Home / Tag Archives: ilegal

Tag Archives: ilegal

Cetățean din Republica Moldova, depistat că muncea ilegal la o firmă din județ

Polițiștii din cadrul Biroul pentru Imigrări al județului Vaslui au depistat un bărbat de 32 de ani din Republica Moldova, care lucra ilegal la o societate comercială din județ.

Polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări – Biroul pentru Imigrări al județului Vaslui, au desfășurat o acțiune pe linia prevenirii și combaterii muncii nedeclarate a străinilor, ocazie cu care, la punctul de lucru al unei societăți comerciale, au depistat un bărbat în vârstă de 32 de ani, din Republica Moldova, care desfășura activități lucrative fără a îndeplini condițiile legale. În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că străinul nu avea drept de muncă la societatea comercială controlată, respectiv nu deținea aviz de angajare. Ca urmare a celor constatate, polițiștii de imigrări au luat măsura îndepărtării sub escortă de pe teritoriul României a cetățeanului străin, iar la ieșirea din țară a fost aplicată interdicția de a mai intra pe teritoriul țării noastre pe o perioadă de șase luni, au informat reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vaslui, într-un comunicat de presă.

Totodată, societatea comercială a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 10.000 lei, pentru primirea la muncă a unui străin fără aviz de angajare, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României. (G.P)

Scandalul din jurul afacerii “Poligonul”, ticluită în biroul lui Boroș, ajunge la un nou nivel: municipalitatea bârlădeană, în fața instanței

Întrucât primarul Bȃrladului, Dumitru Boroș, a refuzat să inițieze proiectul de revocare a hotărȃrii ilegale de consiliu local, prin care se pregătea să pună la dispoziția unor afaceriști peste patru hectare de teren de la intrarea sudică în localitate, Prefectura Vaslui a dat în judecată Consiliul Local Bȃrlad. Părțile se vor întȃlni în fața instanței de contencios administrativ, evenimentul find, pentru Bârlad, o premieră în ultimii 20 de ani.

Primarul Dumitru Boroș nu se dezminte. Ceea ce unii dădeau ca sigur, judecȃnd “competențele” liberalului și “performanțele” sale administrative din prima lună la frȃiele orașului Bȃrlad, se întȃmplă la mai bine de jumătate de mandat. Dumitru Boroș a dat cu oiștea-n gard și a dus Primăria Bȃrlad direct la tribunal!

De vină e Hotărȃrea de Consiliu local nr. 346 / 31.10.2018, prin care o suprafață de teren arabil de 44.000 mp a fost trecută, cu votul majorității consilierilor, în administrarea Direcției pentru Administrarea Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (D.A.P.P.C.) Bârlad.

Lovitura de grație pe care se pregătea să o dea primarul Boroș viza închirierea pe 25 de ani a acestui teren unor oameni de afaceri care, așa cum a semnalat ziarul Est News în ediția din 25 ianuarie, ar fi putut lesne deveni proprietari, după un sfert de secol de la închirierea suprafeței, făcȃnd uz de dreptul lor de preempțiune.

Planul a fost dejucat de juriștii Prefecturii Vaslui care, în urma controlului de legalitate efectuat, au constatat că totul este o ilegalitate grosolană.

Printr-o adresă care datează din 10 ianuarie 2019 (Foto) prefectul i-a cerut primarului Dumitru Boroș să revoce hotărȃrea ilegală pȃnă la prima ședință ordinară de consiliu local. Aceasta a avut loc pe 21 ianuarie, dar primarul Boroș nu a suflat nicio vorbă în acest sens. Prefectura Vaslui a decis să ceară instanței de contencios administrativ anularea hotărârii ilegale.

Conform legii, contenciosul administrativ, ca instituție juridică, are drept scop contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice și asigurarea ordinii de drept.

În urma acțiunii demarate de Prefectura Vaslui la instanța de contencios administrativ, judecătorii vor anula actul administrativ prin care primarul Bȃrladului, avocat de profesie, a cerut consilierilor locali, care au și fost de acord, să încalce nu una, ci două legi. Este vorba despre Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34 / 2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și Legea fondului funciar nr. 18 / 1991.

Vestea bună este că Instituția Prefectului nu doarme și că ilegalitatea lui Boroș nu a apucat să cauzeze prejudicii, motiv pentru care, cel mai probabil, Primăria Bȃrlad nu va avea de plătit despăgubiri în acest caz ce reprezintă o altă premieră negativă pentru oraș. (Simona MIHĂILĂ)

46 de pensionari, executați silit de CJAS pentru că au luat ilegal medicamente compensate

Un număr de 46 de pensionari sunt executați de către Casa Județeană de Asigurări de Sănătate pentru că au luat ilegal medicamente compensate. Curtea de Conturi a constatat că vârstnicii în cauză au obținut venituri și din alte activități în afară de pensii, cum ar fi dobânzi la bănci sau arendă.

Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui face popriri din pensii la 46 de persoane din județ cărora le-au fost decontate medicamente compensate 90%, deși nu aveau acest drept. Executarea silită pentru cei 17.000 de lei ce trebuie recuperați de CJAS se face în urma controlului încrucișat desfășurat de Curtea de Conturi, care a constatat că vârstnicii în cauză au obținut venituri și din alte activități în afară de pensii, cum ar fi dobânzi la bănci sau arendă.

Pensionarii au dat declarații la medicul de familie că nu au alte venituri astfel încât puteau beneficia de medicamente compensate 90% de pe sublista B. Din cauză că legea spunea că beneficiarii trebuie să aibă venituri doar din pensii de până la 700 de lei, iar orice venit, chiar și un leu, anulează dreptul de a beneficia de medicamente compensate, CJAS Vaslui este nevoită să recupereze acea diferență de 40% de care au beneficiat pensionarii la cumpărarea medicamentelor”, ne-a declarat directorul CJAS Vaslui, Mihaela Chitariu.

Printr-un act normativ intrat în vigoare din această lună, pragul de 700 de lei pentru pensionarii care vor rețete compensate 90% a crescut la 900 de lei. De asemenea, a fost eliminată și condiția de a nu a avea venituri din alte surse decât pensia. (Ionuț PREDA)

Primarul de Poienești și doi oameni de afaceri, arestați în dosarul de evaziune fiscală și fapte de corupție

Primarul de Poienești, Nelu Manole Caragață, a fost arestat la domiciliu și administratorii a două firme de mobilă au fost arestați în dosarul de evaziune fiscală în care sunt cercetați, cu un prejudiciu estimat la peste 700.000 lei, precum și pentru luare, respectiv dare de mită.

Primarul comunei Poienești, Nelu Manole Caragață, a fost arestat la domiciliu pentru luare de mită după ce, în urmă cu două luni, ar fi pretins de la patronul firmei Gemini Stalker SRL Vaslui, Marius Chariton, suma de 12.000 de lei pentru atribuirea directă a unui contract de furnizarea de mobilier necesar dotării unei grădinițe din comună. Valoarea contractului era de 45.000 de lei, iar mita ar fi urmat să fie dată edilului de către omul de afaceri în momentul livrării mărfii.

La rândul său, omul de afaceri Marius Chariton a fost arestat pentru 30 de zile printre altele și pentru dare de mită în aceeași cauză. De asemenea, patronul firmei vasluiene de mobilă Gemini Stalker SRL este acuzat de procurorii Direcției de Investigare de Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de constituire de grup infracțional organizat și evaziune fiscală. Pe timpul cercetărilor, anchetatorii au stabilit că Marius Chariton a făcut compensări ilegale de TVA în perioada 2014 – 2017, pe exporturi fictive de mobilier în Republica Moldova. Prejudiciul estimat de către procurori se ridică la aproximativ 60.000 de lei.

Cel de-al doilea om de afaceri, Vasile Romeo Grigoriu, administratorul societății Stefanrom SRL Iași, a fost și el arestat pentru 30 de zile și este acuzat tot de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și rambursări ilegale de TVA. Procurorii DIICOT au constatat, pe timpul cercetărilor, că patronul firmei ieșene, care colabora cu Gemini Stalker SRL Vaslui, a înregistrat documente justificative în contabilitatea societății fără a avea la bază operațiuni legale, acestea fiind desfășurate cu firme fantomă. Pe perioada celor patru ani verificați de către anchetatori, Vasile Romeo Grigoriu ar fi creat un prejudiciul la bugetul de stat în sumă de aproximativ 660.000 de lei.

În același dosar, pe lângă cele trei persoane reținute, mai există două persoane care au calitatea de suspecți, fără a fi angajați ai unor instituții ale statului. Ancheta este abia la început astfel încât situația se poate schimba pe parcursul derulării cercetărilor”, ne-a declarat șeful Biroului Vaslui al DIICOT, Irina Perjoiu.

Reținerea celor doi oameni de afaceri și a primarului Nelu Manole Caragață, care urmează a fi prezentați în instanță cu propunerea de arestare preventivă, s-a făcut în urma a 23 de percheziții desfășurate, joi, de procurorii DIICOT la sediile firmelor vizate în dosar, la locuințele unor persoane precum și la mai multe instituții ale statului, respectiv Primăria Poienești, Centrul Medico-Social Codăiești și Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui. În final, 20 de persoane au fost audiate ore întregi de către procurorii DIICOT, trei persoane fiind reținute la final. (Ionuț PREDA)

Prins de polițiștii de frontieră după ce a trecut Prutul înot!

Un cetățean din Republica Moldova a fost prins de polițiștii de frontieră vasluieni la scurt timp după ce reușise să treacă Prutul înot. Este vorba despre Mihail S., în vârstă de 20 de ani, care a fost depistat pe 13 octombrie, în jurul orei 7, de o patrulă a Sectorului Poliției de Frontieră (SPF) Huși în timp ce se deplasa pe jos pe raza localității de frontieră Râșești.

Bărbatul a prezentat un pașaport emis de autoritățile din Transnistria, fapt pentru care a fost condus la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Huși în vederea continuării cercetărilor. El a declarat că a trecut Prutul inot pentru a ajunge în Italia”, ne-a declarat inspectorul principal Irina Mirică, purtătorul de cuvânt al STPF Vaslui.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii de intrare în țară prin trecere frauduloasa a frontierei de stat, iar în baza Acordului de Readmisie, tânărul fost predat autorităților de frontieră ale statului vecin pentru continuarea cercetărilor. (R.C)

58 de emigranți, majoritatea din Afganistan, depistați după ce au intrat fraudulos în România

58 de emigranți, majoritatea din Afganistan, au fost depistați în acest an de către polițiștii de frontieră vasluieni după ce au intrat fraudulos în România, fenomenul migrației ilegale pe frontiera de est a Uniunii Europene fiind în creștere cu 20% față de 2014.

Polițiștii de frontieră din județul Vaslui au întocmit dosare penale pe numele a 58 de persoane care, pe parcursul acestui an, au intrat fraudulos pe teritoriul României, cu intenția de a ajunge în state din spațiul Schengen pentru a-și găsi un loc de muncă. Majoritatea celor care au trecut granița Uniunii Europene, susțin reprezentanții Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui, sunt de origine afroasiatică, în special din Afganistan. Însă, au existat și emigranți din state ale fostei Comunități a Statelor Independente (CSI), cum ar fi Georgia, Ucraina și Republica Moldova.

Pe tot parcursul acestui an, au existat 28 de treceri frauduloase a frontierei de stat a României, cu unul sau mai mulți emigranți. Cu excepția celor cinci cazuri din Punctul de Trecere a Frontierei Albița, în care s-a încercat intrarea în țară cu documente false, pătrunderile ilegale în România s-au făcut pe la frontiera verde, prin trecerea râului Prut înot sau cu bărci pneumatice. De subliniat că nici una din cele 58 de persoane nu a solicitat o formă de protecție din partea statului român”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră Vaslui, Irina Mirică.

Comparativ cu anul trecut, fenomenul migrației ilegale pe frontiera de est a Uniunii Europene este în creștere cu 20%, în condițiile în care, pe tot parcursul lui 2014, au existat 47 de emigranți depistați de polițiștii de frontieră vasluieni după ce au intrat ilegal în România. (Ionuț PREDA)

Peste 2.300 de familii, unele cu depozite în bănci sau mașini, executate silit după ce au încasat ilegal ajutorul social

Peste 2.300 de familii din județul Vaslui sunt executate silit de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială după ce au încasat ilegal alocația de susține a familiei, venitul minim garantat sau alocația de stat, după ce nu și-au declarat, printre altele, mașinile sau depozitele din bănci.

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui a trecut la executarea silită a 2.319 familii din județ care, în ultimii ani, au primit ilegal de la stat diverse sume de bani după ce nu și-au declarat toate veniturile, proprietățile și bunurile deținute, cum ar fi autoturisme, sau chiar depozitele din bancă. Suma totală pe care o are de recuperat instituția se ridică la aproape 750.000 de lei, mai bine de jumătate din sumă fiind imputată unui număr de 916 vasluieni, care au încasat fără drept venitul minim garantat.

Sorin Prepelita

Sorin Prepelita

„Toate aceste nereguli au fost constatate în urma controalelor încrucișate efectuate între bazele de date ale Finanțelor Publice, Casei Județene de Pensii, Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură. Este vorba despre venituri nedeclarate de către beneficiarii de venit minim garantat sau de alocație de susținere a familiei, de depozite în bănci, de bunuri care conduc la încetarea dreptului bănesc, cum ar fi autoturisme, și chiar de modificarea componenței familiei. Avem instituite popriri inclusiv pentru alocația de stat pentru copii, pentru cei care au plecat din țară și nu au solicitat suspendarea sau încetarea acestui drept”, a declarat directorul AJPIS Vaslui, Sorin Prepeliță.

Cel mai mare debite la AJPIS Vaslui este al unui bărbat de 56 de ani din Huși, care a încasat ilegal ajutor pentru încălzirea locuinței, în sumă totală de 8.793 de lei.

Verificarea MARILOR AVERI: Fiscul analizează cele mai multe situații în Ilfov și București. Ce județe urmează pe listă

ANAF realizează cele mai multe verificări ale averilor deținute de persoanele fizice identificate cu risc fiscal în Ilfov (34), București (31), urmate de județele Suceava (14), Buzău (10) și Tulcea (10), din cele 313 persoane stabilite pentru primă fază a programului derulat.

ANAF realizează cele mai multe verificări ale averilor deținute de persoanele fizice identificate cu risc fiscal în Ilfov (34), București (31), urmate de județele Suceava (14), Buzău (10) și Tulcea (10), din cele 313 persoane stabilite pentru primă fază a programului derulat.

La polul opus se situează județele Vaslui, cu 2 persoane fizice verificate, și Dâmbovița, Arad, Caraș-Severin, Bistrița-Năsăud și Covasna, cu câte trei persoane.

Fiscul a identificat câte 9 persoane de verificat în județele Brăila, Galați, Constanța, Cluj, Bihor și Brașov, câte 8 în Vrancea, Vâlcea, Timiș și Hunedoara.

În Bacău, Prahova și Dolj vor fi verificate câte 7 persoane cu risc fiscal, iar în Olt, Gorj, Mehedinți, Maramureș și Mureș câte 6 persoane.

Totodată, pentru Iași, Neamț, Argeș, Ialomița, Teleorman, Călărași, Sibiu și Harghita au fost selectate câte 5 persoane, iar pentru Botoșani, Giurgiu, Sălaj, Satu-Mare și Alba ANAF a identificat câte 4 persoane ale căror averi vor fi verificate.

Fiscul a anunțat săptămâna trecută că a început programul de verificare a persoanelor cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat cu 313 dosare, de care se ocupă 60 de inspectori.

Din totalul de 14,3 milioane de persoane care obțin venituri impozabile, ANAF a selectat aproape 300.000 pentru eșantionul semnificativ supus analizei de risc. Printre aceștia se numără asociați sau acționari care au împrumutat firma cu peste 200.000 de lei, persoane care au cumpărat bunuri sau case de peste 70.000 de euro, au depozite anuale de peste 150.000 de lei sau au achiziționat mașini mai scumpe de 25.000 de euro.

ANAF a identificat peste 132.000 de cazuri în care diferența între veniturile estimate și cele declarate este mai mare de 10%, dar nu mai puțin de 50.000 de lei.

Mai departe, agenția a stabilit că aproape 5.900 de persoane prezintă un grad ridicat de risc fiscal, respectiv au un risc anual de nedeclarare mai mare de un milion de lei anual, au făcut achiziții de proprietăți imobiliare în intervalul 2011 – 2013 mai mare de 150.000 de euro sau au cumpărat în același interval mașini de peste 75.000 de euro.

Dintre cei 5.900 de contribuabili, 1.160 au fost eliminați întrucât riscul de nedeclarare de peste un milion de lei este acoperit de veniturile soților, dar s-au adăugat 3.150 de cetățeni, rude sau afini până la gradul II, identificați cu risc fiscal în eșantionul de 132.000 de persoane.

Au rezultat astfel 7.880 de cazuri propuse pentru verificarea amănunțită, în patru grupe de risc – patron bogat de firmă săracă, persoane cu patromoniu semnificativ, dar fără activități economice cunoscute, persoane cu venituri volatile, respectiv alte persoane, care nu intră în primele trei categorii dar prezintă risc semnificativ.

În total sunt 5.400 de persoane vizate pentru prima serie de verificări.

Fiscul a înființat opt servicii distincte de verificări fiscale dedicate programului, în structura direcției de verificări fiscale de la nivel central – București, Ploiești, Craiova, Galați, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, cărora le-a alocat 100 de posturi, și a selectat primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program.

Acestora le-au fost alocate 313 cazuri pentru prima etapă – verificarea fiscală prealabilă documentară.

ANAF urmărește o medie de cinci cazuri / inspector, pentru operativitate și eficiență.

Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat joi că a început verificarea persoanelor cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat, metodologia presupunând mai multe etape, care vor dura cel mult șase luni sau, dacă sunt necesare informații din străinătate, 12 luni.

“De la preluarea mandatului (aprilie 2013), am restructurat mecanismele de combatere a evaziunii fiscale, iar astăzi, Antifrauda și Inspecția Fiscală scot din piață firmele fantomă și destructurează lanțuri de firme evazioniste zi de zi. Mentalitatea privind obligativitatea emiterii bonului fiscal s-a schimbat radical. Acum a venit momentul, după doi ani de pregătiri laborioase, să apăsăm și mai tare pedala luptei împotriva evaziunii, inclusiv pe segmentul persoanelor fizice. Fie ele personalități ale vieții publice, maneliști, cămătari etc, cu toții fiind pentru noi doar contribuabili cu obligații declarative. Cu toții vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care și-au construit averile”, a declarat într-un comunicat președintele ANAF, Gelu Ștefan Diaconu.

ANAF a lansat “Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal” ca urmare a analizelor de risc fiscal efectuate de Direcția Verificări Fiscale asupra persoanelor fizice, în cadrul programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari, pe baza datelor disponibile privind veniturile declarate și alocările de fonduri (creșteri patrimoniale, achiziții, creanțe, cheltuieli etc.), în urma cărora au fost identificate și alte persoane fizice decât cele din acest grup care prezintă risc fiscal ridicat – risc de nedeclarare a unor venituri semnificative și sustragere de la plata impozitelor aferente.

În eșantionul de risc al persoanelor fizice cu risc fiscal intră proprietarii unor averi afișate semnificative (imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanțe din creditări acordate companiilor și/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate), nejustificate de veniturile declarate.

Sursa: mediafax.ro

Ciprian Safir, administratorul CONBETAS, trimis în judecată de DNA

Cunoscutul constructor vasluian Ciprian Safir, administratorul firmei SC CONBETAS SRL, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru instigare la fals intelectual și complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene. Conform rechizitoriului întocmit de procurori, firma lui Safir a încasat peste 18 miliarde de lei vechi în contul unor lucrări realizate doar pe hârtie. Concret, societatea a obținut un contract de modernizare a unui drum (cu fonduri europene) din comuna Mironeasa (județul Iași), în valoare de peste 43 de miliarde de lei, fonduri europene. Până la termenul final de execuție, lucrările au fost executate în parte, drept pentru care autoritatea contractantă a întocmit un proces de recepție în care s-a specificat faptul că modernizarea drumului s-a făcut conform caietului de sarcini. Astfel, deși drumul trebuia să fie asfaltat pe o porțiune de nouă kilometri, în mare parte acesta era încă din pământ. Ciprian Safir este cercetat în prezent în stare de libertate.

Alex SAVA

Constructorul vasluian Ciprian Safir, administrator al SC CONBETAS SRL, este cercetat în stare de libertate de procurorii DNA instigare la fals intelectual și complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Safir a ajuns în atenția organelor de anchetă după ce a câștigat licitația pentru modernizarea drumului comunal DC 49, Schit Hadâmbu – Urșița – Mironeasa (județul Iași). Proiectul a fost finanțat prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, iar contractul de finanțare semnat între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Comuna Mironeasa, în calitate de beneficiar. Conform proiectului, cu o valoare totală de 10.596.474 lei (din care valoarea cheltuielilor eligibile a fost de 8.904.600 lei, iar suma cheltuielilor neeligibile a fost de 1.691.874 lei), urmau a fi modernizate patru tronsoane din DC 249, cu o lungime totală de 9,88 km precum și achiziționarea următoarelor utilaje: 1 autogreder complet echipat, 1 tractor transport, 1 remorcă basculabilă și 1 cisternă apă cu pompă.

Contract a fost atribuit firmei SC CONBETAS SRL Vaslui în octombrie 2009, pentru suma de 4.336.773,04 lei, în urma unei licitații controvesate.

drum-300x201„Observând faptul că, lucrările de modernizare a drumului nu vor fi finalizate de către inculpata SC CONBETAS SRL Vaslui până la data expirării termenului de implementare a proiectului, respectiv data de 11 iunie 2012, fiind inevitabilă (în mod legal) rezilierea contractului și recuperarea finanțării, inculpata Curcudel Elena, primar al comunei Mironeasa a determinat recepționarea lucrărilor, fără ca acestea să fie executate integral. În acest sens, inculpata a întocmit, respectiv a determinat întocmirea mai multor înscrisuri false, după cum urmează: procesul verbal întocmit de comisia de recepție la terminarea lucrărilor de construcții(compusă din Rașcovici Liliana, Trufanda Leonard-Florin, Balan Gabriel, Coneac Maricela, Berheci Mariana, Melniciuc Florin și Cotigă Adrian-Dan), în cuprinsul cărora se atesta în mod mincinos, faptul ca lucrările erau executate integral; procesul verbal de control al calității lucrărilor de construcții în faze determinante, în cuprinsul căruia, inculpata Mușat Carmen Maria, inspector în cadrul Direcției Regionale în Construcții Nord – Est Iași, a atestat o situație necorespunzătoare realității, deși această porțiune a drumului era, la vremea respectivă, încă la stadiul de piatră spartă. În legătură cu procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, întocmit în data de 08 iunie 2012, inculpații Luca Pozner și Safir Ciprian cu intenție directă și cu rea credință, i-au determinat pe inculpații Melniciuc Florin și Berheci Mariana, să ateste, în mod nereal, faptul că lucrările de modernizare a drumului comunal DC49, Schit Hadambu-Ursita-Mironeasa, erau integral executate, deși acestea, în realitate, nu erau finalizate și că nu este cazul să fie întocmită «anexă nr. 2», în care ar fi trebuit să fie menționate cantitățile de lucrări neexecutate la data recepției; referatul întocmit de către inculpații Pavel Gabriela si Modreanu Dorinel, în numele inculpatei SC Euro Proiect SRL Focșani (proiectant al lucrărilor de modernizare), solicitat telefonic de către inculpata Curcudel Elena și întocmit fără ca aceștia să inspecteze în vreun fel lucrarea respectivă; raportul privind execuția lucrărilor, care să ateste implementarea integrală a proiectului respectiv”, se arată în rechizitoriul întocmit de DNA.

18 miliarde încasate ilegal

Deși lucrările nu erau executate integral, în luna iunie, primărița comunei Miroslava, Elena Curcudel, a depus la autoritatea contractantă cererea ultimei tranșe de plată, în valoare de 1.826.825,49 lei.

„În ziua de 15 iunie 2012, inculpatul Uzuru Dumitru, în calitate de reprezentant al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Iași, a luat cunoștință despre faptul că lucrările erau departe de a fi finalizate, vizualizând personal locul execuției acestora, împreună cu echipa de cercetare la fața locului. După ce a revenit la sediul instituției, inculpatul i-a informat verbal pe inculpații Isbașa Eugeniu, Pădure Gheorghe și Bulgaru Liviu Gabriel despre cele constatate, fără să întocmească vreo informare scrisă și nici nu a semnalat suspiciunea de fraudă. Ulterior, deși reprezentanții beneficiarului finanțării europene au depus alte documente, care atestau ca lucrările de reabilitare a drumului fuseseră finalizate după expirarea termenului de implementare a proiectului, aceștia, împreună cu inculpatul Boca Doroftei, au întocmit documente în care erau atestate mențiuni necorespunzătoare referitoare la stadiul proiectului, omițând să menționeze faptul că proiectul nu fusese integral realizat în termenul contractual, că beneficiarul depusese documente false pentru a ascunde acest lucru și pentru a obține fără drept ultima tranșă a finanțării. De asemenea, aceștia nu au luat nicio măsura pentru semnalarea fraudei, înlesnind, cu știință, obținerea fără drept a ultimei tranșe a finanțării nerambursabile. Urmarea acestor acțiuni a fost obținerea fără drept, de către comuna Mironeasa, a sumei de 1.810.179,81 lei, din care 1.448.143,69 lei din bugetul UE și 362.035,92 lei din bugetul național. În cauză, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri ce aparțin inculpaților”, se mai arată în rechizitoriul procurorilor.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Iași, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Miliarde plătite ilegal

Ca urmare a controalelor efectuate anul trecut de de către inspectorii Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială Vaslui, s-a constatat că 358.812 lei au fost bani dați ca urmare a declarațiilor false ale beneficiarilor pe toate ramurile de ajutor oferite de către stat. Cei care au fost depistaț au fost nevoiți să returneze sumele primate.

Alexandru CROITORU

Un raport al Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) referitor la sumele plătite sub formă de ajutor din partea statului anul a arătat faptul că mulți dintre beneficiari au ales să declare în fals nevoile pe care le au doar pentru a pune mâna pe banii oferiți. Per total, debitele care au fost recuperate de la această categorie de beneficiari s-a ridicat la 358.812 lei.

La nivelul județului nostru, cei mai “cuminți” s-au dovedit a fi cei 1943 de beneficiari ai indemnizației de creștere a copilului și 379 de beneficiari de stimulant. Controlul tematic la această categorie de ajutot acordat a vizat 470 de beneficiari identificați cu suspiciuni de eroare sau fraudă și, dintre aceștia, 27 de cazuri s-au confirmat, constituindu-se debite în cuantum de 65.967 lei, sumă recuperată integral până în prezent. În ceea ce privește beneficiarii alocației de stat pentru copii, anul trecut au beneficat de această formă de sprijin 93.405 persoane, care au primit per total 78.271.875 de lei. Controlul a fost dispus asupra a 66 de cazuri cu suspiciuni, dintre care patru cazuri s-au confirmat și au fost emise decizii de recuperare a sumei de 1.302 lei, încasată necuvenit, sumă recuperateă integral până în prezent.

Multe nereguli și bani de recuperat

Controalele tematice care au vizat verificarea beneficiarilor alocației de sprijin pentru susținerea familiei au scos la iveală alte nereguli. AStfel, din cele 1932 de dosare aflate la plată, s-a confirmat faptul că în 1.109 dintre cazuri beneficiarii au realizat venituri în neconcordanță cu cele declarate. Pentru acest lucru, au fost dispuse 1.422 de măsuri de remediere a neconformităților, au fost emise 1.051 decizii de recuperare a sumelor încasate necuvenit, au fost aplicate două amenzi contravenționale în cuantum de 700 de lei și au fost constituite debite de 186.743 de lei, din care au fost recuperate 97%, până în prezent.

O altă categroie de sprijin acordat la care s-au efectuat verificări este cea a accordării ajutorului social. Astfel, în județul nostru, anul trecut au beneficat de această formă de ajutor 9.469 de persoane, iar nivelul ajutorului acordat s-a ridicat la 22.868.319 lei. Controlul tematic efectuat a vizat verificarea a 540 de beneficiari aflați în plată. După verificări, au fost confirmate 132 de cazuri cu nereguli. În aceste cazuri s-au dispus 75 de măsuri de remediere pentru neconfomitățile identificate, au fost emise 132 de decizii de recuperare a sumelor încasate necuvenit, au fost date trei amenzi contravenționale, în cuantum de 16.000 de lei și au fost constituite debite totale de 71.578 de lei din care, au fost recuperați, până în prezent, 68.095 lei.

Declarații false și din partea beneficiarilor de ajutor de încălzire

Anul trecut, pentru acordarea ajutorului de încălzire familiilor care au venituri mici, statul a cheltuit, pe cei 39.857 de beneficiari, 2.080.847 de lei. După acordarea ajutorului a urmat un control tematic la 660 de beneficari identificați cu suspiciuni și s-au confirmat 150 de cazuri pentru care au fost emise decizii de recuperare a sumelor încasate necuvenit. Suma totală, recuperateă integral până în prezent, s-a ridicat la 13.936 de lei.

Taxă ilegală la FEPA Bârlad

Fără a ține cont de lege, conducerea FEPA Bârlad le cere foștilor salariați câte un milion de lei vechi dacă aceștia doresc adeverințe din care să reiasă vechimea în muncă. E greu de crezut că această “taxă de arhivă” face parte din vreun plan de redresare economică a firmei. Deși ar putea fi și aceasta o explicație ținând cont că valoarea taxei nu e nicidecum modică, ci chiar lasă găuri serioase în buzunarele bieților oameni. Am încercat să aflăm punctul de vedere al directorului societății, Tudorel Hărăbor, respectiv în baza cărei legi se percepe taxa. Din păcate, acesta nu a putut fi contactat.

Mihaela NICULESCU

Oricine s-ar putea gândi că pentru SC FEPA SA Bârlad legile sunt făcute pentru a fi încălcate, altfel nu există absolut nicio explicație pentru decizia aberantă luată de conducerea fabricii: taxarea foștilor salariați care doresc să obțină adeverințe de vechime sau pentru grupele de muncă. E greu de crezut că această “taxă de arhivă” face parte din vreun plan de redresare economică a firmei. Deși ar putea fi și aceasta o explicație ținând cont că valoarea taxei nu e nicidecum modică, ci chiar lasă găuri serioase în buzunarele bieților oameni – 100 de lei.

Oamenii, disperați să intre în posesia unor acte absolut necesare la pensionare, au aflat cu stupoare de această obligație. După ce au bătut luni în șir la poarta instituției și au fost duși cu vorba, au aflat că sunt buni de plată, altfel neputând obține adeverințele solicitate.

Maria Manoliu a lucrat la FEPA 25 de ani și a plecat cu Ordonanță. În această perioadă a împlinit vârsta de pensionare de drept și nu poate depune dosarul de pensionare pentru că nu are adeverința care să-i ateste vechimea în muncă. A depus cerere pentru eliberarea acestui act în urmă cu un an. Fiindcă nimeni de la FEPA nu a catadixit să-i dea un răspuns, în urmă cu câteva săptămâni a mers să vadă ce se întâmplă. Nici atunci nu a primit niciun răspuns clar, fiind întâmpinată încă de la poartă cu un ton nepotrivit. Într-un sfârșit, a aflat că ce vrea ea nu-i chiar așa … floare la ureche. I s-a comunicat că va trebui să plătească un avans de 40 de lei din totalul taxei pentru a fi începute căutările în arhivă. „Este inuman ca, după 25 de ani de muncă la FEPA, să ți se ceară bani pentru eliberarea unui act din arhivă. De fapt, nu am aflat nici acum dacă la această societate există arhivar. Comunicarea cu publicul nu este deficitară, ci lipsește de-a binelea. Păcat că s-a ajuns aici”, a declarat Maria Manoliu.

Pentru că timpul se scurge și dosarul de pensionare nu mai poate aștepta la infinit actele, Maria Manoliu a achitat avansul de 40 de lei, pentru care a primit o chitanță.

manoliu_ maria_ fepa„Deși nu mi se pare moral nici legal, presată de timp, a trebuit să achit, în cele din urmă, 40 de lei, urmând ca, peste câteva zile, să mai achit 60 de lei”, a mai spus Maria Manoliu.

Că, în țara aceasta, legile sunt doar pentru a fi încălcate, ce se întâmplă la FEPA nu e decât o dovadă în plus. Articolul 126 din H.G. 257/2011, alineatul 2, prevede obligația angajatorului de a oferi gratuit documentele solicitate de angajați, în termen de 30 de zile. De asemenea, conform H.G. 500/2011, societățile sunt obligate să pună în mod gratuit la dispoziția angajaților care solicită toate documntele cerute, în termen de 15 zile. Nicio lege nu prevede posibilitatea perceperii unei taxe sau a unui comision, dimpotrivă, actele normative menționate prevăd clar obligația angajatorilor de a elibera gratuit acte sau copii ale acestora.

Am încercat să aflăm punctul de vedere al directorului societății, Tudorel Hărăbor, respectiv în baza cărei legi se percepe taxa. Din păcate, acesta nu a putut fi contactat.

Conducerea Casei Județe de Pensii Vaslui îi sfătuiește pe salariați ca, la părăsirea societății în care au lucrat, să solicite eliberarea tuturor actelor. În acest fel, se exclude orice posibilitate de rătăcire a documentelor de muncă. Este adevărat că multe arhive de societăți care s-au desființat după 1989, au fost lăsate de izbeliște pierzându-se sau distrugându-se multe acte. În zona Moldovei, există arhive private la Iași, Brăila sau Huși, care au preluat arhivele mai multor societăți din județul Vaslui și unde taxele de eliberare a documentelor sunt foarte mari, ajungând până la 500 de lei.

Arhiva SC FEPA SA nu este preluată de nicio arhivă particulară, prin urmare trebuie folosită în interesul salariaților sau foștilor salariați. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu taxa impusă. Ar fi interesant, însă, un calcul din care să reiasă pe ce sumă mizează conducerea fabricii prin perceperea acestei taxe, ținând cont că aici au lucrat de-a lungul anilor mii și mii de oameni.

Judecătorii au decis: Maidanezii din Bădeana vor fi evacuați!

Cei peste 170 de câini comunitari găzduiți de adăpostul ilegal amenajat în satul Bădeana, comuna Tutova, vor fi evacuați. Decizia a fost luată de Tribunalul Vaslui, dând câștig de cauză Primăriei Tutova.

Pe 15 mai, Tribunalul Vaslui s-a pronunțat în legătură cu apelul formulat de Primăria Tutova împotriva Asociației „Ajutați-l pe Azorel”, în care era solicitată stoparea aducerii de noi câini în adăpostul amenajat ilegal în satul Bădeana și evacuarea celor deja cazați acolo. Este vorba despre mai mult de 170 de maidanezi ridicați de pe străzile din Bârlad și duși, în primă fază, la adăpostul public al municipalității bârlădene, după care au fost transferați la cel privat din Tutova.

La acel moment, edilii comunei și cetățenii afectați direct de gălăgia și mirosul ce răzbat de la padoc au crezut, cu tărie, că prima instanță, în speță Judecătoria Bârlad, va dicta o sentință favorabilă. Au avut dreptate numai pe jumătate. Pe 13 martie, completul desemnat să dea soluția în acest dosar a dispus sistarea aducerii unor noi maidanezi, însă nu și evacuarea celor aflați deja în respectivul padoc. Asta cu toate că magistrații bârlădeni au considerat constituțională Hotărârea Consiliului Local Tutova din 22 ianuarie 2014, prin care se prevede că amplasarea adăposturilor pentru câinii fără stăpân se va face la o distanță de minimum 300 de metri față de intravilan.

Edilii au contestat hotărârea la instanța superioară, adică Tribunalul Vaslui, și de această dată au avut câștig de cauză. Joi, magistrații au respins apelul formulat de Asociația „Ajutați-l pe Azorel” și de proprietarul halei în care funcționează padocul, admițându-l pe cel formulat de Primăria Tutova. Pentru că nu a fost vorba de un proces, care se putea tărăgana pe durata a câțiva ani, ci de o acțiune civilă deschisă printr-o ordonanță președințială (procedură de urgență), Asociația nu mai poate recurge la altă cale de atac.

„Mai importanți sunt oamenii decât animalele”

„Noi nu avem nimic împotriva câinilor sau a Asociației «Ajutați-l pe Azorel», însă considerăm că mai importanți sunt oamenii decât animalele. Oamenii care locuiesc foarte aproape de adăpost au de suferit. Acum, așteptăm ca hotărârea judecătorească să fie definitivă și irevocabilă, iar pasul următor va fi evacuarea câinilor. Însă, chiar dacă apelăm la un executor judecătoresc, acum nu are ce să facă pentru că nu poate evacua câinii direct în stradă. Mai întâi, trebuie să aibă alt spațiu. Noi le-am propus, încă de la început, să le punem la dispoziție o altă locație pentru că avem câteva spații care se pretează pentru așa ceva, au apă și tot ce trebuie, însă ne-au refuzat. Dacă va fi voință și din partea lor, o să semnăm contractul și abia atunci vor putea fi evacuați câinii. Dacă tot nu vor, le vom acorda un termen în care să-și caute ei alt spațiu și apoi îi vom evacua”, ne-a declarat Corneliu Secăreanu, viceprimarul comunei Tutova.

Respectivul adăpost pentru câini funcționează într-o hală a fostului CAP din Bădeana, în prezent proprietate privată, la circa 100 de metri de gospodării, fără a avea nicio autorizație. Din 17 ianuarie, de când a fost deschis, și până în prezent, adăpostul a adunat mai mult de 170 de câini, toți aduși de la padocul public din Bârlad, în urma unui protocol încheiat între ONG și Primăria Bârlad, cu scopul de a salva de la eutanasiere maidanezii.

Basarabeancă în ilegalitate

Polițiștii Biroul pentru Imigrări Vaslui, în cooperare cu lucrători din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui, au desfășurat, miercuri, o acțiune pe linia combaterii șederii ilegale a cetățenilor străini. Cu această ocazie, a fost depistată o femeie de 34 de ani, din Republica Moldova, care a intrat legal în România, dar la expirarea dreptului de ședere nu a părăsit teritoriul țării.

Având în vedere cele constatate, polițiștii Biroului pentru Imigrări al Județului Vaslui au emis pe numele acesteia o decizie de returnare, prin care este obligată să părăsească țara în termen de 15 zile. De asemenea, a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 800 de lei, în conformitate cu prevederile legale privind regimul juridic al străinilor în România. Totodată, la ieșirea din țară a persoanei în cauză, va fi instituită măsura de nepermitere a intrării în România pentru o perioadă de doi ani și șase luni.

Circarii, în ilegalitate

În urma cercetărilor declanșate de autorități după incidentul înregistrat miercuri seară la circul amplasat în parcarea complexului comercial Proxima Shopping Center, din Vaslui, au ieșit la iveală mai multe nereguli, care au dus la sistarea activității. Astfel, circul este administrat de o întreprindere individuală din județul Neamț, ai cărei reprezentanți au încercat să paseze responsabilitatea unui colaborator din Austria. Pe numele administratorului din Neamț polițiștii au deschis dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Reamintim că două persoane au ajuns la spital în urma prăbușirii tribunei circului: un copil de nouă ani și un bărbat de 47 de ani, care au suferit policontuzii. Altor opt copii, prinși între scaunele prăbușite, le-au fost acordate îngrijiri medicale la fața locului.

Reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui au declanșat la rândul lor verificări, în uma cărora au descoperit că nu au fost respectate normele de siguranță la amenajarea tribunelor, iar două dintre persoanele care lucrau la circ nu erau angajate cu forme legale.

«S-au aplicat două amenzi, una în cuantum de 1.000 de lei, pentru nerespectarea securității în muncă, și alta în cuantum de 2.000 de lei, pentru muncă «la negru», a declarat Alin Mocanu, inspectorul șef al ITM Vaslui.

Inspectorii de muncă au constatat că reprezentanți circului nu au respectat normele elementare la montarea tribunelor, partea din față a acestora fiind amplasată pe beton, iar partea din spate, pe pământ. Din această cauză, în momentul în care tribunele au fost ocupate de spectatori, s-a creat un balans care a dus la prăbușirea tribunelor. Acestea erau amenajate pe un schelet metalic, pe trei niveluri. Pe fiecare nivel erau două rânduri de bănci, de aproximativ zece metri lungime. În momentul prăbușirii tribunei, pe fiecare dintre cele șase rânduri erau cel puțin zece persoane.

O anchetă în acest caz au demarat și reprezentanții Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorului Vaslui.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: