Home / Tag Archives: IT

Tag Archives: IT

Pasiunea pentru IT&C a unor olimpici codreniști, recompensată la Olimpiada Națională de Informatică

de Mihaela NICULESCU

Evoluții remarcabile ale elevilor de la Colegiul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, la faza națională a Olimpiadei de Informatică. Colegiul bârlădean a avut trei reprezentanți la această olimpiadă: Antonio Ganea (clasa a XII-a), pregătit de prof. Vlad Giurcanu, Tudor Micu (clasa a X-a), pregătit de profesoriul Ion Grădinaru, și elevul Tudor Pagu (clasa a VIII-a), coordonat de profesorii Vlad Giurcanu și Dan Praxiu.

Tudor Micu a obținut mențiune la această grea competiție, iar Tudor Pagu, mențiune specială a Ministerului Educației Naționale. El a fost selectat pentru a susține probele de baraj pentru calificarea în lotul olimpic al României. Elevul Antonio Ganea a trecut de fazele preliminare și s-a calificat la faza internațională a competiției „Infomatrix”, organizată de Universitatea „Lumina” din București.

„În Bârlad există un incontestabil interes pentru studiu și performanță școlară, inclusiv în domeniul informaticii, domeniu de care sunt tot mai dependente viețile noastre. Elevilor codreniști li s-au oferit posibilități speciale de pregătire pentru o carieră în domeniul tehnologiei informației. Acestea au însemnat ședințe gratuite organizate cu regularitate în cadrul Centrului pentru Excelență și în cadrul Clubului IT&C «Giucamp», al Asociației «Viitor trecutului nostru». Cei care s-au pregătit consecvent au avut șansa de afirmare și dezvoltare personală în domeniul fascinant al informaticii”, ne-a declarat Vlad Giurcanu, coordonatorul Clubului IT&C Giucamp și profesorul coordonator pentru informatică al Centrului de Excelență Bârlad.

Elevii vor beneficia și în acest an de sprijin financiar pentru procurarea unui calculator

Programul „Euro 200”, pentru acordarea unui ajutor financiar elevilor și studenților în vederea achiziționării de calculatoare, se va desfășura și în acest an.

Elevii și studenții din învățământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu venituri mici, vor beneficia și în acest an de sprijin financiar pentru achiziționarea unui calculator, anunță Inspectoratul Școlar Județean Vaslui.

Spre deosebire de anii precedenți, când sprijinul se acorda pentru un venit brut lunar de 150 de lei pe membru de familie, în acest an pot intra în programul Euro 200 și elevii care provin din familii al căror venit mediu este de 250 de lei.

Ajutorul financiar reprezintă echivalentul în lei a 200 de euro pentru un computer, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi a lunii precedente, fără a depăși valoarea computerului achiziționat. Acest ajutor se acordă o singură dată în cadrul unei familii. Configurația minimă recomandată a calculatoarelor pentru achiziționarea cărora se acordă sprijinul financiar este următoarea: procesor 2 Ghz, 1 GB RAM si 250 GB hard-disk și software de bază licențiat, incluzând un sistem de operare și un program antivirus.

Elevii vor primi un bon care reprezintă echivalentul în lei a sumei de 200 de euro. Culoarea bonului valoric ce va fi acordat în acest an va fi violet. Din motive de securitate culoarea fundalului și seria bonului valoric sunt modificate prin decizie a Guvernului.

Prin această măsură, numărul potențialilor beneficiari crește, asigurând astfel accesul la informația digitalizată și premisele pentru dezvoltarea competențelor TIC în rândul acestor beneficiari. Plafonul de venit în virtutea căruia se acorda acest ajutor financiar nu a mai fost actualizat din anul 2004.

Anul trecut circa 400 de elevi din județul Vaslui au beneficiat de ajutorul oferit de stat.

Programul „Euro 200” se derulează începând cu anul 2004, în baza Legii nr. 269/2004, obiectivele sale fiind stimularea achiziționării de computere prin acordarea unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale, respectiv crearea de competențe în utilizarea mijloacelor IT & C. (Cristian DIMA)

Mai mulți bani în buzunarele vasluienilor care lucrează în IT

Ordinul nr. 1168 din 14 decembrie 2017, care privește încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, a fost publicat recent în Monitorul Oficial și prevede că angajații firmelor de IT din România, dar și cei care desfășoară activități în domeniu, beneficiază de scutire de impozit pe venit.

Măsura se aplică începȃnd cu 1 februarie și pentru angajații vasluieni care lucrează în departamentele de IT, respectiv persoanele ”specializate în informatică”, așa cum este evidențiat în organigrama angajatorului (cum ar fi: direcție, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare).

Pentru a beneficia de scutirea de impozitul pe venit, aceștia trebuie să aibă o diplomă de licență, indiferent de profilul absolvit, care nu mai este necesar să fie neapărat IT, sau o diplomă de Bacalaureat și adeverință care atestă că urmează, în prezent, cursurile unei instituții de învățământ superior care este acreditată.

Ce acte trebuie să păstreze angajatorii, pentru a justifica scutirea de la impozitul pe venit pentru angajații din IT

Pentru a fi pregătiți în eventualitatea unui control, la sediul angajatorilor vasluieni care au angajați în domeniul IT trebuie să fie oricȃnd disponibil dosarul cuprinzând documentele justificative în vederea scutirii de la cota unică de impozitare. În situația în care angajatorul păstrează documentele justificative în format electronic, acestea vor fi semnate cu semnătură electronică calificată, furnizată de un furnizor de servicii acreditat.

Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, conform ocupațiilor specifice prevăzute în anexă, sunt:

1. actul constitutiv, în cazul operatorilor economici;

2. organigrama angajatorului;

3. fișa postului;

4. copia cu mențiunea „conform cu originalul“ a diplomei acordate după finalizarea studiilor în învățământul universitar de lungă/scurtă durată, respectiv copia cu mențiunea „conform cu originalul“ a diplomei acordate după finalizarea ciclului I de studii universitare de licență, respectiv copia legalizată a atestatului de echivalare sau recunoaștere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educației Naționale, pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene;

5. adeverința de absolvire a studiilor universitare de licență, eliberată de instituția de învățământ superior în cauză, în cazul în care diploma de absolvire nu a fost încă eliberată;

6. copia cu mențiunea „conform cu originalul“ a diplomei de bacalaureat, respectiv copia legalizată a atestatului de echivalare sau recunoaștere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educației Naționale, pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene care urmează cursurile unei instituții de învățământ superior acreditate;

7. adeverință care să ateste faptul că persoana urmează o formă de învățământ superior, în cazul în care angajatul deține diplomă de bacalaureat, eventual echivalată/recunoscută, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licență;

8. copia cu mențiunea „conform cu originalul“ a contractului individual de muncă;

9. statul de plată întocmit separat pentru angajații care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

În cazul în care vorbim despre firme al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), dosarul angajatului care beneficiază de scutire de impozit pe venit trebuie să conțină și comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care atestă solicitarea inițierii procesului de creare de programe pentru calculator, și balanța analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator.

De la 1 februarie 2018, data intrării în vigoare a noului Ordin, se abrogă prevederile Ordinului ministrului comunicațiilor și societății informaționale, al ministrului educației naționale, al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului finanțelor publice nr. 409/4.020/737/703/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017.

Prevederile noului Ordin vor fi duse la îndeplinire de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Finanțelor Publice. (Mara GRIGORIU)

Profesioniști IT vor sta față în față cu liceenii bârlădeni pasionați de lumea digitală

Săptămâna viitoare, liceenii din Bârlad au ocazia, pentru al patrulea an, să învețe aplicat cum se dezvoltă un proiect de computer science și să simuleze timp de 6 luni munca într-o companie IT.

Pe 9 octombrie s-a dat startul celei de-a patra ediții a programului educațional Opening Opportunities, un program inovativ de încurajare a carierelor în computer science pentru elevi de liceu, creat de Asociația Techsoup România în cadrul programului global Microsoft YouthSpark, în parteneriat cu Microsoft România și ANBPR.

“În data de 23 octombrie 2017, la ora 14:00, la Biblioteca Municipală „Stroe S. Belloescu” va avea loc evenimentul de prezentare a programului și a felului în care liceenii pasionați de IT, care vor să exerseze crearea de produse noi de tehnologie, se pot înscrie pentru a face parte din echipele care vor beneficia de sesiuni de mentorat alături de voluntarii Microsoft. Partenerul local al programului este Biblioteca Municipală „Stroe S. Belloescu”, printre primele biblioteci care au răspuns afirmativ parteneriatului în cadrul programului Opening Opportunities”, a declarat Cristina Vizitiu, șefa Serviciului “Biblioteci”, din cadrul Primăriei Bârlad.

Voluntari profesioniști IT din Microsoft România le vorbesc elevilor de liceu despre ce înseamnă o carieră în IT, care sunt cerințele și pașii, cât de tehnic sau netehnic poți fi, ce abilități și trasee de carieră pot fi cultivate ca să ajungi în această industrie. Apoi, liceenii sunt invitați să aplice online la activitățile de mentorat și timp de 6 luni, sub coordonarea mentorilor, elevii selecționați vor lucra online pentru a dezvolta produse și aplicații software sau alte proiecte tehnice.

Nu este prima oară când liceenii din Bârlad fac parte din acest program, cu o istorie de peste 4 ani și care a ajuns la peste 6.000 de elevi din 15 localități și cu peste 100 de evenimente publice pentru elevi și mentori Microsoft. În 2016, la ediția a treia, în cadrul evenimentului final care s-a desfășurat la București, premiul pentru cel mai distractiv proiect  a fost acordat proiectului Pesna, o platformă pentru crearea de jocuri bazate pe basme, creat de o echipă de 5 elevi de la Colegiul Național Gheorghe Roșca Codreanu Bârlad.

Opening Opportunities este o experiență unică pentru elevii de liceu, în care pot să experimenteze inovația. Sunt mulți liceeni care doresc să treacă din pragul de la consumatori de tehnologice către crearea de tehnologie, însă mulți își aleg alte cariere deoarece ori își pierd interesul, ori nu sunt pregătiți să facă față provocărilor acestei industrii dinamice a IT-ului. Ori acest program, prin simularea mediului de lucru și a etapelor de dezvoltare a unui produs de tehnologie, le deschide orizontul posibilităților și îi lasă mult mai pregătiți să pășească încrezători în noua lume care li se deschide în față după terminarea liceului”, a menționat Ioana Popa, manager de proiect în cadrul Asociației Techsoup.

Guvernul va oferi burse lunare in valoare de 2.000 de euro specialistilor in IT care doresc sa se implice in eficientizarea administratiei publice. Dacian Ciolos: Vrem sa aducem capacitatea de inovatie din IT si in administratia din Romania

Guvernul intentioneaza sa aduca in administratia din Romania capacitatea de inovatie din IT si prin lansarea platformei GovITHub se doreste reunirea unor oameni din domeniu care au curajul sa dea o mana de ajutor in administratie, a declarat joi premierul Dacian Ciolos. Primul ministru a anuntat, la lansarea programului GovITHub, ca Executivul va oferi o bursa lunara de 2.000 de euro, pe o perioada de 6 luni, specialistilor din IT care doresc sa se implice in eficientizarea administratiei publice, unde este nevoie de capacitate inovativa care sa vina din acest domeniu, potrivit News.ro.

Cu ocazia lansarii programului GovITHub, Dacian Ciolos a anuntat ca Guvernul va oferi o bursa lunara de 2.000 euro, pe o perioada de 6 luni, specialistilor IT din sectorul privat care doresc sa se implice in eficientizarea administratiei publice: “Avem nevoie de puncte de vedere din exterior care sa vina sa lucreze in administratie. Asta e ideea: sa gasim oameni care sunt dispusi, facand o pauza in activitatea lor profesionala din sectorul privat, sa vina sa dea o mana de ajutor sau cu o bursa pe care o oferim pentru 6 luni, de 2000 de euro pe luna – sigur, nu e miraculos 2000 de euro pe luna, dar e suficient de stimulativ pentru oameni, ma gandesc la tineri, dar nu numai (…) Deci va avea sase luni, cu aceasta bursa de 2000 de euro pe luna, pentru a crea, pornind de la identificarea unor probleme si de a-si lasa urmele trecerii prin administratie prin aceste produse pe care le va oferi nu doar administratiei, ci si cetatenilor. Deci va exista aceasta posibilitate prin intermediul burselor sau prin voluntariat”, a aratat Dacian Ciolos.

Premierul a tinut sa sublinieze faptul ca se indeplineste un vis pe care l-a avut inca de la inceputul mandatului sau: “De cand am venit in aceasta pozitie si cand mi-am dat seama, sigur , cu anumite reflexe pe care le aveam probabil si din perioada petrecuta la Bruxelles, cand lucram foarte mult cu diferite sisteme IT care imi facilitau activitatea, pregatirea, luarea deciziilor, comunicarea cu colaboratorii si reflexele formate acolo m-au determinat sa am aceleasi pretentii si aici. Sincer sa fiu, m-am cam lovit cu capul de pragul de sus cand am vazut cum stau lucrurile in administratie aici.”

Ciolos spune ca a incercat, cu resursele pe care le avea la dispozitie, sa puna la punct cateva lucruri simple pentru o comunicare mai simpla intre membrii Guvernului, insa a realizat ca lucruri aparent simple nu se pot face decat complicat in administratia din Romania: “Am incercat, cu resursele pe care le aveam la dispozitie, sa vedem in ce masura putem pune la punct cateva lucruri simple, pur si simplu o comunicare intre ministri, intre decidentii din Guvern, o platforma pe care sa putem schimba si impartasi documente, puncte de vedere, decizii si asa mai departe si sa vad ca lucruri aparent simple nu se pot face decat complicat la noi in administratie. Pe masura ce treceau zilele, saptamanile, ne-am dat seama ca intr-o tara cum e Romania, cunoscuta atat de bine nu numai in Europa, dar si peste ocean, in ceea ce priveste competentele pe acest domeniu, in administratia nationala din Romania nu se vedeau aproape deloc reflectate aceste competente.”

Prim-ministrul a aratat ca sectorul public trebuie sa beneficieze si el de expansiunea accelerata a sectorului IT a carui pondere in PIB a depasit-o pe cea a agriculturii: “Capacitate de inovatie care sa vina din sectorul care, din punctul meu de vedere, s-a dezvoltat cel mai rapid in economia romaneasca – productia de servicii IT. Este impresionant. Vorbim de atata vreme de potentialul agriculturii romanesti si de cat ar putea sa faca pentru PIB si am avut surpriza placuta din acest punct de vedere, al dezvoltarii serviciilor IT, sa vad ca, daca nu ma insel, nu numai ca a egalat aportul agriculturii in PIB, dar chiar l-a depasit, ceea ce arata capacitatea de a inova si de a evolua a acestui domeniu in Romania.”

Platforma GovITHub va reuni oameni care pot contribui la un grad mai inalt de informatizare a administratiei publice astfel incat serviciile furnizate cetatenilor sa fie de o calitate mai mare. Premierul a sustinut ca Guvernul a investit pana in prezent sute de milioane de euro in diversele pltaforme IT cu care lucreaza administratia, dar acestea nu lucreaza la deplina lor capacitate, iar rolul viitorului Chief Information Officer – Coordonator pentru Tehnologia Informatiei de la nivelul Guvernului – va avea rolul de a le integra.

Sursa: hotnews.ro

Siemens va deschide anul viitor o fabrica la Sibiu

Siemens isi dezvolta afacerile in Romania, va deschide o fabrica la Sibiu, la mijlocul anului 2016, si va angaja ingineri IT pentru centrul de cercetare-dezvoltare de la Cluj-Napoca, care va ajunge la aproape 250 de angajati in 2017. 

Fabrica de la Sibiu va produce componente electrice pentru sectorul transporturilor, a anuntat directorul general al Siemens Romania, George Catalin Costache.

“Viitorul inseamna inovatie in inginerie, tehnologie la cele mai inalte standarde si capacitatea de adaptare la un mediu in continua schimbare. De-a lungul celor 110 ani de prezenta in Romania, Siemens a fost un partener al dezvoltarii infrastructurii tarii si cresterii competitivitatii locale. Investitia in cercetare si dezvoltare, precum si adaptarea unor tehnologii care si-au dovedit deja rezultatele in alte piete sunt pilonii pe care Romania poate continua sa creasca”, a declarat Costache.

Siemens Romania are noua divizii de business in tara, centre de cercetare IT – la Brasov si Cluj-Napoca, un centru de cercetare-dezvoltare in domeniul energiei la Bucuresti si patru fabrici in Sibiu si Buzias.

In anul fiscal 2014, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 138 milioane euro, fara a include si productia fabricilor.

In ultimii ani, Siemens Romania a dezvoltat in mod sistematic segmente de afaceri in zonele de software si IT si urmareste noi oportunitati de crestere in acest domeniu.

Peste 300 de angajati sunt dedicati activitatilor de cercetare-dezvoltare IT in centre de competenta regionale si internationale in Brasov si Cluj-Napoca.

Cea mai recenta investitie a companiei a constat in deschiderea celui de-al doilea punct de lucru din Cluj-Napoca, dupa o investitie initiala de 4,5 milioane euro.

Siemens a prezentat joi, in premiera, in Bucuresti, replica robotului Curiosity, care are la baza un software dezvoltat de Siemens si exploreaza in prezent planeta Marte, intr-un program derulat de NASA. Oamenii de stiinta ai NASA au folosit software-ul Siemens PLM, dezvoltat si cu sprijinul unei echipe Siemens din Brasov, pentru a proiecta digital, simula si asambla virtual robotul, precum si pentru a testa prototipul, inainte de lansare si amartizare.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

”Codreniști” la Salonului Național de Inventică și Creație Științifică pentru Tineret!

de Răzvan CĂLIN

Trei elevi de la Colegiul ”Codreanu” Bârlad – Filip Gagiu, Teodor Ciripescu și Raluca Angheluță, coordonați de profesorul Vlad Giurcanu, au fost selectați să participe cu originalele lor proiecte la această prestigioasă manifestare.

Filip Gagiu, Teodor Ciripescu și Raluca Angheluță, elevi la Colegiul Național ”Gheorghe Roșca Codreanu” Bârlad, participă în perioada 19 – 23 noiembrie la Salonul Național de Inventică și Creație Științifică pentru Tineret, găzduit de București. Aflată la cea de a XIII-a ediție, manifestarea este organizată anual de Ministerul Tineretului și Sportului. Cei trei ”codreniști”, sub îndrumarea profesorului Vlad Giurcanu, au fost selectați să participe la această gală cu două lucrări proprii din domeniul IT. Unul dintre proiecte este intitulat Kennen și îl are drept autor pe Filip Gagiu, iar Digstri este creația Ralucăi Angheluță și a lui Teodor Ciripescu.

”Faptul că aceste proiecte au fost selectate la Salonul Național de Inventică este o onoare pentru noi. Mai mult, avem motive îndreptățite să sperăm că vor primi aprecieri laudative din partea comisiei naționale de jurizare. Oricum ar fi, sunt două proiecte foarte interesante, gândite de niște copii foarte inteligenți”, ne-a declarat profesorul Giurcanu.

Recent, cele două proiecte ”codreniste” au câștigat distincții și au fost apreciate la Gala Națională a Societății Civile Tinere de la Cluj. Kennen este o aplicație care își propune să ofere posibilitatea de a fi utilizat fluxul audio-video într-un mod riguros și controlat din diverse platforme de streaming, acolo unde de regulă accesul către acestea este interzis din cauză că nu se dispune de o posibilitate de a controla modul în care se consultă resursa. Digstri este o aplicație software destinată supravegherii concursurilor școlare, a examenelor sau a activităților de instruire ce presupun utilizarea tehnicii de calcul. Depistează situațiile de fraudă și plagiat și a oricăror situații în care tehnica este utilizată neconform situațiilor impuse. Aplicația este utilizabilă în activitatea școlară instituționalizată.

Colegiul ”Codreanu”, o veritabilă pepinieră de viitori specialiști în IT!

Răzvan CĂLIN

Trei elevi de la liceul bârlădean au fost premiați la Gala Națională a Societății Civile Tinere din România.

La sfârșitul săptămânii trecute, trei elevi de la Colegiul Național ”Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad au fost premiați la Gala Națională a Societății Civile Tinere din România, eveniment ce se desfășoară anual la Cluj. Este vorba despre Filip Gagiu, Teodor Ciripescu și Raluca Angheluță, toți trei fiind premiați la categoria ”Inițiativă în domeniul IT, creativă, originală, care aduce beneficii comunității”. Gagiu a concurat cu proiectul intitulat Kennen, iar ultimii doi au fost premiați pentru un proiect comun, intitulat Digstri. Toți trei sunt îndrumați și pregătiți de profesorul Vlad Giurcanu, unul dintre dascălii bârlădeni recunoscut pentru abilitatea de a descoperi și antrena elevi cu un talent deosebit în domeniul IT.

”Kennen este o aplicație care își propune să ofere posibilitatea de a fi utilizat flux audi-video într-un mod riguros și controlat din diverse platforme de streaming, acolo unde de regulă accesul către acestea este interzis din cauză că nu se dispune de o posibilitate de a controla modul în care se consultă resursa. Digstri este o aplicație software destinată supravegherii concursurilor școlare, a examenelor sau a activităților de instruire ce presupun utilizarea tehnicii de calcul. Depistează situațile de fraudă și plagiat și a oricăror situații în care tehnica este utilizată neconform situațiilor impuse. Aplicația este utilizabilă în activitatea școlară instituționalizată”, ne-a declarart profesorul Giurcanu.

Gala Națională a Societății Civile Tinere din România este un eveniment care își propune să recunoască meritele tuturor tinerilor din România. Inițiat și organizat de Ministerul Tineretului și Sportului și Fundația ”The Duke of Edinburgh`s International Award Romania”, în parteneriat cu Federația ”Share” și Primăria Cluj-Napoca, evenimentul se află la a doua ediție, în Cluj-Napoca, în contextul Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului.

 

 

 

Alexandru Ionașcu ”recidivează”!

de Răzvan CĂLIN

Unul dintre cei mai buni informaticieni din Bârlad, Alexandru Ionașcu – elev la Colegiul Național ”Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, a obținut medalia de bronz la Concursul Național de Informatică InfoEducație.

Bârlădeanul Alexandru Ionașcu, elev la Colegiul Național ”Gheorghe Roșca Codreanu” și una dintre marile speranțe ale IT-ului românesc, a reușit din nou o performanță de excepție: medalia de bronz la Concursul Național de Informatică Infoeducație 2015. Aflată la cea de a 22-ediție, Infoeducație este cel mai longeviv concurs de IT din România. Faza finală a ediției din acest an și-a desemnat câștigătorii în tabăra de vară din localitatea Galaciuc, județul Vrancea.

”Alex a fost unul din cei 35 de finaliști și în cele din urmă a reușit clasarea pe o poziție onorantă. Acest loc III este rezultatul seriozității sale și muncii asidue pe care a depus-o în permanență. În consecință, merită toate felicitările noastre și respectul pentru un tânăr foarte capabil”, ne-a declarat profesorul Vlad Giurcanu, cel care este cunoscut drept ”trainer”-ul geniilor în informatică de la Colegiul ”Codreanu”.

În primăvara acestui an, Alexandru Ionașcu a încântat juriul de la un alt puternic concurs internațional de profil – Infomatrix – unde a reușit să obțină medalia de aur cu aceeași aplicație cu care a participat și la Infoeducație, respectiv Noriy.NET.

Calendarul banilor europeni pentru firmele care investesc in IT. Finantari de pana la 3,24 milioane de lei pe proiect in 2015. Descarca proiectul de Ghid al solicitantului

Firmele care investesc in tehnologia informatiei si comunicatii (IT&C / TIC), in cadrul clusterelor de tehnologie,  vor putea sa ceara bani europeni incepand din 17 august, in cadrul unui apel in care se pot accesa intre 1 milion si 3,24 milioane de lei pentru fiecare proiect, in Programul Operational Competitivitate (POC) 2014-2020, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.

Prin acest apel se vor pune la bataie in total 50 de milioane de euro in anul 2015, acesta fiind singurul call de proiecte din acest an in cadrul Axei prioritare 2 (Tehnologia Informatiei si Comunicatiei pentru o economie digitala competitiva) a noului Program Operational Competitivitate.

Apelul de proiecte destinat intreprinderilor din cadrul clusterelor se va derula cu depunere continua pana la finalizarea bugetului alocat. Acest call are loc in cadrul actiunii 2.2.1 – “Sprijinirea cresterii valorii adaugate generate de sectorul TIC si a inovarii in domeniu prin dezvoltarea de clustere”.

In cadrul acestui apel de proiecte – unicul din anul 2015 in axa IT a PO Competitivitate – pot cere bani europeni microintreprinderile, intreprinderile mici sau mijlocii care fac parte dintr-un cluster centrat pe domeniul TIC.
O firma poate depune o cerere de finantare singura sau ca lider al unui consortiu de IMM-uri care fac parte din clustere centrate pe domeniul TIC.

Clusterul este o concentrare geografica de firme interconectate, furnizori, institutii si organizatii conexe, care creeaza sinergii directe si indirecte intre ele.

Potentialii beneficiari ai acestei axe si alte persoane interesate vor putea transmite sugestii privind proiectul Ghidului solicitantului pentru beneficiari privati – Axa Prioritara 2  a PO Competitivitate.

Sugestiile pot fi transmise pana pe 7 august 2015, la e-mailul fonduri.oipsi@msinf.ro, prin fax: 021.311.3919 sau prin posta la adresa: B-dul Libertatii 14, sector 5, Bucuresti.

Descarca Ghidul Solicitantului POC-Axa2

Axa 2 este gestionata de Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management a Programului Operational Competitivitate 2014-2020 si Ministerul pentru Societatea Informationala, prin Organismul Intermediar pentru Promovarea Societatii Informationale.

Potrivit Programului de lansari emis de Ministerul Fondurilor Europene, in anul 2016 vor fi pusi la bataie aproape 482 de milioane de euro, in 8 apeluri, cei mai multi bani fiind destinati beneficiarilor din randul institutiilor publice si al universitatilor, dar sunt si fonduri pentru firme private.

Dintre apelurile destinate firmelor, in 2016, vor fi bani si pentru comertul electronic.

Astfel, in trimestrul I 2016 va fi deschisa o linie de finantare de 4 milioane de euro in caderul actiunii 2.2.2 ¬ Sprijinirea utilizarii TIC pentru dezvoltarea afacerilor, in special a cadrului de derulare a comertului electronic.

Descarca Programul de Lansari POC-Axa2

Firmele si alte tipuri de beneficiari de fonduri UE pot adresa intrebari privind accesarea banilor UE in cadrul intalnirii online cu presedintele Asociatiei Consultantilor din Romania pentru Fonduri Europene, Marian Dobrila. Mai multe detalii AICI.

Silicon Valley al Europei e in Romania. Orasul unde companiile ofera salarii comparabile cu cele din afara: pana la 20.000 de euro pe luna

de Dan Dobrovolschi

Cluj-Napoca este supranumit Silicon Valley al Europei de cand companii gigant, precum Facebook, Microsoft sau Google angajeaza specialisti in IT.

Firmele de profil s-au inmultit si la noi si sunt in continua dezvoltare, pentru ca facultatile livreaza specialisti tot mai talentati. Numai in Cluj sunt 500 astfel de companii pentru care lucreaza peste 15.000 de angajati.

Timotei are 24 de ani si este din Oradea. Pe cand era doar un copil, in urma cu 5 ani, a plecat la Copenhaga, fara sa le spuna parintilor. A dormit o perioada in aeroport si chiar pe strada pana cand s-a inscris la Facultatea de Stiinta Calculatoarelor, iar profesorii i-au observat pasiunea pentru informatica.

“Am inceput mai apoi sa fac proiectele mele, am inceput sa cunosc oameni cheie si din vorba in vorba au auzit de mine cei de la Volvo si m-au pescuit din scoala si am inceput sa lucrez pentru ei”, a spus Timotei Ghiurau.

Volvo va proiecta in curand toate informatiile pe parbrizul masinii, iar Timotei lucreaza la detectarea pupilei soferului, pe un salariu de 5000 de euro. Spera ca programul sau va duce la scaderea numarului de accidente.

“Cand ma prezentam si le spuneam ca sunt din Romania si ziceau, aaa Cluj, toti stiau de Cluj si ca deja colaboreaza cu firme de acolo, vor sa deschida si sa angajeze talente de acolo”, a mai spus Timotei.

In ultimii ani, in Romania exista o explozie a domeniului IT. Daca in trecut firmele aveau numai 30, 40 de angajati, acum depasesc 3000. La una dintre aceste firme din Cluj lucreaza si Cantemir. La 34 de ani, este site manager si are in subordine 110 angajati.

“Sunt firme care daca acum opt ani, 4,5 mai serioase, acum sunt mai multe care au trecut de 1500, 2000 de angajati, ceea ce este impresionant”, a spus Cantemir Mihu.

Companiile au ajuns sa se bata pe angajati, asa ca multe angajeaza si studenti de pe bancile facultatii. “In ultimii 15 ani, in Cluj au aparut foarte multe companii care gestioneaza clienti extrem de valorosi din bussines-ul premium din Europa”, a pus Daniel Metz, CEO companie IT.

Astfel, Romania a ajuns renumita in presa internationala. Cotidianul Paris Match scrie: “Cluj-Napoca este considerat subcontractantul informatic important al Europei, un Silicon Valley al acestei parti din lume.”

In continua dezvoltare, companiile IT pot oferi salarii comparabile cu cele din afara. “Sunt din ce in ce mai putini care pleaca pentru ca nivelul de castig pe care il pot obtine la Cluj este unul competitiv pe plan international”, spune Andrei Kelemen, director executiv firma de IT.

Un programator talentat poate sa castige pana la 20.000 de euro pe luna.

Sursa: incont.ro

Polonia angajează consultanți IT

Firma Fujitsu Technology Solution Sp z.o.o., din Polonia, angajează, până pe 30 iunie, 15 consultanți IT pentru serviciul helpdesk, vorbitori de engleză și germană. Contractul este cu perioadă de probă de trei luni, cu normă întreagă, iar salariul este de 830 de euro/lună.

Cei care vor fi angajați vor fi forma un prim punct de contact pentru toate întrebările clienților. Totodată, vor gestiona contactele cu clienții helpdesk, se vor ocupa de administrarea rețelei de clienți și a conturilor de e-mail și se vor implica în diverse proiecte.

Candidații trebuie să aibă studii superioare, dar pot fi și studenți, să cunoască diferite programe și aplicații (minimum Windows și pachetul MS Office), să aibă abilități interpersonale cruciale pentru a lucra într-un centru de servicii pentru clienți, cum ar fi: abilități excelente de comunicare, încredere în sine, abilități analitice, disponibilitatea de a lucra în program flexibil, orientare spre client, muncă în echipă, rezistență la stres, optimism și entuziasm.

Persoanele interesate trebuie să trimită, până pe 30 iunie, un CV și o scrisoare de intenție în engleză la adresa de e-mail hr.lodz@ts.fujitsu. Relații suplimentare se pot obține la telefon 0231/536.791 sau la consilierul EURES din cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui.

Mega-proiectul IT de la Cluj: 20.000 de angajati, finantare de 500 milioane de euro. Ce este Cluj Innovation City, care sunt obiectivele sale si cine se poate angaja

In jur de 20.000 de oameni vor fi angajati in urmatorii 15 ani pe platforma de cercetare aplicata si de business din cadrul proiectului Cluj Innovation City, a declarat pentru HotNews.ro presedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai. In prezent, exista 32 de proiecte propuse, printre care patru Centre de inovare in Stiintele Vietii, in IT&C, in Mediu si Energie si in Sanatate. Intregul program este estimat la 500 de milioane de euro, iar pentru segmentul de cercetare si pentru ridicarea unui campus universitar Clusterul va depune o aplicatie de finantare la Comisia Europeana in a doua parte a anului. Citeste in articol cum a luat nastere Cluj Innovation City, care sunt obiectivele sale finale si componentele de dezvoltare.

Cluj Innovation City (CIC) este un proiect de dezvoltare urbana integrata, care urmeaza sa intre in perioada imediat urmatoare in etapa de selectie a companiilor de consultanta pentru realizarea studiului de prefezabilitate. Proiectul este estimat sa ocupe o suprafata de 200 hectare in zona Lomb, din Cluj-Napoca, puse la dispozitie de primarie. Investitia totala este apreciata la aproximativ 500 de milioane de euro, finantarea fiind asigurata din surse combinate.

In februarie 2014, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat ca a discutat cu presedintele Traian Basescu “despre propunerea Romaniei de a dezvolta clusterul tehnologic din Cluj”. “Comisia sustine astfel de initiative. I-am spus ca s-ar putea sa se puna la dispozitie finantare europeana daca investitiile propuse se inscriu”, a anuntat atunci liderul executivului european. (Detalii aici) Inainte de a prezenta proiectul la Bruxelles, Traian Basescu a declarat ca proiectul Cluj Innovation City va constitui o prioritate a sa pana la sfarsitul mandatului. (Detalii aici)

La solicitarea HotNews.ro, presedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai, a explicat care sunt principalele componente ale proiectului, din ce surse financiare va fi sustinut, care sunt institutiile implicate in dezvoltarea sa si care este obiectivul final al proiectului.

Istoria proiectului

Proiectul a inceput in toamna anului 2012, la initiativa clusterului Cluj IT – care este o asociere intre companii de IT, autoritati locale si mediul academic, infiintata in acelasi an. (Detalii aici) Obiectivul initial a fost sa faciliteze trecerea industriei IT de la una de outsourcing, la una bazata pe inovare si produse proprii (proprietate intelectuala proprie), a declarat pentru HotNews.ro presedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai.

Acesta a explicat ca pe parcursul anului 2013 proiectul s-a transformat intr-un program cu patru directii strategice:

  • sanatate
  • bioeconomie
  • IT
  • energie regenerabila si mediu

In prezent, proiectul este compus din doua componente majore:

  • Cluj Innovation City Ecosystem
  • Cluj Innovation City Infrastructure

Conceptul Cluj Innovation City Ecosystem va fi un ansamblu de entitati care functioneaza integrat, componente asigurate de catre fiecare partener, o retea de organizatii si institute de cercetare si de afaceri, a explicat pentru HotNews.ro Alexandru Tulai. Potrivit acestuia, “Cluj Innovation City Infrastructure Ecosystem va fi in primul rand un ecosistem de colaborare intre institutii de cercetare si dezvoltare, autoritati, companii private si antreprenori si mediul academic. Desigur, colaborarea se va dezvolta in contextul de infrastructura (Cluj Innovation City Infrastructure) specifica partenerilor din proiect: laboratoare, incubatoare de afaceri, spatii de educatie, centru de transfer tehnologic, centre de afaceri, spatii comerciale si de recreere”.

Presedintele Cluj IT Cluster a spus ca “vor exista spatii specifice fiecarui centru de cercetare, dar vor exista si spatii comune”, ceea ce va duce la realizarea de parteneriate si transfer tehnologic.

Proiectul este estimat la 500 de milioane de euro. Aceasta este “o estimare preliminara realizata de catre partenerii care au propus pana acum proiecte, Primaria Municipiului Cluj-Napoca, clusterul Cluj IT, Consiliul Judetean Cluj si cele 6 universitati: Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Universitatea ‘Babes-Bolyai’, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicina si Farmacie ‘Iuliu Hatieganu’, Universitatea de Arta si Design si Academia de Muzica ‘Gheorghe Dima'”, a precizat Alexandru Tulai.

Implementarea proiectului este estimata la 15 ani.

In prezent, exista 32 de proiecte propuse. Acestea includ centre de cercetare grupate pe domenii strategice, un Centru de Inovare in Stiintele Vietii, un Centru de Inovare in IT&C, un Centru de Inovare in Mediu si Energie, un Centru de Inovare in Sanatate, fiecare dintre acestea reunind mai multe institute, sustine liderul clusterului.

Acesta a explicat pentru HotNews.ro ca “la segmentul legat de cercetare se adauga un segment legat de educatie, un campus universitar incluzand laboratoare, sali de curs, biblioteci, camine, precum si spatii pentru invatamant preuniversitar si un segment legat de mediul de afaceri, incluzand incubatoare si acceleratoare de afaceri, centru de transfer tehnologic, spatii de birouri, sali de congrese, spatii pentru expozitii. De asemenea, vor exista facilitati legate se sanatate, centre medicale, dotari sportive, dar si spatii verzi amenajate, un centru de arta contemporana, locuinte”. Proiectele sunt initiate de catre fiecare partener, dar sunt sincronizate la nivel de ansamblu pentru eficientizarea investitiilor si a utilizarii resurselor.

Locatia va fi pusa la dispozitie de catre Primarie pentru fiecare componenta in parte, in baza aprobarii finantarii.

In cele 500 de milioane de euro, cat este estimarea preliminara, intra costurile pentru constructie si pentru dotarea laboratoarelor, dar si pentru infrastructura necesara ansamblului, precum si unele programe pe zona de educatie si cercetare.

Finantarea necesara proiectului va fi atrasa atat din finantari publice, cat si din investitii private prin parteneriate public-privat, a afirmat Alexandru Tulai.

Stadiul actual al proiectului

In prezent, componenta de ecosistem a proiectului (Cluj Innovation City Ecosystem) “deja se construieste prin colaborarile membrilor din CLUJ IT Cluster si partenerii externi si se materializeaza in proiecte comune pe zona de educatie, antreprenoriat si cercetare aplicata”, a afirmat presedintele Cluj IT Cluster.

Pe zona de infrastructura (Cluj Innovation City Infrastructure), Tulai a declarat ca exista trei componente care au inceput deja sa fie dezvoltate: Centrul Regional de Excelenta pentru Industrii Creative (CREIC), Centrul de sprijinire a afacerilor ‘Tehnologie, Evolutie, Antreprenoriat, Microintreprinderi – Zona Metropolitana Cluj’ (TEAM-ZMC) si drumul de acces din strada Oasului spre zona Lomb.

Centrul Regional de Excelenta pentru Industrii Creative le va oferi companiilor servicii integrate pentru afaceri, servicii de asistenta gratuita (tip help desk) oferite de personalul structurii de sprijinire a afacerilor in urmatoarele domenii: consultanta si servicii IT, consultanta juridica, consultanta in marketing si vanzari. Potrivit liderului clusterului, “centrul vine in sprijinul necesitatii firmelor de a fi la curent cu ultimele evolutii tehnologice, prin crearea unui corp consultativ alcatuit inclusiv din reprezentanti ai mediului academic. Acestia vor putea comunica cu reprezentantii firmelor care activeaza in domeniul industriilor creative, in functie de specificul fiecarei companii”.

CREIC se afla in prezent in faza de executie, fiind realizate aproximativ 30% din lucrari si urmeaza sa fie finalizat in 2015.

“TEAM – ZMC este un parc tehnologic dezvoltat pentru activitati de productie si microproductie, existand atat corpuri administrative, cat si hale de productie destinate IMM-urilor. De asemenea, vor exista si aproximativ 5 hectare de teren viabilizate care pot fi puse la dispozitia investitorilor privati pentru dezvoltari viitoare”, a explicat Alexandru Tulai. Centrul TEAM – ZMC este la stadiul de atribuire a contractului de executie lucrari, iar drumul de acces este in faza de contractare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. CREIC, centrul TEAM – ZMC si drumul de acces din strada Oasului spre zona Lomb sunt finantate prin Programul Operational Regional, Axa Prioritara 1, prin fonduri alocate polilor de crestere in exercitiul 2007-2013. Potrivit lui Tulai, “ecosistemul (Cluj Innovation City Ecosystem) de colaborare va fi distribuit in cadrul orasului, dar si in intreaga regiune, iar infrastructura specifica va fi implementata in acel spatiu alocat in Lomb”. Urmatoarele proiecte vor fi campusul universitar, suport al procesului de educatie necesar programului, respectiv institutele de cercetare. “Per ansamblu, Cluj innovation City este un proiect care isi va contura detaliile in urmatorii 10-20 ani”, este de parere presedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai. Acesta a adaugat ca “pentru segmentul de cercetare si pentru campus dorim sa depunem o aplicatie pentru un proiect major la Comisia Europeana”, proiect care “ar putea deveni unul strategic pentru Romania”. Alexandru Tulai a explicat ca la aceste componente s-a referit si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a declarat la inceputul anului ca “s-ar putea sa se puna la dispozitie finantare europeana daca investitiile propuse se inscriu”. “Prin proiectul major amintit urmarim finantarea doar a unor componente din proiect, respectiv campusul si institutele de cercetare. Pentru alte componente vizam implicarea mediului privat”, a continuat Tulai. Presedintele clusterului de la Cluj estimeaza ca actele pentru finantare europeana vor fi depuse in a doua parte a anului 2014.

Cine se va putea angaja

Conducerea clusterului sustine ca pe aceasta platforma vor lucra cercetatori romani si straini, antreprenori, dar vor fi dezvoltate si parteneriate intre companii locale si internationale si echipele de cercetare care isi vor incepe activitatea aici. “Ca si numar total de persoane care vor activa aici, estimam ca se va ajunge la aproximativ 20.000 de oameni, atat specialisti, cat si profesionisti din domenii conexe”, afirma Tulai.

Cercetatorii vor fi angajati in cadrul institutelor de cercetare aplicata. Fiecare institut va avea trei niveluri de operare:

  • un nivel va oferi servicii comerciale directe
  • al doilea nivel va realiza produse impreuna cu companii private
  • al treilea nivel va fi cel de cercetare.

“In acest fel, se va putea asigura finantarea cercetarii aplicate din minim doua surse financiare independente de finantarile publice”, a explicat presedintele Cluj IT Cluster. Acesta a precizat ca “politica salariala va fi politica fiecarui institut in parte in functie de competitivitatea acestuia in piata. Date fiind tintele de realizare de produse sau solutii proprii ale fiecarui institut, beneficiile oferite angajatilor ar trebui sa fie macar la fel de atractive ca acelea din domeniul de outsourcing in IT”. Programul de la Cluj reuneste “o serie de proiecte integrate cu varfuri in sanatate, bioeconomie si energii regenerabile” si “pleaca din start pe ideea unui parteneriat intre autoritatile publice, mediul universitar si companiile private”. “Institutele de cercetare vor oferi servicii comerciale, printre care se vor numara si cercetari pe specializari specifice, contra cost. Suplimentar, in principiu,infrastructura de cercetare-dezvoltare din cadrul Cluj Innovation City va putea fi inchiriata contra cost in conditii particulare pentru fiecare caz in parte. Se doreste o utilizare la maxim la investitiilor in infrastructura de cercetare, inclusiv prin inchirierea acesteia”, a adaugat Tulai. Alexandru Tulai a declarat ca masterplanul integrat al proiectului este in curs de realizare. “Unul dintre punctele majore de interes sunt cercetarile aplicate legate de sanatate, unde echipa care a dezvoltat sangele artificial este in prim plan. Proiectul vine ca un accelerator atat pentru cercetarea existenta, cat si pentru atragerea partenerilor internationali interesati de punerea in piata a rezultatelor”, a afirmat presedintele clusterului. Acesta a sustinut ca “exista un interes major din partea clusterului Cluj IT de a colabora in proiectul de la Magurele [proiectul ELI-NP care va dezvolta cel mai puternic laser din lume – n.red.]. Un centru al cercetarii si inovarii va avea, cu siguranta, colaborari cu alte centre de cercetare, cum este si proiectul de la Magurele, astfel ca si pe alte domenii de specializare este foarte probabil ca se vor initia colaborari punctuale de-a lungul timpului”.

Calendarul dezolvarii proiectului Cluj Innovation City

  • Prima etapa, desfasurata in anul 2012 si in prima jumatate a anului 2013, a presupus stabilirea viziunii acestui proiect si obtinerea acceptului in cadrul comunitatii prin discutii mediul academic, cu autoritatile locale, cu factorii politici, cu o parte din mediul economic.
  • In a doua jumatate a anului 2013, a fost stabilita locatia, zona Lombului, precum si necesitatea si componenta unei structuri de guvernanta, Fundatia Cluj Innovation City.
  • In aceeasi perioada, a inceput promovarea proiectului la nivel local, regional, national si international. In paralel, partenerii au lucrat la formularea si detalierea proiectelor componente.
  • Proiectele Primariei din zona Lomb sunt deja in derulare si in a doua jumatate a anului 2014 si in 2015 se vor depune aplicatii pentru noi finantari europene.
  • Pentru atragerea de investitii private, anii 2016-2017 vor fi importanti.
  • Configurarea de retele interdisciplinare, a parteneriatelor intersectoriale si a cadrului comprehensiv de colaborare intre sectoarele academic, cercetare, dezvoltare si inovare, de afaceri si administrativ se va intinde pe urmatorii 10-20 ani.

Obiectivul final al proiectului este “transformarea rezultatelor cercetarii stiintifice aplicate in produse si solutii comerciale”. “Putem mentiona catinte produsele pentru sange, cresterea eficientei in agricultura prin infrastructuri IT de suport si solutii pentru orase inteligente”, a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Tulai.

Sursa: hotnews.ro

Noul cartier general al companiilor IT&C din Romania

In urmatorii doi ani nordul Bucurestiului ar putea deveni principala zona de IT si telecomunicatii din Romania. Pipera, Barbu Vacarescu sau Floreasca au devenit treptat zone de interes pentru companiile mari care si-au mutat birourile si sediile centrale aici. Nume cunoscute precum Sony, HP, Oracle, IBM sau Gecad isi desfasoara activitatea in nordul Capitalei, iar expansiunea continua pentru ca aici sunt cele mai multe parcuri de business. Potrivit celui mai recent studiu Jones Lang LaSalle, gradul de neocupare în zona Floreasca-Barbu Vacarescu este de 19,9%. (Articol webPR)

Companiile de telecomunicatii se muta in Silicon Valley-ul din Bucuresti
Nordul Capitalei a ajuns practic in cativa ani sa gazduiasca cele mai mari companii IT din Romania si se pare ca, pentru urmatoarea perioada, zona continua sa atraga si cei mai mari chiriasi din domeniul telecomunicatiilor.
Inca de la inceputul anului pe piata de real-estate au aparut zvonuri despre o posibila mutare a companiei de telefonie mobila Vodafone în turnul de birouri Bucharest One pe care omul de afaceri Ioannis Papalekas îl construieste langa pasajul Pipera. Finalizarea cladirii este programata pentru cel de-al treilea trimestru al anului viitor. Vodafone are afaceri anuale de 800 mil. euro și aproximativ 3.300 de angajați pe piața locală.  Lista gigantilor din telecomunicatii care isi vor muta sediul pe Barbu Vacarescu nu se opreste insa aici. Surse din piata imobiliara vorbesc si despre o mutare a Orange Romania in cladirea celor de la Skanska, un proiect aflat inca in constructie care va fi finalizat in ultimul trimestru al anului 2015.  Daca cele doua companii principale de telecomunicatii din Romania se muta de o parte si de cealalata a Bulevardului Barbu Vacarescu ramane de vazut ce se intampla cu cel de-al treilea mare jucator din piata.

Dezvoltarea zonei de nord a Bucurestiului a repornit odata cu aparitia SkyTower, cea mai inalta cladire de birouri din Romania care este practic si cel mai nou proiect de spatii de birouri din Bucuresti. In prezent, in SkyTower, se pare ca mai sunt liberi aproximativ 25.000 mp din cei 41.000 mp inchiriabili. Anul trecut, Raiffeisen Bank si-a mutat 2.300 de angajati in cele sase etaje pe care le- a inchiriat in turnul de pe Barbu Vacarescu. Potrivit reprezentantilor SkyTower, recent s-au semnat contracte si cu alte companii care isi vor muta birourile aici in urmatoarele luni, iar interesul pentru noi spatii de inchiriat este crescut.  Datorita pozitiei, numarului mare de parcuri de business si a accesului la mijloacele de transport, metrou si aeroport, nordul Capitalei se pare ca a castigat pentru moment batalia cu celelalte zone din Bucuresti care erau de interes pentru marile companii care activeaza in Romania.

Sursa

Ce contine memorandumul secret semnat de Guvern cu Huawei. Executivul promite sprijin pentru participarea companiei chineze la structuri critice de securitate. Huawei a fost exclusa de la astfel de licitatii in SUA, Canada si Marea Britanie

Memorandumul semnat de Guvern cu compania chineza Huawei in noiembrie 2013 si consultat de HotNews.ro prevede ca Ministerul Societatii Informationale (MSI) “vine in intampinarea Huawei” in vederea participarii la constructia unor sisteme IT critice, precum Sistemul de informatii si comunicatii nationale, Reteaua nationala de banda larga si Sistemul de monitorizare si supraveghere a traficului. Mai mult, Ministerul si Huawei anunta o “cooperare strategica”, in ciuda controverselor din jurul companiei chineze, acuzata de institutii oficiale din SUA, Marea Britanie sau Canada de spionaj in favoarea autoritatilor chineze.

Memorandumul a fost semnat pe 25 noiembrie 2013, intr-o ceremonie la Palatul Victoria ocazionata de vizita premierului chinez la Bucuresti impreuna cu o delegatie de oficiali si oameni de afaceri. La 29 noiembrie 2013, premierul Victor Ponta a spus intr-o conferinta de presa ca textul Memorandumului va fi publicat in Monitorul Oficial, lucru care nu s-a intimplat pina acum. La trei luni distanta de la semnarea memorandumului, Ministerul sustine, intr-un raspuns oficial, ca sistemele IT enumerate in memorandum “nu au fost realizate si implementate de MSI” si refuza sa dea orice alte detalii. Ministrul Dan Nica nu a raspuns apelurilor HotNews.ro, iar secretarii de stat Bebe Ionica si Toma Campeanu au declarat ca nu este in competenta lor acest memorandum si nu stiu in ce stadiu de implementare se afla. O cautare pe internet arata ca sistemele mentionate nu au fost realizate, ele fiind enuntate in diverse momente ca proiecte guvernamentale.

SRI arata, intr-un raspuns pentru HotNews.ro, ca “nu a fost consultat cu privire la documentul mentionat”, si adauga ca “nu are atributii legale privind avizarea unor astfel de demersuri initiate de Guvernul Romaniei, direct sau prin institutiile subordonate”.

STS, desemnat prin lege autoritatea care organizeaza telecomunicatiile speciale pentru autoritati, arata intr-un raspuns pentru HotNews.ro ca nu i-a fost cerut un aviz si nu a fost consultat pentru acest memorandum. STS mai arata ca evalueaza “eventualele consecinte si impactul asupra misiunilor noastre de a construi comunicatii de stat conform legii si eventualul impact asupra proiectelor si obligatiilor  pe care le derulam in domeniul nostru de competenta in relatia cu Uniunea Europeana si NATO”. In memorandumul semnat in timpul vizitei unei masive delegatii oficiale chineze in Romania se arata ca “luand in considerare faptul ca Huawei are un rol important in economia Romaniei, MSI si Huawei sunt de acord sa intre intr-o relatii de cooperare strategica”.

Unul dintre scopurile mentionate in memorandum il reprezinta “consolidarea rolului pozitiv al Huawei in politica economica a guvernului pentru imbunatatirea eficientei economiei romanesti si a competitivitatii internationale a acesteia”. Pe linga intentia asumata de Huawei de a-si spori activitatile din Romania, Ministerul condus de Dan Nica isi asuma “sa ofere sprijinul si atentia necesare pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de investitie ale Huawei in Romania, in conformitate cu obligatiile care ii revin in temeiul legislatiei UE”. Astfel, in documentul oficial se arata ca “MSI vine in intampinarea Huawei in vederea participarii la constructia Sistemului de Informatii si Comunicatii National, Sistemului de Monitorizare si Supraveghere a Traficului, proiectelor de tip Guvernare Electronica (E-Government), proiectelor de tip Oras Inteligent (Smart City) si Retelei Nationale de Banda Larga dezvoltate de catre Guvernul Romaniei”. Mai mult, MSI se obliga sa ofere sprijin “in vederea initierii proiectului de Retea Integrata a Transelectrica al carui memorandum de Intelegere a fost semnat la Beijing la data de 6 septembrie 2012”. Unele dintre sistemele enuntate in memorandum sint considerate de industria de specialitate sisteme critice pentru securitatea nationala: Sistemul de Informatii si Comunicatii National, Sistemul de Monitorizare si Supraveghere a Traficului si Reteaua Nationala de Banda Larga. In ce stadiu sint acum aceste proiecte? Mister. Ministerul Societatii Informationale, adica institutia semnatara a Memorandumului, sustine intr-un raspuns oficial pentru HotNews.ro ca sistemele IT enumerate in memorandum “nu au fost realizate si implementate de MSI” si refuza sa dea orice alte detalii. Memorandumul dintre MSI si Huawei a fost aprobat in sedinta de Guvern din 20 noiembrie 2013. De ce este importanta discutia in jurul acestui memorandum? Pentru ca accesul unor companii private la infrastructuri critice de securitate este o chestiune delicata in statele membre NATO, unde cybercriminalitatea este considerata o amenintare majora la adresa securitatii aliantei si a statelor membre. De altfel, romanul Sorin Ducaru a devenit in 2013 asistent al secretarului general al NATO si sef al Diviziei care acopera si apararea cibernetica.

Huawei are un istoric insemnat de controverse in state membre NATO in ce priveste accesul la proiecte strategice.

Istoricul controverselor in jurul Huawei:

SUA:
Departamentul pentru Comert al SUA a blocat in 2011 participarea Huawei la o licitatie publica pentru realizarea unei retele wireless nationale. Un reprezentant al Departamentului a explicat pentru PC World ca “a fost o decizie de securitate nationala”. (Detalii aici)

Canada:
Guvernul canadian a luat masuri similare fata de Huawei in 2012, autoritatile citand cresterea amenintarii cyberterorismului. (Detalii aici)

Marea Britanie:
Guvernul condus de David Cameron a cerut in ianuarie 2014 renuntarea la echipamente Huawei utilizate pentru videoconferinte, citand “potentiale vulnerabilitati”. (Detalii aici)

Si in Australia (tara non-NATO) a existat o controversat majora: Guvernul australian a exclus Huawei in 2012 de la o licitatie pentru realizarea retelei nationale de banda larga, in urma unui raport al Australian Security Intelligence Organisation. (Detalii aici)

Raspunsurile SRI la intrebarile HotNews.ro:

Intrebare: A avizat SRI memorandumul intre Ministerul pentru Societatea Informationala si Huawei?
Raspuns: SRI nu a avizat Memorandumul de Intelegere incheiat intre Ministerul pentru Societatea Informationala si Huawei Technologies Co.Ltd. Mai mult, SRI nu are atributii legale privind avizarea unor astfel de demersuri initiate de Guvernul Romaniei, direct sau prin institutiile subordonate.

Intrebare: A fost consultat SRI la elaborarea acestui memorandum?
Raspuns:SRI nu a fost consultat cu privire la documentul mentionat.

Intrebare: Care este pozitia SRI fata de prevederea din Memorandum potrivit careia MSI isi asuma sa vina “in intampinarea Huawei” in vederea participarii la constructia Sistemului de Informatii si Comunicatii Nationale, precum si a celorlalte sisteme mentionate?

Raspuns: Activitatea institutiei noastre este circumscrisa in mod imperativ si limitativ dispozitiilor legale in vigoare, care statueaza, in cuprinsul art. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI, ca Serviciul organizeaza activitati pentru culegerea, verificarea si valorificarea informatiilor necesare cunoasterii, prevenirii si contracararii oricaror actiuni care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei, asa cum sunt acestea reglementate de art. 3 din Legea 51/1991.
Precizam ca inforamatiile solicitate fac parte din categoria celor prevazute la art. 15 lit. b din Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate si intra sub incidenta regimului juridic instituit de art.10 din legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei si art. 17 lit. f si g din Legea 182/2002.
Ca expresie a temeiului constitutional prevazut la art. 31 alin. 3, prin efectul art. 12 alin. 1 lit. a din Legea 544/2001, informatiile clasificate din domeniul sigurantei nationale sunt exceptate de la accesul liber al cetatenilor . Informatii din domeniul sigurantei nationale pot fi comunicate in conditiile art. 11 din Legea  51/1991 si cu respectarea principiilor prevazute in Legea 182/2002.

In cazul referit, tematica abordata de solicitant pune in discutie actiuni hotarate ori preconizate de catre autoritati publice. Tematica nu obliga autoritatea chestionata sa dea informatii cu caracter secret, in legatura cu care exista interdictii legale.
Cu toate acestea, masurile institutionale preconizate ori luate nu intra in sfera de activitate a SRI, fiind incidente principiile specializarii si raspunderii persoanelor juridice de drept publice (art. 206 alin.2 si art.221 Cod civil).

Intrebare: Avand in vedere preocuparile NATO si ale statelor membre NATO fata de cybercrime si amenintarile asupra sistemelor informatice, care este pozitia SRI fata de compania Huawei?

Raspuns: In ceea ce priveste pozitia SRI fata de Huawei Technologies Co.Ltd, apreciem ca activitatea de informatii pentru realizarea securitatii nationale intreprinsa de Institutia noastra intra in sfera secretului de stat si, ca atare, prin efectul legii, informatiile din acest domeniu sunt exceptate de la liberul acces al persoanelor acordat in temeiul art.31 din Constitutie (dreptul la informatie), ale carui limite sunt stabilite la alin. 3 – “dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze securitatea nationala”, precum si in temeiul art. 51 (dreptul de petitionare) ale carui limite sunt stabilite la alin. 4 – ” autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si conditiile stabilite potrivit legii”

Raspunsurile STS la intrebarile adresate de HotNews.ro:

Intrebare: A fost cerut un aviz al STS pentru acest memorandum?
Raspuns: Nu s-a cerut aviz.

Intrebare: A dat STS un aviz?
Raspuns: Nu am fost consultati.

Intrebare: Care este pozitia STS fata de prevederile din Memorandum potrivit carora MSI isi asuma sa vina “in intampinarea Huawei” in vederea participarii la constructia Sistemului de Informatii si Comunicatii Nationale, precum si a celorlalte sisteme mentionate?
Raspuns: Evaluam eventualele consecinte si impactul asupra misiunilor noastre de a construi comunicatii de stat conform legii si eventualul impact asupra proiectelor si obligatiilor pe care le derulam in domeniul nostru de competenta in relatia cu Uniunea Europeana si NATO.
Orice fel de alte intrebari va rugam sa le adresati Ministerului pentru Societatea Informationala.

Huawei in Romania:

Huawei este prezent de 10 ani pe piata din Romania si are peste 800 de angajati in tara noastra, din care 70% sunt romani. Compania a deschis in 2012 in Bucuresti un Centru global de servicii de retelistica pentru operatori si retele din diverse tari, in care lucreaza peste 400 de ingineri. In plus, Huawei a dezvoltat si un Centru Comun de Servicii pentru Gestiune (ASSC), una dintre cele mai mari unitati de acest fel din cadrul grupului, care are 245 de angajati, din care 165 sunt experti romani.

In vara acestui an, Huawei a anuntat ca pana in 2018 vrea sa ajunga la o investitie totala de 100 milioane euro in Romania, care se va regasi atat in extinderea centrului, cresterea ca numar de angajati, taxe platite la stat si in proiectele cu partenerii locali.

Furnizorul chinez de echipamente de telecomunicatii si-a propus de asemenea sa ajunga la 1200 de angajati in Romania pana la sfarsitul anului 2014.

Directorul general al Huawei Tehnolgies SRL este Wang Haitao, iar Vlad Doicaru este director conturi integrate.

Huawei a fost fondata in 1987 de Ren Zhengfei, un maior in rezerva al Armatei RP Chineze.

Sursa: hotnews.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: