Home / Tag Archives: lege

Tag Archives: lege

Primăria Bârlad, obligată de instanță să respecte legea în cazul a opt asistenți medicali cu studii superioare în domeniu

Primăria Bârlad s-a conformat hotărârii instanței Curții de Apel Iași, în urma procesului dintre Federația „Sanitas” Vaslui și Consiliul Local Bârlad. Forțat de instanță, edilul orașului a inițiat un proiect de hotărâre privind transformarea a opt posturi de asistent medical principal cu Școală Sanitară Postliceală, în asistent medical principal cu studii superioare.

Proiectul a fost introdus pe ordinea de zi a Ședinței de Consiliu Local, programată pentru mâine 31 octombrie.

Sindicatul „Sanitas” a câștigat procesul intentat Consiliului Local Bârlad, instanța dând dreptate sindicaliștilor, avocatul acestora cerând punerea urgentă în aplicare a hotărârii definitive a instanței, în prima ședință de Consiliu Local.

Așadar, mâine, consilierii locali vor trebui să se pronunțe cu privire la transformarea acestor posturi.

Pe lângă transformarea celor opt posturi de asistent medical principal cu studii postliceale, în asistent medical principal cu studii superioare, consilierii vor trebui să se pronunțe și cu privire la transformarea altor trei posturi. Este vorba despre transformarea unui post de asistent medical principal, în asistent medical principal cu studii superioare de scurtă durată, de transformarea postului unui biolog, în biolog specialist, urmare a susținerii și promovării gradului de specialist, și despre transformarea unui post de medic specialist, în medic primar, urmare a obținerii certificatului de medic primar și autorizării de a ocupa această funcție.

În primele luni de mandat, primarul Dumitru Boroș nu a fost de acord cu această transformare a posturilor, drept pentru care cei 8 asistenți medicali licențiați au fost privați de salariile cuvenite, ca absolvenți cu studii superioare.

În al treilea an de mandat, primarul Boroș s-a văzut nevoit, în urma hotărârii instanței, să supună consilierilor votarea proiectului, care ar fi trebuit supus aprobării legislativului local încă din 2016, când asistenții respectivi au absolvit facultatea de profil.

La Spitalul „Elena Beldiman” lucrează la această oră 41 de asistenți medicali principali licențiați. „Continua” preocupare de dezvoltare profesională a cadrelor medicale trebuie recunoscută și recompensată conform legii, chiar dacă salariile majorate ale acestora diminuează într-o oarecare măsură bugetul spitalului.

Legea trebuie respectată chiar și în condițiile în care Spitalul „Beldiman” se confruntă cu o situație financiară foarte grea, cheltuielile cu salariile ajungând la 90% din bugetul instituției. (Mihaela NICULESCU)

Procurorii din județ condamnă modificările făcute de către Parlament pe legile justiției

Procurorii din județul nostru critică și condamnă, în același timp, modificările făcute la legile justiției de către parlamentari. Îngrijorarea magistraților a fost împărtășită în cadrul Adunării Generale a reprezentanților parchetelor din Vaslui, Bârlad și Huși, desfășurată recent la nivelul municipiului reședință.

La fel ca și colegii din țară, procurorii celor trei parchete din județ nu sunt de acord cu modificările făcute de către parlamentari pe legile justiției. Astfel, magistrații și-au exprimat îngrijorarea față de schimbările făcute pe anumite articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală, care ar pune în pericol siguranța oamenilor și ar favoriza infractorii. Toate aceste nemulțumiri au fost exprimate în cadrul Adunării Generale a unităților de parchet din județul nostru, desfășurată recent la Vaslui.

Toți procurorii din județul Vaslui sunt îngrijorați cu privire la modalitatea în care s-a desfășurat în Parlament, practic, fără dezbateri, modificarea legilor justiției, dar și cu privire la propunerile de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală și care vor duce la o încălcare a drepturilor persoanelor vătămate și o ocrotire exagerată a inculpaților și suspecților în cauzele penale, nemaiexistând o egalitate de arme între apărare și inculpat”, susțin procurorii într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

În opinia procurorilor de la cele trei parchete din județ, modificările făcute de către parlamentari pe legile justiției ”pun în pericol siguranța cetățeanului și buna funcționare a statului de drept”. (Ionuț PREDA)

Alba-neagra cu locuințele ANL din Bârlad! Chiriașii care subînchiriază, în vizorul autorităților!

de Mihaela NICULESCU

Nenumăratele sesizări adresate Primăriei municipiului Bârlad de către unii bârlădeni nemulțumiți de modul în care procedează unii chiriași ANL l-au determinat pe primarul Dumitru Boroș să ia atitudine.

Mulți chiriași ai celor patru blocuri ANL din Bârlad, mai ales din zona Vasile Pârvan și Cărămidărie, au dubii asupra condițiilor legale în care locuiesc unii dintre colocatarii lor. Mai mult de jumătate dintre vecini nu sunt aceiași cu cei din momentul în care au primit și ei repartiție, iar locatarii se schimbă destul de des, ceea ce duce la ideea că unele apartamente sunt subînchiriate, situație sancționată chiar prin contractul de închiriere.

Nu doar acest aspect este vechi, care trenează de multă vreme, ci și atitudinea unor chiriași ANL, care au executat lucrări în apartamente fără a înștiința administratorul sau proprietarul imobilului. Zilnic se aud rotopercutoare, lovituri de baros, burghie în acțiune și apar saci cu moloz scos din apartamente. ANL-iștii vor să-și modernizeze apartamentele și pare-se că unii au umblat și la structura de rezistență. Nu i-a verificat nimeni, deși Primăria, în calitate de proprietar, are acest drept. Sesizările au umplut paharul, iar primarul Dumitru Boroș este hotărât ca în cel mai scurt timp să verifice personal modul în care chiriașii ANL respectă obligațiile prevăzute în contract.

„Am înțeles că aceste aspecte au fost sesizate de mulți ani și nu înțeleg de ce nu s-a luat nicio măsură. Voi discuta cu secretarul municipiului pentru a vedea care este modalitatea prin care putem rezolva această situație. Legea a devenit foarte explicită vizavi de sancționarea chiriașilor ANL care, în realitate, sunt și proprietari ai altei locuințe, iar în Bârlad sunt astfel de cazuri. Legea trebuie aplicată și vă spun clar că voi face ordine. Cine nu respectă legea va fi evacuat. Sunt atâția oameni care așteaptă o locuință ANL, iar unii dintre cei care au primit deja o folosesc drept sursă de venit”, a declarat primarul Dumitru Boroș.

Edilul spune că va verifica și condițiile în care locuiesc cei din blocul CFR, pentru că și acolo se pare că sunt locatari care încalcă legea.

”Senatul a omorât voința a 7.765.573 de cetățeni români”

Senatul a respins marți proiectul de lege al PMP privind reducerea numărului de parlamentari la 300, în concordanță cu rezultatele referendumului din 2009.

Împotriva proiectului s-au exprimat 83 de senatori, 3 s-au abținut, iar 2 au votat pentru reducerea numărului de aleși.

La referendumul din 2009 77,78% dintre alegători s-au pronunțat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezența fiind de 50,95%.

”Senatul a omorât, astăzi, voința a 7.765.573 de cetățeni români care au decis că vor un Parlament cu maximum 300 de parlamentari. PSD, PNL, ALDE, UNPR și UDMR nu sunt de acord cu cetățenii români. Ei au votat pentru păstrarea structurii actuale, cu 500 de aleși ineficienți”, a scris, ca reacție, președintele executiv al PMP, Eugen Tomac, pe Facebook.

Camera Deputaților este forul decizional în cazul acestei inițiative.

Sursa: money.ro

Senatul decide asupra pedepselor privind defăimarea și disprețul față de însemnele oficiale

Senatorii ar urma să voteze marți o propunere legislativă PSD de modificare a Codului Penal în sensul introducerii pedepsei cu închisoarea de la 1 până la 3 ani pentru ofensă la adresa însemnelor României, actul normativ reglementând și “defăimarea” emblemelor sau semnelor folosite de autorități. 

Potrivit proiectului de completare a Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, este introdus un nou articol care definește “disprețul” pentru însemnele României. “Prin dispreț pentru însemnele României, pentru embleme sau semnele de care se folosesc autoritățile se înțelege: lipsa de considerație sau stimă, sentiment prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenție și defăimare”, se arată în raportul Comisiei juridice, sesizate în fond.

Ofensa adusă însemnelor naționale este definită ca “fapta săvârșită în public prin care se exprimă dispreț pentru însemnele României” și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 3 ani, se mai precizează în proiect.

De asemenea, “fapta săvârșită în public prin care se exprimă dispreț pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani”. 

Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ și va fi spus votului final în plenul Senatului.

Propunerea legislativă este semnată de un grup de parlamenari, majoritatea PSD, printre care senatorul Gabriela Firea, deputații Florin Iordache și Marian Neacșu.

Sursa: mediafax.ro

Legea pensiilor speciale pentru parlamentari, introdusă marți pe agenda plenului

Conducerea Parlamentului a aprobat, luni, solicitarea liderul grupului PSD din Camerei Deputaților Marian Neacșu privind introducerea legii pensiilor speciale pentru parlamentari pe ordinea de zi a plenului de marți, a declarat vicepreședintele Camerei, liberalul Ludovic Orban. 

“Liderul grupului PSD din Camerei Deputaților, Marian Neacșu, a propus introducerea pe ordinea de zi a legii pensiilor speciale. (…) Am votat împotrivă. Legea pensiilor speciale a fost introdusă suplimentar pe ordinea de zi a Birourilor Permanente reunite pentru a fi supus dezbaterii în plen, cel mai probabil marți”, declarat liberalul Ludovic Orban.

Liberalul a afirmat că, deși restul liberalilor au votat introducerea legii pensiilor speciale pe ordinea de zi, PNL va rămâne constant și va respinge în plen această lege. “N-au fost atenți probabil la introducere, dar repet PNL este consecvent, de altfel președintele Iohannis a retrimis spre dezbatere această lege”, a susținut Orban.

Deputatul PNL a mai spus că probabil și PSD „s-a răzgândit” și va vota împotriva legii pensiilor speciale. “Acum, să nu facem proces de intenție, poate că s-a răzgândit și PSD și o să voteze împotriva pensiilor speciale. Cel puțin domnul Dragnea așa a dat declarații, că nu mai susține adoptarea pensiilor speciale”, a mai spus Ludovic Orban.

Legea care prevede introducerea pensiilor speciale pentru deputați și senatori a fost respinsă de președinteleKlaus Iohannis și se află în faza de reexaminare. Șeful statului poate respinge promulgarea o singură dată.

La 6 octombrie, plenul Parlamentului a decis retrimiterea la comisia de statut a raportului la privind pensiile parlamentarilor, la propunerea liderului deputaților PSD Marian Neacșu, această decizie fiind criticată de mai mulți parlamentari PSD și PNL.

Liderul deputaților PSD Marian Neacșu a propus retrimitrea la comisie pentru două săptămâni pentru ca raportul să fie modificat în sensul ca parlamentarii care vor beneficia de pensii parlamentare să aibă mimin un mandat și nu un an, cum este în prezent în raport.

Deputatul PSD Bogdan Niculescu-Duvăz, președintele Comisiei de statut care a elaborat raportul la cererea de reexaminare a legii pensiilor parlamentarilor, a spus că la Parlamentul European perioada minimă necesară pentru ca un parlamentar să primească indemnizația de limită de vârstă este de minim un an și nu de un mandat.

“În calitate de președinte al comisiei de statut vă spun că la Parlamentul European un an de zile este perioada minimă necesară pentru a intra în procedura necesară pentru indemnizația de limită de vârstă. În plus, noi ne aflăm procedural într-o depășire flagrantă de termen, eram obligați ca în 30 de zile să returnăm legea către președinte. Ne aflăm în aceast situație delicată”, a spus Duvăz.

Liderul deputaților PNL Eugen Nicolăescu a declarat că PSD dorește adoptarea acestei legi, dar se teme să-și asume inițiativa, liberalul propunând respingerea proiectului de lege. Liberalii au mai susținut la acea dată că vor contesta legea la Curtea Constituțională, în cazul în carea va fi aprobată de Parlament.

Sursa: mediafax.ro

Cu oile numai în grajd

Ciobanii care își scot oile la pășunat riscă, de astăzi, amenzi de până la 1.500 lei. Așa prevede legea 149/2015, care aduce modificări și completări Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Potrivit acestor noi reglementări, oile trebuie să intre în stabulație de pe 6 decembrie și să rămână în grajd până pe 24 iulie.

Abia după acea dată vor putea fi scoase din nou la pășunat. Legea li se aplică și ciobanilor care vor să își scoată oile la pășunat pe propriile terenuri, ceea ce va crea nemulțumiri în rândul crescătorilor de ovine. Mai ales că, prin părțile unde nu se poate iriga, producția de furaje a fost și ea mai mică în acest an secetos. În plus, legea spune și că o stână poate avea trei câini, la munte, sau doi câini, în zona de deal. Ciobanii de la șes ar avea dreptul legal să țină un singur câine. Sigur, mulți ciobani nu o să respecte acest lucru. (R.N.)

Legea vaccinării obligatorii, în curând în dezbatere publică

de Marian MOCANU

De la an la an, tot mai mulți părinți refuză să-și vaccineze bebelușii, astfel că tot mai mulți copii sunt predispuși la boli grave, unele din ele transmisibile. În câteva zile, va fi pusă în discuție legea vaccinării, prin care se prevăd pedepse cu amenda în cazul refuzului imunizării obligatorii a copiilor. Cadrele medicale, la rându-le, vor trebui să promoveze între pacienți vaccinarea bebelușilor, în caz contrar riscând pierderea dreptului de liberă practică.

Ministerul Sănătății pregătește măsuri extreme pentru a stopa campania agresivă începută în unele medii împotriva imunizării obligatorii prin vaccinare a bebelușilor. Legea vaccinării are menirea de a-i convinge pe părinți de necesitatea vaccinurilor pentru imunizarea copiilor la unele boli grave, cum ar fi difteria, tetanosul, rubeola, rujeola, oreion sau hepatită, inclusiv a vaccinului antipoliomelitic. Conform statisticilor, o parte din părinții români sunt tot mai reticenți când vine vorba de a accepta vaccinarea copiilor, de teama unor reacții adverse. Sunt și cazuri când părinții refuză din otive religioase nu doar vaccinarea copiilor, dar și administrarea unor tratamente în caz de nevoie.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății în România, în urmă cu zece ani, acoperirea vaccinală în România era de peste 95 la sută, însă în prezent în unele județe este și sub 68% pentru unele vaccinuri. În anul 2014, au fost depistați, ca fiind incomplet vaccinați în raport cu vârsta, 30,3% dintre copii, procent în creștere față de anul anterior, când părinții nu vaccinaseră 26% dintre copii. Conform datelor Centrului Național de Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din 2014, rata medie de acoperire vaccinală cea mai scăzută, de 69,4% era în cazul vaccinului împotriva difteriei, tetanosului și pertusis, urmată de vaccinarea contra rubeolei, rujeolei și oreionului, de 75,4%. În cazul hepatitei B rata medie de acoperire vaccinală a fost de 91,3%. Conform noului proiect de lege, vaccinarea va deveni obligatorie pentru toți copiii, indiferent de credințele fiecăruia ori de orientarea religioasă.

În cazul în care părinții refuză vaccinarea bebelușilor, aceștia ar putea fi amendați sau limitarea accesului copiilor în colectivități. Astfel, copiii care nu sunt vaccinați riscă să nu poată fi înscriși în grădinițe sau școli. Sancționarea părinților în cazul refuzului vaccinării s-ar putea face în cazul anumitor vaccinuri care previn boli care sunt extrem de grave, mortale, cum este cazul disteriei, tetanosului, tusei convulsive sau poliomielitei.

Prin același proiect de lege se prevede obligativitatea personalului medical de a susține vaccinarea copiilor și de a explica părinților riscurile la care își supun bebelușii dacă nu acceptă vaccinarea acestora. În cazul în care medicii și asistentele sunt împotriva imunizării, aceștia riscă să piardă dreptul de liberă practică.

„Nu cred că este un medic de familie care să nu recomande vaccinarea bebelușilor. Este adevărat că au apărut și unele cazuri de reacții adverse, dar acesta sunt rare. Nu cred că măsura introducerii de sancțiuni pecuniare părinților care refuză vaccinarea copiilor va avea prea mare efect, totul ține de educație sanitară. Aici intervine rolul medicilor, de a-i face pe părinți să înțeleagă riscurile la care-și supun părinții”, ne-a declarat un medic de familie vasluian.

Statutul polițistului, legea învățământului profesional, între prioritățile legislative ale PNL

Conducerea PNL a stabilit, sâmbătă, prioritățile legislative pe care parlamentarii liberali le vor susține în sesiunea parlamentară de toamnă, între acestea numărându-se modificarea statutului polițistului, legea învățământului profesional, reglementări privind holdingurile.

Prim-vicepreșdintele liberal Cătălin Predoiu a precizat, la finalul ședinței BPN, care a avut loc la Gura Humorului, că prioritățile legislative ale PNL vizează modificarea statutului polițistului, cadastrul sistemului de irigații, îmbunătățiri funciare, înființarea de centre de colectare în agricultură, rediscutarea unui nou proiect al legii sănătății, legea învățământului profesional, legi privind sprijinul olimpicilor din învățământ și sport pentru a-și continua performanțele în țară, privind simplificarea regimului fiscal al întreprinderilor mici și mijlocii, sistem de redevențe petroliere sau împărțire a profiturilor între Guvern și companii pe baza unor criterii obiective și flexibile, codul incompatibilităților și atingerea unui plafon de 3% din buget pentru lucrări de infrastructură în transporturi.

Vicepreședintele liberal Raluca Turcan a declarat, la rândul său, că PNL va urmări cu prioritate legea învățământului profesional, afirmând că 80% dintre cei care termină o formă de învățământ nu lucrează în domeniile în care s-au specializat.

“În acest context, legea învățământului profesional va urmări facilități acordate firmelor care încheie parteneriate cu școlile profesionale și tehnice pentru a crește gradul de implicare a companiilor în forma de învățământ profesional, perfecționarea maiștrilor și a profesorilor care predau în școlile profesionale, astfel încât să fie la curent cu noutățile în domeniu și a se familiariza atât ei, cât și elevii cu noutățile în domeniu, adaptarea manualelor și a curriculei la realitățile producției, investiția în laboratoare, achiziția de softuri și licențe pentru colegiile tehnice, încheierea de parteneriate cu companii interesate pentru a găsi specialiști care să predea elevilor, reducerea duratei anului școlar de la 41 la 36 de săptămâni prin reducerea informațiilor teoretice și păstrarea orelor practice, elaborarea unui plan de măsuri pentru creșterea reputației învățământului profesional”, a afirmat Raluca Turcan.

Turcan a mai subliniat că PNL își propune ca învățământul profesional să nu mai fie văzut ca un “debușeu” pentru cei care nu fac performanță.

De asemenea, deputatul PNL Eugen Nicolăescu a afirmat că o altă prioritate a liberalilor este legea holdingurilor.

“Principala barieră în dezvoltarea activității pentru foarte multe întreprinderi este lipsa de finanțare, de acces la resurse financiare. (…) O lege a holdingului înseamnă un ajutor imens pentru întreprinderi mai ales în contextul în care intră în vigoare noul Cod fiscal, în care reducerea de TVA de la 1 ianuarie 2016 presupune că rămâne o anumită lichiditate de la 24 la 20% la nivelul întreprinderii, numai că nu-l poate folosi dacă are acțiuni la alte societăți”, a explicat Nicolăescu, adăugând că printr-o astfel de lege o societate-mamă poate apela la lichiditățile suplimentare pentru finanțarea temporară a societăților sale.

Eugen Nicolăescu a mai spus că proiectul privind holdingurile vizează și modul în care se stabilește impozitul pe profit.

Sesiunea de toamnă a Parlamentului începe la 1 septembrie.

Sursa: mediafax.ro

Lege nouă, metehne vechi

de Mihaela NICULESCU

Un nou proiect al Legii Asociațiilor de Proprietari este în dezbatere publică, după ce altul, de asemenea supus dezbaterii, a sucombat în 2011, înainte de a deveni lege. Se dorește îmbunătățirea Legii 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor.

Reprezentanții asociațiilor de proprietari din Bârlad, inclusiv proprietarii, sunt nemulțumiți de unele prevederi ale proiectului și s-au alăturat colegilor din țară, venind cu propuneri și sesizând inadvertențele trecute în proiect, și anumite pasaje care se contrazic între ele. Dorința asociațiilor de proprietari este ca cheltuielile să fie repartizate în funcție de decizia adunărilor generale. Aceeași părere au avut-o și reprezentanții primăriilor, care acordă consultanță asociațiilor de proprietari. Cu foarte mici excepții, actualul proiect de lege este o variație a celui din 2011.

Deși este în vigoare de opt ani, Legea 230/2007 privind   înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari nu este aplicată întocmai de nicio asociație de proprietari din Bârlad. Actualul proiect supus dezbaterii publice, care poartă antetul Ministerului Dezvoltării Regionale, conține aceeași modalitate de repartizare a cheltuielilor ca și Legea 230/2007. Deși este ilogic, cheltuielile pentru curățenie trebuie să se repartizeze pe cotă-parte indiviză, și nu la numărul de persoane, ca și cum apartamentele ar tranzita scara blocului și nu persoanele. Nu doar această prevedere nemulțumește proprietarii, ci și altele cum ar fi obligativitatea formării unui fond de reparații. Dacă până acum era opțional, el va deveni obligatoriu, dar greu de constituit, de vreme ce proprietarii au refuzat cu încăpățânare să contribuie la acest fond, deși au pretenții ca blocul să beneficieze de anumite reparații.

Legea 230/2007 prevede că cenzorul asociației trebuie să prezinte o garanție materială consistentă, pe care, în realitate, nici unul din cenzorii asociațiilor bârlădene nu a prezentat-o. Noul proiect de lege menține această obligație a cenzorului, dar prevede obligativitatea ca acesta să aibă studii superioare. Nimeni nu se va înghesui, de vreme ce este recompensat cu 50 de lei pe lună. O altă noutate o reprezintă obligativitatea administratorilor de a urma cursuri de certificare profesională și abia apoi de obținere a atestatului de la primărie. Administratorii care au obținut până acum atestatul nu vor mai fi obligați să urmeze aceste cursuri.

Proiectul de lege mai prevede obligativitatea organizării proprietarilor în asociații, dar și dreptul ca orice proprietar să poată renunța printr-o simplă cerere scrisă la calitatea de membru al asociației. Această prevedere va da apă la moară proprietarilor nemulțumiți activitatea asociațiilor și va duce la o renunțare în masă la calitatea de membru al asociației. Acest lucru se întâmplă, de fapt, de pe acum, pentru că sunt cazuri în care mulți locatari refuză cu încăpățânare, de ani de zile, să achite datoriile, contestând activitatea asociației.

Rămâne de văzut dacă, după dezbaterea publică, proiectul Legii asociațiilor va trece de votul Parlamentului și va deveni lege și mai ales dacă va fi aplicată. De vreme ce există o lege în vigoare din 2007, care se aplică după ureche de fiecare asociație, este greu de crezut că noua lege va avea alt destin. Nici până la această oră, la Bârlad, nu toate asociațiile au statut de asociații de proprietari, deși termenul limită de transformare a asociațiilor de locatari în asociații de proprietari a expirat din 2003!

Cu siguranță sunt șanse mari ca noua lege să dea bine doar în Monitorul Oficial, iar în cazul în care va fi aplicată unitar, tot mai multe asociații să se desființeze.

Copiii români ar putea avea interzis la Facebook

Statisticile arată că numărul minorilor din România care au conturi pe rețelele de socializare a crescut îngrijorător. Autoritățile se gândesc să dea o lege prin care să interzică accesul copiilor la Facebook și la o serie de alte site-uri web.

„În ciuda faptului că majoritatea rețelelor de socializare nu permit constituirea unor conturi pentru minorii cu o vârstă mai mică de 14 ani (a se vedea politica Facebook), minorii sau chiar unii părinți eludează aceste restricții permițând minorilor să utilizeze conturile publice de pe dispozitive fixe sau mobile, care permit chiar localizarea spațială a acestora”, semnalează deputatul Florin Gheorghe.

 Având în vedere pericolele interacțiunii dintre minori și alte persoane din mediul online, acesta a solicitat Ministerului pentru Societatea Informațională să prezinte niște soluții pentru restricționarea accesului minorilor la paginile web destinate adulților (site-uri de pariuri online, alcool, tutun, cu caracter sexual etc.), precum și a accesului pe site-urile de socializare.

 În replică, ministrul de resort, Sorin Mihai Grindeanu, s-a arătat dispus să susțină o asemenea inițiativă. „În ceea ce privește oportunitatea emiterii unui act normativ pentru restricționarea accesului copiilor la paginile web destinate adulților, în măsura în care, în urma consultării cu societatea civilă și operatorii din domeniu, se va identifica necesitatea introducerii unor standarde noi de siguranță pentru utilizarea spațiului online, MSI va sprijini proiectele de acte normative ce vor reglementa aceste propuneri”.

 Însă, mai spune ministrul Comunicațiilor, paginile respective pot fi restricționate deja de către părinți cu ajutorul unor soluții informatice de filtrare sau control parental, care pot fi instalate pe dispozitivul electronic utilizat de minor. Acestea îl protejează pe copil în timpul folosirii internetului și monitorizează activitatea lui pe calculator.

 O soluție și mai eficientă, din punctul de vedere al ministrului, este „educația primită în cadrul familiei prin îndrumarea și supravegherea pe care cel mai bine o pot efectua chiar părinții”.

Sursa: money.ro

​ALERTA Penalii fac legea in Parlament. Val de modificari propuse la Codul de Procedura Penala menite sa puna frana procurorilor si sa-i sperie cu inchisoarea

Zece deputati, noua de la PSD si unul de la minoritati, au depus la Senat un proiect de modificare a Codului de Procedura Penala care lasa procurorii fara o serie de instrumente de ancheta, ingreuneaza obtinerea denunturilor, face mai dificila arestarea si retinerea, reduce teremenele de prescriptie si introduce o noua infractiune: abuzul de putere al organelor judiciare.  Proiectul a fost inregistrat in procedura de urgenta acum o luna, pe data de 2 aprilie, la Senat si se afla inca in stadiu incipient, de avizare. Modificarile propuse – in total cateva zeci – sunt insa, potrivit unor specialisti in drept consultati de HotNews.ro, extrem de grave si au un dublu scop: ingreunarea muncii procurorilor si intimidarea lor.

  • Din cei zece initiatori, patru sunt cercetati cercetati penal, ca Marius Manolache, finul premierului Ponta, trimisi in judecata sau chiar condamnati.

Cine sunt initiatorii

1. Bogdan Gheorghe-Danut – deputat PSD

Marian Ghiveciu
Marian Ghiveciu
Foto: Camera Deputatilor


2. Ghiveciu Marian – deputat PSD.
Ghiveciu a fost trimis in judecata, in decembrie 2011, de procurorii DNA, sub acuzatia de “instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – in forma calificata”.


Marius Manolache
Marius Manolache
Foto: Camera Deputatilor

3. Manolache Marius – deputat PSD. Manolache este urmarit penal de DNA in dosarul Realitatea Media, potrivit unui comunicat al DNA din octombrie 2013. Procurorii anticoruptie il acuza pe parlamentarul social-democrat de fals in acte. In acelasi dosar au mai fost pusi sub invinure, Oana Mihaela Schwartzenberg – cumnata lui Elan Schwartzenberg -, sindicalistul Liviu Luca si administratorul special al Realitatea Media Florin Bercea, alaturi de alte patru societati comerciale. In acest moment nu avem informatii despre stadiul dosarului. Marius Manolache a declarat intr-o emisiune la B1 TV ca este finul lui Ponta.

Florin Costin Paslaru
Florin Costin Paslaru
Foto: Camera Deputatilor

4. Mocanu Adrian – deputat PSD. Este fiul fiul baronului de Buzau, Victor Mocanu, trimis in judecata pentru coruptie.
5. Ciprian Nica – deputat PSD.
Este vicepresedinte la Comisia Juridica, deputat de Vrancea, apropiat si omul lui Marian Oprisan. A semnat in martea neagra raportul
6. Paslaru Florin-Costin – deputat PSD.
  Paslaru a fost condamnat in martie 2015 de Inalta Curte pentru conflict de interese, judecatorii aplicand in cazul sau o amenda penala de 2.000 de lei, pentru ca si-a angajat fiul la biroul sau parlamentar, in perioada 2009-2012.  Decizia luata de Inalta Curte de Casatie si Justitie poate fi contestata. Florjn Paslaru a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) pentru conflict de interese in 7 ianuarie 2014.

7. Paun Nicolae – deputat PRPE (minoritati)

Catalin Marian Radulescu
Catalin Marian Radulescu
Foto: Camera Deputatilor


8. Radulescu Catalin-Marian – deputat PSD.
Radulescu a fost trimis in judecata in 18 aprilie 2014 de procurorii DNA, el fiind acuzat de dare de mita si efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia si dare de mita. Potrivit unui comunicat al DNA, in perioada ianuarie 2013 ￯ februarie 2014, Catalin Radulescu, concomitent cu ocuparea functiei de deputat, s-a ocupat si de administrarea efectiva a societatii comerciale SC Concordia Con. Strade SRL, controland activitatea acesteia prin exercitarea activa a parghiilor de director general.

9. Traicu Rodin – deputat PSD

10. Uricec Eugen Constantin – deputat PSD

Care sunt cele mai importante modificari, argumentele initiatorilor si efectele lor in realitate

1. Condamnari mai greu de obtinut.
Alineatul (2) al articolui 103 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “(2) In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala.”

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “In textul actual, magistratul trebuie sa constate “dincolo de orice indoiala rezonabila” ca fapta exista, constitutie infractiune si a fost savarsita de inculpat, aceasta insemnand ca inca are dubii, dar totusi pronunta o condamnare, trecand peste acete dubii care genereaza indoieli”

3. Nota redactiei: “Initiatorii revolutioneaza dreptul european. Beyond a reasonable doubt – este expresia consacrata in dreptul european si standardul care trebuie atins de procurori in cadrul acuzarii. Daca judecatorul nu are dubii asupra vinovatiei cuiva, sau daca gradul de indoiala este nerezonabil, atunci se poate spune ca procurorul a dovedit vinovatia cuiva “dincolo de orice dubiu rezonabil”. Asta nu inseamna ca nu exista dubii asupra vinovatiei cuiva, ci ca nu exista nici un dubiu rezonabil din probele administrate. Or, a introduce sintagma “dincolo de orice indoiala” la modul absolut face mai dificila pronuntarea unei condamnari, intrucat orice dubiu, oricat de mic si de nerezonbil, ar putea fi exploatat de inculpati pentru a evita o condamnare”.

1. Extinderea regimului nulitatii, dosare mai usor de distrus
La art 106 dupa alineatul 3, se introduc doua noi alineate, alin. (4) si (5) cu urmatorul cuprins: “(4) In cursul urmaririi penale, sub sanctiunea nulitatii, audierea si activitatea de consemnare a declaratiilor supsectului, inculpatului, persoanei vatamate si martorilor se inregistreaza cu mijloace tehnice aduio-video. Suportul electronic sau magnetic ce contine inregistrarea reprezinta proba la dosar, iar la sfarsitul audierii va fi introdus intr-un plic ce va fi sigilat si semnat de organul de urmarire sau cercetare penala. De asemenea, va fi semnat si de persoana audiata si a aparatorului, tutorelui sau reprezentantului legal al acesteia, dupa caz. Plicul sigilat va fi anexat declaratiei persoanei audiate. Cand situatia impune, organul judiciar, in interesul cauzei, poate desigila plicul ce contine suportul electronic sau magnetic numai in fata persoanelor prevazute in prezentul alineat. Atunci cand inregistrarea nu este posibila, audierea se va amana pana la obtinerea mijloacelor tehnice specifice inregistrarii audiovideo, acest lucru consemnandu-se intr-un proces verbal”.
(5) In cursul urmaririi penale, sub sanctiunea nulitatii, este interzis organelor judiciare sa procedeze la ascultarea, audierea sau consemnarea de declaratii ale suspectului sau inculpatului pana la sosirea aparatorului ales sau desemnat din oficiu”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “La art. 106 “Reguli speciale privind ascultarea” pentru a se evita eventuale abuzuri fie ale organelor judiciare, fie ale subiectilor procesuali initiatorul a gandit completarea actului procesual in sensul obligativitatii inregistrarii cu mijloace audiovideo, sub sanctiunea nulitatii, a audierii, consemnarii declaratiilor suspectului, inculpatului, persoanei vatamate si a martorului.”

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor in drept penal consultati de HotNews.ro, un dosar penal va fi mai usor de distrus. Prin introducerea aliniatelor 4 si 5 se modifica regimul unor nulitati. Sunt trecute din sfera nulitatilor relative in sfera celor absolute chestiuni ce tin de acte de procedura, respectiv audieri, expertize.Aceasta nu se justifica, sanctiunea pentru nulitatile relative fiind refacerea actului, pe cand pentru cele absolute sanctiunea este inlaturarea actului din ansamblul probator.”

1. Arestare preventiva “pe probe”, nu pe “suspiciuni”
Alineatul (1) al articolului 202 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe concrete din care rezulta dincolo de orice indoiala ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecta ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: Motivul pentru care s-a propus modificarea sus mentionata a rezultat din faptul ca masurile preventive au un caracter exceptional si de aceea trebuie dispuse numai in conditiile aratate mai sus. Inlocuirea sintagmelor “indicii temeinice” si “suspiciune rezonabila” cu sintagma “dincolo de orice indoiala” este necesara avand in vedere ca organul judiciar, in baza probelor din dosar, nu trebuie sa aiba dubii in momentul in care propune sau dispune luare unei asemenea masuri exceptionale. Vechile sintagme intra in contradictie cu caracterul exceptional al masurilor preventive, permitand luarea unor asemenea masuri numai pe baza de indicii si suspiciuni. Totul graviteaza in jurul probelor concrete, in baza carora procurorul sau judecatorul sa isi formeze convingerea ca dincolo de orice indoiala, o persoana a savarsit o infractiune iar aplicarea masurii preventive este necesara”.

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor in drept penal consultati de HotNews.ro, se limiteaza posibilitatea de a dispune masuri preventive doar pe baza de probe, nu de suspiciuni. Or, scopul masurilor preventive este unul de a inlatura o stare de pericol pentru ordinea publica si/sau desfasurarea procesului penal (inclusiv pentru strangerea de probe) nu unul punitiv. Arestarea preventiva nu este asadar o pedeapsa ci, exact cum ii spune, o masura preventiva luata in unele cazuri inclusiv pentru a putea fi conservate/administrate probe. Masurile preventive se iau pe baza suspiciunilor rezonabile ca o fapta a fost comisa. Sigur ca suspiciunile trebuie sa fie ca si forta aproape la fel de puternice ca probele, dar nu sunt identice. Aici, initiatorii confunda ancheta cu actul de judecata”.

Proiectul de Lege pentru Modificarea Codului de Procedura Penala si a Codului Penal
1. Politicienii dicteaza cum pot fi folosite probele de la denuntatori
La articolul 225, dupa alineatul (8), se introduce un nou alineat, alin. (9), cu urmatorul cuprins: “La luarea hotararii asupra cererii prin care se propune arestarea preventiva a inculpatului, judecatorul de drepturi si libertati nu se va putea pronunta in senul luarii unei decizii in functi de denuntul facut de inculpat altor persoane care au savarsit fapte ce nu au legatura cu obiectul cererii”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “Judecatorul de drepturi si libertati in luarea deciziei asupra cererii prin care se propune arestarea preventiva a inclupatului trebuie sa evalueze numai probele care au fost administrate in legatura cu persoana inculpatului si cu faptele care fac obiectul cererii. Daca magistratul judecator, in decizia pe care o va lua, ar lua in calcul si denuntul  facut de inculpat conditiile de mai sus, ar excede obiectului cererii cu care a fost investit sa judece si ar putea inclina balanta in favoarea denuntatorului, neaplicandu-i o masura preventiva sau aplicandu-i una mai usoara”.

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor in drept consulati de HotNews.ro, reglemantarea propusa incalca principiul fundamental de drept procesual penal, potrivit caruia probele nu au o valoare dinainte stabilita in procesul penal”.

1. Procurorii, amenintati ca vor plati pentru orice achitare
Alineatul (1) al articolului 542 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art.541, precum si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o alta instanta internationala pentru vreunul din cazurile prevazute de art. 538, promovarea actiunii in regres pentru recuperarea sumei achitate are caracter obligatoriu impotriva persoanei care, cu rea credinta sau din culpa grava, a provocat situatia generatoare de daune sau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiul functiunii”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “Initiatorul considera ca promovarea actiunii in regres trebuie sa fie obligatorie avand in vedere ca statul trebuie sa recupereze sumele platite ca urmare a condamnarii de la persoanele responsabile pentru daunele provocate, care cu rea credinta sau din culpa grava au provocat prejudiciile in exercitiul profesiei”.

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor consultati de HotNews.ro, reglementarea propusa este extrem de grava. Introduce exercitarea obligatorie a actiunii in regres fata de magistrati in situatia unei solutii de achitare. Este de departe unul din cele mai grele mijoalce de presiune, prin care se timoreaza magistratul”.

1. Scurtarea termenelor de prescriptie, mai multe sanse pentru infractori
Modificarea termenelor de prescriptie. Literele c), d) si e) ale alineatului (1) ale articolului 154 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
(c) 6 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani.
(d) 4 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani.
(e) 2 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an sau amenda.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “Initiatorul propune reducerea termenelor de prescriptie a raspunderii penale in cazurile de la litere c), d) si e) intrucat aplicarea si executarea pedepsei dupa trecerea unui interval indelungat de timp s-ar dovedi ineficienta in raport cu scopul legii penale. Realizarea acestui scop impune, intre altele, ca raspunderea penala a infractorului sa intervina cat mai aproape de momentul comiterii infractiunii, ca procesul penal sa se desfasoare cu operativitate”.

3. Nota redactiei: “Numeroase infractiuni nu vor mai putea fi anchetate de procurori din cauza termenelor de prescriptie mici, ceea ce echivaleaza cu o amnistie”.


1. Descurajarea denuntatorilor

Alineatul (3) al articolului 290 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii ei.
Alineatul (2) al articolului 292 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii ei”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “Modificarea care se propune consta in completarea textului cu un termen de 6 luni, suficient pentru ca mituitorul sa se gandeasca daca face sau nu denuntul ce i-ar conferi o clauza de impunitate. Neexistenta unui asemenea termen ar duce la posibilitatea persistentei unei activitati infractionale a mituitorului (faptuitorului) constand intr-un santaj perpetuu asupra persoanei care a dat/luat mita. Este adevarat ca textul actual permite organelor judiciare descoperirea unor fapte de coruptie si tragerea la raspundere a persoanelor vinovate, dar nu se poate permite ca mituitorul sa beneficieze de o clauza de impunitate pe un timp nedeterminat. Clauza de impunitate ar putea incalca principiul caracterului echitabil al procesului penal care consacra faptul ca “orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii” si de aceea pentru a minimaliza aceste incalcari este necesara introducerea unui termen cat mai scurt de la data savarsirii faptei in interiorul caruia sa functioneze clauza de impunitate pentru mituitor/faptuitor.”

3. Nota redactiei: Initiatorii vor sa ingreuneze la maxim posibilitatea ca fapte comise in urma cu doi, cinci sau sapte ani sa mai poata fi anchetate, asa cum se intampla in prezent. Mituitorii si faptuitorii nu isi denunta aproape niciodata faptele intr-un interval atat de scurt, de sase luni, ci o fac de regula abia cand sunt convinsi ca nu se mai pot apara singuri, cand pierd puterea si nu mai au capacitatea de a intimida martori, ascunde probe etc. Din acest motiv e bine sa nu existe un termen pentru cei care vor sa denunte fapte penale si sa beneficieze, la schimb, de impunitate.

1. Amenintarea procurorilor cu inchisoarea

La capitolul II, “Infractiuni de serviciui”, dupa articolul 296 se introduce un articol nou, art 296 indice 1 intitulat “Abuzul de putere al organelor judiciare” cu urmatorul cuprins:
“Fapta lucratorului de cercetare penala, procurorului sau judecatorului care in exercitarea atributiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, de a promite persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului o situatie procesuala care sa duca la neluarea unei masuri preventive sau luarea ori inlocuirea unei asemenea masuri cu una mai usoara, in schimbul careia acesta sa denunte persoane care au savarsit infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea ocuparii unei functii publice.
(2) Daca promisiunea consta in inlaturarea raspunderii penale a persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului, desi exista date si probe din care rezulta presupunerea rezonabila ca acestia au savarsit infractiuni, maximul special al pedepsei prevazut de lege se majoreaza cu o treime.
(3) Daca promisiunea ajunge in faza de executare, maximul special al pedepsei prevazut de lege se majoreaza cu jumatate.
(4) Fapta lucratorului de cercetare penala sau procurorului care, in exercitarea atributiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, nu solutioneaza o plangere, un denunt facute printr-unul din modurile aratate la art. 288 din Codul de procedura penala, in termen de 2 ani de la data sesizarii se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani si interzicerea ocuparii unei functii publice.
(5) Daca fapta prevazuta la alin (4) a fost savarsita cu rea credinta, se aplica pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani si interzicerea ocuparii unei functii pulblice”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: Desi Codul penal sanctioneaza abuzul de putere al organelor judiciare asa cum este prevazut la art 280 “Cercetarea abuziva” si art 283 “Represiunea nedreapta”, aceste incriminari nu sunt suficiente, motiv pentru care initiatorul a propus si incriminarea faptelor descrise mai sus. In acest sens, fapta prevazuta la alin (4) si forma agravanta de la alin (5) sanctioneaza abuzul organelor judiciare constand in nesolutionarea plangerilor sau denunturilor cu care au fost sesizate potrivit art. 228 din Codul de procedura penala intr-un termen rezonabil de la data sesizarii. Termenul propus este de doi ani si este suficient pentru ca organele judiciare sa solutioneze plangerea sau denuntul, indiferent de gradul de complexitate al acestora”.

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor consultati de HotNews.ro, se introduce o noua infractiune cu acelasi scop si finalitate ca si reglementarea anterior citata, respectiv de a timora magistratul si de a limita posibilitatea de a obtine mijloace de proba. Or, procurorii se confrunta deja cu problema supraincarcarii cu dosare, unele mari, complexe, care necesita investigatii in mai multe tari, comisii rogatorii, care pot luat timp. Actualmente, clauza de nepedepsire aplicabila denuntatorilor prevazuta de lege este in vigoare in mai multe legislatii ale mai multor state din UE si Consiliul Europei, se numeste ‘effective regret”.

In Parlament exista deja mai multe tentative de modificare a Codului de Procedura Penala. Unele au reusit partial, cum este cazul proiectului initiat de senatorul PSD Serban Nicolae. Unele prevederi, cum ar fi cele referitoare la regimul incatusarii, au trecut de Comisia Juridica si merg in plen. Pe de alta parte, Romania se afla inca sub Mecanismul de Cooperare si Verificare. MCV prevede, intre altele, stabilitatea legislatiei anticoruptie si a sanctionat tentativele parlamentarilor de a o modifica. Legislatia penala se afla si sub monitorizarea Statelor Unite, care si-au manifestat public ingrijorarea de fiecare data cand politicienii au cautat sa ingreuneze munca procurorilor.
Expunerea de Motive la Proiectul de Lege de Modificare a Codului Penal

Sursa: hotnews.ro

 

”Eu am lucrat doar în temeiul și litera legii!”

Profesorul Costică Giurcanu, colecționarul bârlădean căruia poliția i-a confiscat întreaga colecție de numismatică, este convins că nu a încălcat legislația în vigoare și că, automat, oamenii legii nu vor depista obiecte de patrimoniu care să fi fost furate.

La sfârșitul săptămânii trecute, polițiști de la Serviciul de Investigații Criminale din cadrul IPJ Vaslui au efectuat o descindere la locuința unui celebru colecționar din Bârlad: profesorul Costică Giurcanu (actualmente pensionar), cel care ocupă și funcția de președinte al filialei Bârlad a Asociației Numismatice din România.

Totul a pornit de la faptul că oamenii legii ar fi avut suspiciuni cu privire la proveniența unora dintre obiectele ce fac parte din colecția profesorului Giurcanu. Concret, există bănuiala că unele dintre monezile din colecția profesorului bârlădean ar fi fost sustrase dintr-un sit arheologic situat pe raza comunei Șuletea, județul Vaslui.

straub”Serviciul de Investigații Criminale Vaslui are în lucru un dosar de cercetare penală ce privește furtul unor monezi de patrimoniu ce provin dintr-un sit arheologic de pe raza județului nostru. Tocmai de aceea s-a acționat în cazul colecționarului din Bârlad întrucât a existat suspiciunea că în colecția domniei sale s-ar afla și obiecte de patrimoniu ce au fost furate din situl arheologic respectiv. Urmează să se efectueze expertizele de specialitate pentru a vedea dacă se confirmă acest lucru sau. Trebuie subliniat faptul că respectivul colecționar nu a putut prezenta documente legale de proveniență pentru obiectele respective”, ne-a declarat comisarul – șef Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui.

În baza mandatului de percheziție, anchetatorii au ridicat de la domiciliul profesorului Giurcanu peste 2.500 de obiecte de patrimoniu, constând în monezi vechi, icoane, cărți vechi, topoare din piatră și bronz. Mai mult, polițiștii au mai ridicat și câteva elemente de muniție și armament pentru care profesorul Giurcanu nu deținea documente legale.

Profesorul Giurcanu a adoptat o atitudine oarecum degajată față de această problemă. El a declarat redactorilor EstNews că este obișnuit cu astfel de acțiuni, mai mult sau mai puțin intempestive, ale oamenilor legii: ”Și înainte de 1989 am mai avut probleme de acest gen. Au venit, tot la fel, și mi-au ridicat toate colecțiile, le-au verificat, după care mi le-au returnat. Este dreptul organelor legii să-și facă datoria. Eu am lucrat întotdeauna doar în temeiul și litera legii. Fac acest lucru de peste 50 de ani. Eu am cumpărat întotdeauna de la colecționari, de la talciocuri etc. Acum au venit și le-au luat iarăși, dar nu cred că vor găsi ceva care să nu fie conform legii. Dacă vor găsi, vor găsi, dar nu cred așa ceva! Și acum să vă mai spun ceva: Cine are în casă documente pentru tot ceea ce deține în casă?”.

Analfabeții nu mai pot da de permis auto

de Roxana NĂSTASĂ

Dacă n-ai carte, nu poți avea permis auto. Potrivit unui proiect legislativ care a trecut recent de Senat și va ajunge la Camera Deputaților, analfabeții nu o să mai poată da examenul pentru obținerea carnetului de conducere. Conform noilor prevederi, cei care ar vrea să devină șoferi, întâi de toate trebuie să prezinte o adeverință care să ateste că au absolvit opt clase.

Înainte de a ajunge la școala de șoferi, doritorii de a se afla la volanul unui autoturism, trebuie să treacă mai întâi pe la școală. Potrivit noii legi, fără diplomă de gimnaziu nimeni nu-și va mai putea lua carnetul de conducere. Se dorește, prin această prevedere, ca șoselele să devină mai sigure.

În prezent, cei care doresc să susțină examenul pentru obținerea permisului de conducere trebuie să îndeplinească trei condiții importante: să fie apți din punct de vedere medical, să facă dovada că au luat lecții de condus de la un instructor autorizat și să fi împlinit vârsta de 18 ani.

Legea nu spune nimic despre studiile unui aspirant la permisul auto. Așa că, în trafic, sunt tot felul de indivizi care au dreptul legal să conducă, dar nu știu să scrie, să citească și, în consecință, să descifreze un indicator rutier.

Iubitorii de cultură vor scoate mai mulți bani din buzunare

de Roxana NĂSTASĂ

Un nou proiect de lege, conform căruia se vrea înlocuirea actualului timbru literar cu unul cultural, a fost adoptat de Senat. Dacă va fi adoptat și de Camera Deputaților, iubitorii de cultură vor fi nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunare, o taxă între 0,5% și 5% urmând a fi aplicată prețului fiecărui produs cultural vândut.

Cărțile, biletele la teatru și la concerte și, în general, orice produs cultural urmează a fi tratate precum țigările și băuturile alcoolice. Un proiect de lege adoptat deja de Senat în luna decembrie urmează să instituie timbrul cultural, care ar trebui să se aplice oricărui produs cultural din România.

Editurile și producătorii de spectacole își exprimă deja nemulțumirea față de această reglementare pentru că dacă se aplică în această formă, vor avea mult de suferit având în verede că timbrele culturale trebuie plătite în avans, iar aceștia nu au nicio garanție că-și vor recupera vreodată banii investiți.

Iubitorii de cultură vor fi nevoiți să plătească în plus, dacă se adoptă această lege, și pentru orice bilet de intrare la orice spectacol, concert, expoziție, muzeu, film.

Vânzătorii de iluzii

Pe vreme de criză, iluzia câștigului este o afacere e tot mai prosperă. Zeci de societăți din județ vând iluzii câtorva mii de oameni, dintre care unii dau și haina de pe ei pentru a-și satisface patima. Jucătorii pierd, statul câștigă puțin, pentru că de regulă este fraudat, dar patronii „păcănelelor” își umplu zilnic conturile. Afacerea este atât de profitabilă încât nici măcar o sancțiune de câteva zeci de milioane de lei vechi, primită de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, nu-i sperie pe vânzătorii de iluzii.

 Roxana NĂSTASĂ

 Deși se plâng că nu au bani, vasluienii cheltuie zilnic sume consistente la jocurile de noroc, în speranța că vor câștiga și-și vor umple buzunarele. Din păcate, cei mai mulți dintre ei cad pradă acestei patimi și sfârșesc cu viețile distruse. Cei care se confruntă cu această problemă, joacă o dată din curiozitate, apoi o fac din plăcere și sfârșesc prin a căuta în mod constant să-și satisfacă acest hatâr, nesimțindu-se împliniți în niciun alt mod.

Potrivit psihologilor, „dependența de jocuri de noroc este o boală, o problemă de sănătate mentală ce se manifestă printr-o nevoie acută de a risca pierderea unui lucru valoros, în speranța obținerii unui câștig substanțial. Jucătorul dependent este cel care crede și simte că riscul este singurul care îl poate ajuta să evite gândurile problemelor zilnice, să le suporte, deoarece nivelul crescut de adrenalină îi dă impresia de bine. În cazul în care câștigă se simte important, valorizat și își dorește să obțină din nou acest sentiment. La polul opus, atunci când pierde, are speranța iluzorie că își va lua revanșa, că i se va întoarce norocul, ceea ce-l face să riște în continuare, fără voința de a se opri”.

Pe de altă parte, în vreme ce jucătorii au de pierdut pe toate planurile, patronii societăților câștigă chiar și pe vreme de criză. Deși cei mai mulți dintre ei nu respectă legislația în domeniul jocurilor de noroc aflată în vigoare, asta nu-i împiedică să-și vadă de treabă în continuare, mai ales că sunt doar 10 inspectori în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri De Noroc care realizează activități operative și efective de control în cadrul Seviciului Teritorial-Nord Est, din care face parte județul Vaslui plus alte cinci județe. Or în șase județe, zece oameni să depisteze toți patronii care nu respectă întocmai legislația în materie de jocuri de noroc, e imposibil.

 Nereguli multe, amenzi uriașe

 Conform reprezentanților Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, în primele 11 luni ale acestui an, pe raza județului Vaslui au fost efectuate 133 de acțiuni de control, în 14 cazuri impunându-se sancțiuni contravenționale, în valoare toatală de 80.000 de lei, iar în cinci cazuri au fost întocmite avertismente. Anul trecut, situația a fost mult mai gravă, numai în perioada septembrie – decembrie, din 46 de controale efectuate, în 24 dintre cazuri s-au aplicat sancțiuni contravenționale de 137.500 de lei și în zece cazuri s-au dat averismente. Așadar, din cele 46 de controale, doar în 12 cazuri lucrurile se desfășurau cum trebuie. Sancțiunile au fost aplicate pentru faptul că organizatorii nu au dat bilete de intrare jucătorilor și nu au făcut cunoscut la loc vizibil valoarea mizelor, valoarea impulsului, procentul de premiere sau regulamentul de joc.

 În atenția jucătorilor de noroc!

 Jucătorii trebuie să știe că potrivit Hotărârii de Guvern nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind exploatarea și organizarea jocurilor de noroc, patronii de societăți trebuie să facă cunoscut în limba română, la loc vizibil, valoarea mizelor, valoarea impulsurilor, procentul de premiere din totalul rulajului sumelor jucate sau valoarea premiilor pentru acele jocuri de noroc pentru care se prevede un procent minim de câștig din totalul încasărilor. Totodată, regulamentele de joc, precum și licența sau autorizația de exploatare a jocurilor de noroc, trebuie făcute cunoscute jucătorilor. De asemenea, organizatorii de jocuri de noroc au obligața să înscrie cu datieră data și ora emiterii biletului către client, atât pe marca de control cât și pe biletul de intrare. În caz că una din aceste prevederi nu este respectată, responsabilii riscă amenzi usturătoare.

Pentru sesizări, în județul Vaslui, cetățenii pot merge la Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc care se află în clădirea Administrației Finanțelor Publice Vaslui.

ANALIZĂ: “Bilanțul” penal al șefilor de CJ, tot mai consistent. Numărul celor cu dosare a urcat la 21. HARTA județelor ai căror președinți de consilii au avut și încă au probleme cu legea – FOTO

Actualii sau foștii șefi de CJ care au ori au avut probleme cu legea sunt tot mai mulți, iar lista nu pare închisă. Odată cu ridicarea președintelui CJ Timiș de către DNA, numărul acestora a crescut, miercuri, la 21, șase fiind arestați preventiv sau la domiciliu, în dosare de corupție.

Abuz în serviciu, mită, trafic de influență – acestea sunt infracțiunile cu frecvență mare în dosarele deschise pe numele președinților de consilii județene. Majoritatea acestor dosare sunt instrumentate de procurorii anticorupție, care, în ultimele zile, au avut “incursiuni” în județele Timiș, Hunedoara și Buzău.

Ultimul (dar, puțin probabil, cel din urmă) șef de CJ ridicat de anchetatori este președintele CJ Timiș, Titu Bojin (PSD). Acesta este suspectat, potrivit unor surse judiciare, că direcționa fonduri din bugetul Consiliului Județean Timiș către unități administrativ teritorial din județ, în vederea finanțării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu o firmă al cărei patron este un apropiat al edilului. Miercuri seară, Bojin ar urma să afle dacă va fi cercetat în libertate sau în arest.

Arestat la domiciliu, șeful CJ Hunedoara, Mircea Moloț (PNL), nu ar fi stat nici el departe de ilegalități, după cum susțin procurorii. Asupra lui planează suspiciunea că în perioada 2010-2014 a creat și pus în funcțiune un circuit financiar prin care fondurile publice au ajuns în conturile unor societăți care nu îndeplineau criteriile de calificare, privind capacitatea tehnică și/sau profesională, economico-financiară, precum și experiența similară. Respectivele firme erau controlate de persoane din cercul său relațional, “practică” frecventă în rândul celor cu drept de semnătură și decizie privind banii publici.

Trioul președinților de CJ ridicați în ultimele zile este completat de Cristinel Bîgiu (Buzău, PSD), arestat preventiv pentru că ar fi cerut și primit bani pentru a atribui contracte pe bani publici unor firme. El a fost reținut după ce a fost prins în flagrant, în parcarea din fața blocului unde locuiește, în timp ce primea 50.000 de lei pe care anchetatorii îi consideră mită.

Printre cele mai mediatizate cazuri de corupție în plan local se numără cel al lui Nicușor Constantinescu (PSD). Președintele suspendat al CJ Constanța a atras atenția asupra sa, în primul rând, prin numărul de dosare în care este judecat (trei), dar și prin “fuga” în America, din motive de sănătate. Ulterior, odată prins, el a fost arestat, însă a stat mai puțin de o lună în arest preventiv, în prezent fiind judecat sub control judiciar. Constantinescu a fost trimis în judecată pentru că nu a asigurat finanțarea Centrului Militar Zonal Constanța, pentru că nu s-a supus unui control al Curții de Conturi și pentru că ar fi fost implicat în retrocedarea ilegală a unor terenuri la malul Mării. În plus, șeful CJ Constanța este anchetat pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, după ce în casa lui au fost găsite 15 cartușe de 9 milimetri.

Un alt nume cu greutate care a stârnit interesul opiniei publice este cel al șefului CJ Mehedinți, Adrian Duicu (PSD), în contextul în care în documentele din dosar era menționat și numele premierului Victor Ponta. Dosarul lui Duicu a fost deschis după ce acesta ar fi afirmat, într-o discuție cu șeful IPJ Mehedinți, Ștefan Ponea, că are influență asupra unor membri ai Guvernului, unor funcționari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne și a șeful Inspectoratului General al Poliției Române, precum și asupra unor consilieri locali din CL Orșova. Procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul lui pentru trafic de influență, cumpărare de influență, instigare la dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii de foloase necuvenite, instigare la abuz în serviciu și două infracțiuni de folosire a influenței și autorității, de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite. Duicu, suspendat de la șefia CJ Mehedinți, se află, în prezent, în arest la domiciliu, la vila sa din Orșova, după ce între 4 aprilie și 17 octombrie a fost arestat preventiv.

Și președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma (PSD), în prezent suspendat din funcție, le-a atras atenția procurorilor. Alături de fiul său, acesta ar fi prejudiciat bugetul județului cu peste șase milioane de lei, prin atribuirea unor contracte “cu dedicație”. Mircea Cosma este cercetat sub control judiciar.

“Rețeta” contractelor atribuite preferențial a fost însușită și la CJ Brașov, al cărui șef, Aristotel Căncescu(PNL), este acuzat de abuz în serviciu. Aflat în arest preventiv din 24 octombrie, Căncescu ar fi acordat preferențial contracte unei firme, în 2007 și în 2008. În schimbul acestui “serviciu”, societatea comercială respectivă i-a construit lui Căncescu un teren de tenis la reședința acestuia din Râșnov, susțin procurorii.

Aflat în prezent în arest la domiciliu, Horea Uioreanu (Cluj, PNL) este printre puținii șefi de consiliu județean care și-a dat demisia în urma implicării într-un scandal penal. Arestat preventiv între 29 mai și 12 noiembrie, fostul președinte al CJ Cluj este judecat pentru că ar fi luat mită în repetate rânduri. Procurorii spun că acesta ar fi cerut un comision de 700.000 de lei pentru a “oferi” un contract în valoare de aproximativ 4 milioane de lei, cu privire la efectuarea de lucrări în mai multe comune din județ și pentru construirea unor obiective în cadrul Aeroportului din Cluj-Napoca.

Tot despre bani publici este vorba și în cazul președintelui Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa (PSD), urmărit penal de DNA într-un dosar privind licitații trucate. Contractele date, potrivit procurorilor, cu încălcarea legii au vizat proiecte de consolidare și restaurare pentru un muzeu, Centrul Cultural Brâncuși – Centru Turistic Interactiv, un punct de operare aeromedicală SMURD, reabilitarea, modernizarea și echiparea ambulatoriului de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Centrul de coordonare și conducere a intervenției în caz de dezastre în regiunea transfrontalieră, proiecte realizate, în parte, din fonduri europene.

Vicepremierul Liviu Dragnea, președinte executiv al PSD și fost șef al Consiliului Județean Teleorman, se află, și el, pe lista foștilor șefi de CJ acuzați că nu au respectat legea. Dragnea a fost trimis în judecată, în iulie 2012, în dosarul fraudării referendumului de demitere a președintelui Traian Băsescu. El este acuzat de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Potrivit rechizitoriului, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”. Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

În ceea ce îl privește pe președintele CJ Ialomița, Silvian Ciupercă (PSD), procurorii spun că acesta ar fi favorizat o firmă din Timișoara căreia i-a fost concesionat, în mod fraudulos, un teren agricol de circa 495 de hectare, bugetul instituției fiind prejudiciat astfel cu aproape 200.000 de lei pentru fiecare din cei 35 de ani ai duratei contractulului.

Pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș se află un dosar ce îl privește pe președintele CJ Harghita, Borboly Csaba(UDMR), acuzat de corupție pentru că, în decembrie 2010, ar fi dispus în mod nelegal și nejustificat decontarea a 1,8 milioane de lei în favoarea unei firme, pentru o serie lucrări de reabilitare a unui drum județean.

Sibiul se află, și el, pe “harta” consiliilor județene ai căror șefi au probleme cu legea, fiind reprezentat deIoan Cindrea (PSD). Președintele Consiliului Județean Sibiu a fost trimis în judecată de Parchetul instanței supreme pentru că și-a angajat soția la biroul său parlamentar, aceasta obținând astfel peste 35.000 de lei.

În Bihor, vicepreședintele Consiliului Județean, Alexandru Iosif Francisc Kiss (UDMR), este urmărit penal pentru luare de mită, spălare de bani și abuz în serviciu. Conform anchetatorilor, Kiss, alături de câțiva oameni de afaceri, a conceput și a pus în aplicare un mecanism financiar complex, implicând societăți din România, dar și din SUA, prin intermediul căruia, între 2005 și 2006, a fost disimulată plata sumei de aproximativ 600.000 de euro, de bani publici.

În Botoșani, problemele de natură penală sunt consemnate atât la actualul președinte al CJ, cât și la un fost ocupant al funcției.

Astfel, Constantin Conțac (PSD), fost președinte al Consiliului Județean Botoșani în perioada 2004-2008, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, în vara lui 2007, pentru efectuarea unor operațiuni financiare în situații de incompatibilitate, spălare de bani și fals în declarații. Conțac ar fi desfășurat, alături de fiul său, Liviu Conțac, fost director al Direcției Județene de Drumuri și Poduri, afaceri pe bani publici constând în contracte de prestări-servicii având ca obiect întreținerea drumurilor. Constantin Conțac a fost acuzat de fals în declarații pe motiv că, în perioada 2004-2007, a omis trecerea în declarațiile de avere a sumei de aproximativ un milion de dolari. În 31 octombrie 2012, Constantin Conțac a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani de închisoare cu executare și a fost încercerat la Penitenciarul Botoșani, fiind eliberat la începutul anului 2014, după executarea unei treimi din pedeapsă.

Actual șef al CJ Botoșani, Florin Țurcanu (PNL), a fost condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual. El a fost găsit vinovat că a consemnat nereal că 23 de membri ai partidului au fost excluși din PNL, aceștia pierzându-și astfel funcțiile de consilieri județeni sau locali. Sentința nu a fost definitivă, iar o decizie finală în acest proces urmează să fie dată de Curtea de Apel Suceava.

Constantin Nicolescu (PSD), fost președinte al Consiliului Județean Argeș, a primit cea mai aspră pedeapsă dintre toți șefii de CJ condamnați: nouă ani și șase luni de închisoare, în dosarul în care este acuzat de fraudare de fonduri europene la reconstrucția a două poduri, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro. Decizia în cazul său nu este însă definitivă, sentința finală urmând să fie dată de instanța supremă, care, pe de altă parte, a decis că Nicolescu s-a aflat în conflict de interese.

Și Marian Oprișan (PSD) deține un record în rândul președinților de CJ. În cazul său, dosarul cunoscut sub numele de “Căprioara” în care este acuzat de coruptie stagnează în instanță de mai bine de opt ani. Procurorii susțin că o comisie de licitație de la Consiliul Județean Vrancea, numită de Marian Oprișan, ar fi încredințat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, virați de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.

Un alt fost șef de CJ din sudul țării, Nicolae Mischie (Gorj, PSD), a fost condamnat definitiv, în martie 2013, la patru ani de închisoare, pentru luare de mită și trafic de influență, fiind eliberat condiționat anul acesta, în mai. Mischie a fost anchetat în 2004 și trimis în judecată de DNA pentru că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Gorj, i-ar fi cerut omului de afaceri Clement Mocanu să îi renoveze vila din Târgu Jiu, moștenită de la o mătușă, în schimbul facilitării accesului acestuia la o serie de contracte cu unitățile din minerit și energie.

Nici județul Brăila nu lipsește de pe lista județelor ai căror șefi de consiliu județean au avut și încă au probleme cu legea. Gheorghe Bunea Stancu (PSD), fostul președinte al Consiliului Județean, a fost trimis în judecată de DNA pentru că ar fi favorizat firme la licitații în cazul atribuirii unor contracte de lucrări de asfaltare, prejudiciul fiind de aproape trei milioane de lei. În prezent, Bunea Stancu se află în arest la domiciliu, după ce a fost arestat definitiv. În plus, în 18 noiembrie, Bunea Stancu a fost găsit vinovat de ICCJ că a încălcat regimul privind conflictul de interese în materie administrativă, după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde este acționar majoritar. Tot fostul președinte al CJ Brăila, exclus între timp din PSD, are un dosar în care este acuzat de conflict de interese.

De conflict de interese a fost acuzat și președintele Consiliului Județean Călărași, Răducu George Filipescu (PNL), după ce în 2009 și 2010 a semnat hotărâri privind bugetele județului prin care au fost alocați peste un milion de lei pentru două asociații conduse de acesta. Agenția Națională de Integritate a constatat, în urma evaluării, indicii referitoare la posibila săvârșire de către Răducu George Filipescu a infracțiunilor de conflict de interese și abuz în serviciu contra intereselor publice.

Sursa: mediafax.ro

Persoanele care vor denunta companiile care incalca legea si aduc dovezi pentru inceperea unei investigatii ar putea primi compensatii financiare

Consiliul Concurentei vrea sa recompenseze financiar persoanele fizice care denunta companiile care incalca legea concurentei si care aduc dovezi pentru inceperea unei investigatii, dupa modelul aplicat de Ungaria, potrivit unui proiect de act normativ pe aceasta tema care urmeaza sa fie lansat anul viitor.

“Vrem sa dam posibilitatea persoanelor fizice de a furniza elemente care sa stea la baza declansarii investigatiilor noastre. Ele pot si acum, dar incercam exact sa reglementam”, a declarat luni presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, citat de Mediafax.
El a spus ca cel mai elocvent exemplu este al Statelor Unite ale Americii, cu o practica foarte raspandita privind incurajarea celor care prezinta autoritatilor dovezi de incalcare a legii si unde se poate ajunge la compensatii financiare foarte mari, fara a exista o limitare a acestor sume.
“Mai in zona noastra, mai apropiat de modelele noastre cultural-politice, ceva similar se intampla in Ungaria, unde compensatia este plafonata la circa 50.000 de euro, daca nu ma insel, pe cand la americani cea mai mare recompensa a fost de 100 milioane de dolari, acordata in acest an”, a spus Chiritoiu.
Intrebat daca in Romania se va aplica o recompensa financiara in suma fixa sau procentual, el a raspuns ca este prea devreme sa se pronunte, urmand ca abia in prima parte a anului viitor sa fie redactat si finalizat proiectul. Chiritoiu a mai spus ca nu stie deocamdata in ce forma va fi adoptat actul normativ, lege sau ordonanta de Guvern.
Sursa; incont.ro

Afaceri imobiliare cu iz de biogaz la Munteni de Jos

Chiar dacă legea interzice acest lucru, la Munteni de Jos au apărut deja 15 case de locuit în zona de protecție a instalației de biogaz ce aparține SC Avicom SA. Construcțiile, autorizate de primăria locală, sunt făcute într-o zonă supusă unor riscuri imense.

Alexandru CROITORU

În 2008, societatea comercială Avicom SA a primit avizul Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui pentru proiectarea și construcția unei instalații de biogaz ce folosește ca materie primă deșeurile animaliere. Acest gen de instalații, conform Ordinelor Ministerului Sănătății, au în jurul lor o așa numită arie de protecție, cu o rază de 1.000 de metri. Numai că această construcție a fost făcută la Munteni de Jos, o comună în plină expansiune și unde, până nu demult, terenurile pentru locuințe se vindeau la prețuri bune și foarte bune. Așa s-a ajuns ca, în 2014, aproximativ 15 locuințe să fie construite în aria de protecție a instalației de biogaz, pentru că cei care au vândut terenuri acolo au “uitat” să menționeze cumpărătorilor și asupra riscurile la care se supun. Pe lângă disconfortul cauzat de mirosurile pe care le degajă o astfel de instalație, cei care și-au ridicat locuințe în aria de protecție, se pot trezi oricând cu imobilul demolat dacă Avicom SA consideră necesar acest lucru. Cu toate acestea, demolarea este puțin probabilă, mai ales că autorizațiile de construcție au fost date de către Primăria comunei Munteni de Jos cu acordul reprezentanților societății amintite.

Din păcate s-a construit și se va mai construi în aria de protecție a instalației de biogaz ce aparține societății Avicom. Instalația are toate avizele necesare și toate actele cu aprobările ce se impun pentru o astfel de construcție. Ceea ce nu mi se pare în regulă este faptul că se construiește în zona de protecție și că Avicom SA își dă acordul. A fost la mine și primarul comunei Munteni de Jos și i-am explicat că Agenția de Mediu nu poate da avize de construcție în zona de protecție. Primarul mi-a răspuns că el nu are ce face, dar consider că nici nu are interes să le spună celor care vor să construiască acolo ca nu este voie și că se expun unor riscuri plus disconfortul cauzat de miros. Ce-i drept, plângeri nu am mai avut de anul trecut, când a venit la Agenție o familie din Italia, care cumpărase teren acolo. Le-am explicat cum stă treaba și cam atât. A fost tot ce am putut face legal”, a spus Mădălina Nistor, director executive al Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui.

“Sfântul” Gușă, mai presus de lege

Chiar dacă legea spune că se interzice orice construcție în ariile naturale protejate protejate sau în rezervațiile naturale, acest lucru nu l-a împiedicat pe părintele Ștefan Gușă să ridice un adevărat complex chiar în mijlocul rezervației “Movila lui Burcel”. Acest lucru a fost posibil cu aprobarea tacită a primarului comunei Miclești de la acea vreme, Costică Ciubotă, plecat între timp din țară.

Alexandru CROITORU

În 1917, zona “Movila lui Burcel” era identificată ca zonă potențial protejată și rezervație naturală botanică, deoarece în acea zonă creșteau stânjenelul de stepă, irisul, brândușa, săvăcuța și salvia, plante protejate.

movila lui burcelÎn 1973, printr-o decizie a Consiliului Popular de la acea vreme, zona era declarată rezervație de importanță județeană ca apoi, după Revoluția din decembrie ‘89, zona să fie declarată “rezervație de importanță națională de arii protejate ca rezervație botanică cu o mare importanță științifică și didactică”. Suprafața totală a acestei rezervații a fost inițial de 12 hectare și, în 2003, întreaga arie a fost și delimitată.

Povestea complexului pe care părintele Gușă a început să-l construiască, fără să țină cont de faptul că legea interzicea acest lucru, dar cu sprijinul primarului comunei Miclești de la acea vreme, a început în 1996, când preotul a cerut și obținut de la Agenția de Protecție a Mediului Vaslui un aviz pentru construirea unei cruci electrificate și amplasarea unui portal sculptat. Tot în acel an, Gușă a primit, cu titlul de proprietate, o suprafață de 4,5 hectare în rezervație și tot în același an a primit, prin proces verbal de predare-primire, în folosință, întreaga suprafață a ariei protejate, de 12 hectare, tot din partea primarului comunei Miclești de la acea vreme.

Abia în 2004 Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui află de toate acestea, în momentul în care părintele Gușă a solicitat autorizație de construire, în aria protejată, a unui schit, a chililor mănăstirești, aducțiune de apă și electrificarea zonei.

“Când a fost solicitată documentația, ne-am trezit în fața faptului împlinit, dar trebuie să recunaștem că a făcut părintele Gușă și un lucru bun prin delimitarea ariei protejate cu un gard de pășunea comunală. APM nu i-a avizat niciun fel de construcție, dar asta nu l-a impedicat să-și ducă planurile la bun sfârșit. Ba mai mult, în perioada 2005-2006, în zona protejată a fost instalată și o antenă de telefonie mobilă. Am avut numeroase discuții cu preotul pe tema asta. S-a ajuns să ne blesteme pe noi și instituția, dar lucrurile au mers tot în direcția dorită de preot”, au spus reprezentanții Agenției de Mediu Vaslui.

Gușă a demonstrat, practic, că el poate fi mai presus de legile statului și poate face cam ceea ce vrea, mai ales atunci când are și sprijinul autorităților locale, în speță, a fostului primar al comunei Miclești, Costică Ciubotă, plecat, între timp, definitiv, din țară.

“Au fost și sunt controale la Movila lui Burcel, numai că acolo situația este una mai specială. Problemele au fost făcute cunoscute și Agenției Naționale de Mediu și Ministerului Mediului, iar răspunul acestora a fost unul cât se poate de clar cerând oprirea lucrărilor și chiar demolarea construcțiilor din zona protejată. Din câte știu, părintele a demolat gardul ce delimita rezervația naturală dar Agenția, împreună cu reprezentanții primăriei Miclești au început rebonarea rezervației, lucrare ce se fa încheia în perioada imediat următoare”, a spus șI directorul executive al APM Vaslui, Mădălina Nistor.

Infracțiuni la fiecare pas

Sute de vasluieni au fost prinși cu mâța în sac de polițiștii de la Ordine Publică. Unii au plătit scump faptul că au încălcat legea

Permise de conducere suspendate, confiscări de produse alimentare de proveniență dubioasă, amenzi contravenționale și dosare penale, iată doar câteva dintre sancțiunile primite de vasluieni zilele trecute, în urma unei acțiuni organizate de polițiștii de la Ordine Publică, de la Circulație, dar și de jandarmi.

Nici mai mult, nici mai puțin de 230 de oameni au suportat rigorile legii, după ce polișiștii i-au surprins fie conducând ca nebunii pe drumuri, fie circulând fără permis de conducere, fie făcând scandal, sau în timp ce comercializau produse după reguli numai de ei știute și care ar fi putut pune în pericol sănătatea și siguranța consumatorilor.

Între aceștia s-au remarcat, conform declarațiilor reprezentanților Inspectoratului Județean de Poliție, D. Mihăiță (din satul Chetrosu, comuna Gherghești) care a considerat că, la cei 20 de ani ai săi, nu are nevoie de permis auto ca să iasă la o plimbare cu motocicleta pe stradă. Și nu orice stradă, ci taman pe Drumul Județean 254 B. Mihăiță s-a întors acasă cu o frumusețe de dosar penal întocmit pe loc de polițiști.

„Vedete” au devenit și C. Petruț, de 38 de ani, din Roșiești, și B. Liviu, de 35 de ani, din Iași după ce au fost prinși în comuna Costești comercializând țigări aduse din Republica Moldova, pentru care nu aveau documente legale. Pentru cele 2.400 de țigări găsite asupra lor, cei doi „afacerișfti” au scăpat doar cu amendă contravențională.

Pe total, bilanțul acțiunii desfășurate de forțele de ordine este următorul: 500 de persoane legitimate, 73 de agenți economici verificați, 317 vehicole controlate.

În afară de persoanele sancționate, au fost ridicate în vederea confiscării bunuri în valoare de 9.000 lei (produse alimentare și nealimentare), pentru care persoanele care le comercializau nu au putut prezenta documente de proveniență.

S.M.

Acuzat degeaba de trafic de droguri și viol: Valjean, achitat!

Cu două violuri la activ, Constantin Neculae, zis Valjean, a fost declarat nevinovat de Tribunalul Vaslui în cel de-al treilea dosar de viol „din carieră”, în care era judecat și pentru trafic de droguri. Acuzat că a drogat o elevă, pentru ca mai apoi să o violeze, interlopul a scăpat doar cu o condamnare de un an și o lună pentru deținere ilegală de droguri în vederea consumului propriu.
La un an de la trimiterea în judecată, marți, Tribunalul Vaslui a pronunțat sentința în dosarul în care un cunoscut bișnițar, cu pretenții de interlop, a fost judecat pentru trafic de droguri și viol. Surprinzător, Constantin Neculae, zis Valjean, acuzat că a acostat o minoră, elevă la un liceu din Vaslui, pe care a drogat-o și a obligat-o să întrețină relații sexuale, a fost achitat, în sarcina sa judecătorii reținând numai infracțiunea de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu.
În cazul infracțiunii de viol, magistrații au dispus achitarea, invocând că fapta „nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”, în timp ce pentru acuzația de trafic de droguri au arătat că nu există probe. Sentința nu este definitivă, putând fi atacată atât de procurori, cât și de părțile din dosar.
Constantin Neculae a fost fost arestat la solicitarea procurorilor DIICOT, în decembrie 2012, după ce la locuința sa au fost descoperite droguri. Individul fusese reclamat la poliție încă din vara anului 2012, când o elevă a declarat că a fost drogată și apoi violată de Valjean. Faptele s-au produs pe 24 iunie 2012.
Aflată cu un grup de prieteni la o terasă din Vaslui, tânăra de 17 ani, elevă la Liceul “Ștefan Procopiu”, a fost abordată de Constantin Neculae. În jurul orei 20, în momentul în care fata s-a ridicat de la masă și a anunțat că pleacă acasă, Valjean s-a oferit să o conducă în autoturismul personal, un Audi Q7. Tânăra a acceptat. Pe drum, individul a invocat că ar avea de luat un colet de acasă, astfel că s-a îndreptat spre Gura Bustei. Ajuns la domiciliu, i-a dat fetei să fumeze, iar acesteia i s-a făcut rău. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, profitând de starea ei de cvasiinconștiență, inculpatul a obligat-o să întrețină relații sexuale, apoi a dus-o cu mașina până în stația de autobuz din centrul municipiului Vaslui.

Încurcate sunt căile legii
Aparent surprinzător, deși a fost reclamat la Poliție, Valjean nu a fost arestat imediat. Faptul că eleva nu avea o reputație grozavă, fiind catalogată de colegi drept o „fire zvăpăiată”, nu i-a adus prea multă credibilitate în fața polițiștilor.
Valjean a intrat însă în vizorul celor de la Crimă Organizată, fiind suspectat că face trafic de droguri. În timpul perchezițiilor desfășurate pe 20 decembrie 2012 la locuința lui, polițiștii au identificat un pachețel cu 31 de grame de canabis.
Interlopul este cunoscut ca o persoană extrem de reclacitrantă și periculoasă. Până în prezent, are două violuri la activ. Într-unul dintre cazuri, a scăpat de închisoare doar pentru că era minor, iar în cel de-al doilea, a stat după gratii patru ani și jumătate.
Deși nu este vreun întreprinzător de succes, Valjean este posesorul unui Audi Q7, cu care de altfel și-a ademenit victima să o conducă acasă. În oraș este cunoscut drept “bișnițar”, vânzând diverse bunuri (haine, parfumuri etc.) de marcă, sub prețul pieței. În fața judecătorilor, individul a declarat că hainele pe care le comercializează le achiziționează din străinătate, la diverse oferte promoționale. Polițiștii însă au suspiciuni în privința respectivelor bunuri, bănuind că acestea ar fi furate, dar nu au dovedit încă nimic.
Mama tinerei care îl acuză pe Constantin Niculae că a drogat-o și violat-o a declarat în fața instanței că fiicei ei, aflată în prezent la sora mai mare, în Spania, îi este frică să mai dea ochii cu infractorul. Valjean ar fi amenințat-o că îi va tăia gâtul dacă îl va reclama la Poliție.

Simona Voicu

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: