Home / Tag Archives: impozit

Tag Archives: impozit

Bârlădeanul care și-a plătit impozitul de două ori, ignorat de Primărie

Vasile Obreja, bârlădeanul care a plătit de două ori impozitul pentru apartament, așteaptă și acum să-și recupereze banii, dar Primăria nu îl ia în seamă. Povestea acestuia a fost prezentată în ziarul Est News. (http://estnews.ro/2019/07/22/chinul-unui-contribuabil-barladean-cu-chitantele-in-mana-nu-si-poate-recupera-banii-de-impozit-pe-care-primaria-i-a-incasat-de-doua-ori/)

Contribuabilul bârlădean, căruia Primăria îi reproșează că nu a declarat la timp că este proprietarul unui nou apartament, așteaptă și acum răspunsul la ultima adresă trimisă la Primărie. Reprezentanții Primăriei spun însă că au trimis răspunsul în termenul legal.

„Primăria minte cu nerușinare. Cum de am primit răspunsurile la celelalte adrese și tocmai la ultima nu am mai primit nimic? Este sesizarea pe care am făcut-o domnului Liviu Angheluță, directorul economic al Primăriei. Nu mi-au trimis nici un răspuns. Să nu mai mintă! Am întrebat poștașul și mi-a spus că nu are nici un plic pentru mine. Cred că și-au dat seama de greșeală și nu au ce să mai comenteze. În altă ordine de idei, vreau să le reamintesc domnilor de la Primărie că tranzacția s-a făcut între două persoane – vânzător și cumpărător. De ce în toată povestea asta mă scot pe mine vinovat și nu au nimic de reproșat persoanei de la care am cumpărat apartamentul și în contul căreia, de fapt, au ajuns banii plătiți de mine, așa cum rezultă din chitanțele pe care le am. Situația nu va rămâne așa. Nu sunt singurul care a fost păcălit de Primărie, sunt și alți bârlădeni care au plătit impozitul pentru casă și s-au trezit datori, chiar dacă aveau dovada, chitanțele emise de la Taxe și Impozite. Am înțeles că un funcționar de la Taxe și Impozite i-a spus unui cetățean că nu și-a plătit impozitul, cu toate că omul a prezentat chitanța, care era semnată, culmea, chiar de acel funcționar. Este inadmisibil”, ne-a declarat Vasile Obreja.

Cu toate acestea, bărbatul spune că a trimis recent o nouă solicitare, de această dată chiar primarului, ca o ultimă încercare de a-și găsi dreptatea și de a-și recupera cei 500 de lei, pe care i-a plătit degeaba. (Mihaela NICULESCU)

Se împart iar banii județului: 13 comune vor primi o gură de oxigen

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui va aproba în ședința de astăzi a treia repartizare de sume către UAT-uri. Un număr de 13 comune vor primi în total suma de 2.627 mii lei. Sumele provin din fondul la dispoziția CJ-ului, care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019. La începutul acestui an fondul avea 28.492 mii lei. În urma celor trei repartizări de fonduri, CJ-ul va mai avea la dispoziție 8.447 mii lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va adopta a treia repartizare de fonduri către unitățile administrativ teritoriale (UAT) din fondul la dispoziție. Astfel, un număr de 13 UAT-uri vor primi 2.627 mii lei. Este vorba despre comunele Arsura – 50 mii lei, Bogdănești – 350 mii lei, Delești – 100 mii lei, Drînceni – 250 mii lei, Duda Epureni – 200 mii lei, Epureni – 200 mii lei, Laza – 100 mii lei, Munteni de Jos – 150 mii lei, Oșești – 300 mii lei, Poienești – 100 mii lei, Ștefan cel Mare – 200 mii lei, Vulturești – 127 mii lei, Zorleni – 500 mii lei.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că administrațiile locale au formulat adrese, prin care au prezentat nevoia reală de fonduri.

“Sunt mai multe comunități care au nevoie de sume pentru diferite proiecte, care se realizează cu finanțare europeană sau prin PNDL. Primăria Arsura primește bani pentru repararea mai multor poduri afectate de inundații, iar la Bogdănești banii sunt folosiți pentru modernizarea unui drum comunal și niște săli de clasă. La Drînceni este nevoie de forarea unor puțuri pentru alimentarea cu apă potabilă, iar în comuna Zorleni fondurile repartizate sunt utilizate la capitolul cheltuieli neeligibile aferente unor proiecte europene .Aceasta este a treia repartizare de fonduri. În luna august, după rectificare bugetului de către Guvern, vom repartiza și suma rămasă”, a spus Ciprian Trifan.

Cum s-au repartizat banii?

La începutul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor. Prima repartizare de fonduri a fost operată în cursul lunii aprilie, când 13 UAT-uri au primit în total suma de 4.300 lei pentru a-și putea închide bugetele pe anul 2019. Tot din fondul la dispoziția CJ-ului, alte două UAT-uri au primit suma totală de 518 mii lei: Dragomirești – 401 mii lei și Boțești – 117 mii lei. În urma alocărilor de resurse financiare, fondul aflat la dispoziția CJ Vaslui mai avea disponibilă suma de 23.674 mii lei.

La a doua repartizare de fonduri, aleșii locali urmau să repartizeze în total suma de 11.700 mii lei, pentru un număr de 39 UAT-uri. În urma unor amendamente, ăn afară de acestea au mai primit bani și alte primării: Bârlad – 500.000 lei, Bogdana – 100.000 lei, Grivița – 100.000 lei, Deleni – 100.000 lei și Vulturești – 100.000 lei.

În prezent, înaintea celei de-a treia repartizări de bani, fondul la dispoziția Consiliului Județean Vaslui mai are suma de 11.074 mii lei.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019 se repartizează pentru: susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

Peste 13 milioane de lei, încasate în primul trimestru la buget de Primăria Vaslui din taxe și impozite locale

Peste 13 milioane de lei au fost încasate de la populație și agenții economici din municipiul Vaslui în primul trimestru, reprezentând taxele și impozitele locale aferente acestui an. Cu bonificație de 10% pentru cei care și-au achitat integral obligațiile fiscale pe 2019, Primăria Vaslui a reușit să depășească programul de colectare stabilit de municipalitate pentru anul în curs.

Stimulați de investițiile care se derulează și de modul de administrare al bugetului, locuitorii municipiului Vaslui se văd ”obligați” să-și plătească dările la bugetul local încă din prima parte a acestui an. Dovadă este depășirea programului de încasări stabilit de autoritățile locale pentru primul trimestru din 2019, suma strânsă la bugetul local ridicându-se la 13,3 milioane de lei. De altfel, banii încasați de Primăria Vaslui de la persoanele fizice și juridice reprezintă peste 40% din valoarea taxelor și impozitelor locale estimată a fi realizată în acest an de municipalitatea vasluiană. Procentul mare de încasări este dat și de faptul că mulți dintre contribuabili au preferat să-și achite integral pe 2019 impozitele pe clădiri, terenuri sau mașini, având în vedere că au beneficiat de bonificația legală de 10%.

La 1 aprilie, așa cum se întâmplă în fiecare an, a expirat termenul de plată pentru prima tranșă din impozitele și taxele locale pe acest an. Noi am depășit ușor programul de încasări, motiv pentru care mulțumim populației și agenților economici că au depus eforturi pentru a-și achita obligațiile de plată. Totodată, îi invităm în continuare pe cei care nu au făcut-o să-și plătească taxele și impozite locale, având în vedere că, din data de 2 aprilie, se percep penalități de 1% pe lună sau fracție de lună de întârziere”, ne-a declarat directorul economic al Primăriei Vaslui, Eugen Boț.

Bugetul Primăriei Vaslui pentru 2019 din taxe și impozite locale este estimat la aproximativ 30 de milioane de lei. Față de ultimii doi ani, acesta a crescut cu circa trei milioane de lei datorită eficientizării activității de colectare. (Ionuț PREDA)

Primăria Vaslui a decis data de la care cetățenii pot începe să-și achite taxele și impozitele locale pe 2019

Locuitorii municipiului Vaslui vor putea să achite taxele și impozitele locale pentru acest an începând cu data de 11 ianuarie 2019. Eugen Boț, director economic în cadrul Primăriei Vaslui, a precizat că din data de 3 ianuarie 2019 se pot plăti la Serviciul Financiar doar taxele de timbru și amenzile.

Primăria Vaslui a decis ca taxele și impozitele locale pentru anul 2019 să rămână la nivelul celor din anul trecut. Taxele și impozitele locale constau în impozite pe clădiri, teren, transport, amenzi, chirii și concesiuni, taxe de firmă și publicitate, alte impozite și taxe locale. “Am făcut calculele privind cuantumul impozitelor din acest an, care se ajustează cu rata inflației prognozată pentru 2019. Spre exemplu, la o rată a inflației de 1,3%, creșterea impozitului pentru un apartament cu două camere este de numai un leu, iar în alte cazuri impozitul nu crește de loc. Astfel, la un apartament cu două camere, impozitul pentru acest an va fi între 90 și 100 de lei. Din data de 11 ianuarie, cetățenii municipiului Vaslui pot veni să își plătească obligațiile fiscale pentru 2019″, a declarat Eugen Boț.

Rata inflației cu care se actualizează taxele și impozitele locale este stabilită de Institutul Național de Statistică. Pentru anul 2019 se ia în considerare rata inflației care a fost în vigoare la data de 31 decembrie 2017 și care a fost în procent de 1,3%.

La conferința de presă de la finalul anului 2018, Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a făcut referire la obligațiile fiscale datorate bugetului local. “Puteam să măresc taxele și impozitele locale de șapte ori, însă am fost temperat la acest capitol. Scopul nostru este să aducem bani din altă parte. De altfel, taxele și impozitele locale reprezintă doar 17% din veniturile bugetului local, restul de peste 80% din venituri provin din alte surse. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea să își ducă traiul, să își achite facturile la creșă, servicii, școală etc. Acum, ne încurcă că nu este adoptat bugetul general consolidat al statului și așteptăm aprobarea lui. Avem bani în cont și vom da drumul la o listă provizorie de investiții, până la aprobarea bugetului”, a spus Vasile Pavăl.

Bonificație financiară de 10%

Persoanele fizice și juridice care vor achita integral impozitele locale pe anul curent până la data de 31 martie, primul termen de plată, beneficiază de o bonificație financiară de 10%.

Contribuabilii pot achita obligațiile fiscale și prin plata cu autentificare pe ghișeul.ro. Contribuabilul își poate cunoaște electronic suma de plată, iar dacă dispune de un card bancar valabil poate face plata din fața unui calculator. De asemenea, la Serviciul Financiar se poate achita cu card bancar prin intermediul P.O.S.

Din totalul veniturilor la bugetul local al municipiului Vaslui, programul de încasări din taxe și impozite locale din anul 2018 a fost 27.946.773 lei. La această dată, Primăria Vaslui are înregistrate 50.000 de roluri pentru persoanele fizice și 2.850 roluri pentru persoanele juridice. (Dănuț CIOBANU)

Vasluienii primesc o reducere de până la 10% dacă plătesc impozitul cel târziu pe 15 decembrie

Vasluienii care au depus Declarația Unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice până la 31 iulie 2018 și își achită integral obligațiile fiscale estimate pentru anul 2018, până la 15 decembrie, inclusiv, vor primi o bonificație de 5% din totalul sumei datorate.

De asemenea, contribuabilii care vor alege să-și achite obligațiile fiscale până la 15 martie 2019, reducerea este de doar 5% din suma totală datorată, dacă Declarația unică a fost depusă prin mijloace electronice de transmitere la distanță.

Este important de știut că Declarația Unică trebuie completată și depusă de persoanele fizice care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din România și/sau din străinătate, și de cele care datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii. Persoanele care nu realizează venituri și aleg să plătească contribuția de asigurare de sănătate au, de asemenea, obligația de a depune Declarația Unică.

Declarația Unică poate fi accesată la adresa https://declunica.anaf.ro/, cu numele de utilizator și parola contului personal din Spațiul Privat Virtual, prin certificat digital calificat sau prin intermediul portalului e-guvernare.ro. Începând cu anul 2019, Declarația Unică se va depune exclusiv online, potrivit legislației fiscale în vigoare.

Totodată, persoanele care primesc decizii de impunere pentru definitivarea impozitului pe venit sau a CAS aferente anilor fiscali precedenți, au ca termen de plată data de 30 iunie 2019 și vor beneficia de o bonificație de 10% dacă își achită obligațiile până la 15 decembrie 2018.

Contribuabilii care vor primi decizii de impunere pentru definitivarea CASS aferentă anilor fiscali precedenți, la începutul anului 2019, au același termen de plată – 30 iunie 2019 – și vor beneficia de bonificația de 10% dacă își achită obligațiile până la 31 martie 2019. (George PROCA)

Contribuabilii vasluieni sunt așteptați pe 18 aprilie la Finanțele Publice

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui găzduiește pe 18 aprilie, de la ora 11.00, o întâlnire cu contribuabilii din județ. Evenimentul va avea loc în sala de ședințe din incinta instituției, la etajul II.

Vasluienii vor fi puși la curent cu informații utile referitoare la aplicarea legislației în domeniul fiscal. Astfel, vor fi prezentate următoarele subiecte: noul mecanism fiscal privind impozitul pe venit, CAS și CASS; noutăți legislative; calendarul obligațiilor de declarare și plată aferente lunii aprilie 2018.

Contribuabilii interesați pot afla data, locul de desfășurare a întâlnirii și subiectele puse în dezbatere prin accesarea listei disponibile de pe site-ul www.anaf.ro/infopublice, la următorul link, sau la telefon + 4 031.403.91.60.

Pentru participarea la întâlnirile organizate la sediile unităților fiscale, contribuabilii se pot programa prin intermediul “Formularului de contact”, de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Acesta poate fi accesat la https://www.anaf.ro/asistpublic/. Le recomandăm contribuabililor care doresc să adreseze întrebări reprezentanților noștri să le transmită odată cu solicitarea de programare, a declarat Nelu Sava, șeful AJFP Vaslui. (G.P)

Altă bătaie de cap pentru fermierii vasluieni: trebuie să-și calculeze singuri impozitul pe care trebuie să-l plătească statului

Primăvara a venit cu modificări fiscale pentru cei care obțin venituri din activități agricole.

În 2018, impozitul pe venitul din activități agricole nu se va mai calcula de către organul fiscal, ci de către contribuabil. Așadar fermierii trebuie să aplice o cota de 10% asupra venitului obținut după un an de muncă, apoi să depună declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la ANAF. Mai nou s-a modificat și termenul limită, acesta fiind 15 martie a anului de realizare a venitului.

Au această obligație toți cei care desfășoară o activitate agricolă și obțin venituri din: cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea, din creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

Fermierii care dețin suprafețe destinate producției agricole vegetale sau animale în mai multe localități pot alege localitatea sau județul unde vor beneficia de încadrarea în limitele veniturilor neimpozabile prevăzute pentru fiecare grupă de produse vegetale sau animale.

Nu trebuie să calculeze și să plătească acest tip de impozit, micii fermieri vasluieni care au mai puțin de două hectare cultivate cu: cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr sau hamei pe rod și nici cei care au pânâ la 1,5 hectare cultivate cu pomi pe rod sau leguminoase boabe. Totodată sunt scutiți de impozit fermieri care au cultivat tutun pe o suprafață mai mică de un hectar sau dețin vie pe rod (până la un ha) sau arbuști fructiferi (sub 1 ha). Cultivatorii de legume beneficiază de scutire de impozit numai dacă au cultivat legume de câmp pe o suprafață mai mică de o jumătate de hectar sau dacă au cultivat în sere ce se întind pe maximum 0.2 hectare. De asemenea nu trebuie să calculeze și să plătească impozit crescătorii de animale care dețin mai putin de: două vaci, două bivolițe, 50 de oi, 25 de capre, șase porci, 75 de familii de albine sau 100 de păsări de curte. (Cristian DIMA)

Finanțele Publice Vaslui îi cheamă pe contribuabili la discuții

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui (AJFP) găzduiește luni, 19 martie, de la ora 11.00, o întâlnire cu contribuabilii din județ. Evenimentul va avea loc în sala de ședințe din incinta instituției, la etajul II.

Vasluienii vor fi puși la curent cu informații utile referitoare la aplicarea legislației în domeniul fiscal. Astfel, vor fi prezentate următoarele subiecte: Declarația 101- privind declararea impozitului pe profit pentru anul 2017; Persoana obligată la plata taxei pentru operațiuni impozabile în România; Legea prevenirii nr.270/2017; Serviciile oferite de ANAF; Noutăți legislative și Calendarul obligațiilor fiscale in luna martie 2018.

Pentru a participa la întâlnirile organizate de noi contribuabilii se pot programa prin intermediul ,«Formularului de asistență» de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală”a declarat Nelu Sava, șeful AJFP Vaslui. (G.P)

Anunț Primăria Vaslui: TERMEN DE PLATĂ IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE

Serviciul Finanțe Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Vaslui reamintește contribuabililor persoane fizice și juridice faptul că termenul de plată pentru achitarea impozitelor și taxelor locale datorate pentru anul fiscal 2017, tranșa a doua, este 02.10.2017.

Invităm cetățenii municipiului Vaslui să-și achite obligațiile fiscale datorate bugetului local, contribuind astfel la realizarea proiectelor pe care ni le-am propus pentru comunitatea noastră.

Plata impozitelor și taxelor locale se poate face online (prin ghiseul.ro), prin mandat poștal, instrumente bancare sau direct la casieria Serviciului Finanțe Publice Locale din Vaslui, strada Spiru Haret, nr. 2, în fiecare zi de luni până vineri.

Mulțumim tuturor contribuabililor care au achitat în termenul legal impozitele și taxele locale datorate bugetului local al Municipiului Vaslui.

Vasluienii trebuie să își declare și plătească impozitul activităților pe semestrul I până pe 25 iulie

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui informează contribuabilii – persoane juridice române, plătitori de impozit specific, că 25 iulie 2017 este termenul limită de declarare și plată a impozitului specific unor activități pentru semestrul I din 2017.

Este vorba de persoanele juridice române care oferă servicii sub formă de cazare la hoteluri și alte facilități de cazare similare, facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, alte servicii de cazare, restaurante, activități de alimentație (catering) pentru evenimente, alte servicii de alimentație și baruri și alte activități de servire a băuturilor.

Declararea și plata impozitului specific se efectuează semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare prin depunerea la organul fiscal competent a formularului 100,, Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat,,.

Suma de plată o reprezintă 50% din impozitul specific anual. Metodologia de calcul a impozitului specific anual este stipulată în legea privind impozitul specific unor activități și în Ordinul comun al ministrului turismului și ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii privind impozitul specific unor activități. Nu intră în această categorie contribuabilii plătitori ai inpozitului pe venitul microîntreprinderilor, chiar dacă desfășoară activitățile enumerate anterior”, a declarat Nelu Sava, șeful Administrației Județene a Finanțelor Vaslui.

În vederea îndrumării contribuabililor și aplicării unitare a prevederilor legislației în vigoare privind impozitul specific unor activități, Agenția Națională de Administrare Fiscală a elaborat un Ghid privind aplicarea impozitului specific unor activități, care a fost publicat pe site-ul ANAF, la secțiunea Asistență contribuabili/ Persoane fizice/ Ghiduri curente

Informații suplimentare se pot obține: accesând pagina de internet www.anaf.ro, telefonic de la Biroul central de asistență telefonică – Call Center la numarul de telefon 031.403.91.60 sau de la Biroul asistență pentru contribuabili din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui – la numarul de telefon 0235.31.61.41. (G.P)

Impozitul pe dividende și impozitul pe venit obținut din România de nerezidenți, printre temele abordate de AJFP Vaslui într-o întâlnire cu contribuabilii din județ

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui (AJFP) găzduiește pe 28 iunie, de la ora 11.00, o întâlnire cu contribuabilii din județ. Evenimentul va avea loc în sala de ședințe din incinta instituției.

Vasluienii vor fi puși la curent cu informații utile referitoare la impozitul pe dividende, impozitul pe venit obținut din România de nerezidenți și Hotărârea Guvernului pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a legii privind Codul Fiscal. De asemenea vor afla informații despre obligațiile declarative și de plată în luna iunie 2017 și li se vor prezenta serviciile oferite de ANAF.

Pentru a participa la întâlnirile organizate de noi contribuabilii se pot programa prin intermediul ,«Formularului de asistență» de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală”, a declarat Nelu Sava, șeful AJFP Vaslui.

Formularul de asistență poate fi accesat la adresa: https://www.anaf.ro/asistpublic/. Contribuabilii interesați pot afla data, locul de desfășurare a întâlnirii și subiectele puse în dezbatere prin accesarea listei disponibile de pe site-ul, www.anaf.ro/infopublice sau prin intermediul Call Center ANAF, apelând numarul de telefon 031.403.91.60. (G.P)

Cozi la Taxe și Impozite, doar în zilele de salariu și de pensie

După două luni și jumătate, în care bârlădenii nu au prea trecut pe la Serviciul Taxe și Impozite Persoane Fizice din cadrul Primăriei, cum procedau în anii trecuți, de luni, ghișeele s-au mai animat, în anumite intervale orare reapărând cozile.

Bârlădenii, în special pensionarii, se grăbesc să își achite impozitele pentru a nu pierde bonificația de 10%, care se acordă până pe 31 martie, la achitarea integrală a impozitului. Practic, doar această bonificație reprezintă o reducere a impozitului, întrucât anunțata reducere de 5% aprobată de consilierii locali este anulată în majoritatea cazurilor de taxa de cimitir obligatorie, de 10 lei, impusă bârlădenilor anul acesta, indiferent dacă au sau nu locuri de veci în proprietate.

Până la sfârșitul acestei luni, bârlădenii mai au timp să beneficieze de această oportunitate, însă reprezentanții Serviciului Taxe și impozite îi sfătuiesc să nu se prezinte neapărat la primele ore ale dimineții, ci să vină și în cursul după amiezii pentru a evita aglomerația.

Primarul Dumitru Boroș anunța în urmă cu o lună, într-o conferință de presă, că nivelul încasărilor era destul de redus, cu 80.000 de lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Această aglomerație de la Serviciul Taxe și Impozite Persoane Fizice se observă în primele trei zile de la data în care se dau salariile și mai ales pensiile, după care prezența contribuabililor la ghișeu este din ce în ce mai scăzută. Acest aspect se înregistrează încă de la începutul anului și chiar dacă va fi o adresabilitate mai mare în cele două săptămâni, câte mai sunt până pe 31 martie, data limită până la care se poate beneficia de bonificația de 10% , nu se vor putea încasa sumele care să acopere deficitul înregistrat până acum”, ne-a declarat Cerasela Apostol, șefa Serviciului Taxe și Impozite din Primărie. (Mihaela NICULESCU)

Impozitul pe profitul reinvestit, suspendat pe termen nedeterminat. Masura intra in vigoare in urmatoarele saptamani

Ministerul Finantelor va desfiinta practic impozitul pe profitul reinvestit, prelugind pe termen nederminat scutirea firmelor de aceasta obligatie. 

Ministerul Finantelor Publice (MFP) va aproba in una-doua saptamani masura extinderii scutirii de impozit a profitului reinvestit pe o perioada nedeterminata, a anuntat, marti, ministrul de resort, Anca Dragu, in cadrul Topului National al Firmelor Private din Romania, eveniment organizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in parteneriat cu Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).

“Avem deja un pachet consistent pe care l-am discutat si pe care il vom aproba in una-doua saptamani prin care dorim sa extindem aceasta facilitate, respectiv scutirea de impozit a profitului reinvestit. Dorim sa o extindem pe o perioada nedeterminata pentru a aduce aceasta predictibilitate fiscala astfel incat dumneavoastra (antreprenorii n.r.) sa stiti ca si anul viitor si in 2017, 2018, 2019 veti putea beneficia de aceasta facilitate si va veti putea face un plan de afaceri avand ca input aceste informatii privind fiscalitatea in Romania. Asadar oferim contribuabililor care investesc in active precum echipamente tehnologice, calculatoare si echipamente periferice programe informatice, o continuitate in activitatea economica”, a spus Dragu.

Potrivit acesteia, IMM-urile reprezinta 90% din firmele din Romania si contribuabili semnificativi pentru bugetul statului.

Scutirea de impozit a profitului reinvestit era valabila pana la sfarsitul acestui an. Agentii economici sunt scutiti integral de la plata impozitului pentru profitul reinvestit in echipamente tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru

Sursa: incont.ro

Contribuabilii vasluieni sunt obligați să achite cea de-a doua rată din impozitul pe construcții până pe 26 septembrie

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui reamintește contribuabililor că până la data de 26 septembrie 2016 au obligația plății celei de-a doua rate din impozitul pe construcții aferent anului 2016.

Este vorba de persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare și funcționare. Dar și de persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, persoanele juridice cu sediu social în România înființate potrivit legislației europene, utilizatorul, în cazul operațiunilor de leasing financiar și locatorul, în cazul operațiunilor de leasing operațional.

Impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidențiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcțiilor prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, din care se scade:

a) valoarea clădirilor, pentru care se datorează impozit pe clădiri, potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, stiințifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri;

b) valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la construcții închiriate, luate în administrare sau în folosință;

c) valoarea construcțiilor și a lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere a construcțiilor, aflate sau care urmează să fie trecute, in conformitate cu prevederile legale în vigoare, în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale;

d) valoarea construcțiilor din subgrupa 1.2.,, Construcții agricole,, din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe;

e) valoarea construcțiilor situate in afara frontierei de stat a României, astfel cum aceasta este definită potrivit legii, inclusiv cele situate în zona contiguă a României și zona economică exclusivă a României, astfel cum sunt delimitate prin Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României, republicată, pentru operațiunile legate de activitățile desfășurate în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 56 si 77 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, incheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificată de România prin Legea nr. 110/1996;

f) valoarea construcțiilor din domeniul public al statului și care fac parte din baza materială de reprezentare și protocol, precum și cele din domeniul public și privat al statului, închiriate sau date în folosința instituțiilor publice, construcții administrate de Regia Autonomă *Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat*;

g) valoarea construcțiilor deținute de structurile sportive, definite potrivit legii.

In situația în care, în cursul anului curent, se înregistrează operațiuni de majorare sau diminuare a valorii soldului debitor al conturilor corespunzătoare construcțiilor, aceste modificări vor fi luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcții datorat pentru anul următor. Impozitul pe construcții nu se recalculează în cursul anului.

Declararea impozitului pe construcții se face până la data de 25 mai inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul, prin depunerea formularului 100 “Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”. Plata impozitului pe construcții se face în două rate egale, până la datele de 25 mai si 25 septembrie, inclusiv.

Contribuabilii care încetează să existe în cursul anului au obligația de a declara și plăti impozitul pe construcții până la data încheierii perioadei din an în care persoana juridică a existat. Contribuabilii nou înființați datorează impozitul pe construcții începând cu anul fiscal următor. (G.P)

Impozitul pe locuință va fi modificat după ce orașele și comunele vor fi reclasificate

Orașele vor fi reclasificate în șapte categorii, iar comunele în două, fapt ce va impune și o modificare a grilei de calcul a impozitului pe locuință.

Clasificarea se va face în funcție de statutul administrativ, poziția geografică, nivelul de dotare și de valențele de natură culturală și ecologică, scriu jurnaliștii de la profit.ro.

Astfel, localitățile urbane vor fi împărțite în: municipiu capitală, de importanță națională, municipii poli regionali principali, municipii poli regionali secundari, municipii poli județeni principali, municipii și orașe poli județeni secundari, municipii și orașe centre urbane cu rol zonal și municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate.

Localitățile rurale vor fi comune poli rurali și alte comune.

De asemenea, pornind tot de la criteriile menționate, va fi introdusă și noțiunea de oraș cu caracteristici rurale.

Noua clasificare va permite direcționarea unor tipuri de investiții spre arii cu probleme de dezvoltare. La șase luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial, modul de calcul al impozitelor pe clădiri va fi modificat.

Legea actuală stabilește o ierarhie a localităților urbane și rurale pe șase ranguri: patru urbane și două rurale.

Sursa: money.ro

Reducere la impozit – Încă 21 de zile cu bonificație de 10%

Mai sunt 21 de zile în care contribuabilii din Bârlad, și nu numai, mai pot beneficia de bonificația de 10% pentru impozitul pe imobile.

Reprezentanții Serviciului Taxe și Impozite – Persoane fizice din cadrul Primăriei municipiului Bârlad ne-au declarat că bârlădenii au dat năvală până la sfârșitul lunii aprilie să-și achite impozitele, dar, de o lună și jumătate, numărul lor a scăzut. Ieri, holul de la parter, unde se află biroul de taxe și impozite, era gol, iar la ghișeu doar doi-trei contribuabili. Poate că unii bârlădeni au uitat că anul acesta (din motive electorale sau nu), termenul până la care contribuabilii care își achită integral impozitele beneficiază de o reducere de 10%, este 30 iunie. La această reducere, se adaugă încă una derivată din faptul că, anul acesta, cel puțin până acum, a fost eliminată taxa pentru cimitir.

Așadar, bârlădenii mai au timp trei săptămâni să-și plătească impozitele dacă vor să beneficieze de o reducere de câteva zeci de lei. Nu se mai stă la coadă, așa că pot achita dările la bugetul local rapid și civilizat. Pe ultima sută de metri ar putea să reapară cozile, la fel ca în ianuarie și februarie. (Mihaela NICULESCU)

Normele de venit agricol pentru vasluieni, în anul 2016

Au fost aprobate normele de venit pentru activitățile agricole desfășurate în județul Vaslui. Acesta sunt valabile pentru activități desfășurate individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, aplicabile în anul 2016. Pentru cei care cultivă peste 2 hectare de cereale, plante oleaginoase, cartof sau sfeclă de zahăr normele/hectar sunt în valoare de 185, 210, 2.262, respectiv 383 lei. Cei care cultivă 1 hectar de tutun plătesc 736 de lei. Pentru cultivarea a jumătate de legume în câmp fermierii suportă o normă de 2.427 lei. Pentru cultivarea a 1,5 hectare de leguminoase pentru boabe se plătesc 1.964 de lei. Pentru 1,5 hectare de pomi pe rod norma este de 2.500 lei iar pentru vii pe rod 1.333 lei. Cea mai mare normă de venit, de 4.130 lei, a fost calculată pentru cultivatorii de flori și plante ornamentale.

În sectorul zootehnic, normele de venit stabilite pentru anul 2016 sunt de 113,8 lei/cap de animal pentru crescătorii de vaci și bivolițe, 10,7 lei/cap de animal pentru oi și capre, 21,56 lei/cap de animal pentru porci, 34,82 lei/familie de albine și de 1,62 lei pentru păsările de curte. În cazul crescătorilor de animale, sunt scutiți de la plată impozitului agricol pentru deținătorii de mai puțin de două vaci, sau 50 de oi, ori 25 capre, 6 porci, 100 păsări ori 75 familii de albine.

Contribuabilii care realizează, venituri din activități agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit aveau obligația pană la data de 25 mai 2016, de a depune, pentru anul în curs, la organul fiscal competent Formularul 221 ,,Declarația privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit,, privind suprafața cultivată/cap de animal/familie de albine detinută la data declarării.

Pe baza declarațiilor depuse de contribuabili, organul fiscal competent stabilește impozitul anual datorat, calculat prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activități agricole stabilit pe baza normei anuale de venit. Impozitul agricol se plătește după ce se încasează banii din producție, în două tranșe: 50% până la data de 25 octombrie și 50% până la data de 15 decembrie.

Lista privind normele de venit este publicată pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală la adresa www.anaf.ro, secțiunea norme de venit. (G.P)

Redirecționarea a 2% din impozitul pe venit, posibilă până pe 25 mai!

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui reamintește contribuabililor plătitori de impozit pe profit că 25 mai este ultima zi pentru depunerea formularului 230  – „Cerere privind destinația sumei reprezentând pană la 2% din impozitul anual pe venituri din salarii și asimilate salariilor”.

Formularul se depune de către persoanele fizice care au realizat în anul 2015 venituri din salarii și asimilate salariilor și își exercită opțiunea de virare a sumei de 2% din impozitul anual pentru susținerea entităților nonprofit sau unităților de cult, precum și de către cele care au efectuat în anul de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private conform legii.

De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri în bani și/sau în natură din activități independente, își pot exercita opțiunea de virare a sumei de 2% din impozitul pe venit anual către entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și către unitățile de cult prin depunerea formularului 200 (,,Declarație privind veniturile realizate din România”). Opțiunea de virare a sumei de pană la 2%, se face către o singură entitate nonprofit sau unitate de cult.La capitolul activități independente sunt consemnate următoarele: cedarea folosinței bunurilor, activități agricole pentru care venitul net se stabilește în sistem real, piscicultură și silvicultură, transferul titlurilor de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul societăților închise, jocuri de noroc și operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, și orice alte operațiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacționate pe piețe autorizate și supravegheate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.

Formularele 200 și 230 se pot obține direct de la sediul unităților fiscale sau pot fi descărcate de pe website-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de la adresa www.anaf.ro. Se pot depune la ghișeul unității fiscale în a cărei rază teritorială contribuabilul își are domiciliul. În cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România sau la oficiul poștal, se pot depune prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Sau pot fi depuse și on-line, la adresa www.e-guvernare.ro, dacă contribuabilul dispune de un certificat digital calificat. De asemenea, contribuabilii se pot înrola în Spațiul Privat Virtual pe pagina de internet www.anaf.ro de unde , după înregistrare, își pot exprima on-line opțiunea privind destinația sumei reprezentând pană la 2% din impozitul anual pe venit, accesând secțiunea Declarații – Completarea Declarației. Prin această modalitate de depunere se elimină timpul consumat pentru deplasarea la sediile unităților fiscale, se evită aglomerația la ghișeele instituției ori eventualele costuri generate de transmiterea cererilor prin postă cu confirmare de primire. (George PROCA)

Firma in apartament: Cum se plateste impozitul pe cladire 2016. Descarca Ghidul ilustrat al Finantelor

Proprietarii care gazduiesc in locuinta sedii sociale de firme, adica detin imobile cu destinatie mixta, trebuie sa depuna doar declaratia ITL 001 privind impozitul local pe cladiri, NU insa si raportul de evaluare a cladirii sau alte documente insotitoare, cu conditia ca in acel imobil sa nu se deruleze activitate economica sau sa nu poata fi delimitate suprafetele rezidentiale de cele nerezidentiale ori sa nu se deduca cheltuielile cu utilitatile. Aceste explicatii sunt cuprinse intr-un Ghid ilustrat privind plata impozitului pe cladiri in anul 2016, publicat marti de Ministerul Finantelor.

Conform Codului fiscal, persoanele fizice care la 31 decembrie 2015 au in proprietate cladiri nerezidentiale sau cladiri cu destinatie mixta au obligatia sa depuna, la Directiile de taxe si impozite ale primariilor de care aartin imobilele repective declaratii (cod declaratie ITL 001) pana la data de 31 mai 2016.

Conform Ghidului, trebuie sa depuna declaratii (ITL 001) si persoanele fizice care au in proprietate cladiri cu destinatie mixta la adresa carora nu se desfasoara nicio activitate economica.

Declaratiile sunt semnate pe propria raspundere a proprietarului.

Declaratiile vor fi insotite de unul dintre urmatoarele documente:

  • Raportul de evaluare intocmit de un evaluator autorizat, in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii, care reflecta valoarea cladirii ulterioara datei de 1 ianuarie 2011
  • Procesul-verbal de receptie finala, din care reiese valoarea cladirii, in cazul unei cladiri finalizate in ultimii 5 ani
  • Actul de dobandire a dreptului de proprietate asupra unei cladiri, in ultimii 5 ani, din care reiese valoarea cladirii; in cazul in care valoarea cladirii nu se evidentiaza distinct, impozitul pe cladiri se va stabili la valoarea totala din actul respectiv.

EXCEPTIE! NU SE DEPUN documentele insotitoare mai sus mentionate in cazul cladirilor cu destinatie mixta:

  • Daca la adresa cladirii nu se desfasoara nicio activitate economica.

sau

  • Daca la adresa cladirii se desfasoara activitate economica, suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential nu pot fi evidentiate distinct si cheltuielile cu utilitatile nu sunt inregistrate in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica.


IMPORTANT!
Persoanele fizice care detin cladiri doar cu destinatie rezidentiala (locuinta) NU depun declaratia ITL 001 .

Pe 16 pagini, Ghidul Ministerului Finantelor detaliaza si modul de calcul al impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice.

Reamintim ca, potrivit Codului fiscal, in anul 2016, impozitul pe cladirile rezidentiale este stabilit de autoritatile locale intre limitele de  0,08% si 0,2% pe an (din valoarea impozabila).

Pentru cladirile cu destinatie nerezidentiala (detinute de persoane fizice sau juridice) impozitul local poate fi stabilit intre limitele de 0,2% si 1,3% pe an.

Descarca de AICI Ghidul impozitului local, publicat de Ministerul Finantelor

Sursa: startupcafe.ro

25 martie, termen limită pentru depunerea declarațiilor financiare

de Marian MOCANU

Vineri, 25 martie 2016, este termenul limită pentru plata impozitului pe profit aferent anului 2015. Contribuabilii au obligația să depună la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui declarația anuală de impozit pe profit, formularul 101.

Contribuabilii, persoane fizice și juridice, au obligația ca până la data de 25 martie să depună declarația anuală de impozit pe profit, formularul 101. Tot până la această dată, trebuie achitat acest impozit de pe profit, în caz contrar urmând a se aplica penalități de întârziere. Declarația anuală de impozit pe profit, formularul 101, se poate depune la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui sau transmite electronic prin accesarea site-ului www.e-guvernare.ro. Declarația privind impozitul pe profit se completează cu ajutorul programului de asistență, iar formularul se depune în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul pe hârtie, semnat și ștampilat conform legii. Contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii au obligația depunerii prin mijloace electronice de transmitere la distanță, prin accesarea site-ului www.e-guvernare.ro. Semnarea declarațiilor se realizează prin utilizarea certificatului calificat emis de un furnizor acreditat de servicii de certificare. Declarația anuală de impozit pe profit se completează și se depune de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit ce au exercițiul financiar același cu anul calendaristic și care efectuează declararea și plata impozitului pe profit trimestrial, dar și de către contribuabilii care au optat pentru declararea și plata impozitului pe profit anual cu plăți anticipate efectuate trimestrial. Neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare a impozitelor se sancționează cu amendă de la 1.000 la 5.000 de lei.

Impozitul specific în turism și alimentație publică, adoptat de Senat. “Acest proiect va diferenția foarte mult fraierii care își plătesc taxele la zi și cei care doresc să fenteze legea”

Senatorii au adoptat, luni, proiectul de lege pentru introducerea impozitului specific în industria de turism și alimentație publică, inițiativă susținută de fostul premier Victor Ponta pe când conducea Executivul. 

“Acest proiect se adresează tuturor companiilor care au o cifră de afaceri de maxim 5 milioane de euro și au maxim 250 de angajați. Prin acest proiect de lege se urmărește creșterea conformării voluntare, respectiv încasări suplimentare la bugetul de stat. Este un proiect de lege care va duce foarte mult la creșterea calității serviciilor în turism și alimentație publică, iar atunci cetățeanul va avea mult de câștigat, pentru că acest proiect va diferenția foarte mult fraierii care își plătesc taxele la zi și cei care, prin orice mijloace, doresc să fenteze legea pentru că nu plătesc impozit pe profit”, a declarat deputatul PSDMircea Dobre, unul dintre inițiatori.

Secretarul de stat din MFP Gabriel Biriș a spus că Guvernul nu a putut formula un punct de vedere pentru că nu a fost finalizată analiza impactului măsurilor luate anul trecut, respectiv reducerea TVA de la 24 la 9% și nici efectele controalelor ANAF în industria turismului și alimentației publice.

La rândul său, senatorul PSD Nicolae Moga l-a atenționat pe reprezentantul Guvernului că, înainte de redactarea proiectului legislativ, inițiatorii au consultat asociațiile patronale. El l-a invitat pe reprezentantul Executivului să realizeze analiza și să trimită punctul de vedere al Guvernului în Camera Deputaților, care este for decizional în privința acestui proiect de lege.

Proiectul a fost adoptat în Senat cu 87 de voturi favorabile, 7 împotrivă și 6 abțineri.

Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, nu este de acord cu inițiativa PSD privind un nou impozit specific pe turism, aceasta explicând luni că marii operatori ar plăti astfel mai puțin cu până la o treime, iar micii întreprinzători, mai mult.

“Noi am arătat că în conformitate cu propunerea acestui nou impozit specific pe turism, marii operatori, cei care se apropie de 4-5 milioane de euro pe an ca venituri, ar plăti impozite mult diminuate, până la o treime, în timp ce micii operatori, cei pentru care practic am dori o simplificare și sprijin, ar urma să plătească impozite sporite”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, după o întâlnire cu senatorii PSD.

Liviu Dragnea îi ceruse Ancăi Dragu să argumenteze “în mod serios de ce Ministerul de Finanțe nu susține acest proiect de lege privind impozitul specific în turism și alimentație publică, când toată lumea spune că e bun”.

Sursa: mediafax.ro

 

Scutiri de impozit pentru părinții copiilor cu handicap

Din acest an, conform noului Cod Fiscal, părinții și reprezentanții legali ai copiilor cu handicap grav sau accentuat și ai celor cu gradul I de invaliditate vor fi scutiți de plata impozitului pe clădirea de domiciliu și pe terenul aferent acesteia, precum și de plata impozitului pe autoturism. Inițiativa a fost susținută în cadrul dezbaterilor parlamentare și a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016.

Consider că este benefică această prevedere a noului Cod Fiscal, având în vedere că majoritatea copiilor cu handicap grav și accentuat provin din familii cu venituri mici. Măsura este binevenită și pentru asistenții maternali care au în vedere unul sau chiar doi copii cu astfel de probleme de sănătate și care nu fac diferența între aceștia și proprii lor copii”, a declarat Ionel Armeanu Ștefănică, directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Vaslui.

Vești bune aduce noul Cod Fiscal și părinților cu unul sau mai mulți copii. Dacă până acum beneficia de o reducere a impozitului pe salariu doar un singur părinte, de la 1 ianuarie deducerea se aplică ambilor părinți care au în îngrijire unul sau mai mulți copii. (Mihaela NICULESCU)

Ajutoare pentru agricultori

de Marian MOCANU

Sute de fermieri vasluieni care au avut de suferit în acest an din cauza secetei prelungite vor plăti impozite mai mici. Pentru a beneficia de această facilitate, agricultorii vor trebui să depună la administrațiile fiscale o cerere în acest sens, însoțită de procesul verbal de constatare a daunelor eliberat de comisiile special consatituite în acest sens. Este doar o primă facilitate acordată de guvernanți, în acest moment discutându-se și posibilitatea acordării unui ajutor de minimis.

Agricultorii vasluieni așteaptă încă un set de măsuri din partea Guvernului pentru a fi despăgubiți într-un fel pentru pierderile avute din cauza secetei care s-a perpetuat încă din toamna anului trecut. Fără ajutoare financiare, spun fermierii, este pus în pericol și viitorul an agricol, unii agricultori neavând resurse pentru înființarea culturilor. La începutul lunii septembrie, a fost făcut un prim pas, prin publicarea în Monitorul Oficial al României un act normativ prin care fermierii ale căror culturi au avut de suferit din cauza secetei să fie scutiți de plata unei părți a impozitului agricol. Este vorba de Ordinul Președintelui ANAF nr.2204/2015, prin care s-a aprobat „Procedura de reducere a normei de venit, pentru activitățile agricole ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale și a celor produse de animale sălbatice”.

Pentru a beneficia de reducerea impozitului anual, agricultorii, persoane fizice sau asociații de producători fără personalitate juridică, vor trebui să depună la organul fiscal, pe perioada termenului de prescripție, formularul „Cerere privind reducerea venitului anual din activități agricole, stabilit pe bază de norme de venit”. Această cerere trebuie însoțită de procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor, emis de comisiile de constatare și evaluare a pagubelor datorate fenomenelor meteorologice nefavorabile, special înființate la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

În cazul pagubelor care privesc efective de animale, păsări sau familii de albine, la cerere, se anexează și un certificat sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de circumscripție.

Pentru obținerea procesului verbal emis de comisiile de evaluare a pagubelor, agricultorii trebuie să depună la primăriile de care aparțin o cerere pentru constatarea pagubelor și evaluarea pierderilor produse de calamitățile naturale în cazul culturilor agricole sau efectivelor de animale. Cererea trebuie depusă la unitatea administrativ- teritorială pe raza căreia s-a întâmplat evenimentul, în cel mai scurt timp de la data producerii acestuia. Aceste comisii care să constate pagubele și, respectiv, evaluate pierderile agricultorilor au fost deja întrunite, încă din luna iulie, întrunite prin ordin a prefectului județului Vaslui.

În luna iulie a acestui an, pe baza raportărilor din teritoriu, Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui anunța oficial faptul că din cauza secetei, pierderile pe circa 50.000 ha de culturi de cereale, fânețe și legume erau mai mari de 30%. Din păcate pentru fermieri, seceta a persistat și în lunile de vară, iar puținele precipitații căzute în această perioadă nu au ajutat cu nimic restul culturilor.

Astfel conform unei noi situații, suprafața totală afectată de secetă este de 101.852 ha, respectiv mai mult de 25% din totalul suprafeței agricole cultivate în Vaslui. Doar 77 din cele 86 de UAT-uri existente la nivelul județului Vaslui au făcut raportări cu privire la pagubele din agricultură, ceea ce înseamnă că este posibil ca fermierii din nouă comune să nu poată beneficia de aceste facilități de reducere a impozitului agricol anual.

Trebuie menționat că de aceste facilități fiscale pot beneficia doar fermierii a căror suprafețe destinate producției agricole vegetale sau din animalele deținute, pe fiecare categorie de produse vegetale sau categorie de animale au pierderi de cel puțin 30% din producția estimată. În plus, fermierii respectivi trebuie să fi depus la Finanțele Publice declarația privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit, respectiv Formularul 221.

Cererile de reducere a normei de venit se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. La nivelul județului Vaslui, normele de venit calculate pentru anul 205 sunt de 285 lei/ha, pentru cultivatorii de cereale, și poate ajunge la 1.000 lei/ha pentru cultivatorii de vie, 2.656 lei/ha, la livezi pe rod, 2.516 lei/ha pentru cultura cartofului și 3.824 lei/ha pentru producătorii de legume în câmp.

În ceea ce privește crescătorii de animale, nromele de venit sunt de 117 lei/cap de animal în cazul crescătorilor de bovine pentru cei care au minim două animale, 14,90 lei/ovină sau caprină, în cazul exploatațiilor cu minim 50 capete, sau de 40 lei/an/familie de albine, în cazul apicultorilor care au minim 75 stupi.

Creste salariul minim pe economie, de la 1 iulie. Ce costuri noi implica pentru firme

Salariul minim pe economie va creste, de la 1 iulie 2015, cu 75 de lei, ajungand astfel la 1.050 de lei brut, potrivit hotararii de guvern 1.091/2014. Modificarile implica noi costuri si proceduri pentru firmele care au in prezent angajati platiti cu salariul sub 1.050 de lei brut. Si amenzile de circulatie cresc odata cu salariul minim. 

Incepand cu data de 1 iulie 2015, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 1.050 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore in medie pe luna in anul 2015, reprezentand 6,225 lei/ora“, prevede actul normativ.

Aceasta este a doua crestere pe anul 2015, prima operandu-se de la 1 ianuarie, cand salariul minim pe economie a crescut de la 900 la 975 de lei brut pe luna.

Patonii care stabilesc de salarii de baza sub noul nivel sunt pasibil de amenzi contraventionale de la 1.000 lei la 2.000 de lei, de la inspectoratele teritoriale de munca, mai prevede hotararea de guvern.

HG1091_2014

Cresterea salariului minim pe economie implica majorarea cheltuielilor pentru firme. Astfel majorarea cu 75 de lei a salariului brut pe economie va conduce la o crestere a cheltuielilor cu 93 de lei, pentru angajatorul care este nevoit sa opereze modificrea, a calculatAvocatnet.ro.

La fiecare salariu de 1.050 de lei brut, angajatorii trebuie sa aloce de fapt 1.292 de lei.

Aceasta suma majorata include atat banii care se adauga la remuneratia bruta care trebuie platita angajatului (care va fi de 777 de lei, comparativ cu 724 de lei cat este in prezent), cat si taxele si contributiile ce trebuie platite suplimentar la stat pentru salariul majorat (242 de lei, fata de 224 de lei, valoarea taxelor in momentul de fata), mentioneaza sursa citata.

Patronii care au in prezent angajati cu remuneratia sub noul salariu minim pe economie trebuie sa opereze modificari si in Registrul salariatilor, Revisal, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare, conform HG 500/2011.

Astfel, pana pe 27 iulie 2015 toti angajatorii din Romania care au angajati cu salariul minim trebuie sa opereze modificarile in Revisal, mentioneaza Avocatnet.ro.

Odata cu salariul minim pe economie, vor creste si amenzile de circulatie rutiere, pentru ca un punct amenda inseamna 10% din salariul minim brut. Astfel, abateri precum vorbitul la telefon (fara handsfree) la volan sau neutilizarea centurii de siguranta ii va costa pe soferi intre 210 si 315 lei. La fel si pe pietonii care traverseaza prin locuri nepermise.

Sursa: startupcafe.ro

Guvernul vrea impozite mai mari pentru medici, farmacisti, avocati si alte profesii liberale, de la 1 iulie

Ministerul de Finante a pus in dezbatere publica un proiect care prevede contributii mai mari de la 1 iulie pentru aproximativ un milion de profesionisti si Persoane Fizice Autorizate. Si asta nu e tot, avertizeaza patronatele, acestia ar urma sa plateasca si birurile datorate pentru ultimii 5 ani, potrivit Fiscului.

Cateva zeci de avocati, medici, farmacisti, sportivi, contabili sau asistenti au primit in 2014 de la ANAF decizii de impunere de zeci de mii de lei, cu tot cu penalitati, pentru ultimii 4 ani.
Tot acest scandal ar fi pornit dupa ce inspectorii ANAF ar fi descoperit ca intr-un intreg lant de farmacii din Romania toate farmacistele erau angajate folosind contracte de drepturi de autor. Lucru interzis de Codul Fiscal – pentru ca drepturile de autor presupun activitati independente, de creativitate – dar permis de o hotarare de guvern din 2010.
“S-a folosit un alt contract, cu impozite si contributii mai mici, pentru a face o angajare mascata”, spun surse din ANAF.
Patronatele sustin ca nu e nimic ilegal. Cristian Parvan, presedintele Patronatului pentru Servicii Private din Romania: “Contribuabilii au platit, nu e munca la negru, au platit conform celor doua reglementari.”
Ministerul Finantelor propune insa o hotarare care desfiinteaza “independenta” data de lege profesiilor liberale. Vorbim de aproape un milion de oameni care ar plati dublu contributii fata de cat platesc acum.
Gheorghe Ialomitianu, fost ministru de finante, deputat PNL: “A gasit o solutie sa mai ia niste bani, cum a gasit si cu impozitarea bacsisului. Deci vrea sa-i recalifice pe toti din zona cu persoanele independente, sa-i duca in zona salariatilor sa ia dublu contributii sociale, sa ia dublu contributii de sanatate.”
Patronatele sustin ca miza noii legi e uriasa, pentru ca avocatii, consultantii si intermediarii din activitati financiare, dar si sportivii sunt in topul persoanelor cu cele mai mari venituri din activitati independente, declarate la Fisc an de an. Conform unor surse, actul normativ ar putea fi aprobat in sedinta de Guvern de miercuri si ar intra in vigoare la 1 iulie.
Sursa: incont.ro

Încasări peste așteptări la bugetul local al municipiului Vaslui.

de Marian MOCANU

Vasluienii s-au dovedit încă odată buni platnici la plata impozitelor și taxelor locale aferente anului 2015. În primele trei luni, la bugetul primăriei au intrat deja aproape jumătate din sumele estimate a fi încasate în acest an, la care se adaugă și sume record încasate din amenzi.

Contribuabilii din municipiul Vaslui care și-au achitat impozitele și taxele locale aferente anului 2015 până la 31 martie au beneficiat de o bonificație de 10% din suma pe care o aveau de plătit. Drept urmare, o bună parte din debitori, atât persoane fizice, cât și juridice, au achitat în totalitate impozitele și taxele locale. Practic, din totalul de 37.751 plătitori de taxe – persoane fizice – existenți la nivelul municipiului Vaslui, 15.258, aproape 40%, și-au achitat deja în totalitate dările locale. În ceea ce privește persoanele juridice, doar 446 din 1.831 și-au achitat dările.

Eugen Boț

Eugen Boț

Astfel, până la 31 martie, a fost colectată suma de 10.411.358 lei, respectiv circa 45% din totalul bugetului pe acest an. La această sumă se adaugă alți 510.200 lei, bani proveniți din plata amenzilor rutiere sau de altă natură.

„Vasluienii au dat încă odată dovadă de spirit civic, achitându-și obligațiile față de bugetul local. Faptul că, an de an, vasluienii văd amplele lucrări de modernizare sau reabilitare a infrastructurii municipiului, având astfel siguranța că banii lor vor fi investiți tot spre binele lor, este, poate, unul din motivele pentru care avem aceste încasări mari încă din primele trei luni ale anului”, a declarat Eugen Boț, directorul economic al Primăriei Vaslui.

De altfel, investițiile în care se regăsesc banii vasluienilor se pot vedea în întreg orașul, nu doar amplele lucrări de asfaltare din centrul orașului, a străzii Decebal, sau chiar din suburbii, dar și celelalte proiecte promovate de municipalitate schimbând în bine fața orașului.

Ministrul Finantelor analizeaza reintroducerea impozitului forfetar pentru micile afaceri. Cine si cum va plati noua taxa

Impozitul forfetar revine in actualitate. Ministrul Finantelor se gandeste sa il introduca pentru micile afaceri. Este vorba despre o suma fixa pe care firmele o vor plati statului, indiferent, daca fac sau nu profit.

Cel mai probabil, noua taxa se va adresa in special resturantelor, hotelurilor si barurilor. Ideea introducerii forfetarului i-a venit sefului de la Finante in timp ce anunta alt impozit, cel pe bacsis.
Eugen Teodorovici, ministrul Finantelor: “Poate un pas urmator la aceasta ordonanta este aplicarea acelui principiu, sau acelui mecanism de impozit forfetar.”
La solicitarea Stirilor ProTV, reprezentantii ministerului au raspuns: “La nivelul Ministerul Finantelor Publice se analizeaza diferite posibilitati de simplificare a modului de asezare a impozitului pe profit sau pe venit datorat de contribuabilii mici care sa conduca la o reducere semnificativa a sarcinilor administrative pentru aceasta categorie si care sa asigure si o reducere a costurilor de administrare pentru administratia fiscala. Una dintre aceste posibilitati ar fi aceea ca, in viitor, micii contribuabili din anumite domenii de activitate sa fie impusi pe baza unui sistem forfetar, respectiv cu sume fixe stabilite pentru fiecare an fiscal. Realizarea acestor analize include si consultari cu reprezentantii segmentelor economice vizate.”
Guvernul tine la sertar inca din 2013 acest proiect pentru introducerea forfetarului. Daca se va merge pe aceasta varianta atunci autoritatile nu se vor apuca de numarat mese. In schimb vor impozita resturantele in functie de suprafata si de zona in care sunt amplasate. Cele mai mari impozite vor fi de exemplu in Centrul Vechi, unde un restaurant va avea de platit 5.000 de euro indiferent daca face sau nu profit.
Asa reies calculele din varianta propusa de guvern in 2013. Deocamdata nu se stie daca ministrul o va prelua pe aceasta sau va veni cu propria varianta. Forfetarul ar putea fi aplicat hotelurilor, restaurantelor, barurilor, dar si atelierelor auto sau spalatoriilor.
Potrivit proiectului din 2013 hotelurile urmau sa fie impozitate dupa cate paturi si cate stele au. La 300 de paturi un hotel de 3 stele in Bucuresti ar fi platiti 20.500 de euro, iar unul de 5 stele 55.000.
Marius Usturoiu, patronul unui hotel: “Stim ca avem o reglementare clara, ne putem face foarte bine calculele si bugetele. Din cate stiu intr-o zi din varful de sezon, toate incasarile toate veniturile pe care le avem ar constitui impozitul forfetar.”
Firmele cu profit mare vor fi avantajate de noua forma de impozitare, deoarece cine va plati forfetarul va fi probabil scutit de la plata impozitului pe profit. In schimb firmele pe pierdere vor avea de dat mai multi bani la stat.
Sursa: incont.ro

Guvernul a aprobat miercuri impozitarea bacsisurilor cu 16%

Premierul Victor Ponta a anuntat ca in sedinta de miercuri a Guvernului va fi aprobata impozitarea cu 16% a bacsisurilor. “16% este absolut decent. Vine o perioada speciala pentru turism si de la 1 iulie vine scaderea TVA”, a spus Ponta. Actul normativ prevede “impozitarea tuturor veniturilor si nota de plata, ca sa nu obligam oamenii sa lucreze ilegal”, a afirmat premierul.

Actul normativ mai contine si masuri privind imbunatatirea activitatii de control a ANAF. “Nu se mai suspenda din prima activitatea firmelor, ci se face o lista neagra. E vorba de 300 de lei plafonul de la care se aplica masura”, a precizat Ponta.

UPDATE Proiectul de Ordonanta de Urgenta a fost aprobat.

Potrivit actului normativ, banii pe care clientii ii lasa bacsis vor fi inregistrati pe bon fiscal separat si vor fi impozitati cu 16%, a anuntat ministrul finantelor Eugen Teodorovici. Acesta a precizat ca sumele sunt inregistrate pe bon fiscal separat pentru a nu se aplica TVA. “Diferenta intre serviciul prestat si dorinta clientului de a recompensa serviciile prestate, aceasta suma se va bate pe bon fiscal separat si se impoziteaza cu 16%”, a spus Teodorovici.

Mai departe, ramane la dispozitia angajatorului sa aleaga modul in care va utiliza bacsisurile. Fie le va pastra pentru suportarea unor costuri pe care le are in mod curent, fie le va distribui angajatilor pentru a-i stimula, a mai spus Teodorovici. Cand va ajunge la locul de munca, angajatul va fi obligat sa isi inregistreze sumele de bani pe care le are la el intr-un registru special. In caz contrar, va fi amendat.

Actul normativ defineste notiunea de “bacsis”  in vederea evidentierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitarii clare a acestuia de veniturile incasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct catre populatie, precum si pentru asigurarea fiscalizarii acestuia, potrivit Codului fiscal. Bacsisul reprezinta orice suma de bani oferita voluntar de client,  in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate. Se interzice conditionarea, sub orice forma, a livrarilor de bunuri sau a prestarilor de servicii de acordarea bacsisului.

Bacsisul primit se va impozita, actul normativ mentionand astfel:

  • impozitarea bacsisului ca profit al operatorului economic in cazul in care acesta nu se distribuie salariatilor (16% sau 3% in cazul microintreprinderilor);
  • necuprinderea bacsisului in sfera TVA in cazul in care se distribuie angajatilor;
  • impozitarea la nivelul angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin retinere la sursa, in cazul in care bacsisul se distribuie salariatilor;
  • necuprinderea in baza de impozitare a contributiilor sociale si a contributiilor sociale de sanatate ¬ deci netaxarea din acest punct de vedere.

Totodata, actul normativ adoptat de Guvern introduce obligatia intocmirii de documente justificative, atat pentru sumele de bani introduse in punctele de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, cat si pentru sumele extrase din acestea, astfel incat organele de control sa aiba la dispozitie instrumentele necesare pentru a identifica sumele care nu sunt justificate prin documente conform legii.

Sursa: hotnews.ro

Vor să impoziteze darul de nuntă

Parlamentarii le-au pus gând rău mirilor. Adică vor să le impoziteze darul de nuntă. Și vor să fie luate la puricat și restaurantele, și firmele care organizează nunți și botezuri, prin impozitarea veniturilor câștigate în urma acestor sindrofii.

Inițial, totul a pornit de la propunerea deputatului PSD Gheorghe Ciobanu trimisă Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), privind taxarea localurilor unde se organizează nunți, botezuri și banchete, dar și a firmelor de evenimente.

Alesul, care este membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din cadrul Camerei Deputaților, spune că specialiștii din Ministerul de Finanțe lucrează la propunerea sa, adică la introducerea unui impozit forfetar. Ideea lui Ciobanu ar putea fi completată și de o metodă de impozitare directă chiar a darului de nuntă.

Măsura îi vizează în special pe cei care primesc sume fabuloase ca daruri de nuntă, bani sau obiecte de valoare, care nu pot fi supuse impozitării, întrucât legea nu prevede o astfel de măsură.

«E o decizie absurdă»

Pe holurile Casei Poporului se discută deja de o propunere prin care înainte ca mirii să poată lua bani direct de la nuntași să își înființeze o firmă sau PFA. Apoi, la nuntă, după ce darul a fost strâns, ei ar urma să emită o chitanță pe suma respectivă ce va fi declarată ulterior în contabilitate. Din suma strânsă de nuntași ar urma să fie percepute următoarele taxe și impozite: 16% impozit pe venit, 6,5% contribuții la sănătate și 10,5% CAS.

Proiectul nu e deloc pe placul viitorilor miri. Miruna și Adi se căsătoresc anul acesta și abia fac față pregătirilor. “E o decizie absurdă. După ce că abia am reușit să strângem bani pentru a organiza această nuntă, care e la fel de costisitoare ca oricare alta, numai grija înființării PFA nu aveam acum. În loc să încurajeze tinerii să-și formeze o familie, statul încearcă să smulgă bani tot de la cei care nu au”, ne-a spus Miruna, supărată de ideea care le-a trecut prin cap parlamentarilor. Proiectul este încă în stadiu de analiză.

Părerile sunt împărțite

Ideea de a impozita darul mirilor nu e pe placul tuturor parlamentarilor. Iată ce ne-au declarat câțiva dintre ei:

Mădălin Voicu – deputat PSD: “Să se impozite orice venituri! Și la înmormântare se fac bani mulți. Dar parcă nu trebuie luați banii de la miri sau copil”.

Petru Movilă – deputat PMP: “E adevărat că sunt restaurante sau firme care nu emit bon fiscal după ce încasează banii de la cei care au avut evenimentul respectiv. În acest sector trebuie pusă ordine. Eu zic că nu trebuie însă să ne legăm de darul mirilor sau cadourile primite la o zi de naștere ori banii de la botez”.

Steliana Miron – senatoare PNL: “Orice venit trebuie impozitat. Eu mă întreb când se vor impozita și sumele pe care le primesc formațiile și interpreții care asigură atmosfera la petreceri. Ei nu declară cât au încasat la evenimentul respectiv”.

Ei au câștigat averi la nuntă!

Elena Băsescu a încasat la nuntă jumătate de milion de euro, după cum reieșea din declarația de avere depusă când era europarlamentar. A avut aproximativ 800 de invitați.

Deputatul PNL Bogdan Țimpău a primit cadou la botezul copilului 23.500 de euro, 87.000 de lei (aproape 20.000 de euro) și 350 de dolari, sume trecute în declarația sa de avere.

Social democratul Adrian Mocanu a precizat, în declarația sa de avere, că la nunta sa din 2011 a primit 33.400 de euro și 205.000 de lei (45.000 de euro).

Cătălin Gheorghe Bologa, consilier PC în cadrul Consiliului General al Municipiului București, are trecută în declarație de avere suma de 90.000 de euro primită la nuntă.

Sursa: libertatea.ro

Daca in 60 zile de la comunicarea deciziei de impunere din oficiu iti depui declaratiile privind taxele datorate, decizia se desfiinteaza

In Monitorul Oficial din Vinerea Mare (10 aprilie 2015), s-a publicat o modificare importanta a procedurii de impozitare din oficiu, aplicata frecvent in ultimii ani de catre autoritatile fiscale cand contribuabilii nu declara la termenele stabilite impozitele si taxele datorate. Practic, daca un contribuabil are obligatia sa declare la un termen stabilit de lege impozitele si taxele datorate prin procedura de conformare voluntara si nu realizeaza aceasta obligatie fiscala, autoritatile fiscale au dreptul sa notifice contribuabilul si sa stabileasca din oficiu impozitele si taxele datorate, avandu-se in vedere mai multe elemente cum ar fi istoricul acelui contribuabil sau declaratiile depuse de alti contribuabil privind vanzarile catre acest contribuabil.

In acest sens, autoritatile fiscale au obligatia sa notifice contribuabilii in termen de 15 zile de la termenul de depunere al declaratiilor, adresand acestora instiintarea si notificarea de depunere a declaratiilor. Daca in termen de 20 zile de la aceasta notificare contribuabilii nu indeplinesc obligatia de depunere a declaratiilor fiscale, autoritatile sunt imdreptatite sa calculeze din oficiu impozitele si taxele datorate de acestia.

  • Actul normativ de baza privind modul de stabilire din oficiu a acestor impozite nedeclarate este OpANAF nr. 3392/2011 ce detaliaza o procedura de analiza a dosarului contribuabilului pentru o perioada de circa 12-36 luni, in functie de situatia proprie a contribuabilului, platitor sau neplatitor de TVA, platitor de alte categorii de impozite.
  • Astfel, dupa determinarea impozitelor estimate din oficiu se emite formularul 160 “Decizie de impunere din oficiu”, document  cu caracter executoriu prin care se pot solicita taxele si impozitele contribuabilului sau se poate incepe o procedura de executare silita.
  • Modificarea analizata astazi stabileste modul in care se poate desfiinta aceasta decizie de impunere din oficiu cand contribuabilul isi asuma obligatia declarativa insa cu o intarziere.
  • Principala modificare adusa de actul normativ publicat recent consta in faptul ca aceasta decizie din oficiu se poate desfiinta chiar din initiativa autoritatii fiscale cand se constata faptul ca un contribuabil aflat in sfera impozitului din oficiu isi indeplineste obligatiile declarative.
  • Astfel, daca in termen de 60 zile de la comunicarea deciziei de impunere din oficiu contribuabilul indeplineste obligatia depunerii declaratiilor privind taxele si impozitele datorate de acesta, decizia de impunere din oficiu se desfiinteaza.
  • In acest sens, prin actul normativ analizat astazi, se introduce formatul referatului privind impunerea din oficiu, respectiv a deciziei de desfiintare a impunerii din oficiu. Material rezalizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta.

Sursa: hotnews.ro

În atenția angajatorilor!

de Roxana NĂSTASĂ

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui informează contribuabilii plătitori de salarii, precum și plătitorii altor categorii de venituri, acolo unde există obligația reținerii la sursă a impozitului, că declararea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit (formularul 205) se face până cel târziu luni, 2 martie.
,,Declarația (205) informativă privind impozitul reținut la sursă și câștigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit se completează și se depune de către plătitorii de venituri care au obligația calculării, reținerii și virării impozitului pe veniturile cu regim de reținere la sursă a impozitului, conform Titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, precum și de intermediari, societățile de administrare a investițiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiții, sau alți plătitori de venit, după caz, pentru câștiguri/pierderi realizate de persoanele fizice, aferente tranzacțiilor cu titluri de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul societăților închise.
Declarația se depune la organul fiscal la care plătitorii de venituri sunt înregistrați în evidența fiscală și se completează cu ajutorul programului de asistență, care este pus la dispoziția contribuabililor, gratuit, de unitățile fiscale sau poate fi descărcat de pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Plătitorii de venituri au obligația depunerii declarației la organul fiscal competent, în format electronic (format PDF, cu fișier XML atașat), pe suport magnetic sau optic, care va fi însoțit de exemplarul în format hârtie, semnat și ștampilat, potrivit legii.
Declarația poate fi depusă și prin mijloace electronice de transmitere la distanță, prin utilizarea serviciului de depunere de declarații on-line existent pe portalul e-guvernare.ro.
În cazul sediilor secundare înregistrate ca plătitori de impozit pe veniturile din salarii, declarația corespunzătoare activității sediilor secundare se depune de contribuabilul care le-a înființat, pe codul de înregistrare fiscală al acestuia, la organul fiscal în a cărui evidență fiscală este înregistrat contribuabilul.
În cazul în care sediul permanent din România al unei persoane juridice străine este plătitor de venituri din salarii, declarația se depune la organul fiscal la care sediul permanent din România este înregistrat în evidența fiscală.

Entitățile caritabile, scutite de impozit pe clădire

În anul care vine, asociațiile și fundațiile care prestează activități social-umanitare în municipiul Bârlad vor fi scutite de la plata impozitului pe clădire aferent imobilelor în care își desfășoară activitatea.

Decizia a fost luată de consilierii locali, săptămâna trecută, ca urmare a cererilor venite din partea a șase asociații și fundații care funcționează în Bârlad: „Podul Dragostei”, „Myosotis”, „Buna ziua, copii din România”, „BETANIA”, „Inima Reginei”, „Un nou început” și Asociația nevăzătorilor. (S.M.)

EXCLUSIV MEDIAFAX – Cota progresivă ar putea crește din 2016 în trei trepte, de 15%, 25% și 35%. Impozitele pe case și terenuri cresc cu câte 25% în 2015 și 2016 – REACȚIA ministrului Finanțelor

Guvernul intenționează să renunțe la cotă unică de 16%, începând din 2016, și să introducă cote progresive de impozitare a venitului, în trei trepte, de 15%, 25% și 35%, potrivit unui document elaborat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), ministrul delegat pentru Buget și consultat de MEDIAFAX.

Ministrul Ioana Petrescu nu este de acord cu eliminarea cotei unice de impozitare

Ministrul Finanțelor Publice, Ioana Petrescu, nu este de acord cu eliminarea cotei unice de impozitare, iar în instituție, autoritatea în ceea ce privește stabilirea politicii fiscale, nu s-a fãcut niciodată un scenariu privind eliminarea cotei unice de impozitare, se arată într-un comunicat al MFP.

Într-un document care conține mai multe propuneri de măsuri fiscale, elaborat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) – ministrul delegat pentru Buget, se precizează că una dintre acestea ar fi: “Introducerea impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (3 cote progresive de 15%, 25% și 35%)”.

O altă propunere din document este creșterea impozitelor locale pe terenuri și imobile cu 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016.

Potrivit Ministerului Finanțelor, nu s-au fãcut estimări cu privire la posibilitatea creșterii impozitelor locale pe proprietate cu 25% începând cu 2015 și cu încă 25% începând cu 2016.

“Impozitele datorate pentru clădiri, pentru terenuri și pentru mijloacele de transport vor fi menținute la nivelul actual, în condițiile în care consiliile locale vor păstra actualele niveluri de impozite și taxe locale”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Finanțelor.

Pe de altă parte, analiști financiari afirmă că nu există obstacole de ordin tehnic pentru introducerea cotei progresive de impozitare chiar de la 1 ianuarie 2015, întrucât declararea venitului se face în 2016.

Cota unică a fost introdusă de la 1 ianuarie 2005, fiind pricipala temă de campanie a alianței DA (PNL-PD) la alegerile din 2004.

Cota unică a fost propusă inițial de ministrul de Finanțe din perioada Guvernului Năstase, Mihai Tănăsescu, dar respinsă de PSD, inclusiv din cauza opoziției președintelui de atunci, Ion Iliescu.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, propus de actualul premier Victor Ponta să preia conducerea Guvernului în cazul în care PSD va câștiga alegerile prezidențiale, a declarat recent că tema cotei unice de impozitare a fost “fetișizată” în ultimii ani și ar trebui reconsiderată cel puțin din perspectiva nivelului, dacă societatea românească are pretenții mari de la stat.

Document MFP: Impozitele pe case și terenuri cresc cu câte 25% în 2015 și 2016

Guvernul ar putea propune pentru anul viitor o creștere a impozitelor locale pe terenuri și imobile de 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016, potrivit unui document elaborat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) – ministrul delegat pentru Buget și consultat de MEDIAFAX.

În document, care conține mai multe propuneri de măsuri fiscale, se precizează: “Creșterea cu 25% a impozitelor pe proprietate și cu încă 25% în 2016”

Propunerile au fost prezentate în Consiliul Consultativ al Ministrului Delegat pentru Buget.

“În orice scenariu macroeconomic și oricum se va închide execuția bugetară din acest an, creșterea impozitelor locale pe proprietate este o certitudine, argumentându-se că românii plătesc mult mai puțin decât restul europenilor”, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate discuțiilor, care au confirmat datele din documentul MFP.

O majorare a taxelor pe proprietate a fost prezentată și în proiectul de Cod Fiscal publicat în vara acestui an de Ministerul Finanțelor Publice și retras ulterior de pe site-ul instituției.

Surse din Ministerul Finanțelor afirmă că propunerea a fost discutată și cu oficialii Băncii Naționale a României, care s-au arătat de acord cu o asemenea măsură.

De altfel, chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara în urmă cu aproximativ o lună că ar fi în favoarea creșterii impozitării proprietății, dacă aceasta compensează o relaxare a fiscalizării muncii.

Guvernul a redus de la 1 octombrie rata contribuțiilor de asigurări sociale plătite de angajator cu 5 puncte procentuale și caută soluții de a acoperi golul de venituri preconizat din această măsură pentru 2015.

În cazul în care nu vor fi găsite suficiente resurse pentru acoperirea deficitului de venituri, există riscul ca în discuțiile cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană să se convină renunțarea la jumătate din tăierea de CAS din octombrie, adică o creștere de la 1 ianuarie 2015 cu 2,5 puncte procentuale. Aceasta ar corespunde cu propunerea inițială a experților instituțiilor internaționale.

Delegațiile tehnice ale FMI și CE, conduse de șefii de misiuni, se vor afla la București în perioada 2-10 decembrie pentru analiza execuției bugetare, impactul măsurilor cu influență asupra bugetului adoptate în ultimele luni și  a prognozelor și cadrului macroeconomic pentru 2015.

Exeperții internaționali vor reveni la București în luna ianuarie pentru misiunea de evaluare a acordului stand-by

Sursa: mediafax.ro

Guvernul va impune firmelor impozit pe clădire calculat la valoarea pieței, nu de inventar

Guvernul va schimba radical modul de calcul al impozitului pe clădirile firmelor, stabilit în prezent în funcție de valoarea contabilă, și va impune un mod de calcul bazat strict pe valoarea clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare, similară valorii de piață, suma de plată urmând să crească.

În prezent, pentru persoanele juridice, impozitul pe clădiri este calculat prin raportare la valoarea de inventar a imobilului respectiv, reprezentând valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului.

Ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactată după retragerea documentului de pe site-ul Ministerului Finanțelor și obținută de MEDIAFAX, relevă însă intenția Guvernului de a schimba criteriul de raportare și de a lua în calcul doar la valoarea de piață a clădirii, pentru majorarea veniturilor astfel atrase din această sursă.

Argumentul Guvenului este că, în prezent, valoarea impozabilă a clădirilor persoanelor juridice este cea înregistrată în contabilitatea acestora, însă aceasta poate fi substanțial diferită de valoarea reală a clădirii, în funcție de metoda contabilă folosită.

“Pentru a avea o abordare unitară, se renunță la calcularea impozitului bazat pe valoarea contabilă și se va lua în considerare valoarea clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat”, se arată în document.

Astfel, valoarea impozabilă de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care este datorat impozitul va fi, după caz, ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior sau valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care este transferat dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior.

Pentru clădirile rezidențiale aflate în proprietatea firmelor, impozitul pe clădiri va reprezenta 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, iar pentru clădirile nerezidențiale impozitul va fi cuprins între 0,25% – 1,50% din valoarea impozabilă a clădirii, calculată însă după noul criteriu.

În cazul în care valoarea impozabilă a clădirilor nu a fost actualizată în ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referință, pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, cu excepția clădirilor care aparțin persoanelor față de care a fost pronunțată o hotarâre definitivă de declanșare a falimentului, cota de impozit va fi cuprinsă între 5% – 10% din valoarea impozabilă.

Cota exactă a impozitului este stabilită de consiliul local.

În cazul clădirilor cu destinație mixtă, când valorile suprafețelor folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, atunci valoarea acestora va fi determinată proporțional cu ponderea suprafațelor ocupate în scop rezidențial, respectiv nerezidențial din total suprafață a clădirii.

În cazul în care suprafețele nu sunt evidențiate distinct și cheltuielile aferente imobilului sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, se va considera că destinația clădirii este nerezidențială, impozitul fiind astfel mai mare.

Noul sistem este justificat de Guvern prin faptul că Fondul Monetar Internațional a recomandat schimbarea regulii de impozitare a proprietății, astfel încât acestea să se bazeze pe valoarea de piață.

Sursa: mediafax.ro

Persoanele fizice cu mai multe case nu vor mai fi impozitate suplimentar

Persoanele care dețin mai multe proprietăți în afara celei de domiciliu nu vor mai fi impozitate suplimentar, conform sistemului aplicat în ultimii ani, această impunere urmând să fie eliminată de anul viitor, prin noul Cod Fiscal.

Legislația actuală impune persoanelor fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri un impozit majorat cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 150% pentru a doua clădire și cu 300% pentru a treia clădire și următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

Ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactată după retragerea documentului de pe site-ul Ministerului Finanțelor și obținută de MEDIAFAX, indică însă faptul că această impozitare suplimentară va fi eliminată.

Renunțarea la impozitarea suplimentară în cazul persoanelor care dețin mai multe proprietăți în afara celei de domiciliu esre explicată de Guvern prin faptul că această măsură a fost considerată “inechitabilă” de către contribuabili și a generat și numeroase “probleme de administrare” la nivel local.

Sursa: mediafax.ro

Guvernul aproba Electorata. Salariul brut de maxim 2.200 lei, reducerea ratei cu 35%, scutirea de impozit – cel mult 144 lei

Guvernul a aprobat forma finala a schemei fiscale pentru restructurarea creditelor, denumita “Electorata”, care se va aplica pentru persoanele cu venituri brute de cel mult 2.200 de lei/luna, dar cu o reducere a plafonului cu care banca poate diminua rata lunara de plata, de la 50% la 35%, scrie Mediafax.

Potrivit formei finale a ordonantei de urgenta, deducerea din venitul lunar impozabil a fost mentinuta la 900 de lei, restructurarile fiind permise pana la finele lui 2015. Astfel, fiecare client care va obtine o restructurare a creditelor in conditiile solicitate de stat ar putea primi un beneficiu lunar de cel mult 144 de lei, aferent impozitului de 16% aplicat la suma maxima deductibila.

Ordonanta stabileste ca deducerea se acorda lunar, dupa incheierea perioadei de reducere a ratei, incadrabila in perioada 1 ianuarie 2016 si 31 decembrie 2017 si reprezinta rata din aceasta perioada, dar nu mai mult de 900 lei /luna.

Intrucat bancile si clientii pot aplica astfel de restructurari incepand cu 1 iulie 2014 pana la 31 decembrie 2015, iar perioada in care se acorda deducerea este cuprinsa intre 1 ianuarie 2016 si 31 decembrie 2017, rezulta ca perioada maxima pentru care un client ar putea beneficia de deducere este de un an si noua luni.

In proiectul publicat de Ministerul Finantelor la inceputul lunii iunie, schema fiscala se aplica pentru venituri din salarii de cel mult 2.000 de lei/luna, dar nu era precizat daca este vorba de salarii brute sau nete.

Deducerea speciala pentru credite se acorda daca restructurarea creditelor, care semnifica modificarea conditiilor de rambursare a acestora, indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

  • sa fie acordata pentru credite care nu inregistreaza intarzieri la plata sau care au intarzieri la plata de cel mult 90 zile;
  • sa conduca la diminuarea cu cel mult 35% a obligatiilor lunare de plata ale debitorului, aferente creditului supus restructurarii, dar nu cu mai mult de 900 lei sau echivalent, indiferent daca imprumutul respectiv a fost acordat in lei sau in valuta, pentru o perioada de maxim doi ani. Pentru creditele in valuta si a celor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, cursul de schimb utilizat este cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei in vigoare la data depunerii cererii prin care se solicita restructurarea; sa asigure prelungirea duratei initiale a creditului cu perioada pentru care se diminueaza obligatiile de plata;
  • sumele reprezentand diminuarile ratelor lunare de plata inclusiv costul suportat de debitor pentru amanarea la plata a acestora, sa fie distribuite pe o durata egala cu cea pentru care a fost acordata diminuarea obligatiilor de plata, incepand cu data de la care nu mai opereaza diminuarea respectiva;
  • imprumutatorul nu poate majora rata dobanzii sau dupa caz, marja de dobanda, pentru creditele cu dobanda variabila, sau alte costuri aferente creditului si nici nu poate impune alte costuri, altfel decat era prevazut in contract la data restructurarii;
  • imprumutatorul pune la dispozitia debitorilor, inainte ca acestia sa intre in procedura de restructurare a creditelor, scadentarul aferent intregii durate de viata a mecanismului de restructurare.

In varianta elaborata initial, restructurarea creditelor trebuia sa conduca la diminuarea cu cel mult jumatate si nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul in lei aferent valutei in care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligatiilor lunare de plata ale debitorului aferente creditului supus restructurarii, pentru o perioada de cel mult doi ani. Deducerea fiscala era limitata la 500 de lei pe luna.

Deducerea speciala poate fi acordata pentru o singura restructurare aprobata unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu conditia ca suma totala amanata la plata sa se incadreze in limita valorica de 900 de lei si cel mult 35% din rata lunara de plata datorata inainte de restructurare.

Prin aplicare schemei, Finantele au estimat initial un minus de incasari din impozitul pe venit de 975 milioane lei in 2016 si 1,01 miliarde lei in 2017, dar in forma finala aprobata de Guvern a calculat un impact negativ mai mic, de 725,5 milioane lei in 2016 si 757 milioane lei in 2017.

Deducerea speciala poate fi acordata pentru o singura restructurare aprobata unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu conditia ca suma totala amanata la plata sa se incadreze in limita valorica stabilita.

“Asociatia Romana a Bancilor isi exprima rezervele fata de implicatiile acestei scheme de restructurare din punct de vedere al provizioanelor, dispozitiilor regulamentelor Bancii Nationale a Romaniei si costurilor de implementare si administrare a masurilor privind restructurarea creditelor si acordarea facilitatii fiscale”, se arata in nota de fundamentare care insoteste actul normativ.

In urma cu o saptamana, Ministrul Finantelor Ioana Petrescu a indemnat presa sa se adreseze ministrului delegat pentru Buget Liviu Voinea pentru intrebari privind restructurarea “Electorata”, la doua luni dupa ce Voinea a declarat ca initiativa este in gradina Ioanei Petrescu.

“Masura de restructurare a creditelor a fost propusa de domnul Voinea. Stie mai multe detalii”, a spus joi Petrescu, intrebata intr-o conferinta de presa cand si sub ce forma va fi aplicata masura de restructurare a creditelor prin facilitati fiscale.

In urma cu doua luni, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, afirma ca ordonanta de urgenta privind schema fiscala pentru restructurarea creditelor populatiei nu se regaseste printre atributiile sale, fiind o problema de politica fiscala.

“Nu e la mine, e pe politica fiscala”, a raspuns atunci Voinea, intrebat daca poate da detalii privind stadiul proiectului de act normativ si cand va intra in vigoare masura de spijinire a persoanelor cu credite, anuntata de premierul Victor Ponta.

Presedintele Traian Basescu declara in aprilie ca prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a fost unul dintre artizanii “electoratei”, seful statului mentionand ca doreste ca Banca Natonala sa nu ajunga in situatia de a executa dispozitiile Guvernului.

Ulterior, BNR a raspuns printr-un comunicat in care sustinea ca schema fiscala pentru restructurarea creditelor populatiei a fost conceputa, initiata si dezvoltata de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, invocand ca semnificativ in acest sens un articol publicat de Voinea pe site-ul Financial Times.

Sursa: hotnews.ro

Au apărut normele de venit pentru agricultori: Fiscul cel bun

Oamenii satelor vor plăti impozite mai mici în acest an pentru terenul agricol pe care îl lucrează.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui a publicat noile norme de venit care vor fi luate în calcul la stabilirea impozitelor pentru persoanele care desfășoară activități agricole. Unele norme de venit sunt chiar și de peste trei ori mai mici decât cele care au fost în vigoare anul trecut, cum este cazul la cereale, unde norma de venit valabilă în acest an este de 127 de lei, comparativ cu 449 de lei anul trecut.

Impozitul se plătește la unitatea de suprafață pentru ceea ce depășește două hectare, în cazul culturilor de câmp. De exemplu, dacă un fermier are trei hectare de grâu, va plăti impozit pentru un hectar, adică pe ceea ce depășește limita impozabilă. Impozitul este de 16% calculat la norma de 127 de lei, la care se adaugă contribuția la sănătate de 5,5%.

La legumele în câmp, limita neimpozabilă este de 0,5 hectare, iar pentru ce depășește această suprafață, norma de venit este de 830 de lei, comparativ cu 2.326 de lei anul trecut.

Legumele în spații protejate au o normă de venit de 2.000 de lei pentru suprafețele ce depășesc 0,2 hectare, față de 5.117 lei anul trecut.

În ceea ce privește pomii și viile pe rod, impozitul se va aplica la o suprafață mai mare de 1,5 hectare, respectiv un hectar, iar normele de venit au fost stabilite pe unitatea de suprafață la 1.000 de lei (3.800 de lei în 2013) – livadă și 650 de lei (1.385 de lei în 2013) – vie.

Pentru flori și plante ornamentale, norma de venit este 11.000 de lei pentru o suprafață mai mare de 0,3 hectare.

În sectorul de creștere a animalelor, limita neimpozabilă la bovine (vaci și bivolițe) este de două capete. La vaci, norma de venit pentru ceea ce depășește acest număr, pe cap de animal, este de 300 de lei, față de 435 de lei în 2013.

La ovine și caprine, nu sunt impozitate persoanele fizice care dețin până în 50 de capete de oi și până în 25 de capete de capre. Pentru ceea ce depășește acest număr a fost aprobată o normă de venit de 37 de lei/cap de animal.

La porcii pentru îngrășat, limita neimpozabilă este de șase capete, iar peste șase capete a fost stabilită o normă de venit de 29 de lei/cap de animal.

La păsări de curte, norma de venit este de trei lei/cap pentru un număr de peste 100 de capete.

La familiile de albine, se impozitează cei care dețin peste 75, norma de venit stabilită fiind de 30 de lei/familie.

26 mai – termenul limită pentru depunerea declarațiilor

Agricultorii trebuie să depună declarațiile la Fisc cu terenurile pe care le lucrează și animalele din gospodărie până luni, 26 mai. Acesta este termenul limită până la care trebuie completat formularul 221 – „Declarație privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit“.

Ulterior, finanțiștii stabilesc impozitul care trebuie plătit și emit deciziile de impunere. Plata impozitului pe veniturile agricole trebuie efectuată în două rate egale, respectiv 50% până la data de 25 octombrie inclusiv și 50% până la data de 15 decembrie inclusiv.

Finanțiștii vasluieni anunță că nu trebuie să depună formularul 221 proprietarii care și-au arendat terenurile și obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor, cei care obțin venituri din exploatarea pășunilor și fânețelor naturale.

„Contribuabilii au posibilitatea de a achita impozitul pe veniturile agricole și la compartimentele de specialitate ale primăriei unității administrativ-teritoriale corespunzătoare localității în care își au domiciliul fiscal, dacă acestea au încheiate protocoale valabile cu instituția noastră», se arată într-un comunicat al AJFP Vaslui.

Donați 2% din impozitul pe venit!

Termenul limită pentru redirecționarea a 2% din impozitul pe venit este 26 mai.

Salariații angajați pe bază de contract individual de muncă, funcționarii publici și cei care au obținut venituri asimilate salariilor pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozitul pe venit obținut în 2013 (plătit deja statului) pentru susținerea entităților non-profit care se înființează și funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private.

Conform Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui, pentru a redirecționa acești 2% trebuie să comnpletați și să depuneți, după caz, formularul 230 – “Cerere privind destinația sumei reprezentând 2% din impozitul anual și deducerea cheltuielilor efectuate pentru economisirea în sistem colectiv pentru domeniul locatic” sau formularul 200 – “Declarație privind veniturile realizate în România”, pentru veniturile obținute din activități independente, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole pentru care venitul net se stabilește în sistem real, piscicultură, silvicultură, transferul titlurilor de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare, operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, și orice alte operațiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacționate pe piețe autorizate și supravegheate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.

Opțiunea de virare a sumei de până la 2% se face către o singură enitate non-profit sau unitate de cult. Formularele 200 și 230 se pot obține direct de la sediul unităților fiscale sau pot fi descărcate de la adresa www.anaf.ro – secțiunea Asistență contribuabili/Toate formularele.

Scutire de impozitul pe profit

Firmele sunt scutite de impozitul pe profit dacă investesc în mașini, utilaje și alte instalații de lucru. Contribuabilii care beneficiază de această facilitate au obligația de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de cinci ani. În caz contrar, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit și se percep creanțe fiscale accesorii.

Profitul investit în echipamente tehologice (mașini, utilaje și alte instalații de lucru) folosite în scopul desfășurării activității economice este scutit de impozit, a anunțat, ieri, Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui. Noile prevederi se aplică pentru profitul reinvestit în echipamente tehnologice produse și/sau achiziționate după 1 iulie 2014 și puse în funcțiune până la 31 decembrie 2016 inclusiv.

Profitul investit reprezintă soldul contului de pofit și pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului punerii în funcțiune a echipamentelor tehnologice respective. Scutirea aferentă investițiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

„Pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2014, în aplicarea facilității se ia în considerare profitul contabil brut înregistrat cu data de 1 iulie 2014 și investit în activele produse și/sau achizționate și puse în funcțiune după aceeași dată. Pentru contribuabilii care au obligația de a plăti impozit pe profit trimestrial, în situația în care s-au efectuat investiții în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de la începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea”, ne-a declarat Mirela Bulgaru, purtător de cuvânt al AJFP Vaslui.

Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârșitul exercițiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurența profitului contabil înregistrat la sfârșitul exercițiului financiar. În cazul în care, la sfârșitul exercițiului financiar, se realizează pierdere contabilă, nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit. Rezerva astfel constituită urmează să se impoziteze în momentul utilizării sub orice formă, precum și în cazul operațiunilor de reorganizare efectuate potrivit legii, dacă societatea beneficiară nu preia această rezervă Pentru echipamente tehnologice care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acordă pentru investițiile puse în funcțiune parțial în anul respectiv, în baza unor situații parțiale de lucrări.

Contribuabilii care beneficiază de aceste prevederi au obligația de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de cinci ani. În cazul nerespectării acestei condiții, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit și se percep creanțe fiscale accesorii potrivit Codului de Procedură Fiscală, de la data aplicării facilității. În acest caz, contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale rectificative.

Nu intră sub incidența acestei prevederi echipamentele tehnologice care sunt transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare, care sunt înstrăintate în procedura de lichidare sau faliment, care sunt distruse, pierdute sau furate, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confrmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul echipamentelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.

Autoritățile au „grijă” de tineri: Impozit pe apartamentele ANL

Din acest an, persoanele care locuiesc în blocuri ANL vor trebui să plătească, pe lângă chirie, impozit pe apartament. La nivelul Bârladului, în această situație se află în jur de 280 de familii, care vor trebui să scoată din buzunar între 50 și 120 de lei.

Veste neplăcută pentru locatarii blocurilor ANL! Începând cu anul curent, vor trebui să se familiarizeze cu ghișeele Serviciului Taxe și Impozite Persoane Fizice întrucât vor plăti impozite pe locuințele în care stau cu chirie. Noutatea este prevăzută de Legea 571/2003, privind Codul Fiscal, care a fost actualizată prin OUG 88/2013, privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale.

La nivelul Bârladului, ar fi vorba despre aproximativ 280 de familii care vor trebui să achite impozit pe locuințele de tip ANL. SC Compania de Utilități Publice (CUP) SA Bârlad, care le administrează, a trimis deja înștiințări de plată. Ieri, în scările de bloc au fost afișate adrese prin care locatarii sunt chestionați dacă preferă ca impozitul să fie împărțit la 12 și plătit în rate odată cu chiria lunară sau dacă vor să să meargă singuri la primărie pentru a-și achita noul bir.

„Acest impozit a fost introdus într-o ordonanță de urgență în iulie 2013, cu aplicare din 2014. Se precizează clar că, de acum, chiria constă în impozitul pe clădiri și amortizarea costului clădirilor, așa că nu contează că locatarii nu sunt proprietari pe locuințele în care stau. Deja ni s-a atras atenția de către reprezentanții Serviciului Taxe și Impozite că, din 2014, trebuie plătit impozit pe locuințele ANL. La nivelul Bârladului, impozitul variază, în funcție de suprafața locuită, de zona unde se află sau de costul clădirii, de la 50-60 de lei la 120 de lei. Impozitul este fix, stabilit ca și pentru proprietarii de locuințe, cred că undeva la 1,7% din valoarea clădirii”, ne-a declarat Adrian Bobeică, directorul SC CUP SA Bârlad.

A aparut OUG privind scutirea de impozitare a profitului reinvestit. Vezi in text in ce poate fi reinvestit profitul scutit la impozitare, ce reprezinta profitul reinvestit sau cum se aplica facilitatea in a doua jumatate a anului 2014

In Monitorul oficial de vineri 25 aprilie 2014, a fost publicata ordonanta de urgenta privind scutirea la impozitare a profitului reinvestit a carui perioada de aplicare este 1 iulie 2014- 31decembrie 2016. Vezi in text in ce poate fi reinvestit profitul scutit la impozitare, ce reprezinta profit reinvestit din punctul de vedere al actului normativ sau cum se aplica facilitatea in a doua jumatate a anului 2014. Vezi de asemenea ce ce destinatie are profitul pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit si e se intampla cu microintreprinderile devenite pe parcursul anului platitoare de impozit pe profit?

  • In ce poate fi reinvestit profitul scutit la impozitare?

Sunt considerate investitii in sfera profitului reinvestit scutit de impozit echipamentele tehnologice, masinile, utilajele si instalatiile de lucru, regasite in subgrupa 2.1 din catalogul mijloacelor fixe, adoptat prin HG nr. 2139/2004, cu modificari ulterioare.

  • Ce reprezinta profit reinvestit din punctul de vedere al actului normativ?

Profitul reinvestit aflat in sfera scutirii de impozit pe profit, reprezinta soldul contului de profit si pierdere (contul 121 “Profit sau pierdere”) – respectiv profitul brut contabil realizat in anul punerii in functiune a echipamentelor.
Scutirea de impozit pe profit aferenta investitiilor se realizeaza in limita impozitului pe profit cat s-ar fi datorat pentru perioada respectiva.

  • Cum se aplica facilitatea in a doua jumatate a anului 2014?

Pentru perioada iulie – decembrie 2014, facilitatea se aplica numai la profitul contabil brut inregistrat dupa data de 01 iulie 2014, din care s-au efectuat investitii.

  • Ce conditii trebuie sa indeplineasca echipamentele pentru a fi considerate investitii din profitul reinvestit?

Echipamentele achizitionate trebuie sa fie unele noi si sa fie utilizate in scopul activitatii economice.
Contribuabilul trebuie sa pastreze in patrimoniu aceste echipamente o perioada de cel putin jumatate din durata normata de utilizare economica. Daca durata de utilizare este mai mare de 10 ani, durata de pastrare/utilizare in patrimoniu este de maxim 5 ani.
Daca investitia se efectueaza intr-o perioada de mai multi ani, la calculul trimestrial al impozitului pe profit, facilitatea se poate aplica determinand valoarea investitiei pe baza de lucrari trimestriale.
Din punctul de vedere al amortizarii fiscale, pentru aceste echipamente nu se poate folosi metoda accelerata.

  • Ce destinatie are profitul pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit?

Legiuitorul a instituit obligatia ca acest beneficiu sa fie repartizat “cu prioritate” pentru constituirea rezervelor. Desigur, constituirea rezervei legale este obligatorie si anterioara acestei rezerve. Retinem ca actuala forma a legii, chiar daca nu este imperativa, sugereaza ca acest profit nu poate fi distribuit in dividende.
Aceasta rezerva trebuie sa ramana pe termen nedeterminat in entitate, sub aceasta forma, ca sursa de capitaluri proprii, deoarece schimbarea destinatiei conduce la impozitarea acesteia. Desigur, operatiile de reorganizare, fuziune, divizare, etc., efectuate conform prevederilor legale, nu reprezinta o modificare a destinatiei rezervei, respectandu-se procedurile existente.

  • Ce se intampla cu microintreprinderile devenite pe parcursul anului platitoare de impozit pe profit?

Micointreprinderile ce depasesc plafonul de venituri de 65.000 euro pe parcursul anului sau ponderea veniturilor din consultanta si management este mai mare de 20% in totalul veniturilor impozabile, devin platitoare de impozit pe profit.
Si aceste societati beneficiaza de aceasta facilitate, insa numai pentru echipamentele puse in functiune incepand cu trimestrul in care au devenit platitoare de impozit pe profit.
Similar calculului de impozit pe profit, profitul brut ce intra in sfera scutirii de impozit este profitul brut cumulat de la inceputul anului.

Sursa: hotnews.ro

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost aprobata de Guvern

Guvernul a aprobat ordonanta prin care scutirea de impozit pe profitul reinvestit va fi aplicata din luna iulie si mentinuta, conform proiectului, pana la finele lunii decembrie 2015, firmele beneficiare neputand opta pentru metoda de amortizare accelerata pentru echipamentele tehnologice respective.

Aprobarea ordonantei de urgenta, care modifica Codul Fiscal, a fost anuntata de Guvern la finalul sedintei de miercuri, fara alte detalii, noteaza Mediafax. Conform proiectului, profitul investit in productia si/sau achizitia de echipamente tehnologice – masini, utilaje si instalatii de lucru – folosite in scopul obtinerii de venituri impozabile este scutit de impozit.

Firmele care beneficiaza de aceasta facilitate au obligatia de a pastra in patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata normala de functionare a acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi echipamentele tehnologice transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare, in cazul in care societatea beneficiara preia rezerva aferenta profitului scutit, asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente, precum si echipamentele tehnologice instrainate in cadrul procedurii de lichidare/faliment. “Contribuabilii care beneficiaza de aceste prevederi nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerata pentru echipamentele tehnologice respective”, se mai arata in document. Pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2014, facilitatea va fi aplicata pentru investitiile realizate incepand cu 1 iulie 2014, iar scutirea de impozit a profitului reinvestit va fi mentinuta pana la 31 decembrie 2015 inclusiv, pentru acest an fiind calculat un minus la bugetul de stat, din impozitul pe profit, de 137,5 mil. lei.

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania a solicitat Guvernului sa sustina in negocierile cu FMI scutirea impozitarii profitului reinvestit, cresterea finantarii unor programe care genereaza locuri de munca si reducerea impozitarii salariilor pentru dezvoltarea economica. Fostul ministru liberal de Finante Daniel Chitoiu, a declarat, in 9 ianuarie, ca masura neimpozitarii profitului reinvestit se poate aplica din luna iulie, odata cu cea de scadere a CAS, daca aceasta nu va avea un impact bugetar negativ si dupa discutii pe aceasta tema in USL si cu FMI.

Sursa: wall-street.ro

Milioane depistate de Fisc

Multe firme din județ se sustrag de la plata TVA, nu plătesc impozitul pe profit și nici contribuțiile sociale. Firmele controlate, în aprilie, de inspectorii fiscali au încercat să fenteze statul cu 29,7 milioane de lei.

“Au fost calculate diferențe de TVA, cu dobânzi și penalități de întârziere aferente, în cuantum de 2,5 milioane de lei, diferențe de impozit pe profit, cu dobânzi și penalități de întârziere aferente, în sumă de 1,3 milioane de lei și diferențe de contribuții sociale, cu dobânzi și penalități de întârziere, în sumă de 25,9 milioane de lei”, ne-a declarat Mirela Bulgaru, purtător de cuvânt al Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui.

În același timp, inspectorii au aplicat amenzi în valoare de 19.000 de lei.

Patronatele din turism vor introducerea unei “taxe pe bacsis” de 16%. Cum s-ar putea proceda in baruri si restaurante

ANAT si FPTR au semnat un document pe care l-au transmis Ministerului pentru IMM si Turism si Autoritatii Nationale pentru Turism si in care solicita, printre altele, impozitarea cu 16% a bacsisului lasat de clienti in baruri, cafenele si restaurante, potrivit Mediafax. “In turism, bacsisul este o sursa importanta de venit pentru chelneri, ospatari si barmani. El indica si cat de dragut este acel personal. Tinand cont ca se da bacsis in toate barurile si restaurantele, si se da la negru, noi propunem ca acesta sa fie impozitat cu 16%, asa cum se impoziteaza veniturile personale”, a declarat pentruMediafax Lucia Morariu, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT).

Ea spune ca patronatele cer ca valoarea bacsisului sa fie lasata la latitudinea clientului, iar suma stabilita de acesta sa fie introdusa pe nota de plata si impozitata cu 16%, urmand ca restaurantul sa plateasca aceasta noua taxa.”Introducerea unei noi taxe, taxa pe bacsis, aplicabila pe nota de plata fiscala, nominal pe angajatul care prezinta nota de plata consumatorului, cu suportarea unui impozit de 16% pe suma acordata ca bacsis de catre consumator si fara a fi cumulate cu total venituri obtinute de respectivul angajat”, se arata in documentul semnat de ANAT si FPTR.
Patronatele au transmis propunerea catre autoritatile din turism, urmand ca acestea sa o prezinte Guvernului.
“Suma platita de client pentru ce a consumat va urma regimul fiscal obisnuit, cu TVA etc, iar propunerea noastra este ca bacsisul sa fie taxat cu doar 16%. Astfel, daca nota de plata este 100 de lei, chelnerul il va intreba pe client daca si cat vrea sa lase bacsis. Daca acesta ii va spune ca lasa, sa zicem, 10 lei, acesti 10 lei vor fi inclusi si ei pe nota de plata. Diferenta va fi ca cei 100 de lei vor fi impozitati ca si pana acum, cu TVA plus alte taxe, in timp ce pentru cei 10 lei, reprezentand bacsisul, restaurantul va plati doar impozitul de 16%. In acest fel, si statul va castiga ceva din acest bacsis din care, pana acum, nu obtinea nimic, pentru ca este platit la negru”, a explicat Morariu. Aceasta a adaugat ca suma obtinuta din impozitarea bacsisului ar putea fi folosita pentru investitii in turism. “Este o masura buna, dar nu este cheia indreptarii turismului romanesc. Mai intai trebuie sa scadem TVA pentru alimentatia din turism de la 24% la 9%, asa cum se intampla in multe tari europene. Ni se spune tot timpul ca trebuie sa ne aliem la masurile europene, atunci cand se introduce o taxa, dar nimeni nu aduce acest argument ca sa scada taxe. Acum, cand am solicitat impozitarea bacsisului, fiind o taxa in plus, este posibil sa se aprobe”, a declarat Dragos Raducan, vicepresedintele Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR).
Raducan spune ca inca se dicuta modalitatea de comunicare a bacsisului intre client si chelner.
“Cand cere nota, un client educat ii va spune chelnerului sa treaca pe ea si un bacsis de X lei. Pe nota va aparea o rubrica numita tips, unde va fi trecuta suma platita suplimentar de client. Exista deja programe folosite si de restaurantele din Romania unde, pe nota de plata, apare tips, dar este 0. Oricum, daca nu vrea, clientul poate sa nu ii lase nimic chelnerului, caz in care pe nota de plata va aparea tips 0”, a explicat oficialul FPTR.
Recent, reprezentantii hotelierilor, cei ai Ministerului pentru IMM si Turism si ai Ministerului Finantelor au format un “grup de lucru” unde s-au discutat mai multe posibile masuri de redresare a turismului, printre care si impozitarea bacsisului.
Sursa: incont.ro
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: