Home / Tag Archives: instanta

Tag Archives: instanta

Primăria Bârlad, obligată de instanță să respecte legea în cazul a opt asistenți medicali cu studii superioare în domeniu

Primăria Bârlad s-a conformat hotărârii instanței Curții de Apel Iași, în urma procesului dintre Federația „Sanitas” Vaslui și Consiliul Local Bârlad. Forțat de instanță, edilul orașului a inițiat un proiect de hotărâre privind transformarea a opt posturi de asistent medical principal cu Școală Sanitară Postliceală, în asistent medical principal cu studii superioare.

Proiectul a fost introdus pe ordinea de zi a Ședinței de Consiliu Local, programată pentru mâine 31 octombrie.

Sindicatul „Sanitas” a câștigat procesul intentat Consiliului Local Bârlad, instanța dând dreptate sindicaliștilor, avocatul acestora cerând punerea urgentă în aplicare a hotărârii definitive a instanței, în prima ședință de Consiliu Local.

Așadar, mâine, consilierii locali vor trebui să se pronunțe cu privire la transformarea acestor posturi.

Pe lângă transformarea celor opt posturi de asistent medical principal cu studii postliceale, în asistent medical principal cu studii superioare, consilierii vor trebui să se pronunțe și cu privire la transformarea altor trei posturi. Este vorba despre transformarea unui post de asistent medical principal, în asistent medical principal cu studii superioare de scurtă durată, de transformarea postului unui biolog, în biolog specialist, urmare a susținerii și promovării gradului de specialist, și despre transformarea unui post de medic specialist, în medic primar, urmare a obținerii certificatului de medic primar și autorizării de a ocupa această funcție.

În primele luni de mandat, primarul Dumitru Boroș nu a fost de acord cu această transformare a posturilor, drept pentru care cei 8 asistenți medicali licențiați au fost privați de salariile cuvenite, ca absolvenți cu studii superioare.

În al treilea an de mandat, primarul Boroș s-a văzut nevoit, în urma hotărârii instanței, să supună consilierilor votarea proiectului, care ar fi trebuit supus aprobării legislativului local încă din 2016, când asistenții respectivi au absolvit facultatea de profil.

La Spitalul „Elena Beldiman” lucrează la această oră 41 de asistenți medicali principali licențiați. „Continua” preocupare de dezvoltare profesională a cadrelor medicale trebuie recunoscută și recompensată conform legii, chiar dacă salariile majorate ale acestora diminuează într-o oarecare măsură bugetul spitalului.

Legea trebuie respectată chiar și în condițiile în care Spitalul „Beldiman” se confruntă cu o situație financiară foarte grea, cheltuielile cu salariile ajungând la 90% din bugetul instituției. (Mihaela NICULESCU)

Lovitură în cazul dosarului de corupție de la Poliție: Curtea de Apel Iași trimite spre rejudecare la camera preliminară a cauzei la Tribunalul Vaslui

Curtea de Apel Iași a trimis spre rejudecare, la camera preliminară a Tribunalului Vaslui, dosarul în care mai mulți șefi din Poliția Vaslui, printre care și fostul conducător al instituției, Mihai Carp, au fost trimiși în judecată pentru numeroase fapte de corupție.

Lovitură grea dată justiției din Vaslui de către magistrații ieșeni în cel mai mare dosar de corupție instrumentat de DNA în cazul a numeroși polițiști din județ, inclusiv foști șefi ai instituției. Curtea de Apel Iași a dispus rejudecarea cauzei în camera preliminară a Tribunalului Vaslui, la aproape un an de la trimiterea în judecată a dosarului. Măsura a fost luată în urma contestației făcută de către polițiștii trimiși în judecată, fiind invocate unul din articolele Convenției Europene a Drepturilor Omului. Astfel, polițiștilor le-a fost admis articolul șase, paragraf unu din convenție, ”Dreptul la un proces echitabil”, conform căruia ”Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia, în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției”.

Fostul șef al Biroului Rutier Vaslui, Iulian Munteanu, a fost trimis în judecată de DNA, în martie 2016, alături de alți zece polițiști, printre care și fostul șef al Poliției Județene, Mihai Carp, într-un dosar privind fapte de corupție. Iulian Munteanu este acuzat că, în perioada 2013-2015, ar fi determinat mai mulți polițiști din subordinea sa, cercetați în aceeași cauză, să aplice sancțiuni mai blânde decât s-ar fi impus, mergând de la reducerea cuantumului amenzii până la înlocuirea cu avertisment ori chiar să evite aplicarea vreunei sancțiuni.

În unele situații, Iulian Munteanu a pretins de la șoferi favorizați foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, respectiv baterie auto, lemne de foc, 12 metri cubi de scândură la preț redus pentru acoperișul unui imobil aparținând unui superior de-al său, 400 de bucăți de scândură cu model. Totodată, i-a determinat pe subordonați, printre care inculpații Cernat Irinel-Ioan, Roman Andrei și Guralivu Constantin, să falsifice procesele-verbale de constatare, în unele situații chiar prin suprascriere, pe baza cărora s-a stabilit natura sancțiunii. Alt șofer care a primit o sancțiune contravențională mai blândă, respectiv un avertisment, a fost și inculpatul Safir Ciprian (n.r.-administratorul unei firme de construcții), care a semnat procesul-verbal de sancțiune contravențională falsificat, atestând în fals aplicarea de către agentul constatator a sancțiunii contravenționale principale a avertismentului, în loc de sancțiunea contravențională principală a amenzii”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.
În 30 decembrie 2014, Iulian Munteanu l-a determinat pe inculpatul Romică Huhurez să îndeplinească în mod defectuos un act constând în coordonarea activității utilajelor de deszăpezire în municipiul Vaslui, respectiv să trimită un utilaj de deszăpezire atât la locuința sa, la proprietatea unui superior cât și la spălătoria unei cunoștințe. Totodată, în ianuarie 2015, Munteanu l-a determinat pe inculpatul Cernat Irinel Ioan să nu rețină certificatul de înmatriculare al unui autoturism, pentru ca inculpata Alexandru Vali-Glicheria să urgenteze soluționarea, de către funcționarul competent de la o societate comercială, a dosarului de branșare la rețeaua de furnizare gaze naturale a parterului imobilului în care locuia inculpatul Zamfir Marius Cristian – persoană din anturajul ofițerului de poliție. O lună mai târziu, arată procurorii, Munteanu a dispus folosirea în interes personal a unuia dintre autoturismele din dotarea Biroului Rutier Vaslui pentru o persoană din anturajul său.
Anchetatorii îl mai acuză pe fostul șef al Biroului Poliției Rutiere Vaslui că, în iunie 2015, a ”deturnat realitatea” în cazul unui accident în care au fost implicați un polițist și inculpatul Zamfir Marius Cristian, administrator al unei societăți comerciale, în sensul că i-a suspendat permisul de conducere agentului de poliție, deși vinovat de producerea accidentului a fost omul de afaceri.
De asemenea, procurorii DNA arată că Iulian Munteanu ar fi primit materiale de construcții, sticle cu șampanie și îmbrăcăminte, pentru a interveni la un angajat de la RAR pentru urgentarea unei inspecții tehnice și la un coleg din alt județ pentru ca polițistul de acolo să soluționeze cu celeritate un dosar penal. În octombrie 2015, Munteanu, la instigarea inculpatului Sava Ionuț, ”a falsificat prin alterare conținutul unei autorizații de reparație emise de Biroul Rutier Vaslui pentru autoturismul acestuia, astfel încât inculpatul Sava să beneficieze de o despăgubire mai mare”.
Conform anchetatorilor, în 8 aprilie 2015, inculpatul Mihai Axente, în calitate de comisar-șef la Poliția Română a primit de la fostul șef al Biroului Rutier Vaslui Iulian Munteanu carne de miel și vin de diverse sortimente și a acceptat, la începutul lunii mai 2015, promisiunea unui pat din lemn de esență frasin, pentru a nu constata nereguli legate de activitatea Biroului Rutier Vaslui și a nu aplica eventuale sancțiuni, ca urmare a controlului de fond făcut în perioada 30 martie – 20 aprilie 2015. Patul a fost confecționat gratuit de către inculpatul Zamfir Marius-Cristian la propunerea lui Iulian Munteanu și dat lui Mihai Axente de la IGPR, printr-un intermediar, în 10 iunie 2015. 
(Ionuț PREDA)

Caz fără precedent în justiția din România

Fosta președintă a Judecătorei Ineu, județul Arad, trimisă în judecată pentru fapte de corupție, dezvăluie că în România se dau sentințe cu încălcarea legii. Miza în acest caz este de aproape 470 de hectare, care și-au schimbat proprietarul prin nu mai puțin de 8 sentințe, considerate ilegale de procurorii DNA.

Caz fără precedent în justiția din România, procurorii DNA cer magistraților să desființeze 8 sentințe judecătorești definitive, prin care s-au schimbat proprietarii a aproape 470 de hectare de teren.

Solicitarea a fost făcută în dosarul în care a fost trimisă în judecată Floriță Boloș (60 de ani), fosta președintă a Judecătoriei Ineu (Arad). Fosta judecătoare este acuzată de abuz în serviciu, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În același dosar a mai fost trimis în judecată unul dintre principalii beneficiari ai sentințelor, afaceristul Petre Georgiu, acuzat de uz de fals. Ancheta DNA în cazul judecătoarei Boloș a dezvăluit că aceasta ar fi încălcat norme elementare de drept, atunci când a pronunțat cele 8 sentințe judecătorești, în perioada 2010-2012. Miza proceselor erau 329 parcele de teren, în suprafață de 468,6 hectare, situate în comuna Zarand (Arad).

Prima încălcare flagrantă a legii: competența de judecată a terenurilor din Zarand nu ținea de Judecătoria Ineu, ci de Judecătoria Chișineu-Criș. Altfel spus, Boloș nu trebuia să judece aceste dosare, dar a făcut-o. A doua neregulă majoră: la dosare nu există dovada plății taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar mobil, aproximativ 41.000 de lei.

Oricum, Boloș, atunci când motiva sentințele, scria că aceste taxe erau plătite. Cererile de judecată care nu conțin dovada plății taxelor și nu sunt timbrate sunt anulate. Primăriile care trebuiau să primească aceste taxe îi cer acum banii fostei judecătoare.

Sursa: money.ro

Cum vrea Romică Lorenț să amâne judecata?

de Marian MOCANU

Pentru a doua oară, contestația legalității sesizării instanței făcută de procurorii DIICOT în dosarul în care fostul viceprimar al municipiului Huși, Romică Lorenț, este acuzat de fapte de corupție, a fost amânată. De fiecare dată, motivul invocat în fața judecătorilor Curții de Apel Iași a fost același: lipsa apărării. În aceste condiții, nici procesul de pe rolul Tribunalului Vaslui nu poate începe. Romică Lorenț, alături de Tiberiu Coatu, fostul primar al comunei Găgești și alți funcționari, sunt acuzați de comiterea unei fraude de 1 milion lei din fonduri europene, bani cu care ar fi treebuit reabilitate patru poduri!

Acuzați de procurorii DIICOT de constituire de grup infracțional, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals și uz de fals, Romică Lorenț și Tiberiu Lorin Coatu speră să scape de închisoare după ce au dat un tun de peste 1milion de lei (10 miliarde de lei vechi) la Primăria Găgești. Pentru a reuși acest lucru, ei se agață de orice chichiță, vrând să întârzie cu orice chip procesul care este pe rolul Tribunalului Vaslui. Inițial, acuzații au contestat actul de trimitere în judecată al procurorilor DIICOT, invocând, fără succes, mai multe excepții. Ulterior, Lorenț & comp au contestat, la Curtea de Apel, legalitatea actului de sesizare a instanței întocmit de procurori, act admis de judecătorii vasluieni. Cauza nu a putut fi judecată, deoarece, la ambele termene date în dosar până acum, le-au lipsit apărătorii. În aceste condiții, a fost dată o nouă amânare, pentru 1 martie, judecătorii punând acuzaților în vedere ca, în cazul în care apărătorii vor lipsi din nou, să asigure substituirea lor cu alți avocați. Până nu este judecată această contestație, procesul de pe rolul Tribunalului Vaslui stă pe loc.

Banii pe care Lorenț și Coatu i-ar fi fraudat au fost alocați la sfârșitul lui 2009 pentru proiectul „Amenajare de poduri în localitățile Găgești, Tupilați și Popeni și reparații pod armat în localitatea Peicani”, a cărei valoare totală era de 2.665.031 de lei. Licitația a fost câștigată de Trustul de Montaj Utilaj Chimic București – sucursala Iași, însă lucrările au fost subcontractate firmei Semnal Media Huși, patronate de Romică Lorenț. Conform rechizitoriului, Romică Lorenț „a instigat funcționarii primăriei Găgești pentru a deconta în mod nelegal și în baza unor documente false suma de aproximativ 1.005.000 lei, bani reprezentând contravaloarea reparațiilor pentru podurile situate în localitățile Tupilați, Găgești și Popeni și reparații la un pod din localitatea Peicani și a întocmit în fals documente în baza cărora s-au decontat, în mod nelegal, sumele de bani provenite de la bugetul de stat în baza unui program de infrastructuri rurale“. Pentru asta, Lorenț i-a implicat pe Tiberiu Coatu, primarul comunei Găgești, pe contabilul Liviu Toma și pe dirigintele de șantier, Maricica Chelaru, dar și reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) Vaslui. Toți aceștia au semnat mai multe documente care atestau că firma lui Lorenț ar fi executat lucrări de infrastructură și suprastructură la toate cele trei poduri, deși în realitate nu se făcuse mai nimic.

Președintele a dat undă verde urmăririi penale a lui Homoștean

Președintele Klaus Iohannis a transmis joi Ministrului Justiției cererea de urmărire penală a lui George Homoștean, fost Ministru de Interne în perioada 4 septembrie 1978 –3 octombrie 1987, pe care Parchetul General îl acuză de infracțiuni contra umanității. 

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a solicitat, marți, președinteluiKlaus Iohannis formularea cererii de urmărire penală a lui George Homoștean, pentru complicitate la infracțiuni contra umanității în cazul morții disidentului Gheorghe Ursu.

Cererea a fost aprobată joi, anunță Președinția. “Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis (…) Ministrului Justiției cererea de urmărire penală a domnului Homoștean George, fost Ministru de Interne în perioada 4 septembrie 1978 –3 octombrie 1987, pentru a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înștiințat cu privire la formularea acestei cereri.

George Homoștean a fost prim-secretar PCR al județului Alba și ulterior ministru de Interne și ambasador în Cehoslovacia.

Fiul disidentului Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, l-a indicat pe Homoștean ca fiind cel care s-a aflat în spatele uciderii tatălui său. În noiembrie 2014, Andrei Ursu a reușit să obțină redeschiderea dosarului privind moartea lui Gheorghe Ursu.

Până acum, pentru moartea lui Gherorghe Ursu său au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă a lui Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost șef al Direcției Cercetări Penale, și Mihail Creangă, fost șef al Arestului Miliției Capitalei.

Pentru trimiterea în fața justiției lui Marian Pârvulescu, maior de Securitate care a coordonat ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu, procurorul-șef al Parchetelor Militare de la acea vreme, Dan Voinea, a disjuns cauza.

Înainte însă ca Pârvulescu să fie trimis în judecată, Voinea a fost înlocuit de generalul magistrat Ion Vasilache, pe care Ursu îl acuză că “a mușamalizat dosarul”.

Parchetul Tribunalului București a dispus, printr-o rezoluție din 21 ianuarie 2013, neînceperea urmăririi penale a fostului ofițer de securitate Marin Pârvulescu. Soluția a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar București, care în 16 octombrie 2013 a respins definitiv cererea de judecare a fostului ofițer de securitate.

Judecătorul Tribunalului Militar București a susținut, în motivarea deciziei, că Gheorghe Ursu nu a fost cu adevărat un disident politic, opoziția sa la regim fiind “nesemnificativă”. Mai mult, în motivare s-a afirmat că Ursu a fost chiar “un privilegiat” al regimului: și-a făcut concediile în străinătate, “neexistând practic țară din Europa nevizitată de acesta”, nu a fost dat afară de la serviciu, iar fiul său era stabilit în SUA. Judecătorul nu a precizat sursa acestor informații despre Ursu și nici sursa aprecierilor sale despre practicile regimului comunist.

Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliției Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori și de colegii de arest, tocmiți de organele de anchetă. La 1 iulie 2014, el ar fi împlinit 88 de ani.

Procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracțiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanității – s-a prescris.

Andrei Ursu a prezentat declarațiile date de colegii de celulă ai tatălui său, mărturii ale paznicilor celulei în care a fost închis Gheorghe Ursu, acte medicale de la Jilava ale acestuia, precum și declarațiile mai multor medici de la Jilava printre care și medicul care l-a operat pe Gheorghe Ursu din care rezultă “foarte clar” că leziunile care au provocat moartea lui Gheorghe Ursu au fost făcute în timpul interogatoriului luat de maiorul de securitate Marin Pârvulescu.

Sursa: mediafax.ro

DSP Vaslui chemată în instanță de conducerea Spitalului din Huși

Spitalul „Dimitrie Castroian” din Huși a dat în judecată Direcția de Sănătate Publică (DSP) Vaslui, contestând amenda de 25.000 de lei dată de autoritățile sanitare în urma controlului făcut, prin ordin al ministrului Sănătății, în cazul fetiței de patru ani din Bunești- Averești, moartă în unitatea sanitară la 40 de minute de la internare.

Roxana NĂSTASĂ

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Vaslui a fost chemată în instanță de conducerea Spitalului Municipal Huși, după ce unitatea medicală a fost amendată cu 25.000 de lei în cazul fetiței de patru ani, moartă în luna octombrie în spital, la 40 de minute de la internare, din cauza unei laringite.
Sancțiunea dată spitalului din Huși de către autoritățile sanitare vasluiene este cea mai mare dintre amenzile aplicate în urma controlului dispus de Ministerul Sănătății în acest caz.
Unitatea medicală a fost amendată pe motiv că nu dispunea, la data la care copila și-a pierdut viața, de o cameră specială pentru Pediatrie la Compartimentul de Primiri Urgențe.
„De fapt, spitalului i s-a imputat că nu se respectă circuitul pacienților aduși de către Ambulanță. Concret, fetița de patru ani a fost dusă de echipajul medical de la Ambulanță direct la Secția de Pediatrie, fără a trece pe la Compartimentul de Primiri Urgențe. Directorul medical al spitalului a atras atenția celor de la Ambulanță să respecte protocoalele, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul de față și, de aceea, considerăm că noi nu avem nicio vină”, a declarat managerul Spitalului Municipal Huși, Lucia Rotaru.
La rândul lor, cei de la Serviciul de Ambulanță Județean Vaslui au contestat în instanță amenda dată de DSP, în cuantum de 20.000 de lei, întrucât echipajul medical nu a dus copila la Compartimentul de Primiri Urgențe, ci direct la Secția de Pediatrie.
Pe lângă sancțiunile date celor două unități sanitare, comisia de anchetă l-a amendat cu 2.000 de lei pe medicul pediatru Floreta Bianu pentru că a internat copilul în Secția de Pediatrie, fără a trece pe la Compartimentul de Primiri Urgențe, așa cum se procedează cu persoanele aflate în stare gravă.
De asemenea, directorul medical al Spitalul Municipal Huși, medicul Emad Wassouf, a fost amendat cu 1.000 de lei, ca persoană direct răspunzătoare pentru desfășurarea activității medicale în unitatea sanitară.
Totodată, șeful Compartimentului Primiri Urgențe, medicul Gabriela Ababei, a fost amendată cu 1.500 de lei pentru disfuncționalități în desfășurarea activității compartimentului pe care îl conduce.
Fetița de patru ani, din localitatea vasluiană Bunești-Averești, a fost diagnosticată la internare cu laringită acută, cu sindrom febril, și a primit tratament cu antibiotic. Ea a murit pe 4 octombrie, la 40 de minute de la internare, părinții copilei acuzând medicul de gardă că i-a administrat antibiotic fără a-i face înainte un test în urma căruia să se stabilească dacă este alergică la respectivul medicament.
Pe lângă amenda dată de DSP Vaslui, medicul pediatru care a tratat-o pe fetița de patru ani este acuzată de culpă medicală de Colegiul Medicilor Vaslui, pentru că nu a direcționat-o pe copilă, care avea insuficiență respiratorie din cauza complicațiilor date de laringita acută cu care fusese internată, către specialistul de la Compartimentul Primiri Urgențe din același spital.
„Problema în acest caz analizat de Colegiul Medicilor nu este tratamentul aplicat de medicul pediatru, ci faptul că, în primul rând, trebuia asigurată respirația normală pentru pacient, care fusese diagnosticat și cu epiglotită acută. Concret, medicul pediatru trebuia să apeleze la un specialist de la Compartimentul de Primiri Urgențe în momentul în care a constatat o insuficiență respiratorie la pacient. Cu alte cuvinte, nu a fost respectat protocolul”, a declarat vicepreședintele Colegiului Medicilor Vaslui, dr. Mircea Zavate.
Potrivit acestuia, Colegiul Medicilor Vaslui a sancționat-o pe medicul Floreta Bianu cu „vot de blam”, ultima pedeapsă ce poate fi aplicată unui medic pe plan profesional de către organizație înainte de interdicția de a mai exercita profesia.
Colegiul Medicilor Vaslui a declanșat, în paralel cu Poliția și Direcția de Sănătate Publică, o anchetă în acest caz, în urma plângerii făcute de către părinții copilei decedate, care acuză cadrele medicale de malpraxis.

Bani de înmormântare și praznice, ceruți în instanță

Mihai Cujbă, din Oțeleni, riscă nu numai ani grei de închisoare pentru omor ci și plata unor pagube materiale și morale importante către rudele victimei sale. Cheltuielile materiale solicitate sunt sumele de bani pe care familia victimei spune că le-a cheltuit cu înmormântarea și cu praznicele, care se ridică la aproximativ 8.000 de lei și câteva sute de euro.

“După o relație de 26 de ani, am rămas profund afectată de ceea ce s-a întâmplat. Am fost plecată la muncă în Italia în perioada în care s-a întâmplat nenorocirea și am avut noroc de familie că am reușit să duc la bun sfârșit cele necesare înmormântării, mai ales că nu eram pregătită tocmai pentru așa ceva. Sora mea din Italia a venit și ea cu bani să mă ajute”, a spus, în fața instanței de judecată, Mariana Cărare, concubina lui Vasile Lazăr, victima lui Mihai Cujbă.

Un alt martor în proces, Patrichi M., susține cele declarate de concubină: “Mariana era plecată în Italia, la muncă, pentru că voiau să strângă bani să-și termine casa și abia începuse să trimită bani. Banii care au fost la înmormântare au fost de la mine, 30 de milioane de lei, iar alte 30 de milioane au fost banii primiți de pe arendă”.

Mihai Cujbă a fost trimis în judecată pentru omor după ce, la sfârșitul lunii septembrie 2012, Vasile Lazăr (58 de ani), din satul Oțeleni, comuna Hoceni, a fost găsit mort în casă. Făptașul și-a ucis victima pentru 550 de euro, pe care aceasta îI primise de la concubina sa, bani cu care trebuia să-și racordeze casa la sistemul electric. La început, bănuielile anchetatorilor au fost îndreptate către alte două persoane suspecte, cele două fiind cu antecedente penale. Profilul AND s-a potrivit, până la urmă, lui Mihai Cujbă, infractor cu state vechi. (A.C.)

Cauza “Antichevron” a pierdut din nou

Luni, Prefectura Vaslui a câștigat la Curtea de Apel Iași procesul contra Consiliului Local (CL) Pogana, unul din grupul de consilii locale din județ care au interzis explorarea și exploatarea gazelor de șist în zona lor de compentență. Magistrații din Iași au admis cererea Prefecturii Vaslui, de anulare a hotărârii CL Pogana împotriva Chevron și a decis rejudecarea procesului cu CL Băcani pe aceeași problemă.

 Bogdan RUSU

 După cazul “CL Pogana”, magistrații ieșeni vor trebui să se pronunțe și în cazul altor două situații. Prefectura a făcut recurs la deciziile Tribunalului Vaslui în procesele avute anterior de Instituția Prefectului cu CL Șuletea și CL Alexandru Vlahuță.

Și CL Băcani a interzis, în februarie 2013, explorarea și exploatarea gazelor de șist pe teritoriul comunei, hotărâre care a fost atacată în instanță de Prefectura Vaslui pe motiv că ar fi ilegală. Tribunalul Vaslui a dat câștig de cauză CL Băcani în toamna anului trecut, hotărârea fiind astfel declarată legală. Prefectura Vaslui a făcut recurs, la Curtea de Apel Iași, la decizia instanței vasluiene.

Prefectura a câștigat la Tribunalul Vaslui 12 procese intentate consiliilor locale care au interzis prezența Chevron în zonă. CL Pungești și CL Băcani au fost singurele care au făcut recurs la sentințele instanței vasluiene. În procesul cu CL Băcani, Curtea de Apel Iași a dispus, în urmă cu mai puțin de o săptămână, rejudecarea cauzei, cerând realizarea unei expertize cu geologi din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Compania Chevron deține patru acorduri de mediu în județul Vaslui pentru explorarea gazelor, în localitățile Siliștea (comuna Pungești), Păltiniș (Băcești), Popeni (Găgești) și Puiești. De asemenea, în baza acordului de mediu și a altor avize de la alte autorități, compania petrolieră a obținut și două autorizații de construire pentru amenajarea platformelor pe care sunt sau urmează a fi montate sondele de explorare de la Siliștea și Puiești. Singura comună în care Chevron lucrează în prezent este Pungești, unde s-a terminat etapa de explorare și se așteaptă rezultatele de laborator, în vederea demarării exploatării de gaze de șist.

Cătălin Ursu vrea să fie judecat la Iași

Acuzat de înșelăciune, spălare de bani, constituire de grup infracțional, fals în înscrisuri și evaziue fiscală, afacersitul vasluian despre care se spune că a dat țeapă unei firme de asigurări de 1.000.000 de lei, vrea să fie judecat la instanțele ieșene. La ultimul termen a recuzat și procurorul de caz, acuzându-l de abuzuri.

Alexandru CROITORU

Afaceristul Cătălin Ursu, cercetat pentru înșelăciune în contracte cu consecințe grave, constituire de grup infracțional, fals în înscrisuri sub formă continuată, spălare de bani și evaziunea fiscală a avut un nou termen la Tribunalul Vaslui. Pe 4 septembrie, Ursu a cerut strămutarea procesului către instanțele ieșene, dar și recuzarea procurorului de caz pe motiv că acesta ar fi înfăptuit mai multe abuzuri împotriva sa. Pentru toate acestea a rămas ca instanța vasluiană să se decidă dacă va lua sau nu în seamă acuzele aduse de afaceristul vasluian.

Povestea abaterilor legale săvârșite de Cătălin Ursu e una încâlcită, cu marfă plimbată de la o firmă la alta, declarații false și contracte fantomă, care au dus la trimiterea sa în judecată, ca administrator al unei societăți comerciale. Alături de el, în boxa acuzaților au mai fost trimiși Oana Elena Apreutesei, acuzată de aderare la grup infracțional, înșelăciune și fals în înscrisuri, Daniela Brodoceanu, acuzată de spălare de bani, Angelica Gruia – spălare de bani, Ioan Mihăiuc, acuzat de aderare la un grup infracțional, fals în înscrisuri, complicitate la înșelăciune, Constantin Mandrea – aderare la grup infracțional, fals în înscrisuri și complicitate la înșelăciune. Cercetate mai sunt și trei societăți comerciale, prin adminstratorii lor, acuzate de spălare de bani și înșelăciune.

În 2007, Cătălin Ursu, administrator al SC Cătălina Impex SRL, a încheiat un contract commercial cu SC Orhei-Vin SA, din Republica Moldova, având ca obiect importul unei cantități de băutură alcoolică. Ursu a autorizat depozitul societății să funcționeze ca antreposit fiscal. După încheierea contractului cu firma basarabeană, Ursu a efectuat două importuri. La primul a adus în țară 4.924 de sticle cu brandy de 750 ml, 4.300 de sticle cu brandy de un litru și 400 de sticle cu vodka. Al doilea import a constat în 3.700 de sticle cu brandy și 6.000 de sticle cu lichior. Valoarea totală a celor două importuri s-a ridicat la 37.370 dolari. Ulterior, marfa a fost comercializată fără a se calcula și plăti accizele, în valoare de 119.463 de lei.

O altă acuză pe capul lui Ursu estea legată de un accident. În octombrie 2011, un tir încărcat cu marfa lui Ursu, în valoare de 1.101.469, 68 lei, a avut un accident în localitatea Bârzulești, județul Bacău, băuturile alcoolice fiind avariate în totalitate. Drept urmare, Ursu a chemat în judecată societatea de asigurări cu care avea contract și a cerut achitarea daunei. Tribunalul Bacău i-a dat câștig de cauză și a obligat asiguratorul la plata sumei de 1.095.962 de lei, cu titlul de despăgubiri. Numai că, ulterior ancheta a scos la iveală faptul că, după acte, proprietarul mărfii respective societatea care avea încheiat contract de asigurare tip Cargo, ci o altă firmă.

O altă declarație considerată neveridicitatea este cea legată de faptul că marfa urma să fie transportată la un depozit din Timișoara, ce ar fi aparținut uneia din firmele lui Ursu. Cerectările au arătat că depozitul respectiv ar fi aparținut unei alte societăți comerciale cu care Ursu nici măcar nu discutase și cu care nu avea nici un fel de contract. În aceeași periodă, Cătălin Ursu a încearcat să obțină, măcar pe hârtie, un contract de închiriere pentru un spațiu ce urma să fie folosit ca depozit.

Au câștigat procesele

Funcționarii din cadrul fostei Direcții Generale a Finanțelor Publice (DGFP) Vaslui au câstigat unul din cele două procese pe care le-au intentat Direcției Regionale a Finanțelor Publice Iași. Dosarul cu care vasluienii au mers în instanță prevede suspendarea deciziilor de eliberare din funcție, care au fost operate odată cu reorganizarea instituției. Sindicaliștii de la Finanțele Publice Vaslui au câștigat atât la Tribunalul Vaslui, cât și la Curtea de Apel Iași și, în consecință, Fiscul este obligat să-i reangajeze.

Valică Berescu, președintele Alianței Naționale a Sindicatelor Bugetarilor „Sed Lex”, a precizat că, inițial, au fost 32 de persoane care au dat în judecată Direcția Regională Iași. Ulterior, 11 foști salariați s-au retras și au mai rămas în dosarul de judecată 21 de persoane, care se pot reîntoarce la lucru.

Miza cea mare pentru petiționari este însă cel de-al doilea proces deschis Direcției Regionale Iași, prin care se solicită anularea deciziilor de eliberare din funcții. Dacă finanțiștii vor avea câștig de cauză și în acest dosar, statul va fi obligat să le achite retroactiv salariile de la data când au fost operate concedierile, respectiv 1 august 2013.

Toată această telenovelă a început odată cu regorganizarea Fiscului. Atunci s-a declanșat un adevărat război între salariații vasluieni și Direcția Regională Iași. Astfel, în luna august a anului trecut, 32 de funcționari au depus la Iași contestații împotriva preavizelor emise de șefii regionali. Motivul pentru care finanțiștii au apelat la instanță a fost emiterea prezvizelor pentru salariați fără respectarea legislației. Practic, salariați Fiscului au acuzat autoritățile că, înaintea declanșării reorganizării ANAF, au promis că nu vor avea loc disponibilizări de personal, iar situația a fost cu totul alta.

Pe 1 august 2013, a demarat procesul de reorganizare a ANAF. După desființarea structurilor județene au fost înființate opt direcții regionale antifraudă și opt direcții regionale a finanțelor publice. Județul Vaslui face parte din Direcția Regională Iași

Prefectura Vaslui, chemată în instanță în zeci de procese

Prefectura Vaslui are peste 150 procese pe rolul instanțelor, în calitate de pârât, în majoritatea cazurilor instituția fiind dată în judecată pe probleme de fond funciar, unele procese derulându-se de mai bine de cinci ani, fără să fie dată vreo sentință definitivă și irevocabilă.

Peste 150 persoane se judecă în prezent cu Prefectura Vaslui, în peste 80% dintre cazuri fiind vorba despre litigii pe legile privind reconstituirea dreptului de proprietate. Potrivit reprezentanților Prefecturii Vaslui, există și cazuri în care instituția se judecă, de exemplu, pentru anularea taxei de primă înmatriculare, în condițiile în care Serviciul de Înmatriculări și Permise Auto Vaslui se află în subordinea prefecturii. ”Evident că este mare numărul proceselor în care ne judecăm, multe din acestea fiind lăsate în coadă de pește, fără a fi duse până la capăt. Dacă instituția pe care o conduc va fi promptă, sper ca până la sfârșitul mandatului să mai reducem din aceste procese. Dar, atâta timp cât Agenția Domeniilor Statului mare pământ în administrare, vor fi probleme”, spun cei de la prefectură. Din cele peste 150 de procese în care este implicată Prefectura Vaslui, majoritatea se află pe rolul judecătoriilor din județ, dar sunt și cauze la Curtea de Apel Iași și la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În 38 de dosare, instanța se află în pronunțare, însă cu drept de recurs sau apel din partea celor implicați în procese.

“O măsură ilegală și abuzivă”: Spitalul Județean, hăituit de procese

Din cauza diminuării sporului de gardă, 58 de medici au dat în judecată cea mai mare unitate sanitară din județ. Un alt proces a fost intentat de peste 150 de cadre medii și auxiliare, ca urmare a reducerii sporului pentru condiții periculoase.

58 de medici din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui au dat în judecată unitatea din cauza diminuării sporului de gardă cu 25 la sută începând cu luna februarie, fiecare medic urmând să primească, în medie, 800 de lei pe lună în cazul în care se va câștiga în instanță. Sporul a fost redus de la 50% la 25% pentru gărzile din cursul săptămânii și de la 100% la 75% pentru cele din week-end.

„Este o măsură ilegală și, în consecință, am decis să ne recâștigăm drepturile în instanță. Peste tot în Europa și chiar în țară, acest spor de gardă se acordă la nivelul maxim. Numai la spitalul din Vaslui s-a decis de către Comitetul Director să se facă economie prin aceste reduceri de venituri”, a declarat președintele Sindicatului Independent al Medicilor Vaslui, Cătălina Ochișor.

Spitalul Județean a fost chemat în instanță și de peste 150 de cadre medii și auxiliare din secțiile Psihiatrie și Pneumologie, precum și din compartimentul Anatomie patologică, tot din cauza reducerii unor sporuri. Sindicatul «Sanitas» Vaslui solicită reîntregirea sporului acordat pentru condiții deosebit de periculoase de muncă, diminuat de la 100% la 75% la Pneumologie și Anatomie Patologică, respectiv de la 75% la 65% la Psihiatrie.

“Sporul pentru condiții deosebit de periculoase este prevăzut în contractul individual de muncă al fiecăruia dintre cele peste 150 de cadre medii și auxiliare. Comitetul Director al spitalului a decis diminuarea acestuia fără acordul salariaților, fiind astfel o măsură ilegală și abuzivă”, a declarat președintele Uniunii Județene “Sanitas” Vaslui, Daniela Clătinici.

Colțul cititorului: Bălmăjeală la Dragomirești

Vasile Bour, un bătrân din Dragomirești, se luptă de 15 ani de zile cu autoritățile locale pentru a intra în posesia averii lăsate de socrul său – o casă cu trei camere, bucătărie, grajd, coteț pentru porci, magazie, șopron – sau măcar pentru a fi despăgubit. Trebuie spus că locuința și acareturile au fost dărâmate, iar cu materialele rezultate a fost construit un nou imobil, în care a funcționat primăria (acum, acolo sunt biblioteca și poșta din comună). Instanța de judecată i-a dat dreptate bătrânului.

“Socrul meu a fost chiabur. Avea casă lângă primărie, făcută-n ’48. Erau 1.600 de metri pătrați, cu bucătărie, hambar și altele. Au stricat acele toate și au făcut primăria veche. Mă judec din 2001. Am calculat că am făcut 172 de drumuri la Vaslui, iar primarul n-a venit niciodată. Primarul mi-a pus motive în toate felurile: că am câștigat casa, dar nu am câștigat terenul, că mi-a dat terenul cu Legea 18, da’ nu mi-a dat nicăierea șamd. O hotărâre din 2007 l-a obligat să-mi dea 500 de lei cheltuieli de judecată, dar nu mi-a dat nici până acum. El a zis că să mă despăgubească statul, nu primăria. Primăria și-a făcut sediu în altă parte, nu mai este acolo”, ne-a declarat Vasile Bour.

Așadar, bătrânul nu numai că nu a fost pus în posesie în cei șapte ani de zile de când are hotărârea judecătorească, dar nici măcar nu și-a recuperat cheltuielile judiciare.

Reprezentanții Primăriei Dragomirești au binevoit să se contrazică în declarații.

Primarul Aurel Turcu susține că omul ar fi greșit: “N-a prezentat toate actele doveditoare. Secretarul a trimis lista cu cei care trebuie despăgubiți cu bani la București, dar el n-a prezentat toate documentele necesare ca să fie trecut pe listă. Lista am trimis-o la Ministerul Dezvoltării (?? – n.r.)”.

Geani Nonel Stoinea, secretarul comunei, arată însă că dosarul lui Vasile Bour a fost trimis mai departe: “Toate hotărârile judecătorești pe care le are au constituit dosarul pentru despăgubiri, care a fost înaintat la București, la Comisia de Stabilire a Despăgubirilor. Acum, așteptăm. Noi am propus acordarea de despăgurbiri doar pentru clădire. Dosarul a fost înaintat prefecturii, care l-a transmis la București încă de acum doi ani. Normal, omul trebuia să primească răspuns: va fi invitat pentru negocieri. A avut toate actele, că altfel îi venea dosarul înapoi”.

Având în vedere cum se mișcă lucrurile pe la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, bătrânul Vasile Bour mai are de așteptat mult și bine. Rămâne de văzut dacă mai apucă ziua când va fi despăgubit.

Caz complicat în Consiliul Județean: A fi sau a nu fi

Calitatea de consilier județean a lui Viorel Istrate, fost președinte al PPDD Vaslui, a intrat pentru a treia oară în atenția Consiliului Județean (CJ). Vineri, formațiunea menționată a propus din nou excluderea. Istrate a fost ales consilier pe listele PPDD în 2012, dar cu câteva zile înainte de scrutin fusese dat afară din partid.
Deși a intrat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean (CJ) de vineri ca punct suplimentar, cazul consilierului Viorel Istrate a devenit prioritar. Asta datorită faptului că, pentru a continua ședința, consilierii aveau nevoie să știe dacă Istrate va mai fi printre ei.
Consilierul în cauză a fost ales pe listele PPDD în 2012, însă în momentul votării fusese exclus din formațiune. Este un tip de caz de care legislația electorală nu se ocupă câtuși de puțin.
A fost pentru a treia oară când CJ Vaslui a luat în discuție pierderea calității de consilier de către Istrate. De data aceasta, cei trei consilieri PPDD au etalat o sentință care certifica excluderea din partid ca fiind legală.
Viorel Istrate, membru fondator al PPDD Vaslui, ține însă cu dinții de calitatea sa de consilier județean și a contracarat, declarând că hotărârea instanței va fi atacată la tribunal și, oricum, el, ca membru fundator, nu poate fi dat afară din partid.

Fractură liberală
“Am fost fondatorul acestui partid. Am fost cel care l-am înființat. Acest document este fals. Ce au făcut este nelegal, este nestatutar”, a spus Istrate, care s-a lansat apoi într-un atac la adresa foștilor colegi: “Eu le-am dat de mâncare. Nu aveau nici bani de autobuz! S-au vândut, sunt niște mercenari. Eu reprezint o mare masă de oameni din județ. Oamenii au votat pentru că m-au văzut pe mine primul pe listă”.
Fostul președinte al organizației județene a PPDD a cerut amânarea votării proiectului de hotărâre până la rezolvarea situației sale în justiție. A fost un argument care a ținut pentru consilierii PSD, care, la indicațiile lui Dumitru Buzatu, președintele CJ și al PSD Vaslui, au votat pentru amânare. Liberalii, ca și pedeliștii și mai ales cei trei consilieri PPDD, au fost convinși că validarea excluderii lui Istrate de către instanță este legală și au votat pentru. Mai puțin Corneliu Bichineț, vicepreședintele liberal al CJ, care a făcut notă discordantă, “validând” că este mai aproape de grupul PSD din CJ decât de cel al propriului partid!
Cu doar 10 voturi împotriva amânării, proiectul de hotărâre privind excluderea lui Viorel Istrate din CJ merge către a patra discutare în plen. Până când va fi propus pentru a fi dat afară încă o dată de către foștii colegi, Istrate se va bate în instanță și cu PPDD și cu justiția însăși. Până la urmă, consilierii trebuie să se dumirească dacă Istrate este al lor sau nu.

Infractori periculoși așteaptă reducerea pedepselor: Maratonul Codului Penal

Zeci de sesizări privind aplicarea legii penale mai favorabile pentru deținuții încarcerați la Penitenciarul Vaslui au curs la instanțe în ultimele zile. 11 complete de judecată sunt mobilizate pentru soluționarea cererilor. Printre cei care așteaptă reducerea pedepselor sau chiar eliberarea imediată ca urmare a intrării în vigoare, sâmbătă, 1 februarie, a noului Cod Penal, se numără infractori care au oripilat opinia publică cu faptele lor odioase. Unul dintre aceștia este Ciprian Bujdei, “studentul criminal”, fiul fostului arhitect-șef al județului, care în urmă cu 15 ani și-a măcelărit prietena, studentă la Drept, cu un sadism greu de descris.
Pregătirile pentru intrarea în vigoare a noului Cod Penal și noului Cod de Procedură Penală, programată pentru 1 februarie, au intrat în linie dreaptă și la Vaslui, cea mai mare presiune resimțindu-se la nivelul instanțelor, luate cu asalt în ultimele zile cu solicitări privind aplicarea legii mai favorabile. La nivelul Penitenciarului Vaslui, aproximativ 100 de deținuți se vor bucura de reducerea condamnărilor, iar mulți dintre ei vor fi puși în libertate de îndată. Este cazul celor care au executat pedepse mai mari decât limitele prevăzute de viitoarea legislație.
De la sfârșitul săptămânii trecute, la Judecătoria Vaslui s-au înregistrat 39 de astfel de cereri, iar la Tribunal – 28, însă registraturile instanțelor vor continua să fie luate cu asalt și în zilele următoare. La Judecătorie, șase complete sunt pregătite pentru aceste solicitări, iar la Tribunal – cinci. Dacă la prima instanță termenele au fost repartizate aleatoriu pe parcursul lunilor februarie și martie, la Tribunal toate solicitările înregistrate până ieri au fost programate pentru luni, 3 februarie, când se vor întruni toate cele cinci complete penale.
La nivelul Penitenciarului Vaslui, au fost constituite două comisii de evaluare a incidenței aplicării legii mai favorabile, formate din procurori și judecători. Acestea au analizat toate dosarele deținuților, verificând cuantumul și stadiul executării fiecărei pedepse. Obligația comisiilor este de a sesiza instanțele competente, urmând ca decizia finală să aparțină judecătorilor.
Luni se anunță a fi una dintre cele mai lungi zile pentru judecătorii secțiilor penale. Prioritate vor avea sesizările care vizează deținuții ce urmează a fi puși în libertate de îndată.

Crima care a îngrozit Vasluiul
Printre cei care se vor bucura de reducerea pedepselor se află numeroși infractori periculoși, ale căror fapte au îngrozit opinia publică. Este și cazul lui Ciprian Bujdei, vasluianul care, în martie 1999, pe când era student la Arhitectură, și-a ucis fosta iubită cu un sadism greu de imaginat. Condamnat la 22 ani de închisoare, Bujdei a executat deja 15. Luni, magistrații Tribunalului Vaslui vor hotărî dacă acesta va ieși mai devreme de după gratii.
Bujdei provine dintr-o familie de intelectuali, tatăl său fiind fostul arhitect-șef al județului. Pe 10 martie 1999, Ciprian Bujdei și-a vizitat fosta iubită, Dana Spătaru, studentă la Facultatea de Drept din cadrul Universității «Petre Andrei» Iași. Pentru că a refuzat să reia relația, Bujdei a încercat să o stranguleze cu șufa de la mașină, a înjunghiat-o cu un cuțit până când a rupt lama, pentru ca mai apoi să continue masacrul cu o furculiță. După mai bine de o oră de chinuri, individul a chemat poliția și ambulanța, anunțând că fata ar fi fost atacată de un necunoscut.
Tânăra a fost transportată în stare critică la spital, unde a decedat după câteva zile. Tribunalul Iași l-a condamnat pe Ciprian Bujdei la 22 de ani închisoare și l-a obligat la plata de daune morale către familia victimei în valoare de două miliarde de lei.

Regele penitenciarelor
Un alt nume “greu” care așteaptă decizia judecătorilor privind reducerea pedepsei este Eugen Buliga, unul dintre cei mai temuți interlopi ieșeni, supranumit «regele penitenciarelor» datorită staturii sale de doi metri și actelor de mare violență în care a fost implicat. În prezent, Buliga execută o pedeapsă de 13 ani de închisoare pentru viol, lipsire de libertate și tâlharie.
“Uriașul” a fost acuzat că a sechestrat timp de câteva zile două minore, la o cabană din Miroslava, supunându-le unor orgii sexuale și agresiuni fizice îngrozitoare. Pe lângă viol, în sarcina lui Buliga a fost reținută și o tâlhărie, victimă fiind un tânăr din cartierul Tudor Vladimirescu din Iași, căruia i-a furat un ceas Rolex și o brățară de argint.
Printre deținuții care speră în reducerea pedepsei se află și beizadeaua unui fost ofițer SRI din Vaslui, Gicu Vlad Bocăneț. Condamnat la cinci ani de închisoare de Tribunalul Vaslui pentru trafic de droguri, acesta s-a bucurat de clemența judecătorilor ieșeni, care i-au redus condamnarea cu doi ani. Acum este propus pentru aplicarea legii mai favorabile.
Un alt infractor care așteaptă diminuarea condamnării este Nicolae Corolea, un traficant de heroină din București, care ispășește o pedeapsă de cinci ani și trei luni de închisoare.
Fostul patron al Vasconstruct, Dumitru Iordan, are toate șansele să fie pus în libertate. Acesta ispășește în prezent o condamnare de șase ani de închisoare pentru înșelăciune și delapidare, infracțiuni pentru care noul Cod Penal aduce limite de pedepse reduse la jumătate. Iordan a fost găsit vinovat de emiterea de file CEC fără acoperire, prejudiciul fiind estimat la 2,5 miliarde de lei vechi.
Daniel Drăgan, fostul președinte al Agenției Domeniilor Statului (ADS), se află și el pe lista celor care se vor bucura de aplicarea legii penale mai favorabile. Condamnat la șase ani de închisoare pentru abuz în serviciu, Drăgan a fost încarcerat în toamna anului 2010. Potrivit noului Cod Penal, infracțiunea de abuz în serviciu se pedepsește cu închisoarea de la doi la șapte ani, față de 5-15 ani, cat erau limitele în momentul în care a fost judecat Drăgan. Cererea privind redozarea condamnării fostului președinte al ADS se va judeca pe 21 februarie, la Judecătoria Vaslui.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: