Home / Tag Archives: gropi

Tag Archives: gropi

Atenție la ”fenomenele naturale” protejate de Primăria Bârlad: cratere care se adâncesc de la o săptămână la alta

Campania națională “Adoptă o groapă”, devenită virală pe internet, are mari șanse să fie un real succes în Bȃrlad, orașul în care craterele se adȃncesc pe măsură ce se consumă mandatul de primar al liberalului Dumitru Boroș. În ritmul cu care ne-a obișnuit, riscăm ca pȃnă la alegerile de anul viitor să călcăm cu toții în hăuri. De nepăsare.

Cel mai recent exemplu, care vine să întărească una dintre convingerile bȃrlădenilor legată de incapacitatea administrației Boroș de a gestiona prioritățile orașului, poate fi văzut pe Strada Ana Ipătescu.

Drumul ce duce de la Piața centrală către Gară (pe lângă Școala nr. 5) e ornat cu o groapă de toată frumusețea. Chiar în mijlocul trotuarului, străjuit de o parte și de alta de tarabele comercianților, și-a făcut apariția, de o bună bucată de vreme, un hău care mușcă din asfalt. Pietonii îl ocolesc, la fel și bicicliștii, iar cȃte un cȃine vagabond își mai face culcuș, la ceas de seară, pe nisipul încălzit de soarele de peste zi.

Vȃnzătorii din zonă s-au obișnuit și ei cu “vecina” cea nouă, groapa de dimensiuni nemaiîntȃlnite, care pune probleme trecătorilor neatenți. Mai mult, ca să facă haz de necaz, aceiași vȃnzători măsoară zilnic din ochi cu cȃt reușesc ploile să mai adȃncească hăul sau cȃt de mare e nesimțirea celor care aruncă gunoaie în craterul care se cască din asfalt.

Cum Strada Ana Ipătescu nu este deschisă traficului auto, cel mai probabil niciunul dintre vajnicii lucrători din administrația locală nu știe povestea gropii care s-a aciuat printre gențile de voiaj și alte chilipiruri comercializate la tarabe. Cu atȃt mai puțin primarul Boroș, care și-a încheiat deplasările prin oraș odată cu terminarea campaniei electorale.

În această situație, suntem curioși cine va cȃștiga pariul꞉ comercianții de pe strada Școlii 5, care spun că groapa are zilele numărate, sau bȃrlădenii care locuiesc în zonă, care sunt de părere că “vecina” din asfalt prinde și prezidențialele din toamnă. (Mara GRIGORIU)

Coșmarul locuitorilor din comuna unde transportatorii nu-și termină cursele din cauza gropilor și a noroiului

de Dănuț CIOBANU

La fel ca și în anii trecuți, topirea zăpezilor din această primăvară a făcut impracticabile pentru circulație numeroase segmente de drumuri județene și comunale din județul Vaslui. Cei mai afectați de infrastructura deplorabilă sunt cetățenii, care în unele cazuri nu au mai beneficiat de transportul public. Mari probleme cu infrastructura de coșmar au și firmele de transport public și conducătorii auto, care își strică mașinile pe drumuri pline de gropi și mocirlă.

Comuna Bogdănești este una din localitățile unde transportatorul din zonă nu și-a mai făcut cursele până la capăt de linie, din cauza drumului neasfaltat.

“Din momentul în care se termină asfaltul pentru cetățeni e un calvar, pentru că transportatorul nu-și face cursa până la capăt. Oamenii sunt văduviți și avem memorii trimise la Consiliul Județean Vaslui. Tot satul a semnat cererea, să vină și la ei transportul să se poată duce la spital, la Bârlad. Transportatorul merge după bunul plac. Dacă e drumul bun se duce până la capăt de linie conform contractului, când nu e, nu se duce. Dar noi, în fiecare zi, fie pe ploaie fie pe ninsoare mergem să ducem copiii, această este realitatea”, a spus Ioan Dorobanțu, primarul comunei Bogdănești.

 

Circulație de groază prin Drăgești

Un alt drum pe care circulația este un dezastru pentru conducătorii auto este DJ 248 A care trece prin comuna Todirești, pe direcția Drăgești – Sofronești. Drumul care trece prin cele două localități până la limita cu județul Iași nu este asfaltat, iar primăvara drumul din piatră este invadat de gropi, apă și mâl. “În timpul primăverii se fac multe gropi pe acest drum din piatră, care se umplu cu apă. Se circulă foarte greu. Eu am luat legătura cu cei de la SC Lucrări Drumuri și Poduri Vaslui și au venit în aceste zile și au dat cu grederul, au îndreptat drumul și au mai pus piatră. Drumul urmează să fie asfaltat prin PNDL 2. Am înțeles că acum se face proiectarea și sperăm ca lucrările de asfaltare să înceapă în acest an. De-a lungul timpului, noi am făcut demersuri la CJ Vaslui pentru asfaltarea acestui tronson de drum. Acum e mai bine de circulat pe acest drum, însă iarna și primăvara circulația este dificilă”, a spus Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești.

 

Sate izolate din cauza drumurilor

Tot din cauza drumurilor proaste, unele comunități din județul Vaslui au rămas izolate de lume în iarna trecută. Într-o astfel de situație au fost satele Popești și Tulești din comuna Dragomirești, care din cauza drumurilor impracticabile au rămas izolate de restul comunei.

“Cele două comunități sunt izolate din cauză că drumurile de acolo au fost afectate de inundații. Localitățile au peste 800 de locuitori, iar copiii de acolo merg zilnic pe jos mai mulți kilometri prin frig și ploaie până la Școala din Rădeni, deoarece pe acele drumuri nu putem băga un microbuz școlar. După asfaltarea celor aproximativ 6 kilometri de drum, în aceste localități vor avea acces și mașinile de pompieri, salvarea, mașinile de transport public”, a spus Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești.

În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri.

Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

Conducerea CJ Vaslui a promis că va demara o campanie de reabilitare a drumurilor județene cu probleme, iar o mare parte din aceste artere de circulație vor fi asfaltate prin proiectele finanțate prin PNDL 2 2014-2020.

Sute de kilometri de drumuri din piatră și pământ din județ, impracticabile pentru circulație

Topirea zăpezii a făcut impracticabile numeroase segmente de drumuri județene din județul Vaslui. Practic, pe drumurile din piatră și pământ gropi imense sunt pline cu apă, iar circulația s-a transformat într-un calvar pentru conducătorii auto. În unele comune s-a ajuns în situația în care din cauza gropilor firma de transport să nu mai facă cursele până la capăt de linie. Județul Vaslui mai are la această dată 121 kilometri de drumuri județene din pământ și 342 kilometri de drumuri pietruite.

Ioan Dorobanțu, primarul comunei Bogdănești, a spus că din cauza drumului prost transportatorul din zonă nu își face cursele până la capăt de linie, iar oamenii sunt foarte nemulțumiți. Din momentul în care se termină asfaltul pentru cetățeni e un calvar, pentru că transportatorul nu-și face cursa până la capăt. Am făcut o sesizare la Consiliul Județean (CJ) Vaslui și au venit inspectori de acolo, care au luat măsuri. Oamenii sunt văduviți și avem memorii trimise la CJ. Tot satul a semnat cererea, să vină și la ei transportul să se poată duce la spital, la Bârlad. Transportatorul merge după bunul plac. Dacă este drumul bun se duce până la capăt de linie conform contractului, când nu este, nu se duce. Dar noi, în fiecare zi, fie pe ploaie fie pe ninsoare, mergem să ducem copiii, această este realitatea”, a spus Ioan Dorobanțu.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că după aprobarea bugetului vor fi prevăzute sume pentru repararea drumurilor pe care se circulă în condiții proaste: “Vom interveni pe toate aceste drumuri pentru a le reda circulației în condiții normale. Însă pe drumurile care sunt prinse pe PNDL 2 și urmează să fie modernizate nu putem interveni, pentru că ar fi dublă finanțare. În momentul când timpul va permite, firmele de construcții care au câștigat licitațiile pentru asfaltarea drumurilor trebuie să execute aceste lucrări”.

Sute de kilometri din piatră și pământ

Județul Vaslui continuă să aibă sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ. În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri. Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832), Nord-Vest (1.738), Centru (1.558) și Vest (1.397). Cele mai puține drumuri de pământ sunt în Sud-Vestul Olteniei (825) și în Sudul Munteniei (878). Regiunea Bucuresti – Ilfov are doar 17 kilometri de drumuri de pământ.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că asfaltarea tuturor drumurilor județene este una din prioritățile instituției pe care o conduce: “Obiectivul nostru este să asfaltăm toți cei 940 de kilometri de drumuri județene. Atunci putem spune că noi, CJ Vaslui, am făcut o treabă bună”.

Drumurile de la țară, vraiște după topirea zăpezii. Șoferii înjură autoritățile

Majoritatea drumurilor neasfaltate din județ sunt vraiște după topirea zăpezii, craterele formate în partea carosabilă reprezentând adevărate capcane pentru cei care circulă pe acestea. Șoferilor nu le-a rămas decât să înjure autoritățile care le promit de fiecare dată că problemele vor fi rezolvate odată ce vremea va permite.

Un exemplu concret în acest sens, pe lângă zecile din teritoriu, este drumul județean care leagă comuna Ferești de drumul național Vaslui – Iași. Imediat după ieșirea din Moara Domnească, artera de 4,6 km se transformă într-un adevărat poligon în care jaloanele sunt gropile. Din păcate, toți șoferii pică acest ”test” întrucât craterele formate în drumul pietruit în toamnă sunt atât de dese încât soluția cea mai bună este neocolirea acestora. Astfel se face că o distanță ce, în mod normal, ar trebui parcursă în maxim cinci minute se face într-un interval de timp de cinci-șase ori mai mare. Pe lângă nervii de rigoare, șoferii își distrug mașinile și le murdăresc oricât de precaut ar conduce.

Este bătaie de joc pentru mii de oameni care locuiesc în această comunitate. De ani de zile ne scăldăm în noroaie de parcă nu mai ajunge și la noi odată civilizația. Tot ni se promite că se va asfalta drumul. S-a pietruit astă toamnă, iar acum arată mai rău ca înainte”, ne-a mărturisit unul dintre șoferii care a străbătut respectivul drum.

Autoritățile din Ferești susțin că drumul este al celor de la Consiliul Județean, iar refacerea sa a început anul trecut. ”În noiembrie 2016 a fost desemnată firma câștigătoare, iar în urmă cu exact un an s-a dat ordinul de începere a lucrărilor. Până acum, s-a turnat primul start de piatră, urmează al doilea și apoi asfaltul. Societatea care realizează investiția și-a luat angajamentul că până în iulie anul acesta termină lucrările, ne-a precizat primarul comunei Ferești, Sebastian Arteni.

Până când promisiunea reprezentanților firmei care va trebui să refacă artera ce unește Moara Domnească de Ferești se va îndeplini, oamenii vor trebui să suporte în continuare mocirla și craterele din ceea ce se numește drum județean. (Ionuț PREDA)

Repetenți la infrastructură – Vasluiul are încă sute de kilometri de drumuri județene din pământ sau piatră

de Dănuț CIOBANU

Județul Vaslui mai are la această dată 121 kilometri de drumuri județene din pământ și 342 kilometri de drumuri pietruite. Practic, din cei 940 kilometri de drumuri județene, doar 474 kilometri sunt din asfalt. În următorii trei ani, în infrastructura județeană se vor investi circa 400 milioane de lei, prin diferite proiecte de dezvoltare.

Județul Vaslui continuă să aibă sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ. La adoptarea de Consiliul Județean (CJ) Vaslui a hotărârii privind încheierea contractului de delegare pentru serviciile de întreținere și reparării drumurilor publice de interes județean, s-a făcut o radiografie a situației infrastructurii rutiere. În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri.

Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că asfaltarea tuturor drumurilor județene este una din prioritățile instituției pe care o conduce: “Obiectivul nostru este să asfaltăm toți cei 940 de kilometri de drumuri județene. Atunci putem spune că noi, CJ Vaslui, am făcut o treabă bună”.

La rândul lui, Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a precizat că sunt mai multe entități care se ocupă de activitățile de întreținere și reparare a drumurilor județene: “Direcția Tehnică din cadrul CJ Vaslui are arondat un număr de drumuri pe care le monitorizează. La fel face și SC Lucrări Drumuri și Poduri Vaslui, care monitorizează calitatea drumurilor. Drumurile județene sunt pentru noi o prioritate. În intravilanul localităților, o parte din aceste drumuri sunt administrate de autoritățile locale. De asemenea, la CJ Vaslui se înregistrează și sesizări în scris sau telefonic de la cetățeni, în ceea ce privește calitatea drumurilor”.

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832), Nord-Vest (1.738), Centru (1.558) și Vest (1.397). Cele mai puține drumuri de pământ sunt în Sud-Vestul Olteniei (825) și în Sudul Munteniei (878). Regiunea București-Ilfov are doar 17 kilometri de drumuri de pământ.

Investiții masive în infrastructură

În următorii trei ani, județul Vaslui va avea 700 kilometri de drumuri județene asfaltate, cel puțin la nivel declarativ. Plusul de circa 200 kilometri de drumuri reabilitate vine în urma câștigării de către CJ Vaslui a 14 proiecte pe drumuri pe PNDL 2, care însumează 102 kilometri. Restul lucrărilor de modernizare se vor face prin intermediul drumului strategic cu finanțare europeană nerambursabilă și cu bani de la bugetul județean.

Drumul strategic are o valoare de 50 milioane de euro și vizează modernizarea a 82 kilometri de drumuri județene. Drumul strategic presupune reabilitarea căilor de comunicație între localitățile Băcani, Alexandru Vlahuță, Poienești, Laza, Bălteni, Zăpodeni, Dănești și Codăești. Este vorba despre o ocolire pe la vest municipiul Vaslui, reprezentând o alternativă viabilă la DN 24, principala arteră de circulație din județ.

La nivel județean, proiectul contribuie la creșterea cu minim 25% a lungimii drumurilor județene și comunale modernizate, precum și reducerea cu 15% a accidentelor rutiere din cauza stării infrastructurii și/sau lipsei unei semnalizări corespunzătoare. Practic, din toate sursele, în următorii trei ani vor fi investiții în infrastructura județeană de drumuri de circa 400 milioane de lei.

La fundul sacului! SC REISER Bârlad avertizează autoritățile că orașul va intra în iarnă plin de gropi, dacă nu vor fi alocate fondurile necesare

de Simona MIHĂILĂ

Cea mai recentă rectificare bugetară a adus în vistieria REISER S.A. Bȃrlad, cu girul aleșilor locali, în jur de 100.000 lei. Suma, deși poate părea, la prima vedere, una destul de mare în raport cu cele alocate de administrația bȃrlădeană pentru alte proiecte care vizează diverse instituții, este de 1o ori mai mică față de necesarul minim care ar asigura costul lucrărilor de plombare și întreținere a drumurilor din oraș.

Mai exact, conform evaluărilor făcute de directorul REISER S.A., Adriana Ursu, firma de drumuri are nevoie de încă 1.000.000 lei pentru a continua lucrările de reparații străzi prin plombări cu mixturi asfaltice. Principalele artere a căror plombare nu mai suportă amȃnare sunt cele care le dau cele mai mari bătăi de cap șoferilor bȃrlădeni și conducătorilor auto care tranzitează orașul. Este vorba, în primul rȃnd, despre Bulevardul Epureanu și Strada Vasile Pȃrvan, artere care suplinesc lipsa unei șosele de centură și care nu mai fac față traficului greu. Dar lista cuprinde și alte străzi care trebuie întreținute nu doar sezonier, ci ori de cȃte ori mixturile asfaltice se macină.

Cererea pentru suplimentarea fondurilor necesare în vederea realizării lucrărilor de reparații stradale a ajuns, oficial, în atenția aleșilor locali, în cursul săptămȃnii trecute, cȃnd conducerea REISER S.A. a informat Primăria și Consiliul Local Bȃrlad că fondurile alocate ajung pȃnă la data de 1 octombrie. Cu alte cuvinte, deși are suficient front de lucru, iar bȃrlădenii au așteptări foarte mari să circule pe străzi dacă nu integral asfaltate, cel puțin plombate, REISER S.A. nu mai are bani.

Faptul că REISER S.A. a ajuns la fundul sacului reprezintă o urgență pe care primarul Dumitru Boroș trebuie să o trateze ca atare. Asta, după ce, la solicitarea directorului REISER S.A., Adriana Ursu, pentru a asigura fondurile necesare pentru reparația străzilor, au fost transferate deja, prin hotărȃre de Consiliu Local, sume consistente de la capitolele reparații străzi cu pavele, reparații și întreținere străzi balastate și marcaje rutiere bicomponente (roșii cu alb).

Dar banii nu ajung! Străzile din Bȃrlad sunt, în continuare, coșmarul oricărui șofer, nevoit să facă slalom printre cratere și să-și ducă mașina la service de mai multe ori pe an.

”Am anunțat Primăria că lucrările de întreținere a îmbrăcăminților bituminoase au caracater permanent și trebuie să fie executate, în mod obligatoriu, în vederea asigurării desfășurării traficului rutier pe rețeaua stradală din Bȃrlad, în condiții optime de siguranță și confort. Pentru reparația trotuarelor, pentru montări pavele trotuare mai sunt bani, dar la capitorul plombări nu ne descurcăm. Dacă nu primim banii necesari acum, când încă se mai pot turna plombe, mai târziu nu avem ce face și vom fi nevoiți să traversăm iarna cu aceste gropi. ″, a spus Adriana Ursu.

Rămȃne de văzut dacă primarul Dumitru Boroș va da curs solicitării făcute de REISER S.A., și va aloca bani suplimentari pentru ca activitatea firmei de drumuri să nu înceteze, pȃnă la sfȃrșitul anului, cu atȃt mai mult cu cȃt vremea blȃndă permite efectuarea de plombări pe multe din străzile care arată așa cum s-au obișnuit bȃrlădenii: ca după război.

 

Gropile pline de mâl din Podeni fac iarăși victime: un șofer și-a pierdut plăcuța cu numărul de înmatriculare din cauza hurducăturilor

de Crina BUTA

În urma ploilor abundente care au avut loc în această lună, ”civilizația” din cartierul Podeni a pierdut teren: străzile sunt înghițite de noroaie, oamenii care locuiesc în acest cartier pot ieși la magazin doar cu cizme de cauciuc, iar mașina pe care ți-ai lăsat-o parcată în dreptul porții este de nerecunoscut a doua zi, când, în loc de albă, o găsești neagră.

Asta, în cel mai fericit caz, dar ce te faci când te aventurezi cu autoturismul prin gropile pline de mâl și constați că ai ajuns la destinație doar cu o parte din el? Bucățile lipsă au rămas pe drum, împrăștiate prin craterele pline de apă, sau îngropate în noroi.

Asta i s-a întâmplat, de curând, unui locuitor de pe strada Dochia. Omul a avut surpriza să constate că îi lipsesc plăcuțele cu numărul de înmatriculare al mașinii: ” Acum două seri mă îndreptam spre casa cu mașina, gropile de pe stradă sunt extrem de adânci și pline cu apă. Nu am văzut groapa și am intrat cu mașina în ea. Zdruncinătura a fost puternică, mă mir cum de nu am rămas acolo cu tot cu autoturism. Am zis bogdaproste că am scăpat cu viață și mi-am continuat drumul. Abia a doua zi am observat că mașina mea nu mai are plăcuțele cu număr”.

Omul a eliminat posibilitatea ca acestea să-i fi fost furate de hoți. Și-a amintit de hurducătura puternică în care era să-și rupă mașina cu o seară înainte și și-a dat seama ca numele să-i fi rămas acolo. S-a echipat cu cizme de cauciuc și s-a înarmat cu o lopată, după care a plecat în căutarea plăcuțelor. A avut noroc și le-a găsit. Nu același lucru se poate spune și despre alți șoferi, mărturie stând capacele de roți pierdute în noroiul străzii.

”Trăim ca în Evul mediu, am rude la țară care au asfalt până la poartă. Nu se efectuează nici o lucrare pe această stradă. Pentru ce plătim atâtea taxe și impozite?”, s-a întrebat necăjit posesorul mașinii rămase fără număr.

Oamenii se plâng de zile autorităților competente de calvarul prin care sunt nevoiți să treacă la fiecare ploaie sau după fiecare dezgheț, dar au rămas doar cu promisiunile.

Proteste de drumul județean din Tătărăni din cauza stării deplorabile în care se află șoseaua

Mai mulți localnici din Manțu au protestat pe drumul care leagă comunitatea de satul reședință Tătărăni, nemulțumiți de starea deplorabilă în care arată șoseaua după topirea zăpezilor. Reprezentanții Consiliului Județean susțin că vor reabilita respectivul sector de drum în cursul acestui an, în prezent fiind căutate soluțiile cele mai eficiente.

Numărul protestelor șoferilor din județ nemulțumiți de starea drumurilor crește de la o zi la alta. După localnicii din Tăcuta, Codăești sau Arsura, a venit rândul celor din comuna Tătărăni să iasă în drum și să ceară autorităților să le repare șoseaua care-i leagă de municipiul Huși și Boțești. Astfel, mai mulți șoferi s-au adunat în zona localității Manțu care, în momentul de față, este aproape ruptă de lume din cauza stării deplorabile în care se află drumul județean care leagă comunele Tătărăni și Boțești. Localnicii susțin că s-au trezit chiar cu mașinile suspendate pe șoseaua pietruită, în condițiile în care s-au format șanțuri adânci de câteva zeci de centimetri, în special pe sectorul de doi kilometri dintre reședința de comună și satul Stroiești.

primarul Mihai Băhnăreanu

Șanțurile formate pe drumul pietruit sunt pline cu apa rezultată în urma topirii zăpezii. Acum nici măcar nu mai are unde să se scurgă apa, deși noi am încercat să facem niște breșe. Este o mare problemă inclusiv cu transportul celor 30 de elevi din Stroiești și Giurgești spre Tătărăni. Chiar zilele acestea s-a rupt un furtun de sub mașină din cauza drumului. Noi înțelegem că nu se poate face nimic chiar acum, în această perioadă, însă sperăm ca, odată ce vremea va permite, să se intervină pe acest drum de către cei responsabili”, ne-a declarat primarul comunei Tătărăni, Mihai Băhnăreanu.

Ciprian Trifan

Reprezentanții Consiliului Județean susțin că problema drumului județean din Tătărăni este în atenția lor și va intra în reabilitare în cursul acestui an. ”În momentul de față, se caută soluții pentru reabilitarea acestui drum. Noi ne-am dori foarte mult să legăm cu asfalt ceea ce s-a făcut în satul Stroiești de reședința de comună. Pentru restul drumului, se vor căuta sumele necesare de bani de la buget sau din finanțări europene”, a precizat vicepreședintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.

Până la găsirea soluțiilor tehnice și cele financiare, localnicii din vestul comunei Tătărăni vor trebuie să mai suporte șanțurile și gropile din drumul județean ce le tranzitează comuna. (Ionuț PREDA)

Vama Albița, principala poartă de intrare în UE, de râsul Europei

de Ionuț PREDA

Vama Albița, principala poartă de intrare în Uniunea Europeană pe granița de est a României, a ajuns de râsul Europei. Șoselele, aflate în ”grija” celor de la ANAF, sunt pline de gropi care, așa după cum spun cei care tranzitează punctul de trecere a frontierei, rup mașinile în două. Au fost și cazuri în care TIR-urile au rămas suspendate din cauza craterelor din asfalt. Nimeni nu a făcut nicio investiție în infrastructură în ultimii 21 de ani, deși pe aici trec, zilnic, peste 1.200 de mașini și până la 10.000 de oameni, ceea ce înseamnă un sfert din traficul din vămile terestre din țară. Acum șefii din județele Vaslui și Iași încearcă să găsească o soluție pentru a spăla rușinea autorităților centrale și chiar a celor de la Bruxelles.

Principalul punct de trecere al frontierei dintre spațiul ex-sovietic și cel al marii Uniuni Europene a devenit unul al groazei pentru cele aproape 10.000 de persoane care-l tranzitează zilnic. Plină de gropi ca un drum ordinar dintr-un sat de la marginea județului nostru, șoseaua de intrare în țară prin Vama Albița pare abandonată de autorități a căror singură preocupare a rămas doar verificarea amănunțită a mașinilor și călătorilor care nu au voie mai mult de două pachete cu țigări și o sticlă de tărie. Autoritatea în administrarea căreia se află punctul de trecere al frontierei, Agenția Națională de Administrare Fiscală, nu a mai băgat niciun leu în infrastructura rutieră în ultimii 21 de ani, cu excepția unor cârpeli în urmă cu vreo cinci ani. În aceste condiții, șoferilor care trec prin vamă nu le rămâne decât să dea mărunt din buze și să le zică ”de bine” celor care ar trebui să găsească soluții pentru asfaltarea celor câteva sute de metri de drum. Paradoxal, românii care intră în țară au ajuns să facă chiar comparații cu vama de dincolo de Prut, din Republica Moldova, care este considerată drept un exemplu.

Drumul este jalnic aici (n.r.-Vama Albița), în comparație cu cel din Republica Moldova, care este ca în palmă. Îți rupi mașina în gropile astea. Trebuie să mergi încet și durează o groază. Asta este, o țară europeană. Cred că administrația locală ar trebui să se implice, căci sunt în administrarea ei”, a declarat, revoltat, unul dintre șoferii care tocmai intra în România.

La rândul său, conducătorul unui TIR din Republica Moldova a mărturisit că, la fel ca alți mulți colegi de-ai săi, și-a stricat cauciucurile în pietrele ieșite în afară pe pista una se fac controalele documentelor: ”Pietrele acelea ascuțite fărâmă cauciucurile la TIR-uri. Puteți să le vedeți. De o sută de ori sunt mai bune drumurile la noi în țară decât aici. La noi în vamă se toarnă asfalt nou”.

O șoferiță din județul Iași consideră că nu este normal să arate așa un drum, în condițiile în care plătește taxe și vinietă statului român. ”Nu este normal să arate așa un drum. Noi plătim și nu vedem să se facă nimic în urmă. Nu arată a intrare în Uniunea Europeană. La banii pe care-i plătim, ar trebui să fie ceva modern”.

Autoritățile din Vaslui și Iași vor depune un memoriu la Guvern

Sătule de reclamațiile șoferilor, autoritățile din Vaslui și Iași s-au adunat, luni după-amiază, în Punctul de Trecere al Frontierei Albița și au analizat, la pas, sutele de gropi din șoseaua vamală. Toți șefii și-au dat cu părerea și, la unison, au ajuns la concluzia că cineva de la București ar trebui să-și întoarcă fața și spre est, măcar până la granița cu Republica Moldova. În consecință, vor măsura, vor pune totul pe hârtie și vor trimite la Guvern un memoriu pentru a cere ajutorul. Cele două variante găsit de autorități sunt fie trecerea șoselei din Vama Albița la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și reabilitarea ulterioară a acestei, fie alocarea de fonduri de către ANAF pentru refacerea drumurilor.

Pe sensul de intrare în țară, există o infrastructură care, din cauza vechimii ei, s-a degradat. Ca și soluție, împreună cu domnul prefect al județului Iași, am găsit două variante. Vom încerca să găsim cât mai repede soluții pentru că, după cum ați putut vedea, lucrurile sunt cât se poate de serioase. În cursul acestei săptămâni, vom crea un memoriu comun, al prefecturilor din Vaslui și Iași, care va fi înaintat către Guvernul României și, fără niciun fel de modestie, am convingerea că va fi susținut și rezolvat”, este convins prefectul județului, Eduard Popica.

Până când hârtiile prefecților de la Vaslui și Iași vor primi un răspuns, poarta de intrare în Uniunea Europeană rămâne una rușinoasă. Nimeni nu știe câți bani ar trebui pentru asfaltarea totală a patru kilometri de benzi de pe cele cinci piste de intrare pentru turisme și șase de ieșire și intrare pentru TIR-uri. Cert este, însă, că șoferii din Republica Moldova au ajuns să râdă de un stat membru al UE, comunitate spre care locuitorii statului vecin visează de foarte mulți ani.

Plimbarea pe trotuarele din centrul Bârladului, sport extrem!

de Mihaela NICULESCU

Trotuarul din fața Bisericii „Sfântul Dumitru”, aflat în spatele Primăriei Bârlad, continuă să dea mari bătăi de cap trecătorilor, punându-le în pericol siguranța.

De când a apărut o denivelare zdravănă în asfalt, zilnic, foarte mulți bârlădeni se împiedică acolo. În seara dinaintea înmormântării medicului Gabriela Duda, al cărei corp a fost depus la Biserica „Sfântul Dumitru”, o pensionară, fostă laborantă într-un liceu din oraș, s-a împiedicat și a căzut chiar în fața ziariștilor prezenți în zonă, rănindu-se la palme și genunchi. În ziua înmormântării, alte persoane venite să aducă un ultim omagiu distinsei mame a Principelui Radu Duda s-au împiedicat, fără însă a lua contact cu asfaltul.

Din fericire, nu s-a înregistrat niciun incident în rândul celor veniți la ceremonialul religios și nici în rândul vreunui membru al Casei Regale. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost victimele unui asemenea incident altețele lor regale? Ar fi fost o știre pentru toate televiziunile naționale.

Dacă tot s-a asfaltat parcarea de vizavi de Biserica „Sfântul Dumitru” – lucrare ce era în grafic de pe 12 septembrie, n-ar fi fost rău ca primarul să fi inspectat întreaga zonă și să dispună intervenția rapidă și la trotuarul cu pricina, mai ales că urmau să vină la Bârlad altețele lor regale Principesa Margareta și Principele Radu de România.

Primăria este locul unde zilnic vin mii de persoane, multe fiind din afara orașului. Dacă nici perimetrul din jurul acesteia nu se dorește a fi îngrijit și asfaltat ca în lumea civilizată, înseamnă că nu mai trebuie să emitem păreri în legătură cu gropile din trotuarele aflate în zone mai depărtate de centrul orașului. Poate că într-una din zile, o victimă a craterelor din fața blocului 3 (vizavi de sediul Delgaz), va da în judecată Primăria și va cere despăgubiri materiale și morale dacă Doamne ferește va ajunge în spital pentru că s-a împiedicat de pavelele dislocate din acea zonă, adevărate capcane pentru oasele și articulațiile bârlădenilor.

La Bârlad au reînflorit gropile din străzi! Iată câte miliarde de lei cere REISER SA pentru a astupa aceleași gropi căscate an de an!

de Răzvan CĂLIN

Faptul că și în momentul de față Bârladul rămâne tributar la capitolul infrastructură – mai ales, străzile din oraș – ne împinge să scriem din nou despre acest subiect ce ar părea desuet. Din păcate, suntem nevoiți să repetăm demersul nostru jurnalistic tocmai pentru că nici în momentul de față nu s-a schimbat nimic. După vreo 27 de ani de democrație, administrația publică locală din Bârlad nu a învățat nici în momentul de față cum se gospodărește eficace un oraș. Vajnicii noștri edili fac dovada că în continuare sunt depășiți de astfel de probleme. Singurul lucru pe care l-au învățat (și îl și aplică temeinic an de an) este acea cârpeală, peticire, a străzilor din oraș, realizată în fiecare primăvară cu fonduri importante alocate dintr-un buget local mai mult decât anemic.

Așa se explică de ce în momentul de față cea mai mare parte a străzilor din Bârlad se prezintă într-o stare jalnică. Mai ales odată cu venirea primăverii, gropile (într-o varietate infinită de dimensiuni) au invadat arterele orașului mai ceva ca o erupție dermală provocată de vărsatul de vânt.

Totul spre disperarea (justificată) a localnicilor, mai ales cei care sunt conducători auto. Gropile căscate în asfaltul ”premium” turnat de cei de la SC REISER SA sunt atât de multe, încât șoferii mai mucaliți au început să facă tot felul de ”miștouri” pe seama situației. Ultima ”aroganță” care circulă în folclorul local spune că municipalitatea bârlădeană ar trebui să ofere orașul marilor producători auto din lume pentru a-și testa modelele off-road!

”Păi la câte gropi avem pe mai toate străzile din oraș, ar trebui ca toată lumea să-și cumpere numai autovehicule de astea de teren. Dar vă spun eu că nici un autoturism, fie el off-road sau nu, nu rezistă prea mult dacă circulă numai prin Bârlad sau în cea mai mare parte a timpului. Situația e mai mult decât penibilă, mai ales că văd că, în continuare, edilii noștri nici nu dau vreun semn că ar intenționa să schimbe ceva sau să găsească soluții viabile, de durată, pentru asemenea probleme. Ne mulțumim că în fiecare primăvară, cei de la REISER SA ies cu gălețile și lopețile și se apucă de peticit fiecare groapă. Iar totul nu durează decât până în primăvara viitoare”, ne-a spus unul dintre bârlădenii sătui de situația jalnică a străzilor din oraș.

Adevărul este că în fiecare primăvară imaginile care ți se derulează prin fața ochilor sunt aceleași: imediat cum se încălzește vremea, încep să forfotească pe străzi echipele de

Florin Ghenghea

drumari ale celor de la REISER SA, firma cu acționar unic Consiliul Local (CL) Bârlad, creată special pentru a asfalt și întreține rețeaua stradală din oraș. Cât de bine se achită de îndatoriri, se vede de la o poștă! Înarmați cu dotări care mai de care mai moderne – de genul găleți, roabe, lopeți – și folosind tehnici ce conferă trăinicie covorului asfaltic, ”specialiștii” de la REISER fac exact același lucru an de an: peticesc (sau plombează, cum le place șefilor să spună) gropile din străzile urbei. Iar plombele respective au an de an fix același termen de valabilitate: cel mult până în primăvara următoare. E greu de înțeles, mai ales că cei de la REISER nici că divulgă rețetarul după care lucrează sau cum de asfaltul pe care îl toarnă cu sârg an de an are o durată de viață atât de scurtă, ca să nu spunem că e de o calitate mai mult decât îndoielnică.

Marea peticeală înghite anual zeci de miliarde de lei vechi din bugetul local, dar gropile reapar în fiecare primăvară!

Deopotrivă șoferi, dar și pietoni, cu toții au de suferit de pe urma acestui dezastru numit rețea stradală la Bârlad. Lesne de închipuit, conducătorii auto se plâng că orice mașină ce circulă preponderent prin Bârlad are o durată de viață serios scurtată.

”Când mergi cu mașina prin oraș și dai din groapă în groapă, te mai aștepți să te țină mașina mulți ani? Da de unde, că oricât de nouă și de fiabilă ar fi, tot ajungi să o faci praf pe străzile noastre. Prima dată cedează amortizoarele, capetele de bară, brațele, ba ți se poate rupe și un arc. Un braț de Logan ajunge la 250 de lei ca să-l cumperi, dar trebuie să socotești și manopera omului de la service. Și toate cheltuielile astea ți le suportă careva, ce vine primăria să ți le deconteze? Vezi să nu! Primăria știe să ne ceară taxe și impozite, noi le plătim an de an și niciodată nu avem străzi ca lumea în oraș. Au trecut atâția ani de la Revoluția din 1989 și nu s-a schimbat mai nimic în privința străzilor. Toți care au venit pe la primărie au promis marea cu sarea în alegeri, iar după și-au văzut de propriul buzunar, fără să facă vreo ceva bun pentru comunitate”, a răbufnit cu năduf unul dintre bârlădenii care practică taximetria și, care, automat, resimte din plin fiecare groapă ce-i zguduie mașina zilnic.

Așa cum am mai scris în paginile cotidianului nostru, această operațiune anuală de plombare a străzilor Bârladului înghite an de an miliarde de lei vechi. O sumă imensă dacă ne gândim că bugetul local este așa cum este, iar edilii se plâng mai tot timpul că nu au fonduri ca să poată gospodări orașul așa cum trebui.

De ce nu se găsesc soluții viabile pentru această problemă? De ce asfaltul are o calitate atât de îndoielnică? De ce se preferă o peticire costisitoare în locul unei asfaltări durabile? Sunt doar câteva dintre întrebările pe care bârlădenii și le pun în mod îndreptățit și ale căror răspunsuri ne-am fi dorit să le ofere chiar Florin Ghenghea, directorul REISER SA. Asta dacă ar fi răspuns apelurilor telefonice făcute de jurnaliștii Est News.

”Din acest an, cerem termen de garanție”

Pentru peticirea acelorași și acelorași gropi, municipalitatea bârlădeană a alocat anul acesta 52 de miliarde de lei vechi. Aceasta este suma pe care o pretinde REISER SA pentru treaba de mântuială pe care o prestează.

Primarul Dumitru Boroș a dat asigurări, în cadrul unei conferințe de presă susținută ieri, că în mandatul lui va urmări atent cum vor fi cheltuiți acești bani: ”Nu sunt nici eu mulțumit de calitatea lucrărilor făcute de REISER și de aceea am hotărât să impunem și un termen de garanție, precum și schimbarea tehnicii de lucru. Am aflat că nu se lucrează cum ar trebui, că nu se respectă procesul tehnologic de plombare asfaltică și acesta este motivul pentru care plombele se dizlocă la câteva luni de când au fost turnate”.

Bârladul sub lupă – Pietonal deteriorat în centrul Bârladului, nebăgat în seamă de autorități

De ani de zile, centrul orașului, care teoretic ar trebui să fie cea mai frumoasă zonă, a devenit un teren propice practicării sporturilor extreme. Pietonii trebuie să fie foarte atenți, să meargă cu privirea în pământ, pentru că altfel riscă să se accidenteze și să ajungă la spital.

Pietonalul cuprins între farmacia din zona CEC și parcarea de la intrarea în Piața „Sf. Ilie” a devenit mai impracticabil ca oricând. Aproape zilnic, bârlădenii se împiedică, se dezechilibrează, unii își julesc palmele și genunchii, dar situația rămâne aceeași. Proprietarii magazinelor situate în zona pietonalului s-au saturat de câte sesizări verbale și scrise au făcut în anii trecuți. Edilii de atunci le-au spus să mai aștepte un pic pentru că Primăria Bârlad vrea să facă o lucrare ca la carte, nu să cârpească pietonalul, ci să îl refacă, turnând asfalt de la un capăt la altul. Au așteptat ani de zile, iar pavajul s-a deteriorat și mai mult. Vânzătorii mătură zilnic zona de pietonal din fața magazinelor în care lucrează, dar prin dislocarea plăcilor din pavaj praful se degajă continuu și zilnic sunt nevoiți să îndepărteze resturile de plăci desprinse și să le ordoneze cât de cât pe cele care mai rezistă încă.

Bârlădenii așteaptă totuși de la actualul edil să dispună repararea pietonalului care arată, de ani de zile, ca după bombardament. Anul acesta, în bugetul local a fost alocată suma de 5.200.000 lei pentru repararea străzilor și aleilor. Rămâne de văzut dacă pietonalul despre care vă vorbim va fi considerat de către autoritățile locale o prioritate sau nu. (Mihaela NICULESCU)

Consilier CNADNR: “Toate autostrazile din Romania au defecte majore de constructie si nu au receptia finala”. Doar 3% din angajati sunt ingineri de drumuri

Toate autostrazile din Romania sunt pline de gropi si au aceleasi probleme pe care le-a avut si tronsonul Sibiu-Orastie, care a fost demolat, a declarat, luni, Alin Goga, consilier juridic in cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).

Toate autostrazile sunt svaiter, sunt ca Sibiu-Orastie. Ne-am saturat sa spunem tuturor ministrilor si prim-ministrilor de aceste probleme”, a spus Goga, la o conferinta de presa, potrivit Agerpres.

El sustine ca acum nu mai pot fi executate nici macar garantiile.

Exista un raport al Directiei de calitate care arata ca toate autostrazile au mari probleme, au defecte majore de constructie. Desi le-am platit, ele au avut probleme la receptie si nu au receptie finala. Azi nu mai putem executa nici garantiile. Constructorii ne lasa acum ca pe prosti, pentru ca Narcis Neaga (fost director general al CNADNR – n. r.) si alti directori generali nu si-au facut treaba, iar Homor (Catalin Homor, actualul director al companiei – n. r.) nu face decat sa-i acopere”, a precizat Goga.

Ideea a fost sustinuta si de Mihai Basulescu, fost sef al CNADNR: “Astazi, niciun proiect de infrastructura nu putem sa spunem ca nu are probleme. In ceea ce priveste Sibiu-Orastie, nu avem nici azi din punct de vedere juridic lamurit contractul cu constructorul”.

In ceea ce priveste autostrada A3 Bucuresti-Ploiesti, lucrarile nu au fost finalizate nici pana in prezent, desi soferii circula de cativa ani pe acest tronson, a mai spus Basulescu.

“Pe A3, de la kilometrul 6 centura, pana la Ploiesti, nici in ziua de azi lucrarile nu au fost finalizate. Nici macar nu exista centru de intretinere, desi acest lucru era prevazut in proiect. Aceasta autostrada este cea mai mare ilegalitate care s-a intamplat in Romania in ultimii 12 ani”, a mentionat Basulescu.

La randul sau, Florin Dascalu, director de intretinere in cadrul companiei, a sustinut ca demolarea sectorului Sibiu-Orastie a fost o greseala, intrucat acel tronson ar fi putut fi consolidat si fara demolare.

Este o greseala sa demolezi 200 de metri de autostrada ca sa vezi ce e in corpul autostrazii. Nimeni nu face asa ceva. Puteau fi facute sondari pentru asta. Acel tronson putea foarte bine sa fie consolidat, pentru ca exista solutii tehnice pentru asta”, a sustinut Dascalu.

Totodata, Dascalu a subliniat si lipsa de specialisti din cadrul CNADNR.

“Dintre cei 6.000 de angajati ai companiei, doar 169 de oameni sunt ingineri de drumuri, adica 3%. Marile centre universitare scot ingineri de drumuri, iar statul nu ii foloseste. Dintre cei 49 de sefi de sectie, doar 29 sunt ingineri de drumuri, restul sunt absolventi de relatii publice, juristi, economisti. Sistematic, compania a fost condusa de neprofesionisti. Compania trebuie condusa de un inginer drumar, eu nu cred ca in tara asta nu se gaseste un inginer drumar“, a mai spus Dascalu.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Lista gropilor fără fund în care autoritățile locale vor îndesa anul acesta 8 milioane de lei din banii bârlădenilor

de Simona MIHĂILĂ

Aproape 80 de miliarde de lei vechi este suma pe care conducerea Primăriei Bârlad susține că o va cheltui pentru reparația și întreținerea străzilor din localitate, în anul în curs, în cazul în care Consiliul Local va aproba, în ședința de mâine, proiectul de hotărâre întocmit în acest sens. Jumătate din sumă va fi cheltuită pentru lucrări de plombare și balastare.

În mapele de lucru, consilierii vor găsi și lista străzilor ce vor fi supuse reparațiilor. Este aceeași listă de anul trecut (și chiar de acum doi, trei și patru ani), cu o mică diferență: au fost adăugate câteva străzi despre care edilii susțin că necesită plombări sau balastări, numai că dintre cele care au fost plombate anul trecut nu a dispărut niciuna. Banii, însă, au fost cheltuiți până la ultimul.

Est News vă pune la dispoziție lista completă a străzilor, urmând ca dumneavoastră să urmăriți cu atenție ce, cum și cât fac lucrătorii SC Raiser SA Bârlad, firma care va executa aceste lucrări.

Reparații străzi prin plombări asfaltice

* Epureanu, Aleea Parc, N. Bălcescu, N. Iorga, 1 Decembrie, Ștefan cel Mare, M. Viteazul, M. Kogălniceanu, Popa Șapcă, Hamangiu, Siret, V. Pârvan, Marcel Guguianu, V.I. Popa, Comuna din Paris, Primăverii, Carpați, Lirei, Antonovici, Frunzelor, V. Milea, Vărăriei, Stefu, Enescu, Rosca Codreanu, Ion Codrescu, Ion Creangă, Zimbrului, A. Vlaicu, O. Goga, I.L. Caragiale, Dr. Codrescu, cerbului, Dragomirna, Erou Slt. Marin Lucian, Gh. Doja, C-tin Costache, I.C. Brătianu, Nucului, Paltinului, Plopului, Salcâmului, Sălcioarei, 1 Mai, Crângului, Ghioceilor, Lalelelor, Trandafirilor, Liliacului, Moldoviței, Luca Arbore, Mircea cel Bătrân, Petru Rareș, Ardeal, Cerchez, G.G. Ursu, Costache Conache, Soarelui, Dragoș-Vodă, Griviței, Bradului, Eminescu, Asachi, Emil Gârleanu, Sf. Ioan, Vasile Lupu, Naumescu, Paloda, Pamfile, Ioan Popescu, Procopiu, Al. Sahia, Ana Ipătescu, Sf. Voievozi, Tonitza, Adamiu, Alexandru cel Bun, Ion Buzdugan, Vasile Voiculescu, Toma Chiricuță, Iorgu Radu – 200 m.p., Tutoveanu, Plevnei, Poradim, 1848, Iorgu Juvara, Cpt. Grigore Ignat, D. cantemir, Cuza, Vlahuță, Trestiana, Elena Doamna, Traian, Hotin, Moților, Păcii, Fagului, Dreptății, Cetatea de Pământ, Dâmboviței, Aviației, Slt. Pogonat, Ștefan Zeletin, Păun Pincio, Gh. Vrabie, Grigore Ureche.

Covoare asflatice

*Str. Juvara I, II, III – 2.037 m.p., Ioan Vodă – 3.000 m.p., Sf. Voievozi – 951 m.p., Iorgu Radu – 2.000 m.p., Vasile Pârvan – 783 m.p. (aleea de lângă Moara Unirii), Traian Vuia – 760 m.p.

Reparații străzi balastate în Podeni

* Vrancei, Beldiman, Muncii, Rovine, Dochia, Băltărețului, Dimitriu Barlad, Dunării, Milcov, Tuchiloaia, Dumbrava Roșie, Dimitrie Cantemir, Oituz, Mărășești, Fdt. Al. Vlahuță, Traian, Gh. Marinescu, Theodor Rosetti, C.A. Rosetti, Buridava, Sucidava, Burebista, Vulturilor, Sf. Ilie, Culturii, Anastase Panu, Costache Robu, Sănătății, Liniștita, Trstiana – 500 m.p.

Reparații străzi balastate în Munteni

* Petru Maior, Costache Conache – 300 m.p., Vasile Goldiș, Miron Costin, Decebal (strada și fundătură), Grahilor, Virtuții, Lunii, Luceafărului, 1877, Tinereții, Puișor, Grigore Ghica, V.I. Popa, Vasile Alecsandri, Cpt. Grigore Ignat, Vornicu Sturdza, Olteniei, Soarelui, Avram Iancu, Învățăturii, Revoluției, Gh. Șincai, Crișan.

Cartier Gară

* Prutului, Tutovei, Soveja, Trei Ierarhi, Minerva, Mihai Viteazul – 250 m.p., Fdt. Tutovei I-III, Florilor.

Cartier Deal

* Cozia, Ștefan Neagoe, Gen. Magheru, 1907

Cotul Negru

* Tudor Arghezi, Octav Băncilă, Erou Marin Lucian, Erou Marin Olaru, Fundatura Vasile Voiculescu.

Citeste si: Gropile ”fermecate” ale Barladului. Autoritatile Cheltuie milioane de lei pentru a plomba strazile pe care le au plombat, cu tot atatea milioane si anul trecut

Vasluiul sub lupă – Păi cum să nu vorbești urât? Da’ să vezi la iarnă, când o ninge…

de Alex SAVA

Într-un an patronat de vrăjitorii ANI și bântuit de procurori DNA, cu mari eforturi – fiți convinși! – municipalitatea vasluiană a mai dat gata un obiectiv de pe lista celor propuse la campania electorală din 2012.

Este vorba despre asfaltarea parcării de pe strada Republicii, din fața blocului 377. Numai că bosul firmei care a câștigat licitația (nu întrebați care, că se știe. E aceeași!) și-a propus să transforme obiectivul din parcare, în poligon auto. Dacă până acum șoferii din zonă jalonau după un loc de parcare, acum evită spațiul liber odată cu gurile de canal rămase exact ca-n poză. Și-nchipuițivă că numai la intrarea în parcare sunt vreo cinci astfel de hăuri! Evitarea acestora în vederea efectuării unei garări cu spatele mai că i-ar pune în dificultate și pe cei mai iscusiți instructori! Manevre, oglinzi, finețe… Păi acolo școală, nene!

Unii, ceva mai guralivi și mai pestriți la mațe, o țin din ambreiaj și dau mărunt din buze, „rugându-se” pentru tot neamul… administrației locale, de la maimuță la procesorul I9. Dar ziceți voi: cum să nu vorbești urât când o planetară de Logan sare de trei milioane jumate, schimbată la nea Cornel de la doi? Da’ să vezi la iarnă, când o ninge și nu s-or mai cunoaște craterele! Hi hi!

Vasluiul sub lupă – Lucrări made in Romania

Deși gropile fac deja parte din folclorul românesc, nu ne așteptam ca acestea să apară pe un trotuar nou construit.

În cazul de față am putea să insinuăm că fie s-a urmat metoda meșterului Manole, ziua se construiește, iar noaptea se fură, fie lipsa de interes a muncitorilor a dus la această capodoperă 3D. În orice caz, odată cu reasfaltarea străzilor, reamenajarea parcurilor șI crearea de noi parcări, astfel de imagini sunt necesare cetățenilor pentru a ne reaminti faptul că încă trăim în România. (G.V.)

“E numai noroi peste tot”: Drumurile groazei

Primăriile din județ fac eforturi deosebite ca din puținii bani de care dispun să continue investițiile în infrastructură.

Mocirlă pe drumuri și podețe amărâte ca în secolul trecut, de asta au parte locuitorii din Arsura. Infrastructura locală a căilor de acces este aproape la zero, lucru pe care îl recunoaște și primarul comunei, Mihai Mitrofan. Acesta se plânge că nu sunt bani, astfel că oamenii sunt nevoiți să înoate prin noroi sau să ocolească doi-trei kilometri pentru a ajunge acasă.

”Este crunt, nu mai avem pe unde merge, e numai noroi peste tot. Copiii aproape că nu se mai duc la școală”, spun localnicii din Arsura.

Pîhnești, Fundătura, Mihail Kogălnicenu, Arsura sunt satele unde oamenii nu vor vedea nici în acest an drumuri asfaltate.

”Drumurile arată groaznic, mai puțin în Ghermănești și Arsura până la ieșire, care este betonat de Consiliul Județean. Anul acesta, la drumuri avem alocați în jur de… 10.000 de lei, o sumă de tot râsul, ca la mai toate comunele, de altfel. Nu putem sub nicio formă să asfaltăm”, ne-a declarat primarul Mihai Mitrofan.

Comuna Arsura are peste 1.900 de locuitori.

Dificultățile financiare îi afectează grav și pe locuitorii comunei Gârceni. Primăria tot așteaptă bani pentru investiții noi și continuarea celor deja începute.

Primarul Mircia Scutelnicu spune însă că nu se dă bătut: „Avem lucrări începute la sediul nou al primăriei. E o mare dorință a mea să termin noua primărie. Și la alimentarea cu apă am stat puțin pe loc. Sper să putem face toate investițiile cu posibilitățile financiare pe care le avem. Oamenii așteaptă mai multe de la noi”.

Oamenii din Gârceni au, însă, și un motiv de bucurie. Prin grija primarului și cu sprijinul Consiliului Local, activitatea fotbalistică a fost susținută, iar echipa este fruntașă în campionatul Ligii a IV-a.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: