Home / Tag Archives: industrie

Tag Archives: industrie

Industria județului Vaslui a încetinit motoarele

În luna martie 2019, indicele producției industriale din județul Vaslui a înregistrat valoarea de 89,1%, comparativ cu aceiași lună a anului trecut. Conform datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, în luna ianuarie 2019 exporturile de bunuri au totalizat 13.427 mii euro, cu aproximativ 16,6% mai mici decât în perioada similară din anul 2018, când exporturile au fost în valoare de 16.093 mii euro.

În aceiași perioadă, importurile de mărfuri au fost în valoare de 8.968 mii euro, cu 16,5% mai mici față de aceiași lună a anului trecut, când s-au situat la 10.743 mii euro. Produsele industriale reprezentative în total exporturi sunt materii textile și articole din acestea, cu 4.457 mii euro și încălțăminte cu o valoare de 3.256 mii euro.

La import, predomină materii textile și articole din acestea cu 2.436 mii euro și încălțăminte cu o valoare a importurilor de 1.093 mii euro.

Dintre partenerii județului Vaslui în comerțul internațional, se detașează, prin valori absolute și prezență constantă Italia, Germania, Franța, Olanda și SUA la export, respectiv Italia, Germania, Republica Moldova, Rusia și Serbia la import.

Italia se clasează pe primul loc prin valoarea mare (61.077 mii euro) a exporturilor efectuate în această țară, de firmele din județul Vaslui. Urmează Germania (28.408 mii euro) și Franța (16.075 mii euro).

Și în cazul importurilor, Italia este principalul partener de comerț (54.453 mii euro) pentru firmele vasluiene, ea fiind urmată la distanță de Germania cu 22.406 mii euro și Republica Moldova cu 8.550 mii euro (Dănuț CIOBANU)

Conferința Afaceri.ro 2016, important eveniment economic național organizat de Camera de Comerț Vaslui

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui organizează, astăzi, unul dintre cele mai importante evenimente economice din acest an, respectiv Conferința Afaceri.ro, întâlnire la care vor participa oameni de afaceri, administratori de firme, salariați ai firmelor aflați în poziții-cheie, reprezentanti ai asociațiilor de afaceri, ai ONG-urilor cu activitate socială, precum și reprezentanți ai administrației publice locale și regionale.

Oamenii de afaceri și autoritățile își dau, astăzi, întâlnire la Vaslui, la conferința Afaceri.ro. În cele câteva ore de dezbateri și comunicări se vor oferi informații practice despre oportunități de investiții și modalități de dezvoltare a afacerilor, marketingul secolului XXI și idei de aplicat în propria afacere, oportunități de finanțare clasice și alternative, firme inovative și start-up-uri, soluții IT de productivitate.

Evenimentul care va avea loc la Vaslui va aduce în fața publicului din mediul de afaceri lectori de la nivel regional și național, reprezentanți ai patronatelor, camerelor de comerț, industrie și agricultură, administrației publice locale. Practic, se vrea o acțiune care să permită accesul la informații legate de oportunități de afaceri din regiune și, în special, din județul Vaslui, precum și un răspuns la problemele legate de fiscalitate, fonduri europene și Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Aș vrea să cred că vor participa peste 100-120 de persoane, alături de presă, la un eveniment la care să încercăm, într-un mod cu totul altul, să punem laolaltă ingredientele de care are nevoie mediul de afaceri vasluian. Ultimele acțiuni ale Guvernului Cioloș demonstrează pe deplin că este nevoie de implicarea factorilor de decizie de la nivelul regiunii și județelor. De asemenea, se dorește creionarea unor oportunități clare de afaceri, care să permită noi investiții în regiune și, în special, în județul Vaslui. Totodată, autoritățile publice locale, și nu numai, trebuie să înțeleagă mesajul camerelor de comerț, industrie și agricultură care, prin legea de organizare și funcționare, sunt singurele reprezentante legale ale oamenilor de afaceri și că în noi pot găsi sprijin în ceea ce privește deciziile pe care le vor lua pe viitor”, ne-a declarat președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.

Evenimentul de la Vaslui va dura câteva ore fi structurat în sesiuni și ateliere de lucru. (Ionuț PREDA)

Industria Vasluiului, vândută pe nimic bucată cu bucată – Cine se face vinovat de sărăcia în care ne zbatem?

Planurile de relansare economică a județului Vaslui sună foarte bine, cel puțin pe hârtie. Politic, ni se promit din patru în patru ani investitori străini care vor deschide la Vaslui robinețe de lapte și miere. Din când în când, delegații străine vin și se interesează de oportunitățile economice ale Vasluiului, însă până acum nu s-a întâmplat nimic notabil. Ultima vizită de acest gen s-a consumat recent, când însăși ambasadoare Chinei la București ne-a trecut pragul. Ar fi vrut lapte praf, fructe și legume, exact ce noi nu putem exporta. Cel puțin nu în cantitățile dorite de asiatici. Poate că altfel ar fi stat lucrurile dacă parcul indistrial din Vaslui și-ar fi păstrat gama de produse pentru export pe care o avea acum 30 de ani. Numai că fabricile Vasluiului au fost vândute bucată cu bucată și falimentate, în multe cazuri, voit, iar zeci de mii de oameni au trecut prin drama șomajului, în vreme ce alte câteva mii au luat calea străinătății. Vă prezentăm, astăzi, un prim episod din dezastrul economic care a cuprins Vasluiul. Este vorba de privatizarea SC Movas SA, care în trecut a hrănit 1.500 de suflete și de care acum s-a ales praful.

Alexandru CROITORU

Că industria vasluiană a dispărut aproape în totalitate, nu mai este pentru nimeni un secret. Marile farbrici s-au dus de râpă după ce, în marea privatizare de după Revoluție, o serie de oportuniști au știut să-și joace bine cărțile, îmbogățindu-se, în timp ce vasluianului de rând îi era tot mai greu să pună o pâine pe masă.

Rând pe rând, a început s-a ales praful de undele dintre cele mai importante fabrici din țară, fabrici cu renume internațional, listate la bursa Rasdaq. Astăzi, ne-am trezit cu un județ care se zbate în sărăcie, cu un număr record de șomeri, o populație îmbătrânită de grija zilei de mâine și cu zeci de mii de locuitori plecați să-și vândă munca prin țări străine, în speranța unui trai mai bun.

Ce se face astăzi pentru ca viața noastră să devină mai plăcută și să avem un trai mai bun? Practic, mai nimic. Teoretic? Planuri și încercări pentru a atrage investitori, pentru a crea locuri de muncă, pentru reducerea numărului de șomeri. Asistăm din când în când la vizita vreunei delegații străine care vine, ne vede, promite și nouă nu ne rămâne decât să așteptăm. Așa au fost chinezii la Vaslui, de două ori. Prima dată o întâlnire a oamenilor de afaceri, a doua oară, însuși Excelența sa Huo Yuzhen, ambasadoarea Republicii Populare Chineze la București. Ce am reușit să aflăm cu această ocazie? Două lucruri “importante”. Chinezii au devenit mari iubitori de prăjituri și ne întreabă dacă avem posibilitatea de a exporta praf de ouă și lapte praf. Cam greu cu ambele variante, mai ales că e nevoie de cantități serioase, nu glumă. Apoi, se pare că au început să țină la siluetă: nu vor carne de pui de la Vaslui. Și tot de la chinezi am aflat că ar fi interesați de fructe și legume proaspete. Ceva aproape imposibil de realizat, ținând cont de distanța care ne desparte, iar teleportorul e o chestie întâlnită, deocamdată, într-un serial SF american. Distanța dintre Vaslui și China poate fi acoperită doar pe calea aerului sau a apei. Dacă prima variantă include costuri mari, chiar dacă e de durată mai scurtă, cea de-a doua cale, maritimă, cu fructe și legume în stare proaspătă, e greu de ajuns.

Și chinezii nu sunt singurii care au venit și au stat de vorbă cu cei din conducerea județului Vaslui, cu oamenii de afaceri și care au întrebat, mai mult așa de dragul conversației, care ne sunt posibilitățile de dezvoltare a mediului de afaceri. Au mai fost și turci, cubanezi și macedonieni. Ce se va concretiza, până la urmă?! Asta se va vedea într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat. Dar deocamdată nu suntem interesanți pentru investitori.

Am fost, însă, în trecut, când parcul industrial al Vasluiului producea o gamă largă de produse pentru export. Dar s-a distrus mai tot ce era bun, s-a vândut pe nimic, s-a închis, s-a demolat… Un exemplu în acest sens îl reprezintă una dintre puținele fabrici din România, care era listată pe Bursa Rasdaq și acolo a rămas până când a dispărut din peisajul economic, “îngropată” de unul dintre cei mai controversați afaceriști care au trecut prin Vaslui.

SC Movas SA, o emblemă îngropată de scandaluri și corupție

Dacă, prin anii ’90 fabrica de mobilă vasluiană asigura locuri de muncă pentru mai mult de 1.500 de persoane, în scurt timp, Movas SA avea să dispară, după ce a pus mâna pe ea cehul Frantisek Priplata. Iar aici, trebuie recunoscut și “meritul” judecătorului sindic Ioan Bocan, cel care, după ce a reușit terminarea câtorva fabrici din județ, s-a cerut la pensie, pesemne oboist de la atâta efort.

Priplata, cel care avea să îngroape industria de mobilă vasluiană, rămâne în memoria vasluienilor ca cel care a comandat asasinarea liderului sindical de la Tepro Iași, Virgil Săhleanu.

movasPovestea fabricii Movas a stat cam așa: după ce a intrat în insolvență, pentru cumpărarea activelor s-au înscris două firme potent financiar la acea vreme. Una dintre era Elvila, condusă de omul de afaceri Viorel Cataramă, iar cea de-a doua Racova Grup Vaslui, condusă de Adrian Porumboiu. Ioan Bocan, judecătorul sindic, a pus câteva condiții aberante, iar cei doi s-au retras din cursă. A urmat apoi, la solicitarea lichidatorului judiciar, vânzarea directă a activelor către o firmă din județul Neamț, fără ca cineva să țină cont de câteva aspecte. Unul dintre ele a fost faptul că la negoicieri au mai fost prezente două firme, una din Târgu Ocna șI una din Olanda, iar societatea care a cumpărat fusese înființată cu un an înainte, avea o cifră de afaceri de 13,7 milioane de lei, pierderi de peste 33 de milioane și o datorie de 3,3 miliarde de lei. Cu toate acestea, firma nemțeană a reușit să pună mâna de Movas SA, după ce a oferit aproape 37 de miliarde de lei.

La scurt timp după ce Priplata a pus mâna pe fabrică, a intrat în faliment, “mâncată” de datorii și scandaluri. În raportul întocmit de lichidatori în procesul de faliment al Movas SA Vaslui se arată cum Priplata s-a folosit de banii societății pentru firmele sale: “Principala cauză a ajungerii societății în incapacitate de plată este rezultatul desfășurării în cea mai mare parte a unei activități nerentabile detrerminată de vânzarea sub prețul de cost al produselor fabricate, cât și utilizarea banilor, bunurilor și creditelor de care s-a bucurat societatea falită de către administratorul Frantisek Priplata și indirect prin firmele la care acesta era asociat, administrator. Priplata, prin toate măsurile pe care le-a dispus, a urmărit doar obținerea unor câștiguri financiare la celelalte societăți, creând un prejudiciu financiar foarte mare, făcându-se vinovat de folosirea cu rea-credință de bunurile societății, favorizând ale societăți în care avea interese directe sau indirecte, uzând de calitatea de acționar majoritar al debitoarei și luând în repetate rânduri bani din încasările societății pe care i-a folosit în interes personal și nu i-a mai resituit”.

“Groparul” SC Movas SA nu a făcut o zi de închisoare

priplataDupă falimentarea fabricii de mobilă ă și după ce a ținut prima pagină a ziarelor ca fiind cel care a comandat moartea liderului sindical de la Tepro Iași, Priplata a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la opt ani de închisoare și interzicerea unor drepturi. În timpul procesului, Priplata a fost pus în libertate în baza unei adeverințe medicale eliberate de Spitalul Clinic Județean Oradea, așa că, atunci când s-a finalizat procesul, acesta fugise deja din România. S-a cerut apoi extrădarea acestuia și încarcerarea lui însă, în septembrie 2009, Tribunalul regional din Brno, a respins condamnarea decisă de autoritățile române pe motiv că cetățeanul ceh nu a beneficiat de o poziție care să-i garanteze drepturile prevăzute de convențiile internaționale și că a fost condamnat ca urmare a unor presupuse presiuni politice. La final, statul s-a ales cu paguba, iar peste 1.500 de vasluieni au rămas pe drumuri.

Producatorii din constructii: Industrii mari vor pleca din Romania si vor lasa mii de angajati pe drumuri. Ce risca Romania o data cu cresterea pretului la gaze si carburant?

Liberalizarea pretului la gaze, perceperea unor suprataxe la carburant, precum si impunerea unui tarif de cogenerare in cazul energiei electrice vor face ca tot mai multi producatori din industrii cheie si companii puternice prezente pe plan local sa fie fortate sa creasca preturile sau, mai rau, sa fie nevoite sa dea afara mii de angajati ori sa-si relocheze productia in Asia, sustin la unison producatorii din constructii. Una dintre cele mai afectate sectoare ale constructiilor de cresterea pretului la gaze sau impunerea unor noi taxe este cel al producatorilor de zidarie (BCA si caramida), industrie care a suferit in plina criza o scadere de circa 50% a pietei.

“Suntem in al «13-lea ceas», iar situatia nu este deloc una favorabila. Sunt industrii mari pe punctul de a pleca din Romania. Exista un pericol care a aparut de la finalul anului 2013, iar lumea, companiile se «sufoca». Chiar daca azi, pe hartie, lucrurile arata bine economic – industria automotive, dar si o parte din producatorii din constructii – in 2-3 ani vor resimti masurile luate acum de catre Guvern, iar o consecinta va fi repornirea unui proces de reorganizare al companiilor din domeniu”, a declarat in cadrul unui eveniment de presa – Marius Marin, directorul general al producatorului Macon, companiei membra a PRO BCA, Organizatia Patronala a Producatorilor de Beton Celular Autoclavizat.

Potrivit directorului general Macon, modificarea preturilor la gaze si energie electrica va crea dezechilibre in mediul economic romanesc, iar cel mai mare risc este acela de scadere a locurilor de munca si de reducere a investitiilor in tara noastra.

“Sunt anumite masuri guvernamentale care vor face ca investitiile in Romania in loc sa creasca, sa scada. Liberalizarea pretului la gaze si accizarea ori perceperea de taxe suplimentare pentru orice activitate va forta companiile sa reduca locurile de munca si totodata sa scada si investitiile la nivel local. In plus va creste importul de materiale de constructii din Ungaria, Serbia si Bulgaria – toate acesta tari avand din start un pret al gazelor mai mic. Deja in Bulgaria si Ungaria ofera un pret total mai mic in cazul materialelor de constructii. Produsele fabricate in Romania vor deveni mai putin competitive comparativ cu cele importate”, a mai completat Marius Marin.

La randul sau, Niculae Dusu, directorul general Celco Constanta si presedinte al PRO BCA, sustine ca piata constructiilor din Romania nu traverseaza cea mai buna perioada si apreciaza ca legislatia economica din tara noastra are multe hibe care in loc sa lanseze industria constructiilor devina mai mult una prohibitiva.

“Piata constructiilor s-a contractat, iar acest lucru se vede cu ochiul liber. Avem nevoie de o lege care sa incurajeze investitorii. Legislatia economica are multe hibe, care in loc sa lanseze sectorul constructiilor devine prohibilitiva. Sa faci un PUZ (Plan Urbanistic Zonal – n.red) in Romania dureaza 2 ani de zile, durata extrem de mare daca vom compara acest lucru cu ce se intampla in Vest”, a declarat Niculae Dusu.

Directorul general Celco Constanta a tinut sa faca o paralela cu ceea ce se intampla in piata dezvoltatorilor imobiliari, care se confrunta cu probleme destul de serioase in discutiile cu primariile.

“Pentru un apartament / garsoniera trebuie sa asiguri un loc de parcare, cel putin asa se intampla in strainatate. Dezvoltatorii au disparut, practic nu ai cum sa construiesti intr-o metropola subsoluri pe multe nivele, fara sa nu afectezi structura de rezistenta a imobilului. (…) In toata lumea primariile sunt langa dezvoltatori si asigura si dezvoltarea parcarii. Este o eroare grosolana sa ceri investitorului sa faca parcari la acest nivel – investitia devine foarte mare, iar costurile sunt ridicate. Pentru un dezvoltator nu ar fi o problema daca ar fi piata”, sustine Dusu.

Taxa pentru circulatia marfurilor pe soselele Romaniei, o greseala a autoritatilor

Niculae Dusu a mai subliniat o eroare a autoritatilor locale, prin introducerea unor taxe pe transport, care in cazul producatorilor de profil implica o serie de costuri ridicate.

“Toata lumea introduce taxe. Noi nu mai avem o piata a Romaniei, ci fiecare localitate are taxa sa. In Constanta, de exemplu, la Navodari, taxa pe pod pentru transportul de marfuri este foarte ridicat. Practic fiecare drum al unui camion de transport se ridica la 100 de lei dus, 100 de lei intors. In acea zona avem industrie – fabrica de var, fabrica de ciment – industrie care trece pe pod si care trebuie sa plateasca taxe. Primarii vor taxe, dar uita ca noi avem angajati de la comunitatea respectiva”, a mai spus Dusu.

Cu ce solutii vin producatorii?

Potrivit reprezentantilor PRO BCA, organizatie din care fac parte cele mai mari companii cu activitate in zona productiei de BCA, mai multe legi din Romania si ordonante ar trebui modificate si adaptate situatiei actuale din piata, pentru a stimula consumul si investitiile, in loc sa adanceasca si mai mult criza.

Sursa: waal-street.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: