, unii aruncându-le direct de la etaj, după cum au putut constata reporterii Est News.
Este cu atât mai regretabil cu cât, la nici trei metri de blocul cu pricina trece un firicel de apă (“râpa”) dincolo de care începe pădurea deasă care se unește cu cea a Grădinii Publice. Dacă toți oamenii de acolo ar avea măcar puțin din spiritul de gospodar al Irinei Comănescu, probabil că zona ar deveni o feerie, căci nu sunt multe blocuri în Bârlad cu vedere la pădure. În loc de bănci și spații de relaxare, nesimțirea unora a transformat firicelul de apă și marginea pădurii într-un loc permanent plin de gunoaie. Cărora nici omul de serviciu nu le mai face față.

%d blogeri au apreciat: