Home / Tag Archives: gradina publica

Tag Archives: gradina publica

Parada iei românești, pe străzile Bârladului. Magazinele s-au aprovizionat din plin pentru Ziua Universală a Iei

Ziua Universală a Iei a fost sărbătorită de bârlădeni printr-o paradă a iilor și costumelor populare, organizată de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Bârlad, Primărie și un ONG local. Oamenii, îmbrăcați de sărbătoare, cu flori de sânziene în mână, au mărșăluit de la Primărie până la Grădina Publică, alături de fanfară, pe drum alăturându-li-se și trecători care au dorit să sărbătorească Ziua Iei.

Este al cincilea an în care, în România, în ziua de naștere a Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută popular ca Drăgaica sau Sânzienele, se sărbătorește Ziua Universală a Iei. Bârlădenii au cinstit ia românească, participând la un spectacol de tradiții, desfășurat la Teatrul de Vară. Au putut urmări evoluția ansamblului „Rapsozii Iveștiului”, ansamblului „Răzeșii din Pogonești”. „Moștenitorii din Fruntișeni”, ansamblului „Florile Elanului” din Găgești, precum și evoluția altor artiști din Alexandru Vlahuță, Floreni și Banca.

În an centenar, ia, cămașa tradițională purtată de străbunii noștri, a fost în centrul atenției. Comercianții au profitat de acest brand și și-au aprovizionat magazinele cu obiecte vestimentare – ii cusute la mașină sau manual, cu prețuri între 50 și 500 de lei, dar și cu variațiuni pe aceeași temă – cămăși ornate cu motive naționale.

Nu doar magazinele de îmbrăcăminte s-au pregătit, ci și cele în care se vând accesorii. Bârlădenii au avut de unde cumpăra broșe sau brățări cu motive naționale, dar și tot felul de panglici și dantele cu astfel de motive, pe care le-au aplicat apoi pe obiectele vestimentare.

La Bârlad, atelierele de croitorie au devenit foarte interesate de confecționarea de ii și costume populare. De câteva săptămâni, s-a deschis un astfel de atelier în care sunt preluate comenzile de acest fel.

„Am observat că în ultimul timp a crescut cererea pentru cămăși și costume populare, atât pentru copii cât și pentru adulți. La început grădinițele s-au arătat interesate de aceste obiecte vestimentare, dar apoi am observat că și adulții s-au adresat atelierului nostru pentru a comanda ii, cămăși și costume cu motive naționale. Am început să propunem noi modelele și chiar am expus câteva în vitrină. E bine că lumea se întoarce la tradiție, iar anul acesta, ia s-a purtat în mod frecvent pe stradă, dar și la anumite evenimente, printre care și nunți. Am avut miri care au cerut să le confecționăm costume populare, cu care să se îmbrace la propria nuntă”, ne-a declarat proprietara unui atelier de croitorie.

Ce a fost și ce-a rămas din Fanfara “Bârlădeanca”! În amintirea vremurilor bune, muzicanții i-au încântat cum au putut pe bârlădeni, de Ziua Muncii

de Mihaela NICULESCU

Ieri, 1 mai, a fost o zi obișnuită pentru majoritatea bârlădenilor. Nimic din atmosfera orașului nu dădea impresia că este sărbătoare, Ziua Muncii, cu excepția faptului că străzile erau mai goale, iar traficul redus.

Un accent timid de sărbătoare s-a simțit pe la ora prânzului, în Parcul “Victor Ion Popa”, unde Fanfara “Bârlădeanca” (ce a mai rămas din ea) a cântat câteva zeci de minute. Bârlădenii aflați în parc, majoritatea pensionari, s-au bucurat să asculte muzica tinereții lor, pe care cu câțiva ani în urmă o ascultau în fiecare weekend în chioșcul din Grădina Publică.

Fanfara “Bârlădeanca” a cântat ieri și în Grădina Publică, dar cei prezenți au constatat o diferență mare între prestanța fanfarei de acum și cea din urmă cu trei ani. Membrii fanfarei nu mai poartă uniformele albe impecabile care atrăgeau ochiul privitorului, și asta pentru că hainele s-au uzat și nu mai pot fi îmbrăcate. Consiliul Local actual nu manifestă niciun fel de interes față de această fanfară, care a fost reactivată în mandatul primarului Constantin Constantinescu. Nu s-au alocat sume nici pentru uniforme, nici pentru înlocuirea instrumentelor vechi și nici pentru plata muzicanților, așa cum se întâmpla în anii din urmă. Primarul Boroș îi duce cu vorba pe cei de la “Bârlădeanca”, promițându-le că îi vor ajuta, dar până una alta oamenii speră și cântă din când în când “pro bono”. Probabil că Sărbătoarea Muncii, cunoscută ca și Ziua de Armindeni, nu va mai fi sărbătorită în curând în orașul Bârlad, având în vedere rata șomajului foarte ridicată, cât și numărul crescut al celor fără niciun loc de muncă. Cum ar putea aceștia să sărbătorească Ziua Muncii, când nu muncesc? Cei care încă au șansa de a avea un job, mai ales la stat, au petrecut minivacanța de 1 Mai în afara orașului, iar ceilalți, cu slujbe mai prost plătite, în special din mediul privat, au făcut un grătar la iarbă verde. Asta în cazul în care au fost liberi de 1 Mai.

Militarii bârlădeni aleargă astăzi pentru „Prietenie prin sport”

Astăzi, cu ocazia aniversării Zilei Consiliului Internațional al Sportului Militar, în Garnizoana Bârlad se vor desfășura, pentru a patra oară, activități sportive între militari, indiferent de aptitudinile lor fizice sau abilitățile sportive, de grade, funcții, vârstă sau sex. Aceștia vor alerga pe distanțe scurte și lungi, începând cu ora 13.00, în Grădina Publică a Municipiului Bârlad.

Acest tip de activități au fost organizate pentru prima oară în anul 2006, conform principiului „sport pentru toți”, în scopul de a promova, anual, practicarea sportului în armatele lumii și prin anvergura mondială a acțiunii să contribuie la menținerea păcii, precum și de a disemina printre milioanele de militari din cele 133 țări membre ale Consiliului Internațional al sportului Militar, moto-ul „Prietenie prin sport”.

Consiliul Internațional al Sportului Militar cunoscut sub acronimul C.I.S.M., a luat ființă în anul 1948 la inițiativa Franței, când cinci state europene ( Franța, Belgia, Luxemburg, Danemarca și Olanda) au căzut de acord să organizeze competiții sportive de amploare între armatele acestor state și este a doua organizație mondială sportivă după Comitetul Internațional Olimpic.Până în prezent, în 83 de țări s-a aniversat cel puțin o dată Ziua Consiliului Internațional al Sportului Militar, permițând crearea de relații durabile între organizațiile militare și civile, armate și guverne. (G.P)

Planul lui Boroș pentru Grădina Publică: un fel de Aventura Park, cu senzori de prezență pe alei, lacuri artificiale și plimbări cu barca!

de Simona MIHĂILĂ

La mijloc de lună decembrie, cȃnd în oraș miroase a relaxare, a vată pe băț și a gogoși, cele mai calde ʺgogoșiʺ îi așteaptă pe bȃrlădeni la dezbaterea publică organizată de Primăria Bȃrlad în Sala Mare a Cinematografului ʺVictoriaʺ. Astăzii, chiar la miezul zilei, atunci cȃnd marea majoritate a contribuabililor lucrează, primarul Boroș i-a invitat pe cei interesați să discute despre soarta proiectului de reabilitare a Grădinii Publice, pe care vrea să o transforme în atracția numărul 1 a orașului, dacă nu a Moldovei!

Istoria de peste 165 de ani a Grădinii Publice din Bȃrlad e pe cale să ia o turnură care ar face să crape de invidie orice european. Primarul Dumitru Boroș a scos din sertar proiectul de reabilitare a parcului, l-a îmbogățit cu tot ce e mai nou și mai modern în materie de instalații de iluminat public și mijloace de divertisment, și l-a dăruit bȃrlădenilor, spre dezbatere, pe site-ul primăriei.

Adevărata dezbatere va avea loc, însă, astăzi, cȃnd, la adăpostul Legilor Nr.52 / 2003 privind transparența decizională în administrația publică și legea a Legii 544 / 2001 privind liberul acces la informații de interes public cu modificările și completările ulterioare, primarul Boroș le va expune celor care vor fi prezenți în Sala Mare a Cinematografului ʺVictoriaʺ propunerile subalternilor săi, pentru reabilitarea Grădinii Publice din Bȃrlad.

Ceea ce își propune Dumitru Boroș este, de fapt, modernizarea zonei verzi pe o suprafață de 11,6 ha din totalul celor 17,4. În primul rȃnd, prin repararea tuturor ʺdisfuncțiilorʺ inventariate꞉ aleile principale cu pavaj degradat, aleile secundare deteriorate, vegetația îmbătrȃnită și cea dezvoltată spontan, punctele de acces neamenajate, problemele cu scurgerea apelor meteorice (vechiul sistem de drenare nu funcționează, ceea ce face ca aleile să fie inundate sau acoperite cu aluviuni, și să existe zone de băltire), iluminatul public insuficient, lipsa mobilierului urban, lipsa dotărilor și a atractivității.

Iată ce visează Boroș

Ce-și dorește, în schimb, primarul Boroș? Alei refăcute și, pe lȃngă acestea, alei ecologice cu mobilier natural și vegetație decorativă, întinerită prin introducerea de specii noi, ba chiar și cu plăcuțe care afișează numele plantelor, ca în grădinile botanice. O zonă nouă, amenajată special pentru personalitățile bȃrlădene, la pachet cu cȃteva piațete și cu un teatru de vară reabilitat. De la cultură la divertisment e doar un pas, astfel că Dumitru Boroș intenționează să le ofere bȃrlădenilor o zonă pentru grătar și picnic, o pistă de biciclete și una de alergat, un skate park pentru activități sportive destinate tinerilor, locuri de joacă noi, realizate numai din materiale naturale, pentru atragerea părinților și a copiilor în activități comune în natură, și cȃteva lacuri artificiale cu insule tematice, pentru plimbări cu barca sau pentru a patina, în lunile de iarnă.

Atracția orașului nu va fi, însă, acest parc care rivalizează cu cele din marile orașe ale Europei, ci un Aventura Park, care să aducă profit pentru Grădina Publică din Bȃrlad, care va concesiona unei firme private o porțiune de teren pentru amenajarea unui asemenea loc de distracție în natură.

Pe lȃngă toate acestea, sunt prevăzute în proiect un sistem nou de preluare a apei, cu două lacuri pentru captarea apelor meteorice, un nou sistem de irigație, dar și un sistem de iluminat, inteligent, ultraperformant, cu programare de iluminat pe zone și cu senzori de prezență! Ce n-au văzut Parisul și Versailles-ul la un loc!

Toate acestea și multe altele asemenea lor vor fi discutate astăzi, la dezbaterea publică unde sunt așteptate cu interes propunerile, sugestiile și opiniile bȃrlădenilor. Au, desigur, doar valoare simbolică, de recomandare, pentru că proiectul e aproape bătut în cuie! Îi mai lipsește un singur lucru și cel mai important꞉ sursa de finanțare! Pentru un oraș pe cȃt de sărac este Bȃrladul, visele nu costă nimic, dar sperăm că banii pentru această investiție nu vor veni din bugetul local, și că primarul Boroș și-a pus în gȃnd să ne demonstreze că poate și că va aduce fonduri europene în oraș. Am prefera să fie folosite pentru investiții serioase, care să salveze Bȃrladul din izolare, și nu pentru a pune în practică idei populiste, care nu țin de foame.

“Misiune” speciala in Gradina Publica a Serviciului pentru Situatii de Urgenta Barlad

În ultimele patru zile, reprezentanții Primăriei, de la Serviciul Spații verzi, au efectuat lucrări de întreținere a coroanei arborilor situați pe aleile principale, în vederea evitării producerii unor accidente.

Astfel de lucrări de întreținere a coroanei la arbori nu s-au mai realizat de patru ani și au fost efectuate împreună cu Serviciul pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei.

Am îndepărtat lăstarii uscați, înclinați și cu risc de prăbușire. Este o perioadă propice acum, știut fiind faptul că în luna mai pornește vegetația. Copacii identificați uscați vor fi supuși procedurii care se impune înainte de a fi tăiați. Lemnele vor fi folosite în grădinițele care încă se mai încălzesc cu sobe, dar vor fi distribuite și persoanelor defavorizate”, ne-a declarat Olga Ungureanu, șefa Serviciului Gospodărie Comunală și Locativă din cadrul Primăriei Bârlad.

În aceste zile, lucrările vor continua în zonele laterale ale scărilor din Grădina Publică, unde, de asemenea, există o vegetație bogată.

În toamnă, Primăria împreună cu Ocolul Silvic va întocmi un plan de plantare în zonele cu vegetație uscată, în vestul Grădinii Publice, unde au fost plantați mulți salcâmi. Durata de viață a unui salcâm este de 40 de ani.

Bârlădenii care se plimbă în Grădina Publică în număr destul de mare nu vor mai avea motive de îngrijorare în privința rezistenței arborilor. Am răspuns prin lucrările de întreținere a copacilor efectuate periodic, solicitărilor făcute la primărie, la Serviciul Spații verzi”, ne-a mai menționat Olga Ungureanu. (Mihaela NICULESCU)

Un accident rutier pe zi! Și-n același loc!

de Răzvan CĂLIN

Două zile la rând, la Bârlad s-au înregistrat două accidente rutiere soldate cu victime.

În decurs de două zile, agenții Biroului de Poliție Rutieră (BPR) Bârlad s-au confruntat cu două accidente de circulație care s-au petrecut aproape în aceeași locație. Este vorba despre Bulevardul Republicii, în partea de nord a orașului, în apropiere de intersecția de la Grădina Publică. Din păcate, ambele accidente s-au soldat cu rănirea a două persoane, însă leziunile suferite nu au fost foarte grave.

Primul accident s-a petrecut marți, 9 februarie, în jurul orei 18. Bârlădeanul Paul P., în vârstă de 46 de ani, conducea un autoturism din direcția Grădina Publică către Centrul Civic. La un moment dat, în față i-a apărut un bărbat, de 66 de ani, tot din Bârlad, care s-a angajat neregulamentar în traversarea străzii prin loc nemarcat. Șoferul a încercat să evite impactul, însă fără succes, bărbatul fiind acroșat. La fața locului a ajuns imediat o ambulanță care i-a acordat primele îngrijiri, după care victima a fost transportată la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman”, unde a fost diagnosticat cu fractură de gambă.

A doua zi, pe 10 februarie, în aceeași zonă, s-a consumat un alt accident rutier, în circumstanțe oarecum asemănătoare. În timp ce se afla la volanul unui autoturism, un tânăr în vârstă de 21 de ani, din comuna Alexandru Vlahuță, a acroșat o bătrână din Bârlad, în vârstă de 87 de ani.

”Totul s-a petrecut în timp ce șoferul efectua o manevră de mers înapoi. Din cauză că nu s-a asigurat corespunzător, el a acroșat o bătrână care, la rândul ei, se angajase neregulamentar în traversarea străzii”, ne-a declarat agentul principal Loredana David, responsabil mass-media în cadrul IPJ Vaslui.

Bătrâna fost transportată cu ambulanța la spitalul din localitate, unde a fost diagnosticată cu traumatism cranio-cerebral. În ambele cazuri s-au întocmit dosare de cercetare penală pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Legendele Bârladului – Grădina Publică, raiul scriitorilor

de Simona MIHĂILĂ

Grădina Publică din Bârlad nu este numai un parc de o frumusețe extraordinară, ci și locul care, în trecut, îi atrăgea pe scriitori ca un magnet. Ibrăileanu, Vlahuță, Victor Ion Popa, Tutoveanu sunt doar câteva dintre numele care apar în istoria acestui loc. Grădina a fost oferită în dar de domnitorul Mihail Sturdza unei boieroaice frumoasă foc, din Bârlad.

grad publicaGrădina Publică din Bârlad este recunoscută drept unul dintre cele mai frumoase parcuri naturale din zona Moldovei. Dacă astăzi este căutată în special de bătrâni și mame cu copii, în trecut, era asaltată aproape zilnic de îndrăgostiți, elevi, muzicieni, scriitori, pictori. Erau vremurile când distracția nu însemna cluburi, săli de biliard, televizor, tehnologie și internet. Însemna aer curat, visare, lectură, plimbări interminabile, schimburi de idei conversație. Iar Grădina Publică era locul ideal.

Care i-o fi fost secretul, dincolo de vegetație și arborii seculari, noi, cei de astăzi, atât de dornici să ne trăim viața în viteză, nu reușim să aflăm. Însă, au scris despre mirajul acestui loc,,oameni de calibru ai culturii românești: George Călinescu, Garabet Ibrăileanu, Victor Ion Popa, Alexandru Vlahuță, Vasile Voiculescu etc.

Scriitorul bârlădean G.G. Ursu scria, în “Bârladul, odinioară și astăzi” că originea grădinii “e frumoasă ca o legendă”. În 1834, Mihail Sturdza, domnul Moldovei, venind de la Constantinopol, cunoscuse la Bârlad o cucoană frumoasă. O chema Marghiolița și era soția boierului Iordachi Iamandi. De dragul ei, domnul Sturdza a dat poruncă proprietarilor din Tutova să trimită cu care de beilic, pui de copaci din esența cea mai bună, pentru a înfiripa o grădină, oferind-o ca omagiu. Peste ani, în jur, s-a format o adevărată pădure care se întinde, astăzi, pe câteva hectare. Au apărut alei mai multe și mai lungi, bănci, felinare, flori.

gradina-publica-veche3Paul Bujor, profesor la Universitatea din Iași, coleg cu Alexandru Vlahuță la Liceul “Gheorghe Roșca Codreanu”, povestește că, prin 1875, elevii nu cunoșteau altă distracție “decât cititul cărților, în afară de manualele școlare, și plimbările pe aleile din grădina publică și pe dealul Țuguietei”. Elevii de la “Codreanu” erau grupați în jurul lui Vlahuță, atunci când era vorba să facă asemenea “isprăvi”: “Viața lor era dominată de un romantism feciorelnic, datorat lecturilor de poezii, în special ale celor publicate de Eminescu prima oară în Convorbiri literare care corespundeau cu aspirațiile vârstei, nevoii firești de idealizare”.

Aproape de a termina liceul, Vlahuță s-a refugiat în grădină o zi întreagă pentru a scrie poemul “Dormi în pace”. A corectat-o și a perfectat-o de zeci de ori. Poezia vorbea despre moartea unei fete din Bârlad, duduia Leanța, adorată de toți liceenii de atunci.

G.G. Ursu povestește că Vlahuță și Bujor s-au întâlnit peste ani, chinuiți de nostalgie, la Bârlad. Era în vara lui 1905: “Au coborât din tren cu febrilitate, au trecut pe la gazda lor de altădată, de pe ulița Gării, au alergat spre mahalaua Cotu Negru, unde a stat Vlahuță ca elev, au urcat pe dealul Țuguietei, coborând în Grădina Publică”.

Enescu a adorat Grădina Publică

După ce Vlahuță a terminat liceul, a venit rândul unui alt tânăr să se îndrăgostească de grădină: Garabet Ibrăileanu. El a învățat la același liceu (1887 – 1890) și, ca și Vlahuță, gradina-publica-veche1își petrecea timpul liber mai mult pe alei, la umbra arbuștilor. El spunea că Grădina Publică din Bârlad este mai frumoasă decât cea din Roman (oraș unde a învățat în timpul gimnaziului). Iată ce a scris, depănând amintiri despre Bârlad: “O altă fericire era Grădina Publică, mare și misterioasă ca o pădure, în care am auzit, într-o seară cu lună, după o zi cu ploaie, un flaut dintre niște copaci, iar în iunie, când preparam examenele, ne duceam să învățăm în pădure, la patru dimineața. Niciodată ca la Bârlad nu am dus o asemenea viață de idei”.

În grupul lui Ibrăileanu se numărau viitorul critic Radu Ionescu-Rion și Constantin Hamangiu, strălucitul jurist de mai târziu.

Tot grădina a fost cea care i-a inspirat pe Emil Gârleanu, George Tutoveanu și Dimitrie Nanu, atunci când au întemeia revista “Făt-Frumos”. “Am hotărât după nesfârșite preumblări și discuții, pe sub bolțile aprinse de fior ale grădinii publice, într-o primăvară timpurie, scăldată în viorele și senin”, își amintea Tutoveanu, într-un interviu apărut în 1929, în revista “Scrisul nostru”.

De Grădina Publică se leagă și primul zbor aviatic București – Bârlad. Era pentru prima dată când bârlădenii au văzut un avion. Generalul aviator Gheorghe Negrescu, fost elev la “Codreanu”, unul dintre cei mai mari piloți pe care i-a avut vreodată România, a făcut (1912) un zbor la Bârlad. Aterizarea, în spatele Grădinii Publice, a fost o adevărată sărbătoare. Cetățenii orașului, în frunte cu profesori și elevi de la liceul unde învățase, i-au făcut o primire entuziastă și l-au invitat la o recepție, dată în cinstea lui, ocazie cu care i-au oferit un ceas din aur.

Puțini știu că, prin 1917, generalul Eremia Grigorescu, eroul de la Mărășești, care își avea Cartierul general al armatei la Bârlad, făcea, seara, plimbări lungi prin grădină.gradina-publica-veche

“Era în anii când, copil fiind, cu tovarăși de zbeng și de hoinăreală, pe câmpiile Bârladului ne jucam de-a războiul, având în loc de sabie câte un hluj de păpușoi și când puneam urechea la pământ să auzim bubuitul tunurilor din triunghiul de foc Oituz, Mărăști, Mărășești”, își amintește G.G. Ursu.

Grădina a fost un refugiu temporar și pentru marele George Enescu. Aici, el susținea, uneori, spectacole pentru răniți. Ambianța muzicală bârlădeană, marcată, mai ales de formația “Armonia” întemeiată de Eugen Bulbuc, îl atrăgeau deseori pe Enescu la Bârlad. Dintr-o scrisoare pe care i-a trimis-o profesorului Gheorghe Neștian, aflăm că marele muzician se gândea cu mare nostalgie la acest oraș și, în special la Grădina Publică. Simpatia pe care le-o purta i-au convins pe bârlădeni să-i ridice o statuie exact în centrul grădinii.

“Ședințele de sub felinar”

Dintr-o asemenea istorie și pleiadă de personalități care și-au legat sufletul de Grădina Publică nu putea lipsi nici spiritul Academiei Bârlădene. Parte din activitatea membrilor s-a desfășurat sub bolțile copacilor, mai ales pe timp de noapte. La ședințele de joi, care se țineau în casa profesorului Bulbuc, “academiștii”, la semnalul lui Tutoveanu, de la o anumită oră, veneau în grădină, organizând așa-zisele “ședințe de sub felinar”. Romulus Dianu scria că, în timpul refugiului național din Primul război gradina_publica-veche2mondial “lipsa de combustibil făcuse din gardurile și copacii grădinii publice un jaf licit”. Chiar și așa, “ședințele de sub felinar” nu au fost întrerupte, fiind frecventate de nume mari ale literaturii române: Victor Ion Popa, Mihail Lungeanu, Vasile Voiculescu, Tudor Pamfile, Alexandru Vlahuță (care se bucura de o adâncă venerație și profundă afecțiune din partea tuturor) etc.

Într-o evocare din 1932, Victor Ion Popa nota: “Bârladul dragostelor noastre. Raiul și iadul. Era grădina publică unde ne hârjoneam cu gloria altora și visurile noastre. Era școala primară unde, înlocuindu-mi tatăl, învățam țâncii să numere până la cinci”. Scriitorul se mândrea cu prietenia dintre el și Vlahuță. De altfel, erau văzuți plimbându-se deseori prin grădină, unde Vlahuță mergea însoțit de soția sa. În amintirea vremurilor de atunci, bustul lui Vlahuță, executat de sculptorul Ioan Dimitriu-Bârlad, străjuiește una dintre aleile atât de mult iubitei sale Grădini Publice.

Constantin Chiriță, autorul “Cireșarilor”, s-a confesat cu emoție: “Bârladul îmi e și-mi va rămâne orașul primelor lecturi, primelor prietenii, orașul primelor poezii și fantezii scrise, orașul primelor plimbări trecute și sufocante pe Bulevardul Epureanu, cu dialogurile șoptite din Grădina publică, orașul unor fântîni și locuri misterioase, încărcate de legende și istorie”. 

Consilierii bârlădeni, puși la colțul rușinii

Un nou Consiliu Local (CL) la Bârlad, în care cei 20 de consilieri care s-au pus în slujba urbei sunt animați doar de bune intenții; lucrează coerent, se poartă civilizat, argumentează politicos, sincer și cu bun-simț. Acest scenariu de vis s-a petrecut la Bârlad, dar, din păcate pentru numai câteva ore. Atât cât a durat ședința de Consiliu Local simulată sâmbătă, după-amiază, la Primăria Bârlad, de câțiva elevi ai Colegiului Național “Gheorghe Roșca Codreanu” Bârlad. Simularea a fost finalul unui proiect de educație politică și civică intitulat “Joc de strategie: Politica locală”, derulat de Fundația Friedrich Ebert din Germania. Anterior, elevii de la Colegiul “Codreanu” au asistat la o ședință a adevăratului CL pentru a observa cum se desfășoară o asemenea ședință.

Simona MIHĂILĂ

Ca și în realitate, CL al elevilor a fost compus din consilieri aparținând mai multor formațiuni partide politice: Alb, Albastru, Gri, Mov și Roz. Fiecare formațiune a pregătit pentru ședință câte un proiect de hotărâre. Trebuie spus că la elaborarea proiectelor, tinerii au fost ajutați de câțiva consilieri locali “veritabili”: Dumitru Boroș, Marius Chițiga, Ciprian Feraru, Daniel Buzamăt, Andrei Huiban și Lăcrămioara Rotaru. La ședință a fost invitat să participe, așa cum se întâmplă și în realitate, primarul Constantin Constantinescu (viceprimarul Marin Bunea ratând, astfel șansa, de a intra în pielea primarului, așa cum se anunțase inițial).
Dincolo de momentele de umor, stângăcie, amuzament, și, chiar de ușoară tensiune, care au condimentat evenimentul, ședința de CL simulată de elevii de la “Codreanu” a fost, în ansamblul său o lecție de civism, de verticalitate morală, de implicare și de bună-cuviință de la care toți cei plătiți din banul public – funcționari, primar, viceprimar, consilieri municipali – ar trebui să ia aminte.

Subiectele aduse în discuție de tineri, au vizat vechi nevralgii ale orașului, probleme adânci rămase nerezolvate, deși, în ani, pentru soluționarea lor, au fost cheltuiți bani grei. Primarul Constantin Constantinescu s-a văzut pus în situația de a da explicații unui public inocent, dar nu lipsit de capacitatea de a da măsura cuvenită lucrurilor care țin de bunul mers al urbei, de normalitate.
Au demonstrat-o prin pertinența opiniilor exprimate, prin ținuta dezbaterilor care, deși civilizate, nu au fost lipsite de dinamism și chiar patimă.
De la problema gazelor de șist, a câinilor comunitari, amenajarea unor terenuri de tenis, piste pentru bicicliști, construirea unei săli polivalente și până la reabilitarea unor secții ale spitalului sau conservarea monumentelor istorice – toate sunt chestiuni de care liceenii s-au dovedit realmente interesați, iar logica argumentelor cu care și-au susținut punctele de vedere au demonstrat că epoca fumigenelor pe care s-a ridicat clasa politică actuală se apropie de final.

“Poienița” – pata de pe obrazul Grădinii Publice Bârlad

De departe, cel mai aprig dezbătut proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a ședinței de CL simulate de codreniști a fost cel referitor la “Reabilitarea și reamenajarea Grădinii Publice din Bârlad”.
Proiectul a dat glas dorinței așa-zisului Partid Roz de extindere a Grădinii Publice prin amenajarea de noi alei în zone în care locuitorii orașului nu au acces din cauza copacilor. De asemenea, gruparea Roz solicită executivului crearea unor piste de biciclete, role, skateboard, dar și înființarea a încă un restaurant cu terasă, pe lângă cel existent.
“Consilierii Roz” au întâmpinat o serioasă rezistență din partea celorlalte grupări din CL care au luat foc la auzul propunerii de tăiere a copacilor ce stau în calea viitoarelor alei. Protejarea mediului, a oamenilor care vin în Grădina Publică pentru aer curat, liniște și relaxare, precum și a animalelor din Parcul Zoologic, alipit Grădinii Publice, au fost argumentele forte ale celor care s-au opus mutilării parcului. Ei au considerat că pistele de agrement sunt simple mofturi, că un alt restaurant s-ar dovedi inutil și că valoarea istorică a Grădinii Publice, dar și caracteristicile care-i conferă unicitate ar trebui să primeze.

Polemicile iscate pe marginea acestui subiect au scos în evidență interesul crescut al tinerilor pentru cel mai mare parc al Bârladului și unul dintre cele mai mari din zona Moldovei.
Dar mai presus de toate au repus pe tapet un subiect dureros, deopotrivă pentru tineri și bătrâni: existența unui restaurant cu terasă în inima Grădinii Publice. Elevii, indiferent de partea cărei baricade s-au situat, au căzut de acord că restaurantul cu pricina este sursă de poluare fonică și că profită de faptul că neavând concurență, practică prețuri foarte pipărate pentru produsele pe care le comercializează. Aspect cu atât mai condamnabil cu cât proprietarul nu plătește chirie pentru locul ocupat, fiind proprietar și pe teren.
De partea lor a fost și primarul Constantin Constantinescu, cel care, la finalul dezbaterilor, le-a oferit detalii mai puțin cunoscute despre planurile “de investiții” pe care proprietarul Restaurantului “Poienița” le are pentru Grădina Publică: “Faptul că acolo s-a făcut cârciumă este un mare abuz. Avem cârciumi la fiecare colț de stradă în Bârlad. Nu ne mai trebuia una în inima acestui monument. Poluează din toate punctele de vedere această zonă minunată. De aceea, sunt convins că această cârciumă trebuie desființată”.
Constantinescu i-a informat pe tineri că, potrivit legii, la un metru pătrat de restaurant, terasă, hotel, supermarket etc., trebuie șapte metri pătrați de parcare: “Patronul de acolo a vrut să fie primarul Bârladului pentru a-și pune în practică o investiție care nu s-ar putea realiza dacât dacă și-o aprobă singur. Are proiect pentru hotel și piscină în mijlocul Grădinii Publice. Asta înseamnă că la 2.000 de mp cât, să zicem, ar ocupa acestea două, îi trebuie un hectar și jumătate de parcare. Asta însemnă că trebuia să defrișeze grădina și să o transforme în parcare. Ar fi o crimă pentru Grădina noastră să-și pună în practică acest plan. Multe orașe din țară și din lume și-ar dori o asemenea zonă, un asemenea pachet de relaxare în aer liber cum avem noi: parc natural alături de parc zoo. Putem face o grădină care să îmbine toate gusturile: cu locuri de plimbare, de relaxare, cu locuri de agrement pentru tineri și copii. Nu cu alte terasă. Poate ne ajută Dumnezeu să scăpăm și de asta”.
Patronul Restaurantului “Poienița” este Daniel Andrei, cel care a candidat la alegerile din 2012 pentru funcția de primar al Bârladului. După pierderea alegerilor, el s-a împușcat în gură cu un pistol cu bile de cauciuc. Deși s-a vehiculat că a fost o tentativă de sinucidere, membrii familiei sale au susținut tot timpul că a fost vorba de un accident.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: