Home / Tag Archives: imigranti

Tag Archives: imigranti

Trei tineri din Republica Moldova au încercat să intre ilegal în Romania, trecând Prutul înot

Polițiștii de frontieră de la Berezeni au depistat, marți, trei minori din Republica Moldova, care au trecut înot Prutul în România cu intenția de a ajunge în municipiul București.

“Deoarece cele trei persoane de sex masculin nu aveau documente de identitate asupra lor, acestea au fost duse la sediul instituției pentru cercetări. În urma verificărilor specifice efectuate, polițiștii de frontieră au stabilit că cei în cauză sunt cetățeni moldoveni, minori, cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani. Persoanele în cauză au trecut râul Prut înot, pe direcția localității Leova, Republica Moldova, cu intenția de a ajunge la București”, a declarat inspector principal de poliție Irina Mirică, purtător de cuvânt al STPF Vaslui.

În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat. În baza Acordului de Readmisie încheiat între România și Republica Moldova, cei trei minori au fost predați autorităților de frontieră ale statului vecin pentru continuarea cercetărilor. (G.P)

REFERENDUMUL din Ungaria privind cotele de imigranți, INVALID / Viktor Orban a anunțat că va înainta Parlamentului o propunere de amendament constituțional

Biroul Național Electoral (NVI) din Ungaria a anunțat oficial că referendumul din Ungaria privind cotele de imigranți impuse de UE este invalid deoarece numărul de voturi valabil exprimate nu a atins pragul de 50 la sută plus unu, relatează MTI. 

Premierul ungar Viktor Orban a anunțat că va înainta Parlamentului o propunere de amendament constituțional în legătură cu rezultatul referendumului privind cotele de imigranți, relatează MTI.

Orban a spus că a doua sarcină urgentă care trebuie îndeplinită este punerea în aplicare la Bruxelles a rezultatului referendumului.

Întrebarea este simplă, a spus Orban.

“Poate Bruxellesul, comunitatea democratică a statelor europene, să își impună voința într-un stat membru în care peste 90 la sută din participanții la vot resping acea voință?”. El a promis că va face totul pentru a se asigura că acest lucru să nu se va întâmpla.

Șeful NVI Ilona Palffy a declarat că după numărarea a 98,82 la sută din voturi, numărul de voturi valide a fost de 3,2 milioane.

Pentru ca referendumul să fi fost declarat valid ar fi fost nevoie de peste 4,1 milioane de voturi.

Orice acțiune a Guvernului ungar bazată pe un referendum invalid, “neconstituțională” – liderul PSU

Orice acțiune a Guvernului ungar bazată pe un referendum invalid privind cotele de redistribuire a imigranților ar fi “neconstituțională”, a declarat Gyula Molnar, liderul Partidului Socialist (PSU, de opoziție), citat de MTI.

Dacă premierul Viktor Orban ar acționa în vreun fel invocând referendumul, mandatul său ar deveni ilegitim, a spus Molnar.

Datele preliminare privind prezența la referendum sugerează că aceasta nu ar fi atins pragul necesar de 50 la sută pentru ca votul consultativ să fie declarat valid.

Molnar a mai spus că luni “lucrurile vor reveni la normal”.

Rezultatele referendumului din Ungaria sunt așteptate după ora locală 22.00 -șeful NVI

Biroul Național Electoral (NVI) din Ungaria va anunța rezultatele referendumului de duminică privind cotele de imigranți impuse de UE între orele 22.00 (23.00, ora României) și 23.00 (00.00, ora României), a declarat Ilona Palffy, șeful NVI, la o conferință de presă internațională, relatează MTI.

Vicepremierul ungar: Guvernul a primit autorizația de a apăra țara împotriva cotelor UE de imigranți

Guvernul ungar a primit autorizația de a apăra țara împotriva cotelor de imigranți impuse de Uniunea Europeană, a declarat vicepremierul ungar Zsolt Semjen, la puțin timp după închiderea urnelor, relatează MTI.

Semjen a spus că rata de participare la vot a fost “ridicată”, tabăra “nu” primind un sprijin copleșitor din partea votanților.

Votul consultativ s-a încheiat oficial la ora locală 19.00

Votul consultativ din Ungaria pe tema cotelor de imigranți impuse de UE s-a încheiat oficial la ora locală 19.00 (20.00, ora României), când cele 10.331 de secții de votare din 3.177 de municipalități au fost închise, relatează MTI.

Biroul Electoral Național (NVI) așteaptă ca rezultatele referendumului să sosească de la majoritatea secțiilor de votare între orele 20.00 (21.00, ora României) și 22.00 (23.00, ora României), a declarat Ilona Palffy, șeful instituției.

Comisia Electorală: Participarea poate fi de peste 40%, dar este puțin probabil să atingă pragul de 50%

La ora locală 17.30 (18.30, ora României), la vot s-au prezentat 3.185.343 de persoane (39,88 la sută din numărul total de alegători), a anunțat Biroul Electoral Național (NVI)
din Ungaria, relatează MTI.

Biroul Electoral Național (NVI) anunță o participare la vot de 30,66% până la ora 15.00

Biroul Electoral Național din Ungaria a anunțat că duminică, la ora locală 15.00 (16.00, ora României), 2.448.614 persoane (30,66 la sută din numărul total de alegători) au votat în cadrul referendumului privind cotele de redistribuire a imigranților impuse de Uniunea Europeană, relatează MTI.
Cel mai mare număr de participanți la vot a fost înregistrat până la acea oră în județul Vas (35,45 la sută), iar cel mai mic în județul Borsod-Abauj-Zemplen (28,58 la sută).

La Budapesta, rata de particopare la vot până la ora locală 15.00 a fost de 27,38 la sută.

Biroul Electoral Național anunță o participare la vot de 23,56% până la ora 13.00

Biroul Electoral Naționall din Ungaria a anunțat că la ora locală 13.00 (14.00, ora României), 1.881.856 de persoane (23,56 la sută din numărul total de alegători) au votat în cadrul referendumului privind cotele de redistribuire a imigranților impuse de Uniunea Europeană, relatează MTI.

Cel mai mare număr de participanți la vot a fost înregistrat în județul Gyor-Moson-Sopron (25,91 la sută), iar rata cea mai mică de participare, în județul Borsod-Abauj-Zemplen (21,61 la sută).

La Budapesta, rata de particopare la vot până la ora locală 13.00 a fost de 21,31 la sută.

În cadrul referendumului, cetățenii ungari cu drept de vot trebuie să răspundă la următoarea întrebare: “Doriți să permiteți Uniunii Europene să mandateze relocarea cetățenilor străini în Ungaria fără aprobarea Adunării Naționale?”

Sursa: mediafax.ro

Comisia Europeană propune un sistem permanent de distribuire a refugiaților în statele UE. Polonia, Ungaria și Cehia se opun. Ministrul ungar de Externe: “E un șantaj, e o propunere inacceptabilă”

Comisia Europeană a propus, miercuri, un sistem permanent de distribuire a refugiaților în țările Uniunii Europene, statele putând refuza timp de un an primirea extracomunitarilor, achitând în schimb contribuții de 250.000 de euro pentru fiecare imigrant refuzat. 

Comisia Europeană a publicat miercuri o propunere legislativă care prevede reformarea Sistemului Dublin, privind procedurile de azil. Propunerile prevăd activarea unui “mecanism echitabil” prin care cele 28 de state ale Uniunii Europene vor avea cote de primire a refugiaților.

Cotele vor fi stabilite în funcție de criterii precum numărul de locuitori și situația economică. În cazul în care un stat se va confrunta cu un aflux de solicitanți de azil cu 50 la sută mai mare decât cota stabilită, va putea distribui extracomunitarii în alte țări.

Un stat poate refuza refugiații timp de un an, dar va trebui să achite contribuții de 250.000 de euro pentru fiecare persoană refuzată.

Propunerile includ măsuri de accelerare a procesării solicitărilor de azil și controale suplimentare asupra deplasărilor imigranților.

Proiectul va fi supus dezbaterii în Parlamentul European și va trebui aprobat de Consiliul Uniunii Europene.

Polonia, Ungaria și Cehia resping noua propunere a CE privind distribuirea refugiaților

Polonia, Ungaria și Cehia au anunțat, miercuri, că se opun inițiativei Comisiei Europene de creare a unui sistem permament de distribuire a imigranților pe bază de cote obligatorii.

În cadrul unui comunicat comun, Polonia, Ungaria și Cehia au respins inițiativa Comisiei Europene.

“Noua propunere nu are niciun sens, încalcă drepturile statelor membre UE”, a acuzat ministrul polonez de Interne, Mariusz Blaszczak.

“Este vorba de o formă de șantaj. Este o propunere inacceptabilă și noneuropeană”, a declarat Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe.

Sursa: mediafax.ro

Opriți din drumul ilegal spre Spațiul Schengen

Duminică, Andrei D., cu cetățenie Republica Moldova, în vârstă de 18 ani, a fost prins încercând să intre ilegal în România. Tânărul a traversat înot râul Prut cu intenția de a ajunge în Italia și de a-și găsi un loc de muncă. Polițiștii de frontieră au întrerupt călătoria tânărului și l-au predat autorităților de frontieră ale statului vecin pentru continuarea cercetărilor, în baza Acordului de Readmisie încheiat între Comunitatea Europeană și Republica Moldova.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Un alt bărbat a fost prins în apropierea malului drept al râului Prut, pe lângă localitatea Vetrișoaia. Polițiștii au procedat la legitimarea persoanei și conducerea acesteia la sediul sectorului, în localitatea Berezeni, în vederea stabilirii identității și efectuării cercetărilor.

Cei doi au fost prinși în cadrul unei acțiuni de colaborare cu autoritățile de frontieră din Republica Moldova. Polițiștii de frontieră români au fost informați că există posibilitatea că două persoane să încerce să treacă răul Prut și să intre pe teritoriul României. (George PROCA)

Donald Tusk: Eventualul acord UE-Turcia privind imigranții va avea caracter “temporar și extraordinar”

Eventualul acord UE-Turcia privind gestionarea crizei imigranților va avea caracter “temporar și extraordinar”, afirmă Donald Tusk, președintele Consiliului European, într-un scrisoare adresată liderilor statelor europene. 

“Acordul cu Turcia pentru limitarea afluxului de refugiați spre insulele grece va fi doar o măsură cu caracter temporar și extraordinar”, a spus Donald Tusk, citat de site-ul agenției Reuters.

Scrisoarea trasează principiile unui acord UE-Turcia pe care Donald Tusk speră să îl semneze cu ocazia summitului programat joi.

Conform proiectului de acord, solicitanții de azil care ajung în Grecia vor fi deportați în Turcia abia după analizarea cererilor în conformitate cu legislația comunitară.

Sursa: mediafax.ro

CRIZA IMIGRANȚILOR: NATO a mobilizat nave militare pentru misiunile de patrulare în Marea Egee

Alianța Nord-Atlantică a mobilizat cinci nave militare pentru misiunile de monitorizare a rețelelor specializate în traficul de imigranți în Marea Egee, anunță secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de site-ul cotidianului Le Figaro. 

Potrivit secretarului general NATO, misiunile de patrulare se vor concentra în largul Insulei Lesbos, unde au sosit sute de mii de imigranți în cursul anului 2015.

În total, peste 850.000 de imigranți au traversat în anul 2015 Marea Mediterană pentru a ajunge în Uniunea Europeană.

“Începând de săptămâna trecută, am extins zona operațională, intrând în apele teritoriale grece și turce”, a explicat Stoltenberg.

Ungaria a blocat transferul direct de refugiați din Turcia în UE

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a blocat prin veto o propunere privind transferul direct de refugiați din Turcia în Uniunea Europeană, afirmă surse citate de MTI. 

Proiectul de acord UE – Turcia prevede dublarea fondurilor acordate Ankarei pentru gestionarea crizei imigranților și eliminarea vizelor de călătorie în spațiul comunitar pentru cetățenii turci.

În schimb, Turcia ar urma să accepte înapoi imigranți clandestini ajunși în Grecia.

De asemenea, Turcia ar putea transfera direct refugiați sirieni în Uniunea Europeană, o inițiativă care a fost blocată de Ungaria.

Un purtător de cuvânt al Consiliului European a anunțat că summitul a fost suspendat scurt timp și că negocierile ar urma să fie reluate în această seară.

Conform unor surse citate de MTI, mai mulți lideri UE au exprimat obiecții față de prevederi ale proiectului de acord cu Turcia.

Sursa: mediafax.ro

Un nou summit UE-Turcia dedicat crizei refugiatilor. Bruxelles-ul va cere Ankarei si Atenei sa inchida definitiv “ruta balcanica” pentru migranti

Uniunea Europeana va cere Turciei si Greciei sa ajute la solutionarea crizei migrantilor si sa inchida definitiv asa-numita “ruta balcanica”, in cadrul unui nou summit UE-Turcia care are loc luni la Bruxelles si este considerat crucial pentru gasirea unei solutii in criza refugiatilor, intr-un moment in care sosirea pe continent a 1,25 de milioane de solicitanti de azil a divizat Europa mai mult ca niciodata, scrie AFP.

“Fluxul de imigranti ilegali de-a lungul Balcanilor de Vest ajunge la final. Aceasta ruta este inchisa”, scrie in proiectul de declaratie finala a summitului extraordinar al UE.

  • Donald Tusk: Fluxul de migranti, in continuare foarte ridicat

Cei 28 de lideri europeni au programat, mai intai, un pranz cu premierul turc Ahmet Davutoglu si este de asteptat ca UE sa faca presiuni asupra Turciei pentru a o ajuta sa gestioneze criza refugiatilor, care ii pune in pericol unitatea.

Fluxul de migranti intre Turcia si UE este “in continuare foarte ridicat”, afirma joi presedintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul unei intrevederi la Ankara cu premierul turc Ahmet Davutoglu.

Davutoglu avertiza insa, la inceputul lunii februarie, ca Turcia nu va purta singura “toata povara” de a gazdui refugiatii sirieni. “Nimeni nu trebuie sa creada ca, daca Turcia accepta refugiati si isi asuma aceasta responsabilitate, aceasta tara va purta singura povara”, declara premierul turc dupa o intalnire la Ankara cu cancelarul german Angela Merkel.

  • Tsipras a cerut “transferul urgent” al refugiatilor din Grecia in alte tari, in ajunul summit-ului

La randul sau, premierul grec Alexis Tsipras a cerut din nou, duminica, transferul “urgent” al miilor de refugiati aflati in prezent pe teritoriul Greciei in alte tari ale Uniunii Europene, in ajunul summit-ului extraordinar UE-Turcia de la Bruxelles.

“Lansarea imediata a unei proceduri fiabile care sa permita transferul migrantilor din tara noastra catre alte state UE reprezinta o urgenta absoluta. Asta vom incerca sa obtinem luni la Bruxelles”, a declarat Alexis Tsipras.

Zeci de mii de migranti – aproape 30.000, potrivit lui Tsipras – sunt blocati in Grecia in conditii mizere din cauza restrictiilor impuse de cateva tari de pe asa-numita “ruta balcanica”, printre care Macedonia vecina.

“Turcia este singura tara care a pus in practica deciziile si isi asuma responsabilitatile decise de comun acord de tarile de pe ruta balcanica in luna octombrie”, a sustinut premierul grec.

Macedonia a introdus, duminica, masuri suplimentare la frontiera cu Grecia, permitand doar tranzitul refugiatilor care vin din zone unde in mod clar este razboi.

Aproximativ 13.000 de migranti se inghesuiau sambata la frontiera dintre Grecia si Macedonia, in conditii de igiena deplorabile, cu numai doua zile inaintea summit-ului UE-Turcia considerat crucial pentru o reglementare a crizei refugiatilor.

  • Summit UE-Turcia si in decembrie anul trecut

Liderii celor 28 de state membre si premierul turc au convenit, la summit-ul UE-Turcia din decembrie anul trecut, ca Uniunea Europeana sa ofere Ankarei 3 miliarde de euro pentru refugiatii sirieni din Turcia.

In plus, UE a promis Ankarei ca va deschide un nou capitol in negocierile de aderare a acestei tari – lucru care s-a intamplat doua saptamani mai tarziu – si ca va accelera eliminarea vizelor, daca se vor indeplini conditiile necesare.

In schimbul ajutorului financiar primit de la Bruxelles, Turcia s-a angajat sa ajute UE sa gestioneze valul de migranti, fara precedent de la al doilea razboi mondial.

Sursa: hotnews.ro

Curtea Europeană de Justiție: Statele membre UE le pot impune extracomunitarilor să locuiască într-o anumită zonă

Autoritățile unui stat membru UE le pot impune refugiaților extracomunitari să locuiască într-o anumită zonă, a stabilit Curtea Europeană de Justiție, sesizată de doi sirieni din Germania care argumentau că au drept de liberă circulație în spațiul comunitar. 

Cei doi sirieni – soț și soție – au sesizat Curtea Europeană de Justiție (CEJ) pentru a denunța reglementări din Germania ce stabilesc zone precise de rezidență pentru refugiați. Cei doi extracomunitari au argumentat că le este încălcat dreptul la liberă circulație în spațiul Uniunii Europene.

Bărbatul a venit în Germania în 1998, fiind urmat de soție în 2001. Nu au primit statut de azilanți, dar beneficiază de protecție, pentru că revenirea în Siria ar fi periculoasă.

Autoritățile germane cred că extracomunitarii din această categorie – numiți “refugiați tolerați” – trebuie să stea în zone specifice.

Judecătorii CEJ au stabilit că autoritățile statelor membre UE pot stabili locuri specifice de reședință pentru refugiați, mai ales dacă aceștia nu sunt încă integrați în societatea-gazdă.

Însă CEJ a precizat că acești refugiați trebuie să aibă acces la indemnizații sociale în mod egal cu alți cetățeni non-UE.

Sursa; mediafax.ro

Europa este un butoi cu pulbere

Situația refugiaților blocați în Grecia se agravează, Germania înăsprește metodele pentru identificarea migranților, dar o rezolvare a crizei nu se întrevede.

Granița dintre Grecia și Macedonia începe să semene cu o zonă de conflict, după ce, săptămâna trecută, autoritățile de la Skopje au decis interzicerea accesului migranților afgani și au impus controale mult mai dure privind documentele de identitate ale migranților care vin din Siria și din Irak.

La punctul de trecere a frontierei de la Idomeni, unde există o tabără prevăzută să găzduiască 1.500 de persoane, sunt blocați aproximativ 6.500 de migranți și refugiați, iar sâmbătă după-amiază au izbucnit proteste.

Cei care vor să ia calea Europei Occidentale au cerut deschiderea granițelor, dar numai 300 au trecut. Refugiaților nu le surâde ideea de a rămâne în Grecia, după cum nu le surâde nici grecilor, care își văd țara invadată de migranți, în contextul în care Slovenia, Croația și Serbia au decis și ele să limiteze numărul de refugiați care intră pe teritoriile lor, după ce Austria a impus recent plafonarea intrării migranților la 80 de solicitanți de azil și 3.200 de persoane în tranzit în fiecare zi.

Potrivit unor surse din poliția elenă, citate de „The Observer“, pe teritoriul Greciei se află peste 25.000 de refugiați, iar temerile premierului de la Atena, Alexis Tsipras, că țara sa s-ar putea transforma într-un „depozit de suflete“ par să se adeverească. „Conform estimărilor noastre, numărul celor care vor rămâne blocați în țara noastră se va stabili între 50.000 și 70.000 de persoane luna viitoare“, a declarat, duminică, ministrul grec pentru politica migratorie, Yiannis Mouzalas.

Situația se înrăutățește și în alte zone. Potrivit consilierului premierului ungar pe probleme de securitate internă, Gyorgy Bakondi, numărul migranților care încearcă să intre ilegal în Ungaria din Serbia este în creștere, în timp ce poliția a reținut 110 persoane pe zi, în medie, în ultimele 10 zile. Bakondi a declarat că guvernul ungar va fi pregătit să închidă granița cu România, așa cum a procedat în cazul granițelor cu Serbia și Croația, dacă migranții încep să caute noi rute în Ungaria.

El a afirmat că în ultimele săptămâni grupuri de migranți sosesc la granița ungaro-sârbo-română, dar poliția de frontieră din România a fost eficientă în gestionarea situației.

Sursa: money.ro

CRIZA IMIGRANȚILOR: Bulgaria, Austria și Croația pledează pentru oprirea IMEDIATĂ a tranzitului refugiaților

Bulgaria, Austria, Slovenia și Croația consideră, într-o declarație comună, că este inevitabilă luarea unei decizii în sensul opririi în totalitate a tranzitului imigranților extracomunitari, din rațiuni de securitate, conform unei declarații semnate împreună cu Albania, Macedonia și Serbia. 

“Nu este posibil să procesăm un număr nelimitat de imigranți și de solicitări de azil”, afirmă, într-un declarație comună, miniștrii de Interne din Bulgaria, Austria, Slovenia și Croația.

Declarația este semnată și de miniștrii de Interne din Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia.

“Avem resurse limitate în privința capacităților de primire; în plus, imigrația are posibile efecte în materie de securitate internă, coeziune socială și integrare”, subliniază miniștrii de Interne din aceste țări, conform agenției AP.

“Afluxul de imigranți trebuie redus acum. Căci problema imigranților extracomunitari poate pune în pericol supraviețuirea Uniunii Europene”, a avertizat ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner.

Săptămâna trecută, Guvernul Austriei a anunțat că va accepta cel mult 80 de solicitanți de azil pe zi și cel mult 3.200 de persoane aflate în tranzit. În plus, Austria a instituit controale generalizate la frontierele cu Italia, Slovenia și Ungaria, pentru limitarea numărului imigranților extracomunitari.

Mii de imigranți sunt blocați de câteva zile în nordul Greciei, după ce Macedonia a solicitat documente de identificare suplimentare în cadrul măsurilor de limitare a tranzitului extracomunitarilor spre Occident.

Peste 110.000 de imigranți și extracomunitari au sosit în Grecia și Italia de la începutul acestui an – o creștere importantă față de nivelul înregistrat anul trecut în aceeași perioadă, a anunțat marți Organizația Internațională pentru Migrație.

Sursa; mediafax.ro

OIM: Peste 110.000 de refugiați au sosit în Europa începând din ianuarie

Peste 110.000 de migranți și refugiați au sosit în Grecia și Italia de la începutul acestui an – o creștere importantă față de nivelul înregistrat anul trecut în aceeași perioadă, a anunțat marți Organizația Internațională pentru Migrații (OIM), relatează Reuters în pagina electronică. 

Numărul include 102.500 de persoane care au acostat pe insulele elene Samos, Kos și Lesbos și alte 7.500 de persoane care au sosit în Italia, a precizat OIM într-un comunicat.

“În aceeași perioadă, au murit peste 410 migranți și refugiați. Ruta dintre Turcia și Grecia rămâne cea mai periculoasă, cu 321 de morți”, a precizat organizația.

În 2015, în Europa au sosit 100.000 de persoane de la începutul anului și până în luna iunie, a precizat OIM.

Un purtător de cuvânt al organizației, Itayi Viriri, a precizat că acest prag de 100.000 de migranți a fost depășit în pofida condițiilor meteorologice înregistrate pe mare, în ultima perioadă, pe ruta dintre Libia și Italia.

Migranții care sosesc în Italia se află adesea “într-o stare precară, după ce au fost supuși unor violențe de către traficanți în Libia”, a subliniat OIM, adăugând că femeile fac obiectul unui trafic de persoane.

Sursa: mediafax.ro

Austria restricționează accesul imigranților în țară la 3.200 de sosiri zilnice

Austria restricționează accesul imigranților pe teritoriul țării, prin impunerea unor cote zilnice, permițând un maximum de 3.200 de sosiri per zi, a anunțat ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, potrivit agenției de presă Reuters. 

Mikl-Leitner a anunțat marți că vor fi impuse cote zilnice în privința numărului de imigranți care pot pătrunde pe teritoriul țării, fără însă a preciza valoarea acestor cote.

Aproximativ 1.000 de imigranți au intrat zilnic în țară printr-un singur punct de frontieră, Spielfeld, de la granița cu Slovenia, principala poartă de intrare a extracomunitarilor în țară.

“Vor exista cote zilnice și odată ce vom ajunge la aceste cote vom înceta (să mai primim alți imigranți în țară)”, declarase, marți, Johanna Mikl-Leitner.

Tot marți, cancelarul austriac Werner Faymann a anunțat că Austria se pregătește să introducă verificări la noi puncte de frontieră cu Slovenia și Italia pentru a anticipa noile rute parcurse de imigranți în încercarea de a ajunge în vestul și nordul Europei, pe fondul restricțiilor impuse imigranților la frontierele statelor balcanice.

Austria este o țară de tranzit pentru sute de mii de imigranții care se îndreaptă spre Germania, unde s-au înregistrat peste un milion de solicitări de azil în cursul anului trecut.

Sursa: mediafax.ro

CRIZA IMIGRANȚILOR: Un mort și trei răniți într-o confruntare izbucnită la un centru de refugiați în Suedia

O persoană a murit și alte trei au fost înjunghiate într-o confruntare care a izbucnit în fața unui centru pentru imigranți din estul Suediei, fiind al doilea incident de acest tip în mai puțin de o lună, informează agenția de presă AP. 

Incidentul a avut loc sâmbătă seară, în fața centrului pentru imigranți din localitatea Ljusne, în apropiere de orașul Soderhamn, situat la 240 de kilometri de Stockholm.

Potrivit presei suedeze, incidentul s-a soldat cu patru victime, fiind vorba, cel mai probabil, de o confruntare izbucnită între imigranții care locuiau în centru. Niciun angajat al centrului nu a fost rănit.

Purtătorul de cuvânt al poliției din Soderhamn, Christer Nordstrom, a anunțat duminică arestarea unui bărbat de 20 de ani, fiind acuzat de comitere de crimă și tentativă de omor.

Nordstrom a adăugat că aproximativ 15 bărbați au fost implicați în confruntarea de sâmbătă.

 

Este cel de-al doilea incident de acest tip în mai puțin de o lună după ce o angajată a unui centru pentru refugiați minori a fost înjunghiată mortal de un adolescent imigrant, ridicând posibilitatea ca autoritățile suedeze să fie copleșite de numărul de extracomunitari din țară.

Suedia a impus restricții privind accesul imigranților în țară, introducând, la începutul anului, controale de identificare la frontieră într-o încercare de a reduce numărul de solicitanți din țară de anul trecut (163.000).

Sursa: mediafax.ro

UE ar putea aloca pentru criza imigrației fonduri structurale destinate statelor est-europene

Fonduri structurale destinate țărilor central și est-europene ar putea fi alocate măsurilor pentru gestionarea crizei imigranților extracomunitari, subiectul urmând să fie discutat cu ocazia reuniunii de vineri a miniștrilor Finanțelor din statele UE, afirmă surse citate de site-ul agenției Reuters. 

Uniunea Europeană a acceptat recent să ofere asistență în valoare de trei miliarde de euro Turciei pentru măsuri destinate limitării numărului de clandestini care se îndreaptă spre spațiul comunitar. După negocieri îndelungate, s-a stabilit ca o treime din cele trei miliarde de euro să provină din bugetul central european, iar restul de la statele membre.

Însă, în contextul în care afluxul de imigranți nu pare să se diminueze și pe fondul creșterii costurilor pentru crearea centrelor de înregistrare și cazare, Uniunea Europeană analizează modalități de alocare a unor fonduri pentru asistență umanitară.

“Problema imigrației a fost catalogată ca fiind una de importanță existențială pentru Uniunea Europeană. În acest context, este logic să fie alocat un buget pe măsură unei probleme atât de importante”, a declarat un oficial din cadrul Președinției olandeze a Consiliului UE, precizând că subiectul va fi dezbătut de miniștrii de Finanțe ai statelor UE vineri. 

“Fondurile structurale ocupă o pondere mare a bugetului UE. Dacă imigrația este o problemă de importanță foarte mare pentru Uniunea Europeană, trebuie să vedem de unde luăm banii”, a explicat un alt oficial european.

Nicio decizie definitivă nu este de așteptat vineri, dar dezbaterile probabil vor fi tensionate, în contextul în care statele central și est-europene membre UE sunt principalii beneficiari ai fondurilor structurale și principalii adversari ai măsurilor în favoarea primirii refugiaților extracomunitari.

Sursa: mediafax.ro

Ucrainieni imigranți, depistați cu ședere ilegală în Vaslui

Doi ucrainieni, un adult și un minor, frați, care la expirarea dreptului de ședere nu au întreprins niciun demers legal pentru prelungirea acestuia și nici nu a părăsit teritoriul României, au fost depistați de polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări – Biroul pentru Imigrări Vaslui, în cooperare cu lucrători din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui. Cei doi au fost identificați pe patru februarie, în cadrul unei acțiuni pe linia combaterii șederii ilegale a cetățenilor străini.

În urma verificărilor, polițiștii de la imigrări au constatat că persoanele depistate sunt membri de familie ai unor cetățeni români și au fost îndrumați să se prezinte la sediul Biroului pentru Imigrări Vaslui, cu documentele necesare în vederea reglementării dreptului de ședere în scop de reîntregirea familiei,

Biroul pentru Imigrări Vaslui continuă activitățile de prevenire și combatere a șederii ilegale a străinilor prin organizarea de acțiuni cu forțe proprii sau în cooperare cu toate instituțiile cu atribuții în menținerea unui climat de ordine și liniște publică în rândul comunității noastre, atrăgând atenția cetățenilor străini de a acorda interes reglementării legale a dreptului de ședere pe teritoriul României. Rugăm a ne contacta pentru orice problemă legată de aplicarea prevederilor legale în domeniu, la telefoanele 0235. 303450 sau 0235. 303454, ori vizitând site-ul public la adresa www.igi.mai.gov.ro”, se arată într-un comunicat de presă remis de Biroul pentru Imigrări al județului Vaslui. (G.P)

Doi migranți afgani, opriți din drumul spre Spațiul Schengen

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Huși au depistat, vineri, doi cetățeni afgani care au încercat să intre ilegal în România. În baza Acordului de Readmisie încheiat cu Republica Moldova, cei doi migranți au fost predați autorităților de frontieră din statul vecin.

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Huși au procedat la desfășurarea unei acțiuni de colaborare cu autoritățile de frontieră din Republica Moldova după ce au fost informați că există posibilitatea ca două persoane să încerce să treacă râul Prut și să intre pe teritoriul României. Au depistat în apropierea malului românesc al râului Prut două persoane de sex masculin, de origine afroasiatică. Polițiștii au legitimat persoanele, ocazie cu care au constatat că acestea nu vorbesc limba română. Cei doi bărbați au fost condușila sediul Sectorului Poliției de Frontieră Huși, în vederea stabilirii identității și efectuării cercetărilor.

În urma verificărilor specifice efectuate și din declarațiile bărbaților, polițiștii de frontieră au stabilit că aceștia sunt cetățeni afgani, în vârstă de 22, respectiv, 46 de ani și că au trecut râul Prut pe pod de gheață, cu intenția de a ajunge într-o țară din Spațiul Schengen.

De asemenea, din verificările efectuate, a mai rezultat că bărbatul în vârstă de 22 de ani a mai încercat să treacă fraudulos frontiera de stat a României în luna septembrie a anului trecut, ocazie cu care față de acesta a fost instituită măsura interzicerii intrării în România pe o perioadă de cinci ani.

Polițiștii de frontieră au întrerupt călătoria celor doi bărbați și efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat și intrare în țară prin trecere frauduloasă a frontierei de stat de către un străin căruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de intrare în țară.

În baza Acordului de Readmisie încheiat cu Republica Moldova, cei doi migranți au fost predați autorităților de frontieră ale statului vecin pentru continuarea cercetărilor.(G.P)

Avertismentul ministrului ungar de Externe: Ungaria poate construi imediat gard la frontiera cu România, în cazul în care imigranții schimbă ruta

Ungaria este pregătită să construiască imediat gard de-a lungul frontierei comune cu România în cazul în care imigranții schimbă ruta, avertizează ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, citat de agenția Reuters. 

În contextul în care Austria și Slovenia au luat măsuri pentru blocarea tranzitului extracomunitarilor, Peter Szijjarto a atras atenția că există riscul ca imigranții să încerce să ajungă în Occident prin Grecia, Bulgaria și România.

Astfel, România riscă să devină una din principalele rute pentru tranzitul imigranților în 2016, a sugerat Szijjarto.

“Dacă va fi necesar să construim un gard la frontiera cu România, suntem pregătiți să facem acest lucru de pe o zi pe alta”, a declarat șeful diplomației ungare pentru agenția Reuters, potrivit site-ului elvețian Swissinfo.ch. 

Janos Lazar, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, afirma în noiembrie 2015 că Guvernul Ungariei are un plan pentru construirea unui gard metalic la frontiera cu România, urmând să fie activat în caz de necesitate.

“Guvernul Ungariei are un plan pentru construirea unui gard metalic la frontiera cu România, dacă va fi necesar. Aceasta va fi o măsură de ultim resort, dar suntem pregătiți și avem capacitatea de a ridica un nou gard metalic într-un interval scurt”, preciza oficialul ungar.

În contextul valului de imigranți extracomunitari, Ungaria a construit deja garduri metalice la frontierele cu Serbia și cu Croația, semnalând de mai multe ori că ar putea lua măsuri similare pe segmente ale graniței cu România. Autoritățile ungare au anunțat în septembrie 2015 intenția de a construi un gard metalic pe un segment de 70 de kilometri al frontierei cu România, în contextul în care imigranții s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la granița ungaro-sârbă.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, declara pe 15 septembrie că “gardul ar urma să înceapă de la punctul frontierei dintre Ungaria/Serbia/România și să continue pe o distanță rezonabilă dacă presiunea migrației se mută spre România”. Gardul construit de Ungaria de-a lungul graniței sârbe se termină în zona localității ungare Kübekháza, situată la frontiera cu Serbia și cu România.

Sursa; mediafax.ro

Doi imigranți din Orientul Mijlociu, prinși de un polițist de frontieră aflat în timpul liber în timp ce făceau autostopul

Doi imigranți din Orientul Mijlociu au fost prinși de un polițist de frontieră aflat în timpul liber după ce au intrat ilegal în România, traversând înot râul Prut, cu scopul de a ajunge în Capitală. Ei au fost predați ulterior autorităților de frontieră din Republica Moldova.

Doi imigranți, de 19 și 24 de ani, au fost prinși de către un polițist de frontieră aflat în timpul liber în momentul în care făceau autostopul pe drumul european E 581, pe raza localității Valea Grecului. Ulterior, tinerii din Pakistan și Afganistan au fost predați polițiștilor de frontieră, care au mers împreună cu ei pe urmele lăsate în zăpadă de cei doi imigranți pentru a stabili pe unde au intrat ilegal în țară. Astfel, pe malul Prutului au fost găsite o vestă de salvare și o funie de 60 de metri, folosite la trecerea, cel mai probabil în înot, a râului care desparte România de Republica Moldova. Totodată, asupra lor a fost descoperită și o pungă cu mai multe adrese din Ucraina, Belarus și Republica Moldova. Cei doi imigranți au ajuns până la granița cu România după ce au mers cu un camion cu care au plecat din Ucraina.

Cei doi tineri nu au fost prea cooperanți, ei declarând doar că intenționau să ajungă în București pentru a se întâlni cu niște prieteni. De altfel, nu au vrut să spună nici cum au traversat râul Prut, deși, cel mai probabil, din obiectele descoperite, au făcut-o înot”, a declarat purtătorul de cuvânt al STPF Vaslui, Irina Mirică.

Polițiștii de frontieră vasluieni au întocmit dosar penal pe numele celor doi imigranți pentru trecerea ilegală a frontierei de stat. Ulterior, tinerii din Orientul Mijlociu au fost predați autorităților din Republica Moldova, conform tratatului de readmisie semnat cu țara vecină. (Ionuț PREDA)

Cancelarul Austriei: Țările est-europene care nu acceptă refugiați riscă diminuarea fondurilor. Reacția lui Viktor Orban

Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a pledat pentru solidaritatea țărilor central și est-europene membre UE în primirea refugiaților, avertizând cu reducerea fondurilor statele care nu acceptă extracomunitari conform sistemului de distribuire. 

Întrebat, în cursul unui interviu acordat publicației Die Welt, ce se poate face pentru ca țările central și est-europene să accepte mai mulți refugiați extracomunitari, Werner Faymann a afirmat: “Solidaritatea nu este un drum cu un singur sens. Cine primește fonduri din bugetul Uniunii Europene nu poate pur și simplu să refuze distribuirea proporțională a refugiaților. Cine refuză riscă să pună sub semnul întrebării întreaga schemă bugetară europeană, (…) fiind dificil de crezut că va putea beneficia în continuare de aceste fonduri”.

Nu este prima dată când Werner Faymann evocă această idee. În septembrie, cancelarul Austriei critica vehement țările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranților propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene. “Oponenții sistemului cotelor privind imigranții nu ar trebui să fie prea siguri de această poziție”. Oricine se sustrage responsabilităților trebuie să fie penalizat financiar, “spre exemplu prin reducerea accesului la fonduri structurale de care beneficiază în principal statele est-europene membre UE”, avertiza Faymann.

Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în septembrie, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiați extracomunitari ajunși în spațiul UE. Polonia a votat în favoarea sistemului.

România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Viktor Orban susține ideea unei poliții UE pentru frontiere și îl critică pe Werner Faymann

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a exprimat susținere pentru inițiativa de creare a unei poliții comunitare de protejare a frontierelor externe ale Uniunii Europene, catalogând drept “șantaj” propunerea Austriei privind diminuarea fondurilor structurale ale țărilor care nu acceptă refugiați.

“Ungaria susține, în principiu, inițiativa de crearea a unei structuri permanente pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene”, a declarat Viktor Orban înaintea summitului de la Bruxelles.

Premierul Ungariei a explicat că așteaptă detalii despre acest proiect, apreciind că este un pas în direcția cea bună pentru limitarea imigrației extracomunitare.

“Guvernul Ungariei a spus permanent că, dacă un stat UE nu își poate proteja singur frontierele, trebuie să primească asistență din partea altora”, a subliniat Orban, apreciind că inițiativa Comisiei Europene vizează în mod clar ajutarea unor țări precum Grecia.

Viktor Orban a denunțat declarațiile cancelarului Austriei, Werner Faymann, privind reducerea fondurilor statelor care nu acceptă refugiați, argumentând că acest “șantaj” nu reflectă spiritul european. “Nu este prima dată când Werner Faymann șantajează Ungaria și alte țări care susțin libertatea de opinie și exprimare”, a precizat liderul conservator de la Budapesta. Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a pledat pentru solidaritatea țărilor central și est-europene membre UE în primirea refugiaților, avertizând cu reducerea fondurilor statele care nu acceptă extracomunitari conform sistemului de distribuire.

Comisia Europeană a propus oficial crearea unei poliții europene antiimigrație, care ar urma să aibă 1.500 de membri și va putea fi detașată rapid la frontierele externe ale Uniunii Europene printr-o decizie luată la Bruxelles ce va putea fi blocată doar cu o majoritate a statelor membre. “Noua Agenție a frontierelor europene și Pazei de coastă va consolida capacitățile la frontierele externe ale Uniunii Europene prin operațiuni comune și intervenții rapide”, informează un comunicat al Comisiei Europene. Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede înființarea unei noi structuri cu efective terestre și maritime pentru protejarea frontierelor externe, prin înlocuirea actualei Agenții pentru frontiere – Frontex. Forța de reacție ar urma să aibă un buget de 322 de milioane de euro până în anul 2020. Comisia Europeană vrea să aibă prerogativul de a mobiliza efectivele noii poliții pentru frontiere fără consimțământul statelor membre, o idee respinsă de unele țări. “În contextul în care avem principiul libertății de circulație fără frontiere la nivel comunitar, protejarea frontierelor externe trebuie să fie o responsabilitate comună”, a explicat Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene.

Sursa: mediafax.ro

Merkel: Imigranții trebuie să asimileze total valorile germane, multiculturalismul este o “iluzie”

Multiculturalismul rămâne o “iluzie”, conducând la apariția unor “societăți paralele”, cu oameni alienați social, a declarat cancelarul Germaniei, Angela Merkel, pledând pentru integrarea totală a extracomunitarilor prin asimilarea limbii și valorilor germane. 

“Refugiații care vin în Germania în căutare de protecție trebuie să asume legile și tradițiile germane, trebuie să învețe limba. Multiculturalismul generează societăți paralele, astfel că rămâne o iluzie”, a declarat Angela Merkel la o reuniune a formațiunii Uniunea Creștin-Democrată, conform site-ului Tagesschau.de.

În opinia cancelarului german, imigranții trebuie să se integreze deplin în sociatatea germană, sugerând că multiculturalismul riscă să genereze izolare socială, suburbii precum cele de la periferia Parisului, cu indivizi alienați și unde ratele infracționalității sunt foarte ridicate.

Ideea nu este nouă pentru Angela Merkel. În 2010, cancelarul Germaniei afirma: “Sigur că tendința a fost să spunem: adoptăm conceptul multiculturalismului și coexistăm fericiți. Dar acest concept a fost un eșec, a eșuat în totalitate”.

Pe fondul criticilor, Merkel a promis că Germania va diminua semnificativ numărul imigranților extracomunitari primiți, exprimând convingerea că Uniunea Europeană va trece acest “test istoric”.

“Vrem și vom reduce considerabil numărul refugiaților, pentru că este în interesul tuturor”, a afirmat Angela Merkel în discursul rostit în fața membrilor formațiunii Uniunea Creștin-Democrată (CDU). “Vom putea gestiona actualul aflux de imigranți extracomunitari, este parte a identității noastre să facem lucruri mărețe”, a subliniat Angela Merkel.

“Actuala criză a imigrației este un test pentru statele Uniunii Europene. Știu că rotițele Uniunii Europene se pun în mișcare cu greu, dar vor funcționa. La final, Europa a trecut toate testele de până acum”, a subliniat Merkel.

Aproximativ un milion de extracomunitari au venit în Germania în 2015, pe fondul politicilor flexibile ale Guvernului condus de Angela Merkel.

Sursa; mediafax.ro

CRIZA IMIGRANȚILOR: Acord de cooperare în gestionarea afluxului de migranți din Balcani

Lideri europeni au ajuns la un acord de cooperare în gestionarea afluxului de migranți din Balcani, dar nu au oferit o soluție rapidă la criza care amenință să facă alte victime odată cu venirea iernii și să ridice unele țări europene împotriva altora, relatează Reuters în pagina electronică. 

Reuniți la Bruxelles în timp ce o femeie și doi copii mureau pe mare în largul coastelor Turciei, cancelarul german Angela Merkel și premierul grec Alexis Tsipras s-au întâlnit cu liderii altor nouă țări de pe ruta de la Marea Egee către Germania, folosită de peste o jumătate de milion de oameni care au sfidat frontierele Uniunii Europene (UE) și sârma ghimpată.

După negocieri care au început duminică seara cu ceea ce unii oficiali au numit o rundă de atacuri furioase între lideri, cele 11 guverne participante au emis un document prin care se angajează să coopereze printr-un plan de acțiune în 17 puncte, care include crearea a 100.000 de locuri în centre de migrare ONU pentru 100.000 de persoane, dintre care jumătate în Grecia.

“O acțiune unilaterală poate declanșa o reacție în lanț”, se arată în declarația comună – ceea ce reflectă deja un fapt, în contextul în care diverse state și-au închis frontierele sau au condus ori lăsat autobuze pline cu migranți neînregistrați la frontierele vecinilor lor.

“Țările afectate trebuie, de aceea, să discute unele cu altele. Vecinii trebuie să coopereze de-a lungul rutei”, se arată în document.

“Am spus foarte clar că politica mutării pur și simplu a persoanelor trebuie să înceteze”, a declarat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene (CE), gazda mini-summitului.

Sursa: mediafax.ro

Merkel face promisiuni nemaiauzite Turciei, sub presiunea de a isi pierde functia de cancelar din cauza politicii in problema refugiatilor

Tot mai multi politicieni ai Uniunii aflate la putere in Germania critica politica Angelei Merkel in problema refugiatilor. Iar aceasta ar putea-o costa functia. Cel putin asa declara vicepresedintele liberal Wolfgang Kubicki, pentru publicatia Die Welt. „Daca doamna Merkel continua asa, nu mai ajunge anul 2017 ca si cancelar“. El a adaugat: „La un moment dat, politicienii se vor panica si instinctiv vor zice: Merkel trebuie sa plece, caci ea ne-a facut bucata“. Momentan, Merkel se afla la Ankara, unde ii momeste pe guvernantii turci sa ia refugiatii inapoi, in schimbul ajutoarelor financiare, a inlesnirilor de vize si a unei mai apropiate perspective ca Turcia sa intre in UE.

Popularitatea cancelarului a scazut in sondaje, iar evenimentele de ultima ora nu sunt de natura sa linisteasca spritele: un refugiat a fost ucis intr-o altercatie cu un alt refugiat, o candidata la primaria Koln-ului a fost injunghiata de un neamt somer, fost extremist de dreapta, unele lagare cu corturi n-au caldura si locatarii ameninta sa le dea foc, iar prognozele sumbre vorbesc de un milion si jumatate de imigranti in Germania, pana la finele acestui an. „Politica in sandale Birkenstock cuplata cu aroganta morala“ numeste atitudinea lui Merkel, politicianul FDP, Wolfgang Kubicki.

Si totusi, cancelarul are si aparatori. Coordonatorul pentru refugiati, Peter Altmaier (CDU), s-a opus cererilor venite inclusiv din randurile propriului partid, de a se impune o limita superioara a numarului de refugiati acceptati. Dat fiind numarul mare de cereri de azil, Germania are insa dreptul „sa priveasca mai atent la azilantii refuzati“. De regula, aceasta inseamna ca acestia trebuie sa paraseasca Germania de bunavoie, sau vor fi expulzati.

„Lasati-ne sa urmarim impreuna scopul ca, dintre aceia care nu au deptul la azil, pe viitor cel putin 50% sa ajunga cat de repede in patriile lor“ a spus Altmaier duminica, la sedinta Tinerei Uniuni de la Hamburg. Aceasta masura ii va privi probabil pe refugiatii economici, ca si pe cei politici din tarile balcanice, declarate acum oficial „tari de provenienta sigure“, adica in care persecutiile politice au incetat.

Altmaier a recunoscut ca guvernul german nu a fost pregatit pentru „un asemenea val de refugiati”. Insa acum trebuie rezolvata situatia, atat in sensul adapostirii imediate, cat si a integrarii lor viitoare. Politicianul crestin democrat a asigurat ca nu vor avea loc mariri de impozite si taxe, pentru a se acoperi cheltuielile cu refugiatii.

Insa pana la viitoare sedinta a Uniunii, care va avea loc peste doua saptamani, politicienii responsabili de Interne pregatesc un ultimatum adresat cancelarului, de securizare mai puternica a frontierelor. Gruparea constituita in jurul deputatului crestin-social Hans-Peter Uhl solicita ca unora dintre refugiati sa li se refuze intarea in tara. „Astfel, noi solicitam luarea de masuri ca refugiatii ce, in mod evident, vor sa intre fara motive intemeiate in Germania, sa fie respinsi direct la granite“ a declarat el pentru Bild am Sonntag.

Atmosfera e impartita, in Germania. Pe de o parte ies in strada cetatenii care manifesta impotriva urii fata de straini. „Festivalul luminii“ ca si cca 8.000 de oameni care au constituit duminica un lant de lumini in zona Branderburger Tor vor sa arate ca Berlinul e un oras deschis si fara prejudecati xenofobe. Pe de alta parte, la granita Germaniei cu Austria, in localitatea Freilassing, o mie de demonstranti mobilizati de partidul nationalist AfD au manifestat contra politicii azilului practicate acum in Germania.

Situatia se inaspreste si din cauza conditiilor meteorologice, ca si a tensiunilor care se nasc intre locatarii din lagarele de primire, unde conditiile sunt relativ precare. „Satul de corturi“ din parcul Jenfelder Moospark din Hamburg este un exemplu pentru aceasta stare de lucruri, dupa cum relateaza Die Welt. Cincizeci de corturi nu sunt etanse, ploua in ele. In alte corturi (de dimensiuni mari, care adapostesc familii intregi) nu este caldura, caci instalatiile de incalzire au fost facute in pripa si nu functioneaza peste tot. Multi refugiati, mai ales femei si copii, sunt raciti sau sufera de alte boli.

„Conditiile din corturi sunt catastrofale si de nesuportat“, a declarat o voluntara, ziarului Hamburger Morgenpost. De aceea, exista riscul escaladarii tensiunii. „Refugiatii au amenintat deja ca vor da foc corturilor, ca sa scape din ele“, a relatat un alt voluntar. Autoritatile incearca sa faca locuibile alte sedii, sali si depozite vechi. In orasele Schwedt pe Oder si Cottbus s-a gasit solutia renuntarii temporare la demolarea unor cladiri. Refugiatii urmeaza a fi cazati in locuintele goale de acolo, care vor fi amenajate in acest scop, in scurt timp.

Sursa; hotnews.ro

UE critică pasivitatea statelor membre în privința eforturilor antiimigrație

Uniunea Europeană a criticat statele membre pentru că nu au oferit fondurile necesare eforturilor atenuării crizei refugiaților, acesta fiind subiectul principal al summitului programat joi și vineri. 

Potrivit Comisiei Europene, doar trei țări dintre cele 28 au promis fonduri de 12 milioane de euro pentru ajutarea statelor africane să își protejeze mai bine frontierele. Uniunea Europeană are nevoie de 1,8 miliarde de euro în următorii doi ani pentru a face față crizei refugiaților.

În plus, Agenția UE pentru protecția frontierelor (Frontex) a cerut aproximativ 1.000 de agenți suplimentari, dar țările europene au oferit până în prezent doar 130.

“Cuvintele au nevoie să fie urmate de fapte”, a reproșat Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, înaintea summitului Consiliului European programat joi și vineri. 

Donald Tusk, președintele Consiliului European, a avertizat statele membre să nu creadă că numărul imigranților se va diminua din cauza iernii.

“Trebuie să fim pregătiți pentru primăvară, pentru că există riscul unor fluxuri mai mari de imigranți spre Europa”, a declarat Tusk.

“Trebuie să ne întrebăm dacă deciziile pe care le-am luat până acum și cele pe care le vom lua joi și vineri sunt suficiente”, a adăugat Tusk.

Șefii de stat și de guvern vor discuta despre modalități de consolidare a frontierelor UE, inclusiv despre posibilitatea înființării unor unități europene pentru paza granițelor, precum și despre modificarea reglementărilor privind solicitarea azilului.

Sursa: mediafax.ro

Investigație The Guardian: 83 de imigranți deportați din SUA, asasinați la revenirea în țări din America Centrală

Cel puțin 83 de imigranți deportați forțat din Statele Unite în ultimul an au fost asasinați de grupuri infracționale la revenirea în El Salvador, Guatemala și Honduras, conform unei investigații realizate de cotidianul The Guardian. 

Administrația Barack Obama deportează imigranți aflați în ilegalitate, dar mulți dintre cei repatriați în țări din America Centrală riscă să fie asasinați de organizații infracționale la scurt timp după revenire, arată ancheta jurnaliștilor britanici.

Ziarul The Guardian a studiat cazurile a trei tineri din Honduras care fugiseră în Statele Unite după ce rude ale lor fuseseră ucise de grupări criminale. La revenirea în Honduras după expulzarea din Statele Unite, cei trei au avut aceeași soartă.

Jurnaliștii ziarului The Guardian și Elizabeth Kennedy, sociolog la Universitatea din San Diego, au stabilit că, începând din ianuarie 2014, 83 de clandestini repatriați de autoritățile americane au fost asasinați la revenirea în țările de origine. Trei bărbați deportați au fost uciși în Guatemala, 45 la revenirea în El Salvador, iar 35 în Honduras. 

Potrivit experților, este foarte probabil ca numărul să fie mult mai mare.

Organizațiile pentru drepturile omului au acuzat în mai multe rânduri Statele Unite de încălcarea obligațiilor privind acordarea azilului, argumentând că mulți dintre imigranții repatriați sunt expuși violențelor.

Recent, Statele Unite au cerut Uniunii Europene să primească sute de mii refugiați care fug de conflictele din Orientul Mijlociu și din nordul Africii.

SUrsa: mediafax.ro

Angela Merkel critică dur țările est-europene care se opun cotelor obligatorii pentru refugiați

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a criticat miercuri atitudinea țărilor central și est-europene care se opun cotelor fixate de UE pentru distribuirea refugiaților, explicând că respingerea extracomunitarilor este “un pericol pentru Europa”. 

“Est-europenii – și eu mă consider est-europeană – au aflat din experiență că izolarea nu ajută”, a declarat Merkel la o reuniune a Partidului Popular European (PPE).

Mă întristează puțin faptul că exact cei care se consideră norocoși că au putut vedea sfârșitul Războiului Rece acum se gândesc că pot sta total în afara unor evoluții ale globalizării“, a adăugat Merkel, potrivit site-ului Politico.eu, referindu-se la țările central și est-europene, inclusiv România, care au votat împotriva cotelor obligatorii stabilite de Uniunea Europeană pentru distribuirea refugiaților.

Mi se pare că este o atitudine foarte ciudată. De aceea, trebuie să continuăm discuțiile pe această temă, ca prieteni“, a spus Merkel răspunzând unei întrebări adresate de un eurodepuat ceh pe tema crizei imigranților extracomunitari.

“Refuzul de a primi refugiați, în principiu, este – scuzați-mă că o spun atât de franc – un pericol pentru Europa”, a subliniat cancelarul Germaniei.

România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Președintele Franței, Francois Hollande, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au insistat miercuri pentru solidaritatea statelor UE în gestionarea crizei imigranților, pledând pentru sistemul cotelor de distribuire a refugiaților și avertizând că, altfel, Uniunea Europeană riscă să se destrame. “Trebuie să oferim asistență Turciei în gestionarea crizei imigranților. Europa a fost lentă în înțelegerea consecințelor crizelor din Orientul Mijlociu și din Africa. Trebuie să distribuim refugiații în țările membre UE”, a declarat Francois Hollande în plenul Parlamentului European. Europa riscă să revină la frontierele naționale dacă nu dă dovadă de unitate. “Dezbaterea nu este între mai multă sau mai puțină integrare europeană, este între afirmarea sau sfârșitul Europei. Da, sfârșitul Europei ar fi revenirea la frontierele naționale, renunțarea la politicile comunitare, abandonarea monedei euro. Mitterrand spunea că naționalismul conduce la război, acest lucru rămâne valabil”, a spus François Hollande.

La rândul său, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a pledat pentru modificarea Acordului Dublin, prin care un extracomunitar poate solicita azil în primul stat membru UE în care intră. “Trebuie să fim sinceri: procesul Dublin, în forma actuală, este învechit. Pledez pentru instituirea unei noi proceduri, în sensul repartizării în mod echitabil a refugiaților în statele europene”, a afirmat Merkel. “Doar împreună putem soluționa criza refugiaților, doar împreună putem combate traficul de persoane. Doar împreună ne putem proteja frontierele externe. Trebuie să considerăm refugiații ființe umane, nu mase anonime. Oamenii nu își părăsesc niciodată țările fără motiv”, a subliniat șeful Guvernului de la Berlin.

Sursa: mediafax.ro

CRIZA IMIGRANȚILOR: România va primi 2.475 de refugiați, potrivit deciziei JAI, totalul până acum fiind 4.837

România ar urma să primească 2.475 de refugiați din 66.000 de extracomunitari distribuiți din Italia și Grecia, conform sistemului provizoriu de cote aprobat marți de Consiliul JAI, numărul total de imigranți alocat până în prezent Bucureștiului fiind de 4.837. 

Consiliul UE a aprobat marți distribuirea în prima etapă, potrivit unor cote obligatorii, a 66.000 de refugiați extracomunitari ajunși în Italia și Grecia. Uniunea Europeană va stabili ulterior, pe baza aceleiași formule, distribuirea a încă 54.000 de refugiați.

Potrivit schemei de repartizare, din cei 50.400 de refugiați aflați în Grecia, România ar urma să primească 1.890. Din alți 15.600 de extracomunitari aflați în Italia, România ar urma să primească 585. Numărul total al refugiaților care ar urma să ajungă în România conform deciziei Consiliului JAI din 22 septembrie ar fi de 2.475.

României îi revin alți 2.362 de refugiați potrivit deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie, privind distribuirea a 40.000 de refugiați.

Potrivit deciziei luate marți seară, Franța va primi 3.064 de imigranți din Italia și 9.898 din Grecia, în timp ce Germania 4.027 din Italia și 13.009 din Grecia. Ungariei i-ar reveni 306 refugiați din Italia și 988 din Grecia.

Alți 54.000 de refugiați urmează să fie distribuiți conform aceleiași formule după o propunere în acest sens făcută de Comisia Europeană și aprobată de Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne.

Potrivit propunerii precedente a Comisiei Europene, care se referea la distribuirea a 40.000, respectiv a 120.000 de refugiați, România urma să primească în total 6.351 de refugiați. Este foarte probabil ca aceasta cifră să fie atinsă prin repartizarea restului de 54.000 de refugiați.

Miniștrii de Interne ai statelor UE au aprobat, în reuniunea de marți, un sistem controversat propus de Comisia Europeană privind distribuirea a încă 120.000 de refugiați, a anunțat Președinția luxemburgheză a Consiliului UE. “Reprezentanții statelor UE au aprobat marți, la Bruxelles, cu o largă majoritate, o decizie de relocare a încă 120.000 de refugiați”, a anunțat președinția luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene.

Principalii oponenți au fost depășiți în sistemul cu majoritate calificată după ce Polonia a renunțat la obiecții. România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii. Finlanda s-a abținut de la vot.

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat marți seară că vicepremierul Gabriel Oprea a votat, în Consiliul JAI, împotriva proiectului deciziei de aplicare a cotelor obligatorii, reiterând poziția de principiu conform căreia România nu susține relocarea de refugiați pe baze obligatorii. Vicepremierul Gabriel Oprea a prezentat marți în Consiliul extraordinar JAI mandatul încredințat de președintele Klaus Iohannis și de premierul Victor Ponta.

“Vicepremierul Gabriel Oprea a transmis miniștrilor de interne europeni și reprezentanților Comisiei Europene faptul că România este solidară cu statele membre afectate de un aflux foarte mare de refugiați și, tocmai de aceea, încă de la primele dezbateri pe tema solidarității și responsabilității, Guvernul României și-a manifestat disponibilitatea și a decis preluarea prin relocare a unui număr de 1.705 refugiați din Italia și Grecia și 80 refugiați din afara Uniunii Europene (în total 1.785 refugiați)”, se menționează în comunicat.

“România susține eforturile vizând identificarea unor soluții viabile și durabile în gestionarea fenomenului migrației cu care se confruntă Uniunea Europeană și reiterează angajamentul față de principiul solidarității. Reamintind Concluziile Consiliului European din 25-26 iunie 2015, prin care statele membre și-au manifestat solidaritatea față de persoanele aflate în nevoie de protecție internațională, pe baza principiului voluntariatului, România consideră că impunerea unor cote obligatorii nu reprezintă o soluție viabilă la problema refugiaților. Sunt tratate, astfel, doar simptomele imediate și nu cauzele fenomenului. O provocare de asemenea anvergură nu poate fi rezolvată prin impunerea unui sistem automat de redistribuire a imigranților. Este absolut necesar să se țină seama de specificitățile fiecărui stat membru și de capacitatea sa efectivă de primire și integrare a imigranților”, a afirmat vicepremierul Gabriel Oprea în intervenția sa din cadrul Consiliului JAI, potrivit comunicatului.

De asemenea, vicepremierul Oprea a reafirmat disponibilitatea de a crește contribuția României la activitățile Frontex și a apreciat ca “imperios necesară” intensificarea măsurilor de combatere a traficului ilegal de migranți, de identificare a unor soluții concrete în țările de origine și de tranzit, prin intermediul Europol, Frontex și a Biroului de Ajutor European pentru Azil. Totodată, acesta a subliniat nevoia unei mai mari implicări din partea Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), dar și din partea societății civile prin ONG-urile specializate.

“Având în vedere supunerea la vot a proiectului deciziei de aplicare a cotelor obligatorii, reprezentantul României a votat împotriva unei astfel de măsuri, reiterând poziția de principiu conform căreia România nu susține relocarea de refugiați pe baze obligatorii. Totodată, vicepremierul Gabriel Oprea a depus o declarație care motivează rațiunile poziției țării noastre, pentru a fi atașată la minuta reuniunii Consiliului JAI”, se mai arată în comunicatul transmis de MAI.

După votul în Consiliul JAI, Slovacia a anunțat că nu va aplica planul Uniunii Europene privind distribuirea imigranților conform cotelor obligatorii. “Cât timp voi fi prim-ministru, cotele obligatorii nu vor fi implementate pe teritoriul slovac”, a declarat premierul Robert Fico.

La rândul său, Cehia va contesta la Curtea Europeană de Justiție (CEJ) decizia Uniunii Europene de distribuire a imigranților pe baza unor cote obligatorii, anunță Președinția luxemburgheză a Consiliului UE. “Niciun stat membru UE nu poate refuza o decizie aprobată cu majoritate. Însă au dreptul să o conteste, iar Cehia intenționează să se adreseze Curții Europene de justiție”, a declarat Jean Asselborn, ministrul luxemburghez de Externe.

Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat că țările care se opun cotelor obligatorii trebuie să accepte rezultatul votului din Consiliul JAI. “Știu că unele state membre nu au fost în favoarea propunerii, dar acele țări au anunțat că vor accepta votul”, a spus Timmermans. “Noi ne vom asigura că deciziile sunt implementate”, a explicat Timmermans.

Grupul Conservator și Reformist a avertizat că votul de marți riscă “să alieneze statele UE și să îngreuneze găsirea soluțiilor comune”.

Sursa: mediafax.ro

CRIZA IMIGRANȚILOR: Grupul Vișegrad, Letonia, Luxemburg nu au ajuns la niciun acord privind imigranții

Miniștrii de Externe ai statelor Grupului Vișegrad și Letoniei nu au ajuns la niciun acord cu omologul lor din Luxemburg privind soluționarea crizei imigranților, anunță Guvernul Ungariei, precizând că sistemul cotelor rămâne prioritar pentru liderii UE, relatează MTI. 

La reuniunea de la Praga, desfășurată luni seară, au participat reprezentanții Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ungariei, Letoniei și Luxemburgului, a comunicat Ministerul ungar de Externe.

“Pozițiile statelor occidentale din cadrul UE și cele ale Grupului Vișegrad privind soluționarea crizei imigranților continuă să fie diferite”, a declarat ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.

“Participanții la întâlnire au priorități diferite privind problemele Europei”, a subliniat Szijjarto.

“Este clar că liderii Uniunii Europene vor trata în continuare cu prioritate sistemul cotelor obligatorii, în detrimentul protecției frontierelor”, a spus Szijjarto.

Grupul Vișegrad cere Uniunii Europene să intensifice eforturile împotriva imigranților cu rațiuni economice. “Europa Centrală și de Est nu are capacitățile financiare sau culturale de a primi un număr mare de refugiați”, au precizat surse de la reuniune citate de The Telegraph.

Această poziție i-a fost prezentată ministrului de Externe din Luxemburg, Jean Asselborn, țară care deține președinția semestrială a Consiliului UE.

Sursa: mediafax.ro

Cea de-a doua tabără pentru refugiați, amenajată la Moravița, unde pot fi adăpostite 500 de persoane

Cea de-a doua tabără pentru refugiați din județul Timiș a fost amenajată, luni, la Moravița, unde au fost montate 80 de corturi care vor putea adăposti aproximativ 500 de persoane, după ce cu o zi în urmă o tabără similară a fost instalată în localitatea Lunga, transmite corespondentul MEDIAFAX. 

La Moravița, pe un teren de opt hectare, pus la dispoziție de către primărie, au fost montate aproximativ 80 de corturi de la Armată și de la Crucea Roșie, în care vor putea fi adăpostite aproximativ 500 de persoane.

Tabăra este amplasată la ieșirea din localitate, pe un izlaz, la doar doi kilometri de punctul de trecere al frontierei cu Serbia și la 200 de metri de drumul care leagă Timișoara de Moravița.

Această tabără va avea un centru de comandă, dar și corturi care vor deservi ca sală de mese și depozit pentru alimente.

În localitatea Moravița se află cel mai mare punct de trecere a frontierei spre Serbia, prima localitate sâbească după vamă fiind Vârșeț.

Între timp, în tabăra deschisă duminică în localitatea Lunga, care aparține de comuna Comloșu Mare și unde se află un punct de trecere al frontierei spre Serbia, au fost trase rețelele de utilități.

Potrivit unor surse locale, la Lunga se lucrează la ridicarea altor aproximativ o sută de corturi pe lângă cele 50 instalate cu o zi în urmă. Aici vor putea fi adăpostiți circa 500 de migranți care ar putea trece frontiera cu Serbia înspre România.

De asemenea, câteva corturi vor fi transformate în sală de mese, respectiv spălător. La Lunga, au fost duse un generator de curent, toalete ecologice, precum și un rezervor cu apă.

În noiembrie 2014, în Lunga a fost deschis un punct de trecere a frontierei spre Serbia, localitatea Nakovo fiind prima după vamă, în țara vecină.

Amenajarea acestor tabere pentru refugiați în județul Timiș face parte dintr-un exercițiu de testare a capacității operaționale de răspuns a autorităților române în fața fluxului de refugiați înregistrat în statele din vecinătatea României, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Întreaga operațiune este coordonată de un secretar de stat din MAI.

Ministerul Afacerilor Interne anunța, în urmă cu o zi, că o tabără temporară pentru refugiați a fost amplasată în apropierea localității Lunga, iar alta urmează să fie amplasată în zona Stamora Moravița, în județul Timiș.

Potrivit unui comunicat al MAI, sub coordonarea viceprim-ministrului pentru securitate națională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, la sediul ministerului a avut loc o ședință de evaluare a exercițiului care a început sâmbătă, la frontiera cu Serbia, și a situației din zonă raportat la fluxul de refugiați.

“Chiar dacă România nu se confruntă cu o presiune migraționistă, aceste acțiuni sunt necesare pentru testarea capacităților noastre de reacție la dinamica din regiune”, declara Oprea.

Printre activitățile desfășurate în cadrul acestui exercițiu de testare a capacităților operaționale este inclusă și organizarea de tabere temporare pentru preluarea persoanelor care ar solicita o formă de protecție în România.

În taberele din apropierea localității Lunga și din zona Stamora Moravița sunt verificate resursele și capabilitățile necesare desfășurării activităților specifice la frontieră, respectiv trierea, înregistrarea, amprentarea și identificarea cetățenilor străini, precum și a procedurilor care se aplică în astfel de situații.

Activitățile care se derulează la frontiera cu Serbia sunt măsuri cu caracter preventiv, mai preciza MAI.

Sursa: mediafax.ro

Sute de imigranți blocați la frontiera Turciei cu Grecia au intrat în greva foamei

Sute de imigranți, în principal sirieni, blocați la frontiera dintre Turcia și Grecia au intrat în greva foamei, refuzând alimentele furnizate de organizații umanitare, afirmă surse citate de site-ul Today’s Zaman. 

Imigranții blocați în provincia Edirne, în apropierea frontierei Turciei cu Grecia, au decis să intre în greva foamei până când li se va permite plecarea într-un stat al Uniunii Europene.

Potrivit autorităților turce, cei aproximativ 1.700 de imigranți au la dispoziție trei zile pentru a renunța la proteste și a părăsi zona.

Refugiații speră că li se va permite intrarea pe cale terestră în Grecia sau în Bulgaria, pentru a evita periculoasele deplasări pe mare.

“Nu plecăm înapoi. Fie murim aici, fie intrăm în Grecia”, a declarat un refugiat, Ahmed El Latif.

Deși guvernatorul provinciei Edirne, Dursun Ali Șahin, le-a cerut imigranților să părăsească zona în trei zile, Muhammed Murtaza Yetiș, consilier al premierului Ahmet Davutoğlu, a declarat că refugiații pot rămâne pe termen nelimitat.

Sursa: mediafax.ro

Reuniune de urgență a miniștrilor europeni de Interne pe 22 septembrie, pe tema crizei imigranților

O reuniune de urgență a miniștrilor de Interne din statele membre ale Uniunii Europene va avea loc la 22 septembrie, pe tema crizei migrației din Europa, fiind continuate discuțiile privind un plan de repartizare a 120.000 de imigranți extracomunitari, relatează Radio Free Europe/Radio Liberty. 

Reuniunea a fost anunțată marți, la o zi după ce miniștrii Justiției și Afacerilor Interne nu au reușit să ajungă la un acord privind un sistem de repartizare a refugiaților pe baza cotelor obligatorii, care este susținut de Franța și Germania, dar este respins de state est-europene, ca Ungaria, Polonia, Cehia și România.

Luxemburgul, care deține președinția semestrială a UE, a declarat după întâlnirea de luni că miniștrii de Interne ar urma să aprobe un plan în acest sens la următoarea lor reuniune, din 8 octombrie.

Însă cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat că este prea târziu pentru o situație de criză și a subliniat că va cere un summit de urgență al liderilor UE săptămâna viitoare, dacă nu sunt luate măsuri rapid.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat de asemenea că va convoca un summit al liderilor UE pentru discuții de urgență, dacă miniștrii de Interne nu ajung la o soluție.

Comisarul european pentru Migrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat că au avut loc “dezbateri aprinse” la reuniunea Consiliului JAI de luni, la Bruxelles.

Cotele obligatorii pot fi adoptate prin majoritate calificată, nu prin unanimitate, conform regulilor UE, dar acest lucru ar dovedi o lipsă de unitate pe care UE a încercat să o evite.

Vicepreședintele CE Frans Timmermans a apreciat că numerele de imigranți acceptate în prezent de statele membre sunt “mult prea mici” și a avertizat cu privire la riscurile tot mai mari pentru refugiați odată cu apropierea iernii.

Miniștrii de Interne ai UE au reușit să adopte luni doar un program privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranți extracomunitari cu statut de refugiat ajunși în Grecia și Italia.

Sursa: mediafax.ro

CRIZA IMIGRANȚILOR – Juncker, după o discuție cu Iohannis: Avem nevoie de mai multă solidaritate. Președinție: România e solidară cu UE, dar fără cote obligatorii

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a discutat duminică, prin telefon, cu președintele Klaus Iohannis și cu lideri ai altor state europene, înaintea reuniunii Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne pe tema imigrației, programată luni. Într-un răspuns transmis MEDIAFAX, Administrația Prezidențială spune că șeful statului l-a asigurat pe președintele CE de faptul că România este solidară cu UE în criza imigranților. 

UPDATE 19:50 – Președinție: România e solidară cu UE, dar fără cote obligatorii

Într-un răspuns oficial transmis agenției MEDIAFAX, Adiministrația Prezidențială spune că președintele României, Klaus Iohannis, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au avut o convorbire telefonică, duminică, în care șeful statului român și-a exprimat solidaritatea în privința crizei imigranților, arătând că România participă la programe europene pentru sprijinul refugiaților, cum este de exemplu programul Frontex.

Pe de altă parte, Iohannis a reiterat poziția în privința refugiaților potrivit căreia România respinge cota obligatorie, a mai precizat sursa citată.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a scris, duminică, pe Twitter, că în cursul zilei a discutat prin telefon cu președintele Klaus Iohannis și cu lideri ai altor state europene, înaintea reuniunii Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne pe tema imigrației, programată luni.

“Tocmai am avut o conversație cu Klaus Iohannis, președintele României, pentru pregătirea Consiliului extraordinar de luni al miniștrilor de Interne”, a transmis Juncker prin Twitter.

Președintele Comisiei Europene a precizat că a avut o conversație și cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

“Am fost amândoi de acord să menținem deschise frontierele între statele membre UE; avem nevoie de aprofundarea integrării europene și de mai multă solidaritate în gestionarea crizei refugiaților”, a spus Juncker.

Juncker a discutat și cu premierul Ungariei, Viktor Orban, cu șeful Guvernului Cehiei, Bohuslav Sobotka, cu primul-ministru slovac, Robert Fico, și cu șeful Executivului leton, Laimdota Straujuma.

Consilierul prezidențial Leonard Orban declara, anterior, pentru MEDIAFAX, că președintele Klaus Iohannis va avea o discuție telefonică, cel mai probabil în cursul zilei de duminică, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pe tema imigranților.

Consilierul prezidențial pentru Afaceri Europene a precizat că discuția nu urma să aibă ca scop informarea lui Jean-Claude Juncker asupra poziției României cu privire la cotele obligatorii de imigranți, având în vedere că aceasta este “foarte bine” cunoscută la Bruxelles.

“Poziția României este cunoscută, foarte bine cunoscută, la Bruxelles. (Discuția – n.r.) nu este doar să se informeze domnul Juncker cu privire la poziția României. Poziția României a fost reiterată și cunoscută nu doar din ceea ce s-a comunicat public, dar inclusiv România în discuțiile care au avut loc și-a precizat foarte clar poziția”, preciza, pentru MEDIAFAX, Leonard Orban.

Reprezentanții statelor membre UE vor dezbate luni în Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne propunerile Comisiei Europene privind imigrația. România va fi reprezentată de vicepremierul Gabriel Oprea, care va anunța că țara noastră poate primi 1.785 de refugiați, respingând cotele obligatorii.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat un sistem pentru distribuirea refugiaților în state UE în funcție de cote obligatorii stabilite pe baza unor criterii precum mărimea teritoriului, numărul de locuitori, starea economiei și situația socială.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiați, Germania, 31.443, iar Franța 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214. Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia au exprimat opoziție față de propunerea cotelor obligatorii, avertizând că un sistem “obligatoriu și permanent” de acest tip ar fi “inacceptabil”.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat, joi, că mandatul României va fi să nu accepte cote obligatorii de refugiați, adăugând că nu este oportun și nu este o soluție să fie stabilite astfel de cote și că este nemulțumit de anunțul Comisiei Europene. “Referitor la cotele care au fost prezentate de președintele Comisiei Europene, vreau să fac doar câteva remarci. Nu este cazul încă să fac o declarație exhaustivă în legătură cu acest subiect, dar pot să vă spun că am luat act cu oarece nemulțumire de acest proiect prezentat în Parlamentul European”, a declarat Iohannis.

Președintele a afirmat că România poate primi aproximativ 1.700 de refugiați pe bază voluntară și a respins cota obligatorie, stabilită de Comisia Europeană la 6.351 de imigranți. Premierul Victor Ponta nu susține nici el cotele obligatorii, dar a indicat indirect că acest lucru va fi discutat la reuniunea ministerială europeană de luni. La rândul său, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, în Comisia parlamentară pentru Afaceri Europene, că anunțul Comisiei Europene privind cotele de refugiați reprezintă o propunere care va fi negociată în Consiliul Justiție Afaceri Interne, adăugând că nu sunt prevăzute sancțiuni pentru statele care nu pot primi imigranți conform cotelor. Vicepremierul și ministrul de Interne Gabriel Oprea, cel care va reprezenta România la reuniunea Consiliului JAI, a spus că va transmite că țara noastră își va respecta angajamentele inițiale de a primi 1.785 de imigranți, iar “cu modestie, dar și cu demnitate” va vota împotriva cotelor obligatorii.

Sursa; mediafax.ro

Ungaria ar putea decreta STARE DE URGENȚĂ din cauza crizei imigranților

Ministerul ungar de Interne a propus Guvernului de la Budapesta să decreteze starea de urgență în Ungaria în contextul afluxului de imigranți, informează MTI. 

Propunerea privind decretarea stării de urgență va fi discutată la viitoarea ședință de guvern, programată marțea viitoare, a declarat Janos Lazar, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban.

Potrivit oficialului ungar, infracționalitatea organizată și riscurile teroriste sunt în creștere în Ungaria.

În plus, Lazar a explicat că termenul pentru finalizarea construcției gardului metalic la frontiera Ungariei cu Serbia este 15 septembrie.

Sursa: mediafax.ro

CRIZA IMIGRANȚILOR – DPA: Principalele măsuri din pachetul propus de CE pentru gestionarea crizei migranților din Europa

Comisia Europeană (CE) a finalizat marți un nou set de propuneri în vederea gestionării crizei migranților din Europa, inclusiv un plan controversat de distribuire a solicitanților de azil între statele membre, potrivit unui proiect la care agenția germană a avut acces, relatează DPA online. 

Noul pachet include propuneri în vederea creării unui fond fiduciar, în valoare de 1,8 miliarde de euro (2 milioane de dolari), pentru Africa și unei liste de țări din Balcani, plus Turcia, considerate sigure, ai căror cetățeni nu pot cere azil în Uniunea Europeană (UE).

Măsurile urmează să fie dezvăluite miercuri dimineața, la ora locală 9.00 (10.00, ora României), de către președintele Comisiei Jean-Claude Juncker, în cadrul discursului despre “starea Uniunii”, pe care-l va susține în Parlamentul European (PE). Unele dintre ele necesită aprobarea Legislativului și statelor membre UE pentru a intra în vigoare.

Cele 28 de state membre UE se confruntă cu cel mai mare aflux de refugiați și imigranți de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, iar câteva dintre ele poatră mare parte a acestei poveri.

Comisia a încercat să redistribuie persoanele care se califică pentru protecție internațională, astfel încât să fie preluate de către toate statele membre, în spiritul solidarității – care este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii.

Însă o primă încercare de a redistribui 40.000 de solicitanți de azil, care au ajuns deja în Italia și Grecia, a eșuat, anterior, anul acesta, când guvernele statelor membre au respins un program obligatoriu de redistribuire. În schimb, ele s-au angajat să accepte – în mod voluntar – doar 32.256 de persoane.

Comisia propune acum distribuirea de urgență în toate celelalte state membre a altor 120.000 de azilanți, care au ajuns în Grecia, Ungaria și Italia. Potrivit acestui plan de cote obligatorii, Germania și Franța urmează să accepte cele mai multe persoane – 31.443 și, respectiv, 24.031, potrivit proiectului.

Spania, Polonia și Olanda sunt următoarele – cu 14.931, 9.287 și, respectiv, 7.214 de azilanți, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are la bază criterii ca populația, economia, șomajul și acceptarea în trecut a unor refugiați de către statele membre.

Însă dictarea de către Bruxelles a numărului de azilanți pe care fiecare stat membru să-i primească s-a dovedit un subiect controversat, unii politicieni din unele țări afirmând că ei știu mai bine câtor refugiați le pot face statele lor.

În pofida acestui lucru, Comisia urmează să propună miercuri introducerea unui mecanism permanent de distribuire, pe care-l poate activa în cazul unor situații viitoare de urgență.

Statele membre care nu vor putea accepta solicitanți de azil în baza acestui plan vor fi obligate, în schimb, să contribuie cu 0.002 din PIB-urile lor la bugetul UE, potrivit proiectului.

Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia urmează să se afle printre țările care vor lupta împotriva planului. Ele au avertizat săptămâna trecută că un sistem “obligatoru și permanent de cote ca măsuri de solidaitate ar fi inacceptabil”.

Pe de altă parte, se așteaptă ca alte elemente ale pachetului să întâmpine mai puțină rezistență.

Ele includ o listă de “țări de origine sigure” – pe care se află Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Turcia, care va permite ca cetățenii acestor țări să fie expuzați rapid, în cazul în care vor solicita azil în UE.

Mii de kosovari au încercat să intre în UE în acest fel în primele trei luni ale lui 2015, depășindu-i ca număr pe sirieni și pe afgani în clasamentul primelor trei țări ai căror cetățeni au cerut azil în Uniune.

Însă UE a depus eforturi să se asigure că-i ține la distanță pe imigranții “economici”, care nu se califică pentru a obține protecție internațională, acordând prioritate persoanelor care fug din calea războiului din țări ca Siria și Afganistan.

Obiectivul noului fond destinat Africii este să descurajeze “imigrația ilegală”, prin stabilizarea și îmbunătățirea oportunităților socio-economice în regiuni ca Sahel, Cornul Africii și Africa de Nord.

Celelalte măsuri din pachetul Comisiei reglementează expulzarea imigranților și susținerea refugiaților. Între ele se află și un angajament de a continua cooperarea cu țări partenere din alte părți ale lumii.

“Actualul val de migrare nu este un incident punctual, ci începutul unui adevărat exod”, a avertizat președintele UE Donald Tusk într-un discurs pe care l-a susținut luni seara. “Ne vom confrunta cu această problemă mulți ani de-acum înainte”, sublinia el.

Sursa: mediafax.ro

Cancelarul Austriei anunță închiderea treptată a frontierei cu Ungaria pentru imigranți

Austria anunță că va anula măsurile prin care le-a permis în acest weekend imigranților să pătrundă pe teritoriul său din Ungaria, relatează AP în pagina electronică.

Cancelarul Werner Faymann a anunțat duminică seara că măsurile de urgență urmează să fie anulate “pas cu pas”, în vederea “asigurării securității comune a frontierelor externe (ale Uniunii Europene), respectării procedurilor de azil corecte și ajungerii la o distribuire echitabilă a solicitanților de azil prin intermediul unor cote europene”.

Faymann a făcut acest anunț după ce a discutat, duminică, despre situația imigranților cu cancelarul german Angela Merkel și premierul ungur Viktor Orban.

Sursa: mediafax.ro

CRIZA IMIGRANȚILOR: Franța și Germania propun un “mecanism permanent și obligatoriu” de cote de refugiați

Franța și Germania au propus joi crearea unui “mecanism permanent și obligatoriu” de repartizare a refugiaților în cadrul Uniunii Europene, după emoția creată de publicarea fotografiei unui băiat sirian în vârstă de trei ani, al cărui corp a fost găsit pe o plajă în Turcia, relatează Reuters online. 

François Hollande și Angela Merkel, care au discutat la telefon joi dimineața, apreciază că situația s-a schimbat, după o vară marcată de un aflux continuu de refugiați la frontierele Europei și în urma unor drame foarte mediatizate.

În iunie, Parisul și Berlinul au refuzat propunerea Comisiei Europene (CE) de introducere a cotelor de refugiați pentru fiecare țară în parte – în funcție de mărime, resurse și populație -, preferând voluntariatul.

Un nou plan urmează să fie prezentat săptămâna viitoare de către Jean-Claude Juncker, președintele CE, care să ofere un răspuns coordonat acestei crize care-i divizează pe Cei 28 în privința atitudinii comune pe care să o adopte.

“Va fi necesar ca acești solicitanți de azil să fie repartizați, acești refugiați, mă refer îndeosebi la cei care vin din Siria”, a declarat François Hollande într-o conferință de presă, la Palatul Elysée, alături de premierul irlandez Enda Kenny.

“Am propus, (împreună) cu cancelarul (german Angela) Merkel, un mecanism permanent și obligatoriu”, a adăugat el. “Eu consider că, în prezent, ceea ce s-a angajat nu mai este suficient”, a continuat el.

Divergențe europene

“Uniunea Europeană este necesar să facă mai mult, este necesar ca ea să repartizeze – acesta este cuvântul care a fost ales – un anumit număr de persoane care cer refugiu”, a spus François Hollande. “Nu se mai pune problema unei agățări de cuvinte, este vorba despre salvarea unor vieți și despre soluționarea cu demnitate a situației persoanelor care recurg la dreptul de azil”, a subliniat el.

El a amintit că 3.000 de persoane și-au pierdut viața în aceste ultime luni, traversând marea, și a evocat necesitatea repartizării a 100.000 de refugiați.

“Este, deci, întru totul necesar să avem un mecanism care să poată să ia situația fiecărei țări europene și să vadă, la momentul respectiv, ce se poate rezerva în termeni de găzduire în acea țară, în funcție de caracteristicile ei”, a spus șeful statului francez.

Propunerea franco-germană urmează să fie examinată de către miniștrii de Interne UE, care se reunesc pe 14 septembrie, iar apoi de către Consiliul European, a precizat François Hollande.

Afluxul excepțional de candidați la azil veniți din Siria, Eritreea, Sudan, dar și de imigranți provenind din țări considerate “sigure”, ca Albania, a provocat două tipuri de reacții în clasa politică europeană.

În opinia premierului ungur Viktor Orban – care a pus să se construiască un gard lung de 175 de kilometri la frontiera cu Serbia, pentru a opri imigranții ce vin prin Sud – acest fenomen amenință rădăcinile creștine ale Europei, care este necesar, în opinia sa, să-și controleze frontierele înainte să decidă să primească acești candidați la azil.

Politica de azil

Însă, în Germania, în pofida manifestațiilor ostile, apare o puternică mișcare de solidaritate. Berlinul se așteaptă să primească 800.000 de refugiați anul acesta, adică de patru ori mai mulți decât în 2014.

Franța, la rândul ei, în afară de anunțarea cotelor de refugiați pentru ajutorarea principalelor țări de intrare – Grecia, Italia și Ungaria -, și-a reafirmat joi poziția prin vocea ministrului de Interne Bernard Cazeneuve, la finalul unei reuniuni a principalilor miniștri cu atribuții în acest dosar.

Parisul îndeamnă la solidaritate față de refugiați – care fug din calea războaielor și dictaturilor -, dar și la fermitate față de imigranții “economici”, care urmează să fie expulzați acasă, ceea ce impune construirea unei politici comune de azil în UE.

“Ne aflăm într-o luptă contracronometru”, a declarat Bernard Cazeneuve. “Europa este necesar să se ridice la înălțimea acestor mize, deoarece, dacă nu o va face (…), atunci întregul sistem Schengen (de liberă circulație) va fi fragilizat”, a avertizat ministrul.

Franța și Germania vor, totodată, ca centre de primire să fie deschise în Grecia și Italia, ceea ce va permite o “triere” între cei care pot obține azil și cei care sunt considerați imigranți “economici”.

Pentru a-i descuraja pe imigranții clandestini să vină în Europa, este necesară organizarea repatrierii lor în țările de origine.

Situația din Africa – unul dintre răspunsurile la acest fenomen – urmează să fie abordată la summitul de la Valletta, unde se vor reuni reprezentanți ai statelor europene și ai țărilor africane, în noiembrie.

Sursa; mediafax.ro

Băsescu: România ar trebui să refuze migranți. Europa primește lecția propriei nesăbuințe

Traian Băsescu a declarat marți seara că România ar trebui să refuze să primească refugiați, precizând că “nu este problema noastră” și că știe “ce frumos este să mintă UE” atunci când spune că aceștia vor fi cazați doar doi ani, adăugând că Europa primește acum “lecția propriei nesăbunițe”. 

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat marți seară, într-o intervenție telefonică în cadrul emisiunii “Ultimul cuvânt”, difuzată la B1 TV, că România nu poate fi obligată să primească imigranți, iar ideea că aceștia vor fi cazați doar doi ani pe teritoriul României este o minciună, deoarece ei nu vor mai pleca și își vor aduce și “numeroasele familii”, fostul șef al statului lansând critici foarte dure la adresa UE.

“Răspunsul meu categoric este nu. Și România ar trebui să refuze să primească migranți pe teritoriul ei. Nu este jocul nostru, nu este problema noastră, nu noi suntem magnetul pentru acești oameni, pe de o parte. Pe de altă parte, dacă cineva crede că a primi un număr de câteva mii de cetățeni care vin din Siria, din Libia, din nordul Africii, vă pot spune că nu este o simplă chestiune de cazare. În momentul în care i-ai acceptat pe teritoriul tău trebuie să le asiguri educație, învățarea limbii române, sănătate, păstrarea culturii și a obiceiurilor. (…) Iar chestiunea că vor fi cazați în România doar 2 ani trebuie să o uitați. Eu știu ce frumos e să mintă UE. Vor atrage familiile lor numeroase din țările în care se află”, a comentat fostul șef al statului.

Traian Băsescu a făcut și un comentariu ironic la adresa Olandei: “Cea mai bună țară care îi poate primi sunt olandezii care sunt atât de exigenți cu spațiul Schengen cu România”.

Fostul șef al statului a susținut că România ar fi avertizat statele UE în legătură cu consecințele “distrugerii dictaturii din Libia” și încercării de a exporta democrația în țările din Africa de Nord.

“Vreau să știți că România a avertizat când Europa s-a grăbit, sau unele țări din UE s-au grăbit să dea lovituri aeriene în Libia. România a spus în forurile cele mai înalte: nu distrugeți dictatura din Libia pentru că reversul va fi un haos, pentru că vom face un nou Irak acolo. Cei care și-au asumat responsabilitatea de a transfera democrație europeană în țări ca Libia, Egipt, aceia trebuie să își asume acum efectele. Lecția pe care o primește astăzi Europa este lecția propriei ei nesăbuințe”, a declarat Traian Băsescu.

“Ne-am obișnuit să supradimensionăm capacitatea de securitate a statului. Dar pentru ceea ce suntem noi. Poate să ne dea UE oricâți bani, însă nu le poate asigura identitatea culturală acestor oameni. România e o țară creștină. A-i primi nu înseamnă a le asigura cazarea. Trebuie să le dai dreptul de a se manifesta cultural, mai construim moschei, trebuie să le facem școli în limba lor. În momentul în care îți asumi acest lucru, îți asumi o listă lungă de responsabilități. Noi nu reușim să integrăm romii de atâția ani, cum să reușim să îi integrăm pe aceștia. Vorbim despre șiiți și sunniți”, a mai declarat Traian Băsescu.

Întrebat dacă legislația Uniunii Europene ne permite să refuzăm primirea imigranților, fostul șef al statului a declarat că nimic nu ne poate obliga la o astfel de acțiune și că România face un gest gratuit acceptând, iar, personal, ar fi convocat CSAT pentru a cere întărirea pazei la frontieră.

“Mai mult, legislația europeană aflată în vigoare spune că în astfel de situații imigrantul este trimis în locul pe unde a intrat în Europa și apoi repatriat. După părerea mea, România face un gest gratuit acceptând. Eu aș convoca ședința CSAT și aș cere consolidarea supravegherii frontierelor”, a mai spus fostul președinte.

Referitor la scenariile potrivit cărora că în spatele acestei acțiuni s-ar afla Rusia, Băsescu a negat.

“Nu Rusia finanțează sau comandă acest proces dramatic care implică sute de mii de oameni care suferă, o Europă care nu știe cum să reacționeze, dar Rusiei, cu siguranță, îi prinde bine. Unele state UE acceptă imigranți, altele nu și de aici dispute în interiorul UE. Suntem în situația să încălcăm propria noastră legislație. UE e tare atunci când își respectă propriile legi”, a mai spus fostul președinte.

Sursa: mediafax.ro

CRIZA IMIGRANȚILOR: Miniștrii de Interne din UE, convocați pe 14 septembrie la o reuniune de urgență

Miniștrii de Interne din Uniunea Europeană au fost convocați la o reuniune de urgență la 14 septembrie, pentru a ameliora răspunsul blocului comunitar la criza imigrației, a anunțat duminică seara președinția semestrială a UE, citată de DPA în pagina online. 

Europa se confruntă cu cel mai mare flux de imigranți după cel de-al Doilea Război Mondial. Mulți dintre ei fug din țări devastate de război, precum Siria și Afganistan, riscându-și viețile în călătorii periculoase pentru a ajunge în state occidentale.

“Situația fenomenului migrației în afara și în interiorul Uniunii Europene a luat proporții fără precedent”, a precizat președinția luxemburgheză a UE într-un comunicat.

Discuțiile se vor concentra pe procedurile de repatriere a imigranților în cazul respingerii solicitărilor de azil, pe cooperarea cu țări terțe și pe măsuri de prevenire a traficului de imigranți, se arată în comunicat.

Anterior, miniștrii de Interne din Germania, Franța și Marea Britanie au cerut, într-un comunicat comun, o reuniune de urgență privind criza refugiaților în următoarele două săptămâni.

“Suntem de acord că nu mai avem timp de pierdut. Situația curentă cere acțiune imediată și solidaritate în Europa”, a declarat ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere. “Situația curentă necesită acțiune imediată și solidaritate în cadrul Europei”, a adăugat el.

Thomas de Maiziere, Bernard Cazeneuve și Theresa May au solicitat de asemenea întocmirea unei liste la nivelul UE cu “țări de origine sigure”, care să diferențieze persoanele amenințate de război și persecuții de cele care emigrează din motive economice, din țări stabile din punct de vedere politic.

În plus, reprezentanții celor mai mari state membre UE au cerut înființarea unor centre în Grecia și Italia, unde autoritățile să ia amprentele imigranților și să îi înregistreze. Punctele de control ar trebui înființate până la sfârșitul anului, au precizat miniștrii.

Sursa: mediafax.ro

Guvernul Ungariei a suspendat un acord privind acceptarea imigranților extracomunitari. Uniunea Europeană cere explicații

Guvernul Ungariei a decis, marți, suspendarea unilaterală pe termen nedeterminat a unui acord cu Uniunea Europeană privind acceptarea solicitanților de azil, invocând “protejarea intereselor poporului ungar”.

“Din rațiuni tehnice, Guvernul Ungariei a decis suspendarea pe termen nelimitat a Acordului Dublin, ce reglementează situația solicitanților de azil”, informează un comunicat oficial citat de MTI.

“Este necesară protejarea intereselor poporului ungar”, a explicat Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al Guvernului Ungariei, în interviuri acordate cotidianului austriac Die Presse și site-ului ungar Index.

“Barca este plină. Ne dorim cu toții o soluție europeană, dar trebuie să protejăm interesele poporului ungar și ale țării”, a precizat Kovacs, amintind că autoritățile ungare se confruntă cu un aflux masiv de refugiați.

Săptămâna trecută, premierul de dreapta al Ungariei, Viktor Orban, anunța că Guvernul de la Budapesta nu va aștepta o “soluție europeană” la problema imigrației, precizând că este responsabilitatea țării să își protejeze frontierele. “Guvernul Ungariei nu va aștepta o soluție europeană la problema imigrației; statul are responsabilitatea de a-și proteja frontierele”, declara Viktor Orban. “Intrarea ilegală într-un stat este o infracțiune care trebuie evitată”, a subliniat Orban. Referindu-se la controversatul plan al Ungariei de a construi un gard la frontiera cu Serbia, Orban sublinia că este vorba de “un detaliu tehnic” pentru menținerea securității.

Viktor Orban a catalogat drept “nebunie” planul Comisiei Europene care prevede distribuirea în numeroase state UE a zeci de mii de imigranți extracomunitari aflați în Italia și Grecia.

UE cere explicații Ungariei privind decizia de a nu mai accepta imigranți extracomunitari

Comisia Europeană a intervenit, marți seară, cerând explicații Guvernului Ungariei în legătură cu decizia de a suspenda procedurile de acceptare a imigranților extracomunitari, informează Reuters.

“În contextul în care Tratatul Dublin nu prevede posibilitatea suspendării transferurilor imigranților, Comisia Europeană cere Ungariei să ofere imediat clarificări în legătură cu natura și amploarea problemelor tehnice invocate, precum și despre măsurile luate pentru remedierea situației”, anunță un reprezentant al Executivului UE citat de Reuters.

Sursa; mediafax.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: