Home / Tag Archives: gunoi

Tag Archives: gunoi

Vasluienii nu mai produc nici gunoaie. Criza de deșeuri menajere de la groapa Roșiești poate duce la mărirea taxei de salubrizare

de Dănuț CIOBANU

Asigurarea cantității optime de deșeuri menajere pentru groapa ecologică de la Roșiești pare a fi o misiune imposibilă. Anual, la depozitul ecologic ar trebui să ajungă 115.310 tone de deșeuri, din care 34.000 de tone deșeuri reciclabile. În cursul acestui an nu a fost virată la depozit nicio cantitate de deșeuri reciclabile. Mai mult, în ceea ce privește restul cantității, din cele 81.310 tone de deșeuri au fost depozitate la Roșiești doar 40.000 de tone.

Depopularea masivă a comunităților din județul Vaslui, emigrarea forței de muncă în străinătate și lipsa unei activități economice susținute au făcut ca județul Vaslui să nu mai producă deșeuri menajere. În prezent, doar jumătate din cantitatea anuală de 115.310 tone de deșeuri a fost depozitată la groapa de la Roșiești. Demn de menționat este faptul că toate deșeurile care a ajuns la Roșiești au fost colectate din județul Vaslui și din județul Galați.

În condițiile în care cantitățile de deșeuri estimate au fost livrate la jumătate, de la preluarea managementul depozitului de la Roșiești, operatorul economic este pe pierdere. Salvarea investiției ar putea veni de la intrarea zonelor Vaslui, Bârlad și Huși în sistemul integrat de management al deșeurilor, precum și transportul tuturor gunoaielor la groapa ecologică.

Depozitul ecologic de la Roșiești a fost deschis pe 23 iulie 2018. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.

Curățenie în UAT-uri

Pe termen mediu și lung, cantitatea de deșeuri în minus poate avea consecințe directe asupra cuantumului taxelor de salubrizare achitate de populație, în sensul că aceste tarife vor crește. Practic, pentru ca sistemul integrat să fie rentabil, UAT-urile trebuie să livreze către operatori o cantitate mai mare de deșeuri.

“Trebuie să colectăm cantități mai mari de deșeuri. Să nu mai aruncăm gunoaiele la întâmplare, cum din păcate se mai întâmplă, și așa vom avea aceste cantități necesare. În acest fel, serviciul va avea randament și noi vom trăi într-o zonă mai curată. Primarii să curețe UAT-urile, pentru a avea cantitățile de deșeuri și un mediu curat. Cetățenii trebuie conștientizați asupra faptului că trebuie să poluăm mai puțin și să reciclăm mai mult”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliul Județean (CJ) Vaslui.

Galațiul aduce la Roșiești 3.100 tone de deșeuri

În cursul lunii august 2019, CJ Vaslui a aprobat o hotărâre prin care a prelungit perioada în care județul Galați va depozita deșeuri la groapa ecologică de la Roșiești. În acest sens, a fost aprobat un act adițional la contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a județului Vaslui. Potrivit actului adițional, acceptarea temporară pentru depozitare la Roșiești a deșeurilor provenite de pe raza teritorială a județului Galați se poate prelungi cu o perioadă de un an de la data încetării contractelor încheiate de operatorul depozitului Roșiești și operatorii de colectare și transport deșeuri din Galați.

Ministerul Fondurilor Europene a precizat că acceptarea deșeurilor provenite din județul Galați poate fi doar o soluție temporară, până la finalizarea infrastructurii pentru depozitare din județul Galati sau până la identificarea unei noi soluții de depozitare conformă. Conducerea CJ Galați a solicitat autorităților din județul Vaslui prelungirea perioadei depozitării temporare la groapa Roșiești pentru aproximativ 3.100 tone/lună de deșeuri menajere nepericuloase, generate de 59 UAT-uri. Deșeurile menajere vor fi aduse în județul Vaslui până la intrarea în operare a depozitului conform de deșeuri de la Valea Mărului, județul Galați.

SC Urbana Bistrița va prelua din 1 ianuarie 2020 serviciile de salubritate din zona Bârlad

SC Urbana SA Bistrița va prelua serviciile de salubritate din zona Bârlad, începând cu data de 1 ianuarie 2020.

Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a precizat că, în prezent, mai sunt discuții cu municipalitatea în ceea ce privește asigurarea unor pubele, care nu au fost achiziționate prin intermediul proiectului: „Noi acum predăm către noul operator o parte din mașinile de salubritate care au fost luate prin proiect. Am discutat cu Primăria Bârlad și am convenit ca o parte din europubele să fie asigurate de UAT și o parte vor fi puse la dispoziție de firma de salubrizare. Investițiile legate de mobilierul stradal (pubele) nu au fost prinse în proiectul european inițial nici pentru Vaslui, Bârlad sau Huși”.

Începând de duminică, 1 decembrie 2019, SC Financiar Urban SRL Pitești a preluat serviciile de salubritate din municipiul Vaslui. Pentru zona Vaslui (29 UAT-uri), operatorul de salubritate și-a deschis punct de lucru în suburbia Moara Greci. După zonele Vaslui și Bârlad (22 UAT-uri) urmează ca operatorul de salubritate să preia și zona Huși (13 UAT-uri). În ceea ce privește zona Roșiești (14 UAT-uri), Agenția pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui va organiza o nouă licitație publică pentru adjudecarea serviciilor de salubritate.

În cursul lunii septembrie 2019, ADI Vaslui a aprobat tarifele distincte pentru colectarea, transportul, sortarea și depozitarea deșeurilor pentru populație și instituții, industrie și comerț. Contractul de finanțare al proiectului “Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor Solide – județul Vaslui” a fost semnat în data de 14 aprilie 2011 și a beneficiat de o finanțare de aproximativ 40 milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013. (Dănuț CIOBANU)

Municipiul Vaslui va avea din săptămâna viitoare un operator nou de salubritate

de Dănuț CIOBANU

SC Financiar Urban SRL Pitești va prelua de duminică, 1 decembrie 2019, serviciile de salubritate din municipiul Vaslui. Noul operator a primit de la autoritățile locale punctele de colectare, mașinile de salubritate și forță de muncă. Conducerea Primăriei Vaslui a avut mai multe discuții cu firma de la Pitești și a primit asigurări că orașul va fi menținut în curățenie.

De duminică, 1 decembrie 2019, SC Financiar Urban SRL Pitești va prelua serviciile de salubritate din municipiul Vaslui. Pentru zona Vaslui (29 UAT-uri), operatorul de salubritate și-a deschis punct de lucru în suburbia Moara Greci. În ultimele zile, la nivelul reședinței de județ au fost predate către noul operator punctele de colectare, mașinile de salubritate și o parte din forța de muncă care până acum a activat în cadrul fostei firme de salubritate SC Goscom Vaslui.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a precizat că a avut mai multe discuții cu conducerea firmei de la Pitești, pentru a se asigura de calitatea serviciilor care vor fi prestate: „Vreau să nu găsesc gunoaie în oraș, să nu constatăm că mașinile care ridică gunoiul menajer când vin, când nu vin. Ne dorim ca serviciile de salubritate să fie la fel ca înainte. Am primit promisiuni de la noul operator că vor face treabă bună. O să predăm mașinile de salubritate noului operator timp de un an, pentru a avea cinci ani de exploatare, așa cum prevede programul european prin care acestea au fost achiziționate. După aceea se vor întoarce la noi și vom vedea cum le folosim. Aceste utilaje sunt în proprietatea autorității locale”.

În prezent, sistemul de management al deșeurilor din județul Vaslui este deschis doar în zona Negrești, unde sunt arondate opt UAT-uri. După zonele Vaslui și Bârlad (22 UAT-uri) urmează ca operatorul de salubritate să preia și zona Huși (13 UAT-uri). În ceea ce privește zona Roșiești (14 UAT-uri), Agenția pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui va organiza o nouă licitație publică pentru adjudecarea serviciilor de salubritate. În cursul lunii septembrie 2019, ADI Vaslui a aprobat tarifele distincte pentru colectarea, transportul, sortarea și depozitarea deșeurilor pentru populație și instituții, industrie și comerț. Contractul de finanțare al proiectului “Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor Solide – județul Vaslui” a fost semnat în data de 14 aprilie 2011 și a beneficiat de o finanțare de aproximativ 40 milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013. La finalizarea exercițiului bugetar european 2007-2013, lucrările nefinalizate din cadrul proiectului și plățile pentru obiectivele de investiții realizate au fost fazate pe Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Preluarea serviciului de salubritate de către noul operator intră în linie dreaptă, la Bârlad

Primăria Bârlad va pune la dispoziția SC Urbana SA Bistrița, noul operator de salubritate care își va începe activitatea la sfârșitul acestui an, pubele și containere, conform legii. Cea mai mare parte a acestor recipiente de colectare a gunoiului va fi preluată de la SC CUP SA, așa cum au votat consilierii locali în ședința de îndată din 8 noiembrie. Primaria însă va trebui sa achiziționeze alte zeci de containere pentru a asigura necesarul de recipiente. Municipalitatea va plăti SC CUP în jur de 70.000 de lei, contravaloarea containerelor folosite, și va mai aloca alte mii de lei pentru cumpărarea de containere noi.

Din cauza faptului că noul operator de salubritate ar fi trebuit să-și înceapă activitatea la începutul acestui an, SC CUP SA nu a mai făcut investiții în utilaje și containere. A funcționat cu cele din dotare, încercând să facă față cantității mari de deșeuri menajere, dar și refuzului cetățenilor de a depozita selectiv gunoiul.

Pe timpul verii au început să apară probleme cu deșeurile vegetale. În ciuda apelurilor de a le depozita separat, populația a ignorat complet mesajul, așa că la stația de sortare muncitorii au fost nevoiți să lucreze mai greu, încercând să selecteze frunzele și iarba de deșeurile menajere. În teren, cei de la salubritate s-au lovit de indiferența populației, fiind nevoiți să-i atenționeze de zeci de ori că plasticul nu trebuie aruncat peste gunoiul menajer, că frunzele și resturile vegetale nu trebuie depozitate în containere și că molozul, de asemenea, nu trebuie pus peste gunoiul menajer. Au fost momente când, din cauza defectării utilajului care ridica recipientele pentru a le răsturna în mașină, muncitorii au fost nevoiți sa  dea la lopată. Între timp, s-a stabilit ca SC CUP SA să se ocupe de ridicarea deșeurilor vegetale, depozitate în puncte special amenajate în asociațiile de proprietari și din fața caselor cetățenilor.

Așadar, de la preluarea activității de salubritate de către SC Urbana SA Bistrița, noul operator va ridica doar gunoiul menajer, iar SC CUP SA doar deșeurile vegetale.

Noul operator vine cu reguli clare, care dacă nu vor fi respectate, vor duce la neridicarea gunoiului ori la creșterea tarifului. Rămâne la latitudinea cetățenilor dacă vor respecta sau nu noile reglementari, și a Primăriei să urmărească atât prestația noului operator, cât și pe cea a cetățenilor. Timpul va demonstra că fără amenzi civilizația se va instala mai greu sau deloc. (Mihaela NICULESCU)

La Bârlad, nesimțirea recidivează în același loc, dar într-o formă și mai sfidătoare

Un spațiu (încă) verde din zona centrală a Bârladului, situat foarte aproape de Primăria orașului, a fost invadat duminică dimineață de gunoiul unui locatar certat nu doar cu bunul-simț, ci și cu spiritul… pudorii.

Bucăți de hârtie igienică folosită și alte resturi de obiecte de îngrijire intimă au transformat un scuar de pe strada Vasile Lupu într-un colț suprarealist, cu miros de W.C. public.

Ce s-a întâmplat mai exact, de zona a ajuns să fie ocolită de trecători, care-și fereau privirile și nasurile, în pas grăbit?

Locatarii de la scara de bloc din apropiere (aceeași unde, iarna trecută, s-a mai întâmplat ca saci menajeri plini cu gunoi să zacă pe caldarâm, după un zbor de câteva etaje – http://estnews.ro/2018/12/17/gunoiul-unui-nesimtit/) spun că sâmbătă au zărit pe asfalt un ghiveci de flori aruncat, pentru ca duminică, peisajul să fie completat de resturile de la toaletă.

Dincolo de imaginația unora sau a altora, care pun tabloul pe seama scenelor pasionale cu ghivece de flori care zboară pe fereastră, un lucru rămâne sigur: nesimțirea unor semeni nu are limite! Ba, mai mult, începe să atace mediul ambiant. Cum altfel să interpretăm gestul bârlădeanului care s-a descotorosit de gunoiul de la toaletă și a găsit de cuviință să-l abandoneze în văzul tuturor, chiar lângă un copăcel înflorit? Dacă în alte orașe, scene de acest fel sunt descurajate de ochii vigilenți ai angajaților de la Poliția Locală, care aplică amenzi usturătoare, în Bârlad nesimțiții n-au frică deloc că neglijența se plătește și că, mai devreme sau mai târziu, se poate întoarce împotriva lor, ca un bumerang. Nicio patrulă de polițiști locali n-a “periat” zona centrală a orașului în week-end (și n-ar fi prima dată când semnalăm acest lucru!), ceea ce face din Bârlad un loc în care se manifestă nestingherit lipsa de rușine a unor cetățeni.

A-ți expune gunoiul, spun psihologii, denotă caracteristicile unor anomalii psihologice persistente. Pe de altă parte, e cea mai evidentă formă de sfidare la adresa semenilor și arată nu doar că nu-ți pasă de sănătatea lor, ci și că ai grave probleme de acceptare și acomodare cu traiul în comun.

Comportamentul de “junglă” mai este specific și oamenilor frustrați, care vor să atragă atenția asupra lor. Cu alte cuvine, spune-mi ce fel arată gunoiul pe care îl arunci, ca să-ți spun cine ești!  (Mara GRIGORIU)

Ce se va întâmpla cu gunoiul bârlădenilor? Noul operator de salubritate este așteptat să preia serviciul peste câteva săptămâni

Noul operator de salubritate își va începe activitatea la Bârlad, cel mai probabil, de la 1 septembrie. Din diverse motive, acesta nu a putut prelua acest serviciu în luna mai, așa cum era programat, astfel că, timp de aproape cinci luni, SC CUP a trebuit să asigure curățenia în oraș cu mijloacele de care dispune.

SC CUP a achiziționat 200 de pubele pe care le-a împărțit locuitorilor de la case, dar nu a mai achiziționat containere noi pentru cartierele de blocuri pentru că se știa că noul operator trebuia să-și înceapă activitatea dintr-un moment în altul.

„Dacă în zona de case am asigurat recipientele în care bârlădenii să-și poată depozita gunoiul, pentru zonele de blocuri nu am mai achiziționat containere noi, ci am mers cu cele vechi, pe care le-am mai recondiționat, dacă s-a putut. Prețul unui container variază între 1.000 și 1.500 de lei și nu ne-am permis să mai facem investiții știind că noul operator care a câștigat licitația va prelua activitatea de salubritate în Bârlad. Am fi cheltuit bani în zadar, pentru că firma de salubritate care va prelua acest serviciu de luna viitoare a achiziționat deja containere suficiente și nu ni le-ar fi cumpărat și pe ale noastre. Este o realitate faptul că orașul, în special în zonele din apropierea cartierelor de case, este plin de gunoaie. Bârlădenii nu au învățat nici până acum cum să depoziteze gunoiul. Nu numai că nu îl triază înainte, dar îl aruncă lângă containere, de multe ori. Noi am încercat să golim containerele la fiecare 6-8 ore, tocmai pentru a evita formarea de munți de gunoaie și a nu pune sănătatea cetățenilor în pericol”, a declarat, pentru Est News, Adrian Bobeică, directorul CUP SA.

Acesta a menționat că depozitarea în continuare a deșeurilor menajere amestecate cu material vegetal, resturi de mobilă, sau gunoi inert (moloz), va genera costuri suplimentare, deoarece noul operator nu va ridica gunoiul inert și nici deșeurile vegetale decât contra cost.

După preluarea activității de salubritate de către noul operator, în zona Centrului de Afaceri va fi amenajată o rampă pentru depozitarea deșeurilor vegetale și a gunoiului inert, care va fi păzită și dată în administrarea CUP. În paralel, Poliția Locală va trebui să identifice și să amendeze cetățenii care aruncă la punctele gospodărești deșeurile menajere la întâmplare, precum și pe cei care lasă la container gunoiul inert sau vegetal. Se pare că, în sfârșit, Primăria a realizat că identificarea cetățenilor certați cu bunul simț nu se poate face fără un sistem video de monitorizare, așa că va cumpăra în prima fază 16 camere de luat vederi, care vor fi montate în zona centrală (Piața Sf. Ilie, str. Mihai Viteazu, Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” etc.). (Mihaela NICULESCU)

Zeci de UAT-uri din județul Vaslui stau cu gunoaiele aruncate la marginea satelor

de Dănuț CIOBANU

Majoritatea UAT-urilor din județul Vaslui au căzut examenul la curățenie. După finalizarea inspecțiilor din acest an, comisarii de mediu au amendat 44 de localități, în timp ce alte 32 au primit avertismente. În multe comunități, locuitorii aruncă gunoaiele la întâmplare, iar unele primării nu vor să achite taxa de 50 lei/tona de deșeuri colectate și depozitate. Comisarii de mediu îi atenționează pe primari că vor intensifica controalele în teritoriu, după implementarea sistemului de management al deșeurilor.

Garda de Mediu Vaslui a amendat 44 de UAT-uri în primele șase luni ale acestui an, din cauza încălcării reglementărilor legale privind salubritatea. În total, autoritățile publice locale au de achitat amenzi care se ridică la suma totală de 355.000 lei. Cele mai mici amenzi au fost de 5.000 lei, iar nivelul maxim al sancțiunilor a fost de 15.000 lei. Nu mai puțin de 13 comune vasluiene au fost taxate de comisarii de mediu cu amendă maximă, printre acestea numărându-se Perieni, Puiești, Alexandru Vlahuță, Viișoara, Berezeni, Drânceni, Blăgești, Deleni și Ibănești.

Unul din motivele pentru care UAT-urile au fost amendate este nedepunerea declarației la Fondul de Mediu. Potrivit prevederilor legale, primăriile sunt obligate să plătească o taxă de 50 de lei/tona de deșeuri colectate și depozitate. Pentru a nu achita aceste sume, unele primării aleg să nu depună declarația la Fondul de Mediu.

O altă cauza pentru care autoritățile locale au fost sancționate este starea de salubritate a unor comunități, unde gunoaiele se aruncă în zone nepermise. De asemenea, multe primării nu au luat măsuri în vederea colectării selective a deșeurilor.

Primăriile trebuie să pună accent pe colectarea selectivă

Cristian Gabriel Laic, comisar șef al Gărzii de Mediu Vaslui, a spus că verificările în teren au fost făcute în perioada martie – iunie 2019, când au fost inspectate toate UAT-urile din județ. Pe lângă amenzi, comisarii de mediu au dat și 32 de avertismente, iar până la sfârșitul anului localitățile avertizate vor fi verificate pentru a vedea dacă s-au conformat măsurilor impuse.

În general, starea de curățenie este corespunzătoare. Însă, avem comune mici, cu 2000 de locuitori, unde deșeurile se colectează selectiv, iar în unele comune mari gunoaiele se aruncă pe câmpurile de la marginea satelor. Primăriile trebuie să pună accent pe colectarea selectivă, pentru că avem ținte de îndeplinit. Până în anul 2025, populația trebuie să colecteze selectiv acasă pe toate cele cinci elemente: deșeuri menajere, sticlă, plastic, metal, hârtie-carton”, a spus Cristian Laic.

Mobilizare pentru curățenie

Pe lângă tematicile de control privind salubritatea localităților, comisarii de mediu sunt pregătiți să desfășoare o serie de acțiuni care țin de implementarea sistemului integrat de management al deșeurilor.

În perioada următoare, operatorii economici vor prelua serviciile de salubrizare din zonele Vaslui, Bârlad și Huși. Noi vom face controale în UAT-urile care fac parte din aceste zone, pentru a mobiliza autoritățile locale și pentru ai îndruma în activitate privind managementul deșeurilor. Operatorii trebuie ajutați cu campanii de conștientizare a populației, privind colectarea selectivă a deșeurilor. Totodată, vom verifica dacă persoanele juridice și-au încheiat contracte cu operatorii de salubritate. Avem formate patru echipe cu câte doi comisari de mediu, cu care acționăm la nivelul județului Vaslui”, a mai spus Cristian Laic.

În cadrul sistemului integrat de management al deșeurilor, în perioada august – septembrie 2019 alți trei operatori de salubritate vor intra în activitate în zonele adjudecate prin licitație.

Este vorba despre operatorii din zonele Vaslui și Bârlad, care cuprind 60% din UAT-urile județului Vaslui ce vor fi conecntate la sistemul integrat. Zona Vaslui cuprinde 29 de UAT-uri iar zona Bârlad are 22 de UAT-uri. După ce operatorul care va presta serviciile de salubritate în zona Huși își va obține autorizația de mediu, vor fi deservite alte 13 UAT-uri.

În prezent, sistemul de management este deschis doar în zona Negrești, unde sunt arondate opt UAT-uri.

Tone de gunoaie, adunate de viituri spre unul din barajele care alimentează Vasluiul cu apă potabilă

Viiturile din ultimele zile au adunat tone de gunoaie către una dintre cele două surse principale de ape din care este alimentat cu apă potabilă municipiul Vaslui. Autoritățile statului ar trebui să sancționeze unitățile administrative de pe a căror teritoriu au fost strânse aceste deșeuri poluatoare.

Tone de deșeuri au fost adunate de viituri în ultimele zile de pe Valea Racovei, la nord de acumularea Pușcași. Aruncate de populație în râpele din satele situate în zona de nord-vest a județului, gunoaiele s-au adunat în barajul care alimentează cu apă brută municipiul Vaslui. Până acum, nici o autoritate a statului nu a intervenit pentru a sancționa autoritățile locale vinovate ori persoanele fizice care au recurs la astfel de gesturi. Însă, singurul lucru cert este că populația orașului reședință consumă apă dintr-un baraj poluat voluntar de locuitorii a mai multor comune certați cu legea bunului simț. Și asta în ciuda faptului că primăriile din o serie de comune, cum ar fi Gârceni, Pungești, Ivănești, Laza ori Pușcași, ar putea trece la sancționarea cetățenilor care recurg la astfel de gesturi. În plus, și Garda de Mediu ar putea interveni pentru a amenda pe cei certați cu legea înainte ca presa să semnaleze astfel de poluări grave. (Ionuț PREDA)

Terenurile neîngrijite din Bârlad, platforme de colectare a gunoiului

Neaplicarea măsurilor de constrângere a proprietarilor care își lasă terenurile în paragină transformă de la zi la zi Bârladul într-o urbe cu aspect tot mai neîngrijit.

Cotidianul Est News a prezentat în mai multe rânduri halul în care arată proprietățile (terenuri și clădiri) lăsate de izbeliște, însă autoritățile locale nu doresc să forțeze mâna celor care cu bună știință contribuie la urâțirea orașului.

Cât privește supraimpozitarea terenurilor abandonate, nici vorbă să fie pusă în aplicare, deși există o hotărâre de Consiliu în acest sens. Pentru că municipalitatea consideră că aceasta nu este o prioritate a orașului, proprietățile neîngrijite s-au înmulțit.

Un astfel de teren se află la 20 de metri de strada Republicii, vizavi de spital. Asociația de proprietari nr. 9 din Bârlad, pe teritoriul căreia se află terenul, a făcut mai multe sesizări la Primărie, în legătură cu acesta, care în permanență e plin de gunoaie și bălării. Deși a făcut mai multe adrese în ultimii doi ani, nu a primit nici până acum răspuns. Locatarii blocului B2 din strada Republicii, vecin cu acest teren, dar și cu barul cu terasă de lângă acesta, spun că s-au săturat de mirosul care vine dinspre bălăriile cu gunoaie îmbibate atunci când plouă și că de când a dat căldura, mirosul a devenit tot mai înțepător.

 

„E adevărat că și oamenii sunt necivilizați și în drumurile lor unii aruncă pungile cu gunoi pe terenul respectiv, dar proprietarii acestuia nu i-au nici o măsură pentru a-și curăța proprietatea de buruieni și arbuști crescuți la întâmplare. Lumea vede că e o mică pădurice și încearcă să scape de gunoaie, aruncându-le între plantele și arbuștii crescuți destul de mult. La fel ca proprietarul respectiv procedează și cel care are terasa de la stradă. Dacă mergeți să vedeți în spatele terasei, curtea este total neîngrijită și din când în când e folosită drept spațiu pentru făcut grătare. Asta în condițiile în care blocul se află la nici 5 metri”, ne-a declarat un locatar al blocului B2.

Ieri, locatarii au constatat că și-a făcut prezența în zonă un polițist local și că, între timp, cineva a mai tuns iarba și a tăiat arbuștii. Din păcate, au fost tăiați și lăsați acolo și probabil că vor fi luați după ce Asociația va mai face o sesizare către Primărie. (Mihaela NICULESCU)

Cum a devenit Bȃrladul un oraș plin de suprarealism

Mai țineți minte melodia “Un copac cu flori”, cȃntată de Ștefan Hrușcă? La Bȃrlad, neglijența autorităților locale rescrie titlul acestui șlagăr în ton cu imaginea orașului din ultimii ani. Poleit și cosmetizat în zona centrală, dar murdar, ponosit și departe de civilizație în restul cartierelor.

Un copac cu pungi. Asta pot admira bȃrlădenii în parcarea de la Blocul 4, de lȃngă ANAF și la doi pași de Primărie. Și nu e singurul exponat de acest fel care poate fi zărit în marele muzeu al indiferenței în care riscă să se transforme, încet-încet, orașul Bȃrlad.

Dacă în fața blocurilor, pe Bulevardul Republicii și străzile din preajma Primăriei, copăceii proaspăt plantați dau impresia de curățenie și normalitate, în spatele clădirilor oricine poate vedea adevărată față a orașului, cea pe care autoritățile locale o ignoră cu desăvȃrșire ori se prefac că nu există, spre nemulțumirea contribuabililor.

Copacul invadat de plastic are o singură vină, aceea că a crescut fix între blocuri și în apropierea locului în care ulterior au fost amplasate pubele de gunoi. De aici și cauza pentru care în crengile lui poposesc tot felul de cartoane și sacoșe colorate aruncate la container și luate în zbor de rafalele de vȃnt.

Explicația e la îndemȃna oricui, dar nu este, însă, o scuză pentru responsabilii în slujba cărora cade curățenia orașului, care nu înseamnă doar măturat și plantat de flori și pomi.

Copacii sufocați de sacoșe sunt semnul clar că, din păcate, civilizația și respectul pentru mediul înconjurător se opresc în Bȃrlad la stadiul de intenție și nu ajung niciodată să fie puse în totalitate în practică, deși la nivel declarativ sunt priorități zero.

Cȃt despre oamenii sufocați de mizerie, cei pe care primarul Boroș nu s-a sfiit să îi bage în aceeași oală cu cei care aruncă gunoiul la întȃmplare și să-i tragă de urechi pentru lipsa celor 7 ani de-acasă, pe ei nepăsarea autorităților îi doare cel mai tare și nu-i impresionează deloc tablourile suprarealiste pe care le întȃlnesc din ce în ce mai des prin oraș.

Despre curățenie, o zicală neaoșă spune că se întreține, nu se face. Așa cum administrația nu se face din vorbe, ci din fapte! În broșura sa de campanie, candidatul Boroș promitea, în urmă cu 3 ani, că va «transforma Bȃrladul într-unul dintre cele mai atractive orașe din zona centrală a Moldovei». Realitatea din 2019 arată că acesta e încă un legămȃnt cu bȃrlădenii încălcat de primarul liberal.

Același primar care a învățat și aplică în toate lecția celor pe care îi critica dur, în 2016, pentru cum au gestionat problema curățeniei din Bȃrlad꞉ «Ce știe PSD-ul să facă ați văzut pȃnă acum, chiar în acest oraș, care arată bine doar în centru, în timp ce cartierele mărginașe sau chiar semi-centrale au fost uitate complet”. (S.M.)

Sistemul anti-deșeuri se extinde. Operatorii de salubritate din zonele Vaslui și Bârlad vor intra în activitate

de Dănuț CIOBANU

Proiectul integrat de management al deșeurilor va fi extins, în perioada imediat următoare, cu zonele Vaslui și Bârlad, în ceea ce privește colectarea și transportul deșeurilor. Conform proiectului, județul Vaslui a fost împărțit în cinci zone: Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești și Roșiești. În prezent, este în activitate doar operatorul de salubritate care a câștigat licitația în zona Negrești, zonă care include opt UAT-uri.

Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, a spus că zona Negrești este un proiect de pionerat, prin care autoritățile vor să vadă cum funcționează sistemul integrat.

În prestarea serviciilor de colectare și transport a deșeurilor din zona Negrești mai apar diverse lucruri, pe care le reglăm din mers. Vedem cum funcționează sistemul și vom așeza modul în care trebuie să fie făcută colectarea și transportul deșeurilor, pentru ca cetățenii să beneficieze de un serviciu de calitate. Suntem preocupați de acest proiect, iar în perioada următoare vom deschide și zonele licitate din proiect de la Vaslui și Bârlad. Urmează ca după ce municipiul Huși va da o hotărâre de consiliu local privind integrarea unui program FARE în acest proiect, cel care a câștigat licitația în acea zonă să aibă autorizația de mediu și să intre în activitate”, a precizat Ciprian Trifan.

În acest sens, până în cursul lunii iunie 2019 vor avea loc discuții cu operatorii activi din cele patru zone licitate și se va pregăti relicitarea pentru a cincea zonă de la nivelul județului Vaslui.

În perioada următoare vom avea un dialog cu cei care au câștigat licitațiile pentru a așeza tarifele conform cu legislația în vigoare, adică un tarif pe reciclare și un tarif pe deșeurile menajere. În baza acestui tarif, vom iniția procedura de licitație pentru zona Roșiești, pentru că de acolo primul operator care a câștigat licitația s-a retras”, a precizat Ciprian Trifan.

Investiții de 40 milioane de euro

Contractul de finanțare al proiectului “Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor Solide – județul Vaslui” a fost semnat în data de 14 aprilie 2011 și a beneficiat de o finanțare de aproximativ 40 milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013.

Cea mai mare investiție a proiectului este depozitul ecologic de la Roșiești, care este prevăzut cu două celule de depozitare.

Prima celulă va funcționa până în anul 2030, iar a doua celulă în perioada 2030 – 2042. Prima celulă de depozitare a deșeurilor de la Roșiești are o întindere de 10 hectare și reprezintă circa 50% din ponderea de execuție a proiectului implementat la Roșiești. O celulă are o capacitate de 1,3 milioane tone de deșeuri, durata de viață fiind estimată pe o perioadă de 15 ani.

Depozitul de la Roșiești mai are în componență o linie de sortare cu o capacitate de 28.500 tone/anual, o linie de tratare a levigatului (apa poluată din goapă), o clădire administrativă, echipamente de cântărire, drumuri interioare, garaje etc.

În momentul în care depozitul va lucra la capacitate maximă, aici vor fi angajați 100 de muncitori de la nivel local.

Conducerea județului vrea să convingă primăriile să-și adune gunoaiele din bătătură oferind premii în bani, din fondul de rezervă

de Dănuț CIOBANU

Deși metoda amenzilor aplicate consecvent nu dă greș niciodată, în țările civilizate fiind principala formă de ”educare civică”, conducerea județului Vaslui are o altă viziune și vrea să ofere premii UAT-urilor care strâng gunoaiele de pe domeniile pe care le administrează. Ideea a pornit de la faptul că groapa ecologică de la Roșiești este departe de a funcționa la capacitate maximă, iar pe termen mediu și lung, dacă nu se vor livra cantitățile de deșeuri asumate prin contract, este posibilă o majorare a taxelor de salubrizare.

În prezent, sistemul integrat de management al deșeurilor este implementat în proporție de 99%. Problema este că, la această dată, se colectează o cantitate de deșeuri inferioară celei asumate prin contractul parafat cu firma care administrează groapa ecologică de la Roșiești. Anual, la depozitul ecologic ar trebuie să intre 97 mii de tone de deșeuri, iar în prezent intră aproximativ 70 mii de tone. Pe termen mediu și lung, minusul de 20 mii tone de deșeuri înregistrat la această dată poate avea consecințe directe asupra cuantumului taxelor de salubrizare achitate de populație, în sensul că aceste tarife vor crește. Practic, pentru ca sistemul integrat să fie rentabil, UAT-urile trebuie să livreze către operatori o cantitate mai mare de deșeuri.

Trebuie să colectăm cantități mai mari de deșeuri. Să nu mai aruncăm gunoaiele la întâmplare, cum din păcate se mai întâmplă, și așa vom avea aceste cantități necesare. În acest fel, acest serviciu va avea randament și noi vom trăi într-o zonă mai curată. În prezent, la groapa de la Roșiești sunt aduse deșeuri din județul Galați și de la operatorii de salubritate care un fac parte din proiect. Trebuie să avem cantități mai mari de deșeuri, care să imprime pe viitor un tarif pe care îl avem la această dată. Primarii să curețe UAT-urile, pentru a avea cantitățile de deșeuri și un mediu curat”, a declarat, pentru Est News, Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Premii în bani din fondul de rezervă al județului, pentru cele mai curate localități

Trifan a mai spus că instituția va premia trei primării care se clasează pe primele locuri în ceea ce privește curățenia, colectarea și reciclarea deșeurilor: Am avut o discuție de principiu în cadrul conducerii CJ Vaslui și am decis să premiem cele mai curate comune din județ. În cadrul unei ședințe a CJ vom aproba regulament de concurs, care va fi valabil în anii următori. Tot atunci vom stabili și valoarea premiilor, dar pot spune de pe acum că acestea vor fi sub forma unei alocări bugetare din fondul de rezervă la dispoziția CJ Vaslui”.

Trista soartă a fostului sediu al Clubului Copiilor din Bârlad

de Paul ALEXA

Imagini dezolante, surprinse parcă într-un oraș părăsit de mult timp. Fostul sediu al Clubului Copiilor, de pe strada Mihail Kogălniceanu din Bârlad, aflat la câteva zeci de metri de strada principală, este o ruină iar curtea din jur este invadată de vegetația care crește necontrolat. Cât despre dependințele din spatele curții, acestea completează tabloul deprimant. Din spații care aveau nevoie de renovare, au devenit ruine hidoase.

Bârlădenii care tranzitează zilnic strada amintită nici nu mai recunosc locul, altădată îngrijit și animat. O parte a hidoșeniei este ascunsă de câțiva brazi și pomi mai bogați, dar cea mai mare parte a curții cu ruine este la vedere. Deși este foarte vizibilă starea de degradare a clădirii și spațiului vecin cu imobilul în care funcționează clasele de practică ale Școlii de Arte, autoritățile par oarbe. Există un proiect de hotărâre votat de consilieri anul trecut, în baza căruia proprietarii neglijenți ar trebui să plătescă impozite mai mari pentru imobilele lăsate în paragină, însă lucrurile bat pasul pe loc. Până când va fi pusă în practică supraimpozitarea, multe dintre clădirile vechi din Bârlad se vor fi prăbușit. Este an electoral și urmează încă unul, așa că sunt slabe șanse ca hotărârea Consiliului Local să fie aplicată.
Degradarea imobilului din strada Mihail Kogălniceanu a început la ceva timp după ce a fost retrocedat foștilor proprietari. Din cauza chiriei mari impuse de proprietar, Clubul Copiilor a fost nevoit să se mute în fostul sediu al Școlii nr. 7, din cartierul Deal. Au plecat și alți chiriași care ocupau anexele din spatele curții. Într-un final, după câțiva ani în care clădirea s-a degradat văzând cu ochii, iar curtea s-a umplut de bălării și gunoaie, un întreprinzător a închiriat terenul și clădirile din spate, pe care a început să le reabiliteze, în vederea amenajării unor birouri. Din motive necunoscute, lucrările s-au oprit. Întreprinzătorul a renunțat, lăsând locul și mai degradat decât îl găsise.
Acum, clădirea de la stradă e vandalizată de adolescenții care își fac veacul pe treptele ei, iar curtea cu acareturi părăsite a devenit un un act de atracție pentru hoți, întrucât se pot desfășura în voie, atâta vreme cât nu există pază. Au furat până acum ce au găsit prin clădiri, dar și prin magazia celor de la Școala de Arte, de unde au sustras fier vechi, unelte, lemne, aproape tot. În curând, vor trece la demolarea bucată cu bucată a clădirii și dependințelor.

Râul Delea din Vaslui, ecologizat cu ajutorul deținuților. Tone de deșeuri, scoase din apă

Râul Delea, situat în partea de sud a municipiului reședință, a fost ecologizat cu ajutorul deținuților de la Penitenciarul Vaslui, în baza unui protocol încheiat cu Serviciul de Gospodărire a Apelor. În urma acțiunii de voluntariat, au fost strânse câteva tone de deșeuri, printre care cauciucuri, pet-uri și chiar un pat.

Deținuții din Penitenciarul Vaslui au dat un nou exemplu de civism locuitorilor din municipiul reședință. Nu mai puțin de 13 persoane private de libertate au desfășurat activităti de ecologizare și igienizare a albiei râului Delea, în zona cuprinsă între podurile de la ICIL Vaslui și cel de peste calea ferată. Prin această activitate, în baza unui protocol încheiat cu Serviciul de Gospodărire a Apelor Vaslui, penitenciarul a vizat continuarea unor campanii de responsabilizare socială îndreptate spre protejarea mediului înconjurător, pentru promovarea principiilor ecologice, dar și implicarea persoanelor private de libertate în efortul comun al societății pentru menținerea un mediu curat și sănătos.

Mesajul urmărit a fi transmis este acela că fiecare dintre noi poate contribui semnificativ la ameliorarea și protejarea mediului înconjurător și implicit să ajute la păstrarea valorii mediului înconjurător, a sănătății și a unui cadru de viață civilizat. Prin folosirea deținuților în astfel de activități s-a urmărit însușirea prin implicarea activă a unor norme de conduită civică și ecologică de către persoanele private de libertate. De asemenea, s-a dorit conștientizarea de către comunitatea locală a dorinței și capacității persoanelor private de libertate de a se implica activ în menținerea unui mediu înconjurător curat și sănătos. Nu în ultimul rând, se are în vedere pregătirea persoanelor private de libertate în vederea liberării și a reintegrării lor în societate prin menținerea și dezvoltarea legăturii acestora cu comunitatea și implicarea directă în activități specifice mediului exterior”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

În urma acțiunii de voluntariat, deținuții au strâns câteva tone de deșeuri, printre care cauciucuri, pet-uri și chiar un pat. (Ionuț PREDA)

Realitățile paralele ale Bârladului: copăcei și trandafiri pe pagina de facebook a lui Boroș, gropi și gunoaie în cartierele orașului

de Simona MIHĂILĂ

Cu o floare nu se face primăvară, însă cu zeci de poze postate pe pagina de facebook a Primăriei Bârlad, ilustrând plantări de trandafiri și panseluțe, se mai astupă gura tȃrgului, mai ales atunci cȃnd grădinar-șef se vrea a fi însuși primarul urbei, Dumitru Boroș. Dacă grupurile online de socializare din Bȃrlad mustesc de fotografii ale disperării, cu străzi pline de gropi, gunoaie, cȃini vagabonzi și cu noroaie din cartierele Munteni și Podeni, pe pagina oficială a Primăriei și pe profilul personal al edilului liberal realitatea e una paralelă. E plină de trandafiri, panseluțe și copăcei, toate în centrul orașului ori de-a lungul Bulevardului Republicii, ca și cȃnd Bȃrladul s-ar rezuma doar la aceste zone.

Temperaturile ridicate din ultimele săptămȃni parcă i-au readus energia primarului Dumitru Boroș, care a pus mȃna pe sapă și pe foarfecele de grădină și a vrut să le dea tuturor bȃrlădenilor o dovadă în plus că e mare gospodar. Asta, deși toată lumea știe și vede că proiectele nu-l prea dau de gol că ar fi.

Cele mai recente informări ale Biroului de presă de la Primăria Bȃrlad vorbesc, la fel ca pagina de socializare a edilului liberal, despre ecologizarea și cosmetizarea orașului. Din fotografii, cot la cot cu angajații de la Serviciul de Gospodărire Locală și cu tineri voluntari de vȃrstă școlară, primarul Boroș ba face cuiburi de trandafiri, ba se opintește săpȃnd pămȃntul, ba taie rădăcini, ba își trage sufletul după atȃta și atȃta muncă.

Desigur, fiecare ipostază este surprinsă în fotografii ce au fost postate fuguța pe facebook, pentru ca toată lumea să se minuneze de așa primar gospodar cum are Bârladul. Edilul are în plan sădirea unui număr de 300 de copaci, 500 de arbuști ornamentali și a peste 2.000 de butași de trandafiri. A făcut anunțul cu mândrie, fără să știe, evident că, de când există presă locală la Bârlad (cam de 25 de ani), cetățenii citesc în fiecare primăvară (indiferent de cine e primar) despre programul de plantări care cuprinde, negreșit, mii de puieți și zeci de mii de fire de flori.

Singurul element de noutate este că primarii de până acum nu au mers cu fotografii după ei și nici nu au avut norocul unor mandate aflate sub zodia tehnologiei. Așa cum are Dumitru Boroș care, luat de val, își arogă pe rețelele de socializare inclusiv investiții de anvergură pentru care nu are niciun merit: șoseaua de centură, canalizarea din Munteni și Podeni, blocul ANL din Bariera Puiești etc.

Cum altfel să suplinească marile realizări anunțate încă din timpul campaniei electorale din 2016, dacă nu lăudându-se cu ce au făcut alții? E mai la îndemână decât să facă ce a promis în campania electorală, acele fantasmagorii pe care, probabil, și-ar dori ca bârlădenii să le uite și să nu le mai pomenească. Aqua-parcul, 1.500 locuri de muncă, elicoptere medicale, un lot de casă pe săptămână și câte și mai câte năstrușnicii despre care vom mai vorbi, ca acuși-acuși se fac patru ani.

Până una alta, să-l admirăm pe primul gospodar al Bârladului făcând cuiburi de trandafiri, udând panseluțe cu stropitoarea și ținând evidența pe facebook a întâlnirilor de lucru aferente investițiilor preluate din legislatura trecută. A, și încă ceva: numărând proiectele pe hârtie, pe care ziarul său de casă, precum și consilierii lui de nădejde le prezintă public ca fiind ”realizări”!

Bârlădenii știu, însă, că nici minciunile, nici aparențele de pe bulevardul principal și nici parfumul de flori, fie ele cȃteva sute sau cȃteva mii, nu țin loc de realizări. Oamenii l-au votat pe Boroș pentru promisiunile din broșura galbenă și pentru că a promis că nu va face ce a făcut PSD. Partidul căruia i-a oferit funcția de viceprimar și pe care l-a felicitat la sfârșitul ședinței Consiliului local de săptămâna trecută.

Gospodari din Bârlad, atenție unde depozitați gunoiul vegetal! Noua firmă de salubritate nu va mai ridica, fără contract, resturile vegetale

Vin vremuri grele pentru bârlădenii care nu văd sau ignoră recomandările de pe panourile de avertizare montate între blocuri de compania de salubritate.

În Asociația de Proprietari nr. 8, de exemplu, deși avertismentul este scris clar pe un carton amplasat pe un copac, locatarii din zonă depozitează constant deșeuri vegetale la rădăcina pomului.

Compania de Utilități Publice SA (CUP), care va mai strânge gunoiul încă două luni, încearcă să facă față și să transporte gunoiul vegetal, deși nu are o asemenea obligație. Din luna mai, însă, cetățenii care vor depozita deșeuri vegetale pe spațiul public vor fi amendați. Asta, pentru că Societatea „Urbana” din Bistrița, care va prelua activitatea de salubritate din Bârlad, nu va mai ridica gunoiul inert și nici pe cel vegetal.

N-ar fi rău ca, de pe acum, bârlădenii să încerce să se adapteze noilor condiții, pentru că altfel vor fi sancționați cu amenzi usturătoare. Unii vor afla abia atunci, probabil, că nu au avut voie niciodată să depoziteze resturile vegetale pe spațiul public. Asociațiile de proprietari vor fi cele care vor trebui să încheie contracte cu societatea „Urbana” SA pentru ridicarea gunoiului inert și a celui vegetal. (Mihaela NICULESCU)

Flori, culoare și mizerie, de 8 Martie în zona Stadion din Bârlad

Șanse mici, ca unii comercianți bârlădeni să se civilizeze, mai ales dacă autoritățile locale nu iau măsuri coercitive, care să-i usture la buzunare.

Deși problema mizeriei din zona Stadion, în perimetrul în care se vând mărțișoare și flori de 1 și 8 Martie, este cronică, de ani de zile, aceasta nu a fost rezolvată.

„După ce își încheie ziua de lucru la tarabă, comercianții fug de rup pământul spre casă. Nici prin cap nu le trece să curețe locul de resturile de flori, hârtii, ambalaje etc. Eu cred că Primăria le pune în vedere, fie și formal, că trebuie să asigure curățenia locului închiriat, dar comercianții de mărțișoare și flori nu iau în considerație acest aspect. Dar știți de ce? Fiindcă niciodată nu au primit amenzi pentru că nu și-au curățat spațiul din jurul tarabei”, a opinat un cetățean care a surprins câteva imagini suficient de convingătoare, chiar pe 8 Martie.

În afară de verificarea documentelor de către Poliția Locală, comercianții nu au mai fost „deranjați” altfel. Cei care au restabilit curățenia în zonă au fost muncitorii de la salubritate, care au măturat gunoaiele în urma comercianților necivilizați. (M.N.)

Reorganizare amplă la firmele de curățenie din județ. Utilajele intră în conservare. Se zice că nu va fi concediat niciun salariat

de Mihaela NICULESCU și Dănuț CIOBANU

Firmele care asigură curățenia orașelor vasluiene se află într-un amplu proces de reorganizare, după ce vor preda serviciul de salubrizare a orașului respectiv. Tarifele pentru salubritate mai mult ca sigur vor crește iar populația va trebui să depoziteze selectiv gunoiul.

SC Goscom Vaslui are în total 300 de angajați, din care 110 lucrează în serviciul de salubrizare. Societatea nu va face disponibilizări, iar salariații de la salubritate vor fi trecuți la alte servicii. Utilajele care aparțin SC Goscom vor intra în conservare, iar cele achiziționate de Primăria Vaslui printr-un proiect transfrontalier vor continua să fie folosite pentru igienizarea orașului.

SC Goscom Vaslui este în așteptarea momentului în care va preda noului operator serviciile de salubritate din municipiul reședință de județ. SC Financiar Urban Pitești va asigura serviciile de salubrizare din oraș și din 20 de comune învecinate. În tot acest timp, conducerea SC Goscom Vaslui se pregătește de o reorganizare amplă a societății.

Cătălin Bîrleanu, directorul SC Goscom Vaslui, a precizat pentru Est News că în condițiile în care veniturile vor scade ca urmare a predării serviciului de salubrizare, trebuie reduse proporțional și cheltuielile efectuate de societate.

În prezent, firma are un număr total de 300 de salariați, din care 110 angajați activează în sectorul de salubrizare care cuprinde precolectarea, colectarea și transportul deșeurilor, inclusiv deșeuri toxice periculoase din deșeurile menajere, cu excepția celor cu regim special.

Celelalte activități prestate de societate sunt serviciile de dezinsecție, dezinfecție, deratizare, curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice, serviciul de ecarisaj, lucrări de amenajare și întreținere a spațiilor verzi, precum și lucrări de reparații în construcții și instalații, lucrări de tâmplărie.

“Trebuie să facem o reorganizare a societății, în condițiile în care vom preda unui alt operator serviciul de salubrizare. După reducerea activității nu am intenția de a concedia oamenii de la societate. Vom căuta alte contracte, alte soluții, vom redistribui angajații în cadrul altor servicii prestate de societate”, a spus Cătălin Bîrleanu.

Nu vor fi concedieri

În ceea ce privește utilajele cu care societatea asigură serviciul de salubrizare din orașul Vaslui, acestea vor intra în conservare. “Utilajele care aparțin societății, după caz, vor intra în conservare. Tot în conservare vor intra și cele 500 de containere și pubele care sunt distribuite la case și în alte zone ale orașului. Cu utilajele care aparțin de municipalitate, va răspunde Primăria Vaslui ce va face cu ele. Noi nu avem niciun fel de contract cu noua societate, însă va trebui să existe o colaborare între noi, pentru că SC Goscom este un producător de deșeuri”, a spus Cătălin Bîrleanu.

Din anul 2015, SC Goscom Vaslui SA are în dotare utilaje ultramoderne (trei compactoare de deșeuri, o mașină de măturat și stropit, trei aspiratoare stradale și 500 containere colectare deșeuri și o instalație de spălare containere deșeuri), care au fost achiziționate în cadrul unui proiect transfrontalier cu finanțare europeană, implementat de orașele Vaslui și Cahul, din Republica Moldova. Proiectul a fost depus în cadrul Programului Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013 și a avut o valoare totală de 1.526.421 euro.

„Toate aceste utilaje vor rămâne în continuare la SC Goscom, pentru igienizarea orașului. În urma predării serviciului de salubrizare noului operator, o să fie păstrate toate locurile de muncă de la SC Goscom”, a spus Daniel Neacșu, viceprimarul municipiului Vaslui.

După câteva luni de întârziere noul operator de salubritate își va începe activitatea de la 1 Mai?

Noul operator de salubritate care va acționa pe raza municipiului Bârlad își va începe activitatea, cel mai probabil, de la 1 mai, după luni de tergiversare.

Deși, inițial, se vehiculase ca dată a intrării în activitate 1 aprilie, sau chiar 1 Martie, termenul s-a amânat. Asta pentru că, spune reprezentantul societății „Urbana” Bistrița, noul operator, nu s-au stabilit încă tarifele pentru depozitare ce trebuie aprobate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară și nici taxa pentru reciclare.

Miercuri, Adrian Bobeică, directorul executiv al SC CUP SA Bârlad, a avut o întâlnire cu reprezentantul „Urbana” Bistrița și a aflat că o parte dintre angajații CUP vor fi preluați de noul operator, iar o altă parte vor trece la primăria locală.

La ora actuală, la SC CUP SA sunt 14 încasatori, din care câțiva vor rămâne la actualul angajator, iar alții vor putea fi angajați de Primărie, dar în urma unei testări scrise. La concurs se poate înscrie orice cetățean din Bârlad.

„În privința utilajelor de salubritate, pot să vă spun că SC CUP SA are utilaje cu o vechime de 10 ani, deci au norma de casare. Unele dintre ele vor merge la casare, iar altele le vom folosi pentru a asigura curățenia în comunele cu care avem contract – câteva din județul Galați, dar și comunele din zona Roșiești, zonă rămasă neacoperită, după ce câștigătorul licitației a renunțat la contract. Până la organizarea unei noi licitații, SC CUP va asigura serviciile de salubritate în zona rurală Roșiești”, a declarat Adrian Bobeică, pentru Est News.

Acesta a mai precizat că o parte din pubelele CUP vor fi transferate noului operator de salubritate, dar că și acesta va veni cu pubele și containere proprii, evident și cu propriile utilaje de salubritate.

Demn de semnalat este că noul operator nu va prelua de la punctele gospodărești nici materialul vegetal, nici gunoiul inert. Primăria va trebui să rezolve această situație, care a devenit deranjantă de mult timp la Bârlad. În privința tarifului pe care îl va practica societatea de salubritate din Bistrița, viitorul este cel care va decide dacă el va crește sau nu.
Un lucru este cert, bârlădenii vor plăti mai mult dacă nu vor depozita selectiv gunoiul. Normele de mediu prevăd realizarea în scurt timp a țintei de 35% gunoi reciclat, din cantitatea de gunoi produsă de populație. Dacă cetățenii Bârladului nu vor ține cont de aceste norme, taxa pentru reciclare va fi tot mai mare și evident va fi plătită din propriul buzunar, fiind inclusă în serviciile de salubritate prestate.

Noul operator de salubritate din municipiul Vaslui așteaptă încă la porțile orașului. Există temeri privind modul în care acesta va asigura curățenia orașului

de Dănuț CIOBANU

Preluarea serviciilor de salubritate din municipiul Vaslui de către noul operator bate pasul pe loc. După ce Primăria Vaslui a anunțat că SC Financiar Urban Pitești va începe activitatea în ianuarie sau februarie 2019, în prezent, se așteaptă ca noul operator să înceapă lucrul cel târziu în luna aprilie. Primăria Vaslui dorește ca noul operator să dea asigurări ferme că nu vor interveni probleme în colectarea deșeurile, care să afecteze standardul de curățenie al orașului.

La sfârșitul anului trecut autoritățile locale din municipiul Vaslui au precizat că SC Financiar Urban Pitești va intra în activitate începând cu luna ianuarie 2019. Ulterior, s-a anunțat că noul operator va începe activitatea de colectare a deșeurilor menajere începând cu luna februarie 2019. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus în prima ședință a Consiliului Local din acest an că amânarea preluării serviciului se datorează unor probleme cu care se confruntă societatea. “Am avut o reținere, pentru că nu este în regulă cu acești operatori în toată țara. În februarie să pornim la drum, să ne pregătim, să nu ne pripim. Acest operator are o problemă cu serviciile pe care le prestează în Giurgiu și în alte orașe și să fim atenți să nu avem probleme și noi cu igienizarea. Voi avea o discuție cu acest operator. Ei vin cu un alt ritm, cu o altă mentalitate în ceea ce privește serviciile de salubritate”, spunea Vasile Pavăl.

Oamenii vor curățenie

La această dată, autoritățile locale așteaptă ca firma de salubritate să își scoată autorizația de mediu și într-o lună sau două să intre în activitate conform contractului asumat.

“Este un proiect cu finanțare europeană, iar noii operatori care au câștigat licitațiile trebuie să intre la treabă. Cu siguranță, înainte de începerea activității, reprezentanții firmei vor avea o discuție cu noi, la Primăria Vaslui. Am învățat lumea din oraș cu un anumit standard de curățenie și vrem să menținem acest nivel. Chiar dacă noul operator de salubritate va avea o relație contractuală cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Vaslui, ca și autorități locale suntem interesați ca acest serviciu să funcționeze optim. În cazul în care deșeurile nu vor fi ridicate din punctele specializate din oraș, oamenii ne vor întreba pe noi despre această problemă”, a spus Daniel Neacșu, viceprimarul municipiului Vaslui.

Proiect finalizat

În prezent, proiectul pe deșeuri finanțat din fonduri europene s-a finalizat, groapa de la Roșiești a intrat în funcțiune, iar județul Vaslui este împărțit în cinci zone în care vor activa noi operatori de salubritate. În municipiul Vaslui și 20 de comune din jur noul operator este SC Financiar Urban Pitești, care va prelua această activitate de la Goscom Vaslui.

Pe 23 iulie 2018, a fost deschis depozitul ecologic de la Roșiești. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.

Comisarii de mediu sunt cu ochii pe depozitele de deșeuri

Garda de Mediu Vaslui va controla în anul 2019 săptămânal sau lunar fostele depozite de deșeuri din Vaslui, Bârlad, Negrești, Huși, depozitul de zgura al fostei SC Termica SA și depozitul de deșeuri periculoase operat de SC Rulmenți Bârlad. Controalele vizează comportamentul depozitelor în timp și stadiul lucrărilor de închidere a depozitelor de deșeuri municipale.

La nivelul județului Vaslui, toate depozitele de deșeuri municipale neconforme din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești și-au sistat activitatea în perioada anul 2006-2009. În prezent, sunt închise depozitele de deșeuri municipale neconforme din Vaslui, Bârlad, Negrești. Pentru depozitul neconform Huși lucrările de închidere au fost finalizate la sfârșitul anului 2016, însă din cauza unor alunecări de teren în primăvara anului 2017 nu s-a putut face recepția finală. Garda Națională de Mediu este instituția care certifică prin nota de constatare la inspecția finală închiderea definitivă a depozitului de deșeuri neconforme”, ne-a spus Gabriel Laic, comisar șef al Gărzii de Mediu Vaslui.

În paralel, comisarii de mediu vor verifica și modul de colectare a deșeurilor menajere din județul Vaslui și eliminarea prin depozitare la depozitul ecologic de deșeuri Roșiești. “Există amenajată și funcționează prima celulă a depozitului Roșiești, pe o suprafață de 9,7 hectare, a doua celulă urmând să se deschidă în anul 2037. Vom pune accent pe responsabilizarea autorităților locale din mediul rural pentru implicare în procesul de colectare, transport, valorificare și/sau eliminare a deșeurilor generate pe raza administrativ-teritorială de competență. Vom mai urmări creșterea gradului de colectare selectivă a deșeurilor, prestată de operatorii de salubritate, și diminuarea zonelor cu abandonuri de deșeuri”, a mai spus Gabriel Laic. (Dănuț CIOBANU)

Grămezi de deșeuri pe marginea drumurilor din județ

Tot mai mulți vasluieni care sunt în trafic și-au făcut o obișnuință din a arunca deșeurile menajere pe marginea drumurilor. Deși administratorul drumurilor are obligația să mențină curățenia, fenomenul a depășit cu mult așteptările autorităților.

Drumurile naționale sunt în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Ei au obligația să păstreze curățenia de pe marginea drumurilor. În pădurea de la Crasna sunt foarte multe deșeuri pe marginea drumurilor, toate aceste gunoaie se aruncă direct din mașină. Sunt persoane care abandonează saci întregi de deșeuri. Chiar dacă administratorul trebuie să mențină curățenia, ne confruntăm cu un adevărat fenomen. Intervenim și noi în această problemă, dar nu putem să identificăm sursa acestor deșeuri”, a spus Gabriel Laic, comisar șef al Comisariatul Județean Vaslui al Gărzii Naționale de Mediu.

Cum instituția și-a modernizat parcul auto în ultimii ani, comisarii de mediu vor avea în perioada următoare o prezență mult mai puternică la nivelul județului. “Prin Programul Rabla ne-am dotat parcul auto cu mașini noi. Avem un parc auto nou, mașini de teren, și putem umbla oriunde în județ. Așa cum spuneam, pădurea de la Crasna este plină de gunoaie, iar cei care aruncă ar trebui să aștepte să intre în oraș și să arunce gunoiul la container. Oamenii trebuie să conștientizeze că mediul înconjurător trebui să fie menținut curat, să îl lăsăm curat pentru copiii noștri”, a mai spus Gabriel Laic. (Dănuț CIOBANU)

Goscom Vaslui a introdus contribuția la economia circulară pentru a descuraja producerea deșeurilor

Goscom Vaslui SA a introdus pentru populație și firmele din municipiul reședință ”valoarea contribuției economiei circulară”, în sumă de 0,75 lei/persoană pentru populație și 7,50 lei/mc în cazul agenților economici. Această sumă percepută lunar în mod distinct pe lângă serviciul de salubritate este, potrivit conducerii societății, ”o taxă prin care se încearcă descurajarea generării unei cantități mari de deșeuri depozitate, în final, la platforma ecologică de la Roșiești”.

Depozitarea selectivă a deșeurilor a devenit o problematică ce trebuie luată cât mai mult în serios. Și asta după ce, de la începutul acestui an, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 74/2018 și a Legii 31/2019, s-a introdus un nou sistem de taxare a generatorilor de deșeuri. În consecință, Goscom Vaslui SA s-a aliniat legislației și a introdus, de la 1 ianuarie 2019 , ”valoarea contribuției economiei circulare”. În sumă de 0,75 de lei/persoană pentru populație și 7,50 lei/mc în cazul agenților economici, această sumă percepută generatorilor de deșeuri este trecută în mod distinct pe factura emisă de societate, în condițiile în care banii strânși de la beneficiarii de servicii de salubritate sunt direcționați către Fondul de Mediu.

Contribuția la economia circulară nu este corvoadă, ci o taxă prin care se încearcă descurajarea depozitării unor cantități mari de deșeuri. Pentru acest lucru, în fapt se impune a se realiza o colectare selectivă cât mai corectă direct la sursa generatoare de deșeuri”, ne-a declarat directorul SC Goscom Vaslui SA, Cătălin Bîrleanu.

Conducerea societății vasluiene de salubritate crede, totodată, că prin descurajarea depozitării unei cantități mari de deșeuri la platforma de la Roșiești ”se poate realiza un echilibru financiar pozitiv, odată cu percepția tuturor generatorilor de deșeu de a face o depozitare corespunzătoare a acestuia”. Concret, generarea unei cantități cât mai mici de deșeu menajer se poate face prin eliminarea din componența sa a materialelor reciclabile. În final, totul va conduce la rezultate economice pozitive pentru toți generatorii de deșeuri și, nu în ultimul rând, la un mediu cât mai curat.

Igienizarea localităților, în atenția comisarilor de la Garda de Mediu

Comisariatul Județean Vaslui al Gărzii Naționale de Mediu va demara din luna martie campania de verificare a stării de salubritate a localităților, cursurilor de apă și ilor de comunicie.

Vor fi verificate aproximativ 50 de unități administrativ teritoriale. Astfel, comisarii de mediu vor controla modul în care se efectuează igienizarea localităților, decolmatarea rigolelor, curățirea cursurilor de apă, înlăturarea vegetației uscate de pe marginea drumurilor, punctele pentru colectarea deșeurilor etc. Alături de Garda de Mediu, din echipele de control vor mai face parte reprezentanți ai Prefecturii Vaslui, Apelor Române și Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență.

“Primarii au obligația să păstreze mediul curat. Un procent de 90% din primari sunt deschiși la acțiunile de igienizare și iau măsuri în acest sens. Sunt și primari mai reticenți la acțiunile de îngrijire a mediului, poate din cauza mentalității sau lipsa resurselor financiare. Sunt încă mulți oameni care duc gunoiul la râpă pentru a-l arunca. Noi vorbim cu primarii să facă acțiuni de informare și conștientizare pentru ca să păstrăm mediul curat. La această dată, putem spune să județul Vaslui este un județ curat”, a spus Gabriel Laic, comisar șef al Gărzii de Mediu Vaslui.

În anul 2018, Garda de Mediu Vaslui a efectuat 1.005 inspecții, dintre care 408 inspecții planificate conform planului anual de control și 597 inspecții neplanificate cu patru echipe de control. În urma controalelor, au fost aplicate 122 sancțiuni din care 43 avertismente și 79 amenzi contravenționale în valoare de 336.000 lei.

Valoarea amenzilor aplicate a fost între 100 lei și 10.000 lei persoanelor fizice și între 1.000 lei și 60.000 lei persoanelor juridice. Din cele 79 amenzi aplicate doar cinci au fost contestate, restul fiind asumate prin achitare. (Dănuț CIOBANU)

Cum a ajuns un loc de legendă din Bȃrlad, de toată rușinea

de Simona MIHĂILĂ

«Stația» cărăușilor de la Podul Pescăriei, unul dintre locurile de legendă ale Bȃrladului, de unde astăzi se pot închiria, la prețuri modeste, căruțe cu platformă pentru transportarea bunurilor de mari dimensiuni, e kilometrul zero al mizeriei și al nepăsării.

Mizeria este nu doar rezultatul mormanelor de gunoaie aruncate la voia întȃmplării pe ambele maluri ale rȃului Bȃrlad, ci și al indiferenței autorităților locale, care lasă un simbol al orașului să se zbată în noroi, bălți și bălegar de cal.

Dacă pe vremea lui Petru Rareș, pe aici treceau carele încărcate cu pește prins la Dunăre, iar localnicii se înghesuiau la dughenele urmașilor lui Take, Ianke și Cadȃr să-și cumpere măsline, halva și alte soiuri fine de bunătăți, în prezent, întreaga zonă pare că a încremenit într-un Ev Mediu ponosit, la depărtare de ani-lumină de civilizația secolului în care trăim.

Pentru bȃrlădenii care parcurg sensul giratoriu dinspre Podeni spre centrul orașului, imaginea ternă, încărcată de izul de bălegar și de vorba aspră a căruțașilor, nu mai este un element de surpriză, căci s-a împămȃntenit ca un dat, de ani buni, în mentalul oamenilor care știu că of-ul lor nu înduplecă mai marii orașului. Însă, pentru cei care tranzitează urbea pe la Podul Pescăriei, tabloul este unul de-a dreptul șocant. Căruțele staționează în glod pe malul Cacainei, lȃngă mormane de PET-uri, cutii de conserve, ambalaje și resturi alimentare întinse pe o rază de zeci de metri. Toate dau impresia de fund de lume, de colț de ghetou, de capăt de nicăieri, unde n-a ajuns nici talpă de om civilizat, nici minte de gospodar.

Trist este că, dacă de acest loc s-a legat cȃndva întreaga dezvoltare economică a urbei, de Podul Pescăriei se mai leagă acum doar adresele trimise către Primărie de bȃrlădenii care își au domiciliul în zonă și de proprietarii de terenuri, persoane fizice sau juridice. Ce anume cer aceștia? O soluție civilizată, venită din partea administrației locale, pentru a-i împăca și pe căruțași, dar și pe cei sufocați, la doi pași de zona centrală a orașului, de gunoaie și de mirosuri urȃte.

Deși cunoaște situația, Primăria nu a luat pȃnă azi nicio măsură pentru a rezolva o problemă evidentă, care ține prizonier Bȃrladul într-un tablou mai degrabă caracteristic mediului rural decȃt tȃrgurilor de provincie șlefuite și dichisite prin proiecte bine-gȃndite, inclusiv cu finanțare europeană.

Reprezentanții administrației bȃrlădene au împrumutat, se pare, ochelarii de cal de la animalele de tracțiune care își scaldă copitele în noroi, pentru ca apoi să pornească agale pe străzile orașului꞉ nu văd nici nevoia acută de curățenie a urbei, nu aud nici gura păcătoasă a căruțașilor (cărora prea puțin le pasă de gunoaiele pe care ei înșiși le produc), dar nici pe cea care strigă după civilizație.

Ignoranța și ridicatul din umeri nu fac parte din inventarul de soluții pe care le așteaptă bȃrlădenii; amenzile din partea Poliției Locale, reabilitarea sensului giratoriu de la Podul Pescăriei, întreținerea malurilor rȃului Bȃrlad, amenajarea unei «stații» a căruțașilor, acestea da, pot fi considerate soluții. Dar cine să le pună în practică, atunci cȃnd administrația e sub comanda unui primar care face “TOTUL pentru Bȃrlad” (promisiunea scrisă cu majuscule pe broșura din campania electrorală). Un tot care, deși îi ocupă timpul plătit regește din bani publici, nu dă rezultate.

Să mai pomenim de faptul că, deși pretinde că își dorește investitori în oraș, primarul Boroș se face că nu știe că aceștia își investesc banii doar dacă au condiții civilizate? Poate l-ar ajuta să-și revină informația că anumiți investitori din afara orașului ar fi vrut să cumpere ceva terenuri puse la vânzare în zona Podului Pescăriei, dar au făcut cale întoarsă strâmbând din nas la primul contact cu priveliștea dezagreabilă, vizibilă din toate direcțiile.

Citeste și: Legendele Bârladului: Podul Pescăriei

Gunoiul bârlădenilor, tot mai ”prețios”! Iată cât au decis autoritățile locale că cetățenii ar trebui să scoată din buzunar

de Mihaela NICULESCU

Consilierii locali bârlădeni au aprobat, ieri, în ședință extraordinară, majorarea tarifului de colectare, transport și depozitare a deșeurilor pentru populație dar și pentru agenții economici din Bârlad și comunele limitrofe.

Concret, cetățenii din Bârlad vor plăti, din această lună, mai mult cu 0,50 lei/persoană cu TVA, respectiv cu 1 leu/mc fără TVA, în cazul agenților economici. Asta înseamnă că tariful la populație va crește de la 11 lei/ persoană pe lună cu TVA, la 11,5 lei/persoană pe lună, cu TVA. Agenții economici vor suporta o creștere a tarifului pe metru cub de gunoi, de la 99,2 la 100,2 lei, fără TVA.

„Această majorare a tarifului a fost aprobată în luna ianuarie de Consiliul Județean, la solicitarea operatorului regional care administrează actualmente depozitul de gunoi. Argumentul operatorului a fost punerea în aplicare a Ordonanței nr. 74/2018 privind regimul deșeurilor. Aceasta prevede ca de la 1 ianuarie să se perceapă operatorului o taxă pe economia circulară. Din această cauză, a apărut necesitatea majorării tarifului de colectare, transport și depozitare a deșeurilor”, a declarat în cadrul ședinței CLM Adrian Bobeică, directorul SC CUP SA Bârlad.

Acesta a mai menționat că până la sfârșitul anului prețul gunoiului ar putea scădea prin punerea în aplicare a Legii 31/2019 privind regimul deșeurilor. În baza acestui act normativ, contravaloarea deșeurilor reciclate va intra în bugetul Primăriei, iar astfel tariful pentru serviciile de salubritate ar putea scădea.

Operatorul de salubritate își va începe activitatea

Noul operator de salubritate din municipiul Vaslui își va începe activitatea începând din luna februarie 2019.

SC Financiar Urban Pitești, noul operator care va presta serviciile de salubritate în municipiul Vaslui, trebuia să intre în activitate începând cu luna ianuarie 2019. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus în ședința Consiliului Local că amânarea preluării serviciului se datorează unor probleme cu care se confruntă societatea: Am avut o reținere, pentru că nu este în regulă cu acești operatori în toată țara. În februarie să pornim la drum, să ne pregătim, să nu ne pripim. Acest operator are o problemă cu serviciile pe care le prestează în Giurgiu și în alte orașe și să fim atenți să nu avem probleme și noi cu igienizarea. Voi avea o discuție cu acest operator. Ei vin cu un alt ritm, cu o ală mentalitate în ceea ce privește serviciile de salubritate”.

La această dată, proiectul pe deșeuri finanțat din fonduri europene s-a finalizat, groapa de la Roșiești a intrat în funcțiune, iar județul Vaslui este împărțit în cinci zone în care vor activa noi operatori de salubritate. În municipiul Vaslui și 20 de comune din jur noul operator este SC Financiar Urban Pitești, care va prelua această activitate de la Goscom Vaslui.

Începând de luni, 23 iulie 2018, a fost deschis depozitul ecologic de la Roșiești. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești. (Dănuț CIOBANU)

Decizia autorităților vasluiene în legătura cu plata taxei de salubritate, obligatorie, din acest an, pentru toți cetățenii județului

Din anul 2019, în municipiul Vaslui se va schimba modul de încasare a serviciului de salubritate. Astfel, tariful de salubrizare va fi înlocuit cu o taxă specială de salubritate, modificare ce survine ca urmare a implementării sistemului integrat de management al deșeurilor.

“Nu va mai fi tarif de salubrizare ca până acum. Proiectul pe deșeuri s-a finalizat, groapa de la Roșiești a intrat în funcțiune, iar județul Vaslui este împărțit în cinci zone în care vor activa noi operatori de salubritate. Municipiul Vaslui și 20 de comune din jur vor intra la un nou operator, care este SC Financiar Urban Pitești. Noul operator va prelua această activitate de la Goscom Vaslui. Punctele de plată le vom menține aceleași, pentru a nu bulversa cetățenii la început de an. Pe declarațiile de impunere privind taxele și impozitele locale, cetățenii vor mai vedea și taxa specială de salubritate, care intră în vigoare din anul 2019″, a spus Daniel Neacșu, viceprimarul municipiului Vaslui.

Pentru anul 2019, taxa specială de salubritate va rămâne la același nivel, de 9 lei/lună/persoană, cât era și tariful de salubrizare practicat de SC Goscom Vaslui.

Începând de luni, 23 iulie 2018, a fost deschis depozitul ecologic de la Roșiești. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.

Marți, 24 iulie 2018, au fost recepționate și cele patru stații de transfer de la Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești care au fost puse la dispoziția SC Romprest Energy SRL, pentru a fi utilizate. (Dănuț CIOBANU)

Salubrizarea în județul Vaslui a intrat într-o nouă eră. Nu mai putem depozita gunoaiele de-a valma

de Dănuț CIOBANU

Sistemul integrat de management al deșeurilor va funcționa oficial în primele 22 de localități din județul Vaslui. Operatorii din zonele Negrești și Roșiești, care se ocupă de colectarea și transportul deșeurilor la stațiile de trasfer, au primit autorizațiile de mediu. În paralel, cei doi operatori primesc utilaje, pubele și administrarea platformelor din localități. Din luna noiembrie 2018, colectarea deșeurilor din cele două zone se va face conform standardelor europene.

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Vaslui a acordat autorizația de mediu pentru primii doi operatori, care se vor ocupa de colectarea și trasportul deșeurilor din localitățile județului. Este vorba despre Domighian’s Park SRL Iași, care se ocupă de zona Negrești, zonă căreia îi sunt arondate opt localități, precum și SC Rossal SRL Neamț, operatorul de pe zona Roșiești, care va colecta deșeurile din 14 unități teritorial administrative.

Mădălina Nistor, directorul APM Vaslui, a precizat că din punctul de vedere al instituției pe care o conduce, cei doi operatori de salubritate își pot începe activitatea: Operatorii care se vor ocupa de zonele Vaslui, Bârlad și Huși sunt în procedura de avizare. După ce firmele vor depune la noi dosarele de autorizare complete, procedura prevede ca acestea să intre la avizare după o perioadă de 30 de zile”.

Practic, odată cu acordarea autorizației de mediu pentru operatorii din zonele Negrești și Roșiești, sistemului de gestionare a deșeurilor din județul Vaslui va începe oficial să funcționeze.

Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că operatorii care au câștigat licitațiile pentru colectarea și transportul deșeurilor își vor primi echipamentele necesare pentru susținerea activității: CJ Vaslui, ca și beneficiar al proiectului, și membrii Asociației de Dezvoltare Intracomunitară (ADI) au demarat procedurile de predare a utilajelor achiziționate prin proiect către operatorii autorizați, care au câștigat licitațiile. În scurt timp, acești operatori vor primi pe lângă pubele și administrarea platformelor. Am inventariat împreună acești operatori, toate problemele care trebuie rezolvate pentru a putea derula contractele și sper ca din luna noiembrie 2018 aceste două zone să fie operabile”.

Cetățenii trebuie să selecteze deșeurile

Operatorii care se ocupă de colectare și transport preiau deșeurile de pe platformele din cadrul localităților și îl duc la stațiile de transfer. Sistemul de management a fost gândit ca prima selecție a deșeurilor să fie făcută de cetățenii care duc gunoaiele la platformele din localitățile în care locuiesc. De la stațiile de transfer, aceste deșeuri selectate sunt preluate în containere de firma care administrează groapa ecologică și duse la Roșiești, unde sunt depozitate. Înainte de depozitare la groapa de la Roșiești, deșeurile vor mai trece printr-o linie manuală de selectare.

În ceea ce privește taxa de salubritate, aceasta va fi încasată de la cetățeni de către autoritățile locale ale orașelor și comunelor din județ. Acești bani sunt virați ulterior către ADIV Vaslui, care va face plățile pentru servicile prestate de către firma care administrează groapa de la Roșiești și operatorii care colectează și transportă deșeurile din localități. Pentru anul 2018, taxele de salubrizare sunt de 8,81 lei/persoană/lună în mediul urban și 2,86 lei/persoană/lună în mediul rural.

Stațiile au fost recepționate

Pe 23 iulie 2018, a fost deschis depozitul ecologic de la Roșiești. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.

Depozitul de la Roșiești are în componență o linie de sortare, echipamente de cântărire, drumuri interioare, garaje etc. Depozitul va avea două celule de depozitare, din care a doua celulă va fi deschisă de către concesionarul serviciului. Prima celulă va funcționa până în anul 2030, iar a doua celulă în perioada 2030 – 2042.

Pe 24 iulie 2018, au fost recepționate și cele patru stații de transfer de la Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești care au fost puse la dispoziția SC Romprest Energy SRL, pentru a fi utilizate. Concesionarul a primit și șase autocamioane cu remorcă pentru a transporta containerele de la cele patru stații de transfer.

Ce mai aruncă la gunoi bârlădenii

O canapea și două fotolii crem tronau, ieri dimineață, în fața unui punct gospodăresc de pe Bulevardul Epureanu, din Bârlad, în apropierea Oficiului Stării Civile. Cineva. Nu se știe cine le-a aruncat, pentru că nimeni nu vede nimic niciodată în asociații.

Conducerea SC CUP SA spune că societatea nu este obligată să transporte asemenea deșeuri voluminoase, dar, de multe ori este nevoită, pentru că blochează căile de acces. Din fericire, muncitorii de la salubritate nu au mai fost nevoiți să ridice mobila, pentru că, între timp, doi bărbați din familii nevoiașe au demontat părțile metalice pentru a le valorifica. Au luat apoi și saltelele, în stare destul de bună. Numai că nu întotdeauna astfel de obiecte prezintă interes pentru persoanele nevoiașe, așa că volens-nolens, CUP trebuie să transporte mobilierul uzat pentru a degaja punctele gospodărești.

Dacă bârlădeanul care s-a debarasat de mobila veche ar fi fost prins în momentul în care a abandonat-o pe domeniul public, ar fi fost amendat cu 1.000 de lei. Dar cine să vadă? Nici locatarii, nici conducerea asociației, Poliția Locală, cu atât mai puțin. Uneori, agenții locali lipsesc cu desăvârșire, alteori dau dovadă de exces de zel. Săptămâna trecută, doi polițiști locali prezenți la un punct gospodăresc din zona de nord a orașului au vrut să amendeze două femei de serviciu care depozitau frunzele lângă container. Asta, înainte ca SC CUP să anunțe asociațiile că tot materialul vegetal va trebui depozitat în locuri special amenajate. (Mihaela NICULESCU)

Asociațiile de proprietari din Bârlad s-au conformat în privința depozitării separate a deșeurilor vegetale

de Mihaela NICULESCU

Agitație mare în asociațiile de proprietari, după ce conducerea SC CUP SA Bârlad le-a adus la cunoștință administratorilor că nu va mai ridica deșeurile vegetale decât dacă sunt depozitate separat, în locuri speciale și nu la punctele gospodărești.

Cele mai multe asociații s-au conformat și au informat SC CUP în legătură cu locurile identificate, de unde vor fi ridicate frunzele uscate și alte resturi vegetale din perimetrul asociației. Sunt și câteva asociații, însă, care până ieri nu reușiseră să identifice locuri pentru depozitarea acestui tip de deșeuri, din lipsa căilor de acces pentru mașinile de salubritate.

„Vom încerca să găsim câteva locuri, totuși, poate chiar pe spațiul din fața sediului asociației, astfel încât să se poată face accesul mașinilor CUP. Am hotărât să strângem frunzele în saci din plastic, pe care să-i depozităm mai ușor. Este, totuși, o cheltuială pe care asociația o face cu procurarea acestor saci și nu cred că proprietarii vor fi încântați să plătească nici un leu mai mult pe factura de întreținere. Oricum, gradul de civilizație al unor cetățeni lasă de dorit. Femeia de serviciu a lăsat câteva minute un sac cu frunze lângă container, iar când a revenit să-l ia pentru a-l duce la locul identificat a observat că cineva răsturnase frunzele ca să ia sacul. Este regretabil ceea ce se întâmplă și cred că va mai dura până când oamenii vor învăța să depoziteze gunoiul”, ne-a declarat Savin Mihaela, administrator al Asociației nr. 9 din Bârlad.

Alte asociații nu au folosit saci pentru strângerea frunzelor, ci le-au depozitat pur și simplu în locurile stabilite și declarate la CUP.

„Noi nu am adunat frunzele în saci. Ne-am conformat întocmai celor prezentate de directorul SC CUP și am identificat două spații, de unde angajații firmei de salubritate le vor ridica. Nu sunt frunzele noastre de acasă, sunt din natură, sunt pe spațiul public și chiar dacă vântul le mai împrăștie, nu avem ce face. Noi le depozităm și atât”, a declarat Carmen Palade, administratorul Asociației de Proprietari nr. 2.

Vestea că transportul deșeului vegetal ar putea fi plătit de bârlădeni i-a pus pe gânduri pe cei din asociații, care știu cât de greu adună banii de la proprietari. Deocamdată, nu se pune această problemă. Locatarii nu vor plăti nici un leu pentru serviciile de transport a deșeurilor vegetale. Important este acum ca aceste deșeuri să fie depozitate separat de gunoiul menajer, așa cum prevede legea.

„Mă bucur că asociațiile au înțeles mesajul pe care l-am transmis la întâlnirea de săptămâna trecută, la Primărie, și au identificat, în mare parte, punctele de unde vom ridica zilnic deșeurile vegetale. Rămâne de văzut, de la 1 ianuarie, când va veni noul operator de salubritate, cine va plăti ridicarea acestor deșeuri, Primăria sau operatorul de salubritate”, a declarat pentru Est News Adrian Bobeică, directorul CUP SA Bârlad.

Frecție la picior de lemn! După ce au anunțat că presa e vinovată pentru gunoaiele din Bârlad, autoritățile le-au descoperit și ”leacul”: pliantele

de Simona MIHĂILĂ

După zeci de articole în care ziarul Est News a atras atenția asupra lipsei totale de reacție a autorităților din Bȃrlad față de problema curățeniei din oraș, șeful Poliției Locale a venit cu soluția unui plan de acțiune, care conține ″activități de prevenire și combatere a faptelor prin care se încalcă normele de curățenie în municipiul Bȃrlad″. Dincolo de limbajul de lemn se ascund, de fapt, banale acțiuni de informare a cetățenilor asupra importanței menținerii unui mediu curat și amenințări cu amenzi care pot ajunge pȃnă la 1.000 lei pentru persoanele fizice și 2.000 lei pentru persoanele juridice.

Depășit complet de ″fenomenul depozitării necontrolate a deșeurilor menajere″, care transformă zone întregi ale Bȃrladului în uriașe gropi de gunoi ce degajă mirosuri greu de suportat, primarul Dumitru Boroș s-a mulțumit, în repetate rȃnduri, doar să constate că bȃrlădenilor, aceiași care l-au trimis în scaunul de edil, le lipsesc cei șapte ani de-acasă. Mai corect spus, aceștia nu respectă prevederile Hotărȃrii Consiliului Local Municipal Bȃrlad Nr. 22/2002, modificată prin Hotărȃrea Consiliului Local Municipal Bȃrlad Nr. 336 din 25.10.2017, referitoare la păstrarea curățeniei.

Cum sesizările că Bȃrladul a redevenit, în ultimii doi ani, într-un oraș al gunoaielor, au curs inclusiv pe rețelele de socializare, Boroș s-a decis să dea piept cu ″fenomenul″, dar nu de unul singur. Ajutorul vine de la Poliția Locală, instituție aflată în subordinea sa, despre care edilul a avut numai cuvinte de laudă, după ce i-a schimbat directorul după bunul plac.

Din informarea publicată recent pe site-ul Primăriei Bȃrlad, semnată de însuși șeful polițiștilor locali, Vasile Chelaru, rezultă că problema mizeriei din oraș e ca și rezolvată! Au fost împărțite cȃteva pliante, cu ajutorul unor liceeni voluntari, și s-au dat amenzi care au băgat spaima în bȃrlădenii certați cu normele bunului simț! Boroș s-a spălat pe mȃini de-o obligație și poate să doarmă liniștit că străzile orașului pe care îl păstorește au redevenit curate ca lacrima.

Din păcate, realitatea din teren nu e nici pe departe cea din visele primarului. Asta, deși conducerea Poliției Locale se laudă cu faptul că, împreună cu angajați ai S.C. CUP S.A. și ai Centrului de Informare Turistică din Bȃrlad, a demarat încă de la sfȃrșitul lunii august o campanie intitulată ″Municipiul Bȃrlad – Un oraș curat″. Campania, care ar fi durat doar două săptămȃni, n-a fost una cu succes răsunător pentru autoritățile bȃrlădene. Motivul? Prea puțini cetățeni au aflat de această inițiativă, al cărei final s-a suprapus chiar cu Ziua Internațională de Curățenie.

Dacă e să dăm crezare conducerii Poliției Locale, pe durata campaniei, 37 de bȃrlădeni au fost prinși în fapt încălcȃnd prevederile legale referitoare la depozitarea gunoiului menajer și au fost sancționați, valoarea totală a amenzilor fiind de 6.800 lei. Dacă ne uităm pe străzile din oraș și în cartiere, gunoaiele sunt la tot pasul, mormanele de resturi menajere de lȃngă containerele special amenajate apar peste noapte și tronează cu zilele, malurile rȃului Bȃrlad sunt la fel de pline de peturi, ambalaje și materiale textile.

Evident, o campanie de doar două săptămȃni este insuficientă pentru a-i dezvăța pe unii cetățeni cărora le lipsește ABC-ul conviețuirii în societate de obiceiurile dobȃndite de-a lungul a zeci de ani. Dacă polițiștii locali au mai bifat o acțiune menită să le aducă o bilă albă în ochii primarului Boroș, bȃrlădenii rămȃn în continuare nemulțumiți de faptul că administrația n-are leac pentru un ″fenomen″ care a dispărut de multă vreme de pe agenda altor orașe de provincie.

Promisiunile că activitățile de supraveghere a locurilor de depozitare a gunoiului menajer se vor intensifica nu mai sunt de-ajuns, și nici cele care privesc o colaborare mai strȃnsă între polițiștii locali și asociațiile de proprietari, pentru a-i depista pe cei care aruncă resturi la întȃmplare. Fapte, nu vorbe sunt ceea ce așteaptă bârlădenii, iar atunci când vom constata cu toții că cetățenilor lipsiți de bun-simț le va fi teamă să-și facă de cap, de frica amenzilor, vom putea vorbi despre o eficiență a Poliției locale pe această linie. Până una-alta, în cazul în care actuala conducere a Poliției Locale nu e la curent, îl informăm noi că, de-a lungul anilor, bârlădenii au mai avut de-a face cu asemenea campanii ”de ocazie” (inițiate de obicei în urma articolelor de presă) care s-au stins ca un foc de paie.

Penibil! Primarul Boroș a găsit vinovatul pentru mizeria din Bȃrlad꞉ presa locala

de Simona MIHĂILĂ

Adevărul ustură iar lipsa de realizări este, pentru un primar care ține mai mult la imaginea sa decȃt a orașului pe care funcția îl obligă la rezultate, cea mai mare lovitură în orgoliu. Au înțeles acest lucru, în cei doi ani de mandat care s-au scurs de cȃnd Primăria Bȃrlad a încăput pe mȃinile lui Dumitru Boroș, bȃrlădenii ale căror speranțe s-au năruit de îndată ce candidatul liberal s-a văzut în biroul din Palatul Comunal.

Dezastrul administrativ de la nivelul municipiului Bȃrlad, unde proiectele care ar putea să aducă dezvoltarea la care visează de ani buni contribuabilii bat pasul pe loc, nu se vede din biroul primarului Dumitru Boroș. Preocupat să-și facă imagine cu poze care de care mai penibile (cele mai recente fiind postate cu prilejul primei zile de ridicare a mașinilor abandonate de pe domeniul public), edilul bȃrlădean n-are vreme să dea piept cu adevăratele probleme ale orașului, cum sunt cea a curățeniei, locurilor de parcare, ori cea a cȃinilor comunitari care zburdă în voie chiar prin fața Primăriei.

Pentru aceste probleme grave, care îi fac pe simpli cetățeni să strȃngă din dinți și să numere zilele pȃnă la următoarele alegeri, Dumitru Boroș nu are soluții (pentru că, dacă ar fi avut, le-ar fi pus în practică în doi ani de mandat!), dar a găsit țapul ispășitor care să-i scuze incompetența administrativă: presa.

Firește, nu toată presa e arătată cu degetul de primarul Boroș, doar cea care nu-i ridică osanale lui și preferaților pe care i-a adus în administrație, după modelul anterior atât de criticat de el însuși în campania electorală. Acea presă care nu se ferește să atragă atenția asupra subiectelor care ″ard″, să critice lipsa de reacție a autorităților locale, să le reamintească acestora că sunt plătiți din banii contribuabililor și chiar să prezinte rezolvări propuse de cetățeni.

Supărat că ziariștii nu pun biciul pe cetățeni!

În cea mai recentă ședință de Consiliu Local, primarul Dumitru Boroș s-a încordat în fața aleșilor locali și și-a vărsat năduful tocmai pe această ”presă”, care refuză să fie gazeta lui de perete.

”Singura primărie din țară care a rezolvat problema deșeurilor este cea din Sfântu Gheorghe. Este adevărat, a avut și o strategie, a atras și fonduri europene, dar mai este ceva: alături a fost și presa. Acolo nu au fost articole în presă în care să se dea vina pe primărie sau pe operatorul de salubritate că nu este curat în oraș. Mizeria nu vine de nu știu unde. Tot omul vine și o lasa langa tomberon, o aruncă pe stradă, fac petreceri seara prin fața blocurilor și tot așa. Să vină și presa alături de noi, dacă vrem să schimbăm fața orașului! Acele gunoaie vin tot de la cetățeni. Și n-am văzut un articol în care să se fi scris că cetățenii nu aruncă gunoiul unde trebuie, ci pe lângă” – aceasta este declarația halucinantă a primarului Bârladului, făcută în ședința CL de săptămâna trecută.

Mințiți, domnule primar?

Miile de bârlădeni care au citit nenumăratele noastre articole despre mizeria din Bârlad nu se pot opri să nu întrebe, cu siguranță, dacă primarul Boroș nu este un mincinos. Sunteți mincinos sau dormiți în papuci, domnule primar Boroș? ne întrebăm și noi.  Iată, mai jos, câteva titluri ale unor articole apărute în ultima vreme în Est News. Am selectat puține, primele care ne-au venit la îndemână la o primă răsfoire a ziarului, dar lista este mult mai lungă. La dorința primarului, o putem completa.

”Mostră de <bun-simț> la Bârlad: a descărcat gunoiul din portbagaj și l-a depozitat lângă tomberon”

”Atenție! Gunoi (ne)supravegheat video”

”Ca la groapa de gunoi, în centrul Bârladului”

”Mostră de nesimțire în stare pură: munți de gunoaie și mirosuri imposibil de suportat”

”Bârlădenii, supărați din cauza mizeriei făcută de căruțașii de pe Podul Pescăriei”

”Splendide peisaje bârlădene! Când nesimțirea cetățenilor face casă bună cu dezinteresul aleșilor locali”

Toate aceste articole au adus în discuție, pe lângă lipsa de reacție a autorităților, și lipsa de bun-simț a unor bârlădeni.

Iată ce scriam în ultimul din articolele menționate mai sus, articol apărut în august 2017: ”Trebuie să acceptăm la nesfârșit nepăsarea autorităților și refuzul lor clar de a pune în aplicare legile care pedepsesc nesimțirea? Pentru că legi există, sunt prevăzute amenzi serioase pentru toate câte ne fac viața de coșmar. Sunt în mâna aleșilor locali. E treaba lor să se organizeze și să conceapă strategii care să ne aducă civilizație și confort.

Nu aveți nevoie de fonduri europene, nici de proiecte costisitoare ca să-i amendați pe cei care încalcă legea, domnule primar Dumitru Boroș! Nu aveți nevoie nici măcar de bani de la bugetul local. Tot ce vă trebuie e spirit gospodăresc și dorința de a vedea orașul curat! Când veți înțelege că măsurile aplicate în țările civilizate, unde a arunca un ambalaj pe stradă echivalează cu o amendă usturătoare, abia atunci vom avea orașul pe care ni-l dorim. A cheltui la nesfârșit banul public pentru a strânge în urma nesimțiților, nu doar că nu rezolvă problema curățeniei la Bârlad, dar încurajează indolența și dau nas neisprăviților. Ați câștigat Primăria Bârlad spunându-le oamenilor că aveți idei, domnule primar. E timpul să le scoateți din joben!”.

Așadar, nu de ziariști zeloși, cu spirit civic, interesați de curățenia urbei duce lipsă Bârladul, stimabile primar! Ci de un primar gospodar, cu mână de fier, cu idei bune și preocupat sincer de orașul care îl conduce.

 

La Poliția Locală șeful s-a schimbat la dorința lui Boroș, dar gunoaiele din oraș au rămas!

În timpul discursului penibil din timpul ședinței CL, l-am întrebat pe Boroș ceea ce îl întrebăm în fiecare articol: câte amenzi au fost administrate cetățenilor lipsiți de bun simț? Nu ne-a răspuns, ba a schimbat și subiectul. Nu ne rămâne decât să presupunem: prea puține pentru ca bârlădenii să ia în serios legea, prea puține ca primarul să fie socotit drept un bun gospodar și prea puține pentru ca același primar să țină capul sus în fața oamenilor de bună-credință care l-au votat. Prea puține chiar și după ce în fruntea Poliției Locale s-a instalat Vasile Chelaru, prietenul primarului Boroș.

Îi reamintim primarului Boroș că Legea administrației publice, stabilește clar cine trebuie să răspundă pentru modul în care se prezintă un oraș, atȃt la periferie, cȃt și în centru: el însuși, împreună cu subordonații domniei sale, care sunt plătiți din bani publici.

Paradoxal, rotițele administrației se învȃrt atȃt de bine la Bȃrlad încȃt Dumitru Boroș nu a avut vreodată critici sau, cel puțin, recomandări la adresa actualei conduceri a Poliției Locale. Mărturie stau străzile din Bȃrlad, ticsite de mașini parcate alandala și sufocate de gunoaie, lucruri pe care Poliția Locală nu le vede! La fel și terenurile virane ascunse vederii de blocuri, unde își găsesc locul, mai mereu, pe lȃngă resturi menajere care împrăștie mirosuri insuportabile, și tot felul de vechituri de care bȃrlădenii fără cei șapte ani de-acasă aleg să se descotorosească. Nici pe acestea nu le vede Poliția Locală. Și nici primul gospodar al urbei, cel care ne face pe noi, ziariștii responsabili pentru eșecurile domniei sale.

Dacă primarul Boroș ține la secret colaborări cu investitori din Asia, întȃlniri de lucru și evenimente de interes pentru bȃrlădeni, presa e liberă să scrie despre ce vrea, inclusiv despre realitățile care se petrec chiar sub nasul autorităților locale. Cum ceasul ticăie, iar lista de proiecte în așteptare nu e prea mare, primarul Bȃrladului se simte încolțit, dar se află într-o gravă eroare: presa care își stabiliește singură politica editorială nu-i este subordonată!

În consecință, noi avem voie să vrem sau să nu vrem să scriem despre un anumit subiect, în vreme ce un primar ales nu are opțiunea să ignore problemele reale ale unei comunități, care afectează viața a zeci de mii de cetățeni, inclusiv a celor care l-au votat.

 

 

Sistemul integrat de gestionare a deșeurilor are nevoie de pubelele primarilor

Implementarea sistemului de gestionare a deșeurilor din județul Vaslui este în plină desfășurare. În prezent, mai sunt primării care au de predat operatorilor de salubritate containerele, compostoarele și pubelele primite prin proiect. La finalul predării acestor materiale, se așteaptă ca sistemul să funcționeze ireproșabil. Pentru anul 2018, taxele de salubrizare sunt de 8,81 lei/persoană/lună în mediul urban și 2,86 lei/persoană/lună în mediul rural.

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui, a precizat că, în această perioadă, mai sunt primării care au de predat materialele primite în cadrul proiectului, către operatorii care răspund de colectarea și transportul deșeurilor: “Pe măsură ce se predau toate acele lucruri, sistemul va funcționa integral, așa cum a fost prevăzut în aplicația prin care am obținut finanțarea europeană nerambursabilă”.

În prima jumătate a acestui an operatorii, care au câștigat licitațiile pentru colectarea și transportul deșeurilor din localitățile județului Vaslui, au solicitat o perioadă de acomodare, în ceea ce privește prestarea serviciilor de salubritate. Conducerea CJ-ului a refuzat această variantă și a cerut ca sistemul integrat de gestionare a deșeurilor să fie cât mai repede pus în funcțiune. După perioada de acomodare de o lună sau trei luni lucrurile vor sta ca la început. Nu am fost de acord cu acordarea acestei perioade. Trebuie să luăm măsuri drastice, să înceapă operarea sistemului. Dacă operatorii nu vor respecta obligațiile asumate în contract se vor aplica penalități etc”, a spus Dumitru Buzatu.

De pe 23 iulie 2018 a fost deschis depozitul ecologic de la Roșiești. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.

Depozitul de la Roșiești are în componență o linie de sortare, echipamente de cântărire, drumuri interioare, garaje etc. Depozitul va avea două celule de depozitare, din care a doua celulă va fi deschisă de către concesionarul serviciului. Prima celulă va funcționa până în anul 2030, iar a doua celulă în perioada 2030 – 2042. Pe 24 iulie 2018, au fost recepționate și cele patru stații de transfer de la Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești care au fost puse la dispoziția SC Romprest Energy SRL, pentru a fi utilizate. Concesionarul a primit și șase autocamioane cu remorcă pentru a transporta containerele de la cele patru stații de transfer. (Dănuț Ciobanu)

S-a întors roata: Vasluiul primește gunoaiele altora

Dacă până nu de mult vasluienii se dădeau de ceasul morții să le primească cineva gunoiul, înainte de deschiderea gropii ecologice de la Roșiești, iar deșeurile noastre ajungeau la Brăila, acum gălățenii sunt cei care își vor aduce gunoiul la Vaslui, groapa lor ecologică, de la Valea Mărului, nefiind încă finalizată.

Până nu demult, toate gunoaiele din Vaslui ajungeau la Brăila, într-o groapă conformă cu standardele europene, în lipsa unui asemenea depozit în județul Vaslui. Recent s-a întors roata și a venit rândul vasluienilor să primească gunoiul altora la Roșiești.

În județul Galați gropile de la Tighina și Rateș – Tecuci au fost închise, iar cea conformă, de la Valea Mărului, construită din fonduri europene, nu este încă finalizată. Într-o asemenea situație, autoritățile au făcut un apel către Consiliul Județean (CJ) Vaslui pentru a le primi deșeurile la recent deschisa groapă ecologică de la Roșiești. Cererea lor a fost avizată de Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare din cadrul Ministerului Fondurilor Europene și recent în ședința consilierilor județeni vasluieni.

Trei milioane de tone de deșeuri gălățene vor ajunge astfel la groapa ecologică din județul Vaslui, recent dată în folosință.

Consilierii județeni au aprobat semnarea unui act adițional la Contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubritate a județului Vaslui prin care 3.000 de tone din județul Galați vor putea fi depozitate la Groapa ecologică de la Roșiești. Deșeurile gălățenilor erau duse până în aprilie tot la depozitul de la Muchea – Brăila, acolo le duceau și vasluienii. Depozitul din Brăila refuză însă să mai primească deșeurile altora pentru că depășesc capacitatea. Așa a ajuns CJ Galați să apeleze la vasluieni. Transportul către groapa de la Roșiești gestionată de Romprest va fi asigurat de gălățeni, depozitarea și sortarea căzând în responsabilitatea administratorilor de la Roșiești. (Cristian PĂTRAȘCU)

22 de mii de voluntari pentru curățenie, în județul Vaslui

După cea din 2016, Asociația “Let’s do it, România” va organiza o nouă acțiune națională de strângere, cu ajutorul voluntarilor, a gunoaielor. Ediția din acest an a “Zilei Mondiale a Curățeniei”, de pe 15 septembrie, va aduna în județului Vaslui 22 de mii de voluntari, care se vor adăuga celor un milion din întreaga țară.

Asociația “Let’s do it, România” a organizat în 2016 o Zi Națională a Curățeniei în județul Vaslui cu participarea a aproape 14 mii de voluntari, mulți elevi, care au strâns circa 15 mii de saci de gunoaie, din care 10 mii cu deșeuri colectate selectiv.

În 2018, «Let’s do it, România» va relua acest proiect, mai mult, acesta va face parte dintr-un acțiune ce se va derula la nivel mondial, la care vor participa peste o sută de țări. Pe 15 septembrie, cu ocazia “World Cleanup Day 2018”, sperăm atragerea a un milion de voluntari la nivelul întregii țări, care să participe la strângerea deșeurilor din zonele identificate a fi cele mai poluate. Acțiunea este deja în fază avansată de organizare, s-a luat legătura cu instituții și operatori economici care ne vor sprijini logistic și material, inclusiv prin transportul voluntarilor în zonele ce urmează a fi curățate și al gunoaielor strânse către gropile de gunoi ecologice. La nivelul județului Vaslui avem drept țintă mobilizarea a 22.000 de voluntari de toate vârstele care să participe la această acțiune. Am speranța că vom atinge această țintă, cu atât mai mult cu cât în 2016, la ultima acțiune de acest gen, Vasluiul a fost al treilea județ din țară în ceea ce privește numărul de voluntari participanți, fiind implicate 76 dintre cele 81 de primării comunale și toate primăriile orășenești și municipale!”, a spus Ioan Crețu, responsabilul pe județul Vaslui a “Let’s do it, România”. (Cristian PĂTRAȘCU)

Mostră de nesimțire în stare pură꞉ munți de gunoaie și mirosuri imposibil de suportat

Revoltați de lipsa celor șapte ani de-acasă a unora dintre concitadini, care țin să arate tuturor că nu au veleități de orășeni, mai mulți bȃrlădeni și-au spus of-ul pe un grup online de socializare, unde au postat fotografii cu munți de gunoaie depozitate pe malurile canalului deschis din zona Puișor, de la intrarea în Cartierul Munteni. În speranța că vor trage de mȃnecă autoritățile locale, care par să aibă pe agendă doar curățenia din centrul orașului, internauții bȃrlădeni propun chiar cursuri de civilizare pentru cei care aruncă gunoiul și resturile manajere la întȃmplare. Din păcate, nicio instituție responsabilă nu vrea să împartă amenzile usturătoare care li se cuvin celor certați cu bunul-simț.

″Omul sfințește locul″, aceasta este concluzia bȃrlădenilor care au circulat, zilele trecute, prin spatele bisericii ″Sf. Spiridon″. Priveliștea care i-a întȃmpinat le-a tăiat, la propriu, răsuflarea, iar mirosul degajat de munții de gunoaie și resturi menajere, depozitate sub razele soarelui de amiază, i-a făcut să se îndepărteze în pas alert.

Așa arată Bȃrladul real, cel din spatele blocurilor și al Bulevardului Republicii, bulevard intens cosmetizat de toate administrațiile locale. Este dovada clară că lipsa de bun-simț și de educație face casă bună cu nepăsarea autorităților.

Nu este prima dată cȃnd zona este ″intoxicată″ cu deșeuri, însă bȃrlădenii care locuiesc la blocurile din apropiere au văzut extrem de rar polițiști locali patrulând. A existat o perioadă, când, tot în urma articolelor publicate în Est News, primăria a trimis Poliția Locală să păzească. Nu am aflat dacă au fost date amenzi, dar e clar că orice ar fi făcut paznicii acolo, nesimțiții nu se tem să arunce gunoaiele mai departe. Depsre prezența celor de la Garda de Mediu… probabil cerem prea mult. Apropo, știe cineva dacă mai există o asemenea instituție?

Contravențiile la normele de igienă referitoare la zonele de locuit ard la buzunare, depozitarea necontrolată sau în afara locurilor special amenajate, a deșeurilor solide menajere și a celor rezultate din construcții se sancționează cu amendă de la 600 la 2.000 lei, potrivit Legii nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică. Dar cine să aplice legea în Bȃrlad?

Internauții, revoltați că gunoaiele invadează Bȃrladul, sunt de părere că e nevoie de legi mai dure, dacă vorba bună nu ajută. ″În Occident, legile dure care sancționau drastic pe cei care polueaza mediul s-au aplicat! Iar cȃnd primești o amendă care te lasă fără banii pe o lună, să fii sigur că a doua oară nu mai faci așa ceva! Nu e vorba, că nici compania de utilități nu prea își face treaba…″, scrie un bȃrlădean care adaugă că ″din nefericire pentru noi, și nu numai, educația elementară, ce ține de lumea civilizată, este în Bȃrlad undeva la nivelul unui rȃmător!″.

“Păcat de oraș că e locuit și că avem pretenții de la alții ca noi!”, scrie un alt bȃrlădean, care și-ar dori să vadă o reacție fermă din partea autorităților, la fel ca în problema cȃinilor vagabonzi care invadează zilnic, în haite, străzile orașului, și sunt un pericol pentru copii, adulți și vȃrstnici deopotrivă. (Mara GRIGORIU)

Restanțele primarilor din județ ar putea crea probleme în gestionarea deșeurilor

Zeci de primari din județ au restanțe la plata cotizației anuale către Asociația de Dezvoltare Intracomunitară, ceea ce ar putea crea probleme în privința derulării programului de gestionare a deșeurilor pornit, și așa greu, după ani de așteptări. Conducerea județului le solicită autorităților locale să se grăbească și cu impunerea taxei de salubritate la populația care nu plătește, deși ar trebui să o facă.

Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Vaslui (ADIV), din care fac parte toate cele 86 de unități administrativ teritoriale din județ, este tratată în continuare, după ani de zile de la înființare, cu indiferență de mulți primari din județ. Drept dovadă este numărul mare de edili care nu-și plătesc acea cotizație anuală de câteva mii de lei stabilită în funcție de mărimea comunei sau a orașului și numărul locuitorilor. Astfel, peste un sfert din primari nu și-au achitat niciodată taxa sau au plătit-o sporadic, ceea ce creează probleme ADIV.

A sosit timpul ca să ne trezim. Să nu aud de niciun fel de solicitare la echilibrarea de buget din partea primarilor dacă nu-și achită taxa la ADIV. Nu fac eu pe-a zmeul și nici nu vorbesc în interesul meu, dar sunt primari care nu au plătit de ani de zile”, a declarat președintele ADIV, Dumitru Buzatu.

Totodată, primarilor le-a fost atrasă atenția că trebuie să găsească soluții pentru a colecta taxa de salubritate de la populație. Și asta în condițiile în care deja platforma ecologică de depozitare de la Roșiești a fost deschisă încă de luna trecută. ”Primarii trebuie să găsească soluțiile legale să impună taxa la cei care nu plătesc. Trebuie să facă verificări, din poartă în poartă, să vadă dacă locuiesc permanent la adresele de domiciliu”, a mai adăugat Buzatu.

La nivelul județului nostru, taxa de salubritate pentru populația a fost stabilită pentru acest an la 2,86 de lei/lună în mediul rural și 8,81 lei/lună în orașe. (Ionuț PREDA)

Taxă lunară obligatorie de salubritate în județ: 8,81 lei de persoană la orașe, 2,86 lei/locuitor la țară

Locuitorii din județul nostru vor plăti, începând cu luna august, o taxă lunară obligatorie de salubritate, indiferent că locuiesc în mediul urban sau rural. Cuantumul serviciului a fost stabilit pentru acest an la 8,81 lei/persoană pentru locutorii din cele cinci orașe și de 2,86 lei/persoană pentru cei de la țară.

Începerea activității operatorilor zonali de salubritate, odată cu darea în folosință a depozitului ecologic de deșeuri de la Roșiești, va veni ca o povară pentru populația din mediul rural. Și asta în condițiile în care autoritățile locale vor trebui să impună tuturor locuitorilor din cele 81 de comune ale județului o taxă lunară de salubritate. Pentru acest an, cuantumul este de 2,86 de lei/persoană, fiind stabilit în cadrul Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Vaslui (ADIV), la care sunt afiliate toate unitățile administrativ-teritoriale. Cu alte cuvinte, fiecare cetățean al județului, indiferent că locuiește în ultimul cătun de la țară sau în centrul municipiului va trebui să plătească această taxă. Pentru cei care locuiesc la oraș va fi ceva mai ușor să suporte serviciul de salubritate, având în vedere că l-au plătit și până acum. Însă, de la 1 august, tariful va fi unul unic la nivel de județ, de 8,81 de lei/persoană.

”Fiecare autoritate va trebui, prin hotărâre de consiliu local, să actualizeze această taxă de salubritate. Altfel, nu va putea fi încasată și plătită către operatorii zonali”, au precizat responsabilii ADIV.

Până la sfârșitul lunii iulie, foarte puține unități administrativ teritoriale din județ reactualizaseră taxa de salubritate. (Ionuț PREDA)

GOSCOM SA Vaslui scade tarifele de salubrizare

Facturile care vor emise către populație și agenții economici, pentru serviciile de salubrizare din luna iulie, vor fi mai mici cu circa 18%.

Iminenta deschidere a gropii ecologice de la Roșiești aduce vești bune de la operatorul de salubrizare din municipiul Vaslui. Populația și agenții economici vor plăti mai puțin pentru serviciile de salubrizare.

“Necesitatea modificării tarifului este cauzată, în principal, de scăderea numărului de kilometri până la depozitul de deșeuri menajere și implicit a costurilor cu combustibili, lubrifianți, piese de schimb etc.”, se arată în memoriul tehnico-justificativ al GOSCOM SA, care va fi prezentat în ședința Consiliului Local Vaslui, de vineri , 27 iulie.

Astfel, prețurile și tarifele serviciilor de salubrizare pentru populație scad cu 18,8 %, de la 11 lei, la 9 lei/ persoană, iar tarifele pentru agenții economici scad cu 18,15%, de la 110,88 lei/mc, la 90,76 lei/mc. (fără TVA). Tariful pentru transportul și depozitarea deșeurilor la depozit scade cu 29,33% , de la 68,6 lei/mc. la 48,48 lei/mc. (fără TVA).

Ultima modificare a prețurilor pentru serviciile practicate de SC GOSCOM SA Vaslui a avut loc pe 26 aprilie 2018. Atunci tariful lunar a fost majorat cu 13%, de la 9,7 lei/persoană, la 11 lei de persoană, pentru populație, și tot cu 13% pentru agenții economici, de la 97,83 lei/ metrul cub (fără TVA), la 110,88 lei/mc. (fără TVA). Unul dintre motivele care au dus la creșterea tarifului a fost creșterea cheltuielilor pentru transportul și depozitarea deșeurilor (1.250 tone lunar) în localitatea Muchea, județul Brăila.

Noile tarife urmează a se aplica prestațiilor ce se vor efectua către populație și agenții economici începând cu luna iulie 2018, plătibile începând cu luna august.

Goscom SA are încheiate 37.000 de contracte cu populația municipiului Vaslui și 1.184 de contracte cu persoanele juridice din Vaslui. Serviciul de salubrizare a estimat o cantitate de un metru cub pe an pentru persoanele fizice și o cantitate de 23.000 de metri cubi pe an pentru agenții economici, conform rapoartelor de producție ale societății. (Cristian DIMA)

Goscom Vaslui majorează tarifele de salubritate cu 13%

Ajustarea tarifelor este cauzată, în principal, de creșterea salariului minim brut garantat în plată, de scumpirea materialelor, combustibililor, lubrifianților și a pieselor de schimb, precum și de cheltuielile cu transportul și depozitarea deșeurilor în județul Brăila.

Populația și agenții economici din municipiul Vaslui vor plăti mai mult pentru serviciile de salubritate. Societatea Goscom Vaslui SA va majora tariful lunar cu 13%, de la 9,7 lei/persoană, la 11 lei de persoană, pentru populație, și tot cu 13% pentru agenții economici, de la 97,83 lei/ metrul cub ( fără TVA), la 110,92 lei/mc (fără TVA).

Având 37.000 de contracte cu populația municipiului și 1.184 de contracte cu persoanele juridice din Vaslui, serviciul de salubrizare a estimat o cantitate de un metru cub pe an pentru persoanele fizice și o cantitate de 23.000 de metri cubi pe an pentru agenții economici, conform rapoartelor de producție ale societății.

Noile tarife se vor aplica pentru prestațiile din această lună și vor fi plătite începând cu luna mai.

Necesitatea actualizării tarifelor este cauzată de creșterea salariului minim brut garantat în plată (1.900 lei), de transferul contribuțiilor de asigurări sociale de la angajator la salariat precum și de scumpirea materialelor, combustibililor, lubrifianților și a pieselor de schimb. Au fost luate în calcul și cheltuielile cu utilitățile (gaz, energie electrică și apă), costurile pentru echipamentul de protecție, cheltuielile de întreținere și reparații din sectorul auto, costurile cu tichetele de masă pentru personalul alocat activității de colectare, transport și depozitare, precum și cheltuielile pentru transportul și depozitarea deșeurilor (1250 tone lunar) în localitatea Muchea, județul Brăila.

Ultima modificare a prețurilor, pentru serviciile practicate de Goscom, a fost în ianuarie 2017. (Cristian DIMA)

Gunoaiele din județ, o problemă spinoasă, fără rezolvare până la darea în folosință a platformei de la Roșiești

Gunoaiele din județ, inclusiv cele de pe marginea drumurilor naționale, au băgat în ședință autoritățile în speranța că s-ar putea găsi alternative ca acestea să dispară. Din păcate, nu s-a găsit o soluție imediată, ”compromisul” la care s-a ajuns fiind acela că se așteaptă punerea în folosință a sistemului integrat de management al deșeurilor, cu platforma ecologică de la Roșiești, ceea ce, ca timp, ar însemna aproximativ o lună.

Autoritățile nu au o soluție imediată să ne scape de gunoaiele din județ. Cel puțin aceasta este concluzia la care au ajuns după o întâlnire ”provocată” de către reprezentanții Drumurilor Naționale, care strâng basculante întregi de gunoaie de pe marginea șoselelor.

Am strâns trei remorci de gunoi dintr-o parcare de la ieșirea din Bârlad spre Tutova, acolo unde au fost lăsate de către cei care merg la serviciu dimineața. În multe parcări am montat coșuri de gunoi, însă le-au furat. Nu știm ce am mai putea face”, a declarat Lucian Radu, șeful Secției Bârlad a Direcției Regionale de Drumuri și Poduri.

Reprezentanții Gărzii de Mediu Vaslui susțin că situația gunoaielor de pe marginea drumurilor naționale se menține de nouă ani de zile, atunci când au fost închise platformele orășenești de gunoi.

Trebuie să conștientizăm primăriile să-și facă în zonele de responsabilitate curățenie. Deocamdată au scuza că nu au unde să ducă aceste gunoaie. Până nu va fi operațională platforma de la Roșiești, situația va persista. Noi am mai amendat primării și chiar societățile comerciale pe care le-am identificat după ceea ce am găsit în gunoiul abandonat pe marginea drumurilor”, susține șeful Gărzii de Mediu Vaslui, Cristian Laic.

Vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, Ciprian Trifan, a spus că întâlnirea nu a fost una oportună și că, în mod normal, ar trebui să aibă loc abia după ce platforma de la Roșiești va deveni operațională.

”Eu aș fi vrut să facem această întâlnire luna viitoare, după ce sistemul de management al deșeurilor va deveni operațional. Suntem pe ultima sută de metri la acest capitol. Treptat, după ce se vor obține toate acordurile, își vor începe activitatea și operatorii locali din orașele județului. La ora actuală, este cam trist unde ducem gunoiul”, a precizat Ciprian Trifan.

La finalul întâlnirii, prefectul județului Edurad Popica a concluzionat că discuțiile pe tema deșeurilor trebuie reluate și făcute și cu reprezentanții comunităților locale: ”Situația actuală a deșeurilor trebuie gestionată în continuare așa cum este până la finalizarea procedurilor de către Consiliul Județean. Apoi, să facem întâlniri în comunități să le explicăm oamenilor ce obligații au în ceea ce privește gestionarea deșeurilor”. (Ionuț PREDA)

Peste 600 de tone de deșeu inert, strâns de Goscom după sezonul rece

Peste 600 de tone de deșeu inert a fost strâns de pe străzile și din parcurile din municipiul Vaslui de Goscom în urma sezonului rece care s-a încheiat recent. În prezent, cei 250 de salariații ai societății desfășoară activități de plantare de arbori și arbuști, cosit iarba, administrare de îngrășământ, curățat copaci și stropit contra dăunătorilor.

Încălzirea bruscă a vremii după o iarnă prelungită i-a scos în stradă și în parcurile din întreg municipiul Vaslui pe toți salariații societății Goscom. Într-o primă etapă au fost vizate pentru salubrizare cele 4,4 milioane de metri pătrați de străzi și trotuare din oraș, de pe care s-au strâns nu mai puțin de 600 de tone de deșeu inert rezultat în urma sezonului rece. Ulterior, s-a acționat cu aspiratoarele de praf stradale și măturătorile mecanice, în final fiind stropite străzile.

Pe zona se spații verzi, pe lângă activitățile specifice sezonului, s-au plantat pe aliniamentele trotuarelor cât și în parcuri peste 1.700 de puieți de copaci, arbuști și conifere, procedându-se inclusiv la completarea și înlocuirea celor uscați. Vizate de aceleași acțiuni au fost și zonele dintre cvartalele de blocuri din municipiu.

Umiditatea abundentă, combinată cu căldura din ultima perioadă, impune o intervenție urgentă în ceea ce privește cositul spațiilor verzi din oraș. În acest sens, se acționează cu nu mai puțin de 25 de unelte și utilaje specifice. Asta nu înainte de desfășurarea activitățile de aerare, administrare îngrășământ și supraînsămânțarea tuturor suprafețelor gazonate din municipiu”, ne-a declarat directorul SC Goscom Vaslui SA, Cătălin Bîrleanu.

Suprafața de spații verzi din municipiu pe care o gospodărește societatea Goscom Vaslui depășește 27 de hectare. (Ionuț PREDA)

Primarii ”gospodari” dau foc la gunoaie după sărbătorile de Paște

Unii primari din județul Vaslui au găsit o soluție practică pentru a scăpa de gunoaiele adunate în acele țarcuri special amenajate în sate. Fără să-i coste nimic, edilii dau foc la acele deșeuri, multe materiale plastice, fără a mai fi astfel nevoiți să plătească bani către firmele de salubritate.

Problema este că, pe lângă poluarea mediului prin noxele degajate în atmosferă, se pune în pericol, uneori, și traficul rutier, având în vedere că astfel de puncte de colectare se află lângă șosele din județ, unele intens circulate. Și toate acestea se întâmplă după sărbătorile de Paște, care au însemnat și o cantitate mai mare de deșeuri colectate față de alte perioade ale anului. (Ionuț PREDA)

”Mica Veneție” de la Vaslui

Topirea rapidă a zăpezii odată cu încălzirea vremii precum și ploile din ultimele zile a făcut ca unele zone din municipiul Vaslui să se transforme în adevărate acumulări de apă. Este și cazul unei clădiri din zona Gară, probabil cândva aparținând celor de la CFR, care pare că plutește. Marele noroc este că respectivul bloc nu este locuit sau ocupat de cineva. Însă, imaginea ne duce cu gândul la o ”Mică Veneție”. Numai că, la Vaslui, pe luciul de apă nu plutesc gondole, ci mizeriile aruncate de trecătorii prin zonă. (Ionuț PREDA)

Autoritățile promit măsuri în cazul hulubăriei de pe blocul din centrul Bârladului

de Mihaela NICULESCU

Reacții, după publicarea în Est News vineri, 2 martie, a articolului referitor la podul blocului A din strada Republicii 280 din Bârlad, pod care s-a transformat într-o hulubărie mizerabilă și plină de microbi, din cauza unui proprietar inconștient, mare iubitor de porumbei.

Columbofilul Dumitru Vișan a dat ușor cu mătura, adunând gunoiul în mijlocul podului, împrăștiind sporii din găinațul gros de câțiva centimetri în apartamentele aflate la ultimul etaj. Evident, „a curățat” podul aferent apartamentului său, pentru că nu s-a simțit dator să curețe tot podul, care a ajuns în halul în care este din cauza lui. Și reacția vecinilor a fost la fel de nesemnificativă, aceștia considerând că cel care trebuie să deratizeze și să dezinfecteze hulubăria este Dumitru Vișan.

Luminița Rusu, locatara care a sesizat ziarul Est News cu privire la această stare de fapt a curățat podul cu temei, angajând o echipă care a deratizat și dezinfectat trei zile partea de pod ce corespunde apartamentului ei, dar tot mai este nevoie pentru că mizeria se răspândește de la cei din jur. Intrigată de lipsa de reacție a vecinilor, dar și a asociației de proprietari, Luminița Rusu, a făcut în scris sesizări la Direcția de Sănătate Publică (DSP), la Poliția Locală și la Serviciul de Gospodărire Comunală și Locativă din cadrul Primăriei, în speranța că vor fi luate măsuri.

E nevoie de o igienizare completă, din temelii. Cred că în pod se află două camioane de găinaț, mizerie, ouă descompuse, porumbei și gândaci morți. Este o bombă ecologică de care trebuie să scăpăm, pentru că ne pune sănătatea în pericol”, a declarat Luminița Rusu.

După șase ani, de când a apărut hulubăria în podul blocului, conducerea Asociației de Proprietari nr. 10, în care se află acesta, s-a trezit abia acum și și-a amintit de obligațiile cetățenilor care locuiesc la bloc, de parcă până acum nu ar fi știut care sunt acestea. A dat termen proprietarilor să igienizeze podul și așteaptă să vadă ce se va întâmpla, pentru a-l acționa în instanță pe Dumitru Vișan. Și cu asta a rezolvat totul. Reprezentanții Primăriei declară că această atitudine iresponsabilă a iubitorului de porumbei este incriminată de Hotărârea de Consiliu Local 22 din 2002, care, la articolul 3, spune clar că „se interzice creșterea și întreținerea animalelor și păsărilor de curte în apartamente, spațiile dintre blocuri ori pe domeniul public al municipiului”. Paragraful există dar nu s-a pus în aplicare niciodată la Bârlad.

Contactată de reporterul Est News, Mihaela Topliceanu, purtătorul de cuvânt al DSP Vaslui, spune că DSP s-a autosesizat și că urmează să trimită la fața locului o echipă care să analizeze situația.

Rămâne de văzut care dintre cele trei instituții sesizate va lua atitudine pentru sancționarea și soluționarea cazului, care, din păcate, nu este nici pe departe singular în municipiul Bârlad.

Platforma de gunoi de la Roșiești are stăpân. Firma Romprest a câștigat licitația, în ciuda contrestațiilor

Platforma de gunoi de la Roșiești are, în sfârșit, stăpân, după aproape trei ani de zile în care autoritățile județene au tot organizat licitații care, din păcate, toate au fost sortite eșecului.

Consiliul Național al Soluționării Contestațiilor (CNSC) a respins toate cele patru contestații depuse împotriva firmei câștigătoare, respectiv Rompres SA București. În aceste condiții, autoritățile vasluiene nu vor mai fi nevoite, cel puțin din punct de vedere teoretic, să amenajeze o nouă platformă de gunoi în județ, pe lângă cea construită la Roșiești cu câteva zeci de milioane de euro.

Platforma de depozitare a deșeurilor de la Roșiești are șanse mari de deveni realitate. După trei ani de organizare de licitații pentru desemnarea unui operator care să preia gunoiul de la platformele de colectare construite la nivelul celor patru localități urbane importante ale județului, o firmă cu experiență în domeniu a fost desemnată câștigătoare a serviciului de colectare și depozitare a deșeurilor de la populație. În aceste condiții, cel puțin din punct de vedere teoretic, societatea care a câștigat licitația ar urma să intre în activitate în cursul anului viitor.

Deocamdată, CNSC a respins pe fond toate cele patru contestații depuse de celelalte firme înscrise la licitație împotriva societății care a câștigat dreptul de a executa serviciile de preluare, transport și depozitare a deșeurilor menajere. Urmează să fie declarat câștigătorul licitației pe SEAP și să se semneze contractul de prestări servicii”, ne-a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, Ciprian Trifan.

Firma care a câștigat licitația pentru serviciul de salubritate la nivelul județului Vaslui ar urma să-și înceapă activitatea în cursul anului viitor. În aceste condiții, este posibil ca autoritățile să nu mai realizeze viitoarea platformă de colectare a deșeurilor de la Perieni, deși se aprobase construirea acesteia într-un timp cât mai scurt, în condițiile în care firmele de salubritate de la nivelul localităților urbane nu prea mai sunt acceptate pentru depozitarea gunoaielor pe platformele din alte județe. (Ionuț PREDA)

Primarii au votat pentru înființarea unei gropi de depozitare temporară a deșeurilor la Perieni

Membrii Asociației de Dezvoltare Intercomunitară a județului Vaslui (ADIV), respectiv primarii și conducerea Consiliului Județean, au aprobat construirea unui depozit temporar de deșeuri la Perieni. Noua groapă de gunoi ar urma să se întindă pe o suprafață de aproximativ cinci hectare și va avea o capacitate totală de 60.000 de tone, adică cantitatea de gunoi strânsă din județ într-un an de zile.

Groapa de gunoi de la Perieni devine o certitudine, după ce s-a ajuns la concluzia că nu prea mai este unde să se depoziteze gunoiul menajer colectat de la populația din municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, precum și orașul Negrești. Și asta după ce ADIV a aprobat înființarea unui depozit temporar a deșeurilor pe teritoriul comunei limitrofă municipiului Bârlad. Investiția se va ridica la câteva milioane de lei, bani ce vor fi asigurați din fondurile ADIV.

Ciprian Trifan

În cadrul ADIV a fost luată în discuție necesitatea construirii unei gropi temporare pentru a putea trece cu bine perioada până când va fi desemnat operatorul care va gestiona depozitul ecologic de la Roșiești. În ceea ce privește atribuirea contractului de operare a depozitului, licitația a fost adjudecată și contestată în același timp, urmând ca CNSC să analizeze contestațiile făcute de către ceilalți competitori. Totodată, membrii ADIV au aprobat finanțarea acestui proiect. Chiar dacă, în urma contestațiilor, va fi desemnat un câștigător, perioada de mobilitate ne conduce la necesitatea de a opera într-un depozit ecologic temporar”, ne-a declarat vicepreședintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.

Deocamdată, nu s-a stabilit când vor începe lucrările la noua groapă de gunoi și nici când se vor finaliza. În baza hotărârii ADIV, se va solicita autorităților din Perieni emiterea unei hotărâri de Consiliu Local prin care să fie pusă la dispoziție spre administrare suprafața pe care va fi amenajat depozitul de deșeuri. Noua groapă de gunoi ar urma să se întindă pe o suprafață de aproximativ cinci hectare și va avea o capacitate totală de 60.000 de tone, adică acea cantitate de gunoi strânsă din județ într-un an de zile. (Ionuț PREDA)

Gunoiul din județ, dus în continuare la Brăila, după câteva zile de blocaj

Gunoiul din principalele centre urbane din județ este dus în continuare în județul Brăila, după câteva zile de blocaj în care firmele de salubritate au fost puse în situația de a nu mai avea ce face cu deșeurile. În paralel, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Vaslui a aprobat înființarea unui depozit temporar de depozitare a deșeurilor la nivelul județului până când se va lămuri problema gropii de gunoi de la Roșiești.

Primarii din municipiile județului și orașul Negrești pot răsufla ușurat pentru o scurtă perioadă de timp, după ce autoritățile din Brăila au acceptat să le primească din nou deșeurile menajere colectate de la populație. Evident, soluția rămâne una temporară întrucât nu se cunoaște perioada în care va mai fi acceptat gunoiul pe platforma brăileană.

Din câte cunosc, solicitarea făcută către autoritățile din Brăila a fost pentru depozitarea până la sfârșitul anului. Până atunci, însă, trebuie urgentată construirea unui depozit de stocare temporară la nivelul județului nostru”, ne-a declarat prefectul Eduard Popica.

Decizia de construire a unui depozit temporar a fost luată în cadrul unei ședințe a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Cei care vor trebui să se ocupe de realizarea acestuia sunt Consiliul Județean, primăriile din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești, precum și Agenția pentru Protecția Mediului. Această nouă groapă de gunoi ar urma să funcționeze până la rezolvarea problemei platformei de deșeuri de la Roșiești, aflată acum în faza de rezolvare a contestațiilor la licitația organizată în luna august a acestui an. (Ionuț PREDA)

Problema gunoiului amenință Bârladul, dar primarul Boroș se consolează cu ideea ”că mai sunt și alții în situația asta”

de Mihaela NICULESCU

Problemele legate de depozitarea gunoiului menajer se agravează de la o zi la alta, după ce Agenția pentru Protecția Mediului a pus în vedere proprietarului rampei de deșeuri din Brăila, acolo unde depozitează și Bârladul, să nu mai accepte deșeurile menajere din alte județe. Ieri, în ședința extraordinară a Consiliului Local (CL) Bârlad, a fost prezent și Adrian Bobeică, directorul SC CUP SA, firma de salubritate a CL, care s-a arătat îngrijorat de situație.

La polul opus se află primarul Dumitru Boroș, care pare că nu înțelege ce se întâmplă. În cadrul unei conferințe de presă pe care a organizat-o imediat după ședință acesta a declarat relaxat: ”Nu suntem numai noi în această situație, ci și orașele Vaslui și Huși. Problema nu e atât de gravă acum, ci va fi după expirarea contractului, de la 1 ianuarie. Se poartă discuții și se caută soluții. Vom vedea ce se va mai întâmpla. Sper să nu ajungem ca în Napoli, unde gunoaiele au invadat străzile”.

Cineva ar trebui să-i amintească primarului că, potrivit Legii Salubrității, activitatea de gestionare a gunoiului menajer este responsabilitatea directă a administrațiilor publice locale. La noi, este, așadar treaba Primăriei Bârlad. Instituția trebuie să găsească soluții pentru rezolvarea prolemei. Acest lucru a fost subliniat și de Adrian Bobeică: ”SC CUP nu are decât obligația de a executa strângerea, transportul și depozitarea gunoiului la centrele identificate de autoritatea publică locală. Noi suntem simpli executanți”.

Dacă inspectorii de la Mediu devin categorici, în câteva zile gunoiul din Bârlad nu va mai putea fi transportat la Brăila și s-ar putea ca previziunea făcută la mișto de edilul-șef să devină realitate. Până atunci, complet debusolat, Boroș se uită în dreapta și în stânga la cei din județ, fără a avea inițiativă.

Campanie “Orașe Curate”

In perioada 2-20 octombrie organizatia ECOTIC, in parteneriat cu GOSCOM Vaslui, Primaria Municipiului Vaslui si Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui au dat startul campaniei „Orase Curate” , campanie dedicata colectarii DEEE (deseuri de echipamente electrice si electrocasnice) uzate din mediul urban.

Aceasta campanie a incurajat locuitorii municipiului Vaslui sa predea corect electricele si electronicele uzate la punctul de colectare local, deoarece acestea contin substante periculoase si odata ajunse in mediu, pot pune in pericol oamenii, flora si fauna, dar si pentru ca ,acestea contin si materiale reciclabile, intra intr-un complex ciclu de reciclare care genereaza materii prime secundare.

Campania a reprezentat o buna oportunitate de a determina oamenii sa se debaraseze de aceste deseuri intr-un mod care respecta cerintele legislative si bunele practici comunitare si a avut un rol preponderent de constientizare, pentru ca cetatenii trebuie sa constientizeze ca detin niste deseuri, de care trebuie sa se debaraseze, astfel incat sa respecte cerintele de mediu.

Astfel, in perioada campaniei, orice locuitor din Vaslui care a predat unul sau mai multe deseuri de minim 10 kg cumulate la punctul de colectare amplasat in incinta bazei auto Goscom Vaslui, str. Alexandru cel Bun nr.8 bis, sau care a sunat la numarul de telefon pus la dispozitie de catre Goscom Vaslui in vederea colectarii de la domiciliu, au primit un premiu instant constand intr-o umbrela.

In toata aceasta perioada s-au strans deseuri electrice si electrocasnice atat de la persoanele fizice ale municipiului Vaslui, cat si de la persoanele juridice si institutii, deoarece a fost o campanie de colectare binevenita, menita sa atraga volume importante de deșeuri electrice și electronice casate din instituții publice și companii.

Astfel de la persoanele fizice s-a colectat o cantitate de 1480 kg, iar de la persoanele juridice si institutii s-a colectat o cantitate de 460 kg si s-au distribuit un numar de 121 de umbrele.

SC GOSCOM VASLUI SA multumeste cetatenilor municipiului care au participat la aceasta campanie, deoarece au demonstrat ca au inteles cat de important este sa reciclam, sa contribuim activ la protejarea mediului inconjurator si a sanatatii noastre, a tuturor.

Cum a reușit directorul Școlii Perieni să-și dea amendă singur pentru că nu știa ce să facă cu gunoaiele din incinta unității

Directorul Școlii Perieni a fost amendat de către autoritățile sanitare vasluiene cu 3.000 de lei după ce a solicitat Direcției de Sănătate Publică efectuarea unui control pe motiv că nu știe ce să facă cu gunoaiele din incinta unității. În semn de protest, directorul a spus că va solicita elevilor să vină cu pungi de deșeuri menajare de acasă pe care să le arunce, la sfârșitul programului, în coșurile stradale.

Scandal la școala din comuna Perieni, acolo unde directorul nu a reușit să ajungă la un consens cu autoritățile locale în ceea ce privește asigurarea unor condiții corespunzătoare pentru desfășurarea cursurilor de către cei aproape 500 de elevi care învață în unitățile de învățământ din comună. Pentru a rezolva problemele, directorul școlii coordonatoare a decis să facă o plângere la Direcția de Sănătate Publică Vaslui, prin care a solicitat efectuarea unui control în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. În fapt, conducerea școlii dorea să afle cine este responsabil de preluarea gunoiului de la cele cinci unități de învățământ din comună, în condițiile în care primăria din localitate ar fi refuzat să se ocupe de această problemă.

Numai că verificările făcute de către autoritățile sanitare nu au fost pe placul acestora întrucât s-au lăsat cu amenzi chiar pentru cel care a solicitat controlul. ”Școala Perieni a fost amendată cu suma de 3.000 de lei pentru neasigurarea aprovizionării cu apă potabilă a elevilor. De asemenea, au fost aplicate două avertismente pentru neutilizarea corespunzătoare a produselor biocide și a condițiilor de igienă necorespunzătoare, precum și pentru numărul insuficient de instalații sanitare raportat la numărul de elevi”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică Vaslui, Mihaela Topliceanu.

Directorul Școlii Perienei acuză autoritățile sanitare care au dat amenzile că nu au ținut cont de faptul că rețeaua de la care sunt alimentate sursele de apă din incinta școlii este a primăriei și de acolo se alimentează inclusiv conductele publice din oraș. ”Bazinele de la care este alimentată întreaga comună se află chiar în curtea școlii, iar până acum nu au fost probleme. Azi (n.red-miercuri), am făcut comandă pentru soluțiile de dezinfecție. Dar, nu s-a rezolvat problema gunoaielor, pe ceea ce am făcut noi sesizarea la DSP. În consecință, o să cerem fiecărui elev să vin cu saci de gunoi de acasă pe care, după ce-l umple, să-l pună la un coș stradal”, a precizat directorul Școlii Perieni, Gabi Gavrilescu.

Șeful unității de învățământ își justifică sancțiunile primite prin aceea că nu cunoaște ”toate legile țării”. Directorul școlii din Perieni a spus că, deși nu-s banii săi, amenda de 3.000 de lei primită de la DSP ”mă doare”. (Ionuț PREDA)

Campania Est News dă roade! Curg amenzile pentru bârlădenii care depozitează ilegal gunoiul

În urma nenumăratelor articole apărute în ziarul Est News în legătură cu depozitarea deșeurilor menajere și a gunoiului inert în zona canalului deschis situat la intrarea cartierului Munteni, lucrurile încep să se miște. Poliția Locală a început să dea amenzi celor prinși în flagrant.

Au fost depistați doi proprietari de căruțe care transportau gunoiul din gospodăriile lor la groapa de gunoi ilegală înființată de ei de ani de zile, în zona canalului deschis. Costel Marangoci, de exemplu, care locuiește pe strada Dumitriu Bârlad nr.7, a fost surprins în timp ce transporta moloz cu căruță, pe care l-a aruncat în zona Canalului Puișor. A fost sancționat cu 500 de lei, conform Hotărârii de Consiliu Local nr. 189/2015, amendă care se adaugă la cele alte zece pe care le-a primit din același motiv în ultimii șase ani. A fost surprins aruncând gunoi menajer și crengi în același loc și Marian Babaciu, care transporta cu căruța gunoiul produs în gospodăria sa din strada Învățăturii.

Polițiștii locali au monitorizat în ultima perioadă și o altă zonă roșie a Bârladului, și anume zona Cartier Deal 2. În perioada 7-30 august, polițiștii au patrulat pe străzile Anghel Saligny, Henri Coandă, Garoafelor și Vasile Alecsandri, unde au sancționat 20 de persoane care au fost surprinse depozitând pe domeniul public pământ, moloz, resturi produse în urma demolării unor construcții. Aceștia au fost amendați cu câte 100 de lei (25 de lei dacă plăteau amenda în 48 de ore), conform Hotărârii de Consiliu Local nr. 22/2002.

Reprezentanții Poliției Locale sunt de părere că această hotărâre ar trebui actualizată prin majorarea cuantumului amenzilor aplicate. Din experiența polițiștilor locali, amenda modică de 25 de lei plătită în 48 de ore nu rezolvă problema, mulți contravenienți recidivând, știind că în cel mai rău caz pot primi o amendă de 25 de lei. Actele normative nu-i ajută uneori pe polițiștii locali, întrucât contravenienții aflați la prima abatere nu riscă decât să primească un avertisment scris, legea specificând că și acesta este o formă de sancționare. S-au înregistrat cazuri în care polițiștii locali au fost trași la răspundere pentru că au trecut direct la amenzi, fără sa ia în calcul avertismentul. (Mihaela NICULESCU)

Splendide peisaje bârlădene! Când nesimțirea cetățenilor face casă bună cu dezinteresul aleșilor locali!

de Simona MIHĂILĂ

Mormane de gunoaie, saci de moloz, animale moarte, bălegar. Priveliștea se desfășoară ochilor într-un cartier din Bârlad. Nici nu contează cum se numește acest cartier, căci nu e singurul năpădit de gunoaie. Oamenii lipsiți de bun-simț sunt autorii mizeriei, e clar. Oameni pierduți, care nu-și doresc să trăiască în curățenie și care își bat joc de cei din jurul lor. A-i îndrepta cu vorba bună e imposibil.

Dar unde sunt autoritățile? Unde este Poliția locală, Primăria Bârlad, unde este Compania de Utilități Publice? Unde sunt consilierii locali ai Bârladului? 21 la număr! Unde sunt toate aceste structuri, această armată de oameni care nu face muncă voluntară, ci este plătită generos, regulat și la timp ca să pună în aplicare legea?!

Nu-i destul că suntem nevoiți să trăim într-un oraș în care sute de străzi arată ca în urmă cu 200 de ani, pline de noroi, neasfaltate, fără rețele de canalizare menajeră și pluvială? Nu e destul că spațiile dintre blocuri arată ca după război, cu alei sparte, nemăturate, maidane năpădite de buruieni, garduri rupte, cotețe și magazii, animale fără stăpân, excremente la colțuri de bloc, fațade căzute, șobolani mișunând prin tufișuri?

Trebuie să acceptăm la nesfârșit nepăsarea autorităților și refuzul lor clar de a pune în aplicare legile care pedepsesc nesimțirea? Pentru că legi există, sunt prevăzute amenzi serioase pentru toate câte ne fac viața de coșmar. Sunt în mâna aleșilor locali. E treaba lor să se organizeze și să conceapă strategii care să ne aducă civilizație și confort.

Nu aveți nevoie de fonduri europene, nici de proiecte costisitoare ca să-i amendați pe cei care încalcă legea, domnule primar Dumitru Boroș! Nu aveți nevoie nici măcar de bani de la bugetul local. Tot ce vă trebuie e spirit gospodăresc și dorința de a vedea orașul curat! Când veți înțelege că măsurile aplicate în țările civilizate, unde a arunca un ambalaj pe stradă echivalează cu o amendă usturătoare, abia atunci vom avea orașul pe care ni-l dorim. A cheltui la nesfârșit banul public pentru a strânge în urma nesimțiților, nu doar că nu rezolvă problema curățeniei la Bârlad, dar încurajează indolența și dau nas neisprăviților. Ați câștigat Primăria Bârlad spunându-le oamenilor că aveți idei, domnule primar. E timpul să le scoateți din joben!

Achitarea impozitului pe clădire la Bârlad va fi condiționată de achitarea taxei de salubritate

Din momentul în care toți bârlădenii vor trebui să plătească taxa de salubritate, achitarea impozitului pe clădire va fi condiționată de achitarea în prealabil a taxei de salubritate. Plata taxei de salubritate de luna viitoare este obligatorie pentru cei care nu au contract cu firma de salubritate a Bârladului, Compania de Utilități Publice (CUP) și pentru cei care au datorii mai mari de 30 de zile.

Valoarea acesteia, de 11.2 lei, a fost aprobată luni în ședința de Consiliu Local după câteva discuții în contradictoriu. Bogdan Sârbu, consilier local independent, a propus, ca și luna trecută, un cuantum mai mic al taxei, respectiv de 5 lei. Consilierii liberali, dar și primarul Boroș, au intervenit aducând argumente în sprijinul valorii stabilite, concluzionând că plata unei taxe mai mici pentru rău-platnici și pentru cei care nu au avut niciodată contract cu SC CUP SA ar însemna o discriminare și ar încuraja cetățenii conștiincioși, cu contract, să renunțe la acesta pentru a plăti în loc de 11.2 lei, 5 lei de persoană pentru serviciul de salubritate.

Taxa de salubritate va fi calculată în funcție de numărul de persoane ce beneficiază lunar de serviciile de salubritate și va fi plătită o singură dată pe an, întocmai ca impozitul pe clădire. Așadar, taxa de salubritate pe care o vor plăti categoriile de persoane amintite va fi de aproximativ 135 de lei pentru o familie cu două persoane, aproape cât valoarea impozitului pe clădire. Indiferent dacă primăria va avea încasările necesare sau nu ea este obligată să vireze lunar bani companiei de salubritate, întrucât așa prevede Legea serviciului de salubrizare 101/2006. De ani de zile, SC CUP nu a încasat banii pentru serviciile de salubritate prestate cetățenilor fără contract. De acum încolo însă, CUP sau orice societate de salubritate care va câștiga licitația, își va recupera banii pentru serviciile prestate unui număr de consumatori prevăzut în caietul de sarcini al licitației.

Părerile în privința încasării taxei de salubritate sunt diferite, iar cele mai multe sunt pesimiste. Dacă SC CUP nu a reușit să convingă populația să încheie contracte și să-și plătească la timp serviciile de salubrizare, e greu de crezut că Primăria va reuși, cel puțin în primii ani. Marea majoritate a rău-platnicilor, dar mai ales a celor care nu au încheiat niciodată un contract cu SC CUP sunt persoane plecate în străinătate de mult timp, care nu mai pot fi găsite, dar și persoane defavorizate, beneficiare de ajutor social. Primăria trebuie să găsească modalități, inclusiv coercitive, pentru a strânge banii din această taxă, pentru ca apoi să-i vireze companiei de salubritate lunar, și nu sunt puțini.

În aproximativ doi ani, întreaga activitate privind managementul deșeurilor, colectarea și selectarea lor, va fi preluată în totalitate de primăria Bârlad. Din acel moment, toți bârlădenii vor plăti la Serviciul de Taxe și Impozite taxa de salubritate. Persoanele care au contract cu SC CUP evident că nu vor mai achita la încasatori contravaloarea serviciilor de salubritate, deși acest mod de plată este cel mai eficient. 70% din încasările CUP se realizează prin intermediul încasatorilor de pe teren, care reușesc să facă totuși față, în ciuda faptului că sunt angajați doar opt din zece prevăzuți în organigramă. Tot ei sunt cei care reușesc să mai recupereze debitele restante de la persoane fizice. Tot mai puțini bârlădeni vin să achite gunoiul la casieria SC CUP.

Ca orice noutate, implementarea unui nou sistem de plată, a unei noi taxe, va necesita un timp de acomodare. În linii mari, tot bârlădenii de bună credință o vor achita, iar cei care și până acum au fost rău-platnici vor fi și pe viitor.

Implementarea acestui nou sistem se face în baza legislației europene, numai că, având în vedere gradul de sărăcie din România și mai ales din județul nostru, oamenilor le va veni mult mai greu să achite o sumă mare o dată pe an, decât sume mai mici, lunar. (Mihaela NICULESCU)

Vor, nu vor, toți bârlădenii vor plăti pentru serviciile de salubritate

de Mihaela NICULESCU

De luna viitoare, toți bârlădenii vor fi obligați să plătească serviciile de salubritate prestate de SC CUP SA. Pe lângă cetățenii de la case și blocuri care au încheiate contracte cu societatea de salubritate și care plătesc 11,2 lei de persoană (preț cu TVA), vor fi obligați să achite serviciile de salubritate și bârlădenii care nu au încheiat contract. 

În ultima ședință de Consiliu Local, reprezentanții legislativului local au aprobat o nouă taxă – taxa de salubritate, în valoare de 11,2 lei de persoană (cu TVA), care se va aplica cetățenilor ce nu au încheiat contract cu SC CUP, dar și celor care au facturi neachitate mai vechi de 30 de zile.  Cei care au contract vor plăti în continuare serviciile de salubritate la încasatorii de pe teren sau la casieria SC CUP, iar ceilalți vor trebui să achite taxa de salubritate la Serviciul de Taxe și Impozite din cadrul Primăriei Bârlad.

În cei 11 ani de la apariția legii salubrizării, Legea 101/2006, în ciuda eforturilor făcute, compania de salubritate nu a reușit să convingă sute de familii de bârlădeni să încheie contracte de salubritate, cu toate că aceștia beneficiau de serviciile societății. SC CUP era obligată să strângă gunoiul, pentru că altfel ar fi fost amendată de Garda de Mediu, fapt ce a dus la scăderea drastică a rentabilității companiei. Modificările aduse anul trecut la Legea 101/2006 au adus precizări clare în privința serviciilor de salubritate, autoritatea locală fiind cea care va trebui să răspundă de acest aspect.

În aceste condiții, de acum încolo, Primăria Bârlad va fi cea care va trebui să se ocupe de încasarea taxei de salubritate și de sancționarea celor care nu o achită. Primăria va trebui să aplice această nouă taxă cât mai curând, să trimită notificări persoanelor în cauză și să se ocupe de recuperarea debitelor restante pe care le vor acumula unii cetățeni, de luna viitoare încolo. SC CUP SA a acționat în instanță câteva sute de familii cu datorii restante mai vechi de 30 de zile și se va implica prin reprezentanții săi în recuperarea acestor debite. De luna viitoare, însă, toată această activitate care ține de servicii de salubrizare, inclusiv de implementarea unui management de colectare selectivă a deșeurilor, va cădea în sarcina Primăriei Bârlad, care, dacă va fi prinsă pe picior greșit, riscă amenzi usturătoare de la Garda de Mediu.

Chiar dacă a fost votat, proiectul privind aprobarea taxei de salubritate, nu a trecut fără discuții în contradictoriu. Bogdan Sârbu, consilier independent, a propus o taxă de salubritate de 5 lei de persoană, având în vedere gradul de pauperizare a bârlădenilor, și a dat ca exemplu municipiul Huși, unde taxa de salubritate este de 3 lei. În replică, Adrian Bobeică, directorul executiv al SC CUP, a spus că la Huși este o situație specială, Primăria fiind cea care suportă toate cheltuielile cu colectarea gunoiului de către operatorul de salubritate, iar cei 3 lei pe care îi plătesc hușenii reprezintă taxa de mediu care se plătește depozitului unde este dus gunoiul. La Bârlad, această taxă de până-n 3 lei este inclusă în tariful pentru serviciile de salubritate, tarif unitar de 11,2 lei de persoană.

 

”Îmi bătea inima cu putere când am primit coletul prin poștă. Credeam că sunt ajutoare de la UE. Când colo, era gunoiul pe care l-am aruncat pe câmp”

Hotărârea primarului comunei Hoceni, Vasile Țabără, de a le trimite sătenilor prin poștă colete în care a ambalat gunoiul pe care aceștia l-au aruncat pe câmp a devenit de pomină în toată țara.

Hainele și încălțămintea veche, pamperșii, maculatura și resturile din gospodărie pe care le aruncaseră aiurea pe dealuri s-au … întors acasă. Primarul s-a gândit că o simplă amendă nu îi va putea lecui pe cei certați cu bunul-simț, așa că i-a supus rușinii publice. Vasile Țabără a lăsat deoparte orice jenă și s-a apucat să scotocească prin pungile și sacii cu gunoaie,  în căutare de facturi, cupoane de pensie și alte indicii care să-l conducă la vinovați. Așa a ajuns edilul să împacheteze zeci de kilograme de deșeuri și să le returneze proprietarilor, prin poștă.

 Bucuroși, oamenii au crezut că au primit ajutoare de la Uniunea Europeană și s-au grăbit să își ridice coletele, numai că au ajuns în scurt timp de râsul satului. “Vă mai vine gunoiul prin poștă, vecine?!”, este noul salut din Hoceni.
Mimi Radu, una dintre localnicele cărora primarul Tabără le-a pus pachet la poștă toate gunoaiele găsite pe deal, povestește cu o autoironie de apreciat întreaga pățanie: “Am primit vorbă să merg la Poștă, să ridic un colet. M-am dus eu bucuroasă nevoie-mare! Nu aveam de primit nimic de la nimeni, dar dacă a venit pachet pe numele nostru, mă duc să văd despre ce e vorba. Îmi bătea inima cu putere, am crezut că sunt ajutoare de la Uniunea Europeană. Mă gândeam că am un pachetul ăla mare ulei, zahăr, fasole, făină, mă rog, așa cum primisem mai demult. Am zis că o mai fi rămas ceva și mi-au trimis. Nici nu am mai avut răbdare să ajung acasă cu pachetul. M-am oprit la magazin la nepotul meu să ne uităm în cutie. A mai venit și o cumnată. Nu vă pot spune ce fericită și curioasă eram. Desfac…când colo, fusta mea, apoi o flanea…. văi de mine! Mă mai uit, facturi la lumină, la telefoane! Aveam și un plic de la domnul primar, prin care ne dojenea și ne ruga să nu mai facem asta. A căzut cerul pe mine! Mă duc acasă cu cutia, o pun la ușă și îmi chem bărbatul, că el a dus gunoaiele cu căruța la deal, deși eu i-am spus de multe ori că vom avea probleme din pricina asta. El, nimic, că duc și alții gunoiul și să îl las în pace că știe el ce face!”.

”Nu m-am supărat că mi-a trimis gunoiul prin poștă. Chiar l-am felicitat”

Madam Mimi a prins mingea aruncată la fileu de primar și i-a întins o cursă soțului încăpățânat: ”Îl strig să vină în curte, că a primit ajutoare de la UE. A zis că glumesc, dar a venit în viteză în curte, curios și el! Poftim, mai omule, pățanie! Tot satul a râs! Și noi ne-am amuzat! Bine, ne-ar fi prins bine niște alimente, dar ne-a dat domnul primar o lecție să o ținem minte! Și nouă, și altora! Să știți de la mine, nu m-am supărat că mi-a trimis fusta prin poștă! L-am felicitat! E om gospodar! El ne-a povestit că dacă merge la Huși și vede un cui pe stradă, îl ridică și îl dă la gunoi. Care e gospodar în curtea lui, e gospodar și pe drum! Am meritat! Nimic nu mai aruncăm aiurea. Avem o groapă săpată în curte, dăm foc, balega o ducem la deal … curățenie! Că așa e normal și frumos! A făcut primarul din comuna noastră un exemplu! Și așa o păstrăm!”.

Localnicii susțin ideea primarului și spun că așa a reușit Țabără să îi dezvețe de obiceiuri urâte. Satele din comună arată bine, sunt îngrijite, nu vezi o hârtie sau o bucată de plastic pe jos.

”Am căutat orice indiciu m-ar fi dus la vinovați”

Valeriu Țabără spune că nu a avut încotro. Nu i-a fost și nu îi este nici rușine, nici greață să scormonească prin pungile de gunoi aruncate din mașinile aflate în tranzit sau chiar de săteni certați cu bunele maniere.

“Eu nu le cer oamenilor imposibilul. Curăț satele cu angajații de la 416, facem ordine, avem pubele și containere peste tot pentru ca deșeurile să fie depozitate în mod corect și nu le cerem decât să nu își bată joc de munca și de imaginea noastră! Așa am ajuns să scotocesc prin gunoaie. Am căutat orice indiciu m-ar fi dus la vinovați și așa am dat peste facturi, cupoane de pensie, de alocații, caiete de școală… am luat gunoaiele, le-am împachetat și le-am pus la poștă pe banii primăriei. Nu e ușor să fii sancționat de tot satul, dar oamenii s-au prins repede cum stau lucrurile și s-au conformat treptat. Nu rezolvăm nimic cu o amendă, dar asa…am reușit să aduc oamenii pe drumul cel bun! Mai sunt și excepții, dar nu mă las, scotocesc prin gunoaie cât e nevoie, până când voi elimina această problemă pe raza comunei”, a declarat primarul Țabără.

”M-am alăturat și eu primarului și scotocim amândoi prin gunoaie”

Cătălin Tivda, viceprimarul comunei, mărturisește că a avut un șoc când a văzut ce preocupări are Tabără: “Nu mi-am imaginat că un primar poate să umble prin gunoaie. Am înțeles  însă că e singura soluție pentru a educa oamenii și am început să merg cu el, scotocim prin saci. Am fost amendați în trecut de cei de la Mediu pentru ca era mizerie, iar amenzile sunt usturătoare. Așa că, facem educație în Hoceni… rușinându-i pe cei care sunt certați cu curățenia. Oamenii și au făcut cruce când am primit gunoaiele prin poștă, au spus că așa ceva nu e posibil, alții au considerat că avem ceva cu ei. Nu avem nimic cu nimeni! Nu vă bateți joc de munca altora, dați dovadă de respect și nimeni nu are nimic cu nimeni.  E rușinos să îți găsești dresurile și pamperșii într-un colet, la poștă, deși tu te așteptai la cu totul altceva!”.

Au fost și cazuri de familii care au testat vigilența primarului și au aruncat și a doua oară gunoaie prin șanțuri. Din nou, mizeriile “și-au găsit drumul” spre casă! În ultimii ani, zeci de familii s-au trezit cu deșeurile la poartă, numărul celor care nu respectă mediul reducându-se simțitor.

Primarul de Hoceni le trimite prin poștă pungile cu gunoi celor care le aruncă la întâmplare pe câmp

Un primar din județul nostru trimite prin poștă pungile cu gunoaie celor care le aruncă la voia întâmplării pe câmpurile din comună. De multe ori, oamenii sunt luați prin surprindere și, într-o primă fază, cred că sunt ajutoare de la Uniunea Europeană, lăudându-se în acest sens la vecini.

Locuitorii comunei Hoceni își primesc recomandate prin poștă pungile cu gunoaie pe care le aruncă la voia întâmplării pe terenurile virane din afara localităților. Surpriza neplăcută în acest sens este făcută de către autoritățile locale care, în urma găsirii unor indicii chiar în punga de gunoi, precum facturi la electricitate sau chitanțe pentru plata impozitelor, le expediază prin intermediul Poștei Române la adresa proprietarilor.

În momentul în care sunt găsite astfel de pungi, este imposibil să nu găsim un o chitanță sau factură pe numele proprietarului. De regulă, nu este vorba de gunoi menajer, ci de alte deșeuri, însă nu considerăm normal ceea de fac. De aceea, le trimitem prin poștă aceste pungi, iar oamenii se laudă către vecini, înainte de a le desface, că au primit ajutoare de la Uniunea Europeană. Este o metodă foarte eficientă prin care localnicii renunță, ușor-ușor, la astfel de practici nu tocmai corecte”, ne-a declarat primarul comunei Hoceni, Vasile Țabără.

Toate cheltuielile cu expedierea coletelor cu gunoaie prin poștă sunt suportate de către Primăria Hoceni. (Ionuț PREDA)

Bârlădenii vor fi taxați dacă nu vor selecta gunoiul înainte de a-l arunca în pubele

Colectarea selectivă a deșeurilor în Bârlad dă dureri de cap conducerii SC CUP SA, care se lovește de ignoranța și indiferența populației, în ciuda apelurilor adresate pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

Zilnic, din cele 50 de tone de deșeuri pe care le colectează, doar trei tone reprezintă deșeuri selectate. Cu excepția cetățenilor de la case, care încep să înțeleagă destul de bine rolul pubelelor din vecinătatea casei lor și a sacilor menajeri primiți de la CUP, locatarii de la bloc ignoră aproape în totalitate recomandarea companiei de salubritate.

Am încercat să conștientizăm populația orașului asupra importanței colectării selective a deșeurilor, o normă europeană pe care trebuie să o respectăm, dar cetățenii înțeleg foarte greu acest lucru. Este adevărat că cei de la case sunt mai receptivi și se vede că se străduiesc să respecte această normă, din cantitatea de deșeuri selectate pe care o strângem în zona de case. De regulă, mașina de gunoi trece odată la două săptămâni pe străzile locatarilor de la case pentru a-l ridica, dar pentru că aceștia produc destul de mult gunoi și îl și depozitează cât de cât selectat, am propus înființarea în cartierele de case a 12 puncte gospodărești, unde să fie amplasate pubele pentru colectarea selectivă. În ședința de Consiliu care a avut loc zilele trecute a și fost aprobată amenajarea a cinci astfel de puncte. Acestea vor fi amplasate pe străzile George Topârceanu și Barbu Delavrancea (Cartier Complex Școlar), pe strada Lt. Major Martac (Bariera Puiești), pe strada Decebal (în Munteni) și pe strada Anghel Saligni (Cartier Deal II)”, ne-a declarat Adrian Bobeică, director executiv al SC CUP SA.

Conducerea firmei de salubritate atrage atenția cetățenilor că neselectarea deșeurilor atrage cu sine taxe mai mari pe care SC CUP le plătește nu doar pentru depozitare, dar și ca taxă de mediu. Cu cât cantitatea de gunoi menajer depozitat la Brăila va fi mai mare, cu atât cheltuielile cu taxa de mediu vor fi mai mari și se vor putea regăsi în prețul metrului cub de gunoi pe care bârlădenii îl vor plăti în următoarea perioadă. Pentru o singură tonă de gunoi menajer depus la groapa de la Brăila se achită o taxă de mediu de 80 de lei, taxă care merge la Fondul de Mediu și care la anul va ajunge la 120 de lei pe tonă.

Așadar, în funcție de modul în care bârlădenii depozitează selectiv gunoiul, vor crește sau vor scădea sumele pe care CUP le va achita pentru taxa de mediu. Chiar dacă va fi dată în folosință mult așteptata groapă ecologică de la Roșiești, taxa de mediu se va plăti în continuare, doar cheltuielile cu transportul gunoiului vor fi ceva mai mici. Și asta pentru că taxa de mediu se achită pe tona de gunoi depusă. (Mihaela NICULESCU)

Iată ce au pățit bârlădenii care au aruncat gunoiul pe spațiul verde din zona „Puișor”

În urma nenumăratelor semnale de alarmă pe care ziarul Est News le-a tras cu privire la depozitarea ilegală a gunoiului în zona canalului deschis din zona „Puișor”, de la intrarea în cartierul Munteni, Primăria Bârlad, în colaborare cu Poliția Locală, a găsit rezolvarea. De la Paște încoace, în permanență, zi și noapte, zona este păzită de un polițist local, pentru a prinde în flagrant cetățenii certați cu bunul simț și pentru a descuraja aruncarea la întâmplare a gunoiului menajer, a resturilor de materiale de construcție și vegetale.

De când zona este supravegheată de polițiștii locali au fost prinși în flagrant doar doi-trei cetățeni care, fie cu găleata, fie cu căruța, au aruncat gunoiul pe spațiul verde, confundându-l cu o groapă de gunoi.

„Am aplicat două amenzi cetățenilor pe care i-am surprins în fapt. În timp ce patrulam la câțiva metri de această groapă de gunoi improvizată am observat cum un cetățean își golea căruța de gunoi cu furca, aruncând mizeria pe spațiul verde. I-am atras atenția că nu e corect ceea ce face și iam aplicat și o amendă. Acesta a devenit cât se poate de recalcitrant și mi-a spus că el plătește gunoiul și are tot dreptul să îl depoziteze unde vrea”, ne-a spus polițistul local care se afla ieri dimineață în zonă.

Acesta a mai identificat un cetățean după ce a găsit la groapa de gunoi improvizată câteva chitanțe cu numele acestuia. Omul este unul dintre locuitorii cartierului de case de lângă canalul deschis. Polițistul local a mai precizat că de teama de a nu fi amendați, unii dintre locatarii de la casele din jur, principalii autori ai depozitării ilegale a gunoiului, fac efortul de a duce gunoiul la punctul gospodăresc aflat la câteva zeci de metri de groapa improvizată. Având în vedere numărul foarte mic de polițiști locali care lucrează într-o tură, cu siguranță că după o vreme realitatea din teren va fi în defavoarea Poliției Locale, care nu își permite să blocheze șase polițiști locali pentru a pândi bârlădenii ce aruncă gunoiul la întâmplare în cele trei zone vulnerabile din oraș, devenite gropi de gunoi în mod abuziv.

Singurul lucru care se poate realiza pentru identificarea și amendarea acestor cetățeni ar fi montarea de camere de luat vederi, în zonele cu pricina. Dar acest lucru să se facă în realitate și nu doar scriptic cum se întâmplă de 15 ani încoace în zona „Puișor”. Pe un stâlp este montată o pancartă pe care scrie „Loc supravegheat cu cameră video”, lucru pe care nu îl mai cred nici măcar câinii veniți la savurat resturile menajere aruncate de cei certați cu legea bunului simț. Pe de altă parte, montarea unor camere de supraveghere video ar însemna o reducere a cheltuielilor cu ridicarea gunoiului. (Mihaela NICULESCU)

Oamenii s-au săturat de gunoi, aurolaci, câini: “Vrem ca Primăria Bârlad să se uite și înspre această zonă a orașului”

După zeci de ani, de când a fost dezafectată și alți câțiva de când a fost golită de toate cazanele și instalațiile vechi, din fosta centrală termică situată pe strada Nicolae Tonitza (vechea stradă Cetinii) din Bârlad nu au mai rămas decât stâlpii, acoperișul și mormane de gunoi.

Relicva centralei dă un aer dezolant zonei dar este exact ce le trebuie oamenilor străzii pentru a se adăposti pe timp de noapte.

„Ne-am săturat, de atâția ani, să vedem ori de câte ori trecem spre casă sau spre serviciu câinii, mâțele, gunoaiele și resturile aurolacilor care și-au făcut culcuș în această centrală. Vrem ca Primăria Bârlad să se uite și înspre această zonă a orașului, pentru că și noi suntem contribuabili. Starea în care se află acest imobil nu datează ieri – de azi, ci de mulți ani. După cum vedeți, au crescut și copaci pe acoperiș. Sper că nu avem de așteptat până va crește aici o întreagă pădure”, ne-a declarat un locatar al blocului vecin cu centrala dezafectată.

Membrii Asociației de Proprietari nr. 8, unde este situată centrala, au aflat că aceasta va fi dărmată iar o parte dintre ei au mers la Primărie pentru a cere conducerii orașului să amenajeze în locul clădirii insalubre un parc. Este greu de spus dacă centrala va fi dată jos sau i se va da o altă destinație dar vechea conducere a orașului a întocmit în 2016 un proiect în baza căruia imobilul să se transforme într-un club al pensionarilor. Pentru amenajarea acestui club ar fi nevoie de minimum 100.000 de lei și conform proiectului întocmit din dispoziția primarului de atunci construcția ar trebui finalizată până în 2020.

Am vrut să aflăm care este părerea actualului edil șef al orașului, prin intermediul purtătorului de cuvânt Constantin Nițuc, vizavi de situația acestei centrale care urâțește zona din Asociația nr. 8, dar până la închiderea ediției nu am primit nici o declarație oficială.

Municipalitatea va trebui să ia cât mai curând o măsură pentru a reda zonei un aspect cât mai decent. Lucrurile ar fi stat altfel dacă în urmă cu câțiva ani negocierile dintre Consiliul Local și Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) nu ar fi eșuat. La această oră, în locul acestei hidoase centrale ar fi existat o clădire nouă dacă în 2011 Consiliul Local ar fi aprobat trecerea acestei centrale termice dezafectate în proprietatea CARP. S-ar fi compensat astfel o parte a datoriei pe care municipalitatea o are de achitat CARP-ului pentru terenul pe care este construit Căminul de bătrâni, teren aflat în proprietatea CARP. Consiliul Local de atunci nu a fost de acord cu acest schimb, iar actuala conducere a Primăriei se vede în situația de a găsi soluții pentru rezolvarea problemei centralei dezafectate, în condiții de reală austeritate. (Mihaela NICULESCU)

Bârladul sub lupă – Ce ne facem cu mormanele de gunoi?

Se apropie primăvara și odată cu florile din grădini au început să apară și “ghioceii” pe terenurile lăsate de izbeliște în Bârlad. Terenul din spatele Agenției Locale de Ocupare a Forței de Muncă este un exemplu în acest sens. De îndată ce s-a topit zăpada au devenit tot mai vizibile gunoaiele, proprietarul parcă uitând că are în grijă, nu doar în proprietate, acea suprafață de teren.

Imaginea nu e tocmai plăcută ochiului, iar municipalitatea este nevoită an de an să igienizeze astfel de terenuri deși ele nu se află pe spațiul public. În legea 207/2015 este prevăzut un paragraf care precizează că proprietarii de terenuri care lasă în paragină suprafețele pot fi conștientizați prin plata unui impozit mai mare pe terenul aflat în proprietate. Această creștere de impozit nu este obligatorie, ci cu titlu opțional. La Primăria Bârlad această prevedere nu a fost aplicată niciodată, motivându-se că oamenii sunt săraci și nu pot achita impozite mai mari. Săraci, săraci, dar și nepăsători, ca să folosim un termen elegant.

Ar mai exista o variantă de trezire la realitate a proprietarilor neglijenți și anume amendarea de către Poliția Locală. Pentru acest lucru ar trebui mai întâi identificat proprietarul, domiciliul unde locuiește și abia apoi trimisă amenda (de multe ori astfel de proprietari fiind stabiliți în alte localități).

Pentru rezolvarea acestei probleme, care nu e de azi de ieri, cel mai sigur ar fi punerea în aplicarea a majorării impozitului pentru proprietarii care își lasă de izbeliște terenurile. Se pare că și la Bârlad, ca în toată țara de altfel, doar aplicarea mijloacelor coercitive poate activa simțul civic. (Mihaela NICULESCU)

Sistemul integrat de management al deșeurilor din județ ar putea deveni operațional abia din vară

Sistemul integrat de management al deșeurilor de la noi din județ ar putea deveni operațional abia din vara acestui an, arată noua previziune a celor din fruntea Consiliului Județean. Licitația privind atribuirea serviciilor de colectare, transport și depozitare a gunoiului menajer este, deocamdată, suspendată pe motiv că se așteaptă clarificări cu privire la acea taxa de depozitare de 80 lei/tonă impusă prin legislație de la 1 ianuarie 2017.

Locuitorii județului nostru vor mai avea de așteptat, cel puțin jumătate de an, până când sistemul integrat de management al deșeurilor va deveni operațional. Este o nouă amânare anunțată de autorități, după ce s-a sperat ca activitatea să înceapă de la 1 ianuarie 2017. Practic, întârzierea este cauzată de modul greoi al derulării licitației de atribuire a serviciilor de colectare, transport și depozitare la platforma de la Roșiești. Deși termenul de depunere al ofertelor era 6 ianuarie, participanții la licitație au depus mai multe notificări în ultima zi. ”Majoritatea contestațiilor este legată de taxa de depozitare de 80 de lei/tonă impusă prin legislație de la 1 ianuarie 2017. Deocamdată, în lege nu se specifică cine o încasează și cum se încasează. De aceea, așteptăm precizări de la legiuitor să vedem dacă va intrat sau nu în costul de colectare a viitorului operator sau va fi percepută separat de la populație”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, Ciprian Trifan.

Conducerea județului speră ca din vara acestui an sistemul integrat de management al deșeurilor să devină operațional. Atunci va intra în vigoare și acea taxă de salubrizare de 2,36 de lei de persoană valabilă pentru locuitorii din mediul urban și 7,06 lei pentru cei din orașele județului. (Ionuț PREDA)

Primăriile din județ vor plăti cu 30% mai mult la Asociația de Dezvoltare Intracomunitară

Primăriile din județ vor plăti cu 30% mai mult la Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Vaslui (ADIV), în condițiile în care entitatea care se ocupă cu gestionarea deșeurilor din județ își propune angajarea de noi salariați și crearea unui fond din care să intervină atunci când este nevoie în susținerea unor proiecte.

Taxa achitată anual de cele 86 de primării din județ către Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Vaslui (ADIV) s-a majorat cu 30% de la 1 ianuarie 2017. Hotărârea a fost luată, miercuri, în cadrul ședinței de bilanț a ADIV, după ce conducerea acestei entități le-a transmis primarilor că trebuie angajați noi salariați odată cu punerea în funcțiune a sistemului de management al deșeurilor din județ. În plus, asociația și-a propus să creeze un buget de rezervă pentru a interveni atunci când este nevoie de susținerea unor proiecte.

Până acum, am ținut la minim cheltuielile, cu trei salariați. Însă, o să trebuiască să angajăm oameni. Bugetul nostru trebuie să reflecte dimensiunile activității viitoare. Contribuția trebuie să fie ușor suportabilă pentru toată lumea. Acum trebui să o majorăm și pot să vă garantez că nu va afecta nici bugetele mici ale comunelor. Cu acest fond pe care-l vom crea o să ne ajutăm să acoperim cheltuielile neprevăzute”, a declarat președintele ADIV Vaslui, Dumitru Buzatu.

Cotizația anuală plătită până acum de primării era cuprinsă între 1.000 și 3.000 de lei pentru cele 81 de comune din județ, în funcție de dimensiunea acestora. Consiliul Județean Vaslui contribuia cu 100.000 de lei, primăriile Vaslui și Bârlad cu câte 50.000 de lei, Primăria Huși cu 250.000 de lei, iar primăriile din Negrești și Murgeni cu câte 10.000 de lei. (Ionuț PREDA)

Taxa pentru deșeurile menajere, majorată cu 44% la Vaslui din cauza creșterii cheltuielilor cu transportul gunoiului la Brăila

Taxa de salubritate la populație pentru deșeurile menajere va fi majorată cu 44% în municipiul Vaslui, începând cu luna ianuarie a acestui an, din cauza creșterii cheltuielilor cu transportului gunoiului la platforma de la Brăila precum și a introducerii unei taxe de mediu.

Populația municipiului Vaslui va plăti 11,5 lei de persoană pentru serviciul de salubritate prestat de către societatea de gospodărie comunală, ceea ce înseamnă o majorare de 44% față de costul taxei obligatorii valabil până la începutul acestui an. Noul tarif va fi aplicat retroactiv din februarie, după ce Goscom SA Vaslui va obține și acordul Consiliului Local, de altfel unicul acționar al societății, în ședința din această lună.

Majorarea semnificativă a taxei de salubritate este justificată de către conducerea societății prin creșterea cheltuielilor cu transportul deșeurilor menajere în județul Brăila, la 200 de kilometri distanță.

De la sfârșitul lui noiembrie 2016, gunoiul îl transportăm la Brăila pentru că platforma de la Tecuci, unde îl duceam până atunci, a fost închisă. Ca număr de kilometri, este o distanță dublă, ceea ce înseamnă și costuri suplimentare. Am suportat până acum aceste cheltuieli, însă, de la 1 ianuarie, populația va plăti în plus 1,5 lei de persoană”, a declarat directorul Goscom SA Vaslui, Cătălin Bârleanu.

De asemenea, de la 1 ianuarie, populația va plăti suplimentar și o taxă de mediu obligatorie, în sumă de doi lei, care va apărea distinct pe factura de salubritate. În aceste condiții, o familie medie din Vaslui, formată din patru membri, va achita, din februarie, aproape 50 de lei pe lună, față de 32 de lei în prezent. (Ionuț PREDA)

Minciuni peste minciuni în cazul taxei pe gunoi! Efortul zadarnic al consilierului Bogdan Sârbu de a-i îndupleca pe pesediști și liberali să renunte la majorarea taxei!

de Simona MIHĂILĂ

Atitudine dezamăgitoare a primarului bârlădean Dumitru Boroș, ieri, la ședința Consiliului Local. Vizibil deranjat de articolul nostru despre proiectul de hotărâre privind majorarea tarifelor de salubritate cu peste 30%, proiect pe care l-a inițiat la cererea PSD (partidul cu cei mai mulți membri angajați la Compania de Utilități Publice), Boroș a încercat o păcăleală absolut stupefiantă.

Fără a clipi măcar, el a afirmat că informația din articol este falsă, că noi, ziariștii, am indus populația în eroare și că majorarea tarifelor este o obligație legală.

”Legea este cea care ne obligă pe noi, autoritățile locale să majorăm această taxă, de la 1 ianuarie 2017”, a spus primarul în plenul ședinței Consiliului Local.

În sprijinul acestei incredibile minciuni, Adrian Bobeică, directorul Companiei de Utilități Publice (CUP), firma de salubritate a orașului, a venit cu ”dovezile”: niște acte normative (ultimul datând de acum 3 ani) potrivit cărora, proprietarii de depozite de deșeuri trebuie să plătească la stat taxe de mediu, ultima dintre acestea intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2017.

Unde scrie că este ”obligatoriu” ca aceste taxe să fie puse în cârca populației? Nicăieri!

Dar Bobeică, la fel ca Boroș, are altă opinie: ”Depozitul din județul Brăila, acolo unde vom duce noi gunoiul de luna viitoare, trebuie să recupereze de undeva acești bani. De unde, dacă nu de la populație?”.

Ce simplu și frumos! Nu-i așa?

 

Lecția lui Sârbu: ”E vremea să mai și muncim, dacă vrem bani. Nu doar să stăm cu mâna întinsă la cetățeni”

 

Consilierul independent Bogdan Sârbu le-a întors-o lui Bobeică și primarului Boroș. El a spus că firma de salubritate a orașului trebuie să producă dacă vrea bani, să înceapă să valorifice deșeurile așa cum spune legea. Abia această lege, care reglementează managementul deșeurilor este obligatorie pentru cetățeni și pentru autorități.

”E cazul să încetăm să mai stăm cu mâna întinsă în fața oamenilor, să-i mai împovărăm cu taxe din ce în ce mai mari. Să ne apucăm de treabă, să mai sortăm și noi niște deșeuri, să le valorificăm, să colectăm selectiv gunoiul, să amplasăm containere pentru fiecare tip de deșeuri, să conștientizăm populația că trebuie să arunce hârtia la hârtie, plasticul la plastic și așa mai departe. Să mai lăsăm banii oamenilor în pace și să ne facem datoria. Altele sunt legile pe care suntem obligați să le aplicăm, nu să le băgăm mâna în buzunar”, a spus Sârbu.

Dușul rece al consilierului Sârbu nici nu i-a clintit pe pesediști și pe liberali. Votul lor a demonstrat iarăși că promisiunile electorale sunt minciuni sfruntate și că cei mai mulți dintre ei, indiferent că sunt din PSD sau din PNL, nu au intrat în CL pentru a lucra spre binele public. Sunt prezenți acolo pentru o leafă în plus, pentru a-și proteja interesele proprii și pentru a le asigura locul de muncă rudelor și prietenilor înșurubați prin diverse posturi de funcționari la stat (primărie, Raiser, CUP etc.)

Toți consilierii PSD au fost de acord ca taxa de salubrizare să fie majorată cu peste 35 de procente. Cu o abținere, cea a consilierului Adrian Todireasa, și liberalii au ridicat sus-sus mâna pentru creșterea taxei. Singurul care a votat împotrivă, fidel promisiunilor făcute în campania electorală, a fost independentul Bogdan Sârbu.

Bârlădeni, pentru a păstra orașul curat, Poliția Locală are nevoie de ajutorul vostru!

Igienizare! Saci întregi de gunoaie și PET- uri aruncate la întâmplare au fost strânse în zona numită Puișor, la intrarea în cartierul Munteni din Bârlad, atât de pe spațiul verde cât și din canalul deschis din apropiere.

Pe un frig de crăpau pietrele, timp de două zile, o echipă de asistați social, coordonată de reprezentanți ai Primăriei, a acționat în zona amintită pentru a curăța (pentru a zecea oară în acest an) perimetrul invadat permanent de gunoaie. Proprietarii de case din zonă se arată revoltați, deși cei care depun gunoaiele provin mai ales din rândul lor.

Aici n-a fost niciodată curățenie! Câteva zile după ce mai strâng cei de la Primărie gunoiul, atât este curat. În rest, mormane de gunoaie risipite peste tot. Acum e frig, dar vara miroase de nu poți trece pe aici. La noi nu merge decât prin constrângere, prin sancțiuni. Aș vrea să știu dacă nu pot fi amendați acești indivizi care murdăresc zona și întrețin un focar de infecție!? Ce face Poliția Locală? Câte amenzi a dat până acum? A dat vreuna?”, se întreabă revoltat Vasile Cartas, locatar al unui bloc din zonă.

În ciuda faptului că asistații social sunt nevoiți să igienizeze zona destul de des, deși ar fi nevoie de ei în alte sectoare, rezultatul muncii lor este nul. Aruncarea gunoiului în canal și pe malurile acestuia a devenit o obișnuință pe care nimeni nu o sancționează. Poliția Locală este singura care poate amenda cetățenii certați cu civilizația, dar, după cum se prezintă lucrurile, polițiștii locali ori nu prea trec prin zonă, ori au nevoie de ochelari de vedere.

În timp ce Primăria, care a delegat mai multe competențe polițiștilor locali, dar și cetățenii, așteaptă mai multă implicare din partea polițiștilor locali, Vasile Rădoi, directorul executiv al Poliției Locale, se justifică.

Din păcate, nu ne permitem să facem investigații sau să stăm la pândă pentru a surprinde în fapt cetățenii care aruncă la întâmplare gunoiul. Bârlădenii au impresia că polițiștii locali sunt paznici. Greșit! În condițiile actuale nu se poate așa ceva! Nu putem decât să acționăm pe baza sesizărilor, din cauza lipsei acute de personal. Gândiți-vă că, pe un schimb, avem disponibili în tot orașul doar zece polițiști locali. Cunoașteți foarte bine că numărul personalului a scăzut în ultimii ani de la 150 la 50 de agenți. Bugetul local nu permite mai mult, așa că încercăm să facem față cu personalul disponibil”, ne-a declarat Vasile Rădoi.

Cu alte cuvinte, șeful Poliției Locale lasă să se înțeleagă că foarte multe probleme nu au cum să fie rezolvate, în ciuda nemulțumirii generale a bârlădenilor. Aceștia s-au săturat să li se invoce lipsa de personal, de vreme ce municipalitatea cheltuiește sume importante din buget pentru Poliția Locală. În aceste condiții, nu le mai rămâne bârlădenilor decât să pozeze, filmeze, surprindă cetățenii certați cu bunul simț, adică să fie un fel de colaboratori voluntari ai Poliției Locale, dacă vor ca în zona în care locuiesc să fie curățenie. (Mihaela NICULESCU)

Atenție! Gunoi (ne)supravegheat video!

Ani la rând, zona canalului deschis de la intrarea în cartierul Munteni suferă de pe urma deșeurilor aruncate de riverani. Vinovații se știu – sunt proprietarii de la casele din zonă, sau, mai nou, chiar și locatarii blocurilor din zonă, care aruncă gunoiul la întâmplare sau chiar în canalul deschis, colmatându-l și făcându-l să degaje mirosuri pestilențiale.

Indiferența și nesimțirea netaxate de autorități au făcut ca aceste obiceiuri necivilizate să se perpetueze. Foștii edili cheltuiau bani grei pentru decolmatarea canalului respectiv. Rezultatul a fost doar de moment deoarece, la câteva gunoaiele invadau din nou zona și canalul.

În urmă cu trei zile, reprezentanții Primăriei Bârlad au ridicat din nou mormanele de gunoi menajer și vegetal aruncat de bârlădenii nesimțiți din zonă. Nu va dura mult și deșeurile vor fi la loc, asta în ciuda faptului că există o pancartă mare pe un stâlp din zonă pe care scrie „Zonă supravegheată video”. Bineînțeles că nimeni, niciodată, n-a crezut că acolo există vreo cameră de luat vederi, pentru că nici nu există. Primăria a încercat să sperie astfel contravenienții, amenințându-i cu amenzi de până la 2.000 de lei. Poate că ar fi cazul să fie instalată o cameră iar cei surprinși că aruncă deșeurile în zonă să fie sancționați conform legii. La cât de subțire este bugetul local, încasarea unor sume din amenzi ar prinde bine și ar amortiza investiția cu montarea camerelor de supraveghere. Chiar și locuitorii din zonă sunt convinși că doar amenzile sau munca în folosul comunității sunt soluțiile pentru rezolvarea acestei probleme. (Mihaela NICULESCU)

Opt primării din județ, amendate cu câte 15.000 de lei din cauza gunoaielor aruncate la întâmplare

Opt primării din județ au fost amendate de Garda de Mediu, cu câte 15.000 de lei fiecare, pentru depozitarea ilegală de deșeuri, în special cele menajere, alte cinci unități administrative fiind sancționate cu avertisment.

gunoi-menajerPrimăriile din județ se pare că au în continuare probleme în ceea ce privește depozitarea deșeurilor, în special cele menajere. Cel puțin așa reiese din raportul de control desfășurat, timp de o lună și jumătate, de către o echipă mixtă formată, printr-un ordin al prefectului Daniel Olteanu, din reprezentanți ai Gărzii de Mediu, Serviciului de Gospodărire a Apelor, Prefecturii și Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vaslui.

Astfel, 13 unități administrativ-teritoriale au fost sancționate de către organele de control pentru ”neasigurarea colectării selective, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor de orice fel, în special menajere”.

Dacă primăriile Șuletea, Mălușteni, Lunca Banului, Arsura și Negrești au scăpat doar cu un avertisment, comunele Banca, Gherghești, Codăești, Văleni, Tanacu, Oltenești și Drânceni au fost amendate cu câte 15.000 de lei, la fel ca și municipiul Huși.

Organele de control au găsit nereguli și în ceea ce privește decolmatarea șanțurilor și rigolelor de pe marginea drumurilor, ceea ce poate conduce la inundații, atunci când plouă torențial. ”În comunele Bogdănesti, Blăgești, Banca, Drânceni, Duda Epureni, Delești, Gherghești, Ciocani, Fruntișeni, Epureni, Murgeni, Arsura, Bălteni, Codăești, Găgești, Lunca Banului, Mălușteni, Roșiești, Todirești și Bălteni scurgerile apelor meteorice și preluarea scurgerilor de pe versanți se realizează parțial prin rigole și șanțuri stradale din cauza gradului de colmatare a acestora. Pentru remedierea deficiențelor, se impune executarea lucrărilor de curățare, decolmatare și reprofilare a șanțurilor de scurgere și a rigolelor, în localitătile unde acțiunea nu a fost încheiată, realizarea unor acțiuni de conștientizare a populației cu privire la obligația colectării selective a deșeurilor rezultate din activitățile gospodărești, precum și sancționarea cetățenilor care încalcă prevederile legislației de mediu”, se arată în raportul Prefecturii Vaslui.

Organele de control au verificat și 106 cursuri de apă și 84 de torenți, afluenți ai râului Bârlad, precum Stemnic, Lipova,cacaina_centru_gunoi Bogdana, Horoiata, Vaslui, Delea, Pereschivu Mic, Tutova, Epureni, Trestiana, Racova, Trohan, Jaravaț, Durduc, Valea Seacă, Rebricea, Idrici, Simila, Zorleni, și afluenți ai râului Prut, respectiv Sărata, Mușata și Elan. Sectoarele controlate se află pe teritoriul a 248 de localități din cadrul celor 86 de unități administrativ-teritoriale din județ. ”Starea de salubrizare și igienizare a rețelei hidrografice este bună, acest aspect datorându-se și acțiunilor efectuate în anii anterior. Însă, au fost identificate depozite de gunoi amplasate ilegal în albiile minore ale cursurilor de apă, pe malurile și pe zonele de protecție ale acestora, in cantitați mai mari, în comunele Drânceni, Văleni, Banca, Tanacu, Șuletea, Gherghești. Lunca Banului, Codaești, Oltenești, oraș Negrești și în cantități mai mici în comunele Dodești, Ciocani, Ivești, Bogdănița, Bogdanești, Coroiești, Delești, Dimitrie Cantemir, Ivănești, Laza, Oșești, Pogonești, Rebricea, Solești, Tutova, Vulturești, Vutcani, Viișoara. Capacitatea de transport și viteza de scurgere a debitelor de viitură este diminuată datorită prezenței de vegetație lemnoasă și acvatică, în albiile minore ale cursurilor de apă din localitățile Albești, Banca, Blăgesti, Bogdanița, Bogdanești, Costești, Deleni, Delești, Dimitrie Cantemir, Dodești, Dragomirești, Duda Epureni, Epureni, Ferești, Fruntișeni, Gherghești, Hoceni, Iana, Ivănești, Lunca Banului, Mălușteni, padure_gunoi_cotul_negru12Munteni de Sus, Murgeni, Oltenești, Oșești, Pogonești, Poienești, Puiești, Pungești, Rafaila, Rebricea, Tăcuta, Văleni, Vaslui,Văleni, Viișoara, Vutcani și Zăpodeni”, se mai arată în raportul de control.

În urma depistării acestor nereguli, organele de control au dispus desființarea imediată a tuturor depozitelor de deșeuri menajere sau animaliere ilegal constituite pe malurile și in zona de protecție a cursurilor de apă, identificarea și sancționarea persoanelor care depozitează ilegal deșeurile, realizarea acțiunilor de conștientizare a populației cu privire la respectarea prevederilor legale din domeniul mediului și apelor pentru a preîntâmpina fenomenul de depozitare a deșeurilor de orice fel în albia, pe malurile și în zona de protecție a cursurilor de apă, decolmatarea podurilor și podețelor care nu asigură secțiunea de scurgere a apelor mari, îndepărtarea periodică a vegetației lemnoase și ierboase aflată în exces pe cursurile de apă, în special in zona localităților, menținerea și continuarea igienizării cursurilor de apă de pe teritoriul localităților. (Ionuț PREDA)

Licitație pentru gunoiul județului. Cine va administra groapa de la Roșiești!

În maximum o lună contractul de delegare prin concesionare a gestiunii serviciului public de management și operare a Centrului de management integrat al deșeurilor (CMID) din județul Vaslui, a stațiilor de transfer și platformelor publice de colectare a deșeurilor din Negrești, Vaslui, Huși și Bârlad ar putea fi semnat.

Acum două zile, Consiliului Județean (CJ) Vaslui a deschis ofertele depuse de agenții economici în vederea administrării CMID, care va gestiona și groapa de gunoi de la Roșiești. La licitație s-au prezentat șapte operatori economici, din care patru figurează ca asociații de operatori. Una dintre firmele înscrise este SC Goscom SA Vaslui, care are toate șansele să piardă acest contract din cauza tarifului propus în vederea depozitării gunoaielor produse de populație – 54,05 lei/tonă. Asocierea SC Rossal SRL- SC Diasil Service SRL a propus 48,70 lei/tonă. În același timp, Goscom a ofertat cel mai mic preț la depozitarea deșeurilor produse de operatorii economici: 57,05 lei/tonă.

În următoarele 25 de zile, autoritatea contractantă, respectiv Consiliul Județean Vaslui, va verifica toate documentele depuse de societățile prezente la licitație (grad de calificare, documente contabile). Ulterior, personalul calificat din cadrul CJ va acorda punctaje firmelor prezente la licitație care vor trece de faza verificărilor, iar în baza acestor punctaje se va stabili câștigătorul contractului. (Bogdan RUSU)

O bătrână din Bârlad s-a înconjurat cu șapte tone de gunoaie

Misiune grea pentru Serviciul de Gospodărie Comunală și Locativă din cadrul Primăriei Bârlad. Vinerea trecută, o echipă de asistați social a intervenit pentru igienizarea unei locuințe din buricul târgului. Au fost scoase șapte tone de gunoaie din casa și curtea unei femei de 85 de ani care locuiește singură în strada Hamangiu nr. 4 (în spatele Agenției Locale de Ocupare a Forței de Muncă). Sub pretextul că adună mâncare pentru orătăniile din curte, femeia a reușit să care zilnic de la punctele gospodărești cantități atât de mari de gunoaie încât curtea, locuința și dependințele au devenit foarte greu accesibile, lucru care a îngreunat acțiunea de igienizare.

batrana-gunoaie4Vecinii bătrânei s-au săturat de mizeria strânsă în curtea acesteia, dar cei mai mulți s-au alarmat după ce, în urmă cu câteva luni, s-a produs o explozie la soba de teracotă a bătrânei și au sesizat Primăria Bârlad. Deși sesizarea a fost făcută în luna aprilie, Primăria a acționat abia acum întrucât au fost necesare demersuri la Poliția Locală în vederea identificării posibilelor rude cubatrana-gunoaie2 care să se ia legătura. Direcția de Asistență Socială (DA) din Primărie a început o anchetă cu intenția de a o interna pe femeie la Căminul de bătrâni de la Tutova. Cu toate că a acceptat ca Primăria să-i igienizeze locuința, bătrâna nu a fost de acord să fie internată într-un cămin. Reprezentanții autorităților locale au aflat că femeia, care obișnuiește să adune gunoaie de la containere și să le aducă în gospodăria sa, are un băiat înfiat, stabilit în Cipru, care o ajută financiar deși venitul lunar al femeii este de 1.400 de lei (pensia de urmaș și indemnizația de văduvă de veteran de război). Vecinii consideră că femeia le pune în pericol siguranța și sănătatea, de aceea au sesizat autoritățile pentru a lua măsuri. De cinci ani, de când a rămas văduvă, femeia afectată de boală, singurătate și neputință, nu și-a mai achitat datoriile pentru utilități, așa că locuința sa a fost debranșată de la gaz, electricitate și apă.

În acest caz, există două soluții: va fi internată într-un cămin cu acceptul fiului său, ori în baza unei sentințe civile. Aceste demersuri vor fi făcute dacă în urma unei evaluări psihiatrice se va dovedi că nu are discernământ. (Mihaela NICULESCU)

Vasluiul sub lupă – Nesimțiți în acțiune!

Pentru unii vasluieni, termenul de civilizație nu are nici un sens, câtă vreme nu s-au dezvățat de unele proaste obiceiuri. Fie din nesimțire, fie din comoditate, unii aleg să-și lase propriul gunoi menajer pe unde apucă: pe marginea străzii, sau în fața blocului sau casei.

Alții nu mai fac efortul de a-l duce până la punctele de colectare a gunoiului menajer special amplasate, aflate poate la câteva zeci de metri, și le lasă lângă coșul de gunoi cel mai apropiat.

Așa este cazul unui „cetățean european”, care a lăsat în sarcina lucrătorilor de salubritate ai municipalității punga cu gunoiul strâns în gospodărie, pe care a abandonat-o pe o alee foarte circulată din centrul municipiului Vaslui. Persoana în cauză nici măcar nu și-a dat însă seama că ar putea fi foarte ușor amendată, dat fiind că, prin punga menajeră subțire se vedeau și unele facturi de utilități! Cum ar fi fost să se trezească acasă cu o amendă? În mod sigur ar fi contestat-o, după ce ar fi făcut scandalul de rigoare, simțindu-se nedreptățit de autoritățile locale! (Marian MOCANU)

Câini și pisici moarte și tone de deșeuri, scoase din clădirea Cinematografului „Modern”

Tone de deșeuri, inclusiv câini și pisici moarte, au fost scoase din clădirea Cinematografului „Modern” din Vaslui, situat în centrul orașului și închis publicului de peste 15 ani, în urma primei acțiuni de igienizare a localului făcută de primărie, după ce locatarii din zonă au reclamat că acesta reprezintă un focar de infecție.

Primăria Vaslui a făcut prima igienizare a Cinematografului ”Modern”, la mai bine de 15 ani de la închiderea acestuia, după ce locatarii de la blocurile din imediata vecinătate au reclamat faptul că respectiva clădire reprezintă un focar de infecție. De altfel, mizeria din local se putea observa din exterior, în condițiile în care nu mai exista sticla la ușile și geamurile de la intrare, singura protecție fiind grilajul metalic.

În urma activităților de igienizare desfășurate de angajații firmei de salubrizare, din interiorul fostei case de bilete și din holurile de acces spre sală de proiecție a filmelor au fost scoase tone de deșeuri, inclusiv animale moarte.

„Era ceva de groază în interior. S-au găsit inclusiv câini și pisici moarte. Acum este bine că s-a reușit această acțiune de igienizare, după ce am primit acordul proprietarului de a pătrunde în incinta cinematografului, în urma numeroaselor insistențe”, a declarat primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl.

După scoaterea gunoiului din interior, autoritățile locale vasluiene au decis să monteze panouri metalice pe ușile și geamurile fără sticlă din fața cinematografului pentru a preveni astfel pătrunderea animalelor în interior sau aruncarea de deșeuri de către diverse persoane. (Ionuț PREDA)

Vasluiul sub lupă! – Munca pe jumătate făcută a devenit un obicei

de Marian MOCANU

vaslui sub lupa (2)Acum mai bine de două săptămâni mai mulți muncitori au decopertat un șanț pentru scurgerea pluvială a unui bloc din apropierea Pieței Centrale. Toate bune și frumoase, numai că odată ce au terminat de săpat muncitorii și-au luat uneltele și au plecat, fără să le pese de „digul” de pământ excavat rămas chiar pe buza șanțului. Orice ploaie va spăla respectivul pământ și-l va întoarce înapoi în șanțul de unde a fost scos, colmatându-l iar. Normal ar fi fost ca aluviunile respective fie să fie ridicate și duse la groapa de gunoi. Dar de ce să faci treabă bună, când o poți lăsa pe jumătate și să mai ai de lucru și altădată? Din păcate, munca pe jumătate făcută a devenit un obicei al constructorilor vasluieni, fiind numeroase exemple în acest sens în întreg orașul. Ar fi două explicații: ori nu le pasă, ori o fac anumit, pentru a avea activitate mai mult timp!

Vasluiul sub lupă! – Depozit de gunoi, la doi pași de cel mai mare liceu vasluian

de Marian MOCANU

Un adevărat focar de infecție se află la doar câțiva metri de sălile de clasă a celui mai mare liceu vasluian, Grupul Școlar „Ștefan Procopiu”. Groapă de gunoi s-a format într-o fostă magazie, cu deschidere la stradă, a vechii clădiri a Institutului de Proiectări, aflată acum în patrimoniul Consiliului Județean Vaslui. Trecătorii, locuitorii din zonă, dar și elevi, aruncă pet-uri și resturi menajere peste gard, fără cel mai elementar simț civic. Dat fiind faptul că clădirea și terenul din jur pare, în acest moment, părăsită, nimeni nu-și arogă responsabilitatea pentru a face curățenie. Așa zisa reabilitare, efectuată între anii 2003 și 2008, a clădirii ce urma să devină noul sediu al Oficiului Județean de Consultanță Agricolă s-a mărginit doar la astuparea cu placaj a ușilor și geamurilor. În rest, clădirea se degradează încet, dar sigur. O pată de culoare chiar la intrarea în Vaslui, dinspre Bacău și Roman!

Groapă de gunoi, în curtea unei familii din Bârlad

Sătui să îndure de ani de zile mizeria și mirosul insuportabil emanat din curtea unei familii cu probleme psihice din Bârlad, vecinii au sesizat Primăria și Direcția de Sănătate Publică (DSP) Vaslui pentru a scăpa de focarul de infecție.

Ieri dimineață, de la ora 7, o echipă formată din reprezentanți ai Primăriei, Direcției de Asistență Socială din cadrul Primăriei, ai Poliției Municipale și ai Poliției Locale, a mers în strada Trei Ierarhi pentru a lua toate măsurile necesare igienizării gospodăriei și pentru a asigura protecție celor care urmau să facă curățenie. Pentru că s-a putut comunica relativ bine cu unul dintre frații care locuiesc în acel imobil, nu a fost nevoie de imobilizarea lor și nici de internare la psihiatrie, cu toate că aceștia suferă de probleme psihice.

„Ceea ce am găsit în curte este greu de imaginat și nici nu știu cum au putut tolera vecinii această situație până acum. În câteva ore, am ridicat 10 tone de gunoi – cârpe, haine, lemn, plastic – aruncate la întâmplare. Se pare că grosul gunoaielor a fost strâns de mama băieților, și ea persoană cu handicap, plecată acum din localitate împreună cu însoțitorul ei. O parte din obiecte a fost adusă și de sora băieților, și ea bolnavă psihic și strângătoare de gunoaie. Cu câteva luni în urmă o altă echipă de igienizare a fost prezentă în apartamentul său pentru a-l curăța de gunoaiele depozitate acolo”, ne-a declarat Olga Ungureanu, șefa Serviciului Gospodărie Comunală și Locativă.

Asistații sociali au lucrat ore întregi pentru a curăța numai curtea din strada Trei Ierarhi, pentru că în locuință nu s-a putut pătrunde, neavând acordul proprietarei. Din spusele vecinilor, grosul mizeriei s-a concentrat în curte, unde de altfel și dorm cei doi frați, de bună voie. (Mihaela NICULESCU)

Proiectul comun de gestionare a deșeurilor Vaslui – Cahul, la final

de Marian MOCANU

Proiectul transfrontalier „Creșterea capacității de management a deșeurilor pentru un mediu mai curat în orașele Vaslui și Cahul” a ajuns la final. În cadrul conferinței de presă susținute ieri la Primăria Vaslui, atât primarul Vasile Pavăl, cât și viceprimărița din Cahul, au arătat că, pe lângă utilajele și echipamentele achiziționate în cadrul proiectului, la fel de importante au fost relațiile de prietenie și colaborare formate între cele dintre conducerea și cetățenii două orașe.

Proiectul “Creșterea capacității de management al deșeurilor pentru un mediu mai curat în orașele Vaslui și Cahul” a ajuns la final. Ieri, la Primăria Vaslui a avut loc conferința de închidere a proiectului, conferință la care, în afara echipei manageriale condusă de Bogdan Ciubotaru, au participat primarul Vasile Pavel, Tatiana Romaniuc, viceprimarul orașului Cahul, și fostul primar Petre Burlacu, dar și subprefectul Mircea Gologan și administratorul județului Vaslui Valeriu Caragață. Demararea acestui program a fost marcată pe 10 decembrie 2013, prin semnarea documentației de către cei doi primari, vasluianul Vasile Pavăl și moldoveanul Petru Burlacu. Contribuția totală a Uniunii Europene la valoarea proiectului este de aproape 1,5 milioane euro, iar cea a partenerilor de 155.000 de euro, din care 61% – Primăria Vaslui și 39% – autoritățile locale din orașul Cahul.

Pe data de 4 noiembrie 2011 a fost semnat acordul de înfrățire a celor două orașe, Vaslui și Cahul. Patru ani mai târziu am reușit implementarea și finalizarea unui proiect de maximă importanță pentru cele două comunități. Este vorba de Proiectul transfrontalier «Creșterea capacității de management a deșeurilor pentru un mediu mai curat în orașele Vaslui și Cahul». Pe lângă utilajele și echipamente achiziționate, poate la fel de important a fost strângerea relațiilor dintre cele două comunități, iar buna colaborare avută pe parcursul derulării acestui proiect ne fac să sperăm și la o continuare la fel de fructuoasă prin implementarea și de alte programe. Deja avem în lucru un proiect comun pe cultură, avem o propunere și pentru o colaborare pe linie sportivă, așa că sunt premise pentru menținerea și dezvoltarea bunelor relații dintre cele două orașe”, a declarat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

La rândul său, Tatiana Romaniuc a ținut să mulțumească conducerii primăriei vasluiene pentru oportunitatea oferită orașului Cahul: ”Mulțumesc echipei din Vaslui pentru că ne-ați ales pe noi pentru implementarea acestui proiect și sper ca această colaborare să fie de bun augur și pentru viitor. Pentru orașul Cahul, pentru imaginea și curățenia lui, acest proiect a fost o mare oportunitate. Am avut multe de învățat de la partea română, pentru că voi aveți deja experiență în implementarea proiectelor europene”.

În cadrul Programului Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013, pentru municipiul Vaslui au fost achiziționate trei compactoare de deșeuri, o mașină de măturat și stropit, trei aspiratoare stradale, 500 de containere colectare deșeuri și o instalație de spălare containere deșeuri. În afara părții materiale, un rol important l-au avut campaniile promovate în rândul populației, inclusiv prin acțiunile de strângere a gunoaielor la care au participat elevi de la liceele din Vaslui, respectiv Cahul.

„Acest proiect a fost doar un prim pas mare pentru a face din Vaslui un oraș lipsit de noxe. Coroborat cu alte proiecte, cel de reabilitare a stației de epurare, de regularizare a cursurilor de apă, ce va începe anul viitor, și, de ce nu, de reducere a poluării fonice, sperăm ca în curând să avem parte de un mediu mult mai curat la Vaslui. Îmbucurător este faptul că primăria primește note bune de la cetățeni pentru curățenia orașului. Acest lucru se datorează și nouă, cei din primărie ori de la Goscom, dar și locuitorilor care înțeleg că coșurile de gunoi nu sunt doar de decor, iar gunoiul trebuie depus la conteiner. Ca o metaforă, câteodată, mai greu este de construit decât de întreținut clădirea. La fel este și cu curățenia orașului, pe care, dacă nu o păstrăm, trebuie s-o luăm de la capăt cu munca!”, a adăugat primarul Vasile Pavăl.

Noile prețuri și tarife Goscom au fost aprobate!

de Marian Mocanu
După îndelungi discuții, consilierii municipali vasluieni au aprobat noile prețuri și tarife pentru lucrările și serviciile ce urmează a fi practicate de societatea de salubritate Goscom SA Vaslui. Serviciile de salubrizare către populație și agenții economici vor fi mai ieftine cu 20 de bani, respectiv cu aproape doi lei/de persoană/lună, în timp ce serviciile prestate către primărie se vor scumpi cu câteva procente. Ajustarea de prețuri a fost explicată de conducerea societății prin ieftinirea carburantului și, pe de altă parte, costurile mai ridicate cu mâna de lucru datorită măririi salariului minim cu care sunt plătiți în general angajații.
Ședință furtunoasă de Consiliu Local a municipiului Vaslui ieri, 30 septembrie, când a fost vorba de aprobarea noilor prețuri și tarife ce urmează a fi aplicate de societatea de salubrizare a primăriei, Goscom SA. Asta cu toate că, cel puțin în cazul tarifelor de salubrizare pentru persoanele fizice și juridice, adică cei care i-au ales pe consilierii locali, acestea vor scădea cu 2,35%.
Astfel, persoanele fizice vor plăti câte 8,30 lei/lună pentru ridicarea gunoiului, cu 20 de bani mai puțin ca până acum, în timp ce agenții comerciali de la parterul blocurilor și zonele alăturate vor achita lunar câte 80,38 lei, cu aproape doi lei mai puțin ca până acum. Consilierii opoziției au reclamat faptul că, în materialele justificative prezentate de reprezentanți Goscom s-ar fi strecurat unele greșeli de calcul, greșeli care au fost îndreptate ulterior, înaintea ședinței.
Conform spuselor lui Cătălin Bârleanu, directorul Goscom, a fost vorba doar de unele scăpări care aveau o influiență foarte mică în calcularea noilor tarife. Cu toate acestea, s-a cerut amânarea luării vreunei hotărâri pentru a se studia fișele de calcul și a se vedea dacă creșterea unor tarife sau prețuri la nivelul propus este justificată.
„Se măresc tarifele practicate pentru lucrările executate pentru primărie, cum ar fi cazul spațiilor, verzi, curățenia orașului, și altele. până la urmă, e vorba tot de banii cetățenilor, din taxele și impozitele plătite de ei. Trebuie să analizăm foarte atent costurile pentru a vedea dacă această majorare de tarife este justificată sau nu. De aceea, propun să amânăm hotărârea pentru săptămâna viitoare, când vom convoca o ședință extraordinară în acest scop”, a propus consilierul liberal Sorin Radu. Această propunere a fost respinsă cu majoritate de voturi de consilierii locali prezenți la ședință, nu înainte de a suscita discuții aprinse pro și contra noilor tarife propuse de Goscom.
O altă propunere a venit din partea consilierului local Alexandru Volocaru, care a cerut ca tarifele la salubrizare pentru persoanele fizice și juridice să nu fie reduse, ci să rămână la nivelul actual: ”E vorba de o sumă infimă, de doar 20 de bani de persoană și nimeni nu s-ar supăra dacă prețurile ar rămâne la nivelul actual. În schimb, la nivelul municipiului, din această diferență s-ar strânge în jur 80, 100 de milioane lei vechi, bani pe care Goscom i-ar putea folosi pentru investiții. De exemplu, pentru repararea și modernizarea rampelor de gunoi. Până la sfârșitul anului, din acești bani s-ar putea face 10 din cele 78 de rampe de gunoi existente în așa fel încât acestea să devină un model pentru cetățeni. Cred că și locuitorii Vasluiului ar fi mulțumiți să arunce gunoiul în condiții civilizate în schimbul a cei 20 de bai pe lună pe care i-ar economisi”. Și această propunere a fost respinsă. 
Ajustarea de prețuri în cazul serviciului de salubritate prestate către cetățeni a fost explicată de conducerea societății de salubritate pe de o parte prin ieftinirea carburantului și achiziționarea de utilaje noi, moderne, cu consum mai mic de combustibil, și care au luat locul vechilor mașini de gunoi a căror întreținere și reparații costa foarte mult. În schimb, majorarea de tarife pentru serviciile prestate către municipalitate au fost explicate prin creșterea costurilor cu mâna de lucru datorită măririi salariului minim cu care sunt plătiți în general angajații societății. Este vorba în general de întreținerea spațiilor verzi, a curățeniei orașului și alte activități care implică muncă manuală. Aceste majorări sunt, în general, de câteva procente, cu excepția celor pentru depozitarea gunoiului, care vor fi majorate cu peste o treime. „Prețurile au fost influiențate în mod hotărâtor de creșterea salariului minim pe economie. Gândiți-vă că, într-un singur an, această creltere a fost de 150 lei/angajat! Cu toate acestea, societatea în acest an este pe profit, însă această ajustare de prețuri este neapărat necesară dacă vrem să o menținem pe acest trend și să continuăm să achiziționăm utilaje mai performante”, a consluzionat Bârleanu.

Mașină de gunoi, blocată de un șofer „meseriaș”

de Marian MOCANU

O autoutilitară a Serviciului de Salubrizare a fost blocată mai multe minute în trafic de un șofer care a parcat aiurea, în fața unui magazin alimentar. Din păcate, situația nu este singulară, fiind cazuri chiar și de autobuze care, chiar pe străzi principale, nu au putut trece din cauza unor bolizi a unor șmecheri parcați complet neadecvat.

Circulația în municipiul Vaslui se desfășoară, pe multe dintre străzi, cu dificultate, din cauza vehicolelor parcate peste tot de șoferi inconștienți. Când e vorba de vehiculele municipalității, cu gabarit mai mare, cum este cazul autobuzelor sau a gunoierelor, situația se complică mai mult, acestea fiind blocate de unii participanți la trafic care parcheză mașinile te miri.

Nu sunt puține cazurile în care, chiar pe străzile principale, unii șmekeri, în dorința de a-și rezolva problemele, parchează chiar perpendicular pe sensul de mers. În alte cazuri, chiar dacă una din benzi este ocupată de mașini parcate, alții opresc și pe cealaltă bandă, îngreunând circulația.

Este cazul unei mașini aparținând Goscom SA Vaslui, care, pe strada Dobrogeanu Gherea, a fost blocată minute în șir de un alt vehicol a cărui șofer oprise aiurea pentru… a-și cumpăra un pachet de țigări! E drept că viciile costă, însă șoferul ar trebui să mulțumească cerului că, în cazul de față, prețul plătit a fost doar la magazin, nu și în contul vreunei amenzi!

Edilii bârlădeni fac lucruri trăsnite!

de Răzvan CĂLIN

„Șocant”: canalul înțesat cu gunoaie, despre care am scris în paginile ediției de ieri a ziarului nostru, a fost curățat și acoperit cu o dală de ciment.

În ediția de ieri a cotidianului nostru am scris despre un canal lăsat fără capac de aproape un an și care, prin „grija” unor concitadini s-a transformat într-o ghenă de gunoi.

Nu știm cum se face, dar se pare că semnalul tras de ziarul a avut ceva ecou în rândul edililor bârlădeni care, culmea, tot ieri au trimis o echipă care a desfundat canalul și a strâns gunoaiele care îl umpluseră. Ba chiar i-au și pus drept capac o dală de ciment.

Bun așa! Mai că suntem tentați să credem că de acum înainte toate problemele edilitare pe care le vom semnala în paginile ziarului nostru vor căpăta imediat o promptă rezolvare. Așa să fie oare? Străzi mai bune, șosea de centură, vreun bloc ANL, ei, ce spuneți?

Iată ce poți scoate dintr-un apartament-ghenă! Foto+Video

de Răzvan CĂLIN

Angajații Primăriei Bârlad și vecinii s-au îngrozit când au văzut ce mormane de mizerie înțesau până în tavan apartamentul din blocul D4.

Vineri, 7 august, de la primele ore ale dimineții, echipe ale Primăriei Bârlad au descins în apartamentul situat la etajul III al blocului D4, de pe strada Vasile Pârvan, nr. 4. Atât lor, cât și vecinilor, nu le-a venit a crede ochilor în ce ghenă de gunoi transformase aparatamentul bătrâna care este proprietara locuinței. Din casa femeiii în vârstă de 67 de ani, echipele primăriei au scos tot felul de gunoaie și lucruri inutile, de la cartoane, mase plastice, cârpe, haine până la bucăți de tablă sau saci înțesați cu tot felul de obiecte adunate de bătrână în cea mai mare parte de pe stradă sau chiar de la containerele de gunoi. Numai dintr-o singură cameră a apartamentului a fost încărcat, într-o primă fază, o autoutilitară de 3 tone plină ochi cu tot felul de mizerii.

Vă prezentăm în galeria foto de mai jos cam ce ”minuni” au putut scoate echipele de curățenie ale primăriei din acest veritabil apartament-ghenă de gunoi!

Autoritățile locale parca-ar vrea să coboare milităria din pod

de Simona MIHĂILĂ

Consilierii bârlădeni stabilesc, mâine, nivelul amenzilor ce vor fi administrate cetățenilor certați cu bunul-simț. Asta, pentru cine are timp să creadă că autoritățile vor și pune în practică setul de măsuri.

Hârtia la hârtie, plasticul la plastic; pungile de gunoi bine legate pentru a ține înăuntru rezidurile și mirosul; aruncarea gunoiului la pubelă și nu aiurea – iată doar câteva dintre regulile pe care bârlădenii vor trebui să le respecte cu sfințenie dacă nu vor să fie amendați.
Sună prea frumos ca să fie și adevărat că oamenii de bine vor putea vreodată să spere că urbea lor va deveni aidoma orașelor din țările civilizate, de acolo de unde cei care le-au vizitat se întorc plini de admirație. “Acolo nimeni nu îndrăznește să arunce hârtia pe jos!”; “Când am scăpat punga din mână, gardianul m-a tras rapid de mânecă înapoi”; “Dacă cineva aruncă pe jos cojile de semințe este amendat pe loc”. Sunt câteva din aspectele despre care românii au numai cuvinte de laudă, dar Doamne-ferește să le aplice și în propriul lor oraș.
Consilierii bârlădeni vor stabili, în ședința de mâine, noi amenzi pentru cetățenii certați cu bunul-simț. Dacă și acestea vor rămâne pe hârtie, precum cele vechi, vom vedea.
La propunerea Companiei de Utilități Publice Bârlad (CUP), cele mai mari amenzi – între 500 și 1.000 de lei pentru persoanele fizice și între 1.000 și 1,500 de lei, pentru persoanele juridice – vor fi aplicate în cazul următoarelor abateri: neîncheierea de contract de prestări-servicii cu operatorul agreat de administrația publică, în speță CUP Bârlad; neasigurarea curățeniei incintelor proprii și a zonelor cuprinse între imobil și domeniul public (până la limita de proprietate; atunci când nu asigură curățenia locurilor de parcare și când efectuează reparații ce produc scurgerea uleiurilor, carburanților, lubrefianților; atunci când aruncă deșeuri și obiecte de uz casnic pe străzi, în parcuri, în locuri publice.
De asemenea, riscă amenzi cuprinse între 100 și 500 de lei – persoanele fizice, respectiv între 500 și 1.000 de lei – persoanele juridice care, printre altele, săvârșesc următoarele abateri: nu aruncă gunoiul în recipientele special amplasate; nu colectează separat, pe tipuri de materiale, deșeurile reciclabile, în recipiente diferite și inscripționate corespunzător de către CUP Bârlad (fiecare pubelă în care aruncăm gunoiul are lipită indicația cu tipul de gunoi pentru care a fost amplasat.
Mai pot primi amendă și bârlădenii care aruncă la întâmplare deșeuri din categoria celor cu regim special (periculoase, toxice, explozive, animaliere, provenite din construcții, din toaletarea pomilor sau a spațiilor verzi etc.).

Vasluiul sub lupă – Coș de gunoi doar de decor!

de Marian MOCANU

Degeaba autoritățile locale amplasează, în locurile cheie, coșuri de gunoi sau fac campanii de conștientizare a populației în vederea păstrării curățeniei, nu doar în orașe, dar și pe drumurile publice.

Este cazul unui coș de gunoi amplasat de primăria Laza pentru ca pescarii să nu arunce gunoaiele la întâmplare, motivând lipsa unei astfel de facilități

Din păcate, chiar și în municipiul Vaslui, gunoaiele „înfloresc” în preajma containerelor sau coșurilor special destinate în acest scop. Vasluienii rămân comozi, de cele mai multe ori aruncând gunoaiele nu în coș, ci lângă el, poate din dorința de a da de lucru și persoanelor care, în schimbul ajutorului social, trebuie să presteze ore muncă, ori a lucrătorilor GOSCOM care nu trebuie să se plictisească din lipsă de activitate.

Cursuri de aruncat gunoiul la Bârlad

de Mihaela NICULESCU

Pe tot parcursul lunii mai, o dată pe săptămână, vinerea, bârlădenii vor fi informați în legătură cu modul corect de depozitare selectivă a deșeurilor. Aceste acțiuni au loc în cadrul campaniei „Orașul reciclării”, organizată de primărie în parteneriat cu societatea de salubritate CUP SA.

O primă astfel de acțiune a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, la care, alături de reprezentanți ai primăriei și ai CUP, au participat și zece elevi de la trei licee din oraș, voluntari la Biblioteca „Stroe S. Belloescu”.
Informare deseuri 1„Timp de două ore, am trecut la patru puncte gospodărești amplasate în străzile Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Dragoș Vodă și bulevardul Republicii, și am informat populația cu privire la modul în care trebuie selectate și depozitate deșeurile reciclabile. O parte din cetățeni, în special cei mai în vârstă, au dovedit că se conformează normelor de mediu, alții, în special tineri, mai puțin. Vom continua astfel de întâlniri cu cetățenii pe tot parcursul lunii, și la alte puncte gospodărești.”, ne-a declarat Olga Ungureanu, șefa Serviciului Gospodărie Comunală și Locativă din cadrul Primăriei Bârlad.
Olga Ungureanu a mai spus că, în această lună, vor fi organizate și alte activități, mai atractive, cu același scop – informarea unui număr tot mai mare de bârlădeni asupra modului de depozitare selectivă a deșeurilor.
Acțiunile din teren, de genul celor precizate de reprezentanta Primăriei Bârlad, sunt doar o etapă din lupta pentru cucerirea în acest an a titlului de „Oraș al reciclării”. Bârladul a obținut anul trecut premiul pentru cea mai bună mediatizare a campaniei.

Vasluiul va avea o nouă groapă de gunoi

de Marian MOCANU

Dat fiind faptul că groapa de gunoi de la Paiu destinată deșeurilor din construcții și demolări a fost închisă, se impune o nouă locație cu această destinație. La următoarea ședință a Consiliului Local a municipiului Vaslui, consilierii sunt chemați să aprobe noua locație, care va fi în zona suburbiei Rediu, în apropierea „Lutăriei”.

Joi, 30 aprilie, va avea loc o nouă ședință ordinară a Consiliului Local Vaslui. Printre altele, pe ordinea de zi este un proiect de hotărâre privind reamplasarea gropii de gunoi destinate deșeurilor din construcții și demolări colectate de pe raza municipiului Vaslui.

Conform expunerii de motive a proiectului de hotărâre, această necesitate vine ca urmare a solicitării societății de salubritate Goscom SA, dar și a unei adrese a Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui prin care municipalitatea este anunțată că actuala groapă de gunoi din zona Paiu nu mai corespunde normelor și trebuie închisă. În consecință, s-a luat decizia ca noul amplasament, în suprafață de 0,83 ha, să fie în zona Rediu, cu acces din Drumul Național Vaslui – Bacău, în zona numită de localnici „Lutărie”.

Din păcate, unii locuitori ai municipiului Vaslui sau împrejurimile acestora ar putea continua să depoziteze ilegal gunoaiele în alte zone decât cele destinate, în special în zona din apropierea fostei Termica SA ori din fața Fabricii de Cărămidă. Asta în ciuda amenzilor mult mai mari comparativ cu costul pe care l-ar presupune încheierea unui contract cu societatea de salubritate pentru ridicarea acestor deșeuri inerte, costuri situate între 35 și 60 lei/mc exclusiv TVA.

Vasluiul sub lupă – Dilema ecologistului: Pe un’ s-o bag, vere?

de Vlad OCHEANU

Coșul de gunoi din imagine este montat pe un indicator rutier, în fața sediului SRI din Vaslui. E bine că este, ar spune unii. Da, e bine, numai că din punct de vedere al utilității prezintă ceva probleme.

Adică atunci când vrei să arăți că nu ești bădăran, necioplit, grobian etc. și vrei să arunci la coș ambalajul de la înghețată, nu prea ai cum, că trebuie să calci pe spațiul verde. Deci oricum ai da-o, tot nu-ți iese asta cu ecologia. Ori că arunci ambalajul pe jos, ori că distrugi spațiul verde, tot dușmanul naturii te numești! Și-atunci te-ntrebi în mintea ta de ecologist: Pe un’ s-o bag, vere?

Dar dacă nu vreun Dorel este autorul acestei probleme ecologice ci acel coș este intenționat montat așa? Nu pentru baschetbaliști, ci pentru băieții blonzi cu ochi albaștri și cu urechile mari…

Aproape de bilanț, mereu cu dezamăgire

Orice român se întreabă mereu de ce îi merge atât de prost. Acum, la început de an, fiecare ar trebui să mediteze la ceea ce a făcut și la ceea ce a uitat să realizeze anul trecut. Imaginea de mai sus este doar un exemplu, care vine să explice proveniența stării generale de rău. O societate care aruncă gunoiul ca în imagine, nu are posibilitatea de a aspira la idealuri înalte. Este un caz minor, însă cum credeți că ar vota un individ cu porniri animalice și gândire aidoma. Ce ar putea schimba el în viitorul familiei sale sau al lumii în care trăiește? (Bogdan RUSU)

Pentru gunoiul produs, orășenii vor plăti mai mult ca țăranii – Cât ne costă gunoiul?

Din 2015, fiecare locuitor al județului vaslui, indiferent de vârstă, va trebui să plătească lunar pentru colectarea gunoiul produs la nivelul locuinței sau a gospodăriei. Ieri, Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Vaslui a oferit publicității tarifele care vor fi solicitate populației pentru colectarea deșeurilor solide. De anul viitor, pentru această categorie de servicii de salubrizare fiecare orășean va achita 7,1 lei, iar fiecare locuitor de la sat va trebui să plătească 2 lei. În cazul unei familii de patru membri care stă la bloc, se vor achita 28,4 lei! Prima listă cu tarife a apărut în anul 2010, an în care ADIV a punctat tarife de 5 lei/ persoană în mediul urban și 1,4 lei/persoană în mediul rural.

Bogdan RUSU

Ieri, primarii care au aderat la ADIV s-au întâlnit cu managerii acestui organism, pentru a fi informați în legătură cu stadiul proiectului județean de gestionare a deșeurilor. În cadrul ședinței, experții din cadrul ADIV au dat publicității o listă cu prețurile pe care le va plăti populația începând din 2015, după ce sistemul de colectare și transport al deșeurilor va deveni funcțional.

Potrivit documentelor, locuitorii din mediul urban vor plăti de 3,55 ori mai mult ca locuitorii satelor din județ. Tarifele ce vor fi impuse populației se apropie de nivelul maxim de 2,57 de euro (9 lei) de persoană estimat la nivelul anului 2008.

În documentele ce au fost supuse aprobării în cadrul reuniunii ADIV s-a cerut ca în 2015 locuitorii din mediul urban să achite o taxă de 7,1 lei/persoană, în timp ce sătenii doar 2,0 lei/ fiecare membru de familie.

În 2016, taxele vor fi de 7,2 lei/ persoană în mediul urban și de 2,1 lei/persoană în mediul rural. Taxele, vor crește independent, în fiecare an, cu 0,1 lei, iar în 2018 sumele impuse populației vor fi de 7,4 lei în mediul urban și de 2,1 lei în mediul rural.

Mai mult decât atât, persoanele fizice care intră în categoria unor cazuri speciale, de tipul proproietarilor care își vor consturi locuințe și care vor produce volume mari de deșeuri, vor trebui să acjhite taxe separat: 215 lei pentru fiecare tonă de deșeuri produse în 2015, 220 de lei/tonă în 2016, 225 lei în 2017. De asemenea, și persoanele fizice care produce deșeuri în urma activităților economice pe care le produc vor trebui să achite 309 lei/tonă de gunoi. Taxa pentru agenții economici va rămâne constantă în viitorii zece ani.

Conform conducerii ADIV, până pe 25 februarie 2015, se vor organiza licitațiile publice ce vizează contractul de colectrare și transport a deșeurilor. Autoritățile se grăbesc să finalizeze proiectul cât mai repede, pentru ca toate investițiile realizate să fie expolatate cât mai repede. Totul depinde de primari, mai exact de modul în care se vor grăbi să întocmească o serie de docuimente necesare demarării licitațiilor. ADIV a realizat recepția gropii de gunoi de la Roșiești, depozitele de deșeuri sunt gata în procent de 90%, la fel ca stațiile de transfer a deșeurilor și cele de colectare. Flota de autovehicule pentru transportul gunoaielor se află deja în patrimoniul ADIV.

Bârladul sub lupă – Noi nu păstrăm curățenia!

Asta pare să-și fi spus locuitorii unui cartier din Bârlad, care vor cu înverșunare să demonstreze că regulile sunt făcute pentru a fi încălcate.

Lângă tomberoanele aproape goale din acest cartier zace un morman de gunoaie, chiar sub plăcuța pe care scrie mare și clar, să vadă tot…omul, ”Păstrați curățenia”. Ne gândim că poate cei care au aruncat acolo gunoaiele, unele biodegradabile, altele nu prea, nu știu să citească și au nevoie de indicatoare sonore sau de ce nu luminoase. Probabil aceasta ar fi soluția în cazul celor care nu dau doi bani pe mediul înconjurător, dar care se plâng de poluare. Or fi având bieții de ei recomandare de la medic să nu facă efort? (R.C.)

Vasluiul sub lupă – Aruncatul gunoiului pe geam – sport olimpic la Vaslui

În Vaslui, localnicii unui bloc din Crucea Gării au descoperit o metodă de a scăpa de gunoiul din casă, ușor și repede. Care e metoda? Aruncatul gunoiului pe geam. Dar nu oricum, pentru că și “sportul” ăsta ce și-a pus bazele de curând, are regulile lui. Vă prezentăm noi două dintre ele, cele mai importante de altfel.

Prima regulă este că gunoaiele nu se aruncă toate odată, ci rând pe rând…câte o cutie goală de la margarină, câte un ambalaj, câte o sticlă de plastic și fiecare ce mai are și nu-i trebuie. A doua regulă: Aruncatul se face fără ca trecătorii să vadă, iar în cazul în care cineva observă, cel care practică “sportul” se va face că dă mâncare la pisici, chiar dacă nu e niciuna prin preajmă. Or’ veni ele cândva…

Așa procedează olimpicii noștri, tare pricepuți la “sportul” ce aduce Vasluiul în atenția publicului. La curățenie însă, nu se încumetă nimeni, nu de alta, dar nu vor să dea de pământ cu munca “olimpicilor”. Sfatul nostru este totuși să nu vă apucați de acest sport c nu v-aduce nimic bun, ci dimpotrivă. (R.N.)

Vasluiul sub lupă – Doi pași, literalmente

Folosită cel mai adesea ca metaforă, expresia „La doi pași” pare să aibă un corespondent real în Zona Gării, acolo unde, încă nu se știe cum și din ce motiv, a răsărit un container de gunoi fix… la doi pași de intrarea într-o scară de bloc.

Deși există o ghenă… tot la doi pași, dar de data asta în sensul metaforic, probabil că operatorul de salubritate Goscom s-a gândit la bieții bătrâni de pe scara cu pricina. Așadar, făcând doar doi pași, la propriu, ei pot arunca gunoiul direct pe geam, fără a încălca nicio normă. Rămâne de văzut însă câți pași îndărăt vor face cei de la parter când vor deschide geamurile să aerisească. (R.N.)

Cum să faci bici din gunoiul de grajd!

Comuna Fălciu are ori prea multe fonduri disponibile și nu are ce face cu ele, ori are o problemă foarte mare cu poluarea cu gunoi de grajd. Fălciul va încheia un parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice – Unitatea de Management al Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” în vederea implementării în comun a unei inițiative ce vizează gunoiul de grajd. Prețul: peste un miliard de lei vechi. Deși comuna este amplasată fix în mijlocul unui paradis natural, primarul Fălciului a mai investit anul acesta peste patru miliarde de lei vechi în realizarea de spații verzi în satele Fălciu și Rânzești și peste șapte miliarde de lei vechi în cultură, recreere și religie. Exact ce aveau nevoie cei peste 6.000 de locuitori ai comunei!

Bogdan RUSU

Obiectivul Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este dotarea Fălciului cu diferite echipamente și platforme de depozitare a gunoioului de grajd în vederea gestionării eficiente a acestuia. Comuna beneficiară va întreprinde în cadrul proiectului acțiuni de ecologizare în rândul gospodăriilor, activități de testare și demonstrare a bunelor practici agricole, precum și acțiuni vizând instruirea, informarea și conștientizarea publică a factorilor de decizie, a instituțiilor implicate în monitorizarea și reducerea poluării cu nutrienți, precum și a fermierilor și populației rurale.

Din nefericire, nimic pe lumea aceasta nu este gratis, astfel că primăria Fălciu va trebui să contribuie din fonduri proprii, sau fonduri puse la dispoziție de Consiliul Județean Vaslui cu acest scop, prin mecanismul de echilibrare bugetară, la cofinanțarea proiectului, partea primăriei fiind de 1.232.550.000 lei vechi, reprezentând 5% din valoarea investițiilor în managementul gunoiului de grajd (proiectare, asistență tehnică și consultanță în perioada de realizare a lucrărilor de construcții și a perioadei de notificare a defectelor până la recepția finală, a lucrărilor de construcții respectiv a echipamenetelor și dotărilor), 25% din valoarea europubelelor ce vor fi asigurate prin proiect și 100% din valoarea avizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare realizării investițiilor din proiect.

Deși în Fălciu nu sunt probleme extraordinare legate de poluarea cu nutrienți a solului și a apelor, lui Neculai Moraru, primarul comunei, proiectul de colectare a deșeurilor i s-a părut interesant, fapt pentru care a acționat. La prețul plătit de primărie (partea ei de finanțare) instituția va primi un tractor, o remorcă și o groapă betonată destinată gunoiului de grajd de 2.500 de mp. Aceste utilaje nu vor putea fi folosite însă decât pentru activități legate de transformarea bălegarului și a deșeurilor menajere în compost.

“Eu cred că toate comunele au probleme cu gunoiul de grajd care se depozitează în locuri nepermise și cetățenii din comună nu vor mai avea nici o scuză când venim cu investiția aceasta. Noi venim în întâmpinarea cetățeanului, prin proiectul care vizează gunoiul de grajd. Vom prelua gunoiul de grajd de la cetățean, îl vom depozita într-un spațiu special până când acesta fermenteză, după care îl vom împrăștia pe câmp”, ne-a declarat Neculai Moraru.

Gunoiul de grajd, administrat și fără prea multe investiții

Orice om care a locuit la sat știe că acest nutrient care îl sperie atât de mult pe primarul din Fălciu, poate fi împrăștiat pe o suprafață de teren uriașă, fără a avea nevoie de utilaje performante, platforme și europubele. Iar o împrăștiere pe suprafață mare nu ar pune în pericol mediul. Un tractor și câțiva lucrători din cei plătiți cu venitul minim garantat ar fi de ajuns. Menționăm că Primăria Fălciu deține deja o autobasculantă cumpărată în 2014, ce ar putea fi folosită cu succces în acest sens. De sute de ani, țăranii români au depus gunoiul de grajd pe proprietățile lor, fără a polua excesiv apele. Dar poate că în Fălciu, rumegătoarele au devenit o pestă scăpată de sub control. Asta în condițiile în care Primăria Fălciu va trebui ca de la 1 ianuarie 2015, să dețină obligatoriu un adăpost pentru câinii comunitari, dotat la standarde europene. Să plătească o echipă de hingheri și îngrijiori, hrana pentru carnasierii vagabonzi capturați, precum și echipamentele de neutralizare a câinilor (foarte scumpe). Primăria comunei nu este la prima inițiativă de acest gen. Anul acesta, realizându-se investiții pentru realizarea de spații verzi în localitățile Fălciu și Rânzești, exact ce era nevoie într-o comună lipsită de industrie poluantă, cu o populație ce trăiește, la propriu, în mijlocul naturii. Mai mult, Primăria Fălciu a cheltuit în 2014, pentru Cultură, Recreere și Religie suma de 7.357.350.000 lei vechi.

Bârladul sub lupă Casa groazei este locuită

La Bârlad, unuia dintre monumentele istorice rămase în picioare i se acordă atenție doar de către oamenii străzii, care îl îngroapă în gunoaie.

Este vorba despre clădirea aflată pe strada Nicolae Iorga, sediul Băncii Tutova. În buricul târgului, foarte aproape de Primăria Bârlad, acest monument istoric zace în paragină, căpătând un aspect de “casa groazei”. Totuși, la vederea mărturiilor existenței unor “locatari” vii, dispare acest gând, iar PET-urile, resturile alimentare și chiar articole vestimentare vin să demonstreze că acolo locul este “ocupat” de cineva. (R.C.)

Alt plan managerial, aceleași probleme nerezolvate

Ieri, într-un cadru restrâns, Narcis Aprodu, adjunctul șefei Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui, s-a lăudat în mod public cu noul său proiect de management. Trecând peste faptul că textul acestui proiect a fost inspirat din activitatea colegilor lui Narcis Aprodu, ne întrebăm dacă în această planificare managerială există prevederi legate de repararea sistemului de alarmare în caz de incendiu al ISJ (defect de prin luna august 2014), de modul de gestionare a gunoiului produs de ISJ fără a se respecta prevederile legale privind selectarea diferențiată a acestuia sau de modalitatea prin care ISJ va aplica o serie de acte normative, vechi de când România a intrat în UE, ce obligă instituțiile să asigure rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități locomotorii.

Bogdan RUSU

Narcis Aprodu, profesor de limbă engleză la “Liceul Mihail Kogălniceanu” din Vaslui și membru al PSD a fost numit recent (în septembrie) pe postul de inspector școlar general adjunct al ISJ Vaslui. Recent, ca urmare a unor articole publicate în cotidianul Est News în care prezentam fenomenul numirilor pe criterii politice în conducerea ISJ și că adjuctul Narcis Aprodu a fost prezentat ca un manager de sistem educațional fără portofoliou, acesta s-a simțit obligat să anunțe cotidianul Est News că a reușit performanța de a redacta un plan managerial. Acesta a fost prezentat la finalul unei ședințe de raport al instituției, ce a avut loc recent, însă până în prezent nimeni nu a avut acces la el, deși instituția și persoana care l-a redactat au fost obligate să îl prezinte presoanelor interesate, din oficiu, inclusiv pe site-ul ISJ.

gunoi goscom (3)Trecând peste problemele de transparență instituțională, vom analiza o serie de probleme din curtea ISJ, pe care niciun adjunct sau inspector general, cu sau fără plan managerial, nu le-a gestionat până în prezent.

Potrivit unor acte normative ce fac referire la activitatea Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), orice instituție publică este obligată să moISJnteze și să asigure buna funcționare a unor sisteme de avertizare în caz de incendiu. Legiuitorul nu precizează ce tip de sisteme de acest tip ar trebui montate în instituții. De exemplu, dacă o primărie montează în sediul propriu o simplă sonerie cu scopul de a-i anunța pe cei prezenți în clădire că s-a produs un incendiu, nu este o problemă de natură legală, atât timp cât aceasta funcționează perfect. Nu la fel se întâmplă la ISJ. Deși nu era obligată, șefia ISJ Vaslui a optat pentru un sistem performant de alertare în caz de incendiu, pe care l-a montat la etajul I al imobilului în care funcționează. Un adevărat computer ce are ca scop alertarea publicului și a salariaților în caz de incendiu. Potrivit legii însă, din moment ce instituția a instalat un asemenea sistem de averizare, conducerea s-a obligat legal să asigure funcționarea acestuia, în mod mod continuu. La ISJ însă, conducerea s-a ocupat de orice altceva. Din luna august 2014, sistemul integrat de monitorizare a senzorilor detectori de fum este defect. Cu toate acestea, nimeni nu se preocupă de acest aspect, chiar dacă la nivel instituțional există planuri de management extrem de funcționale, cel puțin în teorie.

Un alt aspect, mai puțin riscant, dar care ține de managementul instituției, este legat de modul în care se asigură accesul persoanelor cu deficiențe locomotorii la serviciile publice prestate de ISJ. Discutând pe un caz particular, potrivit legislației în vigoare, o persoană cu handicap locomotor ar trebui să se poată deplasa până la secretariatul ISJ (aflat la etajul I al instituției), pe o rampă de acces sau cu ajutorul unui ascensor special amenajat. Au trecut ani la rând, iar cei cu planuri manageriale care au lucrat la vârful ISJ nu au acordat acest drept potențialilor beneficiari. Totul ar fi fost simplu, printr-o mutare a secretariatului ISJ la parterul unității, unde se putea asigura accesul celor cu deficiențe fizice, însă birourile șefilor ISJ de la etaj sunt mari și încăpătoare. Ar fi fost foarte dificil pentru politrucii din vârful educației vasluiene să semneze planurile manageriale (făcute de alții) la parter, unde toate birourile sunt prea mici pentru performanța managerială a șefilor. În consecință, conducerea ISJ Vaslui a spus ani la rând că nu pot achiziționa rampe de acces din lipsă de fonduri sau pentru că ele nu pot fi adaptate configurației imobilului.

O a treia problemă managerială simplă a conducerii ISJ este modul de gestiune a deșeurilor. Actele normative din domeniul mediului obligă instituțiile publice, inclusiv ISJ, să dețină sisteme de colectare selectivă a deșeurilor produse: hârtie, plastic, metal și sticlă, care ar trebui predate (pe sortimente) firmelor de reciclare. Altfel spus, după ce au fost adunate din birourile ISJ, aceste deșeuri ar trebui colectate în recipiente mai mari, în vederea comercializării lor. Responsabilitatea pentru asigurarea containerelor aparține conducerii Goscom. Aceasta însă nu a montat în curtea ISJ recipiente speciale pentru a colecta hârtie, sticlă, plastic și metal, însă nici nu a fost presată să o facă. Menționăm că ISJ Vaslui este partener sau menționat într-o sumedenie de proiecte ce au caobiectiv ecologizarea mediului și culmea, în curtea ISJ tomberoanele arată ca într-un lagăr de concentrare nazist. De menționat este că deși a încălcat legile în mod repetat, ISJ nu a primit până în prezent nicio sancțiune din partea autorităților responsabile. Nici ISU Vaslui, nici cei care veghează la apărarea drepturilor celor imobilizați în scaune cu rotile și nici inspectorii Gărzii de Mediu nu au călcat pragul ISJ, pentru a-i forța pe șefii instituției să-și scrie mai practic planurile de management.

ISJ Vaslui, ca un ghetou

La Vaslui, toate instituțiile publice se străduiesc să fie „europene”, dar nu prea reușesc în unele aspecte. O problemă care pune piedici mari europenizării instituțiilor locale și județene este nerespectarea legislației UE privind adminstrarea deșeurilor. Și vina nu aparține bugetarilor, ci SC Goscom Vaslui SA. Inspectoratul Școlar Județean, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională și Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu” din municipiul Vaslui ar trebui să colecteze deșeurile reciclabile în containere speciale, însă nu pot face acest lucru deoarece Goscom nu a pus la dispoziția instituțiilor recipientele necesare.

Bogdan RUSU

Actele normative din domeniul mediului obligă instituțiile publice să dețină sisteme de colectare selectivă a deșeurilor produse: hârtie, plastic, metal și sticlă, în vederea reciclării lor. Acestea chiar există în toate sediile în care lucrează bugetarii vasluieni, însă degeabă. Vina aparține conducerii Goscom, care a uitat să monteze în curtea instituțiilor recipiente mai mari, pentru colectarea unui volum superior de materiale reciclabile. Nedispunând de asemenea containere, oamenii de serviciu din deconcentratele județene sunt nevoiți să amestece tot gunoiul reciclabil ce se colectează la locul lor de muncă, în momentul în care îl evacuează din spațiile salubrizate. Inspectoratul Școlar Județean (ISJ), Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) și Liceul Teoretic (LMK) “Mihail Kogălniceanu” din municipiul Vaslui împart aceeași curte și aceeași ghena de gunoi. Mai exact, două containere. Fiecare din cele trei sedii de instituții au fost dotate cu “găleți” de gunoi pentru diferitele sortimente de deșeuri reciclabile. Aceste recipiente ar trebui golite în alte recipiente mai mari, amplasate în curtea instituțiilor în vederea colectării lor de firmele specializate în reciclare. Din păcate, oamenii de serviciu din cele trei instituții publice nu prea au cum să depoziteze trei tipuri de deșeuri în două containere. De aceea, le mixează: se amestecă hârtia cu metalul, cojile de banane cu sticla și plasticul cu toate la un loc. Mai mult decât atât, cei care igienizează aceste trei instituții sunt obligați să amestece deșeurile fix în fața ghenei, pe sol, deoarece Goscom nu debarasează containerele pline la timp. Nu mai aducem în discuție faptul că ISJ și LMK sunt parteneri într-o sumedenie de proiecte școlare cu obiective eco, iar felul în care arată zona de depunere a deșeurilor arată ca un tablou postapocaliptic.

În rural, povestea este și mai tristă

gunoi goscom (4)Potrivit legislației europene, până la data de 1 ianuarie 2015, primăriile din județul Vaslui sunt obligate să asigure colectarea diferențiată a deșeurilor produse în aria de competență. Altfel spus, fiecare consiliu local din județ (din 81 de comune și trei municipii și două orașe) ar trebui să pună la dispoziția locuitorilor pubele speciale pentru colectarea hârtiei, sticlei, metalului și al meterialelor plastice. În caz contrar, statul român ar putea fi sancționat de Comisa Europeană. În mai 2013, CE a impus statului român să adopte o serie de măsuri legislative menite să adapteze actele normative naționale la legislația comunitară.Termenul limită: 2015. Problema este gravă, mai ales pentru edilii din mediul rural, care sunt privați de fondurile necesare achiziționării de pubele speciale. Viziunile UE sunt mari, însă în comunele din județul Vaslui nu există nici măcar coșuri stradale de gunoi, iar ideea de a monta puncte de colectare a resturilor reciclabile este de-a dreptul utopică. Primăria municipiului Vaslui a scăpat însă de sarcinile acestea, deoarece a concesionat Goscomului sarcina de administare a deșeurilor. De aceea, conducerea societății ar trebui să achiziționeze pubelele. Teoretic, Goscom a încercat să se adapteze noilor prevederi legale și a achiziționat un minim de pubele speciale destinate unor anumite tipuri de deșeuri. Dar a făcut-o foarte vag, amplasând recipiente pentru deșeuri pe alocuri… Din patru spații de colectare a gunoiului municipal, doar una are europubele. Mai mult, în locurile destinate colectării gunoiului de la cetățeni, au început să apară diferite deșeuri adunate, culmea, de salariații Goscom. Este cazul mormanelor de frunze uscate, pe care oamenii Goscomului le amestecă cu deșeurile aruncate de locatari. Tot societatea de profil este obligată să monteze containere pentru preluarea produselor alimentare improprii consumului uman, în apropierea piețelor. Cu toate acestea, în Piața Centrală din Vaslui, de exemplu, nu există tomberoane pentru produsele alimentare expirate.

Gunoi pe bandă rulantă nou-nouță

Sortarea gunoiului i-a adus firmei de salubrizare a orașului un plus de 15 mii de lei în numai o lună.

Compania de Utilități Publice (CUP) Bârlad înmulțește banii din deșeurile reciclabile pe care le colectează. Cantitatea acestora a crescut considerabil după ce societatea de salubritate a achiziționat o linie de sortare mecanică a deșeurilor, investiție care a dus la creșterea sumelor obținute din valorificarea materialelor reciclabile. Tot ca urmare a punerii în funcțiune a benzii de selectare, cantitatea de gunoi menajer transportată și depozitată la rampa de la Tecuci a scăzut cu 6%.

Am achiziționat acest utilaj împreună cu Consiliul Local și Primăria Bârlad iar primele rezultate sunt încurajatoare. Am reușit să creștem cantitatea de deșeuri reciclabile colectate și sortate, astfel încât, într-o lună și jumătate, am strâns 18 tone de carton, 5 tone de PET-uri și 1 tonă de doze din aluminiu. În total, am obținut din valorificarea acestora aproximativ 15.000 de lei. Sperăm să mărim cantitatea de deșeuri reciclabile pe viitor, deoarece ținta este de 1 kg pe cap de locuitor”, a declarat Adrian Bobeică, directorul CUP Bârlad.

Până acum, compania prelua, depozita și sorta manual materialele reciclabile de la containerele speciale pentru carton, sticlă și PET-uri. Mare parte din gunoiul menajer aruncat de bârlădeni împreună cu deșeurile reciclabile era compactat amestecat și trimis la rampa de gunoi de la Tecuci. De o lună și jumătate, sortarea deșeurilor reciclabile se face în paralel și cu ajutorul liniei mecanice achiziționate. Această linie permite sortarea deșeurilor reciclabile din gunoiul menajer provenit din containere, astfel încât, materialele reciclabile care înainte erau compactate împreună cu gunoiul menajer, acum sunt separate și comercializate, iar gunoiul menajer de transportat la Tecuci este mai puțin. Reducerea cu 6% a cantității de gunoi menajer are implicații financiare pozitive, deoarece mai puțin gunoi depozitat la Tecuci înseamnă costuri mai mici. Lucrările la groapa ecologică de la Roșiești sunt în toi și este posibil ca în prima jumătate a anului viitor să devină funcțională. (Mihaela NICULESCU)

Bârladul sub lupă – Gunoaie și câini

Cine spune că bârlădenii sunt nesimțiți? Cine afirmă că gunoaiele aruncate la întâmplare sunt istorie în Bârlad? Cine suține că Bârladul este orașul câinilor maidanezi? Oricine o face minte cu nerușinare. Iar ceea ce a surprins camera foto sunt doar niște iluzii optice. (D.P.)

Bârladul sub lupă – Privilegii și oportunități imobiliare

Locuitorii unui bloc de pe strada Vasile Pârvan din Bârlad sunt printre cei mai privilegiați din oraș întrucât, deși locuiesc la bloc, se bucură de un set întreg de beneficii care le fac viața delicioasă. În primul rând, au parte în fiecare zi de un miros natural, de gunoi. La fiecare adiere de vânt, „miresmele” le inundă apartamentele și nu au nevoie decât să deschidă ferestrele din când în când pentru ca stocul de „odorizant” să se refacă.

Această „oportunitate” le-a fost creată de reprezentanții Companiei de Utilități Publice Bârlad care l-a instalat containarele de gunoi exact sub ferestre, așa încât oamenii pot arunca gunoiul direct pe geam, fără grija că ar putea încălca legea.

Cine dorește să-și achiziționeze o locuință în această zonă, ar putea opta pentru etajele superioare. Aici, în afară de mirosul pestilențial, au parte, alături de vecinii lor, și de priveliștea oferită de detaliile ce stau relaxate în tomberoane.

„Avantajul” vine la pachet cu altul, de astă dată oferit de edilii locali: parcarea autoturismelor se face tot sub ferestre, iar containerele cu pricina sunt amplasate printre mașini. Așadar, cine alege să parcheze aici, are șansa de a coborâ direct cu capul în tomberon. (Daniela PORUMB)

Linie modernă de sortare a gunoiului

Comunitatea locală a plătit 25.000 de euro pentru un utilaj care va ajuta la selectarea rapidă a deșeurilor reciclabile.

Săptămâna viitoare, pe 18 august, CUP SA Bârlad intenționează să dea în folosință o linie automată de sortare a deșeurilor reciclabile. Aceasta va funcționa o perioadă concomitent cu sortarea manuală a deșeurilor, care se face de trei ani la stația de sortare din vecinătatea stației de epurare.

Noua stație modernă de sortare, la care vor lucra 10 muncitori, a fost achiziționată cu 25.000 euro, bani proveniți din bugetul local.

„Grație acestei linii mecanice de sortare, vom putea colecta cantități mult mai mari de PET-uri, pe care le vom compacta și vinde, realizând astfel venituri proprii”, a declarat Adrian Bobeică, directorul executiv al Companiei de Utilități Publice (CUP) SA Bârlad.

Normele europene de mediu sunt destul de riguroase, iar legislația în vigoare trebuie respectată. Cantitatea de gunoi menajer, depusă la groapa de gunoi trebuie să fie redusă cu 15%, așa cum prevăd normele europene de mediu.

Rezultatul acestei sortări ar trebui să ducă la o scădere evidentă a cantității de gunoi menajer care se transportă la această oră, la groapa de gunoi Tecuci, CUP cheltuind sume importante cu motorina și taxa de depozitare.

în consecință, se va face o economie considerabilă, care s-ar putea reflecta și într-o reducere a valorii facturilor, mai ales după deschiderea rampei ecologice de la Roșiești. (Mihaela NICULESCU)

Gunoiul, averea noastră

Scormonitul în gunoaie poate fi aspru pedepsit, dacă cei care îl practică își îndeasă în sacoșe bidoane de plastic și cartoane. Legeaîi vizeazăși pe cetățenii care nu înțeleg să selecteze încă de acasă gunoiul și sa-l depună selectat la containerele din zona în care locuiesc.

 O veste nu prea bună pentru cei care își câștigă pâinea scormonind în gunoaie: dacă sunt prinși că își însușesc PET-uri și cartoane din recipientele speciale pentru depozitarea selectivă a deșeurilor, vor fi acuzați de furt. Nu este o hotărâre locală, ci o prevedere a noii legi a salubrității, intrată în vigoare pe 8 iulie.

Nu de puține ori, lipsa mijloacelor de subzistență îi obligă pe unii să-și câștige existența din adunarea și vânzarea deșeurilor reciclabile luate direct din containerele de depozitare selectivă, din punctele gospodărești amenajate de Compania de Utilități Publice (CUP) Bârlad.

Recent, a fost adoptată Legea 99/2014, ce modifică Legea 101/2006 a serviciilor de salubrizare a localităților. Legea a intrat în vigoare de o lună, ceea ce înseamnă că reprezentanții CUP îi pot identifica și deferi organelor legii pe cei care golesc containerele de PET-uri și cartoane, pentru a le vinde unor firme private ce achiziționează deșeuri reciclabile. În baza noii legi a salubrității, această faptă este considerată ca fiind infracțiune.

Cum în noua lege a salubrității deșeurile sunt considerate un bun local, unitățile administrativ-teritoriale având calitatea de deținător legal al deșeurilor, furtul acestora este sancționat ca oricare alt furt.

„Va trebui să punem cât mai repede în aplicare legea, mai ales că ne confruntăm și cu serioase probleme de mediu create de cei care caută prin containere. Aceștia împrăștie gunoiul în jurul containerelor, CUP fiind nevoită să suporte și strângerea mizeriei, deși a investit destul în eurocontainere pentru depozitarea selectivă a gunoiului”, a declarat Adrian Bobeică, directorul executiv al CUP B Bârlad.

Legeaîi vizeazăși pe cetățenii care nu înțeleg să selecteze încă de acasă gunoiul și sa-l depună selectat la containerele din zona în care locuiesc. CUP are de gând să monitorizeze punctele gospodărești și pe cetățenii care nu depozitează selectiv deșeurile, cu ajutorul angajaților care vor păzi pur și simplu acele containere. Aceștia vor urmări cum se supun bârlădenii normelor de mediu impuse de UE, norme care urmăresc atingerea unui anumit nivel de civilizație.

Persoanele care nu vor aduce gunoiul selectat la container vor putea fi amendate de către reprezentanții CUP, cu sume cuprinse între 500 și 1.500 de lei, care vor fi plătite la primărie. Amenda este aplicabilă atât celor care locuiesc la bloc, cât și celor de la case. Aceștia din urmă riscă să rămână cu gunoiul în fața casei dacă materialele reciclabile (PET-uri, cartoane, etc.) nu sunt separate de gunoiul menajer.

„CUP va pune la dispoziția cetățenilor recipiente și containere, acolo unde nu sunt suficiente, iar pentru locuitorii de la case vor fi distribuiți saci menajeri. Până acum am achiziționat 3.000 de astfel de saci, pe care îi vom distribui începând de luni, 11 august”, a mai spus directorul Bobeică. (Mihaela NICULESCU)

Decolmatarea e în toi

Ploile abundende, dar și iresponsabilitatea oamenilor care aruncă gunoaiele pe unde apucă, au făcut ca majoritatea canalelor deschise să se înfunde.

De câteva zile a început decolmatarea canalelor deschise din Bârlad. Primăria locală a luat inițiativa decolmatării canalelor, o prioritate în urma ploilor din ultima perioadă.

Canalele deschise din Bârlad sunt, în această perioadă, într-o stare nu tocmai bună. Ploile care au căzut, la care se adaugă mizeria aruncată de cetățeni și vegetația sălbatică crescută din belșug au dus la colmatarea canalelor deschise, prezentând risc de inundație. Din lipsă de fonduri, primăria a alocat doar 220.000 lei pentru decolmatarea a șapte km din cei 15 pe care se întind canalele deschise din Bârlad.

„Concret, această acțiune este de reabilitare, decolmatare, igienizare și curățare a canalelor de corpurile străine (PET-uri, moloz, gunoi) și vegetație. Am început cu canalul fost 23 August, care traversează străzile Învățăturii, Vasile Pârvan, Ardeal. Este un canal de preluare a apelor pluviale, însă cetățenii nu înțeleg să nu arunce aici gunoiul, apa uzată sau molozul” a declarat Neculai Florea, șeful secției Canalizare – Epurare, din cadrul Aquavas Bârlad.

Decolmatarea în această perioadă va fi făcută doar în cazurile care reprezintă urgențe, respectiv pe canalul menționat, care are 2,5 km, pe canalul Costache Robu, de un kilometru, și pe canalul Alexandru Vlahuță, de doi km. La anul, vor fi curățate și celelalte canale, respectiv canalul Decebal, cu o lungime de 300 m, canalul Tuchiloaia de 800 m, canalul Al. I. Cuza, de 1,6 km și canalul Buridava – Sucidava, de 350 m.

Locuitorii din zonele canalelor, în special cei din zona canalului fost 23 August, s-au săturat de mirosul pestilențial care vine dinspre canal. Vinovați nu sunt doar cetățenii de la case care își deversează apele menajere în canalul deschis, ci și locatarii blocului Q2, din strada Vasile Pârvan, care au racordat țeava de canalizare la cea de deversare a apei pluviale, astfel încât și apa menajeră a acestora se varsă tot în canal.

Reprezentanții Agenției de Mediu cică au luat act de aceste nereguli, dar până acum nu a fost amendată nicio persoană.

„Situația se va schimba de îndată ce va fi făcută rețeaua de canalizare menajeră în cartierele Munteni și Podeni”, a mai spus Florea.

Lucrările de decolmatare la cei șapte kilometri de canal se vor desfășura pe tot parcursul acestui an și vor fi realizate în proporție de 70% cu utilaje și 30% prin munca a șapte oameni. (Mihaela NICULESCU)

Groapa de la Roșiești vine cu un nou bir: Revolta pe gunoi

Deșeurile stârnesc pasiuni nebănuite în mediul rural, odată cu apariția Asociației Intercomunitare de Dezvoltare pentru Salubrizare. La finalizarea programului județean privind colectarea deșeurilor, organizația nou creată va colecta taxa de salubritate din satele vasluiene, prin intermediul primăriilor. Primarii protestează, spunând că oamenii nu au de unde să plătească și vor considera noua taxă drept o inițiativă a autorităților locale.
În toată sărăcia din satele vasluiene, autoritățile nu puteau decât să vină cu un nou bir, aducător de civilizație, ce-i drept. Odată cu finalizarea lucrărilor la platforma ecologică de la Roșiești, în cadrul programului județean de gestionare a deșeurilor, Unitatea de Implementare a Proiectului de pe lângă Consiliul Județean (CJ) va fi înlocuită de o nouă structură, Asociația Intercomunitară de Dezvoltare pentru Salubriare. Aceasta va avea misiunea de a colecta taxa de salubrizare de la populație, în toate cele 81 de comune ale județului.
Noua taxă lunară, care va ajunge până la 50 de lei de persoană, le dă mari bătăi de cap primarilor, care spun la unison că oamenii nu au de unde plăti. Majoritatea edililor nici nu sunt de acord să se implice în perceperea acestor noi impozite pentru că se tem că vor fi considerate de populație ca impuse de primării.
«Este, într-adevăr, o mare problemă. Este destul de greu să încasăm impozitele de la populație acum. 50-60 de lei sunt plătiți cu greu, mai ales de familiile sărace. Noi, practic, îi forțăm pe oameni să plătească acești bani și ei tot nu reușesc. Sunt familii sărace, cu cinci-șase copii, care nu pot plăti. Eu rămân destul de sceptic că această taxă va putea fi colectată», a declarat Vasile Zanfir, primarul comunei Deleni.
Primarii vasluieni spun că este firesc ca oamenii să achite orice serviciu de care beneficiază, însă trebuie avute în vedere și situațiile în care pot ajunge să plătească degeaba.
«Mai este o problemă: aceste pubele vor fi amplasate la 500-600 de metri unele de altele. Mulți bătrâni nu vor putea ajunge cu gunoiul la ele. Și atunci suntem în situația în care le cerem unor oameni să plătească servicii de care nu beneficiază», a mai spus Vasile Zanfir.

“Cre’ că n-o să ne puneți acu’ să plătim și pentru gunoi, dom’ primar!”
Alți primari se declară entuziasmați de ideea acestui nou serviciu de care vor beneficia oamenii din comună, însă până la un punct: colectarea noilor taxe. «Noi am trimis o documentare în sensul acesta, încât să se pregătească o hotărâre de CJ pe baza căreia și noi să dăm o hotărâre de Consiliu Local, una și aceeași pe întreg județul. Atunci când cetățenii beneficiază de un serviciu, acest serviciu trebuie plătit. Este însă de datoria Asociației să meargă și să-și colecteze taxele și impozitele de la populație», a menționat Vasile Puiu, primarul comunei Vetrișoaia.
Neculai Ibănescu, primarul comunei Gherghești, este și mai tranșant: «De unde bani la țară? Noi suntem o comună defavorizată, sunt foarte mulți oameni la ajutorul social care muncesc cu ziua și nu au cu ce trăi. Deja au venit la mine și mi-au spus: «Cre’ că n-o să ne puneți acu’ să plătim și pentru gunoi, dom’ primar!» Acum, eu ce să le spun? Oamenii o să-și ducă gunoiul în fundul grădinii și o să-i dea foc, așa cum au făcut și până acum, iar tomberoanele o să stea goale pe drum».
Primăria Gherghești nu a reușit să colecteze anul trecut decât 20-30% din taxele pe terenuri și 70% din cele pe case. Primarul explică simplu: mulți nu au de unde plăti, alții sunt plecați la muncă în străinătate. Pentru primarul din Gherghești noua taxă nu are din start nicio șansă.
De cealaltă parte, “după lupte seculare” pentru implementarea unuia dintre cele mai importante și sinuoase proiecte ale județului, conducerea CJ Vaslui nici nu vrea să audă de problemele primarilor. Proiectul care are în centrul său construirea platformei ecologice de la Roșiești a fost unul pentru care instituția s-a luptat ani în șir.
Privat de finanțarea de la Ministerul Mediului, a constituit motivul pentru care CJ a dat în judecată Guvernul Boc. A fost trecut apoi, cu destule eforturi, pe finanțare europeană pentru a putea fi continuat.
«Acest proiect trebuie dus la bun sfârșit cu toate nemulțumirile sau plăcerile unora. La CJ s-a muncit foarte mult pe acest proiect, numai noi știm cum am reușit să aducem bani pentru continuarea sa, și dorim ca la finalizare județul nostru să arate altfel din punct de vedere al curățeniei. La final, trebuie ca toți să-și facă datoria», a declarat Vasile Mihalachi, vicepreședinte al CJ Vaslui.
Alte județe au trecut de mult prin ceea ce trece județul nostru astăzi. Peste tot sunt însă aceleași probleme: încasarea banilor pentru salubritate nu se «bucură» de același succes la țară precum la oraș. Primăriile din Gorj, de exemplu, sunt datoare vândute la societatea de salubritate. Firma Polaris, care administrează singurul depozit ecologic de deșeuri din județ, avea de recuperat la sfârșitul lui 2013 nu mai puțin de 350.000 de lei (3,5 miliarde de lei vechi) de la primării.
În județul Brăila, mai multe firme se ocupă de colectarea deșeurilor de la populație și toate au aceeași problemă. Unele au început să se retragă din această activitate din cauza datoriilor acumulate de autoritățile locale.

Cristian Pătrașcu

Delea 2, groapa de gunoi a șefilor AJVPS: Moartea unui iaz

Preluat cu acte în regulă de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) de la Primăria Vaslui, iazul Delea 2, în loc să fie reamenajat, a fost transformat în platformă de deșeuri. Cei care aruncă gunoaiele acolo sunt chiar concesionarii.

Aflat în spatele binecunoscutului baraj Delea, iazul Delea 2 a ajuns, din lac de pescuit, un câmp plin de buruieni unde animalele își caută hrană printre tone de gunoaie. Trebuie spus că deșeurile au fost aruncate strategic, din loc în loc, pentru ca ochii autorităților să nu le observe prea lesne.
Teoretic, după cum îi spune și numele, iazul ar fi trebuit să aibă în primul rând apă, însă conducerea Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) l-a lăsat în plata Domnului, deși contractul de concesionare pe care l-a semnat în 2008 cu Primăria Vaslui prevedea reamenajarea zonei.
“În 2012, când s-a renovat sediul AJVPS Vaslui, din mai până prin iulie am muncit pe acolo. Tot ce s-a dărâmat, pereții, tencuiala veche, dușumelele, tot ce au dat ei jos am încărcat în «papuc» și am cărat pe Delea. Negru (Vasile Negru, directorul AJVPS Vaslui – n.r.) ne-a spus: «Încărcați și cărați în baraj, la Delea».
I-am răspuns: «Dom’le, da’ cum să cărăm la Delea, că e barajul nostru acolo, ducem mai bine la platformă». «Da’ de ce să mai dăm bani și la platforma de gunoi? Vă duceți și dați unde vă zic eu». Eu și cu doi colegi am cărat cu rândul. Descărcam moloz, pietroaie. Acum, s-a mai lăsat, a intrat în pământ, că e de vreo doi ani. Începând de colo și până aici au fost descărcate gunoaie. Sunt și pe malul celălalt. Am cărat 15-20 de mașini. Imediat când a intrat el director, ne-a pus să incendiem vegetația de la Delea 2. Ce-a făcut: ne-a chemat pe toți paznicii, ne-a dat benzină și ne-a zis să dăm foc la tot. În zona asta erau mistreți, fazani care aveau ouă, cuiburi, pui. A dat foc la tot. Păi, cum protejezi tu vânatul când îi incendiezi habitatul? Unde să mai depună ouă fazanul ăsta? La mine pe acoperiș?!”, s-a întrebat fostul paznic de vânătoare Lucian Epure, arătându-ne grămezile de gunoaie.
Am fost curioși să aflăm mai multe despre modul în care șeful vânătorilor înțelege să protejeze natura. L-am găsit, vineri, la sediul AJVPS Vaslui. Era ocupat, așa că am așteptat.
Într-un târziu, deschizând ușa larg, directorul Vasile Negru ne-a măsurat din cap până-n picioare și ne-a spus pe un ton oarecum amenințător: “În primul rând, când vreți să vorbiți cu mine, trebuie să mă întrebați dacă puteți intra în sediu pentru că este proprietate privată. Sunt ocupat și vineri, și sâmbătă, și duminică. N-am timp de vorbit cu presa. Luni, dacă o să am timp”.
“Dacă e proprietate privată, cine e proprietarul, dumneavoastră?”, am plusat noi.
“Nu, eu sunt administratorul”, a răspuns Negru.
Așadar, administratorul-director susține că AJVPS Vaslui este proprietate privată, în condițiile în care fondurile de vânătoare sunt ale statului. Mai mult, circa 800 de vânători plătesc anul cotizații, așa că, teoretic, fiecare are dreptul la o cotă parte din bunurile asociației. Care să fie realitatea?

Acuzații peste acuzații
Luni dimineață, Negru a fost ceva mai primitor și a reluat discuția de unde o lăsasem: “Noi nu luăm bani de la bugetul statului. Fondurile sunt luate prin contracte pe bani privați, iar noi le administrăm”.
Întrebat despre gunoiul depozitat la Delea 2, a afirmat nu prea convins: “N-am dus niciun gunoi. A fost oleacă de gunoi, dar am adus containere aici, în curte. Acolo s-au dus niște frunze. Gunoiul de acolo nu este al meu. De aicea și până acolo, numărați căte locuințe și câți oameni sunt. El poate să spună orice. Dar sper să poată să și probeze ceea ce spune”.
După cum vă amintiți, nu este prima acuzație care i se aduce lui Vasile Negru. Împotriva lui, dar și a lui Virgil Cadăr, președintele AJVPS Vaslui, nouă vânători au sesizat la procuratură faptul că fondul de vânătoare Cârja, unde se gsește vânat de toate speciile, a fost dat, prin fals și uz de fals, la schimb cu fondul Popeni, pe care patronul SC Transmir Murgeni, Emil Savin (zis Farmazon), îl câștigase la licitație cu numai 2.000 de euro. Vânătorii susțin că manevra a fost posibilă deoarece Virgil Cadăr a anuțat ministerul de resort că ar avea aprobarea Adunării Generale a AJVPS Vaslui, ceea ce nu era deloc adevărat. Totodată, oamenii susțin că “ștabii” împușcă ce vor și ori de câte ori vor pe toate fondurile de vânătoare ale statului, pentru că au asupra lor autorizații în alb (date de Cadăr și Negru) pe care le completează doar când i-a «mirosit» cineva. Nemulțumirile sunt legate și de faptul că unii vânători cu posibilități financiare, precum Adrian Tighici, Florin Dobârceanu și alții, au cumpărat fonduri de vânătoare, au constituit asociații de vânătoare, dar au rămas și membri AJVPS Vaslui, contrar prevederilor statutului, doar pentru a vâna tot ce mișcă.
Că tot a venit vorba despre fondul Cârja, Negru susține că a făcut totul legal: “Nu am avut aprobarea Adunării Generale, dar am avut aprobarea Consiliului, care este ales și desemnat prin vot. Consiliul hotărăște tot”.
Directorul AJVPS Vaslui a recunoscut apoi că banul face totul: “Dacă am bani, pot să mă duc să vânez lei în rezervațiile din Africa, dacă am bani, mă duc și vânez antilope în munții Caucaz, dacă am bani, mă duc la vânătoare cu nepotul regelui Spaniei. Deci, atâta timp cât plătesc un permis de port-armă și sunt deținător legal de armă, pot să vânez oriunde. Asta înseamnă că orice vânător poate vâna pe orice fond de vânătoare, dacă deține toate documentele legale”.

În conflict deschis
Despre râca dintre majoritatea vânătorilor și șefii AJVPS Vaslui, Vasile Negru ne-a declarat că a pornit în 2011, când fostul director, Gheorghe Apetroaie, a fost scos forțat la pensie de actuala conducere, care îl acuza că s-a sclerozat: “Eu am venit director aici la 1 decembrie 2011. El nu voia să iasă la pensie, chiar dacă avea 74 de ani. Faptul că oamenii l-au înțeles chiar dacă i-a scăzut nivelul intelectual l-a încurajat. Începuse să uite. I-am spus: domnule Apetroaie, sărbătorim frumos ieșirea la pensie, ne pregătim, organizăm, numai să ne spuneți când vreți. El a început: «Golanilor, răilor, am să ies la pensie când vreau!» Și atunci, membrilor din Consiliu nu le-a convenit. În jurul domnului Apetroaie era un nucleu. Domnul Irimia (Alexandru Irimia, fost consilier local – n.r.), care a murit, Dumnezeu să-l ierte, a vrut să fie director. El era președinte pe Clubul Vaslui. Majoritatea delegaților l-au desemnat. Și-au promis unul altuia că se susțin. Lui Florin Munteanu i-a spus că, dacă îl susține, îl pune secretar la Vaslui. Și au început băieții să mai dea câte un coniac. Iaca, nu s-a putut așa ceva pentru că domnului Irimia, nevând studii de specialitate, Bucureștiul nu i-a dat acreditare. Apoi, nu i s-a mai prelungit contractul domnului Apetroaie și de aici conflictul. Frații Epure (Lucian și Cristi Epure, principalii acuzatori la adresa lui Negru și Cadăr – n.r.) au fost oamenii de casă ai domnului Apetroaie, dar nu mă deranjează Nu mă interesează trecutul. Ce a fost a fost. Ei ce au zis: «Eu te susțin pe tine, eu te susțin pe tine», dar nu s-a putut realiza acest joc al lor. Nu s-a putut și, atunci, în nemulțumirea lor, au zis «Hai să-i tocăm!»”.
Întrebat despre numărul vânătorilor nemulțumiți de conducerea AJVPS Vaslui, Negru a declarat: “Epure spune că reprezintă interesele a 300 de vânători. Sunt plângeri la parchet, la DNA, peste tot sunt plângeri. Dar să știți că aceste plângeri circulă de doi ani de zile. Pe mine nu m-au deranjat. Dintr-o mie de membri, ăștia care sunt împotriva noastră nu sunt nici 10%”.
Referindu-se la dosarele penale “fabricate” fraților Epure, directorul AJVPS Vaslui a susținut că nu are nici în clin, nici în mânecă: “Eu n-am vorbit cu nimeni. Nu o dată, am fost amenințat de Lucian Epure. Nu o dată, de n ori mi-a spus «te omor», «te împușc». Am dovezi. El are un dosar destul de bine îmbrăcat. La prima Adunare Generală, vom propune să fie exclus de tot din rândul membrilor vânători. Plângerea lor este la poliție. Cred că urmează să se dea soluția. Tot ce mi-au cerut, documente, le-am predat. Am făcut copii și le-am dat. Dar vedeți că nu mă arestează”.
După aproape două ceasuri de replici și contrareplici, în jurul orei 11 (oare ce program de lucru o fi având?), îmbrăcat într-o ținută kaki, cu arma de vânătoare la el, în sediul AJVPS a intrat Virgil Cadăr, care este și directorul adjunct al Oficiului Județean Vaslui al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Câteva secunde a rămas blocat, apoi, referindu-se la articolele apărute în cotidianul Obiectiv, a sărit cu gura: “Mai aveți curajul să intrați aici? Poate vă iau vânătorii la bătaie!
ntr-o zi, vă așteptau vreo doi pe aici. Au spus că, dacă vă prind… Vă vom da în judecată. O să aveți de lucru. Și domnul Tighici, și domnul Ciupilan… Intrăm în etapa a doua”.
Să vedem!

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: