Home / Tag Archives: investitii

Tag Archives: investitii

Investiții ample la Gârceni

Se asfaltează străzile, se modernizează școlile, grădinițele și iluminatul public și se va construi un cămin cultural.

Administrația locală, condusă de primarul Sorin Gheorghe-Gabriel Scutelnicu, a valorificat la timp oportunitățile de finanțare, accesând fonduri europene și guvernamentale de peste 30 de milioane de lei pentru modernizarea comunei Gârceni. Compusă din șase sate (Gârceni, Dumbrăveni, Racova, Racovița, Slobozia și Trohan) care se întind pe o suprafață de peste 57 de kilometri pătrați , comuna avea nevoie de asfaltare ca de aer, motiv pentru care asfaltarea rețelei locale de drumuri reprezintă prioritatea zero , în prezent fiind în plan lucrări de peste 20 de milioane de lei.

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) asfaltăm 10 kilometri cu Viacons Rutier SRL. Până acum sunt executați șase: cinci kilometri spre Dumbrăveni și un kilometru din centru comunei la biserica din Gârceni. S-au amenajat rigole și podețe, pe toată lungimea străzilor modernizate, pentru scurgerea apelor pluviale. Mai rămân de asfaltat, în primăvară, patru kilometri în satele Racova, Racovița și Trohan. Acum două săptămâni am semnat un contract și vom asfalta prin Compania Națională de Investiții (CNI) încă un tronson de 3,4 kilometri. Sperăm ca prin luna mai să fie adjudecată lucrarea. Tot prin CNI se vor face câteva tronsoane de drumuri totalizând 3,3 kilometri. În plus, Consiliul Județean Vaslui asfaltează Drumul Județean 159 care trece prin patru sate din comuna noastră. După ce vor fi modernizate toate aceste drumuri, comuna va fi asfaltată în proporție de 70%”, ne-a declarat Sorin Gheorghe-Gabriel Scutelnicu, primarul comunei Gârceni.

Totodată iluminatul stradal a fost modernizat cu 600.000 de lei. S-au montat peste 600 de sisteme led cu un consum redus și o durată de viață foarte mare. Așadar comuna nu va mai avea probleme cu iluminatul stradal vreme de cel puțin cinci ani, aceasta fiind perioada de garanție a ledurilor, pe parcursul căreia becurile, care se vor arde, vor fi înlocuite gratuit. Pe lângă iluminatul stradal, la toate instituțiile din comună (școli, cămin cultural, primărie, biserici) s-a montat iluminat arhitectural realizându-se un design în simbioză perfectă cu arhitectura și dă un sentiment de apartenență

În comună erau 150-200 de becuri care se ardeau frecvent, drept pentru care ne-am propus să modernizăm iluminatul stradal existent. S-au montat 610 lămpi cu leduri, pe aproape toată suprafața comunei, inclusiv pe ulițe și ulicioare. Acum este mai multă lumină și avem și garanție la becuri. În viitorul apropiat vom face extindere pentru a acoperi și cele câteva porțiuni rămase fără iluminat. Vorbim de mai puțin de 10% din comună. Stâlpii sunt, mai trebuie să tragem cablu. Pentru extindere se vor cheltui maximum 40.000 de lei”, a spus primarul.

Modernizarea infrastructurii educaționale este o altă direcție de dezvoltare a comunei. Cu circa patru milioane de lei se extind și se modernizează patru școli și s-a construit de la zero o grădiniță în Slobozia, semn că autoritățile locale sunt preocupate să ofere elevilor și profesorilor condiții moderne de lucru. Concret, școlile din Racova și Gârceni Deal au fost recent modernizate, iar școlile din Racovița, Trohan și Slobozia sunt în plin proces de modernizare. La toate aceste cinci școli se fac grupuri sanitare pentru băieți, pentru fete, pentru profesori și pentru persoanele cu dizabilități. Se repară pereții și tavanele, se măresc ferestrele pentru a intra mai multă lumină în clase, se înlocuiesc ușile, iar acolo unde este nevoie se repară acoperișul. În plus, Școala Gârceni Deal va fi dotată cu calculatoare, vestiare, mobilier modern, videoproiectoare în fiecare clasă și sistem modern de încălzire.

Am trecut de la încălzirea pe sobe la convectoare electrice pentru că dacă tragi linie și aduni acum cât sunt lemnele de scumpe și pui în balanță crăpat, tăiat, adus, eu cred că tot acolo ieși. Convectoarele ăstea electrice sunt grozave, sunt cu termostat de reglare a temperaturii și e mai curat. O singură școală a rămas fără grupuri sanitare în interior. Este vorba de Școala Gârceni Vale cu clasele V-VIII. Aici am prins un proiect prin PNDL , dar valoarea proiectului a fost subevaluată. Trebuia să mai venim noi de la bugetul local cu o sumă mai mare. Vom căuta soluții financiare pentru a moderniza și această școală. Am vrut să modernizăm și școala de la Dumbrăveni, dar am renunțat pentru că nu mai sunt copii mulți acolo. Ne convine să-i aducem la Gârceni. E asfaltul făcut, acum se circulă lejer și îi aducem cu microbuzul. E bine și pentru copii pentru că nu mai învață laolaltă, cei din clasa întâi cu cei dintr-a patra”, a subliniat primarul.

Apa, o provocare pentru autoritățile locale

Avem prin PNDL o lucrare de aducțiune de apă în satul Gârceni. Lucrarea e începută în 2008 și este finalizată în proporție de 85%. Nu a fost terminată pentru că nu s-au mai alocat bani o bună perioadă de timp. Sper, din tot sufletul, că guvernul actual nu va sista finanțările pentru proiectele derulate prin PNDL și CNI sau să se atribuie bani pe coloratură politică. Cum spuneam lucrarea a fost atribuită unei firme în 2008, firma respectivă a intrat în insolvență, a subcontractat la altă firmă al cărei administrator a decedat ulterior. A trebuit să scoatem iar la licitație ce a mai rămas de executat. Mai sunt lucrări în valoare de circa 400.000 de lei, iar acum se lucrează. S-au forat două puțuri la 210 de metri adâncime și s-au tras țevi. Mai avem de montat niște cămine, unde se vor branșa locuințele oamenilor, și de făcut probe. Stațiile de tratare a apei urmează să le facem după ce se analizează apa. S-au făcut deja două analize și vom mai face pentru a vedea ce fel de stații ne trebuie. Nouă ne-a ieșit, în analize, foarte mult fier și obligatoriu trebuie să punem stație de deferizare. În celelalte sate încercăm , în 2020, să găsim modalitățile de finanțare pentru rețeaua de apă”, a promis primarul comunei Gârceni.

Investițiile în comună nu se opresc aici. Autoritățile locale au atras fonduri europene de 100.000 de euro pentru modernizarea infrastructurii de agrement pentru ca localnicii să desfășoare diferite activități de recreere și sportive. Mai precis se realizează un parc de joacă pentru copii cu tobogane, leagăne, balansoare și un teren de sport la Școala Gârceni. Terenul de sport este prevăzut cu nocturnă pe stâlpi de șapte metri cu panouri fotovoltaice.

În satul Racova se va construi cu 450.000 de euro un cămin cultural modern. La parter va fi sala de spectacole, iar la etaj două săli mai mici pentru diverse activități. Acest cămin va deservi toate cele patru sate de pe Valea Racovei. Noi avem fanfara de la Slobozia, dar eu și echipa de la primărie dorim să înființăm o fanfară de copii. O vom înființa după finalizarea căminului și achiziția instrumentelor. Vom avea avea trompetă, clarinet, saxofon, bași, bariton, tobă, orgă, vioară. Avem și o corală la nivelul comunei Gârceni, se cheamă Grai Sfânt, dirijor este părintele paroh Ungureanu. Este compusă din profesori, din salariați ai primăriei și fac parte și eu. O corală care, anul trecut, a fost la Episcopie la Huși l-a colindat pe Preasfințitul Părinte Ignatie. De 1 Decembrie am avut acțiune la biserică și am marcat Ziua Națională a României. Am cântat 3-4 melodii patriotice, iar copiii și-au expus picturile cu sfinți. Cu echipa de fotbal, care e înființată în 2007, am câștigat trei titluri județene, am participat la trei baraje. Eu am o glumă așa. Le spun tuturor că echipa asta de fotbal e ca un produs tradițional. Cum au alții Cârnați de Pleșcoi, șunculiță nu știu de care, la noi la Gârceni sunt sărmăluțele de Gârceni și echipa de fotbal. Încercăm să stimulăm și educația și pe cei care învață. În fiecare an, la Ziua Comunei , premiem copiii merituoși cu rezultate deosebite la învățătură. De asemenea, an de an, organizăm excursii pentru elevii cu rezultate deosebite la învățătură. Au fost muzeele din Iași, la mausoleul din Mărășești , la Planetariu la Bârlad, la Podul Înalt și la Muzeul Județean Vaslui. Suntem o comună cu activități frumoase și încercăm să facem de toate”, a mai spus primarul.

Primăria Gârceni a derulat o serie de investiții din fonduri proprii, disponibile la nivelul consiliului local. Mai precis s-au făcut trotuare, s-au dalat șanțurile, s-au acordat ajutoare pentru construirea unui praznicar la Dumbăveni și a unei clopotnițe în satul Racova și s-a făcut o troiță la Mănăstirea Mălinești. (Cristian DIMA)

Investiții de milioane de lei în cel mai select bulevard al municipiului Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Bulevardul Traian va intra din anul 2020 în reparații capitale. Primăria Vaslui va implementa o serie de proiecte, care vor schimba radical imaginea întregii zone. Primul proiect vizează reabilitarea sistemului de apă și canal și instalarea magistralei de apă pe bulevard. Ulterior, una din liniile de troleibuz care vor fi înființate în oraș cuprinde străzile Traian – Călugăreni – Castanilor. După cele două proiecte pe apă și canal și transport, se va da drumul la modernizarea infrastructurii rutiere.

Începând din anul viitor, Primăria Vaslui va derula mai multe proiecte de investiții pe bulevardul Traian. Primul proiect implementat va fi dezvoltarea sistemului de apă și canal și instalarea magistralei de apă. Investițiile vor fi finanțate cu fonduri europene nerambursabile și se vor derula prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. La nivelul municipiului Vaslui, lucrările constau în extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă pe o lungime de 65 kilometri și extinderea și reabilitarea sistemului de canalizare pe 72 kilometri. Pe lângă orașul Vaslui, lucrările la sistemul de apă și canal vizează și suburbiile Moara Greci, Viișoara, Rediu și Brodoc. În total, investițiile se ridică la suma de 74 milioane de lei fără TVA. Lucrările se vor desfășura pe o perioadă de 20 de luni, urmând ca proiectul să fie terminat în anul 2020. SC Ludwing Pfeiffer SRL Timișoara a câștigat licitația pentru a realiza lucrările, care au debutat deja în suburbiile municipiului Vaslui.

Alte două investiții majore

Un al doilea proiect de anvergură vizează extindere transportului public local, strada Traian fiind prinsă în acest program finanțat tot prin fonduri europene nerambursabile. Astfel, una din liniile de troleibuz care vor fi înființate prin proiect cuprinde străzile Traian – Călugăreni – Castanilor.

În ceea ce privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport local, la nivelul municipiului Vaslui vor fi montați 342 de stălpi pentru susținerea rețelei pentru firul de contact al troleibuzelor, vor fi construite 25 de stații noi aferente zonelor de extindere a rețelelor de troleibuze și vor fi amenajate 69 de stații de călători existente. Totodată, pe traseele de extindere a rutelor ecologice se vor amenaja trotuare pentru călători. Extinderea transportului local și proiectul de realizare a unui depou au împreună o valoare totală estimată cumulată de aproximativ 130.000.000 lei.

Tot în zona Traian urma să fie realizată cu bani europeni o altă investiție privind reconfigurarea nodului de circulație rutieră Crucea Gării (intersecția străzilor Republicii, Ștefan cel Mare și Traian) unde, în prezent, este un sens giratoriu cu o rază de 21 de metri. Însă, din cauza depășirii plafonului de finanțare acordat prin aplicația financiară, Primăria Vaslui a retras proiectul.

„Pe bulevardul Traian vom moderniza mai întâi sistemul de apă și canal, unde va fi instalată magistrala de apă. După această investiție vom extinde linia de troleibuz și apoi vom reabilita infrastructura rutieră. Primele două proiecte sunt cu finanțare europeană, iar modernizarea infrastructurii o vom realiza cu bani de la bugetul local”, a precizat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Consiliul Județean Vaslui investește în modernizarea Poligonului de la Delea

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va aproba în ședința din această săptămână, un proiect de hotărâre privind aprobarea documentației tehnico-economice și a indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Clădire Administrativă Poligon – Delea”.

Conform prevederilor HG nr. 283/1999 privind transmiterea unui imobil, proprietatea publică a statului, din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea autorităților județene, clădirea administrativă Poligon – Delea este în proprietatea statului român și în administrarea CJ Vaslui. Proprietatea imobiliară situată în municipiului Vaslui de pe strada Delea este constituită din teren intravilan categoria de folosință curți construcții în suprafață de 20.700 metri pătrați, pe care sunt amplasate trei clădiri, respectiv clădirea administrativă și două construcții anexe. În prezent, spațiile clădirii administrative Poligon – Delea se află într-o stare avansată de degradare ca urmare a acțiunii seismelor, a infiltrării de ape pluviale și a vechimii clădirii (clădirea fiind construită între anii 1982 – 1984).

Prin hotărârea 199/2019, CJ Vaslui a aprobat nota conceptuală și tema de proiectare pentru obiectivul de investiții „Clădire Administrativă Poligon – Delea”. Fondurile necesare realizării investiției se vor asigura de la bugetul CJ Vaslui, obiectivul de investiții urmând a fi cuprins în programul anual de investiții.

Prin reabilitarea, modernizarea și extinderea clădirii administrative Poligon-Delea din municipiul Vaslui se urmărește realizarea unui climat normal de desfășurare a activităților specifice într-un spațiu administrativ modern, cu respectarea tuturor normelor de funcționare a unui sediu care să îmbunătățească calitatea serviciilor oferite”, se arată în proiectul de hotărâre. (Dănuț CIOBANU)

Vasile Pavăl a trasat noile direcții de dezvoltare ale municipiului Vaslui în anul 2020

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui va închide, până la sfârșitul acestui an, alte două șantiere de investiții. Este vorba despre proiectul parcării Teoclinic din Cartierul 13 Decembrie și reabilitarea infrastructurii rutiere de pe strada Avram Iancu. Anul 2020 continuă cu alte programe de dezvoltare, printre care cel mai important este construcția noului bazar. Pe lângă investițiile finanțate de la bugetul local, municipalitatea urmărește implementarea proiectelor pe fonduri europene.

Primăria Vaslui va inaugura până la sfârșitul acestui an alte două obiective de investiții. Este vorba despre parcarea din zona Teoclinic din Cartierul 13 Decembrie și finalizarea lucrărilor la infrastructura rutieră pe strada Avram Iancu. Cele două obiective se adaugă parcului pentru role care a fost finalizat în cursul lunii septembrie 2019.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că, deși multe proiecte sunt în întârziere, sunt și investiții care au fost puse în funcțiune: „Continuăm în anul viitor cu investiția de la noul bazar, unde strada Decebal se conturează ca o arteră de circulație din interiorul orașului. Avem în pregătire studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru asfaltarea în alte zone ale orașului cum ar fi Delea, Cantemir și Brodoc. Continuăm lucrul la studiul de fezabilitate de la centrul social, care se va înființa în fosta unitate militară”.

O altă direcție de acțiune a Primăriei Vaslui vizează investițiile care sunt finanțate din fonduri europene nerambursabile.

„Pentru creșă și grădiniță am continuat proiectul tehnici și urmează execuția. Și proiectul prin care construim mai multe case sociale din zona Rediu este în faza de proiectare și așteptăm ca și celelalte patru proiecte europene să primească avizul Autorității de Management din cadrul Ministerului Dezvoltării. Este vorba despre investițiile din Parcul Copou, de la Liceul Ion Mincu, construcția unui depou și extinderea rețelelor de transport local și achiziționarea de autobuze ecologice. Le urmărim în permanență toate aceste proiecte, pentru a le așeza pe un făgaș normal”, a precizat Vasile Pavăl.

Colectări bune la buget

O veste bună pentru municipalitate este că pe parcursul acestui an încasările din taxele și impozitele locale sunt la un nivel ridicat. Astfel, încasările obligațiilor financiare de la persoanele fizice și juridice sunt la această dată de peste 90%. Municipiul Vaslui are în anul 2019 un buget în valoare totală de 121 milioane de lei. Din valoarea totală a bugetului de 121 milioane de lei, pentru secțiunea de funcționare este alocată suma de 102 milioane lei, în timp ce pentru dezvoltare revine suma de 19 milioane de lei. La secțiunea de dezvoltare se mai adăuga alte surse de finanțare. Este vorba de fonduri care provin din impozitul pe venit, TVA, surse din Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, proiecte transfrontaliere derulate în parteneriat cu Republica Moldova.

„În anul 2019 avem în evaluare proiecte în valoare de 223 milioane de lei. Acestea sunt proiecte depuse și se află în diferite stadii. Proiectele depuse pe POR 2014-2020, proiectul de iluminat public, proiectul de introducere a unui a unui standard de calitate în Primăria Vaslui etc. Un alt proiect este bazinul de înot, care este un complex cu trei bazine unde se vor putea desfășura concursuri internaționale. Este un proiect de interes pentru Vaslui, în condițiile în care avem în oraș un liceu cu profil sportiv. Este un proiect de bun augur, care va deschide orașul pe zona unde trebuie”, a spus Vasile Pavăl.

CJ Vaslui alocă 20 milioane de lei pentru decontarea facturilor constructorilor

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat rectificarea bugetului general consolidat și a alocat suma de 1,8 miliarde de lei pentru proiectele din Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Banii au fost virați pentru plata facturilor firmelor private, care au executat proiectele din cadrul programului.

La nivelul județului Vaslui, investițiile locale derulate prin PNDL 2 reprezintă prioritatea zero pentru autoritățile publice locale. La această dată, au început să fie recepționate primele proiecte de dezvoltare din portofoliul de 251 investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării. Consiliul Județean (CJ) Vaslui acordă asistență tuturor UAT-urilor, inclusiv financiară, pentru ca primăriile să implementeze proiectele la termen. 

“Se lucrează în tot județul la proiecte. Am avut recepționate primele investiții, drumuri, școli și urmează alte obiective. În funcție de obținerea avizelor și a altor acte necesare, sperăm că în acest an vor demara toate proiectele. Noi avem o rezervă financiară de circa 20 milioane de lei pentru a onora facturilor constructorilor, până când vor ajunge în județ banii virați de Guvern”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Județul Vaslui se clasează pe locul al II-lea la nivel național, în ceea ce privește valoarea proiectelor care sunt implementate prin PNDL 2 (2017 – 2020). Valoarea totală a celor 251 proiecte din cadrul PNDL 2 se ridică la suma de 860 milioane de lei.

Noi asigurăm o parte din cofinanțarea care revine autorităților locale. Este vorba despre sumele necesare pentru obținerea unor avize, necesare pentru execuția lucrărilor. De asemenea, în cazurile în care proiectele au fost licitate la un procent de 100%, noi asigurăm finanțarea sumelor suplimentare care sunt calculate în urma aplicării OUG nr. 114/2018″, a mai spus Ciprian Trifan. (Dănuț CIOBANU)

Primăria Vaslui a băgat viteză în firma din Timișoara, care execută proiectul de apă și canal

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui monitorizează la sânge activitatea firmei Ludwing Pfeiffer Timișoara, care realizează proiectul de apă și canal. Municipalitatea dorește ca până la sfârșitul acestui an să fie atacate toate suburbiile municipiului: Moara Greci, Viișoara, Rediu și Brodoc. Abia din anul 2020, lucrările de modernizare vor fi extinse în interiorul orașului. Lucrările de reabilitare și extindere vizează 137 kilometri de rețele de apă și canal.

Ritmul lucrărilor la proiectul de modernizare a sistemului de apă și canal din municipiul Vaslui s-a îmbunătățit în ultimele săptămâni. În prezent, se derulează lucrări în suburbiile Brodoc – Rediu, precum și în zona Filaturii, Ioan Adam și străzile adiacente.

În fiecare zi sunt foarte atent la derularea programului de apă și canal. Pe lângă perimetrele unde se lucrează, am pregătit frontul de lucru pentru muncitori și în Moara Greci, cu străzile Păcurari și Combinelor. Sper ca firma din Timișoara să intre cât mai curând și aici. De asemenea, avem în pregătire zona Hușului și Viișoara. Vreau ca suburbiile să fie atacate în această perioadă, iar dacă vremea este bună să se continuie și lucrările”, a precizat Vasile Pavăl.

În ceea ce privește lucrările de reabilitare a sistemului de apă și canal din municipiul Vaslui, acestea vor fi amânate pentru anul viitor. Nu pot să lucrez iarna pe strada Călugăreni sau Traian, care sunt foarte aglomerate. În anul 2020 vom interveni și în aceste puncte”, a subliniat Pavăl. Până la această dată, lucrările de reabilitare și extindere la cei 137 kilometri de rețele de apă și canal au fost realizate într-un procent de numai 15%. Sunt mai multe cauze care au condus la întârzierea proiectului de apă și canal. În primul rând este vorba despre lipsa de capacitate de lucru a constructorului, iar în al doilea rând este vorba despre vremea nefavorabilă din această primăvară, când a plouat aproape două luni și jumătate.

Investiții masive

În data de 18 aprilie 2019, SC Ludwing Pfeiffer SRL Timișoara început lucrările din cadrul proiectului “Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești – județul Vaslui”. Investiția a demarat în suburbia Brodoc.

“Acest proiect este o primă etapă a modernizării serviciilor de apă și canal pentru orașul nostru. Etapa a doua vizează instalarea unor stații de pompare care vor rezolva câteva magistrale de alimentare cu apă. O a treia etapă privește dezvoltarea sistemului de apă și canal în zonele unde aceste proiecte nu ajung. Drumul este creionat, iar în patru – cinci ani orașul nostru și suburbiile Bahnari, Viișoara, Bustea, Paiu vor fi rezolvate în totalitate cu apă și canal”, a spus Vasile Pavăl.

În cursul lunii septembrie 2018, în Sala de Consiliu a Primăriei Vaslui, a avut loc conferința de presă organizată cu prilejul semnării contractului de execuție lucrări «Rețele de apă și canalizare, stații de pompare, stații pompare apă uzată în Vaslui». La nivelul municipiului Vaslui, lucrările constau în extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă pe o lungime de 65 kilometri și extinderea și reabilitarea sistemului de canalizare pe 72 kilometri. Pe lângă orașul Vaslui, lucrările la sistemul de apă și canal vizează și suburbiile Moara Greci, Viișoara, Rediu și Brodoc. În total, investițiile se ridică la suma de 74 milioane de lei fără TVA. Lucrările se vor desfășura pe o perioadă de 20 de luni, urmând ca proiectul să fie terminat în anul 2020.

Din ianuarie 2020 începe dotarea Ambulatoriului Vaslui, cu echipamente medicale de 10,3 milioane lei

de Dănuț CIOBANU

Începând din anul viitor, Spitalul Județean de Urgență Vaslui va achiziționa aparatură medicală în valoare de 10,3 milioane de lei, pentru dotarea ambulatoriului. Noul ambulatoriu este amplasat în incinta unității de sănătate, în colțul străzii Spitalului, construcția clădirii fiind finanțată prin Compania Natională de Investiții. Potrivit devizului general, valoarea totală a obiectivului este de 28 milioane lei.

Ana Rinder, directorul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Vaslui, a spus că, în prezent, se derulează etapa de achiziționare a serviciilor de consultanță pentru achiziția de echipamente medicale și pentru managementul proiectului. „Începând din luna ianuarie 2020 vom începe achiziția de aparatură medicală”, a precizat Ana Rinder. Dotarea noului ambulatoriu al spitalului este finanțată prin intermediul POR 2014 – 2020. Proiectul a fost depus în luna septembrie 2018 la Agenția de Dezvoltare Regională Nord Est de către Consiliul Județean (CJ) Vaslui în parteneriat cu SJU. Perioada de implementare a proiectului este de 27 de luni. Valoarea totală a proiectului este de 10.360.254 lei, din care finanțarea nerambursabilă de la Uniunea Europeană se ridică la 10.153.048 lei, iar restul sumei de 207.000 lei reprezintă cofinanțarea autorităților județene. În data de 19 iulie 2019 a fost semnat contractul de finanțare al proiectului, moment din care sunt demarate procedurile în vederea achiziționării de echipamente medicale. Obiectivul proiectului este dotarea unui număr de 23 cabinete medicale din structura ambulatoriului cu 197 echipamente medicale. De aceste dotări vor beneficia 67.000 de pacienți, consultați anual în cadrul ambulatoriului.

„Prin intermediul acestui proiect vom achiziționa aparatură medicală performantă pentru ambulatoriu. Este vorba despre ecografe, tomografe, echipamente pentru secțiile de urologie, fizioterapie, electrocardiografe și altele. Cu acest ambulatoriu nou vom muta policlinica județeană în incinta spitalului. După finalizarea acestor investiții, la care se adaugă și construirea unui pavilion de zi, vom reamenaja curtea spitalului, vom construi căi de acces, parcări, spații de recreere pentru pacienți”, a mai precizat Ana Rinder.

Investiții în sănătate

CJ Vaslui va continua și în anul viitor să investească masiv în unitățile de sănătate, astfel încât locuitorii județului să nu mai fie nevoiți să meagă la alte spitale din regiune.

„Suntem în plin proces de modernizare a SJU Vaslui. Avem proiecte pe care le derulăm din fonduri proprii, cum ar fi construcția Pavilionului de zi. În paralel, cu bani de la bugetul de stat și fonduri europene construim și dotăm cu aparatură modernă noul ambulatoriu. Corpul central al SJU s-a făcut, de asemenea, din fonduri europene. Problema spitalului este una a întregii comunități. La Vaslui am pus bazele unei bune organizări. Am crescut calitativ serviciile medicale, astfel încât trimiterile la alte spitale din Moldova să fie cât mai puține”, a spus Dumitru Buzatu, președintele C Vaslui.

În prezent, CJ Vaslui pregătește construcția Spitalului nr. 2 Vaslui.

„Am făcut un parteneriat cu Consiliul Local Vaslui, avem studiul de fezabilitate și proiectul și ne-am adresat Companiei Naționale de Investiții, pentru a porni proiectul. Dacă investiția intră la licitație, putem finaliza Spitalul nr. 2”, a mai spus Dumitru Buzatu.

Cele trei secții ale unității de sănătate se vor ridica pe terenul disponibil din curtea Spitalului nr. 2, de pe strada Doctor Ghelerter nr 2, care se întinde pe o suprafață de 20.936 metri pătrați. Valoarea totală a obiectivului de investiții este de 84.207.585 lei cu TVA, investiția urmând să fie eșalonată pe o perioadă de trei ani, iar durata de realizare a lucrărilor este de 36 de luni.

La Pogonești s-a finalizat rețeaua de canalizare

În comună s-au realizat mai multe investiții importante pentru confortul cetățenilor. Autoritățile locale promit și gaze pentru locuitori.

Comuna Pogonești a intrat în rândul puținelor comune din județ care se pot mândri cu rețea de canalizare. Dincolo de faptul că îmbunătățește calitatea vieții localnicilor, canalizarea asigură și o mai bună protecție a mediului, fiind un sistem eficient de colectare a apelor menajere.

Canalizarea în satul Pogonești este finalizată, trebuie doar trebuie să legăm stația de epurare și stația de pompare la curent. Atât. Așteptăm avizele E-ON. Să sperăm că până la sfârșitul anului primim avizele. De această canalizare beneficiază 416 gospodării numai în satul Pogonești deocamdată, dar stația de epurare am făcut-o la o capacitate mai mare. Satul Belcești e la 300 de metri distanță de stația de epurare, iar în viitorul apropiat o să facem și acolo canalizare că am mai cumpărat niște materiale, să vedem ce buget avem la anul și să facem extindere. Satul Polocin e un pic mai departe dar sunt posibilități, cu stații de pompare ca să ducem rețeaua de canalizare de la Polocin, la stația de epurare. Asta în viitorul apropiat. Lucrarea a început în 2017, cu termen de finalizare noiembrie 2019 și a costat 5,3 milioane de lei, fonduri obținute prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 1” , ne-a declarat Ionel Iordache, primarul comunei Pogonești.

Apa nu mai reprezintă de mult o problemă pentru localnici, în toate cele trei sate ele comunei (Pogonești, Belecești și Polocin), existând rețea de apă. Unii săteni, cu posibilități financiare, au apă la robinetele din baie și bucătărie, iar alții au apă la robinetele din curte.

În afară de utilități, autoritățile locale au pus accent pe modernizarea unităților de învățământ. În prezent toate școlile din comună au grupurile sanitare afară, dar accesul se face din interior, sunt racordate la apă, iar încălzirea se face cu centrală termică. Probleme au fost la acoperișul Școlii din Pogonești. Această instituție a fost reabilitată în urmă cu 20 de ani, dar după câțiva ani a început să plouă în școală. Prin urmare s-a schimbat recent tot acoperișul, costurile ajungând la 130.000 de lei, bani din bugetul local. În același timp a fost reabilitat și dispensarul uman.

Dispensarul din Pogonești, reabilitat

Dispensarul era terminat, ploua în el. Am reușit și am făcut reparații capitale de la zero, am izolat termic toată clădirea și am schimbat acoperișul”, susține primarul.

O altă prioritate este construirea unei grădinițe din cauză că în grădinița existentă nu prea ai curaj să intri de teamă să nu cadă peste tine.

Vrem să facem cu 1,6 milioane de lei o grădiniță cu patru săli de clasă în comuna Pogonești, încă nu am început-o pentru că nu putem deocamdată. De un an de zile mă chinui cu un aviz de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU). Dacă aveam avizul de la ISU grădinița era până sus făcută. Găsesc fel de fel de chichițe. De exemplu dacă ne-a spus că avem de trei puncte de remediat, le fac pe alea și când mă duc îmi spun că mai sunt alte două. Nu se face așa. Acolo e o chestie mai delicată și nu vreau să dau numele celui care ne pune bețe în roate. Și nu numai nouă. Doar nu suntem numai noi în situația asta, sunt mai mulți. Aștept să dau ordin de începere a lucrărilor. Avem bani, avem câștigată licitația, constructor tot, tot, așteptăm numai să începem. Avem o grădiniță într-o clădire veche, o fostă curte boierească de 120 de ani, a boierului Colea. În casa lui a fost cândva CAP, apoi grădiniță. Chiar și eu am fost la grădinița aia când eram copil, acum 50 de ani. E o problemă acolo. Doamne ferește la un cutremur, cade pe ei. Anul acesta n-am mai lăsat copiii acolo, i-am adus într-o clădire în curtea școlii aici, cu toate că grădinița și școala nu trebuie să aibă aceeași curte. Este vorba tot de o clădire veche care a fost primărie. Am încercat să o consolidăm, dar și aia e crăpată. Am zis să le dărâmăm pe astea două clădiri, pentru că altă soluție nu avem, și să facem o grădiniță. Așteptăm doar avizul de la ISU”, a mai spus primarul.

În comună s-au investit nu mai puțin de 2,2 milioane de lei, fonduri obținute prin PNDL, pentru construirea de podețe și șanțuri betonate pentru că ploile făceau ravagii în comună.

În comună sunt fel de fel de viituri, sunt puncte de trecere a apei care se concentrează de pe versanți exact în sate și știam unde sunt probleme și trebuia să le facem ca să le fie mai bine oamenilor. Am făcut în toate satele unde a fost necesar. Că am avut probleme. La ploile din primăvară am avut destule probleme aici. Apropo de ploile din primăvară, avem de asfaltat trei kilometri de drumuri afectate de viituri. Am depus proiectul la Compania Națională de Investiții (CNI) și așteptăm să scoată lucrarea la licitație. La solicitarea cetățenilor, din bugetul local am făcut cu 100.000 de lei încă 800 de metri de șanțuri betonate pe porțiuni unde știam noi că sunt probleme”, a precizat edilul.

Primăria Pogonești a derulat o serie de investiții din fonduri proprii, disponibile la nivelul consiliului local. Mai precis s-a cumpărat un buldoexcavator multifuncțional în valoare de 350.000 de lei, s-au construit, în curtea primăriei, un garaj și o magazie și se pietruiește un drum comunal pentru accesul oamenilor, din satele Polocin și Belcești, la biserică. Tot cu fonduri proprii se va achiziționa un tractor, o remorcă, o lamă pentru deszăpezire și se va moderniza iluminatul stradal.

Suntem în faza obținerii autorizației de construcție pentru modernizarea iluminatului public în comuna Pogonești. Investiția ajunge la 530.000 de lei, ceea ce înseamnă lămpi noi cu led și extindere de rețea cu 24 de stâlpi unde avem nevoie. Sunt zone unde o să se construiască case. Deocamdată extindem rețeaua pentru iluminat. Dar am trecut în devizul de lucrări și în devizul de cheltuieli stâlpi care să susțină și o rețea pentru consum casnic. Când va fi nevoie vom face demersurile necesare, cu bani din bugetul local, să ajungă curentul și la casele care se vor construi. Zilele astea ne apucăm de treabă, că am zis să avem și noi leduri de sărbători”, a mai spus primarul Ionel Iordache.

Autoritățile locale vor să alimenteze comuna cu gaze naturale, conducta fiind la mai puțin de doi kilometri, mai precis la ieșirea din comuna Tutova. În acest sens s-a făcut studiul de fezabilitate pentru toate cele trei sate componente și s-a obținut și avizul de la Gaz-Est. (Cristian DIMA)

Măsuri de impact luate de Primăria Huși, pentru atragerea de investiții și forță de muncă

de Dănuț CIOBANU

Susținerea mediului de afaceri este o prioritate pentru Primăria Huși. Astfel, firmele care au datorii restante la bugetul local scapă de penalități, dacă își achită obligațiile fiscale. Pentru atragerea de capital și stabilizarea forței de muncă în zonă, municipalitatea acordă gratuit terenuri pentru realizarea de investiții, precum și scutirea de la plata impozitelor locale pentru mai mulți ani.

Primăria Huși acordă o serie de facilități fiscale agenților economici care au restanțe la plata obligațiilor fiscale la bugetul local pe 2019 sau din anii anteriori. Este pentru prima dată când municipalitate acordă astfel de înlesniri fiscale firmelor private.

„Până acum am acordat facilități doar persoanelor fizice, dar în acest an am considerat că și agenții economici trebuie ajutați. Din anumite cauze, firmele nu pot să își achite la zi taxele și impozitele la bugetul local, deoarece au de acordat salarii la un anumit număr de salariați sau fac investiții. De aceea am zis să le creem această facilitate, care a fost aprobată în Consiliul Local. Astfel am dat posibilitatea diminuării taxelor de penalități și dobânzilor care se punea pentru întârzierea la plată a impozitelor locale”, a spus Ioan Ciupilan, primarul municipiului Huși.

Primăria Huși este avantajată de această măsură, în condițiile în care își va încasa veniturile prevăzute și execuția bugetară nu se va realiza pe cifre ireale. La rândul lor, oamenii de afaceri pot economisi anumite sume de bani ce pot fi utilizate pentru alte activități din cadrul firmei.

„Prin această măsură fiscală protejăm și locurile de muncă, încercăm să atragem forță de muncă pe piața locală. În Moldova s-au făcut puține investiții pentru locuri de muncă. A nu se confunda că nu au fost investiții în infrastructură, sistemele de apă și canalizare, școli sau spitale. Dar în alte locuri de muncă în afara construcțiilor s-a investit foarte puțin. Acest lucru a dus la migrarea forței de muncă către zone din Banat, Cluj sau Uniunea Europeană unde, de ce să nu recunoaștem, salariile sunt mai atrăgătoare”, a mai spus Iona Ciupilan.

Pe lângă anularea penalităților și dobânzilor pentru firmele care își achită la bugetul local taxele și impozitele restante, Primăria Huși mai acordă și alte avantaje potențialilor investitori. Societățile comerciale care își deschid afaceri pe raza municipiului primesc gratuit terenuri pentru investiții, precum și scutirea la plata taxelor și impozitelor pentru o perioadă de până la patru ani.

„Facem toate eforturile pentru a atrage investitori în zona noastră și a menține forța de muncă. Noi avem acum proiecte de modernizare a orașului, dar pentru cine modernizăm?”, a mai spus Ciupilan.

Investiții de proporții la Epureni

La Epureni sunt deschise mai multe șantiere pe care se lucrează la construirea unei școli, la asfaltarea drumurilor și la extinderea sistemului de alimentare cu apă. Până la sfârșitul lunii noiembrie localitatea, care este deja supravegheată video, va avea internet gratuit în zonele publice.

Formată din satele Epureni, Bârlăești, Bursuci și Horga, Comuna Epureni se află într-un proces continuu de dezvoltare. Dacă în urmă cu trei ani localnicii se luptau cu noroaiele după fiecare ploaie sau erau nevoiți să care apa cu găleata de la fântâni, acum au străzi asfaltate și apă în curte.

În Comuna Epureni, timp de aproape 30 de ani nu s-a făcut nimic. Am preluat această administrație, nu de la zero, ci de la minus. Ne-am străduit să acoperim deficitul, în primul rând, pe care l-am preluat în acest mandat și am reușit cu sprijinul Consiliului Județean Vaslui. Acești bani puteau să meargă spre mai multe investiții în comună, dar e bine și așa. Datorită configurației geografice, întotdeauna aveam probleme cu drumurile comunale și sătești. La Bursuci, fiind un sat cu cele mai multe drumuri în pantă, la fiecare ploaie, trebuia să intervenim pentru că drumurile deveneau impracticabile. Trebuia să îndreptăm, să mai punem piatră. Banii erau de la bugetul local și tot timpul puneam piatră, dar drumuri bune nu mai aveam. Sunt foarte mândră că am reușit să asfaltăm acest sat. Acum suntem în faza de execuție șanțuri și rigole. Podețele s-au pus, s-au făcut și drumurile laterale, podețele transversale s-a pus și stratul de uzură. Mai sunt mici retușuri, mă refer la partea de șanțuri, rigole și semnalizare rutieră. În curând lucrarea va fi gata”, ne-a declarat Carmen Bîlbâie, primarul Comunei Epureni.

Lucrările de asfaltare în satul Bursuci costă peste cinci milioane de lei, se întind pe 5,2 kilometri și sunt executate de societatea Transmir. Administrația locală este preocupată și de asfaltarea satului Bârlăești, deoarece celelalte două sate, Epureni și Horga, sunt străbătute de un drum județean asfaltat.

Prioritatea numărul unu pentru mine ca și primar, este asfaltarea satului Bârlăești. Este vorba de aproape șase kilometri, dar trebuie să facem întâi aducțiunea de apă și apoi să facem asfaltarea. Prioritatea anului următor este asfaltarea acestui sat și asfaltarea drumurilor din Epureni Vale, fac parte din același proiect depus la Fondul de Dezvoltare și Investiții. Suntem eligibili, numai că trebuie să ajungem în faza obținerii autorizației de construire. Asta implică scoaterea la licitație, proiectare și execuție și apoi obținerea tuturor avizelor. Sperăm că până la sfârșitul anului să terminăm licitația, iar în primăvară să obținem toate avizele să facem și proiectul tehnic. Nu știu ce se va întâmpla pe plan politic, dar sperăm ca acest Fond de Dezvoltare și Investiții să meargă mai departe. Cred că ar fi o gură de oxigen pentru noi primăriile și pentru oamenii din comuna noastră și din sate, să aibă câțiva kilometri de asfalt. Contează mult.” , a mai spus primarul comunei.

Autoritățile locale vor să asfalteze prin Compania Națională de Investiții (CNI) alte două drumuri principale în satul Horga și unul în satul Epureni (care pleacă din drumul județean prin fața căminului cultural) precum și toate arterele care pleacă din acest drum.

Este un proiect pe care îl avem la CNI unde am depus toate documentele necesare, urmează să ne prezentăm în comisia de analiză. Suntem foarte avansați. Suntem la o întindere de mână de semnarea contractului, dar și aici depindem tot de ce se mai întâmplă pe plan politic mai departe. Lucrăm la acest proiect de un an și jumătate, aveam toată documentația. Suntem pregătiți să predăm aceste drumuri Companiei Naționale de Investiții (CNI) pentru că aceste lucrări se efectuează pe cheltuiala CNI. Și dumnealor vor scoate la licitație proiectarea și execuția și se vor ocupa de derularea acestor lucrări. Ceea ce ține de noi s-a făcut. Din bugetul propriu nu putem face asfaltări. Am terminat totuși o platformă de asfalt care face legătura dintre DJ 244 și centrul comunei pentru că, din de la acel drum până la Căminul Cultural Epureni, oamenii mergeau prin noroi. Am zis că măcar centrul comunei să arate bine. Noi ne dorim ca toată comuna să arate bine, dar eu consider că centrul comunei este cartea noastră de vizită. Avem proiecte de asfaltare pentru toate drumurile din comună, acum depinde când vor intra la asfaltare. Depinde ce vor face guvernanții noștri și cum se vor gândi să aibă grijă și de populația din mediul rural. Și oamenii de la sate sunt importanți și au nevoie de condiții, nu numai cei de la oraș. Eu consider că oamenii de la sate sunt foarte muncitori, cel puțin cei din Comuna Epureni, sunt oameni harnici, sunt oameni buni și merită să aibă și ei condiții decente de trai ”, a mai spus primarul Carmen Bîlbâie.

Localnicii din satul Horga au mari probleme cu o ravenă care se mărește din cauza eroziunii solului. Această ravenă, cu pereți abrupți și instabili, ar putea rupe satul în două.

Avem probleme în satul Horga pe un drum sătesc , din cauza unei ravene care se mărește , iar dacă nu vom fi ajutați la timp, satul se va rupe în două. Nu avem bani la bugetul local să efectuăm lucrări de stabilizare. Am făcut o estimare și o expertiză la ceea ce ar insemna o investiție pentru a stabiliza ravena, ar fi în jur de 2.000.000 de lei. Avem și proiect făcut. Mă gândesc să ne îndreptăm tot spre CNI că acolo sunt lucrări de refacere de drumuri și poduri afectate de calamități”, ne-a declarat primarul.

Alimentarea cu apă a comunei constituie una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă administrația locală. În prezent se lucrează la aducțiunea de apă în satele Bârlăești și Horga. În satele Epureni și Bursuci, oamenii au deja apă în curte. În aceste două sate apa din foraje se pompează, trece prin stația de clorinare unde sunt eliminați compușii periculoși precum amoniacul și hidrogenul sulfurat. De acolo, apă de calitate, care se încadrează în parametri normali, ajunge în bazine de 1000 de metri cubi, apoi prin cădere se distribuie localnicilor.

Proiectul de aducțiune de apă, etapa a doua, care vizează satele Horga și Bârlălești este în curs de implementare. Investiția se află cam la jumătate. Sperăm ca în 2020, toate satele componente ale comunei să aibă apă curentă. Investiția pentru sistemului de alimentare cu apă ajunge la 6,5 milioane de lei, fonduri guvernamentale obținute prin PNDL 1 și PNDL 2. În etapa întâi s-au cheltuit 3,2 milioane de lei, iar în etapa a doua 3,3 milioane de lei, dar trebuie să venim cu partea de cofinanțarea pentru a acoperi salariile majorate din construcții”, a precizat Carmen Bâlbâie.

În planul de dezvoltare a comunei se află și realizarea unei rețele de canalizare, însă, culmea, nu toți localnicii o doresc.

Urmează să depunem un proiect de canalizare, deocamdată am făcut un sondaj de opinie. Cei bătrâni nu-și doresc canalizare, dar cei tineri își doresc și sperăm să-i aducem acasă. Să aibă toate condițiile pentru a se putea întoarce acasă. În final se vor întoarce”, a spus primarul comunei.

Actuala conducere a primăriei a preluat, de la fostul primar, o lucrare al cărei constructor a intrat în faliment. Firma respectivă trebuia să construiască peste râurile din comună căile de acces, mai precis poduri și podețe, însă lucrările au fost abandonate. Cel mai probabil din nepăsare, fostul primar nu s-a sinchisit să facă demersurile necesare pentru continuarea lucrărilor, așa cum a făcut actuala administrație condusă de Carmen Bîlbîie.

Am finalizat un proiect de poduri și podețe care a fost început acum nouă ani. Constructorul a intrat în faliment, dar în urma discuțiilor cu acest constructor am reușit, cu mari insistențe, să finalizăm și această lucrare. Era păcat, banii erau alocați de la minister și s-ar fi pierdut deoarece contractul mai avea puțin și expira. Podurile și podețele sunt de fapt căile de acces, pentru că în comuna noastră sunt râuri care traversează comuna. Trebuiau refăcute pentru buna circulație a cetățenilor. Lucrările erau începute, unele erau deteriorate, dar în final totul a ieșit ca la carte”, ne-a declarat primarul comunei.

Modernizarea infrastructurii educaționale se numără printre principalele direcții de dezvoltare ale comunei Epureni, în acest an fiind începute mai multe lucrări de extindere a școlilor din comună. Una dintre cele mai importante investiții este construirea unei școli în Bursuci, un sat cu mulți tineri și mulți copii.

La Bursuci elevii învățau într-o școală veche de 100 de ani. Pur și simplu, la semnarea mandatului, mi-era frică să mă duc la acea școală. Mi-era teamă că mai vine o iarnă și o să se dărâme peste copii. Mi-era frică de un cutremur, mi-era frică de tot ce s-ar fi putut întâmpla cu o clădire veche de 100 de ani, fără fundație. Dumnezeu ne-a ajutat și am reușit să obținem finanțare pentru acea școală. Inițial am spus că facem reabilitare, dar când s-a apucat de lucrări, constructorul a constatat că fundația nu corespunde normelor în vigoare și a trebuit să o refacă. Pe cheltuiala lui a făcut și această fundație. Practic este o școală nouă făcută de la zero. Investiția ajunge la 1,2 milioane de lei cu tot cu partea noastră de cofinanțare care acoperă majorarea salariilor în construcții. S-a ridicat școala, s-a acoperit, mai sunt finisajele interioare și exterioare. La celelalte școli din comună am început să facem grupuri sanitare. Am reușit să atragem fonduri pentru satele Bursuci, Epureni și Horga. Ar mai fi școala din Bârlăiești unde, din păcate, mai avem doar 13 copii și nu am primit fonduri pentru construirea unui grup sanitar. În acest sat am reușit să transformăm o școală veche în cămin cultural. S-a făcut fațada și interiorul și mai este puțin de lucru. Nu este cine știe ce dar este o clădire în care se pot face diverse activități în mod decent. Era păcat de o clădire foarte bine construită să o lăsăm să se dărâme. Se vor face organiza diferite activități cultural artistice. În plus, oamenii își doreau să facă diverse activități. Unii își doreau să facă cumătrie, alții își doreau să facă un praznic, alții își doreau să facă o nuntă. Oamenii nu-și permit să plătească un restaurant și atunci am reabilitat acest imobil. Nu este dotat, dar sălile, în care se pot face aceste aceste evenimente, sunt curate, sunt văruite. Percepem o taxă modică doar pentru evenimentele fericite ”, a spus Carmen Bîlbîie.

Se lucrează de zor și la Căminul Cultural din satul Epureni unde s-a montat o centrală electrică. S-au pus calorifere, s-au tras țevi, s-a pus boiler, s-a tras apă curentă, s-au pus chiuvete, s-a făcut branșamentul trifazic. Mai urmează ca instituția să fie branșată la 380 V ca apoi să se facă probele de presiune. 

Autoritățile din Epureni sprijină educația acordând burse elevilor. Mai mult de atât, copiii cu rezultatele foarte bune merg gratuit în tabere. Vin cu amintiri foarte frumoase înapoi și povestesc și mă bucur de bucuria lor pentru că unii chiar nu-și permit să meargă în tabără. Copiii sunt încântați și pentru mine asta este cea mai mare bucurie. Mă bucur și de asfalt și de apă, dar faptul că putem ajuta acești copii este o mare mândrie și bucurie”, a mai spus primarul comunei.

Asigurarea asistentei medicale este extrem de importantă pentru autoritățile locale, motiv pentru care la Epureni se va construi, cu fonduri europene, un Centru de Asistență și Recuperare. Va fi un centru modern cu aparatură medicală modernă unde se va acorda asistență medicală, se vor asigura servicii de recuperare persoanelor vârstnice aflate în dificultate și se va acorda asistență psihologică tuturor persoanelor, indiferent de vârstă. Între timp se încearcă transformarea unei școli, în care nu mai învață niciun elev, în dispensar medical. Ne dorim un dispensar medical. Avem aici în satul Epureni o școală unde nu învață niciun elev și vrem să o tranformăm în dispesar medical, pentru că avem mare nevoie. Deocamdată nu am obținut avizul de la Ministerul Educației din cauză că în inventarul nostru figura această școală cu teren mai mult. Între timp o parte din teren a fost retrocedată proprietarilor. A trebuit să diminuăm suprafața și acum trebuie să refacem documentația cadastrală. Foarte greu obținem avizul de la Ministerul Învățământului. Vrem să facem în acel imobil și un cabinet stomatologic. Clădirea este foarte bună. Decât să o conservăm, mai bine îi dăm o altă destinație ”, a precizat Carmen Bîlbîie.

Pentru descurajarea hoților s-au montat camere de supraveghere în toate satele componente ale comunei. Unele au fost montate anul trecut, iar altele anul acesta: Camerele de supraveghere au fost necesare pentru că noi nu găsim oameni care să asigure paza obștească. Tot timpul erau discuții din cauză că nimeni nu voia e să facă de pază. Am luat hotărârea să înlocuim această pază cu camere de supraveghere. Oricum paza era doar pe timp de noapte, două-trei ore. În schimb camerele funcționează non-stop. De multe ori s-au rezolvat problemele din sate cu ajutorul imaginilor înregistrate de camere. Au costat foarte puțin. Camerele pe care le-am montat în această vară în satele Epureni, Bursuci și Bârlăești au costat 6.000 de lei. Sunt montate câte trei în fiecare sat”.

Până la sfârșitul lunii noiembrie 2019 , localnicii vor beneficia gratuit de internet wireless. Rețeaua de internet va putea fi accesată în școli, parcuri și cămine culturale. Totodată în comună a fost introdus un sistem simplu de colectare selectivă a gunoiului.

Am reușit să achiziționăm din fonduri proprii un tractor cu remorcă cu care transportăm deșeurile selectate. Am stat de vorbă cu cetățenii, le-am explicat, am cumpărat saci pe culori și colectăm gunoiul selectat. Mergem din poartă în poartă și luăm gunoiul. Ne este mai ușor să colectăm gunoiul de la poarta omului decât să-l adunăm din râpă sau de pe dealuri. Și încet, încet oamenii se obișnuiesc. Suntem la început. Din două în două săptămâni mergem cu tractorașul cu remorcă colectăm gunoiul și apoi așteptăm mașina firmei cu care avem contract, să ridice gunoiul. Sperăm că până la 15 noiembrie, firma care a câștigat licitația să preia aceste atribuții”, ne-a declarat Carmen Bîlbîie.

Autoritățile de la Epureni vor să racordeze comuna la rețeaua de gaze naturale. S-a obținut deja avizul de la Transgaz, iar racordarea se va face la conducta de la Zorleni. (Cristian DIMA)

Vasile Pavăl trage un semnal de alarmă: noul Guvern să nu blocheze investițiile!

de Dănuț CIOBANU

Autoritățile locale din municipiul Vaslui se așteaptă ca schimbarea Guvernului să nu afecteze derularea investițiilor. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că orașul are foarte multe proiecte demarate și se așteaptă la o continuitate a investițiilor. Este vorba despre șoseaua de centură, patinoarul, bazinul de înot, stadionul etc. Primarul a declarat că își va termina mandatul și se va lupta în continuare pentru comunitate. Cât privește participarea în alegeri pentru un nou mandat, Pavăl a spus că va anunța din timp dacă va mai candida.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus la conferința de presă organizată ieri, că se așteaptă ca schimbarea Guvernului României să nu afecteze negativ capitolul investiții. El a enumerat o serie de proiecte foarte importante care sunt în diferite stadii de pregătire și care au o importanță capitală pentru comunitatea locală.

“Nu mă va clinti nimeni și nimic, eu rămân un om al comunității. Speranța mea este că proiectele pe care le-am pornit nu vor fi blocate, odată cu numirea noului Guvern la Palatul Victoria. Sper că cine va fi la București va duce mai departe obiectivele demarate“, a precizat Pavăl.

Printre investițiile amintite se numără construirea bazinului de înot, proiect care se află în analiză financiară și într-o lună ar urma să fie desemnat câștigătorul licitației de execuție. Un al proiect important vizează construirea unui stadion la standarde europene pe strada Hușului. De asemenea, autoritățile locale derulează un proiect privind construirea unor locuințe de serviciu prin ANL. Licitația de proiectare plus execuție la acest proiect a fost câștigată de firma Elitconstruct din Negrești și ar urma ca din prima jumătate a anului viitor să înceapă construirea celor 20 de apartamente. O altă investiție care este în atenția autorităților locale privește construirea unei șosele de centură. Pe acest proiect se lucrează la proiectare, iar în primul trimestru al anului 2020 urmează să fie aprobat studiul de fezabilitate.

Proiecte pe apă și canal

Un al program de impact la nivel local care este format din trei componente privește extinderea și modernizarea sistemului de apă și canal. La primul proiect finanțat prin fonduri europene se lucrează, în prezent, în zona Moara Greci, pe strada Ion Adam, iar de anul viitor se va trece la execuția lucrărilor în centrul orașului Vaslui, pe străzile Traian și Călugăreni. A doua etapă a programului de apă și canal are în vedere construirea unor stații de pompare a apei potabile, construirea de rezervoare pentru stocarea apei pe Delea pentru creșterea presiunii în sistemul de alimentare etc. Licitația de execuție este în derulare, fiind înscrisă o firmă din Italia.

Al treilea proiect al programului se adresează străzilor care nu au fost prinse în celelalte proiecte, urmând să fie extinse instalațiile de apă și canalizare.

Atenție la proiectele europene!

La fel se importante pentru municipiul Vaslui sunt și proiectele accesate cu fonduri europene nerambursabile. Din cele șapte proiecte depuse pe Axa 4 din cadrul POR 2014-2020 au fost semnate contractele de finanțare pentru grădiniță, creșă și locuințele sociale din zona Rediu. Autoritățile locale așteaptă semnarea contractelor și pentru restul proiectelor: extinderea rețelelor de transport local și achiziționarea de autobuze ecologice, construcția unui depou, precum și extinderea parcului Copou. Primăria Vaslui s-a interesat la ADR Nord Est și la București pentru ca și aceste proiecte să se semneze contracatele de finanțare, iar procedurile să meargă mai departe.

“Nu mi-am pierdut încrederea. Așteptăm învestirea Guvernului pentru a vedea că lucrurile vor intra pe un făgaș normal. Îmi voi duce mandatul la capăt, luptând pentru municipiul Vaslui. Vor fi probleme, dar nu plec niciunde. Alternanța la putere este normală într-un regim democratic, nu vei sta veșnic la putere. Prin această rotire să se rezolve principalele probleme ale unei comunități, să se dezvolte și să fie asigurat un trai decent oamenilor. Voi anunța la timp, dacă voi mai candida pentru un nou mandat”, a încheiat Vasile Pavăl.

Două noi investiții importante, la CPRU Bârlad, pentru copiii victime ale unor abuzuri

Centrul de Primire în Regim de Urgență (CPRU) din cadrul Complexului de Servicii Comunitare „Neculai Roșca Codreanu” din Bârlad are, în sfârșit, o sală destinată audierii minorilor care au calitatea de persoane vătămate. Dacă până acum sala era una multifuncțională, de scurt timp, ea este destinată doar audierilor copiilor victime și martori în procese judiciare.

Sala este dotată cu mobilier comod, sistem de înregistrare audio-video și cu geam unidirecțional, prin care copilul poate vedea, dar el nu poate fi văzut de către cei din camera vecină.

„Un astfel de spațiu, în care copilul participă la o întâlnire importantă în luarea unei decizii alături de psiholog, creează minorului, victimă sau martor, condiții adecvate în care poate să se desfășoare în voie. Climatul în care copilul dezvăluie aspecte neplăcute prin care a trecut, îl face să se simtă securizat emoțional, pentru a putea face față întrebărilor psihologului. În acest loc, sala de audieri, el primește confirmări că este ascultat și că declarațiile lui sunt importante în luarea deciziilor”, ne-a declarat psihologul Ionuț Brătianu de la CPRU.

De asemenea, în urmă cu câteva săptămâni, în cadrul CPRU a fost amenajată și o cameră de joacă pentru copii, victime ale abuzului și neglijenței. Camera a fost mobilată corespunzător, astfel încât minorii, care sunt antrenați în activități de recuperare și reabilitare prin joc, să redescopere frumusețea copilăriei. Ambientul este unul cât se poate de cald, primitor, adecvat și terapiei de grup pe care o urmează copiii. Picturile și decorațiunile de pe pereții camerei de joacă au fost realizate de către cel care a decorat, printre altele, toate grădinițele din Bârlad – pictorul Constantin Mardare, terapeut ocupațional în cadrul Complexului de Servicii Comunitare „Neculai Roșca Codreanu”. (Mihaela NICULESCU)

Condiții mai bune de trai pentru oamenii din Stănilești

Prioritatea zero, pentru autoritățile locale, a fost acoperișul școlii din Stănilești care era nesigur pentru elevi, dar și pentru învățători. Investițiile nu s-au oprit aici. În plină desfășurare sunt lucrările de asfaltare a drumurilor de pământ din satele Stănilești, Gura Văii și Pogănești.

Odată cu trecerea anilor, acoperișul Școlii Gimnaziale din Stănilești s-a deteriorat semnificativ, devenind nesigur pentru elevi, dar și pentru învățători. În plus, ploaia intra în sălile de clase și în cancelarie. Această situație neplăcută a fost, în sfârșit, rezolvată, acoperișul instituției fiind renovat în totalitate cu 250.000 de lei. Recepția lucrărilor de reabilitare a avut loc la sfârșitul săptămânii ce tocmai s-a încheiat, mai precis vineri, 4 octombrie.

A fost o lucrare necesară deoarece vechiul acoperiș era făcut dintr-un material din carton ondulat, pe alocuri era spart și ploua în interiorul clădirii. Am încercat să schimbăm acoperișul încă de anul trecut , dar nu ne-am încadrat în timp cu avizele de la instituții și am renunțat pentru că trebuia să ne încadrăm în perioada de vacanță a copiilor să nu obstrucționăm cursurile școlare. Nu ne-am lăsat păgubași și am continuat, iar anul acesta, în perioada de vacanță, am obținut toate avizele și am reușit să reabilităm acoperișul. Eu personal sunt foarte mulțumit de acest aspect, pentru că atunci când doamna director imi spunea – «Domnule primar, iarăși a plouat în cancelarie, iarăși în sălile de cursuri se văd urme de apă pe tavan» – Sincer, nu eram deloc încântat de acest aspect. Am fost și m-am uitat la vechea lucrare. Într-adevăr acel carton era dintr-un material ignifug , dar structura lui de rezistență nu a fost făcută ca la carte. Ar fi trebuit să aibă sub el un material de rezistență, însă erau niște scânduri puse la distanțe foarte mari ceea ce permitea să fie penetrant acel carton atunci când, de exemplu, un copil arunca o piatră pe acoperiș. Orice mică fisură genera o gaură mai mare. A trebuit să rezolvăm această situație. A intrat foarte multă cherestea. Practic am schimbat tot materialul. Bineînțeles că și tabla este de foarte bună calitate”, ne-a declarat Liviu Zaharia, primarul comunei Stănilești.

În prezent, în comuna Stănilești sunt în plină desfășurare lucrări de asfaltare a străzilor. Se lucrează lucrează îngrijit , iar traficul prin comună nu este afectat.

Lucrările la modernizare a străzilor din comuna Stănilești sunt executate de SC Viacons Rutier. Chiar acum se lucrează pe satele Gura Văii și Pogănești. Există un oarecare disconfort, dar oamenii dau dovadă de înțelegere. Este o muncă asiduă care necesită foarte mulă răbdare. Se scoate pământul pe o adâncime de jumătate de metru, se cară de acolo, după care se vine cu stratul de balastru, apoi stratul de piatră spartă și, în cele din urmă, stratul de asfalt. La firma Viacons se vede că este experiență în domeniu și că nu se face rabat de la calitate. Este un proiect mai amplu, în care sunt cuprinse satele Stănilești, Gura Văii și Pogănești pe o lungime totală de 5.688 de metri  Încă de anul trecut noi am început acest proiect. Am adus la stadiu de covor asfaltic pe Stănilești trei kilometri, mai avem la Gura Văii o stradă de 900 de metri și aproape 1.700 de metri pe satul Pogănești. Sper ca în toamna aceasta să terminăm infrastructura, turnarea covorului asfaltic”, a mai spus primarul.

Proiectul a demarat cu studiu de fezabilitate din octombrie 2016. Fondurile a fost alocate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 2, finanțarea fiind obținută în 2017. Valoarea lucrărilor este de 5,6 milioane de lei . (Cristian DIMA)

Primarul “Copăcel” nu se dezminte: în lipsa investițiilor majore, încă o serie de trandafiri și puieți de arbori la Bârlad

Mici atenții și flori. Asta le oferă bârlădenilor Dumitru Boroș, primarul liberal care, pe ultimul sfert al mandatului său, se întrece în gratuități și fapte de milostenie din bani publici, dar și în… peisagistică.

Preocupările lui Boroș în ceea ce privește imaginea Bârladului sunt cunoscute multora mai ales din fotografiile afișate chiar pe site-ul instituției pe care o conduce, așa-zise instantanee în care, cu sapa în mână, edilul poza în primul grădinar al urbei. Decis să lase în urma sa un municipiu “ca un boboc de floare”, chiar dacă încă departe de civilizația altor orașe de provincie, Dumitru Boroș a inițiat un nou proiect de hotărâre prin care vrea să suplimenteze zestrea verde a Bârladului.

Ce locuri de muncă? Ce investitori? Ce fonduri europene? Primarul Boroș are altă “viziune” despre cum anume se poate îmbunătăți viața bârlădenilor! O viziune care îi spune că “se IMPUNE acordarea unei atenții deosebite amenajărilor peisagistice, în prezent și pe viitor, în vederea ameliorării calității vieții cetățenilor municipiului Bârlad, prin crearea de noi spații verzi și îmbunătățirea celor existente”.

Tocmai de aceea, Boroș le va cere consilierilor locali, în ședința de luni, 30 septembrie, să aprobe un alt program de plantări de puieți de arbori și arbuști pe domeniul public, în această toamnă. Edilul liberal susține că proiectul său a fost motivat de solicitările cetățenilor în legătură cu plantările de arbori cu creștere rapidă și potențial mare de umbrire.

Asta, cu toate că sunt de notorietate exemplele de fotografii postate pe rețelele de socializare de către bârlădenii din cartierele Munteni și Podeni, furioși că s-au trezit cu trotuarele ciuruite și îngustate după sădirea de copăcei, în condițiile în care străzile le erau pline ochi de noroaie.

Fără să se abată însă de la “viziunea” lui, Boroș a identificat deja noi amplasamente pentru plantările de arbori, în aliniamente pe trotuarele din zona blocurilor de locuit și spații verzi, și a decis cu ce specii va îmbogăți zestrea verde a Bârladului. E vorba despre arbori decorativi de tipul tei, prun, arborele de mătase, salcâm, mesteacăn, arțar, platan și magnolie, cu înălțimea cuprinsă între 2-3 m, aclimatizați la condițiile de mediu din zona noastră.

Totodată, Boroș vrea să mai planteze 10.000 de fire de trandafiri și alți arbori decorativi (forzitia, spireea, berberis), atât pentru a crește suprafețele cu flori perene, cât și pentru a eficientiza activitatea angajaților de la Serviciul de Sere și spații verzi.

E adevărat că plantarea de puieți de arbori în trotuar presupune decaparea acestuia și săparea de gropi, dar ce mai contează pagubele colaterale în asfaltul proaspăt turnat, dacă primarul vrea să le ofere cetățenilor oxigen și peisaje urbane colorate? (Simona MIHĂILĂ)

Primăria Vaslui trage încă un semnal de alarmă: întârzieri mari la execuția investițiilor

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui a făcut bilanțul execuției bugetare pe primele opt luni ale anului 2019. La secțiunea funcționare procentul de realizare este de 63% și s-au asigurat toate resursele pentru finanțarea activităților până la sfârșitul anului. În schimb, la secțiunea dezvoltare este realizat un procent de numai 38%. Cauzele întârzierilor în realizarea investițiilor sunt criza de forță de muncă și creșterea prețurilor la materialele de construcții.

Ieri, în cadrul unei conferințe de presă, Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a prezentat situația execuției bugetare la câteva luni până la finalul anului 2019. Pentru ca să nu se mai rămână la buget cu un excedent bugetar, executivul local a revizuit bugetul local la toate capitolele, pentru a contabiliza realizările și sumele necesare pentru fiecare activitate. La capitolul venituri, la bugetul local s-a adăugat în plus suma de 1,3 milioane de lei din cotele care revin consiliilor locale din impozitul pe venit, sumă transmisă în aceste zile de Ministerul de Finanțe. În ceea ce privește cheltuielile, se păstrează o diferență mare dintre secțiunea de dezvoltare și cea de funcționare.

Conform execuției bugetare la opt luni, raportat la bugetul anual, la secțiunea de funcționare se înregistrează un procent de realizare de 63%, ceea ce înseamnă o sumă de 65 milioane de lei. În schimb, la secțiunea dezvoltare a fost cheltuită suma de 6,7 milioane de lei, adică un procent de realizare de numai 38%.

„La funcționare am verificat dacă până la sfârșitul anului sunt asigurate sumele pentru instituția primarului, cheltuielile de personal, învățământ, cultură, social, sport, gratuitățile pe transport etc. În ceea ce privește învățământul, avem în vedere majorarea burselor școlare care sunt plătite de la bugetul local. Am mai asigurat resurse pentru cantina socială, ajutoare pentru lemne, cheltuielile legate de cazarea oamenilor străzii în adăposturile speciale. Am avut în vedere și asigurarea banilor pentru clubul sportiv și alte activități socio-culturale care se vor desfășura până la sfârșitul acestui an”, a spus Vasile Pavăl.

Firmele lucrează încet

La secțiunea dezvoltare, gradul redus de realizare a cheltuielilor are aceleași cauze care țin de lipsa forței de muncă și creșterea prețurilor de la depunerea ofertei și până la implementarea investiției.

„Firmele de construcții nu respectă graficele de lucru. Cele mai mari întârzieri le avem la bazar, deși în ultima lună a mai crescut ritmul de execuție, la modernizarea infrastructurii de la Sinagogă și parcarea de la Teoclinic. La această parcare am avut vreo șapte constructori până acum și am să dau de pomană la constructorul care va reuși să toarne asfaltul. La aceste investiții avem cele mai mari întârzieri”, a mai spus Vasile Pavăl.

La nivelul municipiului Vaslui mai sunt deschise șantiere de lucru și în Cartierul 13 Decembrie, iar pe strada Avram Iancu se va face recepția lucrărilor la infrastructură. De asemenea, în perioada următoare vor fi finalizate studiile de fezabilitate pentru asfaltarea străzilor Dimitrie Cantemir și Delea.

Investiții de peste 800 milioane lei, pe sute de șantiere deschise în județul Vaslui

de Dănuț CIOBANU
Primăriile din județul Vaslui sunt implicate total în implementarea celor 251 proiecte finanțate prin PNDL 2. Până la sfârșitul anului 2020, edilii și conducerea CJ-ului trebuie să atragă peste 800 milioane lei. Majoritatea investițiilor sunt în derulare, fiind recepționate deja primele obiective. Printre comunele cu cele mai mari investiții se numără Bogdana, Blăgești, Ciocani și Albești.
Investițiile locale derulate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 2 reprezintă prioritatea zero pentru autoritățile publice locale din județul Vaslui.
La această dată, au început să fie recepționate primele proiecte de dezvoltare din portofoliul de 251 investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării.
Consiliul Județean (CJ) Vaslui acordă asistență tuturor UAT-urilor, inclusiv financiară, pentru ca primăriile să implementeze proiectele la termen.
“Se lucrează în tot județul la proiecte. Am avut recepționate primele investiții, drumuri, școli și urmează alte obiective. În funcție de obținerea avizelor și a altor acte necesare, sperăm că în acest an vor demara toate proiectele. Suntem foarte interesați pentru a atrage întreaga sumă care este alocată județului Vaslui prin PNDL 2. “, a spus vicepreședintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.
Județul Vaslui se clasează pe locul al II-lea la nivel național în ceea ce privește valoarea proiectelor care sunt implementate prin PNDL 2 (2017 – 2020).
Valoarea totală a celor 251 proiecte din cadrul PNDL 2 se ridică la suma de 860 milioane lei.
«Noi asigurăm o parte din cofinanțarea care revine autorităților locale. Este vorba despre sumele necesare pentru obținerea unor avize, necesare pentru execuția lucrărilor. De asemenea, în cazurile în care proiectele au fost licitate la un procent de 100%, noi asigurăm finanțarea sumelor suplimentare care sunt calculate în urma aplicării OUG nr. 114/2018.», a mai spus Ciprian Trifan.
Drumuri, creșe, dispensare
În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020.
Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe.
“Proiectele de investiții sunt repartizate echitabil în întreg județul. Am adus toate proiectele la acest stadiu datorită implicării primarilor și instituțiilor care au dat o serie de avize. La licitațiile desfășurate până acum au venit firme de construcții din județul nostru, dar și din alte zone cum ar fi Piatra Neamț, Botoșani sau Galați.”, a spus Ciprian Trifan.
Printre comunele care primesc cei mai mulți bani pentru reabilitarea infrastructurii rutiere se numără, Bogdana (7,1 milioane lei), Blăgești (6,6 milioane lei), Ciocani (6,3 milioane lei), Albești (6 milioane lei).
În cadrul PNDL 2, la nivel național sunt finanțate 5.000 de proiecte.

Investiții de 130 milioane lei în transportul public de călători din municipiul Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Local Vaslui a adoptat studiul de fezabilitate și memoriul privind construcția depoului pentru transportul public. Documentele sunt necesare pentru continuarea etapei de precontractare și, ulterior, semnarea contractului de finanțare. Investiția privind construcția depoului a fost depusă la pachet cu extinderea traseelor de transport, valoarea cumulată a proiectelor fiind de 130 milioane lei. Primăria Vaslui a depus pe POR 2014-2020 un pachet de proiecte în sumă de 220 milioane lei.

Consiliul Local (CL) Vaslui a votat într-o ședință extraordinară care a avut loc vineri, 6 septembrie 2019, o hotărâre privind proiectul de realizare a unui depou pentru transportul public. Hotărârea face referire la documentația tehnico-economică, faza studiu de fezabilitate a indicatorilor tehnico-economici.

De asemenea, a fost votat memoriul privind descrierea sumară a investiției în forma finală, rezultată ca urmare a parcurgerii etapei de evaluare a conformității administrative și eligibilității, și a etapei de evaluare tehnică și financiară.

Proiectul privind construcția depoului a fost depus pe segmentul transportului public local, împreună cu proiectul de extindere a rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători. Cele două proiecte depuse pe Axa Prioritară 4 din cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020 au o valoare estimată cumulată de aproximativ 130.000.000 lei.

Proiectul de extindere a rutelor pentru transportul de călători are la bază o componentă referitoare la achiziționarea de mijloace de transport de călători ecologice și o componentă care privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport local din municipiul Vaslui.

Astfel, în cadrul proiectului vor fi achiziționate 18 mijloace de transport călători, din care opt autobuze hibrid diesel/electric și 10 troleibuze nearticulate.

În ceea ce privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport vor fi montați 342 de stălpi pentru susținerea rețelei pentru firul de contact al troleibuzelor, vor fi construite 25 de stații noi aferente zonelor de extindere a rețelelor de troleibuze și vor fi amenajate 69 de stații de călători existente. Totdodată, pe traseele de extindere a rutelor ecologice se vor amenaja trotuare pentru călători.

Bani europeni pentru dezvoltare

La această dată, în municipiul Vaslui sunt în implementare proiecte europene care se ridică la suma de 7 milioane lei, investiții care au demarat în perioada 2017 și 2018 și vor fi finalizate în următorii ani.

În paralel, Primăria Vaslui a mai depus la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în cadrul POR 2014-2020, un alt pachet de proiecte care se ridică la suma de 220 milioane lei.

Cum resursele de la bugetul local sunt total insuficiente pentru a acoperi obiectivele de investiții propuse, Primăria Vaslui apelează la finanțarea externă pentru derularea programelor de dezvoltare.

“Această valoare a investițiilor din proiecte europene reprezintă două bugete și jumătate ale orașului nostru. Anul trecut bugetul municipiului Vaslui a fost de 100 milioane lei, iar veniturile din acest an sunt previzionate la aceeași sumă. În prezent, proiectele se află în diferite stadii de conformare. Este vorba despre investiții în transportul local, iluminatul public, proiecte transfortaliere cu raioane din Republica Moldova, proiecte pe școli etc. Toate aceste proiecte vor fi implementate începând cu acest an și în anii viitori.”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Criza forței de muncă din construcții a pus pe butuci investițiile din județul Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Proiectele de dezvoltare de la nivelul județului Vaslui bat pasul pe loc. Constructorii au proiecte multe în derulare, dar nu au capacitatea de a le finaliza la termen.

Cheltuielile realizate la secțiunea dezvoltare în prima jumătate a anului arată că unele investiții preconizate pentru 2019 au toate șansele să nu fie finalizate. La data de 30 iunie 2019, la capitolul funcționare, bugetul Consiliului Județean (CJ) Vaslui era realizat în proporție de 45%, în timp ce cheltuielile de la secțiunea dezvoltare erau de numai 8,58%.

„Avem o activitate foarte slabă la investiții, ceea ce ne arată că județul nostru stagnează. Vă dau câteva exemple pe anumite domenii privind realizarea cheltuielilor: învățământ – 11%, sănătate – 13,65%, cultură – 19%, transport – 8% etc. Drumurile noastre sunt într-o situație cum nu se poate mai rea și noi avem o astfel de execuție bugetară. Aceasta este imaginea reală a județului, un județ care nu se dezvoltă”, a spus consilierul Gheorghe Viziteu, în ședința CJ Vaslui.

Nu se lucrează în șantiere

Mircea Țuțuianu, directorul executiv al Direcției Economice din cadrul CJ Vaslui, a răspuns că aceste cifre se raportează la întregul an și este de așteptat ca ele să se modifice.

„Constructorii nu au capacitate de a lucra. Noi alocăm bani pentru investiții, asigurăm sursa. Firmele care implementează proiectele își primesc imediat banii, dar dacă lucrările nu se fac atunci nu plătim. Este o criză de forță de muncă, iar constructorii au lucrări în toate comunele. Acesta este ritmul lucrărilor după care noi facem plățile”, a spus Mircea Țuțuianu.

Pentru a relansa sectorul investițiilor, aparatul tehnic din cadrul CJ Vaslui a luat o serie de măsuri, care însă nu s-au soldat cu efecte pozitive.

„Am reziliat contracte de lucrări și am demarat noi proceduri de licitație pentru adjudecarea execuției. În acest fel, am pierdut șase luni de zile, iar la licitație a venit același constructor și ne aflăm în aceiași situație”, a explicat Mircea Țuțuianu.

La rândul lui, Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a precizat că la această dată contractele de investiții sunt în derulare, iar la sfârșitul anului vor fi cifre mai mari la secțiunea de dezvoltare.

„Aceasta esta capacitatea constructorilor care au lucrări în județ. Sper ca la sfârșitul anului să avem o execuție mai bună”, a spus Ciprian Trifan.

Proiecte licitate

CJ Vaslui derulează prin PNDL 2 un umăr de 17 proiecte, care totalizează 180 milioane de lei. 13 proiecte vizează reabilitarea infrastructurii rutiere, trei proiecte privesc reabilitarea unor poduri, iar printr-un proiect se finanțează construcția unui imobil la Școala Inclusivă „Sfânta Ecaterina” din Huși. Toate proiectele sunt licitate și sunt în diferite faze privind proiectarea și obținere a unor avize.

La această dată, se lucrează la modernizarea drumului DJ 243 C – Voinești, care este finalizat în proporție de 70% și DJ 245 E – Costești, care este finalizat în proporție de 65%. De asemenea, se lucrează și pe două tronsoane din cele trei de pe DJ 244 H Dodești – Viișoara.

Din data de 1 august 2019 s-a emis ordinul de începere a lucrului și pe DJ 248 A – Todirești, cu o lungime de 10 kilometri, arteră rutieră extrem de importantă pentru județul Vaslui, pe unde se face legătura cu județul Iași.

Alte două proiecte sunt în procedurile de avizare, urmând ca și pe aceste trasee constructorul să demareze lucrările. Este vorba despre DJ 159 – Pungești – Gîrceni și DJ 246 Codăești – Tăcuta.

La această dată este în proiectare și DJ 243 B de pe raza comunei Ciocani, iar după obținerea avizelor se va emite ordinul de începere a lucrului.

Tot în procedurile de avizare sunt și proiectele care prevăd modernizarea DJ 244 K – Tanacu-Tătărăni, DJ 245 C Băcani-Bogdănița și DJ 246 – Ferești, unde se reabilitează 4,5 kilometri.

Primăria Vaslui va semna contractele de finanțare pentru investiții de 27 milioane de euro

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui va parafa până în luna septembrie contractele de finanțare pentru proiecte în valoare de 27 milioane de euro. Lucrările la primele două obiective, care vizează construcția unei creșe și a unei grădinițe, vor începe în primul trimestru din anul 2020. Creșa va fi construită pe locația fostei unități militare, iar grădinița va fi ridicată pe un teren din fața Spitalului Județean de Urgență Vaslui. Restul proiectelor privind Parcul Copou, Liceul «Ion Mincu», casele sociale de la Rediu vor fi contractate în perioada următoare.

Primăria Vaslui a semnat contractele de finanțare pentru primele două proiecte finanțate pe Axa Prioritară 4, din cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020. Este vorba despre proiectele privind construcția unei creșe și a unei grădinițe. Alte două proiecte privind construcția de case sociale în suburbia Rediu și dezvoltarea rețelelor de transport local sunt în prezent la verificare la Ministerul Dezvoltării.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că în perioada imediat următoare vor fi semnate contractele de finanțare pentru alte două proiecte care vizează extinderea parcului Copou și construcția unor ateliere școlare la Liceul „Ion Mincu”. „Avem o finanțare de 27 milioane de euro de care trebuie să profităm. Vrem ca până în luna septembrie 2019 această sumă să fie asigurată ca sursă sigură de finanțare a investițiilor. De regulă, întocmirea proiectelor durează aproximativ 60 de zile. În acest ritm, ne dorim ca în primul trimestru al anului 2020 să se înceapă lucrările la creșă și la grădiniță”, a precizat Vasile Pavăl.

Creșa va fi construită pe terenul care a aparținut fostei unități militare din centrul municipiului Vaslui. De asemenea, grădinița va fi ridicată pe un teren din fața Spitalului Județean de Urgență Vaslui, urmând ca grădinița din Cartierul 13 Decembrie care funcționează la parterul unui bloc să fie desființată.

„În aceste zile s-a terminat perioada de înscriere la creșă. În total, noi avem în creșe 124 de locuri și am înregistrat 117 dosare de înscriere. Am admis doar 73 de dosare, pentru locurile care erau libere. De aceea este necesar să fie construită în cel mai scurt timp o nouă creșă”, a spus Dragoș Cazacu, viceprimarul municipiului Vaslui.

Investiții în mediu și educație

Pe Axa Prioritară 4 din cadrul POR 2014-2020, Primăria Vaslui a depus pentru obținerea de finanțare nerambursabilă un număr de nouă proiecte, din care proiectul privind construcția unui pasaj în Crucea Gării a fost retras de la finanțare.

Unul din proiecte vizează extinderea rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători. Proiectul are la bază o componentă referitoare la achiziționarea de mijloace de transport de călători ecologice și o componentă care privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport local din municipiul Vaslui. Tot pe segmentul transportului local, municipalitatea a întocmit un proiect care vizează realizarea unui depou pentru transportul public local. Tot cu fonduri de la Uniunea Europeană, Primăria Vaslui va finanța reconversia unui teren degradat din zona Parcului Copou în zonă verde și de agrement. Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor construcții anterioare.

Printr-un alt proiect european, municipalitatea vizează reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ preuniversitar – Liceul «Ion Mincu». Potrivit documentației tehnico-economice, investiția constă în realizarea unei construcții noi, cu regim de înălțime demisol și parter și cu funcțiune de ateliere școlare, pentru un efectiv de 267 elevi. La demisol va funcționa un atelier de construcții, unde elevii vor învăță tehnici de construcție, iar la parter va fi deschis un atelier auto.

La Oltenești se investește masiv pentru un trai civilizat

Autoritățile locale din Oltenești dezvoltă comuna de la un an la altul. În prezent se construiește o grădiniță, se fac poduri peste râuri și se forează la mare adâncime pentru ca apa potabilă să ajungă la robinetele din casele tuturor localnicilor.

Olteneștiul ține pasul cu comunele din județul nostru care se modernizează sistematic. Aici, toate cele patru școli vechi, au fost extinse și modernizate, reabilitarea acestora finalizându-se în urmă cu puțin timp.

Acum ne putem mândri că avem școli model. Despre comuna noastră nu se poate spune că sunt școli cu WC-ul în fundul curții și că nu se respectă condițiile de igienă. Toate școlile au acum grupuri sanitare pentru fete și pentru băieți și săli de clasă mari și moderne” – ne-a spus cu mândrie primarul Constantin Galeru.

Autoritățile locale sunt preocupate și de cei mici, construirea unei grădinițe fiind în toi.

Copiii de grădiniță învățau până acum într-o sală de clasă la școală, cu copiii de clasele V-VIII, de-a valma. Ăștia mari îi călcau în picioare pe ăștia mici. Când am intrat primar, părinții mi-au cerut să fac o grădiniță. Nefiind condiții pentru desfășurarea activității, am hotărât să o facem. Va fi o grădiniță modernă cu etaj cu dormitoare, locuri de joacă atât în interiorul grădiniței cât și în exterior. Vor două săli de clasă mari, una pentru grupa mică, una pentru grupa mare, grupuri sanitare și o sală de mese “, a mai spus primarul.

Toti localnicii vor avea apă potabilă la robinetele din case

În prezent, apa bună de băut curge la robinete doar în satele Oltenești, Pihna, Târzii și Zgura. În Curteni și Vinețești , oamenii pot lua apă din fântâni, dar nu este bună de băut.

Am început lucrările chiar luna asta, în iulie. Am forat două puțuri de 130 și 160 de metri adâncime. Au fost aduse materialele, conductele și tot ce trebuie pentru această lucrare. Sperăm ca anul viitor, în martie-aprilie, oamenii din satele Vinețești și Curteni să beneficieze de această apă. Sunt vreo 300 de familii. În aceste două sate erau probleme cu apa potabilă. Oamenii cărau apă de la fântână și din păcate nu era bună de băut. Rezolvând și această problemă toți locuitorii comunei vor avea apă la robinetele din case”– ne-a declarat Constantin Galeru.

Pentru rezolvarea situației apei potabile din cele două sate, autoritățile locale vor cheltui peste șapte milioane de lei, fonduri obținute prin PNDL 2

O altă prioritate a autorităților locale este construirea de poduri peste râurile Crasna și Lohan , fiindcă agricultorii nu pot ajunge cu utilajele la terenurile care se află de o parte și de alta a râurilor. “Mai avem trei poduri a căror construcție va începe luna asta. Sperăm ca până în luna decembrie să le finalizăm. Podurile vor fi construite pe cele două râuri care străbat comuna Oltenești. Două poduri vor fi pe râul Crasna, iar al treilea pe Lohan. Este necesară construirea acestor poduri pentru că nu mai sunt poduri peste râuri, iar întreprinzătorii agricoli, cu terenuri de o parte și de alta a râurilor, au mari dificultăți pentru a ajunge la terenurile lor cu combinele, tractoarele și camioanele”, ne-a mai spus primarul. De aceste poduri vor beneficia și agricultorii din comunele învecinate, care trec prin Oltenești pentru a ajunge la drumul județean. Fiecare pod va costa peste un milion de lei. (Cristian DIMA)

Primarii vasluieni sunt cu finanțele la pământ: nu mai au bani de investiții și asistență socială

de Dănuț CIOBANU

Primarii comunelor vasluiene așteaptă cu nerăbdarea rectificarea bugetului de stat. La această dată, primăriile nu mai au bani pentru investiții, iar resursele pentru plata asistenței sociale ajung până cel târziu în luna septembrie. Chiar dacă Consiliul Județean Vaslui mai alocă bani din fondul la dispoziție, sumele sunt total insuficiente pentru autoritățile locale. Primarii privesc cu speranță către Guvern și au propus ca plata asistenței sociale să fie preluată la bugetul statului.

Primarii din comunele județului Vaslui așteaptă cu nerăbdare rectificarea bugetului general consolidat al statului, de la sfârșitul acestei luni. În principal, fondurile vor fi orientate către cheltuielile de asistență socială și pentru investiției.

Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu și președintele Asociației Comunelor din România (ACOR) – Filiala Vaslui, a spus că primarii au făcut mai multe propuneri Guvernului, care au fost prezentate în discuțiile din această săptămână cu conducerea Ministerului de Finanțe.

“Am adoptat mai multe propuneri în Comitetul Director și am mandatat președintele ACOR să ne reprezinte în negocierile cu Ministerul Finanțelor. Așteptăm ca prin această rectificare să fie acoperite cheltuielile legate de implementarea proiectelor europene și plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap, deoarece comunele nu au bani suficienți. Așteptăm și banii pentru situațiile deosebite, provocate în urma inundațiilor din lunile trecute. Toate comunele din județ au nevoie la această dată de bani. Cele mai mari probleme cu finanțarea le au comunele mai mici”, a spus Neculai Moraru.

Chiar dacă Consiliul Județean Vaslui este la a treia repartizare de fonduri din acest an, speranța primarilor de a primi sume consistente este la Guvernul României.

“Așteptăm rectificarea, pentru că altă soluție nu este dacă vrei să faci ceva. Pentru funcționare și plata salariilor poate ne descurăm, dar ne trebuie bani să dezvoltăm comunitățile noastre. Și la plata asistenților personali sunt sume mari, iar majoritatea comunelor mai au bani până în septembrie. În comuna Fălciu, pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap și plata indemnizațiile ne trebuie lunar 100.000 de lei. Așteptăm rectificarea pentru cheltuielile cu asistența socială și investițiile”, a mai spus Neculai Moraru.

Comunele cer ca statul să plătească asistența socială

În această săptămână, la sediul Guvernului au avut loc discuții între primari și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, pe marginea rectificării bugetare. Reprezentanții Asociațiilor Municipiilor din România au ieșit nemulțumiți de la discuții, privind sumele de bani pe care le vor primi la rectificare.

La rândul lor, primarii de comune au solicitat ca mai multe cheltuieli să nu mai fie suportate din bugetul local, ci din cel central.

Doamne ferește să fim de acord să primim mai puțini bani. Propunerea noastră este următoarea: cheltuielile pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap și indemnizațiile integral să fie cheltuiala bugetului de stat, fiind o sumă incontrolabilă de bugetele autoritățile locale. Trebuie să dispară o serie de cheltuieli de la administrația locală și asta implică o modificare a legii Educației. Salariile conducătorilor microbuzelor școlare, funcționarea microbuzelor școlare, evaluarea periodică a elevilor, bursele elevilor, transportu elevilor, naveta cadrelor didactice, examinarea periodică, asigurarea sănătății în muncă trebuie să fie la bugetul de stat”, a declarat presei centrale la finalul întâlnirii Emil Drăghici, președintele ACOR.

Primăria Vaslui va semna contracte de finanțare pentru investiții de 27 milioane euro

de Dănuț CIOBANU

Ministerul Dezvoltării a început verificările la proiectele europene depuse de Primăria Vaslui pe Axa Prioritară 4, din cadrul POR 2014-2020. Este vorba despre nouă proiecte care dispun de o alocare financiară de 27 milioane de euro. După inspecțiile din teren, autoritățile locale așteaptă să semneze contractele de finanțare și să dea drumul la lucrări. Primele investiții care vor începe vizează construirea unei creșe și grădinițe și modernizarea Liceului „Ioan Mincu” Vaslui.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a precizat că pentru o parte din proiectele verificate de Ministerul Dezvoltării s-a început întocmirea proiectelor tehnice, în vederea semnării contractelor de finanțare.

„În această etapă e o muncă infernală în această direcție. Am depus proiectele respective și au început să fie analizate de instituțiile statului, respectiv Ministerul Dezvoltării. Suntem acum în perioada vizitelor pe teren, a consultanților din partea ministerului. În urma vizionării ne-au revenit câteva modificări la studiile de fezabilitate ca valori și obiective. Toate aceste solicitări le-am reintrodus și le introducem periodic în ședințele Consiliului Local Vaslui, astfel încât toate documentele să fie înaintate la termen”, a precizat Vasile Pavăl.

Din cele nouă proiecte depuse pentru obținerea de finanțare europeană nerambursabilă, au mai rămas două pentru care urmează vizita pe teren. Este vorba despre investițiile din pasajul de la Crucea Gării și spațiul verde din parcul Copou.

„Avem mai multe proiecte care au fost vizionate și au trecut de acest nivel. Urmează etapa de precontractare a obiectivelor și așteptăm să se dea acceptul pentru a semna contractele de finanțare. În același timp, din cele șapte proiecte care au fost verificate, pentru trei dintre ele am dat drumul la realizarea proiectelor tehnice, cu acea clauză de finanțare după semnarea contractului, să câștigăm din timpul respectiv. Am dat drumul la rețele, la Liceul Ioan Mincu, la grădiniță și creșă, obiective pe care le urgentăm”, a mai spus Vasile Pavăl.

Care sunt proiectele?

Investițiile care vor fi finanțare din fonduri europene nerambursabile vizează modernizarea infrastructurii, transportului local, sistemului de învățământ etc.

Primul proiect privește reconfigurarea nodului de circulație rutieră din Crucea Gării (intersecția străzilor Republicii, Traian și Ștefan cel Mare) și completarea sistemului de stații pietonale la nivelul orașului. Al doilea proiect are ca obiectiv extinderea rutelor traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători, pentru ca al treilea proiect să vizeze achiziționarea de vehicule de transport călători ecologice. Investițiile continuă cu realizarea unui depou pentru transportul public și un proiect privind reconversia unui teren degradat din zona Copou în zonă verde și de agrement. Un al proiect are ca obiectiv construcția de case sociale în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață a comunității din zona marginalizată de pe strada Octav Băncilă.

Ultimele trei proiecte cu finanțarea europeană sunt dedicate sistemului de învățământ. Astfel, prin intermediul unui proiect se va construi și dota corespunzător o creșă, un alt proiect privește construcția și dotarea unei grădinițe, pentru ca ultimul proiect să vizeze reabilitarea și modernizarea Liceului „Ioan Mincu” Vaslui.

Strategia cu peste 100 de proiecte

Pentru a putea accesa finanțarea europeană nerambursabilă de 27 milioane de euro, CL Vaslui a aprobat în luna octombrie 2017, într-o ședință extraordinară, două documente extrem de importante pentru comunitate. Este vorba despre „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Vaslui pentru perioada 2014-2023” și „Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a municipiului Vaslui”.

Strategia cuprinde peste 100 de proiecte de dezvoltare, care urmează să fie implementate în următorii ani în municipiul Vaslui și comunele care fac parte din Zona Metropolitană. Dezvoltarea municipiului Vaslui pentru perioada următoare este văzută prin prisma apartenenței acestuia la o zonă urbană funcțională alături de Bălteni, Delești, Laza, Lipovăț, Munteni de Jos, Munteni de Sus, Pușcași, Ștefan cel Mare, Văleni și Zăpodeni.

Alături de Teleorman, județul Vaslui este codașul României la capitolul investiții străine. Iată ce sumă comică a fost investită în 2019 !

de Dănuț CIOBANU

În perioada 1991-2018, în județul Vaslui au intrat investiții de 39,2 milioane de euro, sumă ce-l clasează pe locul 41 la nivel național. Valuta a fost adusă în județ de 454 societăți străine, performanță care ne plasează pe ultimul loc în România în ceea ce privește numărul firmelor intrate pe piață.

Investitorii străini se dovedesc a fi extrem de dezinteresați de județul Vaslui. Cu toate că în primele trei luni ale acestui an au fost înmatriculate la Registrul Comerțului Vaslui patru firme cu participare străină la capitalul subscris, banii aduși în județ reprezintă o sumă insgnifiantă. În total, cele trei firme au intrat în economia vasluiană cu un capital de numai 147 de euro.

Județul Vaslui a ajuns să se claseze pe ultimele locuri la nivel național în ceea ce privește numărul firmelor intrate pe piață și capitalul investit de antreprenorii străini.

Conform datelor Oficiului Național al Registrulu Comerțului, în perioada 1991 – 31 decembrie 2018, județul Vaslui se clasează pe locul 42 la nivel național în ceea ce privește numărul societăților înmatriculate și locul 41 în ceea ce privește capitalul investit.

În județul Vaslui au fost înregistrate în total 454 societăți străine (adică 0,20% din totalul societăților străine înregistrate în România), care au investit un capital în valoare totală de 39,2 milioane de euro.

Cu un număr mic de firme cu capital extern, județul Vaslui are cei mai puțini angajați din România care lucrează în astfel de societăți. Din cei 56.000 de angajați, doar 1.025 muncesc în cadrul unei firme cu capital străin.

La nivelul Moldovei, situația persoanelor care lucrează în companii străine este următoarea: Iași – 11.286 de angajați, Bacău – 7.731 angajați, Suceava – 5.196 angajați, Neamț – 4.050 angajați, Galați – 4.066 angajați, Botoșani – 2.344 angajați și Vrancea cu 1.523 angajați.

Alături de Teleorman, Gorj, Mehedinți și Botoșani, județul nostru a rămas la nivelul dinaintea anului 2007, în ceea ce privește atragerea de capital extern.

Potrivit unei analize realizate de jurnalul.ro, firmele străine evită să vină în aceste județe, deși aici sunt sute de mii de oameni aflați în căutarea unui loc de muncă, majoritatea angajatorilor fiind companii de stat care își restrâng activitatea sau mici făbricuțe în lohn”.

Municipiul Vaslui are buget pe 2019. Mobilizare generală pentru realizarea investițiilor

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Local (CL) Vaslui a aprobat în ultima ședință ordinară bugetul local pe anul 2019. Din valoarea totală a bugetului de 121 milioane de lei, pentru secțiunea de funcționare este alocată suma de 102 milioane lei, în timp ce pentru dezvoltare revine suma de 19 milioane de lei.

La secțiunea de dezvoltare se vor mai adăuga alte surse de finanțare. Este vorba de fonduri care provin din impozitul pe venit, TVA, surse din Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, proiecte transfrontaliere derulate în parteneriat cu Republica Moldova. Toate proiectele de dezvoltare cu finanțare externă totalizează suma de 223 milioane de lei.

“M-am uitat la propunerile formulate în comisii, iar o parte din acestea se regăsesc în proiectul de buget. Am întocmit un buget realist, care va continua dezvoltarea municipiului nostru. Poate nu este mulțumitor, dar vom vedea cum va fi execuția pe parcursul anului. În primele patru luni am funcționat cu bugetul din anul trecut, iar în lunile care au rămas din 2019 vom face eforturi pentru a ne încadra în buget. Eu am sarcina cea mai grea, să realizez acest buget. Colectarea veniturilor precum și realizarea cheltuielilor sunt responsabilități ale primarului, ca atare știu ce sarcină am”, a spus Vaslile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Trei investiții majore ale municipiului Vaslui, pe lista de finanțări a Băncii Mondiale

de Dănuț CIOBANU

Banca Mondială este deschisă să finanțeze trei proiecte de dezvoltare ale municipiului Vaslui. Creditorul extern a trimis un răspuns Primăriei Vaslui, în care a precizat că există posibilitatea finanțării centurii orașului, drumului regional Bacău – Vaslui – Iași și Secția Spitalului II. Tot în ceea ce privește finanțarea externă, Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a avut o întâlnire cu șeful DG Regio în România, în care a susținut că Moldova mai are nevoie de fonduri pentru modernizarea infrastructurii.

În cursul anul 2018, reprezentanții Băncii Mondiale au efectuat o vizită de lucru în municipiul Vaslui, pentru a căuta noi oportunități de finanțare a unor proiecte de dezvoltare.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că la vremea respectivă a avut o discuție cu reprezentanții creditorului extern, cu privirea la posibilitatea finanțării anumitor investiții.

Ulterior, Primăria Vaslui a transmis Băncii Mondiale un portofoliu de 10 proiecte, care fac parte din strategia de dezvoltare a orașului. În aceste zile, municipalitatea a primit un răspuns de la Banca Mondială, care cuprinde o ierarhizare a unor proiecte care ar putea fi finanțate.

Primele trei proiecte posibil de finanțat sunt centura municipiului Vaslui, drumul regional Bacău – Vaslui – Iași și proiectul privind construcția Secției Spitalului II Vaslui.

“Acești finanțatori aleargă prin comunități pentru a căuta proiecte de finanțat. Am primit acest răspuns de la Banca Mondială, cu ierarhizarea proiectelor pentru care este posibilă finanțare. Noi pentru proiectul de la Spitalul II am depus proiectul la Compania Națională de Investiții și așteptăm rezultatul evaluării”, a spus Vasile Pavăl.

Este nevoie de bani pentru infrastructură

Centrele urbane din zona Moldovei sunt departe de a-și fi rezolvat în totalitate problema infrastructurii rutiere și pietonale.

În cursul lunii aprilie 2019, cei șase primari ai municipiilor reședință de județ din Regiunea Nord Est au avut întâlnire de lucru cu Carsten Rasmunssen, șeful DG Regio din cadrul Comisiei Europene. Una din concluziile care s-au desprins în urma discuțiilor a fost aceea că în zona Moldovei mai este nevoie de bani pentru infrastructură.

Municipiile Iași, Neamț, Bacău, Suceava, Botoșani și Vaslui nu și-au rezolvat încă situațiile legate de drumuri, parcări, alei pietonale s-au piste pentru biciclete. Până acum erau aceste ghiduri de finanțare pe diferite ministere, dar nu erau finanțate unitar. Acum parcările nu sunt finanțate, iar dacă unele străzi nu sunt dintr-o categorie sunt anumite restricții la finanțare. La această întâlnire cei șase primari au susținut câteva principii. Am solicitat ca alocare de resurse financiare să se facă mai direct pe autoritățile locale, nu pe un capitol general de finanțare al Uniunii Europene. Autoritățile își fac lista de proiecte, le selectează pe cele mai importante și le propun pentru finanțare”, a spus Vasile Pavăl.

Spre exemplu, Suceava are nevoie mai mare de fonduri pe turism, iar alte județe pentru izolarea termică a clădirilor publice. “Toți primarii au recunoscut că fondurile europene au schimbat fața comunităților locale și s-au investit sume mari de bani care au îmbunătățit infrastructura și calitatea serviciilor publice. Am cerut reprezentantului Comisiei Europene simplificarea ghidurilor de finanțare. Este vorba despre viitorul exercițiu financiar european, pentru că pentru cel din 2014-2020 ghidurile au fost emise, proiectele depuse și unele sunt în derulare. Vrem să fie reguli generale de accesare a finanțării europene și apoi să avem o procedură simplificată. Problemele sunt aceleași în toate comunitățile, unele le-au rezolvat, altele nu în totalitate și din această cauză rămâi cu banii necheltuiți”, a mai spus Vasile Pavăl.

Investiție mamut la Spitalul Murgeni, pentru care primăria orașului a reușit să obțină o finanțare de 3 milioane de euro

de Dănuț CIOBANU

Spitalul de Psihiatrie Murgeni va fi reabilitat și extins, investiția având o valoare de 3 milioane de euro. În aceste zile, Primăria Murgeni a câștigat finanțarea la un proiect depus din anul 2015, fondurile fiind asigurate de Compania Națională de Investiții. În cadrul proiectului vor fi construite două noi pavilioane la secția de psihiatrie, vor fi realizate reparații la punctul termic, bucătărie, anexe etc. În plus, va fi construită și o maternitate. În prezent, unitatea are o capacitate de 141 de paturi și trei secții medicale. Spitalul deservește aproximativ 50.000 de persoane din Murgeni și localitățile din jur.

Primăria Murgeni a reușit să obțină finanțarea pentru reabilitarea, modernizarea și extinderea Spitalului de Psihiatrie din localitate. Municipalitatea a început lucrul la întocmirea proiectului în cursul anului 2013, iar în anul 2015 documentația a fost depusă pentru pentru evaluare la Compania Națională de Investiții (CNI).

„Am fost anunțați în aceste zile că am obținut finanțarea pentru proiect. Valoarea investițiilor se ridică la 3 milioane de euro. Cota de cofinanțare a proiectului de la bugetul local este, din fericire, de doar 3% din valoarea contractului. Era extrem de urgentă o investiție la această unitate medicală, pentru că această construcție este foarte veche, are peste 90 de ani. Noi ne-am gândit să reabilităm spitalul, dar nu putem să facem acest lucru din fonduri proprii. Am găsit înțelegere la firma de proiectare care a făcut acest studiu și am putut depune proiectul”, ne-a spus Ioan Buta, primarul orașului Murgeni.

În prezent, spitalul are o capacitate de 141 de paturi, cu o sectie de psihiatrie cronici cu 105 paturi, compartiment psihiatrie acuți cu 10 paturi, compartiment interne cu 16 paturi, compartiment pediatrie cu 10 paturi, laborator, farmacie, ateliere de întreținere și reparație a instalațiilor și utilajelor, bloc alimentar, birouri, servicii. Spitalul este dotat cu aparatura modernă: Roentgen, electrocardioagrafe, ultrascurte, ultraviolete, lampă sciolitică pentru operații, laborator de analize etc.

Spitalul deservește circa 50.000 de persoane

Spitalul este finanțat prin intermediu Casei Județene de Sănătate Vaslui și este susținut financiar și de către Consiliul Local Murgeni. În anul 2018, autoritățile publice locale au virat către spital suma de 400.000 de lei, iar anul acesta, 300.000 lei. Spitalul are o adresabilitate mare a locuitorilor din zonă și deservește aproximativ 50.000 de persoane din Blăgești, Epureni, Mălușteni, Șuletea etc.

„În viitorul apropiat urmează să semnăm cu CNI contractul de finanțare al proiectului. Spațiile din cadrul spitalului arată destul de bine și ne-am gândit să reînființăm aici o maternitate, având în vederea natalitatea din zonă. Vor fi construite două noi pavilioane la secția de psihiatrie, se vor realiza tot felul de reparații la punctul termic, bucătărie, anexe etc. De la bugetul local nu am fi avut niciodată 3 milioane de euro să investim în spital. Nici nu aveam curaj să pronunțăm această sumă. Orice urgență din zonă vine la spital, unde este un medic de gardă, iar în funcție de problemele de sănătate se face internare la Murgeni sau pacientul este transportat cu salvarea la alte unități spitalicești. Nu avem probleme cu asigurarea medicilor de specialitate și toate cele patru posturi sunt ocupate. Pacienții sunt îngrijiți cu atenție și toată lumea este mulțumită. La secția de psihiatrie sunt internați pacienți din mai multe zone ale țării”, a mai spus Ioan Buta.

CL Vaslui va aloca 4,7 milioane de lei pentru finanțarea investițiilor în 2019

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Local Vaslui va aproba în ședința de joi, 28 martie 2019, repartizarea parțială a excedentului bugetului local, înregistrat la data de 31 decembrie 2018. La sfârșitul anului trecut, bugetul local a înregistrat un excedent de 10.810.881 lei, din care consilierii locali vor aproba repartizarea sumei de 4.749.749 lei, pentru finanțarea cheltuielilor secțiunii de dezvoltare pe anul 2019.

Conform proiectului de hotărâre supus dezbaterii Consiliului Local Vaslui, învățământul va primi 318.014 lei, în următoarea structură: amenajare amfiteatru Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu, inclusiv proiectare – 64.342 lei; schimbare acoperiș Școala Gimnazială “Constantin Motaș“, inclusiv proiectare 110.236 lei; înlocuire acoperiș clădire liceu și acoperiș sală sport – Liceul Teoretic Emil Racoviță, inclusiv proiectare 143.435 lei.

La capitolul “Cultură, recreere și religie” va fi repartizată suma de 180.000 lei, pentru pistă de skateboarding și role.

De asemenea, pentru secțiunea “Locuințe, servicii și dezvoltare publică” se alocă 2.727.967 lei, în următoarea structură: amenajare platformă bazar și târg auto 1.500.000 lei; alimentare cu energie electrică locuințe individuale și colective, inclusiv iluminat public pe străzile prof. Vasile Cataramă, Aurel Vlaicu, general Vasile Milea și Ion Adam – lucrări pentru instalația consumatorului 457.451 lei; studiul de fezabilitate pentru eficientizarea și extinderea iluminatului public în municipiul Vaslui 170.000 lei; servicii de elaborare a studiilor de fezabilitate pentru proiectele cu finanțare din Axa Prioritară 4 a POR 2014 – 2020, 370.516 lei; studiul de fezabilitate pentru construirea unei locuințe de serviciu – 20 unități locative, str. Ceramicii, municipiul Vaslui – utilități 50.000 lei etc.

Și capitolul transporturi primește 1.517.767 lei pentru refacere îmbrăcăminte rutieră zona locuințe Gară IV 98.378 lei; refacere îmbrăcăminte rutieră zona cartierului 13 Decembrie 597.178 lei; sistematizare verticală și reabilitarea elementelor arhitecturale cuprinse între str. Costache Negri (Sinagogă) și str. Hușului 500.000 lei; parcare strada Ștefan cel Mare, bl.410 – 295.210 lei.

Negrești scoate capul spre civilizație: investiții de 17 milioane de lei în sistemul de apă și canalizare

de Dănuț CIOBANU

Ieri, la sediul Primăriei Negrești, a avut loc semnarea contractului de execuție a proiectului „Rețele de apă și canalizare, stații de pompare, stații de pompare apă uzată în Negrești”. Valoarea totală a contractului se ridică la 17.753.115 lei fără TVA. În jurul datei de 15 februarie 2019 va fi emis ordinul de începere a lucrărilor. În orașul Negrești și suburbia Parpanița sunt prevăzute extinderi ale sistemului de apă pe 34 de străzi și a sistemului de canalizare pe 38 de străzi.

În cadrul orașului Negrești și suburbia Parpanița se vor realiza lucrări de reabilitare și extindere a sistemului zonal de alimentare cu apă, dar și asigurarea debitelor necesare pentru extinderi ulterioare. Investițiile propuse sunt: constituirea zonei de protecție în jurul prizei de apă de la captarea Căzănești, reabilitare conductă de aducțiune pe o lungime de 1.536 metri, extindere rețelei de distribuție apă potabilă în Negrești pe o lungime de 12.467 metri, instalareau unei stații de pompare pe rețeaua de apă, dotarea stației de pompare Parpanița cu un generator și un debitmetru.

Pentru rețeaua de canalizare din Negrești și suburbia Parpanița au fost propuse următoarele investiții: extindere rețea de canalizare ape uzate menajere, cu conducte pe o lungime de 16.263 metri, conducte de refulare aferente stațiilor de pompare, pe o lungime de 3.950 metri, construcția a nouă stații noi de pompare a apelor uzate. În orașul Negrești, stațiilor noi de pompare a apelor uzate vor fi montate pe străzile I.L.Caragiale, N.Iorga, Bârladului și Decebal. În Parpanița, stațiile de pompare a apelor uzate vor fi instalate pe străzile 10, 8, 6, 5 și 3.

Perioada de execuție a lucrărilor este de 21 de luni, perioada de garanție fiind de 36 de luni. Lucrările vor fi realizate de Asocierea de firme SC EUSKADI SRL Timișoara și SC INSTAL SERVICE TEHNOLOGY SRL Magurele. Valoarea totală a contractului se ridică la 17.753.115 lei fără TVA.

Radu Tutunaru, manager de proiect, a precizat că lucrările de execuție la acest contract fac parte din proiectul „Fazarea proiectului reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești din județul Vaslui”, finanțat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

„Prin acest proiect urmărim îmbunătățirea calității apei potabile și protecția sănătății publice, protecția mediului înconjurător, precum și creșterea numărului locuitorilor racordați la rețeaua de apă potabilă și de canalizare. De asemenea, se va dezvolta colectarea apelor uzate menajere și va fi optimizată funcționarea sistemelor de distribuție a apei și colectare a apelor uzate menajere”, a spus Radu Tutunaru.

Primăria Vaslui dă drumul la investiții cu fonduri europene în valoare de 240 milioane lei

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui va demara din 2019 un pachet de proiecte pe fonduri europene care se ridică la suma de 240 milioane de lei. Investițiile vor fi derulate în următorii ani și vizează transportul în comun, iluminatul public etc. În paralel cu aceste proiecte de dezvoltare, va începe și implementarea programului de apă și canal, care în cele trei etape de aplicare totalizează peste 100 milioane de lei. Pentru a sprijini efortul de dezvoltare, Primăria Vaslui va aproba în acest an noul Plan Urbanistic General.

Fondurile europene nerambursabile de la Uniunea Europeană reprezintă principala sursă de finanțare a proiectelor de dezvoltare din municipiul Vaslui. Cum resursele de la bugetul local sunt total insuficiente pentru a acoperi obiectivele de investiții propuse, Primăria Vaslui apelează pe finanțarea externă.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a anunțat miercuri, 23 ianuarie 2019, în cadrul unei conferințe de presă, că a făcut o evaluare a proiectelor europene care vor fi implementate la nivel local, investiții care se ridică în total la suma de 240 milioane de lei: “Această valoare reprezintă două bugete și jumătate ale orașului nostru. Anul trecut bugetul municipiului Vaslui a fost de 100 milioane lei, iar veniturile din acest an sunt previzionate cam la aceiași sumă. În prezent, proiectele se află în diferite stadii de conformare. Este vorba despre investiții în transportul local, iluminatul public, proiecte transfrontaliere cu raioane din Republica Moldova, proiecte pe școli etc. Toate aceste proiecte vor fi implementate cu acest an și în anii viitori”.

Pe lângă proiectele cu fonduri europene, municipalitatea mai avem investiții care vor fi susținute de la bugetul local și care se ridică la 15 milioane de lei. Din bugetul local se finanțează construcția bazarului, reabilitarea acoperișurilor la două licee, finalizarea unor lucrări de infrastructură în Cartierul 13 Decembrie etc.

Investiții masive în sistemul de apă și canal

Pe lângă acest pachet de investiții, în municipiul Vaslui va demara și proiectul de reabilitare și extindere a sistemului de apă și canalizare, derulat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, care cuprinde trei etape. Într-o primă etapă vor începe lucrările la rețelele de apă și canal în valoare de 74 milioane de lei, lucrări care vor fi realizate de SC Ludwing Pfeiffer SRL Timișoara. O a doua etapă prevede un proiect inițiat de SC Aquavas Vaslui în valoare de 20 milioane de lei, care prevede construcția unor stații de pompare, rezervoare cu apă, alimentare cu apă în suburbia Moara Grecilor. A treia etapă prevede extinderea sistemului de apă pe străzile care nu au fost prinse prinse în primele proiecte de apă și canal.

“Sistemul de apă și canal este cea mai importantă problemă din municipiul Vaslui. Investițiile nu se pot face peste noapte. Beneficiarul proiectului pe rețelele de apă și canal este Consiliul Județean Vaslui și SC Aquavas Vaslui, însă noi vom sprijini firma din Timișoara pentru a stabili grafice de lucru, să fixăm străzile pe care se va interveni etc. Programul pe apă și canal trebuie corelat cu lucrările de asfaltare și restul utilităților cum ar fi gazele naturale sau iluminatul”, a mai spus Vasile Pavăl.

PUG-ul, vital pentru dezvoltare

Pentru ca toate aceste investiții să se deruleze în condiții optime, Primăria Vaslui va aproba în anul 2019 noul Plan Urbanistic General (PUG) al orașului. Documentul va trasa direcțiile de dezvoltare ale municipiului pentru următorii 14 ani și va fi realizat de către Universitatea de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu» din București.

Vasile Pavăl a precizat că în cursul lunii decembrie 2018 a fost semnat contractul în vederea realizării PUG-ului. „Dacă nu realizăm PUG-ul în cele mai bune condiții, va fi greu să îl mai modificăm ulterior. Avem contractul semnat pentru întocmirea lucrării, iar în perioada imediat următoare directorul Institutului de Arhitectură București va veni la Vaslui. Vor fi foarte multe dezbateri publice cu privire la acest document, pentru că vom stabili pe ce direcții ne dezvoltăm, care va fi nivelul de înălțime al clădirilor pe care le vom construi etc. O să discutăm mult pe marginea acestui proiect”, a explicat Pavăl.

Două sate din Dragomirești vor fi scoase din izolare printr-o investiție de 11 milioane lei

Compania Națională de Investiții (CNI) va finanța asfaltarea a două drumuri comunale, în vederea scoaterii din izolare a două comunități rurale din județul Vaslui. Este vorba despre satele Popești și Tulești din comuna Dragomirești, care din cauza drumurilor impracticabile pe timp de iarnă rămân izolate de restul comunei. Valoarea totală a investiției se ridică la 11 milioane de lei, din care 300.000 de lei este partea de cofinanțare a comunei Dragomirești, iar restul sumei este acoperită de CNI. În urma lucrărilor se vor asfalta 6,6 kilometri de drumuri comunale.

Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești, a spus că proiectul este aprobat în proporție de 99%, iar din această primăvară vor demara lucrările de execuție. Astăzi, primarul comunei Dragomirești va avea un interviu la București, pentru a promova investiția în fața conducerii CNI.

Proiectul nostru a trecut de toate procedurile și sunt convins că vom obține finanțarea. Din centrul satului Rădeni vom asfalta 2,7 kilometri de drum spre satul Popești, 3,2 kilometri de drum spre satul Tulești și un segment de drum pe o lungime de 650 metri în interiorul localității Dragomirești. Noi am încercat să facem această investiție cu fonduri europene, dar nu am avut punctajul necesar pentru a obține finanțarea. În acestă situații am căutat alte soluții pentru a scoate cele două sate la asfalt. După asfaltare, în aceste localități vor avea acces și mașinile de pompieri și salvarea. Cele două comunități sunt izolate din cauză că drumurile de acolo au fost afectate de inundații. Cele două sate au peste 800 de locuitori, iar copiii de acolo merg zilnic pe jos mai mulți kilometri prin frig și ploaie până la Școala din Rădeni, deoarece pe acele drumuri nu putem băga un microbuz școlar”, a explicat Dănuț Iacob. (Dănuț CIOBANU)

CJ-ul și-a stabilit prioritățile – 2019 este anul investițiilor pentru județul Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Conducerea Consiliului Județean Vaslui și-a trasat principalele direcții de acțiune pentru anul 2019. Prioritatea investițională pentru noul an este reprezentată de implementarea sau finalizarea marilor proiecte în infrastructura de sănătate, rutieră, de apă și canal. O parte din proiectele de dezvoltare sunt finanțate de la Uniunea Europeană sau de la bugetul național.

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a precizat că instituția pe care o conduce are în atenție pentru acest an mai multe proiecte serioase, care au menirea să ridice standardul de viață al vasluienilor. “Vom continua și în anul 2019 acțiunile în vederea modernizării Spitalului Județean de Urgență. Este vorba despre construcția ambulatoriului și spațiile pentru spitalizarea de zi, construcția unei parcări care să reglementeze circulația automobilelor și accesul în spital, precum și extinderea unității de primire urgențe”, a spus Dumitru Buzatu.

Noul ambulatoriu este amplasat în interiorul unității spitalicești, în colțul străzii Spitalului, construcția acestuia fiind finanțată prin Compania Natională de Investiții. Potrivit devizului general, valoarea totală a obiectivului este de 28.282.869 lei. Extinderea UPU va fi finanțată prin fonduri europene, iar noua construcție va fi ridicată în incinta spitalului, unde este actuala rampa pe unde intră mașinile de salvare. Clădirea va avea parter și un etaj și va fi o continuitate a spitalului. Pavilionul de zi va fi dotat cu cabinete de chirurgie generală (ortopedie/ttraumatologie), ginecologie, neurology, medicină internă, ORL, pneumologie, dermato-venerologie, oftalmologie, oncologie, pediatrie și chirurgie pediatrică.

Alte obiective pentru 2019

În paralel cu demararea lucrărilor la rețelele de apă și canal din centrele urbane, care au fazate din POS Mediu 2007 – 2014, CJ Vaslui mai are în atenție și un program de apă și canal care va fi finanțat prin POIM 2014-2020. “În prezent, proiectul pe POIM este verificat la Autoritatea de Management, după care va fi transmis pentru aprobare la Comisia Europeană. Însă, dacă documentația trece de această verificare, aprobarea pentru finanțare la Comisia Europeană va fi o formalitate”, a mai spus Dumitru Buzatu.

Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată este prevăzut în Master Planul întocmit în anul 2015, valoarea totală a acestui program fiind de 161 milioane de euro. Programul cuprinde peste 20 de contracte și va fi derulat prin Ministerul Fondurilor Europene, finanțarea fiind asigurată din fondurile europene nerambursabile.

“Pe lângă începerea lucrărilor la drumul strategic pentru care am semnat contractele de execuție, un alt obiectiv pe care îl avem în vedere este investiția de la fosta Casă a Armatei. Acolo se lucrează în acest moment, iar termenul de finalizare este de patru luni. Să spunem ca va mai fi o prelungire a acestui termen cu una sau două luni, dar până la mijlocul acestui an proiectul trebuie să fie gată”, a precizat Dumitru Buzatu.

În cursul anului 2017, lucrările la Casa Armatei s-au blocat din cauza intrării în insolvență a SC Corevas Vaslui. Ulterior, s-a demarat organizarea unei noi licitații publice. CJ Vaslui a semnat în luna octombrie 2018 cu SC Nortek Trust AG SRL Bacău contractul de execuție a proiectului “Reparații capitale și refuncționalizarea Casa Armatei Vaslui – Centrul Cultural Județean Multifuncțional”. Contractul semnat cu Ministerul Dezvoltării prevede ca proiectul să beneficieze de o finanțare de la bugetul de stat de 92 miliarde de lei vechi.

Patronii străini au adus în județul Vaslui investiții de numai 415 euro!

Ultimele date statistice publicate de Direcția Județeană de Statistică Vaslui confirmă penuria de investitori străini cu care se confruntă județul nostru. În luna octombrie 2018, în județul Vaslui au fost înmatriculate două societăți cu participare străină la capitalul social subscris, care au investit suma de 64,3 euro. Potrivit acelorași date, în perioada ianuarie – octombrie 2018 au fost înmatriculate în total 11 societăți cu participare străină la capitalul social subscris, investițiile aduse în județ de antreprenorii străini fiind în valoare de 415 euro.

Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, în perioada 1991 – 31 decembrie 2017, județul Vaslui se clasează pe locul 42 la nivel național în ceea ce privește numărul societăților înmatriculate și locul 41 în ceea ce privește capitalul investit. În județul Vaslui au fost înregistrate în total 440 societăți străine, care au investit un capital în valoare totală de 37,5 milioane de euro.

Cu un număr mic de firme cu capital extern, județul Vaslui are cei mai puțini angajați din România care lucrează în astfel de societăți. Din cei 56.000 de angajați, doar 1.025 muncesc în cadrul unei firme cu capital străin.

Alături de Teleorman, Gorj, Mehedinți și Botoșani, județul nostru a rămas la nivelul dinaintea anului 2007, în ceea ce privește atragerea de capital extern. Potrivit unei analize realizate de jurnalul.ro, firmele străine evită să vină în aceste județe, deși aici sunt sute de mii de oameni aflați în căutarea unui loc de muncă, majoritatea angajatorilor fiind companii de stat care-și restrâng activitatea sau mici făbricuțe în lohn”. (Dănuț CIOBANU)

Municipiul Vaslui va avea un nou Plan Urbanistic General, care va cuprinde peste 100 de investiții

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui va aproba în anul 2019 noul Plan Urbanistic General al orașului. Documentul va trasa direcțiile de dezvoltare ale municipiului pentru următorii 14 ani. PUG-ul va fi realizat de Universitatea de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu» din București. Strategia de dezvoltare a municipiului Vaslui pentru 2014-2023 cuprinde peste 100 de proiecte, în valoare de circa 120 milioane de lei. Investițiile sunt finanțate din fonduri europene, din bugetul național, bugetul local sau alte surse de finanțare.

Refacerea Planului Urbanistic General (PUG) este cea mai importantă lucrare asumată de Primăria Vaslui pentru anul 2019. Documentul va cuprinde principalele programe de dezvoltare ale municipiului reședință de județ pentru următorii 14 ani. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a precizat că în cursul lunii decembrie 2018 a fost semnat contractul în vederea realizării PUG-ului: “Am semnat contractul pentru întocmirea lucrării, plan care va cuprinde programul de dezvoltare al orașului pentru următorii ani. Studiul va fi realizat de către Universitatea «Ion Mincu» din București, iar Institutul de Cercetare Arhitecturală din cadrul universității va lucra cu noi și ne va da direcțiile de dezvoltare pe următorii 14 ani. PUG-ul va fi lucrarea de bază, iar orice investiție care urmează să fie realizată trebuie prevăzută în acest document”.

Peste 100 proiecte de investiții

Consiliul Local (CL) Vaslui a aprobat în luna octombrie 2017, într-o ședință extraordinară, două documente extrem de importante pentru dezvoltarea orașului. Este vorba despre „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Vaslui pentru perioada 2014-2023” și „Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a municipiului Vaslui”. Strategia cuprinde peste 100 de proiecte de dezvoltare, care urmează să fie implementate în următorii ani în municipiul Vaslui și comunele care fac parte din Zona Metropolitană. Este vorba despre proiecte finanțate din fonduri europene, din bugetul național, bugetul local sau alte surse de finanțare. Strategia Zonei Metropolitane Vaslui a fost supusă consultării publice în două etape, în perioada 13 – 28 iulie 2017, respectiv 6 – 16 octombrie 2017. „În urma tuturor acestor investiții vor intra în municipiul Vaslui circa 120 milioane de lei. Dacă ținem cont de faptul că bugetul nostru anual este de 145 milioane de lei, este o investiție impresionantă. S-a lucrat la aceste documente circa șase luni de zile”, a spus Vasile Pavăl la aprobarea documentelor.

Strategia reprezintă un document programatic care se adresează unei game largi de probleme economice, sociale și de mediu ale comunității. Documentul este un cadru de planificare ce definește viziunea, căile care conduc la obținerea ei și pe baza căruia sectorul public și privat pot acționa eficient în ceea ce privește folosirea resurselor, în scopul de a obține efecte economice și sociale pozitive în beneficiul comunității.

Dezvoltarea municipiului Vaslui pentru perioada următoare este văzută prin prisma apartenenței acestuia la o zonă urbană funcțională alături de Bălteni, Delești, Laza, Lipovăț, Munteni de Jos, Munteni de Sus, Pușcași, Ștefan cel Mare, Văleni și Zăpodeni.

Primăria Vaslui, criză de specialiști la Investiții

Primăria Vaslui se confruntă cu o gravă criză de specialiști care să-și desfășoare activitatea în cadrul Biroului de Investiții. Din cele șase posturi scoase la concurs, doar un singur a fost ocupat, multe dintre acestea, cum ar fi cele de inginer de drumuri, instalații ori construcții civile, rămânând în continuare descoperite.

Criza forței de muncă de pe piața românească și, în special, de pe cea vasluiană, se face resimțită și la nivelul autorităților publice județene și locale, în ciuda creșterii semnificative a lefurile din acest sector. Una din instituțiile care resimte acest deficit de specialiști este Primăria Vaslui, cu mari probleme în cadrul unui sector care, în fapt, reprezintă coloana vertebrală în dezvoltarea unei comunități. Este vorba de Biroul de Investiții, cu un deficit mare de specialiști, în ciuda concursurilor organizate pentru ocuparea acestor posturi.

Am scos la concurs șase posturi și s-a ocupat doar unul singur. Volumul de muncă la nivelul acestui birou, a cărui șef a ieșit la pensie, este unul imens, cu mari responsabilități. La ora actuală, nu avem ingineri de drumuri, instalații, construcții civile și urbanism. Chiar dacă se spune că în sectorul bugetar s-au așezat lucrurile în urma creșterii salariilor, se pare că nu este chiar așa. Este o problemă generală a lipsei forței de muncă. Specialiștii preferă străinătatea și orașele mari în detrimentul comunităților mici”, a declarat primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl.

Cele cinci posturi de ingineri specialiști rămase neocupate în cadrul Biroului Investiții vor fi scoase din nou la concurs la începutul anului viitor. (Ionuț PREDA)

Ședință de îndată pentru bani europeni – CL Vaslui a aprobat studiile de fezabilitate pentru mai multe investiții

de Dănuț CIOBANU

Vineri, 21 decembrie 2018, a avut loc o ședință de îndată a Consiliului Local Vaslui, în care au fost aprobate documentațiile tehnico-economice, faza studiu de fezabilitate, pentru mai multe investiții. Este vorba despre patru proiecte din cele nouă, care vor fi finanțate prin intermediul Axei Prioritare 4 din cadrul POR 2014-2020. Municipiul Vaslui are o alocare financiară de 27 milioane de euro pentru cele nouă proiecte. Selecția proiectelor a fost realizată în prima jumătate a acestui an de Autoritatea Urbană.

Primul punct de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local (CL) Vaslui a fost proiectul de extindere a rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători. Proiectul are la bază o componentă referitoare la achiziționarea de mijloace de transport de călători ecologice și o componentă care vizează extinderea și modernizarea infrastructurii de transport local din municipiul Vaslui.

Astfel, în cadrul proiectului vor fi achiziționate 18 mijloace de transport călători, din care opt autobuze hibrid diesel/electric și 10 troleibuze nearticulate. În ceea ce privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport vor fi montați 342 de stâlpi pentru susținerea rețelei pentru firul de contact al troleibuzelor, vor fi construite 25 de stații noi aferente zonelor de extindere a rețelelor de troleibuze și vor fi amenajate 69 de stații de călători existente. De asemenea, pe traseele de extindere a rutelor ecologice se vor amenaja trotuare pentru călători.

Un alt proiect pentru care a fost aprobată documentația tehnico-economică privește reconfigurarea nodului de circulație rutieră Crucea Gării (intersecția străzilor Republicii, Ștefan cel Mare și Traian), unde, în prezent, este un sens giratoriu cu o rază de 21 de metri. Astfel, va fi construit un pasaj pietonal care va avea patru portale de intrare/ieșire, executate la mijlocul dintre trecerile de pietoni existente. În pasajul pietonal vor fi amenajate grupuri sanitare, spații de utilitate publică, sistem de supraveghere video etc. Accesul în pasaj se va realiza cu scări clasice din beton armat, scări rulante și ascensoare, cu amenajări speciale pentru persoanele cu dizabilități locomotorii.

Parcul Copou se extinde

Un alt proiect aprobat de CL Vaslui vizează reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ preuniversitar – Liceul «Ion Mincu». Potrivit documentației tehnico-economice, investiția constă în realizarea unei construcții noi, cu regim de înălțime demisol și parter și cu funcțiune de ateliere școlare, pentru un efectiv de 267 elevi. La demisol va funcționa un atelier de construcții, unde elevii vor învăță tehnici de construcție, iar la parter va fi deschis un atelier auto.

Un alt proiect aprobat de consilierii locali privește reconversia unui teren degradat din zona Copou în zonă verde și de agrement. Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor construcții anterioare. Pentru implementarea proiectului, în cadrul ședinței de îndată a fost aprobată fișa spațiului verde pentru terenul degradat, document care este o condiție de eligibilitate în ceea ce privește obținerea finanțării europene.

Privilegiu rar în istoria județului, pe cale să se piardă: investiții de peste 300 milioane de euro, la care firmele nu se înghesuie să liciteze

de Dănuț CIOBANU

Investițiile atrase de autoritățile locale în județul Vaslui se ridică la peste 300 milioane de euro. Programele de dezvoltare sunt finanțate din bugetul național sau dispun de finanțare europeană. Investițiile se derulează atât în centrele urbane, cât și în mediul rural și vizează construirea de școli, grădinițe, drumuri, dispensare, modernizarea rețelelor de apă și canal. La acest val de investiții fără precedent, nu sunt firme care să vină să realizeze lucrările.

Autoritățile publice din județul Vaslui derulează proiecte de dezvoltare de sute de milioane de euro, pentru care este nevoie de o forță de muncă masivă. Este vorba despre investiții finanțate de la bugetul național și din fonduri europene, care vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere, de apă și canal, de sănătate sau educație.

”Avem în județ un val de investiții enorm. Este vorba despre contractele pentru rețelele de apă și canalizare care este de 50 milioane euro, drumul strategic finanțat, de asemenea, din fonduri europene în valoare de 50 milioane de euro. Urmează să se semneze și al doilea program pe apă și canal. Totodată, avem în derulare o serie de proiecte mai mici, care duc la atingerea unor obiective ale noastre”, ne-a delarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

În ceea ce privește proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), în cele două etape ale programului au fost aduse sume foarte mari în județ.

”O mare parte din proiectele pe PNDL 1 sunt deja implementate. Anul viitor vrem să închidem toate aplicațiile de finanțare și avem discuții cu UAT-urile în acest sens, le oferim sprijin metodologic pentru închiderea PNDL 1. În viitor, până în anul 2020 va continua implementarea proiectelor din PNDL 2, care aduc beneficii în mediul rural cum ar fi drumuri, grădinițe, școli, rețele de iluminat public, dispensare. Există multe programe, astfel încât procesul de modernizare este continuu. Nu a mai existat până acum o dimensiune de modernizare în rural, cum e cea prin PNDL. Sunt importante și proiectele europene, iar cei care dau banii își spun cuvântul și procedurile pe care le-am propus noi trebuie respectate», a mai spus Buzatu.

Greu cu birocrația

Una din instituțiile care provoacă întârziere importante în derularea proiectelor este Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). În condițiile în care numărul proiectelor care trebui avizate este foarte mare, se așteaptă foarte mult pentru aprobarea achizițiilor în cadrul diverselor programe de dezvoltare.

”Trebuie să introducem simplificări, care să ducă mai repede la implementarea proiectelor. ANAP este o instituție care frânează desfășurarea proiectelor. Nu din intenție se întâmplă acest lucru, ci din cauză că instituția are o anumită dimensiune și face față cu greu la numărul imens de proiecte. Din această cauza sunt întârzieri la achiziții, ce duc la devansarea proiectelor. Noi am solicitat Guvernului, Ministerului de Finanțe să găsească o soluție pentru accelerarea implementării proiectelor”, a mai explicat Buzatu.

Se lucrează

Din cele 256 de proiecte declarate eligibile de către Ministerul Dezvoltării pe PNDL 2, CJ Vaslui și autoritățile publice locale au obținut finanțarea pentru un număr total de 251 proiecte.

La această dată, pentru 100 de proiecte sunt realizate deja licitațiile publice și au fost adjudecate lucrările de proiectare sau de proiectare plus execuție. Restul de 151 de proiecte sunt în diferite stadii în ceea ce privește procedurile de organizare a licitație, multe din investiții așteptând avizul din partea ANAP.

În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020.

În total, proiectele derulate prin PNDL 2, dispun de o finanțare în valoarea totală de 860 milioane lei.

De necrezut: directorul unei mari companii acuză că Vasluiul este favorizat la investiții și cere ca fondurile să fie direcționate spre zone mai bogate ale țării

de Cristian PĂTRAȘCU

Vasluiul este favorizat prin programul Start-Up Nation, acuză directorul marii firme de consultanță Frames. El cere ca și acest program, precum cele mai mari investiții guvernamentale și europene, să se îndrepte către marile centre urbane, centrele universitare, și acuză… “discriminarea” acestora. Reamintim că județul Vaslui este obișnuit să primească 1% din marile investiții în infrastructură.

Adrian Negrescu, directorul Frames, o firmă bucureșteană care oferă servicii de consultanță strategică și dezvoltare pentru mediul de afaceri acuză un fapt nemaipomenit: județul Vaslui ar fi fost favorizat de felul în care a fost gândit programul Start-Up Nation în dauna marilor centre urbane, centrele universitare. Bineînțeles, cel care lucrează pentru marile companii românești și nu poate avea ochi buni pentru “pricăjitul” mediul de afaceri vasluian cere să se facă “dreptate” și să fie îndreptată această “cruzime” față de bogații României, orașe precum București, Cluj, Timișoara, Arad, Constanța și Brașov, unde veniturile populației tind spre dublu față de cele ale vasluienilor.

Firma de consultanță pentru marile afaceri, care este și un puternic lobby la mediului de afaceri din zonele dezvoltate, acuză faptul că noile condiții ale programului Start-Up Nation 2018-2019, discutate la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, ar fi discriminatorii, iar programul va ajunge să finanțeze înființarea de gogoșerii în zonele sărace.

Prin program, așa cum este gândit în prezent, statul oferă finanțări de până la 200.000 de lei pentru firmele noi, în special din producție și servicii, depunctând domeniile inovație și IT. De asemenea, vor fi depunctate firmele din centrele universitare.

“Avem IT-iști buni pe care în loc să îi încurajăm să rămână în România, să dezvolte propriile afaceri, acum îi punem pe fugă sau îi trimitem pachet la corporații. Start-Up Nation era renumit tocmai pentru libertatea de a aplica oricine, de oriunde, dând șanse tuturor. Oamenii care au băgat 4-5.000 de lei până acum ce fac? Se mută cu afacerile la Călărași, Alexandria sau Vaslui? Cu ce forță de muncă calificată?”, se întreabă cei de la Frames.

Dintr-odată marele mediu de afaceri reprezentat de Frames vrea “egalitate”… “dar nu pentru căței”, bineînțeles, ci doar în ceea ce privește derularea programului Start-Up, nu și când vine vorba despre marile investiții. Consultații spun că Start-Up Nation ar trebui să ofere oportunități de dezvoltare egale tuturor zonelor din țară. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple, banii ar trebui să ajungă… tot în cele mai dezvoltate regiuni ale țării, București și Vest, “pentru ca businessul să se dezvolte pe orizontală”.

“Tocmai zonele precum București-Ilfov sau Regiunea de Vest ar trebui să fie vizate de acest program, în condițiile în care acestea sunt deja excluse de la finanțarea europeană prin programe precum POR 2.1A – microîntreprinderi și POR 2.2 – IMM-uri sau România Start-Up Plus, din POCU”, spun consultanții Frames, care explică în continuare cum bogații trebuie să ajungă tot mai bogați, iar săracii trebuie să fie lipsiți în continuare de posibilitatea de a intra în afaceri, chiar și de posibilitatea de a deschide o gogoșerie: “Una este să deschizi o firmă care produce software și alta este să finanțezi o gogoșerie. Trebuie avizate, cu prioritate, proiectele care aduc plus valoare în economie, care inovează, care schimbă paradigma, care reușesc să antreneze business-uri pe orizontal”.

Modificarea programului Start-Up Nation se află în momentul de față în faza de consultare publică, urmând să devină realitate cel mai probabil în luna noiembrie printr-o ordonanță de urgență. Finanțarea de două miliarde de lei va fi alocată anul viitor.

În timp ce mediul de afaceri puternic din Capitală și zona de Vest a început presiunile și lobby-ul, după cum putem vedea, nu ar strica deloc ca oamenii de afaceri și politicienii vasluieni să-și spună și ei cuvântul în discuțiile despre aceste modificări pentru ca măcar un singur program guvernamental, primul în istorie, să aibă în vedere și dezvoltarea județului Vaslui.

Se schimbă fața Vasluiului! Pavăl, nu candidezi și la Bârlad?

Primăria Vaslui are în pregătire nouă proiecte cu finanțare europeană, care vor schimba radical imaginea orașului. În aceste zile se lucrează contracronometru la finalizarea studiilor de fezabilitate, care vor fi aprobate apoi de Consiliul Local. Municipalitatea dorește ca în luna decembrie să semneze cu Ministerul Dezvoltării contractele de finanțare, iar din anul 2019 să dea drumul la lucrări. Investițiile se ridică la 120 milioane de lei și vizează infrastructura rutieră, de educație, transportul public.

Primăria Vaslui lucrează la capacitate maximă pentru definitivarea studiilor de fezabilitate aferente celor nouă proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Axei Prioritare 4 a Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020. Municipiul Vaslui are o alocare financiară de 27 milioane de euro pentru cele nouă proiecte.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, are zilnic ședințe de lucru cu echipele care lucrează la întocmirea documentațiilor pentru proiecte. „Vom vedea cum organizăm licitațiile publice, dacă se pot licita împreună proiectele tehnice și execuția. Unii sunt de acord cu această procedură, alții nu. Vom vedea cum facem. Vrem ca în cursul lunii decembrie să se semneze cu Ministerul Dezvoltării contractele de finanțare pentru cele nouă obiective de investiții”, a precizat Vasile Pavăl.

Selecția proiectelor a fost realizată în prima jumătate a acestui an de către Autoritatea Urbană. Primăria Vaslui a completat fișele pentru proiecte, iar Autoritatea Urbană a avut responsabilitatea de a prioritiza proiectele propuse de municipalitate pentru finanțare. „Vor intra în municipiu circa 120 milioane de lei. Dacă ținem cont de faptul că bugetul nostru anual este de 145 milioane de lei, este o investiție impresionantă. S-a lucrat la aceste documente circa șase luni de zile”, a explicat Vasile Pavăl.

Iată ce schimbări vor avea loc în imaginea urbei

Investițiile care vor fi finanțare din fonduri europene nerabursabile vizează modernizarea infrastructurii, transportului local, sistemului de învățământ etc. Primul proiect privește reconfigurarea nodului de circulație rutieră din Crucea Gării (intersecția străzilor Republicii, Traian și Ștefan cel Mare) și completarea sistemului de stații pietonale la nivelul orașului. Al doilea proiect are ca obiectiv extinderea rutelor traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători, pentru ca al treilea proiect să vizeze achiziționarea de vehicule de transport călători ecologice.

Investițiile continuă cu realizarea unui depou pentru transportul public și un proiect privind reconversia unui teren degradat din zona Copou în zonă verde și de agrement. Un al proiect are ca obiectiv construcția de case sociale în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață a comunității din zona marginalizată de pe strada Octav Băncilă.

Ultimele trei proiecte cu finanțarea europeană sunt dedicate sistemului de învățământ. Astfel, prin intermediul unui proiect se va construi și dota corespunzător o creșă, un alt proiect privește construcția și dotarea unei grădinițe, pentru ca ultimul proiect să vizeze reabilitarea și modernizarea Liceului „Ioan Mincu” Vaslui.

„Aceste proiecte vor aduce o schimbare radicală în mai multe zone din oraș, vor aduce o creștere a calității vieții. Numai proiectul de reconfigurare a nodului de circulație rutieră din Crucea Gării va modifica mult arhitectura din zonă”, a spus Geanina Tofan, purtător de cuvânt al Primăriei Vaslui.

Strategia aduce banii

Pentru a putea accesa finanțarea europeană nerambursabilă de 27 milioane de euro, CL Vaslui a aprobat în luna octombrie 2017, într-o ședință extraordinară, două documente extrem de importante pentru comunitate. Este vorba despre „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Vaslui pentru perioada 2014-2023” și „Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a municipiului Vaslui”.

Strategia cuprinde peste 100 de proiecte de dezvoltare, care urmează să fie implementate în următorii ani în municipiul Vaslui și comunele care fac parte din Zona Metropolitană. Dezvoltarea municipiului Vaslui pentru perioada următoare este văzută prin prisma apartenenței acestuia la o zonă urbană funcțională alături de Bălteni, Delești, Laza, Lipovăț, Munteni de Jos, Munteni de Sus, Pușcași, Ștefan cel Mare, Văleni și Zăpodeni. (Dănuț CIOBANU)

Bani sunt, meseriași nu! Lipsa forței de muncă blochează șantierele din municipiul Vaslui

Programul de investiții al Primăria Vaslui se derulează cu mare greutate. Întârzieri în execuția lucrărilor se înregistrează la aproape toate proiectele în derulare, iar cauzele fenomenului sunt diverse. Din cauza lipsei de forță de muncă calificate firmele de construcții nu își respectă graficele de lucru asumate. Pe de altă parte, proiectații au foarte mult de lucru și întârzie elaborarea documentațiilor, iar legea achizițiilor publice prevede încă proceduri stufoase. Sunt contabilizate întârzieri la lucrările din Cartierul 13 Decembrie, Bazar, Centru, Avram Iancu etc.

Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a precizat că în prezent cheltuielile la capitolul dezvoltare se cifrează la un procent de numai 16% din programul asumat pe 2018. Chiar dacă lucrările din cursul lunii august se vor deconta în luna noiembrie și procentul de cheltuieli va mai crește, totuși, acesta rămâne unul foarte mic. La acest rezultat nemulțumitor pentru municipalitate au concurat mai mulți factori. În primul rând, este vorba despre slaba capacitate a constructorilor de a-și finaliza contractele încheiate. Această problemă nu este specifică numai municipiului Vaslui, ci în toată țara autoritățile publice locale au probleme cu firmele de construcții în ceea ce privește realizarea la timp a lucrărilor.

Un alt motiv al cheltuielilor mici de la capitolul dezvoltare ține de pregătirea proiectelor. În această perioadă, proiectanții sunt extrem de solicitați cu elaborarea documentațiilor pe mai multe aplicații de finanțare și, în consecință, întârzie elaborarea dosarelor.

Nu în ultimul rând, legislația achizițiilor publice prevede încă multe proceduri, deși actul normativ a fost modificat în sensul simplificării. În prezent, licitațiile publice pentru adjudecarea lucrărilor de execuție la obiectivele de dezvoltare se realizează încă pe legea veche, lucru care implică formularea de contestații, termene lungi pentru soluționarea acestora etc.

“La aproape toate obiectivele sunt restanțe. Noi ținem legătura cu constructorii, avem săptămânal comandamente de lucru împreună cu ei pentru a impulsiona lucrările. Sunt rezultate în urma acestor discuții pe care cu greu le accept. Trebuie respectate graficele de lucru, pentru că există surse de finanțare pe aceste lucrări. Este o vorbă: ce faci azi nu lăsa pe mâine. Mă prinde sfârșitul de an cu bani necheltuiți și facem excedent?! Constructorii se plâng de lipsa forței de muncă calificate”, a precizat Vasile Pavăl.

Proiecte cu restanțe

Cele mai multe nerealizări în ceea ce privește cheltuielile de la capitolul dezvoltare vin de la investițiile în derulare. Sunt restanțe la o serie de obiective cum ar fi Cartierul 13 Decembrie cu cele două proiecte: reabilitarea din zona unei policlinici private și sistematizarea pe verticală. De asemenea, sunt întârzieri și la proiectul de apă și canalizare și proiectul privind sistematizarea pe verticală din zona centrală, precum și la finalizarea lucrărilor de asfaltare de pe strada Avram Iancu. Tot la întârzieri sunt incluse și lucrările de realizare a șarpantelor de la Liceul «Emil Racoviță» și Școala Generală nr 7. Nu în ultimul rând, lucrările la noul bazar sunt în întârziere, deși acestea au început în urmă cu numai două luni. “Am în responsabilitate derularea unor proiecte în valoare de 40 milioane de euro. O sumă de 30 milioanne de euro este aferentă celor nouă proiecte de pe POR, la care acum sunt în lucru studiile de fezabilitate. Mai avem proiecte pe POCU, cum ar fi cel care vizează dotarea primăriei cu echipamente de calcul, arhivarea electronică, managementul documentelor, și proiecte transfrontaliere împreună cu Raionul Cahul din Republica Moldova. Preocuparea noastră să facem toate aceste proiecte la termen”, a spus Vasile Pavăl. (Dănuț Ciobanu)

Județul Vaslui, codaș pe țară la nivelul investițiilor făcute de întreprinzătorii locali

La polul sărăciei din Romȃnia și din Uniunea Europeană nici investitorii locali nu-și pun banii la bătaie. Entitățile vasluiene din industrie, construcții și servicii au cele mai mici investiții brute făcute în județul Vaslui, adică 0,2% din ponderea totală a investițiilor din această zonă. Asta înseamnă că, în timp ce Bucureștiul, Ilfovul, Timișul, Constanța, Prahova și Clujul ridică PIB-ul Romȃniei, Vasluiul contribuie cu un procentaj nesemnficiativ la creșterea acestui indicator al nivelului de trai.

Ultimul dintre ultimii la investiții și la dezvoltare! E vorba despre județul Vaslui și despre poziția pe care o ocupă în clasamentul care ordonează județele în funcție de creșterea în milioane de lei a PIB-ului, între anii 2012 – 2016, și după investițiile brute din aceeași perioadă. Topul realizat pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică și de la Comisia Națională de Strategie și Prognoza a luat în calcul numai investițiile făcute în sectoarele industrie, construcții și servicii, fără agricultură și investițiile administrației publice.

Potrivit statisticilor, la nivel de teritoriu există o discrepanță mare între sumele investite de societățile comerciale din fiecare județ. Din cele 575,3 miliarde de lei, cât însumează investițiile brute din întreaga țară, din perioada 2012 – 2016, peste 37% (215,4 mld. lei) au fost făcute de unitățile locale din Capitală. La mare distanță urmează județul Ilfov (4,8% din totalul investițiilor brute), urmat de județele Timiș (4,3%), Constanța (4%), Prahova (3,8%) și Cluj (3,8%). Cele mai mici investiții brute ale unităților locale au fost realizate în județele Călărași, Ialomița, Mehedinți, Botoșani și Vaslui (fiecare cu ponderi mai mici de 0,4% din totalul investițiilor brute).

Județul Vaslui nu stă bine nici în ceea ce privește raportul între investițiile brute și creșterea nominală a PIB-ului. Mai exact, la 1,7 lei investiții brute, PIB-ul Vasluiului a crescut cu aproape 0,2 lei, în timp ce în județele Hunedoara, Ilfov, Olt, Sibiu sau Mureș raportul depășește 4,6 la 1, iar la nivel național acest raport este de 3,4 lei investiți la 1 leu creștere de PIB.

Analizȃnd evoluția PIB-ului la nivel de județe, între anii 2012 și 2016, se constată că tot Capitala a înregistrat cel mai mare avans (+ 50,8 mld. lei). În cazul Bucureștiului, totalul investițiilor brute pe parcursul celor 5 ani este de 215,4 miliarde de lei și un plus al PIB-ului de 50,8 miliarde de lei.

Timișul și Prahova (+ 9 mld. lei) sunt județele ce urmează în topul zonelor după avansul PIB-ului între 2012 și 2016. În cele două județe, investițiile brute ale unităților locale în perioada analizată s-au ridicat la valoarea de 24,8 miliarde de lei, respectiv 21,9 miliarde lei. Asta face ca raportul între sumele investite și avansul PIB-ului să fie de 2,8 lei la 1 în cazul Timișului și 2,4 lei la 1 în cazul Prahovei.

Pe de altă parte, în cazul Constanței și Clujului, județe ce urmează în topul avansului PIB-ului (8,8 și 7,9 mld. lei), raportul dintre investițiile brute și avansul PIB-ului a fost de 2,6, respectiv 2,7 lei investiți la 1 leu creștere de PIB.

Între 2012 și 2016, investițiile brute ale unităților locale de la nivelul județelor s-au ridicat la valoarea de 575,3 miliarde de lei. În aceeași perioadă, PIB-ul României a crescut cu 167 miliarde de lei (762,3 față de 595,4 mld. lei).

„La omul sărac nici boii nu trag!”, spune un proverb romȃnesc, iar Vasluiul certifică acest lucru prin exodul de forță de muncă spre județele bogate și spre statele dezvoltate din Europa. Fără angajați calificați și fără condiții de a-și transporta produsele, nu e de mirare că investitorii locali se feresc să-și ″îngroape″ profitul într-un județ unde puține sunt șansele de a genera valoare adăugată. (Mara GRIGORIU)

15 primari din județ și-ar putea primi înapoi investițiile făcute în ultimii ani în unitățile de învățământ

O parte din primarii din județ care au contribuit la cofinanțarea lucrărilor de construire a unor unități de învățământ în comune își pot primi banii înapoi de la Guvern. Pentru aceasta, edilii trebuie să trimită de urgență la guvern hârtiile prin care să demonstreze execuția acestor lucrări.

Șansă imensă pentru 15 primării comunale din județ să-și recupereze partea de cofinanțare făcută la școlile și grădinițele ridicate în ultimii ani cu fonduri preponderente de la Uniunea Europeană sau Banca Mondială. În acest sens, edilii trebuie să trimită în timp record la Ministerul Educației hârtiile prin care să demonstreze că au contribuit la construirea acestor unități de învățământ.

Noi am transmis încă de acum câtva zile o circulară către primării prin care le-am informat că au posibilitatea să recupereze acele sume investite de la bugetul local ca și parte de cofinanțare pentru realizarea unor lucrări suplimentare la școli sau grădinițe. Este păcat să pierdem acești bani care sunt, de fapt, fonduri nerambursabile ce se pot întoarce la bugetele acestor primării și apoi cheltuite în orice alte direcții”, ne-a declarat prefectul județului, Eduard Popica.

Banii investiți de către primării ar putea ajunge în timp record în conturile unităților administrativ-teritoriale, adică în mai puțin de 30 de zile. Cel puțin așa promite prefectul Popica, conform garanțiilor date de către reprezentanții guvernului. (Ionuț PREDA)

În această săptămână are loc recepția finală a școlilor din Șuletea și Zorleni, reabilitate cu bani europeni

Șapte unități de învățământ din țară, printre care două din comunele Șuletea și Zorleni, vor fi recepționate zilele acestea, în cadrul proiectului Reabilitarea Infrastructurii Școlare, derulat de Ministerul Educației Naționale.

Recepția finală este o procedură ce are loc după expirarea perioadei de garanție de un an de la finalizarea obiectivelor de investiții.

Pentru Proiectul privind Reabilitarea Infrastructurii Școlare, Guvernul României a încheiat un contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și un acord-cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).

Școala Gimnazială „Ion Murgeanu” din Zorleni a fost inaugurată anul trecut, cu ocazia deschiderii anului școlar 2017 – 2018, unul în care peste 500 de elevi din clasele 0 – VIII au învățat în condiții europene. Școală a fost începută acum mulți ani, dar pană la urmă abia din 2017 copiii din Zorleni au ajuns să aibă scoală europeană. Clădirea este modernă, cu toate utilitățile și confortul la care mulți elevi și dascăli din satele vasluiene doar visează. Are opt săli spațioase de clasă, două laboratoare – de fizică – chimie și informatică – foarte generoase ca spațiu și dotări, toalete moderne, cancelarie, o bibliotecă mare și dotată, mobilier nou și modern.
Tot în 2017 a avut loc și inaugurarea Școlii Gimnaziale “Ion Caraivan” din Șuletea, unde de asemenea s-au făcut investiții menite să asigure toate condițiile necesare unei bune desfășurări a actului educațional, la standarde europene. (G.P)

Investiții de peste 530.000 de dolari, în ultimul an, în 15 comunități din județ, ale Fundației World Vison

Peste jumătate de milion de dolari au fost investite, în 2017, de către Fundația World Vison România în 15 comunități din județul nostru. Prin cele două programe de dezvoltare comunitară și șapte proiecte, nu mai puțin de 5.600 de copii și tineri, precum și 151 de fermieri, au fost în atenția fundației pe parcursul anului trecut. De altfel, cele mai bune proiecte comunitare au fost premiate în cadrul unui târg desfășurat în foaierul Casei de Cultură Vaslui și în Piața Civică a municipiului reședință.

2017 a fost, pentru activitatea Fundației World Vision România (WVR), anul în care proiectele și programele derulate în parteneriat cu liderii formali și informali din cele 15 comunităti rurale și urbane, au depăsit, prin rezultatele obținute, granițele comunităților, ajungând să fie cunoscute ca modele de interventie la nivel județean, național și chiar internațional. Cei peste 5.700 beneficiari au fost incluși în proiecte educaționale, precum prevenirea abandonului școlar, consiliere psihologică școlară și orientare în carieră, educație remedială, și proiecte de protecție a copilului, prin serviciile de prevenire. Toate aceste proiecte au fost întregite de inițiativele de dezvoltare economică. Suma totală a intervențiilor și, totodată, a investițiilor directe a depășit 530.000 de dolari. Evident, toate acestea s-au realizat cu sprijinul substanțial al membrilor din comunități, fiind implicate peste 150 de cadre didactice, asistenți sociali, preoți, cadre medicale, polițiști, părinți ai copiilor din programe și copii, care, ca voluntari, au scris și derulat zeci de proiecte care să răspundă nevoilor identificate de către ei, împreună cu specialiștii WVR.

Proiectele educaționale au ocupat un loc important, peste 1.700 de copii participând la activități educaționale, în scopul prevenirii abandonului școlar și al reducerii analfabetismului funcțional. În 2017 s-a demarat proiectul “Pâine și mâine”, unul tip ”școală după scoală” prin care au fost sprijiniți 118 copii din ciclul primar, provenind din familii vulnerabile. Acestora li s-au oferit o masă caldă, posibilitatea de a-și face temele, de a-și îmbunătăți abilitățile de comunicare și de socializare.

Copiii, implicați în mod direct în realizarea de proiecte tot pentru copii

Prin implicarea copiilor în activităti de informare cu privire la drepturile copiilor și de educație civică, s-a reușit creșterea participării acestora în program. Peste 11 proiecte au fost scrise și derulate de copii, în sprijinul altor copii, sub îndrumarea adulților. De altfel, copiii din Consiliul Consultativ al Copiilor din programele din județul Vaslui au reușit să transmită mesaje importante legate de Campania Globală ”It Takes a World to End Violence against Children” – „Este nevoie de lumea întreagă pentru a stopa violența asupra copiilor”, prin participarea la evenimente naționale și internaționale, devenind cei mai activi și devotați susținători ai acestei cauze.
„Cred ca unul dintre privilegiile noastre este de a fi martorii unor transformări, unele mai lente, altele mai accelerate, în oamenii din ruralul românesc. Suntem încurajați de numărul mare de voluntari din comunitate care au dorit să scrie și să deruleze proiecte pentru copii, de numărul mare de părinți vulnerabil, respectiv 595, care și-au dorit să fie părinți mai buni și au participat la modulele ”Școala Părinților”, de nivelul admirabil de implicare a membrilor Consiliilor Comunitare Consultative în identificarea, raportarea, referirea și chiar rezolvarea cazurilor de încălcare a drepturilor copilului. Cu toate acestea, trebuie să intervenim în continuare și să ajungem la toți copiii care încă se culcă flămânzi, care nu pot continua școala din cauza sărăciei, care ajung să fie copii cu copii, care sunt victimele violenței și ale abuzului de orice formă și care, din aceste motive, și nu numai, încetează să mai creadă în ei, să caute și să găsească resursele pentru a scăpa de povara sărăciei”, ne-a declarat managerul zonal Iasi&Vaslui al WVR, Magdalena Camanaru.

Planuri mari și pentru 2018

Anul 2018 va însemna pentru Fundația World Vision o creștere a numărului de copii din proiectul ”Pâine și Mâine”, de la 118 la peste 230, un nou proiect de apicultură, în comunele Zăpodeni, Dumești și Todirești, cursuri și metodologii noi de lucru pentru partenerii noștri din comunitate și servicii de prevenire, atât de necesare în mediul rural, care vor fi oferite prin intermediul Centrului de Resurse Comunitare pentru Prevenirea Abuzului, Neglijării și Exploatării Copilului din Negrești, serviciu care a primit recent licența de funcționare. În plus, proiectele cu finanțare europeană ”Școală pentru toți” și ”Profesori motivați” vor diversifica modelele de proiecte prin care WVR îsi doreste să contribuie la bunăstarea copiilor din mediul rural.

Daniel Olteanu꞉ ″Ritmul de realizare a investițiilor de către Delgaz Grid duce consumatorii spre lampă și lumânare!″

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția asupra modului în care instituțiile statului tratează subiectul investițiilor nerealizate de către companiile care activează pe piața distribuției de energie electrică, în condițiile în care aceste companii pun în pericol nu doar bunurile, ci și sănătatea și chiar viața consumatorilor.

Referindu-se la retehnologizarea liniilor electrice de distribuție, Olteanu susține că, potrivit datelor oficiale comunicate de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), timpul necesar acestui retehnologizării, în cazul Delgaz Grid, ar fi de cȃteva sute de ani, dacă distribuitorul de energie electrică menține ritmul din 2016 în ceea ce privește investițiile făcute în posturile de transformare și liniile electrice aeriene de înaltă și medie tensiune. În cadrul unei declarații în plenul Parlamentului, deputatul liberal a subliniat că ritmul de realizare a investițiilor de către Delgaz Grid duce spre colaps, o dovadă că situația este deja una critică fiind desele întreruperi în furnizarea de energie electrică de la nivelul județului Vaslui, unde Delgaz Grid are investiții asumate și nerealizate de 11,6 milioane lei, în ultimii patru ani. Daniel Olteanu a menționat că atȃt instituțiile responsabile de monitorizarea pieței energiei electrice, cȃt și companiile din acest sector trebuie să pună pe primul plan consumatorii, și că este inacceptabil ca un oraș de 60.000 locuitori să rămȃnă izolat timp de o zi din cauza unei pene de curent, așa cum s-a întȃmplat în Bȃrlad, în 2017.

″Peste șapte ore, în medie, a fost timpul pe care l-a petrecut fără energie electrică, prin întreruperi neplanificate, un consumator aflat în contract cu Delgaz Grid, în ultimul an pentru care există date, 2016. În județul Vaslui se poate chiar mai rău, noi fiind cei care creștem această medie. Cu siguranță așa s-a întȃmplat și în 2017, un an în care zona Bârlad a fost într-o situație critică din cauza lipsei energiei electrice. Am mai multe interpelări pe această temă, iar răspunsurile din partea instituțiilor abilitate, de la ministere care își pasează responsabilitatea unul altuia și până la ANRE, mă fac să fiu extrem, extrem de îngrijorat. Și nu pentru profitul Delgaz Grid, care a fost în 2016 de aproape 290 milioane lei. Ci pentru momentele în care, așa cum s-a mai întâmplat în zona noastră, nici spitalele nu vor avea energie electrică. Nu critic în primul rând indicatorii de comunicare, chiar dacă în cazul Delgaz Grid vorbim de aproape 70.000 de apeluri telefonice la care consumatorii au așteptat peste 1 minut să li se răspundă, iar în ceea ce privește alți operatori de distribuție timpul de răspuns a fost mai mic de 1 minut. Suntem obișnuiți să nu ni se răspundă la telefon, mai ales că, fiind din Vaslui, din Moldova, nu ni se răspunde nici atunci când cerem investiții în infrastructură″, a acuzat deputatul liberal, care a atras atenția asupra ritmului greoi în care Delgaz Grid realizează investițiile pe care și le asumă.

″Mă îngrijorează foarte tare datele ANRE, care atenționează extrem de clar asupra cauzelor care duc la această situație. Astfel, în ceea ce privește retehnologizarea liniilor electrice de distribuție, dacă și-ar păstra ritmul din 2016, Delgaz Grid ar avea nevoie pentru liniile electrice aeriene de înaltă tensiune de 327 de ani, pentru cele de medie tensiune de 703 ani, pentru cele de joasă tensiune de 55 de ani. Asta, în condițiile în care durata normată de viață a liniilor electrice aeriene e de 48 de ani, și să notăm faptul că acolo unde e problema cea mai mare, la liniile de medie tensiune, unde sunt peste 85% din întreruperi, avem și cele mai mari deficiențe. Cu 700 de ani timp necesar retehnologizării conform ritmului din 2016, ne întreptăm spre colaps, spre lampă și lumânări.

Nu în ultimul rând, dacă și pentru posturile de transformare și-ar păstra ritmul din 2016, Delgaz Grid ar avea nevoie de 200 de ani pentru a le retehnologiza, în condițiile în care durata de viață normată e de 28 de ani″, a menționat Daniel Olteanu.

Acesta a arătat că, în condițiile în care, numai în județul Vaslui, Delgaz Grid are, din anul 2012, investiții asumate și nerealizate care totalizează 11,6 milioane lei, instituțiile responsabile din domeniul energiei trebuie să trateze cu responsabilitate subiectul investițiilor, de care poate depinde, în multe cazuri, viața consumatorilor.

″Toate aceste date trebuie obligatoriu completate cu cele care reies din nerealizarea programului de mentenanță, doar 83%, mai grav fiind faptul că, spune ANRE, din lucrările realizate de Delgaz Grid, doar 42,1% reprezintă lucrări de mentenanță preventivă, iar 57,9% reprezintă lucrări de mentenanță corectivă. Partea de prevenție este, așa cum de multe ori este și rețeaua, la pământ. Inutil să subliniez că la alți operatori de distribuție partea de prevenție are o pondere mai importantă decât partea corectivă.

Strict pentru județul Vaslui, din 2012, investițiile asumate și nerealizate de Delgaz Grid sunt de 11,6 milioane lei, fără anul 2017, unde în primele 8 luni gradul de realizare a investițiilor era de aproximativ 40%.

În această situație, stimați colegi, stimați responsabili din domeniul energiei, vă rog să nu ne jucăm cu o chestiune realmente de viață și de moarte, pentru că despre asta vorbim în momentul în care rămân și spitalele fără energie electrică.

Voi continua cu interpelările și sper ca ANRE, Ministerul Energiei și comisiile parlamentare să înțeleagă faptul că pe primul plan sunt consumatorii și că acest ritm de realizare a investițiilor este inacceptabil″, a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Menționăm că deputatul liberal a avut, anterior, patru intervenții în Parlament, dintre care trei interpelări, în cadrul cărora a cerut verificarea modului în care distribuitorii de energie electrică și-au respectat promisiunile asumate față de stat și față de consumatori. Drept urmare, a fost înființată o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Energiei și ai Autorității de Reglementare în domeniul Energiei, care evaluează situația rețelelor electrice din România, precum și stadiul investițiilor asumate de operatorii de distribuție.

Daniel OLTEANU, deputat PNL꞉ ʺAvem nevoie de unitate și de investiții în toată infrastructura Moldovei, iar legătura cu Vestul țării pe autostrada Iași – Tg. Mureș nu exclude finanțările pentru drumurile din județul Vasluiʺ

Prezent la Iași, la evenimentul organizat de societatea civilă locală pentru sprijinirea construirii Autostrăzii Iași – Tg. Mureș, deputatul liberal Daniel Olteanu a susținut cauza Vasluiului și a Moldovei unite, argumentȃnd că decalajul care separă Moldova de regiunile dezvoltate nu poate fi recuperat prin construcția unei legături unice cu Vestul țării, oricare ar fi traseul ales, ci prin alocări consistente de fonduri în toate județele din Moldova, inclusiv Vaslui. Daniel Olteanu a atras atenția că dezbaterile referitoare la proiectul de construcție pentru singura autostradă din Moldova, al cărei traseu este disputat în prezent de orașele Iași și Bacău, omit un aspect esențial pentru dezvoltarea întregii regiuni: solidaritatea moldovenilor. Olteanu consideră că orice proiect de anvergura celui pe care o are o autostradă trebuie să se realizeze, în primul rȃnd, plecȃnd de la premisa unei dezvoltări regionale echilibrate, și că vasluienii nu mai acceptă să fie amăgiți de guvernanți cu promisiunea unor variante ocolitoare care există numai pe hȃrtie sau în comunicatele de presă ale Ministerului Transporturilor.

ʺAm susținut la Iași, atât cât mi s-a permis, cauza Vasluiului și a Moldovei unite, la evenimentul organizat de societatea civilă locală pentru susținerea construirii Autostrăzii Iași – Tg. Mureș. Am atras atenția că avem nevoie de unitate și de investiții în TOATĂ infrastructura Moldovei, pentru că eu, ca vasluian, nu mă pot declara mulțumit cu inducerea ideii că această autostradă, cea mai importantă, e adevărat, trebuie să fie unica legătură cu Vestul. Trebuie investiții și în Suceava, și în Vaslui în DN 2F sau drumul spre Roman, și în autostrada Focșani – Albița, și în Bacău, și în Galați – Buzău și multe altele. Echitate nu înseamnă o singură autostradă pentru Moldova, ci înseamnă ca acele grafice, în care Moldova apare cu 1 %, grafice pe care le-am prezentat și pe pagina mea de socializare, să se schimbe radical pentru mulți ani de acum înainte. 1% trebuie să devină peste 20-25%, dacă vrem să recuperăm din decalajul care ne separă de regiunile dezvoltateʺ, a declarat deputatul Daniel Olteanu, care s-a arătat surprins de atitudinea unor participanți la evenimentul de la Iași, în legătură cu traseul autostrăzii A8.

ʺCeea ce m-a surprins este relaxarea cu care unii reprezentanți ai administrațiilor din centrul și vestul țării vorbesc despre acest proiect de autostradă, în condițiile în care nu toată Moldova beneficiază direct de pe urma investiției, cum e și cazul județului Vaslui. Dacă în alte județe se poate vorbi despre proiecte de autostrăzi sau aeroporturi, vasluienii, cu mii de kilometri de drumuri de pămȃnt, nu pot fi relaxați cȃnd județul lor nu s-a aflat în niciun plan, proiect sau perspectivă de dezvoltare oferită de guvernele din ultimii 20 de ani. Le-am arătat celor prezenți la întȃlnirea de lucru de la Iași o hartă de pe site-ul Comisiei Europene, un document oficial, în care tronsonul Focșani – Albița are aceeași importanță ca tronsonul Cluj Napoca – Borș. Prioritatea pentru construcția A8 este, așadar, o justificare mincinoasă. Adevărata justificare este faptul că Bucureștiul s-a obișnuit ca moldovenii să tacă, iar când nu tac să fie dezbinați și să se atace între ei. Lipsa fondurilor este o altă minciună! Sunt în clipa de față 1 miliard de euro datorii la energie termică în municipiul București și este o dezbatere ca aceste datorii să fie șterse. Cu alte cuvinte, fonduri există, dar nu pentru cei săraci!ʺ, a spus Daniel Olteanu.

Deputatul liberal a semnat, alături de ceilalți participanți la evenimentul organizat la Iași de societatea civilă locală, un Memorandum prin care se reafirmă sprijinul pentru construcția A8 – Autostrada Marii Uniri, și se solicită înființarea unei comisii inter-ministeriale care să adopte, de urgență, toate măsurile necesare pentru a debloca realizarea acestui obiectiv, care a fost amȃnat timp de 10 ani.

Ziua Porților Deschise la Cinematografului „Victoria” și Centrul de Revitalizare și Loisir din Bârlad

Bârlădeni, pregătiți-vă pentru Ziua Porților Deschise, pe care Direcția de Administrare a Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC) o va organiza pe 16 septembrie, când se împlinesc doi ani de la darea în folosință a două investiții controversate.

Centrul de Revitalizare și Loisir și Cinematograful „Victoria” sunt obiectivele pe care conducerea Pieței vrea să le facă mai mult cunoscute bârlădenilor, având în vedere că primul nu are numărul de beneficiari care ar fi de dorit, față de cinematograf, unde lucrurile stau ceva mai bine. O explicație pentru adresabilitatea mai scăzută pentru Centrul de Revitalizare și Loisir îl reprezintă tarifele procedurilor, mult mai mari decât cele practicate în clinicile private, care au contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS).

Iulian Bîca, directorul DAPPC, spune că la această oră nu există un cadru legal pentru a încheia un contract cu Casa, dar odată cu schimbarea organigramei și a Regulamentului de Funcționare a DAPPC se vor putea contracta servicii cu CJAS și angaja un medic balneo-fizioterapeut.

Ziua Porților Deschise va fi o ocazie bună pentru bârlădeni de a vizita cele două obiective și de a vedea care este dotarea, serviciile oferite, într-un cuvânt oferta lor către populație. Accesul în cinematograf și în centrul SPA va fi gratuit pe 16 septembrie, vizitatorii putând viziona filmele fără bani și, de asemenea, putând să beneficieze de proceduri de fizioterapie la Centrul de Revitalizare și Loisir, în mod gratuit.

Dacă numărul vizitatorilor va fi mai mare decât posibilitățile de onorare a cererilor la Centrul de Revitalizare și Loisir, vor fi programați în zilele următoare. Conducerea DAPPC spune că va lua legătura cu Sindicatul Pensionarilor, cu Casa de Ajutor Reciproc al Pensionarilor, cu agențiile de turism din oraș și cu reprezentanții hotelurilor și pensiunilor pe care îi invită la eveniment.

De asemenea, vor fi făcute invitații de participare la momentul aniversar, dar și de promovare în același timp, către reprezentanți ai autorităților locale în timpul cărora au fost ridicate cele două construcții: ex-primarul Constantin Constantinescu, deputatul Adrian Solomon, fostul viceprimar Marin Bunea, foști consilieri locali, dar și fostul director al DAPPC, Vasile Ciochină. (Mihaela NICULESCU)

70 milioane euro la dispoziția firmelor din județ pentru finanțare proiectelor de investiții în procesarea produselor agricole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește, începând de astăzi, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Solicitanții de fonduri europene nerambursabile din județul nostru au la dispoziție, până la finalul lunii octombrie, 70 milioane de euro pentru proiecte care se încadrează în aria de finanțare a Schemei GBER aferente Submăsuri 4.2, respectiv sprijin pentru procesarea produselor agricole. Această Schema este singura formă de sprijin din PNDR care oferă finanțare pentru prelucrarea produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole, adică produse cu valoarea adăugată, atât de necesare dezvoltării strategice a sectorului agricol și alimentar românesc.
”Precizările aduse de noul ghid în ceea ce privește tipurile de investiții finanțate fac accesarea mai facilă în această sesiune. De exemplu, ghidul precizează că un proiect poate prevedea investiții în mai multe puncte de lucru, cu condiția ca acestea să fie situate în cadrul aceleiași regiuni. Un exemplu de debirocratizare a procesului de depunere și evaluare este eliminarea bifelor din secțiunea F a Cererii de Finanțare, unde nu se mai verifică decât semnătura și datarea Declarației pe proprie răspundere. Poate părea puțin, dar câștigul în ceea ce privește timpul și fluidizarea evaluării este foarte mare. Totodată, modificările aduse de HG 226 – inclusiv cea privind depunerea Proiectului Tehnic la momentul semnării Cererii de Finanțare, sunt aplicabile și Schemei GBER”, ne-a declarat directorul Oficiului Județean de Finanțare a Investițiilor Rurale (OJFIR) Vaslui, Alin Trifu.
Solicitanții eligibili pentru finanțare sunt întreprinderile care realizează în mediul urban sau rural investiții inițiale pentru procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole în sectoarele de activitate economica eligibile prevăzute în Anexa 4 la Ghidul Solicitantului. Activitățile eligibile pe această linie de finanțare din domeniul industriei alimentare cuprind, de exemplu, fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon, fabricarea produselor lactate, fabricarea înghețatei și a altor produse asemănătoare înghețatei, cum este sorbetul, fabricarea băuturilor, cum ar fi berea artizanală.
Depunerea proiectelor se va realiza on-line, prin intermediul modului de pe portalul AFIR. Pragul minim este de 15 puncte, iar pragurile de calitate sunt de 45 de puncte pentru luna august, 30 de puncte pentru luna septembrie și 15 puncte pentru luna octombrie. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată respectivei submăsuri. (Ionuț PREDA)

Prefectura și CJ Vaslui organizează astăzi o întâlnire între oameni de afaceri din Israel și mediul de afaceri și administrația locală

Instituția Prefectului Vaslui, în parteneriat cu Consiliul Județean, va organiza astăzi, de la ora 12.00, o întrevedere între câțiva oameni de afaceri israelieni și reprezentanți ai unor primării din județul Vaslui. Evenimentul va avea loc în Sala Mare a Consiliului Județean. Israelienii sunt interesați de dezvoltarea unor relații de parteneriat cu mediul economic din județul nostru.

Potrivit unui comunicat de presă remis de Instituția Prefectului – județul Vaslui, întâlnirea va include o sesiune de prezentare a relațiilor economice bilaterale și a oportunităților de investiții, fiind urmată de o sesiune business-to-business între oamenii de afaceri vasluieni și cei israelieni.

“Este un foarte bun prilej pentru oamenii noștri de afaceri să inițieze sau să dezvolte parteneriate cu o comunitate foarte solidă din punct de vedere economic, și mă refer aici la Statul Israel. Folosesc această oportunitate pentru a încuraja ferm firmele vasluiene și israeliene să-și extindă activitățile împreună. Vasluiul poate fi văzut ca o zonă atractivă pentru companiile israeliene. Suntem interesați în consolidarea cooperării în activitățile de înființare de companii și în consolidarea cooperării noastre în agricultură, precum și în celelalte sectoare economice”, a declarat prefectul județului Vaslui, Eduard Popica.
La eveniment vor participa Călin Coșar, președintele Camerei de Comerț și Industrie România-Israel, Matan Safran, Business Development Manager al Misiunii Comerciale de la Ambasada Israelului în România, și deputatul Silviu Vexler, reprezentantul Federației Comunităților Evreiești din România. (G.P)

Primăriile se pot împrumuta la Trezorerie pentru finanțarea proiectelor europene

Unitățile administrativ-teritoriale din județul Vaslui pot solicita, până la sfârșitul acestui an, contractarea de împrumuturi cu dobândă din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei statului, în limita sumei de 500 de milioane de lei. Sumele vor putea fi folosite pentru asigurarea prefinanțării/cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile din perioada 2014-2020.

Măsura prin care primăriile pot apela la credite de la Trezorerie a fost adoptată de Guvern, printr-o Ordonanță de Urgență, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Dobânda la care se vor putea împrumuta este ROBOR la 3 luni, plus o marjă de 3,5 puncte procentuale, care rămâne fixă pe toată perioada de derulare a creditului. Perioada de rambursare este de până la 20 de ani, cu posibilitatea rambursării anticipate.

Măsura a fost luată pentru a sprijini  autoritățile administrației publice locale să deblocheze proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. În prezent, mai multe proiecte derulate de autoritățile locale înregistrează întârzieri sau chiar se află în blocaj, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale care să asigure cota de 2% cofinanțare proprie.

Nefinalizarea proiectelor poate duce la restituirea către Comisia Europeană a sumelor deja decontate în cadrul proiectelor.

Întrucât vizează cofinanțarea proiectelor europene, împrumuturile nu intră în calculul plafonului prevăzut de  Legea nr. 5/2017 drept limită maximă până la care se pot împrumuta unitățile/subdiviziunile administrativ- teritoriale în cursul anului 2017.  (Ionuț PREDA)

Premiera in judetul Vaslui! Investitori, poftiți la Bârlad pentru că beneficiați de scutiri de taxe si impozite

Răzvan CĂLIN si Simona MIHAILA

După aproape trei decenii în care mediul local de afaceri nu a fost stimulat în nici un fel, Bârladul are toate șansele de a se transforma într-o comunitate cât se poate de atractivă pentru orice investitor serios. Ieri, la propunerea primarului Dumitru Boros, consilierii municipali bârlădeni au aprobat, in cadrul unei sedinte extraordinare, un proiect de hotărâre privind acordarea ajutorului de minimis, o schema de ajutorare a antreprenorilor care creaza locuri de munca.

”Este o schemă de ajutor pentru toți investitorii care vor veni la Bârlad. Suntem prima primărie din județul Vaslui care pune în practică acest lucru. S-a lucrat la acest proiect de hotărâre vreme de două luni, după care am obținut avizele Prefecturii și Consiliului Județean Vaslui. Iar de pe 10 octombrie, proiectul a stat la Consiliul Concurenței, la București. În tot acest timp, am stat cu mari emoții pentru că nu știam dacă proiectul nostru va trece. Iată că a primit undă verde și de acolo! Subliniez că este un proiect liberal 100% și vine să dezmorțească activitatea economică din municipiul Bârlad. Este o schemă care se va derula in perioada 2017 – 2020. Suma maximă de ajutorare pe care am vizat-o este de 500.000 de euro și, în funcție de investiția făcută, investitorul primește o scutire la taxe și impozite locale pe teren, clădiri etc. Obligația lui este de a păstra investiția cel puțin cinci ani și de a angaja cel puțin 10 oameni. Este un proiect la care țin foarte mult și care sper că mă va ajuta în mandatul meu să aduc locuri de muncă la Bârlad, așa cum a promis”, a declarat avocatul Dumitru Boroș, primarul Bârladului, într-o conferință de presă susținută ieri, 8 decembrie.

Reguli stricte, dar corecte, pentru ca investitorii să poată beneficia de ajutorul de minimis!

Potențialii investitori vor fi atrași la Bârlad printr-o schemă de scutiri sau reduceri la plata impozitului pe teren și/sau clădiri, pe o perioadă de până la patru ani. Însă, pentru a beneficia de așa ceva, valoarea investiției trebuie să fie de minimum 200.000 de euro. Conform proiectului, valoarea totală estimată a ajutorului de minimis este de 500.000 de euro, defalcată astfel: 2017 – 70.000 de euro; 2018 – 100.000 de euro; 2019 – 130.000 de euro; 2020 – 200.000 de euro. Pentru moment, edilii au fixat la 10 numărul estimat al beneficiarilor de ajutor de minimis, însă acesta poate crește pe viitor în limita bugetului aprobat.

Concret, ajutorul de minimis reprezintă diferența dintre impozitul rezultat din aplicarea cotei de impunere (stabilită prin hotărârea Consiliului Local privind impozitele și taxele locale) și impozitul de plată redus/scutit în urma acordării facilităților fiscale prevăzute în această schemă.

Iată care vor fi facilitățile fiscale ce vor fi oferite investitorilor persoane juridice: reducerea/scutirea impozitului pe clădiri pe o perioadă de până la 5 ani; scutirea de la plata impozitului pe terenul aferent investițiilor de peste 200.000 de euro pe o perioadă de până la cinci ani; scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru investiții de natura locuințelor, până la vânzarea lor, dar nu mai mult de trei ani.

Cât privește criteriile de acordare a ajutorului de minimis, principalul este cel al valorii investiției. De asemenea, se va mai ține cont de numărul mediu al angajaților cu contract de muncă, amplasamentul viitoarei investiții și profilul de activitate.

În cazul în care nu va respecta setul de condiții impus de municipalitate, investitorul nu numai că va pierde aceste facilități, dar riscă să fie pus să returneze ajutorul de minimis acordat, inclusiv majorările, penalitățile și dobânzile prevăzute de legislația în vigoare. Se poate ajunge la o măsură atât de drastică în cazul în care investiția nu se finalizează în perioada de valabilitate a autorizației de construire; valoarea recepționată a investiției este sub limita de 200.000 de euro; terenul se înstrăinează înaintea finalizării investiției, dar și pe o perioadă de până la cinci ani de la finalizarea investiției.

Așa cum reiese și din expunerea de motive ce a fundamentat acest proiect de hotărâre, rata crescută a șomajului în Bârlad a fost unul dintre principalele motive care l-a împins pe Boroș să acorde această facilitate celor ce vor să investească în ”orașul rulmenților”. Practic, în ultimii ani, nivelul investițiilor în Bârlad a fost extrem de scăzut, aproape imperceptibil. Nu doar că bugetul local nu a înregistrat noi contribuabili, ba chiar au fost multe cazuri când investitorii au preferat să migreze către comunele învecinate, acolo unde edilii le-au oferit un pachet atractiv de facilități pentru a-și dezvolta afacerile. În acest fel se poate explica cum de rata șomajului din Bârlad este net superioară celei la nivel național. Cu alte cuvinte, cel puțin până în momentul de față, Bârladului nu a reprezentat o atracție pentru posibilii investitori. Iar cei care au intenționat, totuși, să investească în Bârlad (fie că vorbim de producători sau retailer-i), nu le-a luat prea mult timp până să realizeze că pe lângă infrastructura deplorabilă, Bârladul nici nu le oferă vreo facilitate care să-i susțină în dezvoltarea afacerilor. Așa că cei mai mulți au plecat exact așa cum au venit, preferând să-și extindă afacerile pe meleaguri mai prietenoase.

 

Pe ce vor cheltui autoritățile Vasluiului 12 milioane de lei în acest an. Iată unde merg banii vasluienilor!

de Marian MOCANU

Cu toate că, pentru anul 2016, Primăria municipiului Vaslui va avea venituri estimate la 134 milioane lei, cam la fel de mari ca anul trecut, suma destinată dezvoltării și investițiilor este sensibil mai mică, de doar 12 milioane lei, față de 41 milioane, în 2015. Asta și pentru că ultimele lucrări cuprinse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, sunt aproape de finalizare. Cea mai mare parte a banilor, 110 milioane lei, sunt destinați secțiunii de funcționare, inclusiv pentru școlile și grădinițele din municipiu, la care se mai adaugă alte 12 milioane lei, bugetele instituțiilor proprii sau destinate activităților finanțate de la bugetul de stat. Vor începe noi investiții, însă nu de amploarea celor cu care vasluienii au fost obișnuiți în ultimii ani.

Joi, 4 februarie, consilierii municipali vasluieni sunt chemați să aprobe bugetul pentru anul 2016 a municipalității vasluiene. Conform proiectului de buget publicat pe site-ul instituției și care a fost supus dezbaterii publice, autoritățile locale se așteaptă la venituri în valoare totală de 134 milioane lei, adică la fel ca anul trecut.

Din acești bani, 110 milioane lei sunt destinați secțiunii de funcționare, inclusiv pentru cheltuielile aferente desfășurării activității și pentru salariile cadrelor didactice din localitate.

La capitolul asigurări și asistență socială este prevăzută suma de 17 milioane lei, din care 4 milioane lei pentru acordarea de ajutoare sociale, 1,6 milioane pentru alimentele distribuite prin cantina socială, 1,6 milioane lei vor fi cheltuiți pentru asistența socială acordată persoanelor în vârstă, și 8,245 milioane lei pentru asistența socială acordată în caz de boli și invalidități.

În ceea ce privește investițiile și sumele destinate secțiunii de dezvoltare, pentru acest an este prevăzută o sumă sensibil mai mică decât anul trecut. Asta și pentru că ultimele lucrări cuprinse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), respectiv în vederea reabilitării rețelei de străzi din partea centrală a orașului, sunt aproape de finalizare. Anul trecut, pentru proiectele din PIDU a fost alocată suma de 29 milioane lei, bani proveniți în cea mai mare parte din fonduri europene, pe când, pentru anul 2016, suma pentru aceste proiecte este de doar 4 milioane lei. În consecință, la secțiunea de dezvoltare a bugetului municipiului Vaslui pentru anul 2016 este prevăzută suma de 12 milioane lei, față de peste 41 milioane lei cât s-a alocat anul trecut. În consecință, investițiile care vor fi începute sau continuate în 2016 nu vor mai fi de amploarea celor cu care au fost obișnuiți vasluienii în ultimii ani.

Pentru reabilitarea și repararea infrastructurii de străzi, vor fi cheltuiți de 3,16 milioane lei. În afara finalizării, la sfârșitul lunii iunie, a proiectului de modernizare a centrului orașului, prevăzut în PIDU, în acest an se vor finaliza alte două proiecte. Este vorba de refacerea îmbrăcăminții rutiere în zona Gară IV și de reabilitarea zonei cuprinsă între străzile Nicolae Bălcescu – Nicolae Iorga – CEC și magazinul central.

De asemenea, vor mai începe lucrările de refacere a asfaltului pe străzile din cartierul 13 Decembrie, dar și un alt proiect, de sistematizare și reabilitare a zonei cuprinse între străzile Costache Negri – Sinagogă și strada Hușului. Este vorba de zona din spatele magazinului ”Diamantul”, inclusiv a parcului din apropiere.

Cele două proiecte au ca termen de finalizare anul 2017. În acest an vor mai demara lucrările de reabilitare a rețelei de apă și canalizare în zona străzii Gheorghe Lazăr, ăi vor fi efectuate documentațiile tehnice pentru amenajarea spațiilor verzi din zona Obor.

În sfârșit, se va fi finalizată închiderea rampei de depozitare a deșeurilor menajere de la Paiu. Tot la capitolul finalizări intră și minisala de sport de la Centrul de zi pentru copii școlari „Gheorghe Racoviță”, dar și clădirea noii centrale termice de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare”.

Municipalitatea va continua construcția de case sociale și va întocmi documentația pentru alimentarea cu apă potabilă și pentru canalizare în zona respectivă.

Lista de investiții din acest an aduce o veste bună și pentru tinerii vasluieni: începe construirea unei piste de skateboard și role. Va costa 935.000 lei și va fi finalizată în vara lui 2017.

La capitolul noi investiții intră și demararea construcției noului Bazar și a Târgului auto, obiective pentru care va fi alocată în acest an suma de 1,88 milioane lei, urmând ca în următorii doi ani să se aloce suma totală de 20 milioane lei. Termenul de finalizarea Bazarului este sfârșitul anului 2018, construcția acestuia fiind făcută aproape exclusiv din fondurile proprii ale primăriei.

Acestea sunt obiectivele de investiții cele mai importante pe anul 2016. Până joi, când proiectul de buget va intra în dezbaterea Consiliului Local, cetățenii Vasluiului au posibilitatea de a face noi propuneri.

Primăria Vaslui a rămas cu bani necheltuiți

de Marian Mocanu

Municipalitatea vasluiană nu a reușit să cheltuie execedentul, de aproape 2,68 milioane lei, provenit din 2014, și nici măcar toți banii alocați pentru dezvoltare în anul 2015. Asta din cauza unor întârzieri la efectuarea unor lucrări de investiții privind reabilitarea străzilor din municipiu, datorate în special constructorului. În aceste condiții, în acest an, primăria va avea la dispoziție încă aproape 3 milioane lei în plus pentru dezvoltare față de sursele obișnuite de finanțare. Consilierii opoziției s-au arătat nemulțumiți că banii rămași nu au fost direcționați, pe parcursul anului trecut, către alte lucrări de investiții.

eugen bot, director economic primaria vaslui

Eugen Boț

Prima ședință a Consiliului local Vaslui a avut loc vineri, 8 ianuarie, cu un singur punct pe ordinea de zi. Consilierii ar fi avut o simplă formalitate, cea de aprobare a acoperirii definitive din excedentul bugetului local al Municipiului Vaslui a deficitului secțiunii de dezvoltare pe anul 2015. Este vorba de banii, care, din diverse motive, în special de întârziere a executării unor lucrări edilitare, au rămas necheltuiți. Adică 291.759 lei, care se adaugă la excedentul din anul anterior, de nu mai puțin de 2.678.101 lei, bani ce au fost realocați pentru investițiile din 2015 și rămași, la rându-le, necheltuiți. Întreaga sumă, 2.969.860,63 lei, va putea fi folosită în acest an pentru continuarea și finalizarea lucrărilor de investiții începute. Printre altele, este vorba de proiectul de reabilitare a zonei centrale a municipiului Vaslui, respectiv a străzii Ștefan cel Mare și a străzilor adiacente, proiect a cărui termen de finalizare a fost amânat pentru data de 30 iunie 2016. Consilierii din opoziție s-au arătat foarte mirați de faptul că nu s-a reușit cheltuirea banilor destinați dezvoltării, în condițiile în care municipalitatea are începute mai multe investiții importante.

„Alte localități nu au bani pentru investiții și Vasluiul rămâne cu ei necheltuiți. Nu înțeleg de unde, an de an, avem mereu un excedent pe partea de dezvoltare, excedent care, iată, e din ce în ce mai mare. Să înțeleg că nu avem destule proiecte ca să cheltuim acești bani?”, a întrebat consilierul Ioan Zaharia. Asta în ciuda explicațiilor primite din partea lui Eugen Boț, directorul economic al primăriei, cu privire la întârzierile la efectuarea unor lucrări, întârzieri datorate în special constructorului.

Bugetul 2016 – Ministerele care vor primi mai mulți bani.Ce spune ministrul Finanțelor despre majorarea salariului minim

Bugetul pentru anul viitor prevede venituri de 231 miliarde lei, cheltuieli de 252 miliarde lei, cheltuieli de personal 57 miliarde lei și asistență socială 79 miliarde lei, potrivit proiectului aprobat de principiu joi de către Guvern. 

Totodată, Ministerul Apărării va primi 1,7% din PIB (aproximativ 2,8 miliarde euro), o suplimentare cu 0,4% față de proiectul de buget pe care-l elaborase Guvernul Ponta.

Alt minister care va primi o alocare suplimentară, de peste un miliard de euro, este cel al Dezvoltării. Fondurile suplimentare vor fi folosite pentru reabilitarea a 1.000 de școli.

Comparativ cu 2015, cheltuielile au fost majorate la Sănătate cu 3,1 miliarde lei, la Educație cu 9,6% și la cercetare-dezvoltare cu 23%.

Investițiile vor reprezenta 5,1% din PIB, comparativ cu 4,7% estimat pentru acest an, adică 37,7 miliarde lei.

Deficitul ESA va fi de 2,95%, iar creșterea economică de 4,1%, astfel că Produsul Intern Brut estimat pentru 2016 va fi de 746,6 miliarde de lei.

Dragu: Analizăm în ce măsură majorarea salariului minim ar afecta competitivitatea României

Ministerul Finanțelor analizează în ce măsură majorarea salariului minim, de la 1.050 lei la 1.200 lei anul viitor, ar eroda competitivitatea României și afecta economia, a declarat joi ministrul de resort, Anca Dragu.

“Am inițiat un studiu prin care să vedem în ce măsură ar eroda competitivitatea României și astfel ar fi afectată întreaga economie românească. Ca urmare a acestui studiu vom decide și posibilele tranșe în care vor fi făcute aceste creșteri salariale. La nivelul Uniunii Europene, multe state membre realizează creșterea salariului minim pe baza unor modele economice foarte clare prin care se pun în echilibru, se pun în aceeași pagină, toate aspectele care decurg din creșterea salariului minim, aspecte pozitive și negative, astfel încât creșterea salariului să nu se facă ad-hoc și să nu afecteze economia”, a spus ministrul Finanțelor, întrebat de jurnaliști la finalul ședinței Executivului dacă bugetul de stat pentru anul viitor ia în calcul și majorarea salariului minim pe economie și în câte tranșe.

Prezent și el la conferința de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a afirmat că impactul bugetar va fi minim prin creșterea salariului minim, având în vedere că majorarea salarială de 10% a diminuat numărul persoanelor care muncesc la stat și au în prezent salariul minim, iar dacă creșterea va avea loc, efectul va fi resimțit de mediul privat.

“La nivelul impactului bugetar acesta este redus pentru că în urma majorărilor salariale din ultima perioadă sunt tot mai puține persoane care au acest salariu minim, deci la nivel de execuție bugetară impactul este redus în acest moment, pentru o eventuală majorare a salariului minim undeva în vară, dacă va avea loc. Discuția se pune numai în termeni de oportunitate pe sectorul privat, ăsta va fi primul motiv de analiză”, a explicat Suciu.

Dragu: Nu am luat o decizie cu privire la Pilonul II de pensii. Vom finaliza analiza și vom anunța

“Am inclus în bugetul de anul viitor creșterea pensiilor publice, Pilonul I practic, cu 5 la sută”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, la finalul ședinței de guvern.

Legat de majorarea cotei aferente Pilonului II de pensii, ministrul de Finanțe a spus că nu a luat o decizie legată de acest aspect.

“Pilonul II este o politică pentru diminuarea presiunii demografice care se exercită asupra pensiilor publice și este o politică importantă în contextul politicii de pensii pe termen lung. În acest moment nu am luat o decizie cu privire la Pilonul II, analizăm foarte multe opțiuni, în zilele următoare vom finaliza această analiză și o vom face publică”, a declarat Dragu.

Proiectul bugetului de stat pe 2016 va fi făcut public vineri seară, cel târziu sâmbătă dimineață, a anunțat, joi, după ședința Guvernului, ministrul Finanțelor Publice, Anca Dana Dragu care a prezentat proiecțiile macroeconomice care stau la baza alcătuirii bugetului pentru anul viitor.

Ministrul Finanțelor a anunțat un deficit ESA de 2,95% și o creștere economică de 4,1% pentru 2016, iar Produsul Intern Brut estimat pentru 2016 va fi de 746,6 miliarde de lei.

“Deficitul ESA pentru anul următor îl estimăm la 2,95 la sută din PIB, corespunzător unui deficit cash de 2,8 la sută din PIB și un deficit structural de 2,73 la sută din PIB. Aceste cifre sunt calculate în contextul unui cadru macroeconomic pornind de la o creștere economică reală de 4,1 la sută a Produsului Intern Brut și un PIB nominal de 746,6 miliarde lei”, a declarat ministrul Finațelor Anca Dragu, la finalul ședinței de guvern.

Potrivit ministrului Finanțelor, vor fi păstrate majorările de salarii decise de Guvernul Ponta pentru angajații din sectorul public, care vor genera o creștere a ponderii cu cheltuielile salariale de la 7,3% din PIB în acest an la 7,7% în 2016, precizând că aceste creșteri salariale vor fi făcute într-o singura tranșă.

“Cheltuielile de personal înregistrează o creștere de la 7,3 la sută la 7,7 la sută din PIB, ca urmare a numeroaselor creșteri salariale ce au avut loc. (…) Creșterile salariale vor fi făcute într-o singură tranșă, așa cum prevede legea respectivă, cum a fost promulgată, aprobată, publicată”, a arătat Anca Dragu.

De asemenea, ministrul Finanțelor a anunțat că pentru 2016 estimează o creștere a veniturilor nominale cu 1,6 la sută.

“Pentru anul următor estimăm o creștere a veniturilor nominale cu 1,6 la sută. Proiecția veniturilor bugetului general consolidat s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici calculați de Comisia Națională de Prognoză pe baza modelului macroeconomic pe care comisia îl folosește. La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere măsurile care au fost adoptate atât de către Parlament cât și de Guvern în anul 2015 și care au ca efect, în anul 2016, majorarea cheltuielilor bugetare cu circa 13 miliarde de lei”, a precizat Dragu.

Ministrul Finanțelor a mai anunțat că valoarea investițiilor va crește în 2016 față de acest an cu aproximativ patru miliarde de lei.

Paliu Dragu a precizat că proiectul de buget pe 2016 va fi postat pe site-ul ministerului vineri seară, cel târziu sâmbătă dimineață.

Sursa: mediafax.ro

Cati bani au investit retailerii straini in retelele din Romania in primele noua luni. Cele mai mari aporturi de capital, actionarii Auchan si Lidl Discount

Jucatorii straini din retail au facut infuzii de capital in retelele locale, de 126,4 milioane euro in primele noua luni ale acestui an, cu 15% mai mari comparativ cu aceeasi perioada din 2014, cand insumau 110,06 milioane euro, arata datele Oficiului National al Registrului Comertului. 

Cele mai mari aporturi de capital au fost realizate de actionarii retailerului francez Auchan, care au injectat 30,69 milioane euro, in februarie, urmat de retailerul german Lidl Discount, care a majorat capitalul social cu 30,5 milioane euro, tot in februarie.

Totodata, retailerul grec de jucarii Jumbo a avut un aport la capital de 20,19 milioane euro pe piata din Romania (februarie), la care se adauga alte 20,94 milioane euro (in iulie), in timp ce retailerul britanic Mark&Spencer Marinopoulos a injectat 4,5 milioane euro, in martie.

Centrul comercial Lotus Center din Oradea a primit o injectie de capital de 16,5 milioane euro, in iunie, iar Modul Shopping Center din Targoviste si-a majorat capitalul social cu 1,48 milioane euro, in septembrie.

Plafar Retail SRL a adus un aport la capitalul social de 361.800 euro, in iulie, actionarii River Plaza Mall din Ramnicu Valcea au injectat 714.400 euro, in septembrie, in timp ce societatea Seashop SA din Constanta si-a majorat capitalul social cu 566.500 euro, in iunie.

Grupul francez Auchan a inaugurat in martie 2015, la Brasov, un centru comercial, dezvoltat pe fosta platforma Tractorul, dupa o investitie de 60 milioane euro.

Retailerul Lidl a inaugurat pe 23 iulie un nou magazin in Bucuresti, ajungand astfel la o retea de 187 de magazine in Romania. Lidl a preluat, in 2010, reteaua de magazine de tip discount Plus.

In 2014, Jumbo, anunta ca intentioneaza sa deschida inca 14-16 magazine in Romania, in urmatorii cinci ani, pe piata locala fiind deschise la acel moment doua magazine, in Bucuresti si Timisoara.

Datele publicate lunar de Registrul Comertului includ primele 40 de companii care au primit aport la capitalul social, dupa valoarea sumelor alocate.

Sursa; incont.stirileprotv.ro

Topul Firmelor Vaslui 2014 – Ediție jubiliară

de Marian Mocanu

Astăzi va avea loc Topul Firmelor Vasluiene, unul dintre cele mai importante evenimente a mediului de afaceri vasluian. Evenimentul are o dublă semnificație: împlinirea a 150 ani de la înființarea Camerelor de Comerț, Industrie și Agricultură și 25 de ani de la reluarea activității acestor instituții. Cu această ocazie vor fi acordate mai multe medalii și plachete de excelență atât membrilor colegiului CCIA Vaslui cât și unor personalități care și-au adus contribuția la dezvoltarea mediului de afaceri și economiei vasluiene.

plachete medalii aniversare (2)În organizarea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, azi va avea loc Topul Firmelor Vasluiene, eveniment cu ocazia căruia vor fi recompensați oamenii de afaceri cu rezultatele cele mai bune în anul financiar 2014. Deoarece în acest an se împlinesc 150 ani de la înființarea Camerelor de Comerț, Industrie și Agricultură și 25 de ani de la reluarea activității acestor instituții, vor fi înmânate medalii de merit și plachete de excelență membrilor colegiului CCIA Vaslui, cât și unor personalități care și-au adus contribuția la dezvoltarea mediului de afaceri și economiei vasluiene.

„Vom acorda medalii de merit membrilor și angajaților atât primului colegiu, cât și colegiului actual al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, în semn de recunoștință pentru munca depusă pentru dezvoltarea și promovarea mediului de afaceri vasluian. Acest an va fi ultimul în care vom mai acorda plachete de excelență unor personalități născute pe aceste plaiuri care și-au adus contribuția la dezvoltarea economică și socială a spațiului județean, național și european. Deasemenea, în semn de recunoaștere a muncii depuse, vom înmâna plachete de excelență oamenilor de afaceri care s-au situat în permanență, în ultimii ani, pe primele locuri ale Topului Firmelor. De anul viitor, vom organiza Gala Excelenței Vasluiene, care va avea rolul de a recunoaște meritele deosebite ale celor mai buni întreprinzători vasluieni”, a declarat Ionel Constantin, președintele CCIA Vaslui, în cadrul unei conferințe de presă organizate ieri.

Vor primi plachete de excelență Eugenia Gaiță, profesoară la Colegiul Agricol Dimitrie Cantemir din Huși, pentru contribuția avută la dezvoltarea oenologiei pe aceste meleaguri, inspectoarea generală școlară Gabriela Plăcintă și Liceul „Mihail Kogălniceanu”, prima pentru proiectele depuse pentru dezvoltarea învățământului vasluian, iar i constantin si ovidiu copacinschi, conferinta camera comert (2)liceul, reprezentat de elevul Andrei Popa, medaliat cu bronz la Olimpiada internațională de informatică, pentru excelența de care dă dovadă în educația tinerei generații. Vor mai primi plachete aniversare diverse personalități a vieții culturale, sportive, sociale sau economice din județ. Printre cei a căror activitate va fi astfel omagiată se numără Vasile Negură, dirijor al corului Fantasia, chirurgul bârlădean conf. dr. Alexandru Grigorovici, Lucian Onciu, directorul Centrului Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Vaslui, pentru felul în care reușește să managerieze cele două mari festivaluri vasluiene, cel de satiră și umor „Constantin Tănase” și „Hora din Străbuni”, Carol Tiron, reprezentantul companiei austriece Austria Juice România, unul din cei mai mari exportatori vasluieni, sportivul bârlădean Constantin „Titi” Aur, ca cel mai mare exponent al școlii auto românești, inginerul Adrian Tighici, pentru eforturile depuse de Gaz Est SA Vaslui pentru realizarea rețelelor de gaz în satele vasluiene, antreprenorii Dan Dobrovolschi și Vasile Munteanu, pentru investițiile realizate în ultimii ani în județul Vaslui, Răzvan Vulcănescu, secretar de stat în Ministerul sănătății, pentru contribuția avută în dezvoltarea sistemului de sănătate inclusiv în județul Vaslui și actrița Maria Buză, invitata specială a ediției din acest an a Topului Firmelor Vasluiene. Tot cu această ocazie, va fi lansat Catalogul Topul Firmelor Vaslui – 2014, publicație ce strânge în paginile sale toate firmele cu rezultate deosebite în activitate.

„Consider că, cu toții, oameni de afaceri, de cultură, oameni politici, personalități sportive, presa vasluiană, trebuie să facem totul pentru promovarea imaginii acestui județ. Lumea trebuie să înțeleagă ca Vaslui nu înseamnă doar bețivi, hoți și violatori și că avem foarte multe personalități care și-au pus în mod pozitiv amprenta asupra vieții în acest județ. Topul Firmelor este doar o modalitate de a recunoaște meritele oamenilor de afaceri care, chiar în condiții fiscale ostile și cu săracele resurse ale acestei zone, reușesc nu doar să supraviețuiască, dar și să-și dezvolte afacerile, ceea ce înseamnă practic locuri de muncă și condiții decente de trai pentru cei mai mulți dintre vasluieni. Trebuie menționat că, în afară plachetelor și medaliilor, celelalte premii se vor acorda în urma unui punctaj acordat pe niște criterii implementate la nivel național, iar jurizarea s-a făcut pe baza acestor criterii. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui nu a intervenit în jurizare, având doar dreptul, ca instituție ce organizează acest eveniment, să acorde 0,50 puncte oamenilor de afaceri care am considerat că au avut rezultate deosebite în anul 2014”, a mai adăugat președintele Ionel Constantin.

Apă ozonată, prin țevi ruginite

de MIihaela NICULESCU

Lucrările de modernizare a stației de tratare a apei, de la Crâng (Bârlad), sunt în toi. Dacă nu s-ar fi intervenit acum, exista riscul ca utilajele uzate să nu mai facă față, iar apa care pleacă din stația de tratare să nu fie în parametri fizico-chimici admiși.

Statia de tratare 3Stația de tratare a apei potabile nu mai prezenta siguranță în exploatare, așa că programul de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă, finanțat de Ministerul Mediului și Consiliul Județean, a venit aproximativ la timp. Stația dădea semne de uzură fizică și morală de câțiva ani, în 2015 împlinindu-se 25 de ani de la darea în folosință. Până în noiembrie, când este stabilit termenul de finalizare a lucrării, se vor înlocui pompele, filtrele, iar țevile ruginite vor fi schimbate cu țevi din inox. Rezervoarele vor fi reabilitate și pe lângă anexele existente va fi amenajată și o stație de ozonare a apei. Vechea stație de tratare nu ozona apa, lucru care se reflecta în calitatea și gustul apei. Noua stație de tratare de la Crâng va beneficia de tehnologia ce mai nouă în materie.

Statia de tratare 4Lucrările de modernizare a stației au o valoare de 17 milioane de lei și cuprind și reabilitarea laboratorului de analiză a apei. Bârlădenii se vor bucura, din iarnă, de o apă extrem de bine tratată, care, din păcate nu va ajunge cu aceeași calitate la majoritatea consumatorilor. Țevile și conductele sun, în cea mai mare parte, ruginite și degradate, iar bârlădenii vor fi nevoiți să consume aceeași apă semi-potabilă, deși Ministerul Mediului a alocat bani pentru modernizarea stației de tratare.

„Trăim cu speranța”, spun autoritățile referindu-se la reabilitarea rețelei de apă potabilă a Bârladului, cea mai veche din județ. Doar la Bârlad, rețeaua cedează săptămânal, lucru care duce la infiltrarea impurităților în apa potabilă ce ajunge la robinetele bârlădenilor.

S-a deschis robinetul cu bani pentru Vaslui

de Marian MOCANU

Mai mulți primari din județ au fost invitați la Consiliul Județean Vaslui pentru semnarea contractelor de finanțare a unor investiții nefinalizate. Sumele primite de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, sunt de ordinul sutelor de mii de lei pentru fiecare comună. În acest an vor fi finalizate mai multe proiecte începute, unele dintre ele, în urmă cu peste opt ani, cum ar fi școli, grădinițe, drumuri sau rețele de alimentare cu apă. Este cazul, de exemplu, a școlii de la Fâstâci, începută în anul 2006, caz mediatizat de multă vreme pe plan național și în care ar urma să învețe peste 100 de copii din comuna Cozmești.

Bucurie mare pentru mulți dintre primarii comunelor din județul Vaslui: ieri au semnat contractele de finanțare a unor investiții începute, unele dintre ele în urmă cu ani buni. La începutul lunii, Consiliul Județean (CJ) Vaslui a primit, din partea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, suma de 6,7 milioane de lei, destinată finanțării mai multor investiții începute.

Este vorba de fonduri pentru asfaltarea a șapte drumuri județene reabilitarea de drumuri județene și alte două proiecte mari, „Reparații capitale și refuncționalizare Casa Armatei Vaslui – Centru cultural județean multifuncțional” și „Reabilitarea proiectului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești”.

Acum, a venit rândul a peste 30 de primării comunale din județ care au primit în total peste 25 milioane de lei (250 miliarde lei vechi), pentru finanțarea unor lucrări de investiții. Este vorba de școli, grădinițe, reabilitări de drumuri ori executarea de sisteme de alimentare cu apă demarate în urma admiterii proiectelor finanțate prin celebra ordonanță 7/2006 dată de guvernul Adrian Năstase.

După ce s-au acordat ceva finanțări, ulterior, după alegerile din anul 2008, acestea au fost blocate, multe din obiectivele respective deja începute rămânând în conservare. În 2013, guvernul Ponta a dat o altă ordonanță, 28/2013, pentru finanțarea lucrărilor începute și a altora noi, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală.

Conducerea CJ Vaslui a cerut primarilor care derulează proiecte de investiții prin Ordonanța de Urgență 28/2013, finanțate prin PNDL, să fie foarte atenți la întocmirea documentațiilor pentru a nu pierde finanțările de la Guvern. Asta cu atât mai mult cu cât banii respectivi nu se acordă în avans, ci pentru fiecare factură și deviz de lucrări executate, în cazul în care acestea ar avea greșeli, nu ar intra la decontare, pierzându-se astfel finanțarea aferentă.

„Banii primiți la Ordonanța 28 reprezintă singura resursă, până când vom reuși să accesăm alte sume. Să protejăm această sursă financiară și să ne facem treaba cu maximă responsabilitate. Lucrările la școli trebuie grăbite, astfel încât să fie gata, dacă se poate, până la începerea noului an școlar. Fiindcă alte resurse nu avem, trebuie să aveți mare atenție la utilizarea fondurilor. Totul trebuie centralizat la Consiliul Județean, nimeni nu trimite pe cont propriu documente direct la București. Este foarte important să avem o muncă de echipă, fiindcă în decembrie anul trecut s-a întâmplat să fie întârzieri la bani pentru că unele comune au făcut pași greșiți”, le-a spus primarilor Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.
Anul trecut, 44 de comune și orașele Negrești și Murgeni au primit, tot în același scop, de finalizare sau continuare a unor lucrări de investiții începute anterior, suma de 20,7 milioane lei, alte patru milioane lei fiind destinate Consiliului Județean Vaslui.

Va fi finalizată școala de la Fâstâci

Printre comunele care au semnat ieri contractul de finanțare din partea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice se numără și Cozmeștiul. Aceasta a primit 870.000 lei pentru finalizarea Școlii Fâstâci. Ca și alte obiective aprobate prin OG7/2006, după ce au fost începute cele două proiecte, cel de reabilitare a clădirii vechi și cel de extindere a școlii, finanțarea a fost blocată până acum doi ani, când au reînceput lucrările. Între timp, construcția s-a degradat, fiind furate chiar și ferestrele ori ușile noi. Primăria a alocat în ultimii doi ani, din fonduri proprii, peste 500.000 lei, cu care s-a acoperit școala, au fost făcute unele lucrări interioare și a fost înlocuită tâmplăria care a dispărut.

Hristache Sima

Hristache Sima

„Acești bani sunt ca o gură de oxigen pentru comună și sper că vom putea finaliza lucrările până la începutul anului școlar 2015 – 2016. În afara celor 8,7 miliarde lei vechi pe care i-am primit acum, e posibil să cerem o suplimentare de fonduri, dat fiind faptul că, din 2006, când a fost aprobat proiectul, și până acum, prețurile au crescut. Nu vă dați seama ce înseamnă pentru comunitate finalizarea acestei școli. Din 327 de elevi din comună, peste 100 învață la Fâstâci. Până acum, de mulți ani, acești copii au învățat în săli de clasă improprii, împărțiți într-o școală cu doar patru clase, în două săli de la dispensarul rural și chiar la cantonul silvic. Acum, sper ca noul an școlar la Fâstâci să înceapă în școala cea nouă”, a declarat Hristache Sima, primarul comunei Fâstâci.

Suplimentare importantă a bugetului județului Vaslui

de Marian MOCANU

Nu mai puțin de 11,2 milioane lei s-au primit, din surse guvernamentale sau europene, la bugetul județului Vaslui. O bună parte din bani, respectiv aproape 6,7 milioane lei, sunt bani de la bugetul de stat pentru programul Național de Dezvoltare Locală. Cu acești bani se vor reabilita nu mai puțin de 70 km drumuri județene, se vor continua lucrările de renovare a Casei Armatei, ori se va construi un garaj pentru autospecialele pompierilor. Nu mai puțin de două milioane lei sunt destinate continuării proiectului de reabilitarea sistemului de apă, canalizare și a stațiilor de epurare din cele patru orașe importante din județ.

Ședința de joi a Consiliului Județean (CJ) Vaslui a adus o veste bună: bugetul a fost rectificat în plus cu nu mai puțin de 11,2 milioane lei. La această sumă se adaugă alți 658.000 lei, primiți din partea Norvegiei pentru construirea unui „Centru de recuparare a victimelor violenței în familia Vaslui”.

Rectificarea cu o sumă atât de mare a provenit în mare parte din fondurile primite de la bugetul de stat pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) – suma de aproape 6,7 milioane lei, dar și din sume provenite din excedentul de anul trecut, respectiv 4,5 milioane lei.

Astfel, o parte din banii primiți prin PNDL au destinație precisă, pentru finanțarea proiectului „Reparații capitale și refuncționalizare Casa Armatei Vaslui – Centru cultural județean multifuncțional”. Acest proiect fusese demarat încă de anul trecut, dar, din lipsă de fonduri, lucrările se desfășurau „la relanti”.

Alți 2,1 milioane lei au o destinație la fel de precisă, respectiv pentru decontarea serviciilor de reproiectare a lucrărilor rămase de executat la proiectul major „Reabilitarea proiectului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, huși și orașul Negrești”.

Trebuie spus că în cadrul aceleiași ședințe de Consiliu Județean, consilierii au aprobat un proiect de hotărâre privind modificarea unei anexe a studiului de fezabilitate a acestui proiect. Actul adoptat era necesar pentru finanțării lucrărilor rămase de efectuat, pentru care nici măcar nu s-a reușit organizarea licitaților, din următorul Program Operațional Sectorial POS2. În caz contrar, proiectul, cel mai mportant derulat din fonduri europene la nivelul județului vaslui, este în pericol de a nu fi finalizat.

2,24 milioane lei, bani primiți de la bugetul de stat prin PNDL au fost alocați pentru reabilitarea și modernizarea a aproape 70 km de drumuri județene. este vorba printre altele de DJ 245 B: Gherghelești – Corodești – Draxeni – Ivănești, DJ 207J: Bălești – Fâstâci, DJ 242F: trestiana – Mănăstirea grăjdeni, DJ 245A, care face legătura între Lipovăț, Bogdana, Gherghești și Iana, DJ 245 – Drujești – Băcani – Al. Vlehuță – Florești – Oprișița și DJ 244J: Epureni – Horga. Nu mai puțin de 535 mii lei au fost alocați pentru reparațiile curente ale Palatului Administrativ, sumă care însă este departe de necesarul de circa 50 milioane lei pentru reabilitarea completă și consolidarea clădirii. Alți peste 380 mii lei sunt destinați construirii unui garaj pentru autospecialele de pompieri ale ISU „Podul Înalt” Vaslui. Consilierii județeni au probat în unanimitate rectificarea de buget.

Legea care faciliteaza investitiile business angels in firme mici, adoptata de Parlament. Noile prevederi

Persoanele care vor investi intre 3.000 si 200.000 de euro in microintreprinderi si inreprinderi mici vor beneficia de anumite facilitati fiscale, potrivit noii legi pentru stimularea investitorilor individuali “business angels”, adoptate miercuri de Parlament.

Legea a fost aprobata de Camera Deputatilor, ca for decizional, cu 265  de voturi pentru, unul impotriva si 4 abtineri, dupa 7 luni de la promovarea proiectului de catre Guvern. Pentru a intra in vigoare, legea trebuie promulgata de presedintele Klaus Iohannis si publicata in Monitorul Oficial.

Pe scurt, un investitor privat ofera unei firme tinere un imprumut de minimum 3.000 de euro, pe 3 ani si primeste, in schimb, parti sociale in afacere. Initial, proiectul Guvernului prevedea un prag minim d einvestitie de 5.000 de euro, insa parlamntarii l-au scazut la 3.000 de euro, dar au introdus, in schimb, un plafon maximal de 200.000 de euro.

Ce obtine investitorul?

  • In plus fata de situatia existenta, viitoarea lege il scuteste pe business angel de impozit asupra veniturilor din dividendele de la firma in care a facut investitia, timp de 5 ani.
  • Cand se horataste sa-si vanda partile sociale obtinute in firma, este scutit de impozit pe diferenta pozitiva intre pretul de vanzare si pretul de cumparare, daca transferul are loc dupa trecerea unui termen de 3 ani de la dobandire.

Ce obtine mica firma care primeste investitia?

  • Obtine capital necesar dezvoltarii afacerii, printr-un imprumut fara dobanda.
  • Pe langa bani, atrage in firma si experienta si know-how, avand in vedere, ca, de regula, business angelul este o persoana cu experienta in afaceri si management.

Conditii pentru investitor:

  • Sa fie persoana fizica
  • Poate primi maximum 49% din SRL-ul in care investeste
  • Nu are voie sa-si vanda partile sociale timp de 3 ani

Conditii pentru firma care primeste investitia:

  • Trebuie sa fie societate cu raspundere limitata (SRL)
  • Are cel mult trei ani de la infiintare
  • Este intreprindere autonoma
  • Nu se afla in stare de faliment ori lichidare.
  • Trebuie sa fie o microintreprindere sau o firma mica (are active si cifra de afaceri mai mici de 10 milioane de euro si mai putin de 50 salariati). Aceasta prevedere a fost introdusa de Parlament.  Tot Parlamentul a eliminat si conditia ca SRL-ul sa aiba maximum 3 ani de la infiintare pentru a primi investitia business angel.

In forma adoptata de Parlament, NU  beneficiaza de aceasta lege investitiile realizate in societati care desfasoara activitati in urmatoarele domenii:

  • bancar;
  • asigurari si reasigurari, al pietei de capital, intermedieri financiare, orice alte activitati in domeniul financiare;
  • tranzactii imobiliare, inchiriere active imobiliare, intermedieri in domeniul imobiliar, dezvoltare imobiliara;
  • jocuri de noroc si pariuri;
  • productie sau comercializare de otel;
  • productie sau comercializare de carbune;
  • constructii de nave maritime si fluviale;
  • productie sau comercializare de armament, munitii, explozibili, tutun, alcool, substante aflate sub control national, plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope;
  • consultanta in orice domeniu.

Mai multe despre Legea business angels, intr-un interviu VIDEO cu fostul ministru delegat pentru IMM-uri, Florin Jianu.

Sursa: hotnews.ro

Premierul Ponta și președintele Iohannis bat la ușa marilor puteri. Din păcate, americanii și francezii și-au redus într-un an investițiile în România cu 1,5 miliarde de euro

Premierul Victor Ponta și președintele Klaus Iohannis bat în aceste zile lumea în lung și în lat – primul mergând în America în căutare de investitori, cel de-al doilea la Paris încercând să repare relația cu Franța stricată în vremea lui Traian Băsescu.

Premierul Victor Ponta a plecat aseară în Statele Unite ale Americii cu scopul declarat de a găsi investitori, în vreme ce președintele Klaus Iohannis s-a aflat ieri în vizită în Franța, aceste două țări fiind de importanță majoră pentru România, dar care, într-un singur an, 2013, și-au redus investițiile în economia locală, împreună, cu 1,5 miliarde de euro.

În 2013, ultimele date disponibile la BNR, investițiile americane în România s-au redus cu 800 de milioane de euro, iar cele franceze cu 700 de milioane de euro. Cu ambele state România are încheiate „parteneriate stra­tegice“, însă ele, din punct de vedere economic, au contat prea puțin. SUA nu au de trei ani un ambasador la București, americanii sunt abia pe locul al 13 în topul investitorilor străini, cu un stoc al investițiilor de doar un miliard de euro.

În privința Franței, relațiile politice sunt la cel mai jos nivel din istorie, principala dispută repre­zentând-o romii români rezidenți în această țară.

O să merg la Washington pentru a avea întâlniri și cu secretarul de stat al comerțului și cu alți reprezentanți ai mediului de afaceri pe dimensiunea economică a Parteneriatului strategic România-Statele Unite ale Americii. La relații excelente politice și militare trebuie să avem relații mai bune și economice“, a spus ieri Ponta, citat de Mediafax. Ponta spune că este nevoie de îndepărtarea oricăror bariere pentru marii investitori americani astfel încât Parteneriatul strategic să fie eficient și din punct de vedere economic, nu doar politic și militar.

La rândul său, Iohannis susține: „Avem relații româno-franceze care depășesc cadrul unui parterne­riat simplu, chiar al unui parteneriat strategic“.

Ce afaceri au americanii pe piața locală

În urmă cu o lună, emisarul american Victoria Nuland a venit la București să-l cunoască, după cum a afirmat, pe președintele Klaus Iohannis și a susținut că există interes pentru România din partea companiilor americane. Însă, în cuida faptului că există o prezență militară americană aici, iar realizarea scutului antirachetă este în grafic, relațiile economice româno-americane stagnează.

Sursa: mediafax.ro

După distrugerea Palatului Copiilor, urmează Judecătoria

Anul acesta, Palatul de Justiție din municipiul Vaslui, în care funcționează Judecătoria locală, va fi consolidat. Din moment ce imobilul este declarat monument istoric de clasă B, intenția este demnă de apreciat, însă atât timp cât nu se va repeta povestea Casei Mavrocordat, astăzi Palatul Copiilor, care se află într-o stare accentuată de degradare, din cauza autorităților din domeniul protecției monumentelor istorice și mai ales a firmei de construcții care a lucrat la reabilatarea sa. Poate că de această dată autoritățile cu expertiză în domeniul clădirilor de interes istoric vor ieși mai des din birouri, pentru ca istoria să nu se repete.

 Bogdan RUSU

Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a declarat, zilele trecute, că infrastructura sistemului de justiție a rămas învechită și a făcut un rezumat al programului de infrastructură în domeniul Justiției aferent anului 2015. Obiectivul numărul unu al acestui program este, printre altele, finanțarea unor proiecte de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată din municipiile reședință de județ, inclusiv Vaslui. Guvernul României va investi în 2015 287 de milioane de euro în proiecte ce vizează 24 de instanțe (12 sedii de instanță unde se vor efectua lucrări de reabilitare și/sau extindere și 12 construcții noi). Printre cele 12 obiective de investiții unde se vor face reparații capitale și (sau) extinderi se află și imobilul Judecătoriei de pe lângă Tribunalul Vaslui, ce va intra în reparații capitale.

Fostul Palat al Justiției, astăzi Judecătoria Vaslui, a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea. Documente din Arhivele Statului menționează că, în anul 1891, Consiliul Județean Vaslui a cumpărat un teren în centrul orașului pentru viitoarea clădire a Palatului Administrativ și de Justiție. Imobilul este construit din zidărie de cărămidă pe fundații de piatră. Planșeele inițiale au fost lemn, însă după cutremurul din 1940, o parte din ele au fost înlocuite cu unele din beton armat. Nefiind proiectată pentru o asemenea consolidare, la cutremurele din 1977 și 1986, clădirea a suferit degradări majore.

Deși documentația necesară reabilitării acestui monument istoric a fost întocmită și avizată, din păcate, până în acest moment, nu s-au găsit resurse financiare pentru începerea lucrărilor.

Inițial, Palatul de Justiție se întindea pe o suprafață de 4.520 mp. Cei care au studiat istoria acestui imobil afirmă că imobilul a fost proiectat și zidit de constructori italieni. Acesta a fost terminat în anul 1897 și era compus din parter și etaj și se întindea pe o suprafață construită de 2.344,7 mp.

Până în 1950, în clădire a funcționat Palatul de Justiție, ulterior fiind preluat abuziv de autoritățile locale. Abia în 1974 clădirea a fost retrocedată și a fost folosită din nou ca Palat de Justiție.

 Palatul Copiilor, un exemplu de neurmat

 Acum câțiva ani, SC Impex Romcatel SA din Iași, o firmă competentă în domeniul sistemelor de securitate și… monumente istorice, a câștigat la licitație dreptul de a consolida Casa Mavrocordat, astăzi Palatul Copiilor, monument trecut în anul 2010 în Grupa A a Listei monumentelor istorice din România (monumente istorice de valoare națională și universală). Pentru că la Vaslui se poate întâmpla orice, chiar sub ochii vigilenți ai autorităților care monitorizează intervențiile făcute asupra monumentelor istorice, firma de construcții și-a bătut joc de imobilul pe care ar fi trebuit să îl restaureze. Nemaifiind bani la buget, firma nu a mai primit finanțare și a părăsit șantierul fără a proteja lucrările executate de efectele intemperiilor, deși era obligată să realizeze acest demers. S-a „reușit” înlăturarea burlanelor care asigură preluarea apelor meteorice, fapt care a cauzat deteriorarea tencuielilor existente și a cărămizii decopertate, prin ascensiune pluvială și fenomenul îngheț-dezgheț.

Poate că de această dată lictația va fi câștigată de o firmă serioasă, pentru a nu se rescrie istoria. De asemenea, poate că experții în monumente vor realiza inspecții mai dese pe viitorul șantier, pentru a nu apărea situații neprevăzute. Asta pentru ca Vasluiul să nu devină vreodată, reședința de județ cu zero monumente istorice.

Lucrări de investiții majore, neacoperite cu poliță de asigurare – Greșelile constructorilor, plătite de CJ Vaslui

În condițiile în care până și la papucii de casă se acordă certificat de garanție, pentru lucrări de peste 130 de milioane de lei vechi practica este un deziderat. În județul Vaslui, mai multe firme constructoare vor reabilita sistemele de alimentare cu apă, fără a avea nici răspundere patrimonială legată de prestația lor, pe principiul că doar la Vaslui se poate.

Bogdan RUSU

Firmele care au câștigat licitația pentru lucrările de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă în Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești nu au respectat contractul semnat, care le obliga să încheie poliție de asigurare privind calitatea lucrărilor, incendiu, furt sau calamitate. Mai mult decât atât, Consiliul Județean (CJ) Vaslui a decontat constructorilor bani pentru realizarea acestor asigurări.

Iată ce se precizează într-un raport de audit, realizat de Camera de Conturi a Județului Vaslui: “Se constată faptul că ofertele câștigătoare nu au date complete referitoare la procentul minim de asigurări, fapt ce conduce, în momentul de față (14 iulie 2014 – n.r.) la imposibilitatea estimării cheltuielilor cu asigurările deduse din cheltuieli indirecte, ce au fost decontate nejustificat constructorilor, în condițiile în care ei nu au încheiat asemenea polițe”.

În consecință, beneficiarul lucrărilor (adică CJ) va suporta toate pagubele care s-ar putea produce, de la pierderea unui sac de ciment, până la probleme extrem de grave, în condițiile în care deja a plătit constructorul să facă o poliță de asigurare. Dacă se vor fura materiale sau dacă se va construi prost, banii contribuabililor vor remedia problemele, nu cel care construiește.

Investițiile privind reabilitarea sistemului de apă-canal din județul Vaslui, de peste 130 de milioane de lei, sunt garantate de CJ Vaslui, deși potrivit contractelor de lucrări, constructorii erau obligați să încheie o asigurare pentru toate riscurile ce ar putea apărea în șantier. Aceste asigurări, care ar fi trebuit achitate de constructori din bugetul propriu, vizau riscuri privind calitatea lucrărilor, utilajele, instalațiile de lucru, echipamentele, precum și materialele aflate pe stoc.

De asemenea, polițele de aigurare vizau și daunele pe care le-ar putea produce salariații firmelor de construcții, reprezentranții împuiterniciți să verifice, să testeze sau să recepționeze lucrările, dar și daunele pși prejudiciile produse de terți. Portivit contractului de lucrări, aceste asigurări trebuiau să fie încheiate înainte de începerea lucrărilor.

Prin nerespectarea contractului, indirect Consiliul Județean își va asuma toate riscurile de: furt, incendiu, deteriorare, calamitate etc.

În februarie 2014, părțile au semnat contractul de reabilitare a stațiilor de tratare a apei din municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, valoarea totală a lucrărilor fiind de 44 milioane de lei, iar termenul de finalizare a lucrărilor este 15 noiembrie 2015. Un alt proiect din cadrul programului de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă urmărește reabilitarea stațiilor de epurare din Vaslui, Bârlad și Huși și va costa 89 milioane de lei, iar termenul de finalizare fiind tot data de 15 noiembrie. La asemenea sume, este nefiresc ca lucrările executate să fie în spinarea CJ. Este vorba de materiale foarte multe și scumpe, de obiective de importanță majoră, iar dacă se va fura sau se va construi aiurea, constructorii nu vor putea fi trași la răspundere de beneficiar.

Document oficial: Investițiile s-au prăbușit

Suntem în an electoral, iar bugetul României reintrată în recesiune este prea sărac încât să acopere toate nevoile economice și politice.

Așadar, guvernanții au fost nevoiți să taie de undeva, pentru a-și acoperi cheltuielile programate. Aceste tăieri au lovit și un domeniu esențial pentru economie, dar pentru care nimeni nu iese în stradă să lupte, astfel încât, deseori, trece aproape neobservat. Este vorba despre cheltuielile cu investițiile, ilustrate la capitolul bugetar prin cheltuielile de capital, unde sumele s-au redus cu 28,5%, în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013.

Astfel, dacă anul trecut, în perioada ianuarie-august, cheltuielile de capital s-au cifrat la 9,77 miliarde lei, în perioada de referință din acest an au scăzut sub 7 miliarde lei, mai exact la 6,99 miliarde lei, însemnând o reducere de 28,5%, echivalentă cu 2,78 miliarde lei, se arată în execuția bugetară pentru primele opt luni ale acestui an, publicată ieri de Ministerul Finanțelor Publice.

Ca procent din PIB, cheltuielile de capital au scăzut de la 1,6% din PIB, în primele opt luni din 2013, până la 5,1% din PIB, în aceeași perioadă a anului în curs.

Astfel, în timp ce în alte state europene în vremuri grele din punct de vedere economic statul se mobilizează pentru a face investiții care să susțină economia, la noi lucrurile stau exact pe dos. Într-un an în care România a reintrat în recesiune, guvernul, în loc să crească sau cel puțin să mențină la același nivel cheltuielile pentru investiții, le-a redus cu mai bine de un sfert.

Cifrele Institutului Național de Statistică (INS) pentru primul semestru al acestui an arată că investițiile nete în economie au scăzut cu aproximativ 9,1%, față de anul trecut, cifrându-se la circa 25,18 miliarde lei.

Investițiile în lucrări de construcții noi au scăzut cu 7,7%, în timp ce investițiile în utilaje și tehnologii s-au redus cu 15,6%.

Sursa: money.ro

Investitiile straine directe au urcat in primul trimestru cu 30%, la 570 mil. euro

Investitiile straine directe au totalizat in primul trimestru 570 milioane euro, in crestere cu 30,1% fata de perioada similara a anului trecut, in martie Romania reusind sa atraga 290 milioane euro, cel mai ridicat nivel de la inceputul anului, arata datele Bancii Nationale.

Participatiile la capital, inclusiv profitul reinvestit au insumat 514 milioane euro, iar creditele intragrup au inregistrat 56 milioane euro, potrivit BNR.  In martie, Romania a reusit sa atraga 290 de milioane de euro, fata de doar 36 milioane de euro si 244 milioane de euro in ianuarie.  Anul trecut, investitiile straine directe (ISD) au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior la 2,71 miliarde euro, atingand varful ultimilor patru ani, dupa ce in 2012 s-a consemnat prima apreciere de la inceputul crizei.  In anul 2008 a fost consemnata cea mai mare valoare a ISD, de 9,496 miliarde euro. Intre 2003 si 2006 Romania a inregistrat in fiecare an cresteri ale investitiilor straine, acestea ajungand la 5,183 miliarde de euro in 2004, 5,213 miliarde de euro in 2005 si 9,056 miliarde de euro in 2006.

Sursa: incont.ro

Mica diferență se cunoaște, marea diferență rămâne: Și în secolul viitor vom avea drumuri de pământ

În ultimii cinci ani, Consiliul Județean Vaslui a dat «civilizației» peste 150 de kilometri de drumuri modernizate. Asta însă cu un efort financiar consistent, având în vedere împrumutul de 20 de milioane de euro contractat în 2008, în contul căruia s-au avut în vedere, cu preponderență, tocmai astfel de investiții. Chiar și așa, suntem mult rămași în urmă: la nivel național, proporția drumurilor care au cunoscut asfaltul este de 60%, în timp ce în județul nostru este de numai 49%. Cu tot mai puține fonduri de la guvern, la începutul acestui an, conducerea județului a spus stop demarării de noi proiecte de infrastructură. Cum, în prezent, drumurile de pământ reprezintă 43% din totalul celor 873 de kilometri de drumuri comunale, avem toate șansele ca și anul 2100 să ne prindă cu zeci de kilometri de drumuri de pământ.

Potrivit vicepreședintelui Consiliului Județean (CJ) Vaslui, Vasile Mihalachi, în ultimii cinci ani, în județ au fost modernizați între 150 și 180 de kilometri de drumuri. Tot el recunoaște că este de unde întrucât cea mai mare parte a drumurilor județului nu au cunoscut asfaltul în existența lor.

Din cei 938 de kilometri de drumuri din județ, 348,43 km au beton asfaltic – 37%, 20,62 km sunt din beton de ciment – 2% și 95,36 km din îmbrăcăminte asfaltică ușoară – 10%. Așadar, 49% reprezintă proporția drumurilor modernizate, în vreme ce restul sunt drumuri pietruite și de pământ. Un raport net defavorabil Vasluiului față de situația de la nivel național, unde proporția drumurilor asfaltate ajunge la 60%.

Bineînțeles, cea mai grea este situația drumurilor comunale, care reprezintă 873,12 km din cei 938 de km de drumuri ai județului. Doar 13% (120,12 km) au îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 8% au beton asfaltic (66,20 km) și 1% beton de ciment (0,82 km).

Cele mai multe drumuri comunale sunt în continuare din pământ, respectiv 378,73 km – 43%, cele pietruite reprezentând 35%, adică 307,24 km, în vreme ce drumurile modernizate au cea mai mică proporție, de 22%, în speță 187,14 km.

“Vasluiul plătește tot ce aduce”

Vasile Mihalachi

Vasile Mihalachi

În contextul în care, de la an la an, județul Vaslui beneficiază de tot mai puține fonduri de la bugetul de stat, nu o dată Vasile Mihalachi a explicat cât de grea va putea fi reabilitarea infrastructurii rutiere. Asta în condițiile în care, nebeneficiind de resurse proprii, Vasluiul aduce totul de la mare distanță, de la nisip și piatră, până la ciment.

«Vasluiul plătește tot ce aduce, nu avem nici măcar lemn pentru construcții sau o fabrică de ciment», spune Mihalachi.

La începutul acestui an, CJ Vaslui a lăsat deoparte orice plan nou de investiții, inclusiv proiectele de reabilitare a infrastructurii rutiere. Cauza a fost lipsa banilor, ultimele astfel de lucrări finalizate fiind suportate prin împrumutul pe care instituția l-a contractat în 2008 tocmai în acest scop (20 de milioane de euro).

«Rețeaua de apă-canal este învechită, pe drumurile județene s-au făcut numai cârpeli în ultimii 40 de ani. Acestea sunt într-o stare deplorabilă, de aceea împrumutul este util. Altă soluție pentru rezolvarea acestor probleme nu am fi avut, decât acest credit», declara, încă de atunci, Mihalachi.

După marele salt înainte reprezentat de cei peste 150 de kilometri de drum modernizați în cinci ani, s-a ajuns la fundul sacului, iar speranțe dinspre guvern nu există.

«La Consiliul Județean ne axăm pe proiectele mari, de care beneficiază locuitorii întregului județ. În primăvară vom începe masiv lucrările de reabilitare a sistemului de apă și canalizare. De asemenea, continuă lucrările în cadrul proiectului Managementul deșeurilor, privind amenjarea platformei ecologice din comuna Roșiești, și lucrările de reabilitare la Spitalul Județean de Urgență. Niciun proiect de anvergură nu va fi început anul acesta», a explicat vicepreședintele CJ Vaslui.

Și, pentru a face lucrurile și mai clare, Mihalachi a adăugat: «În fiecare comună sunt începute investiții, școli, grădinițe, dispensare. Acestea trebuie finalizate, dacă edilii vor să ia în calcul unele proiecte noi, dar, pentru moment, nu ne putem gândi la investiții. Oricum, important pentru fiecare primar este să asigure din buget banii pentru cheltuielile de personal și pentru buna funcționare a instituțiilor din subordine».

O speranță pentru drumurile comunale a rămas doar din partea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană.

Nu avem cu ce!

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la finele anului trecut, România avea o infrastructură rutieră cuprinzând 644 de kilometri de autostradă, 6.269 de kilometri de drumuri europene și 10.197 de kilometri de alte categorii de drumuri naționale, cu două, trei și patru benzi. La acestea se adaugă 84.887 de kilometri de drumuri județene și 32.190 de kilometri de drumuri comunale, o rețea considerată satisfăcătoare sub aspectul lungimii sale, pentru necesitățile de transport rutier ale țării.

Calitatea acestor drumuri este însă problema, aproape 40 la sută din total (adică 33.543 de kilometri) reprezentând drumuri pietruite sau de pământ, iar dintre căile rutiere de toate categoriile care au văzut măcar o dată asfalt la viața lor, aproape jumătate sunt în prezent cu durata de serviciu depășită.

Îngrijorător este faptul că, în ultimii ani, ritmul de modernizare a rețelei rutiere naționale a fost aproape simbolic, din categoria drumurilor de pământ și piatră fiind recuperate pentru civilizație doar 1.372 de kilometri, adică mai puțin de un procent pe an. Cu cei peste 150 de kilometri modernizați în județul nostru, se poate spune că stăm foarte bine. Doar că trebuie să avem în vedere efortul financiar făcut prin împrumutul de 20 de milioane de euro, care trebuie rambursat în 23 de ani, și mai ales faptul că marile investiții în acest domeniu se vor opri aici.

Aceste lucruri ne pun în perspectiva ca, odată cu mai toate județele țării, Vasluiul să continue să aibă zeci de kilometri de drumuri nemodernizate, de pământ, și după anul 2100!

Romania, tara cu cele mai mari nevoi de investitii si angajatii cel mai putin instruiti. Ce “lectii” trebuie sa faca Bucurestiul pentru a intra in zona euro

Romania este “campioana” in Europa Centrala si de Est la scaderea angajarii, credite neperformante, nevoi de investitii noi, fiind totodata tara cu cel mai putin instruiti angajati, iar taxarea muncii este printre cele mai ridicate, potrivit lui Dan Bucsa, economist al UniCredit Bank la Londra.

“Daca ne uitam la investitiile straine in tarile emergente in general, ele s-au redus foarte mult din 2008 si nu se vede niciun fel de reviriment. Din punct de vedere al nevoilor de investitii noi, se vede ca Romania este printre tarile cu cele mai mare nevoi”, a afirmat Bucsa la un seminar pe teme economice, scrie Mediafax.
El a aratat ca reformele institutionale sunt foarte importante pentru cresterea economica, intrucat in lipsa acestora nu vor exista investitii semnificative.
“Toate tarile au plecat foarte de jos, a existat un prim pas de reforme inainte de intrarea in Uniunea Europeana, dupa care reformele s-au cam oprit, nu numai in Romania”, a precizat Bucsa.
Economistul a indicat ca statele din regiune trebuie sa inregistreze cresteri cu un anumit ritm pana la momentul cand vor intra in zona euro astfel incat PIB pe cap de locuitor sa fie de 75%-80% din nivelul Uniunii Europene, de la 60% in prezent.
“Romania trebuie sa creasca cu 8% nominal pentru a atinge acest criteriu in 2025, presupunand ca zona euro creste cu circa 3,5% nominal. Daca presupunem ca zona euro va creste doar cu inflatia, respectiv 2% nominal, Romania are de crescut cu 5,5% pe an. Nu este o sarcina imposibila, insa Romania este una dintre tarile care a crescut cel mai slab din regiune, comparativ cu tarile baltice, Slovacia si Polonia”, a mai spus reprezentantul UniCredit la Londra.
Un alt capitol la care Romania este pe primul loc in regiune ar fi scaderea ocuparii fortei de munca, aceasta reducandu-se cu aproape 13% din 2000 pana anul trecut. “Exista aici un fenomen tipic: o reducere a ratei de participare (sunt oameni care ies din forta de munca), o crestere a somajului si emigrarea, a doua fiind o problema foarte mare in prezent. O alta problema ar mai fi somajul latent, intrucat 30% din populatie lucreaza in agricultura, acele persoane fiind someri mascati, nu produc mai mult de 10% din PIB”, a comentat economistul.
Totodata, el a punctat ca, in ceea ce priveste calitatea fortei de munca, se observa in regiune ca Polonia este tara cu cei mai instruiti angajati, iar Romania are cel mai putin instruiti angajati. El apreciaza ca Romania trebuie sa reduca mai degraba taxarea pe munca decat TVA, spre exemplu, situandu-se printre tarile cu cea mai mare taxare din lume.
Olteanu, BNR: Romania trebuie sa stabileasca o serie de tinte intermediare pentru a adera la euro
Romania trebuie sa stabileasca o serie de tinte intermediare anuale pe domenii si reforme pana la aderarea la zona euro, astfel incat sa creasca competitivitatea, convergenta reala a economiei, precum si capacitatea de a face fata conditiilor zonei euro, apreciaza viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.
“Cand aderam la euro am aflat, este o decizie politica. Din momentul in care decizia a fost luata insa, dimensiunea politica dispare. Pentru ca, daca stabilirea unui calendar este o decizie a reprezentantilor, indeplinirea conditiilor, in special in ceea ce priveste competitivitatea, convergenta reala a economiei romanesti, capacitatea noastra de a trai acolo, de a produce si de a consuma acolo, fara a diverge de modelul pozitiv european presupune sa ne crestem competitivitatea si aici trebuie ajuns la un consens pentru stabilirea unui traseu care sa presupuna, pornind de la tinta aderarii, o serie intreaga de tinte intermediare pe ani, pe luni, pe domenii, pe reforme”, a afirmat Olteanu, citat de Mediafax.
La randul sau, presedintele Bursei de Valori Bucuresti, Lucian Anghel, considera ca tinta de adoptare a monedei euro in 2019 este foarte ambitioasa, dar nu imposibil de realizat, sustinand opinia viceguvernatorului ca este necesara stabilirea unor obiective clare, in mai multi pasi.
“Dupa anuntul public (de aderare – n.r.), acum este foarte important acel plan detaliat, pe care ar trebui sa il finalizam, pentru ca acest plan ar trebui sa asigure bazele unui nivel de trai mai bun al romanilor, pentru ca asta inseamna cresterea PIB/locuitor, inseamna ca suntem mai eficienti, deci va fi normal sa avem salarii mai mari. Acesta este cel mai important lucru care vine dupa anuntul public. Nu data in sine este importanta, important este sa avem acest proiect, cu termene detaliate, cu institutiile responsabile”, a spus Anghel.
Totodata, el este de parere ca Romania nu ar trebui sa prelungeasca prea mult perioada in care va ramane in ERM II, anticamera zonei euro, de minim doi ani.
Sursa: incont.ro

Scutire de impozitul pe profit

Firmele sunt scutite de impozitul pe profit dacă investesc în mașini, utilaje și alte instalații de lucru. Contribuabilii care beneficiază de această facilitate au obligația de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de cinci ani. În caz contrar, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit și se percep creanțe fiscale accesorii.

Profitul investit în echipamente tehologice (mașini, utilaje și alte instalații de lucru) folosite în scopul desfășurării activității economice este scutit de impozit, a anunțat, ieri, Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui. Noile prevederi se aplică pentru profitul reinvestit în echipamente tehnologice produse și/sau achiziționate după 1 iulie 2014 și puse în funcțiune până la 31 decembrie 2016 inclusiv.

Profitul investit reprezintă soldul contului de pofit și pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului punerii în funcțiune a echipamentelor tehnologice respective. Scutirea aferentă investițiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

„Pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2014, în aplicarea facilității se ia în considerare profitul contabil brut înregistrat cu data de 1 iulie 2014 și investit în activele produse și/sau achizționate și puse în funcțiune după aceeași dată. Pentru contribuabilii care au obligația de a plăti impozit pe profit trimestrial, în situația în care s-au efectuat investiții în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de la începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea”, ne-a declarat Mirela Bulgaru, purtător de cuvânt al AJFP Vaslui.

Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârșitul exercițiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurența profitului contabil înregistrat la sfârșitul exercițiului financiar. În cazul în care, la sfârșitul exercițiului financiar, se realizează pierdere contabilă, nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit. Rezerva astfel constituită urmează să se impoziteze în momentul utilizării sub orice formă, precum și în cazul operațiunilor de reorganizare efectuate potrivit legii, dacă societatea beneficiară nu preia această rezervă Pentru echipamente tehnologice care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acordă pentru investițiile puse în funcțiune parțial în anul respectiv, în baza unor situații parțiale de lucrări.

Contribuabilii care beneficiază de aceste prevederi au obligația de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de cinci ani. În cazul nerespectării acestei condiții, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit și se percep creanțe fiscale accesorii potrivit Codului de Procedură Fiscală, de la data aplicării facilității. În acest caz, contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale rectificative.

Nu intră sub incidența acestei prevederi echipamentele tehnologice care sunt transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare, care sunt înstrăintate în procedura de lichidare sau faliment, care sunt distruse, pierdute sau furate, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confrmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul echipamentelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.

Constatin Nita: In sase saptamani incepe crearea societatii mixte romano-chineze CEO – Huadian pentru investitii la Rovinari

Ministrul Economiei, Constantin Nita, a avansat, sambata, un termen de sase saptamani pentru inceperea procedurilor de infiintare a societatii mixte intre Complexul Energetic Oltenia si compania chineza Huadian, pentru investitii estimate la un miliard de euro la termocentrala Rovinari, transmite Mediafax.

Constantin Nita a afirmat sambata, la Targu-Jiu, la o intalnire cu autoritatile locale, in prezenta premierului Victor Ponta si a altor membri ai Guvernului, ca procedurile de infiintare a societatii mixte vor incepe in aproximativ sase saptamani, dupa care documentatia in baza careia vor incepe lucrarile la acest proiect ar urma sa fie finalizata pana la sfarsitul anului. Investitia vizeaza realizarea unui grup energetic nou la Rovinari, de 600 MW, urmand sa fie create astfel circa 400 de noi locuri de munca, negocierile cu partea chineza fiind incepute de mai multi ani. Ministrul Economiei a mentionat ca Termocentrala Rovinari, parte a Complexului Energetic Oltenia, va beneficia in acest an de 30 de milioane de euro pentru a continua procesul de modernizare, Termocentrala Turceni avand si ea la dispozitie un credit BERD de 200 de milioane de euro tot pentru modernizare. Constantin Nita a precizat ca modernizarile se fac in contextul in care CEO trebuie sa isi reduca costurile si sa se incadreze in pretul de vanzare a energiei pe bursa, in perspectiva in care unitatea urmeaza sa vanda la bursa un pachet de 15% din actiuni pentru a-si majora capitalul necesar investitiilor pe care le are programate.

Complexul Energetic Oltenia are aproximativ 19.000 de angajati si include termocentralele de la Braila, Craiova, Rovinari si Turceni, precum si minele de lignit din Oltenia.

Sursa: hotnews.ro

Planuri îndrăznețe

Nu sunt bani de investiții! În acest fel sună anunțul făcut de majoritatea primarilor din județ. Într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, Primăria Fălciu își propune totuși realizarea unor proiecte de importanță majoră pentru cetățeni. O parte se află deja în derulare, iar altele urmează să fie demarate, iar după cum spune primarul Neculai Moraru, s-a încercat cuprinderea cât mai multor domenii de activitate, de la infrastructură și mediu, la cultură și educație.

Printre cele mai importante proiecte derulate în acest an în comuna Fălciu se numără: îmbunătățirea calității mediului prin realizarea de spații verzi în satele Fălciu și Rânzești, îmbunătățirea calității mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate din perimetrul de ameliorare Copăceana-Rânzești, realizarea unei piețe agroalimentare la Fălciu, împădurirea terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare „Valea în sus”, „Dealul în jos” și „Capul Dealului”, amenajarea unor puțuri de apă în Rânzești, asfaltarea unui drum de interes local, construcția unui monument dedicat eroilor de la Țiganca.

„Situația economico-financiară este într-adevăr dificilă, dar este de datoria noastră să ne gândim la soluții, să găsim surse de finanțare. Pentru toate proiectele pe care le avem anul acesta pe lista de priorități, folosim bani obținuți prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, fonduri de mediu sau bani de la bugetul local. Sper ca oamenii să înțeleagă că este o perioadă în care nu se poate investi masiv, dar facem eforturi pentru acoperirea nevoilor stingente ale populației”, a declarat primarul comunei Fălciu, Neculai Moraru.

Edilul și-a propus, tot în anul 2014, să bifeze realizarea unor obiective pe care le are în vedere de mai mult timp. Acestea fac referire la achiziționarea unei autobasculante și a unei autoutilitare la primărie, dar și a unui nou microbuz școlar, care ar ușura simțitor drumul multor copii către unitățile de învățământ din comună.

Sorin Saizu

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: