Home / Tag Archives: lemn

Tag Archives: lemn

Bărbat arestat pentru că a furat 17.500 lei

Un bărbat a fost reținut de către polițiștii vasluieni pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat.

Polițiștii Municipiului Vaslui au probat activitatea infracțională a unui bărbat în vârstă de 52 de ani, din comuna Blândești, județul Botoșani, bănuit de comiterea unei infracțiuni de furt calificat în localitatea Dragomirești, județul Vaslui. În urma cercetărilor efectuate de către polițiștii vasluieni s-a stabilit faptul că, în ziua de 28 iunie, bărbatul, care pretindea că este un cunoscut al persoanei vătămate, a convins-o că dorește să depoziteze o cantitate de cherestea în curtea locuinței acesteia și că o va recompensa la întoarcere.

Cu ocazia șederii în gospodăria persoanei vătămate, profitând de vârsta înaintată de acesteia (79 de ani), autorul a sustras o cutie metalică în care se afla suma de 17.500 lei. Prejudiciul rezultat a fost recuperat parțial, urmând a fi predat persoanei vătămate.

„Împotriva bărbatului a fost luată măsura reținerii pe o perioadă de 24 de ore în data de 01 iulie a.c., iar în cursul zilei de ieri, acesta a fost prezentat Judecătoriei Vaslui, care a dispus arestarea sa preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile.”, a transmis conducerea IPJ Vaslui  într-un comunicat de presa. (A.P.)

Direcția Silvică Vaslui a înființat 14 cantoane noi pentru paza pădurilor private

de Dănuț CIOBANU

Direcția Silvică Vaslui mai are de preluat în pază 2.700 hectare de pădure privată. Cele mai mari suprafețe forestiere care mai sunt de preluat sunt în zona ocoalelor silvice Băcești – 900 hectare, Bârlad – 850 hectare, Brodoc – 700 hectare. Cum o parte din trupurile de pădure sunt izolate, au fost înființate 14 cantoane noi și urmează să fie angajați pădurari. Un canton are arondată în pază o suprafață de 500 hectare pădure.

Direcția Silvică (DS) Vaslui a reușit să preia în pază, anul trecut, 7.500 hectare de pădure privată. Operațiunea de preluare în pază a trupurilor de pădure a demarat în luna aprilie a anului trecut și se dorește ca până la finalul operațiunii să fie securizate toate cele 10.200 hectare de pădure privată.

Cătălin Idriceanu, directorul DS Vaslui, a precizat că până la jumătatea anului 2019 toate pădurile private vor fi preluate în pază de instituția pe care o conduce. “Pe perioada iernii am avut oprită campania de preluare în pază, deoarece nu am avut posibilitatea fizică să ne deplasăm în teritoriu și să facem inspecțiile de fond. O altă dificultate a fost aceea că în zona ocoalelor silvice Bârlad, Băcești și Brodoc trupurile de pădure sunt izolate și am fost nevoiți să înființăm cantoane noi pentru a prelua în pază pădurile. Am înființat în astfel de zone 14 cantoane noi pentru care vom angaja personal și apoi vom prelua în pază pădurea. Unde sunt cantoane vechi, le vom reabilita pe acelea. Un canton în care lucrează un pădurar are în răspundere circa 500 hectare de pădure. Sunt zone vulnerabile în ceea ce privește asigurarea serviciilor de pază. Pe lângă pază, cantoanele fac și alte lucrări și trebuie să aibă oameni care lucrează la întreținerea pădurii”, a spus Cătălin Idriceanu.

Primăriile au colaborat la preluarea pădurilor

Dacă ne raportăm la fondul forestier național al județului Vaslui, care la sfârșitul anului trecut era de 72.484 hectare, pădurea reprezintă doar 13,6% din teritoriul județului. Spre comparație, la nivel național, procentul acoperit de păduri este de 26,7% din suprafața țării, în timp ce europenii dețin suprafețe forestiere de 32% din teritoriile naționale.

Din totalul zonelor forestiere din județul nostru, 47.917 hectare sunt în proprietatea publică a statului, 24.46 hectare sunt în proprietate privată, iar 321 hectare revin unităților administrativ-teritoriale.

Cetățenii să înțeleagă că noi venim în sprijinul lor și asigurăm integritatea suprafețelor forestiere pe care le au în proprietate. Ușor, ușor, i-am făcut să înțeleagă acest lucru. Împreună cu Garda Forestieră am colaborat foarte bine cu UAT-urile, în acțiunea de preluare în pază a pădurilor”, a mai spus Idriceanu.

Amenzi date de jandarmi pentru tăieri ilegale de copaci

Jandarmii vasluieni au aplicat, în ultimele zile, opt sancțiuni contravenționale pentru tăieri ilegale de copaci din fondul forestier național.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Vaslui, în urma acțiunilor organizate, a fost recuperată o cantitate de 15 metri cubi de material lemnos.

“La nivelul județului Vaslui, în cadrul programului «Scutul Pădurii» au fost organizate o serie de controale cu scopul prevenirii și combaterii activităților ilegale din domeniul circulației, depozitării, prelucrării și comercializării materialului lemnos. Jandarmii vasluieni au aplicat opt sancțiuni contravenționale conform legii 171/2010 și au recuperat 15 metri cubi de material lemnos tăiat ilegal din fondul forestier național”, a precizat sursa citată.

Reprezentanții IJJ Vaslui au anunțat că, în cooperare cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, vor organiza patrule, filtre, acțiuni punctuale și alte activități specifice în zona trupurilor de pădure unde au loc tăieri și sustrageri ilegale de arbori. (G.P)

Direcția Silvică se modernizează – doritorii pot face comanda de lemn de foc online și-l primesc acasă gata despicat

Direcția Silvică (DS) Vaslui va achiziționa o mașină de despicat lemne pentru depozitul de la Brodoc. Noua instalația costă circa 120.000 de euro și are capacitatea de a despica lemnul mare adus direct din pădure.

Cătălin Idriceanu, directorul DS Vaslui, a spus că acesta primă instalație este un experiment și, în funcție de randament, va fi extins și la alte ocoale silvice din județ: “Omul nu mai trebuie să meargă la pădure să aducă arborii mari acasă, apoi să îi despice. Noi vom face toate aceste operații la un preț accesibil. Persoana care dorește lemne poate să facă la noi o comandă online și noi îi duceam acasă lemnul direct despicat”.

DS Vaslui are deschise exploatații forestiere pe întreg teritoriul județului, iar primăriile au la dispoziție masa lemnoasă de care au nevoi. Practic, pentru această iarnă, tot lemnul este asigurat și nu vor fi probleme în acest sens. Județul Vaslui are nevoie de 100.000 metri cubi de lemn de foc pentru un anotimp rece, din care DS Vaslui livrează 80.000 de metri cubi, iar restul necesarului este asigurat de agenții economici care au deschise exploatații forestiere. Lemnul poate fi achiziționat de persoanele fizice sau de instituții direct din parchetele din păduri sau din depozitele de material lemnos.

Pe raza județului Vaslui există suprafața de 70.999 hectare pădure, din care 50.007 hectare proprietate publică a statului administrată de DS Vaslui și alte direcții silvice (Iași, Galați, Bacău) și 20.992 hectare proprietate privată, persoane fizice și juridice. (Dănuț CIOBANU)

Situație alarmantă pentru vasluienii care se încălzesc cu lemne: s-au epuizat stocurile

de Cristian PĂTRAȘCU

Vasluienii sunt pe ultima sută de metri pentru aprovizionarea cu combustibil sau lemne de foc, în funcție de sistemul de încălzire pe care îl folosesc. Din păcate, la firmele care vând lemne de foc nu mai răspunde nimeni la telefon, pentru că stocurile au fost epuizate. 

Cu toate că au pierdut foarte mult teren în ultimii ani în fața centralelor pe gaz, comercianții de lemne de foc au, în continuare, o afacere profitabilă. Asta mai ales în ultimele luni ale anului. Pentru a rămâne competitive, firmele care vând lemne de foc au inclus în oferte și tăierea și transportul la domiciliu al lemnelor de foc. Cu toate acestea, frigul care a venit destul de timpuriu anul acesta se pare că le-a prins pe picior greșit. La aceste firme nu mai răspunde nimeni acum la telefon, din simplu motiv că stocurile au fost epuizate, iar comercianții se grăbesc să se aprovizioneze în fața invaziei vasluienilor, în special cei din mediul rural.

“Prețul pentru anul acesta este între 400 și 600 de lei pe metrul cub de lemn, cu transportul inclus, în funcție de calitate. Afacerea merge din ce în ce mai prost, având în vedere că se cumpără doar trei luni pe an, adică de prin octombrie până în noiembrie și tot mai puțin în decembrie. În restul timpului, batem pasul pe loc și cam ieșim în pierdere. Tot mai mulți oameni se orientează către centralele cu gaz, pentru că apasă pe buton și au căldură”, ne-a explicat un comerciant.

“Trendul” la încălzirea locuințelor este dat, în ultimii ani, și de apariția pe piață a combustibililor ecologici și a centralelor pe gaze, din ce în ce mai utilizate și de vasluieni. Un exemplu pentru cei care renunță la încălzirea în sistem centralizat este centrala care utilizează combustibili solizi mărunțiți proveniți din surse de energie regenerabile, precum peleții. Folosirea acestui tip de centrală duce la economii considerabile, de până la 80% față de combustibilii clasici. Poate fi utilizat în toate sectoarele: agricol, industrial, civil. Se pot utiliza și combustibili precum gazul metan, motorina, GPL, după instalarea unui arzător adecvat.

În municipiul Vaslui, la sfârșitul iernii trecute, în sistemul centralizat de încălzire administrat de Termprod mai rămăseră doar 600 de abonați, plus cele 150 de familii care locuiesc în blocurile ANL de pe strada Traian și din Zona Industrială. Pentru ei, în ianuarie, Consiliu Local Vaslui a votat mărirea prețului gigacaloriei de la 404 la 471 de lei.

Nici cei care se încălzesc de pe urma gazelor naturale nu au motive de bucurie. Economiștii apreciază ca este inevitabilă o nouă majorare a prețului de furnizare către populație, cu 2 până la 5%, după alte trei creșteri care au avut loc anul acesta. O altă creștere s-ar putea produce în primăvara anului viitor. Prin ultima majorare, la 1 august, prețurile finale pentru gazele naturale plătite de populație au crescut cu încă 5,83%, potrivit unei decizii a Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei. Cu toate acestea, românii plătesc cel mai ieftin gaz natural din Uniunea Europeană.

Pădurile vasluiene lăsate de izbeliște, greu de păzit

Doar 2.400 de hectare au fost preluate în pază în acest an.

Proprietarii pădurilor din județul Vaslui pot beneficia de sprijin financiar de la bugetul de stat pentru asigurarea serviciilor silvice și paza suprafețelor forestiere, însă mulți dintre ei fie sunt declarați neeligibili din cauza că nu au documentele prin care ar putea dovedi punerea în posesie, fie refuză serviciile oferite de pădurari.

Potrivit Direcției Silvice Vaslui în prezent sunt încheiate 2.239 de contracte de prestări servicii pentru o suprafață de aproape 12.000 de hectare. Până la sfârșitul lunii mai 2018 fiind preluate în pază, în baza actelor întocmite de Garda Forestieră, 2.356 de hectare.

Conducerea instituției speră că până la sfârșitul acestui an să finalizeze acțiunea de preluare în pază a terenurilor forestiere lăsate de izbeliște (circa 11.000 de hectare), pentru a combate furturile de lemne, depozitarea gunoaielor și a braconajului.

Chiar dacă se confruntă cu tot felul de probleme, unii proprietari de păduri au refuzat serviciile de pază oferite de Direcția Silvică Vaslui (Cristian DIMA)

Minunile ce ies din mâinile de aur ale artistului bârlădean Cristian Constantinescu

de Mihaela NICULESCU

Cristian Constantinescu este un meșter popular extrem de original, cu care județul Vaslui se mândrește, dar la fel ca și ceilalți meșteri, Cristian Buclea și Ionel Bușe, prezentați de ziarul Est News, nu este atât de cunoscut pe cât ar merita, nici chiar în rândul concitadinilor săi.

Bârlădeanul Cristian Constantinescu, în vârstă de 45 de ani, are mâini de aur, dar până la 31 de ani nu a crezut că este în stare să cizeleze lemnul în așa fel încât să devină operă de artă. S-a apucat de meșteșugit lemnul de nevoie, după ce în 2000 a fost disponibilizat, deși era un angajat model al respectivei fabrici de pâine. S-a trezit fără lucru și a trebuit să facă ceva.

M-am gândit ce pot face eu mai bine pentru a-mi câștiga existența. Voiam să fiu propriul meu patron, să nu mai lucrez pentru alții. Sunt un spirit liber și am vrut să fiu propriul meu stăpân. Dintotdeauna m-au fascinat produsele realizate manual. Mi-a rămas întipărit în minte un târg de produse tradiționale pe care l-am vizitat în copilărie la Cheile Bicazului. M-a încercat atunci un sentiment deosebit și mi-am promis că odată voi încerca și eu să fac asemenea produse. S-a întâmplat destul de târziu, la 31 de ani. Nu am avut de la cine să iau lecții, am fost autodidact, așa cum au fost cei mai mulți meșteri populari din Bârlad și din județ”, a mărturisit artistul Cristi Constantinescu.

Mobilierul rustic este preferatul său, fie că este vorba de mobilier de interior sau de exterior. Lucrează cu plăcere mese, scaune, rafturi, vitrine, cuiere, mobilier de bucătărie, coșuri pentru ouă, etc. Mobilierul de interior rustic, cu nuanțe vădit tradiționale, îl face din salcie creață, iar pe cel de exterior, precum leagănele și foișoarele, din lemn de carpen. Face drumuri peste drumuri în pădure pentru a-și achiziționa materia primă prin Ocolul Silvic.

E o muncă imensă, dar nu mă plâng pentru că rezultatul este unul care mă motivează, artistic vorbind, să merg mai departe. Financiar lucrurile nu merg tocmai cum îmi doresc, având în vedere că eu nu am o slujbă. Vara am multe lucrări, că aproape nu fac față, dar iarna comenzile sunt mult mai puține”, a spus Cristian Constantinescu.

Talentatul bârlădean a fost pasionat dintotdeauna de arta populară, dar pe vremea când el era școlar, părinții nu erau atât de atenți cum sunt acum la înclinațiile copiilor. Dacă ar fi văzut sclipirea lui artistică l-ar fi înscris la o școală de artă. Cristian ar fi dorit să urmeze un liceu de artă și crede că la această oră creațiile sale ar fi fost la un alt nivel. Dar prin muncă și perseverență, bârlădeanul a reușit să atingă un anumit standard al calității și mai ales al originalității. Nu i-a rămas nevândută nicio lucrare până acum, dar a mărturisit că atunci când se gândește la primele produse create se simte ușor jenat de nivelul artistic scăzut din anii de început. Se inspiră din creațiile altor artiști populari din țară, dar evident își pune amprenta personală pe orice lucrare și ține morțiș să semneze cu o ștanță fiecare obiect realizat de el. Are curajul să declare că este singurul meșter popular din județ și printre puținii din țară care realizează paturi rustice în genul celor create de el ca mobilier de interior. În atelierul său din cartierul Munteni, folosindu-se doar de scule de mână, Cristian Constantinescu își trăiește visul.

În ianuarie și-a tăiat degetul cu flexul și timp de două luni a fost nevoit să stea degeaba, dar și-a reluat activitatea, iar acum, pe timpul verii, este foarte solicitat. Clienții lui sunt oameni care au case la marginea orașului, au curți și spațiu verde pe care pot să monteze mobilierul rustic.

Nimeni în țara lui nu este profet

Deși mulți bârlădeni ar dori să achiziționeze astfel de obiecte frumos meșteșugite, dau înapoi când află că autorul lor este bârlădean.

Nu înțeleg de unde această concepție. Dacă merg în târg la Vaslui și vine un bârlădean interesat de obiectele mele face un pas înapoi când află că sunt de la el din oraș. Acest lucru nu se întâmplă cu vasluienii, care cumpără de la vasluieni. Sunt șocat de această atitudine, pentru că și la un târg la care am participat în afara județului, un bârlădean nu a mai dorit să cumpere de la mine după ce a aflat de unde sunt”, a spus intrigat artistul.

Poate că această atitudine vine tocmai din necunoașterea valorii sau din incapacitatea de a accepta valoarea unui concitadin. Nu întâmplător se organizează târguri de meșteri populari autentici, ci tocmai pentru a face cunoștință cu valoarea obiectelor tradiționale. Cristian Constantinescu este membru al Asociației Meșterilor Populari din Moldova, cu sediul la Iași. Este prezent la târguri în timpul anului, atât la el în județ, în Huși și Vaslui, dar și la Galați, Piatra Neamț și Iași. Este întrutotul de acord ca și la Bârlad să se înființeze o asociație a meșterilor populari, pentru că sunt destui meșteri care duc tradiția mai departe cu demnitate și pricepere.

Avem artiști buni în județ și la Bârlad, dar la noi artiștii sunt prea modești. Pe de o parte nu știu să își vândă marfa și pe de alta nici nu sunt ajutați. Să nu uităm că cei mai mulți dintre ei trăiesc doar din această activitate a meșteșugitului”, a concluzionat Cristian Constantinescu.

Drujba miraculoasă a artistului popular Ionel Bușe face minuni, de care ar putea și Bârladul să beneficieze

de Mihaela NICULESCU

Sculpturile originale ale meșterului popular Ionel Bușe au devenit foarte căutate în ultimii ani. Târgurile la care a participat au însemnat cea mai bună promovare a artei și a artistului și, tot prin intermediul acestora, a reușit să vândă lucrările celor cu respect și admirație pentru talentul și munca artistului.

Bârlădeanul Ionel Bușe a început să sculpteze în urmă cu 15 ani. La început realiza mobilier de grădină, dar și obiecte mai mici, precum casete de bijuterii, platouri pentru fructe, suporturi pentru sticle, obiecte artizanale mai ieftine, căutate pe piață. Singurele unelte de lucru pe care le avea atunci erau un fierăstrău pendular și un șlefuitor de lemn, iar locul în care a realizat primele obiecte a fost terasa casei mamei și apoi garajul unui prieten.

Pentru că situația sa materială nu era tocmai una bună, care să îi permită punerea în aplicare a planului pe linie artistică, a hotărât să plece să lucreze în străinătate. S-a angajat la o firmă de cablu din Suedia și, în paralel, a început să sculpteze cu fierăstrăul, transformând copacii în adevărate opere de artă, care au uimit suedezii.

Nu puteam să îmi îndeplinesc visul dacă nu aș fi plecat în străinătate. În Suedia am încercat să continui munca de artist, sculptând cu drujba în copaci. La început a fost din plăcere, apoi pentru că aveam comenzi a trebuit să muncesc mai mult. Am lăsat în Suedia, în grădinile oamenilor, băncuțe, măsuțe, obiecte de mobilier pentru grădină și chiar opere de artă realizate direct în copaci, înfățișând moși, babe, animale etc. Veneam, plecam și între drumuri puneam bani deoparte pentru a îmi putea amenaja un atelier, așa cum aș fi vrut”, ne-a povestit Ionel Bușe.

Leagăne pentru grădină, din lemn sculptat

Perseverentul bârlădean a reușit să strângă o sumă importantă de bani și a revenit la Bârlad, unde și-a construit un atelier cu tot ce îi trebuia. La Simila, pentru că acolo a găsit teren. Atelierul de 90 metri pătrați este dotat cu utilaje semiindustriale acționate electric. Așa a început, în urmă cu șase ani, o nouă etapă artistică și acum lucrează la un alt nivel.

Muncește zi și noapte și se declară mulțumit atât de calitatea artistică a lucrărilor, cât și de partea financiară. Un punct forte al creației sale este mobilierul de biserică. A sculptat până acum mai multe obiecte de acest gen, tetrapodul pe care preotul citește evanghelia, Axionița, strana pentru cântăreți bisericești, iconostasul mare și evident, icoane.

Am o satisfacție deosebită că obiecte de mobilier religios create de mine se află în multe biserici din zonă: la Delenii de Sus, la Simila, Lunca Banului, Pogonești. Îmi amintesc de preotul de la Pogonești care a venit la mine și mi-a arătat șase fotografii ale Axioniței de la Muntele Athos. Am reușit să lucrez în așa fel încât Axionița de la Pogonești să arate aproape identic cu cea de la Muntele Athos. Preotul a fost mulțumit și vestea s-a dus mai departe din om în om, de la preot la preot”, a mai spus Ionel Bușe.

Artistul s-a dedicat acestui gen de mobilier, dar nu a abandonat niciodată icoana basorelief. Icoana pe care bârlădeanul Bușe o sculptează este unică, în sensul că este asemănătoare tripticului, dar are patru laturi, încât închisă, icoana sculptată în lemn de tei, pare a fi o carte.

Este o creație originală la care țin foarte mult. La fel cum țin și la troițele stradale din frasin și stejar, precum și la troițele de interior, care se găsesc în mai multe sate din județ, dar și din Iași”, a mai adăugat artistul popular.

Cele mai recente obiecte pe care le-a creat și de care este fascinat sunt leagănele. Le realizează din lemn de carpen și dau un farmec aparte grădinii prin felul în care sunt concepute, fiind în egală măsură foarte utile.

Parcul din Tecuci poartă pecetea originală a unui bârlădean talentat

După ani de zile, la 42 de ani, Ionel Bușe este mulțumit de creația sa și de faptul că lumea o apreciază. O parte dintre cei care vin la târguri îl felicită, unii se arată interesați să cumpere, iar alții chiar cumpără. În județ lumea e săracă, iar din 300 de privitori 10 devin cumpărători. Bușe este totuși mulțumit că vasluienii încep să aprecieze valoarea într-o societate în care kitsch-ul, indiferent că e chinezărie sau nu, a invadat piața.

Talentatul bârlădean, prea puțin cunoscut la el în oraș, a avut mai multe meserii până a ajunge să devină artist independent. A fost tâmplar, a lucrat la Poliția Comunitară și chiar la IRB. Nimeni din familia sa nu a sculptat, el era singurul talentat la desen. La școală desena frumos, în special portrete. La Școala 10, cum se numea Școala „Stroe Belloescu”, era singurul băiat din cercul de pictură. Acolo l-a cunoscut pe profesorul de desen Chițimuș, care prin calmitatea sa l-a făcut să iubească și mai mult pictura. A participat chiar la un concurs în Franța și a câștigat un premiu.

Pentru că familia nu a avut posibilități să îl dea la un liceu de artă, deși el își dorea, Ionel Bușe a renunțat la această pasiune. Viața i-a oferit supriza de a deveni sculptor, autodidact și de a avea un atelier profesional în care să poată lucra ca la carte. Artistul încă mai crede că arta poate salva multe imperfecțiuni, chiar cele din spațiul în care trăim. Cu ceva ani în urmă a sculptat cu drujba copaci, creând opere de artă care au înfrumusețat parcul din Tecuci. De ce la Bârlad nu s-ar putea întâmpla același lucru? Este o întrebare pe care artistul popular și-o pune de multă vreme și încă nu a găsit răspunsul.

Ce au de făcut bârlădenii care vor să se aprovizioneze cu lemne pentru iarnă

Bârlădenii care au nevoie de lemn de lucru sau lemne de foc le vor putea achiziționa de la Ocolul Silvic, prin intermediul Primăriei Bârlad. Acest lucru este posibil ca urmare a intrării în vigoare la 21 iulie anul curent a Legii 175 / 2017, privind unele măsuri pentru asigurarea necesarului de lemn provenit din fondul forestier proprietate publică a statului pentru populație și pentru consumul propriu al unităților finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfășoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat.

Bârlădenii vor trebui să depună la registratura Primăriei Bârlad o cerere cu datele de identificare până pe 24 august, astfel încât, până pe 25 august, Primăria să centralizeze solicitările și să le transmită la Ocolul Silvic Bârlad.

La Bârlad mai există o singură grădiniță încălzită cu sobă pe lemne, dar materialul lemnos este asigurat de Primărie din ceea ce se recuperează în urma toaletării arborilor. Așadar, beneficiarii din Bârlad ai acestei noi reglementări vor fi doar cetățenii care au nevoie de lemn de foc sau de lemn de lucru, cu diametrul la capătul gros de maximum 24 de centimetri.

Atât materialul lemnos cât și lemnele de foc vor fi vândute direct, la prețurile reale ale pieței, în funcție de speciile arborilor”, ne-a declarat Cătălin Idriceanu, directorul Direcției Silvice Vaslui. (Mihaela NICULESCU)

Două persoane rănite, una grav, după ce s-au răsturnat cu un camion încărcat cu lemne

Două persoane au fost rănite, una grav, după ce s-au răsturnat, marți după-amiază, cu un camion încărcat cu lemne, pe un drumul dintre Tătărăni și Bălțați. Una dintre victime a fost scoasă din cabină cu ajutorul pompierilor, care au intervenit cu echipamentele de descarcerare.

Accidentul s-a petrecut pe un drum comunal din Tătărăni, după ce șoferul camionului, un bărbat de 35 de ani, a pierdut controlul asupra direcției și s-a răsturnat în afara șoselei. În urma accidentului, atât conducătorul mașinii cât și pasagerul din dreapta sa au fost răniți, acesta din urmă rămânând încarcerat în cabină. Șoferul a fost cel care sunat la numărul de urgență 112 și a solicitat intervenția Ambulanței.

Echipaje medicale deplasate la accident au constatat că șoferul a suferit un traumatism cranio-cerebral, în timp ce pasagerul din dreapta sa, un bărbat de 43 de ani, a suferit o fractură deschisă de gambă. Pentru scoaterea celei de-a doua victime, a fost nevoie de intervenția echipajului de descarcerare de la Secția Huși”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Vaslui, Petru Iftene.

Cei doi bărbați au fost transportați cu ambulanțele la Spitalul Municipal Huși. Polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili condițiile în care s-a petrecut accidentul. (Ionuț PREDA)

Bărbat transportat în stare gravă la spital cu elicopterul SMURD după ce o căruță cu lemne s-a răsturnat peste el

Un bărbat de 45 de ani a fost preluat în stare gravă de un elicopter SMURD și transportat la un spital din Iași după ce o căruță plină cu bușteni s-a răsturnat peste el în timp ce se afla într-o pădure de pe raza comunei Cozmești. Poliția a început o anchetă în acest caz.

Căruța plină cu bușteni s-a răsturnat peste bărbat în timp ce acesta se afla împreună cu fiul său pe un parchet din pădurea situată lângă localitatea Fîstîci. Practic, victima a fost prinsă sub încărcătura de lemne după ce atelajul tras de cai s-a răsturnat din cauza denivelărilor, în momentul în care se îndrepta spre ieșirea din pădure. Fiul bărbatului a alertat imediat autoritățile, un echipaj de terapie intensivă mobilă (TIM) fiind trimis la intervenție.

Pacientul a fost găsit în stare gravă, cu traumatisme la nivelul capului și a coloanei vertebrale. În consecință, a fost solicitat sprijinul echipajului medical de pe elicopterul SMURD, care s-a deplasat la caz și, după stabilizarea bărbatului, l-a transportat la un spital din Iași”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vaslui, Petru Iftene.

Polițiștii au început o anchetă în acest caz pentru a stabili în ce condiții s-a petrecut incidentul și dacă lemnele care s-au răsturnat peste bărbat fuseseră luate legal de către acesta din pădure. (Ionuț PREDA)

Se fură lemne… ca în codru, în județul Vaslui

Apropierea iernii e prilej de bătaie de cap pentru vasluienii care folosesc lemne pentru a se încălzi. Atât pentru cei care și le procură în mod cinstit, dar și pentru aceia care caută în fel și chip să și le însușească ilegal. Căci nu e lucru ușor să duci de nas atâta lume ca să-ți aduci un car-două de lemne la tine în bătătură.

O pot confirma cu mâna pe inimă patru ”gospodari” din județul Vaslui, cărora încercarea de a șterpeli lemne pentru iarnă nu le-a ieșit, căci au fost prinși de poliție. Doi dintre ei, în vârstă de 28 și, respectiv, 31 de ani, au fost depistați în localitatea Băcești transportând cu căruța 1,1 metri cubi de lemn de foc, fără a deține documente de proveniență și transport pentru acesta. Pe raza comunei Dumești, alte două persoane în vârstă de 35, respectiv 60 de ani transportau fără acte de proveniență cantitatea de 1,6 mc lemn de foc. Toți patru s-au întors acasă cu căruțele goale, deoarece polițiștii le-au confiscat lemnul, iar ei s-au ales cu niște amenzi în urma cărora nu se vor vedea calzi prea curând.
În această perioadă, polițiștii vasluieni de ordine publică au constatat nu mai puțin de 88 de încălcări ale legii, în ceea ce privește domeniul silvic, amenzile date însumând 21.185 lei.Numai săptămâna trecută au fost instituite 28 de filtre pe drumurile publice. (George PROCA)

Hoți de lemne, prinși de polițiști

de Marian MOCANU
În doar o săptămână, polițiștii vasluieni de ordine publică au constatat nu mai puțin de 76 de încălcări ale legii în ceea ce privește delictele silvice, amenzile date însumând 23.890 lei. Mai persoane au fost prinse în timp ce transportau material lemnos fără a avea acte de proveniență, în multe dintre cazuri fiind vorba de lemn furat din pădurile atât particulare, cât și ale statului.
Odată cu apropierea iernii, drumurile județului sunt împânzite de căruțe sau mașini pline cu lemne, în unele cazuri acestea neavând documente justificative. De aceea, săptămâna trecută, polițiștii de ordine publică vasluieni au efectuat 35 de controale în fondul forestier, în piețe și târguri, pentru prevenirea și combaterea delictelor silvice. În multe dintre cazuri a fost vorba de verificare a vehiculelor care transportau material lemnos și a documentelor justificative de proveniență a materialului lemnos.
Polițiștii au constatat 76 de contravenții pentru care au aplicat sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 23.890 de lei. Nu mai puțin de 14 cazuri au fost cele a unor persoane care au confundat pădurea altora cu ograda proprie, furând copaci inclusiv din pădurile statului. Este cazul a patru bărbați prinși pe raza comunei Codăești și care au tăiat în mod ilegal 20 arbori de esență salcâm din plantația aparținând A.N.I.F. Pe raza comunei Zăpodeni, polițiștii au depistat un tânăr, în vârstă de 29 ani, din comuna Dănești, care transporta cu o căruță cherestea fără a deține documente de proveniență și transport pentru materialul lemnos. Tânărul s-a ales cu o amendă, dar și cu lemnele confiscate. Alte două persoane au fost identificate pe raza comunei Gherghești în timp ce transportau lemn de foc, fără a deține documente de proveniență și transport pentru materialul lemnos. Polițiști din cadrul Poliției orașului Murgeni au depistat în flagrant două persoane care furau material lemnos din pădurea aflată pe raza localității Cârja, suburbie a orașului Murgeni. Materialul lemnos și vehiculul cu tracțiune animală folosit pentru transport au fost ridicate și lăsate în custodia reprezentanților Ocolului Silvic Epureni.

Trei hectare de pădure dispar în fiecare oră în România. HARTA defrișărilor ilegale

România pierde 3 hectare de pădure pe oră, 62 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi, relevă cel mai nou raport Greenpeace România, care a monitorizat, pe baza datelor autorităților, defrișările ilegale în perioada 2013 -2014. 

Potrivit cercetării Greenpeace, în perioada analizată au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, echivalentul unei medii de 62 de cazuri/zi, în creștere de la 30 de cazuri/zi consemnate între anii 2009-2011, respectiv 50 de cazuri/zi, la nivelul anului 2012. Autoritățile au identificat, astfel, la nivel național, o cantitate de 1.011.892 metri cubi, asociată acestor cazuri de tăieri ilegale, adică 22 metri cubi/caz, de peste două ori mai mult decât în intervalul 2009-2011(452.842 metri cubi).

Tăierile ilegale de pădure din România din intervalul 2013-2014 au dus la prejudiciu de aproximativ 52,1 milioane de euro (230.937.047 lei).

Județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeș (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel național), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) și Mureș (3.351 cazuri, 7,36%). De altfel, județul Argeș a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de către autorități și în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri.

Per total însă, Transilvania este principala sursă de lemn pentru tăierile ilegale, aproape 80% din totalul prejudiciului creat în România, în perioada 2013-214, fiind din Cluj, Alba și Maramureș. „La nivelul celor 3 județe (Cluj, Alba și Maramureș) se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel național în perioada 2013-2014, județul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba 23% și Maramureș 18%. Acest lucru indică necesitatea dezvoltării și implementării de către autorități a unor măsuri suplimentare de control și prevenire a tăierilor ilegale”, se arată în raport.

„Subliniem faptul că aceste date nu oferă o imagine completă asupra amplorii reale a fenomenului tăierilor ilegale la nivelul întregii țări, de vreme ce rapoartele guvernamentale indică o medie de 8,8 milioane m3 de lemn extras ilegal anual, dar investigațiile autorităților competente se referă doar la a 16-a parte din cifra mai sus menționată”, a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie al Greenpeace România.

Valoarea prejudiciului: 230.937.047 lei

Valoarea totală a prejudiciului la nivel național, în intervalul analizat, a fost estimată de către autorități la 230.937.047 lei (aproximativ 52,1 milioane euro). Ca urmare a volumului mare înregistrat, județele Cluj, Alba și Maramureș prezintă cele mai mari valori medii, respectiv: 70.189 lei prejudiciu/caz în Alba, 52.742 lei/caz în Cluj și 27.227 lei/caz în Maramureș. Astfel, cele trei județe totalizează 79% din prejudiciul cauzat.

Pentru a înțelege mai bine cauzele tăierilor ilegale, Greenpeace România a solicitat autorităților informații suplimentare în legătură cu metodele folosite pentru identificarea tăierilor ilegale, dificultățile întâmpinate și modalitățile de prevenire a acestora. Analiza a fost realizată pe baza a 20 de răspunsuri primite de la Poliție și Garda Forestieră. 30% dintre respondenți consideră că investigarea cazurilor este îngreunată de faptul că autoritățile sunt sesizate cu întârziere față de momentul efectuării faptei, iar 20% dintre aceștia au menționat ca dificultăți lipsa dovezilor și imposibilitatea identificării autorilor. Potrivit concluziilor aceleiași cercetări calitative, 35% dintre participanți au indicat existența unor rețele foarte bine organizate, care operează pe timpul nopții, dispun de echipamente performante sau lucrează în etape.

”În legătură cu reducerea fenomenului de tăieri ilegale, acesta ar putea fi redus prin aplicarea de pedepse mai aspre (inclusiv încadrarea ca infracțiune a sustragerii de material lemnos, indiferent de cantitate — în momentul de față, conform legii, dacă valoarea prejudiciului este de până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă fapta este considerată contravenție, nu infracțiune, și se pedepsește cu amendă). De asemenea, este necesară o mai bună colaborare între instituțiile cu atribuții de control (Poliție, Garda Forestieră, Jandarmerie) și alocarea de personal suplimentar pentru o mai bună acoperire a fondului forestier, a zonelor izolate, dar și în vederea organizării unui sistem permanent de pază (și pe durata nopții). Ar fi foarte util ca personalul cu atribuții în constatarea și investigarea delictelor silvice din Jandarmerie și Poliție să beneficieze de pregătire de specialitate. La reducerea fenomenului tăierilor ilegale poate contribui și îmbunătățirea Radarului Pădurilor, prin transparentizarea informațiilor și accesul public la amenajamentele silvice”, notează Greenpeace România.

Procentul cazurilor soluționate, în scădere

În timp ce la nivelul anului 2013 au fost investigate 17.57, dintre care 60.97% nu au fost soluționate până la sfârșitul anului, din cele 6.775 de cazuri rezolvate în 2013, doar 15,53% au fost soluționate prin trimitere în judecată. În 2014, 63,58% din cele 16.541 de cazuri investigate nu au fost soluționate. Procentul cazurilor soluționate prin trimitere în judecată a scăzut la 9,15%.

Cel mai mare număr de cazuri soluționate prin trimitere în judecată a fost înregistrate în județele Vrancea, Alba, Bacău, Neamț, Suceava, Maramureș și Argeș.

Cercetarea a fost efectuată în perioada iunie-septembrie 2015 și se referă la datele statistice pentru anii 2013 și 2014. Instituțiile respondente sunt: Procuratura Generală, Poliția prin Inspectoratele Județene, Regia Națională a Pădurilor Romsilva S.A. și Comisariatele de Regim Silvic și Cinegetic (CRSC), transformate din 9 Septembrie 2015 în Garzi Forestiere.

Sursa: gandul.info

Un parc național cu jumătate de milion de turiști pe an, aproape de a fi distrus de mafia lemnului

Parcul Natural Apuseni, principalul obiectiv turistic al Munților Apuseni, se confruntă cu numeroase probleme, avertizează parlamentarii.

„Parcul Natural Apuseni suferă, anual, pagube însemnate din cauza mafiei lemnului. În anumite zone, inspectorii Romsilva au identificat un adevărat dezastru forestier, după zecile de sesizări trimise la Administrația Parcului Natural Apuseni, care reclamau defrișările ilegale din platoul Padiș sau Valea Aleului”, scrie, într-o interpelare adresată ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, deputatul din Cluj Aurelia Cristea.

„De asemenea, problema construcțiilor ilegale din parc și mizeria lăsată în urmă de turiști sunt, din păcate, realități sumbre, care cresc, an de an, în intensitate”, mai spune autorul interpelării.

Parcul Natural Apuseni este o arie protejată de interes național din categoria parcurilor naturale de tip peisaj terestru, care este împărțit de județele Alba, Cluj și Bihor.

În replică, ministrul Mediului, Grațiela Leocadia Gavrilescu, a precizat că, potrivit estimărilor, Parcul Natural Apuseni este vizitat de aproximativ 500.000 de turiști pe an. Concret, anul trecut, au fost eliberate 136.366 bilete de intrare la principalele obiective turistice. Cifra nu reflectă numărul total de vizitatori, întrucât, pe lângă cele 100 de unități de cazare autorizate care funcționează conform propriului program, există un număr mare de gospodării din mediul rural din parc care găzduiesc turiști fără a fi luate în evidență de autorități.

Suprafața totală a parcului este de 75.784 hectare, dintre care două treimi din suprafață reprezintă proprietăți private și doar o treime este proprietatea statului.

„Această configurație administrativă și de proprietate a teritoriului determină un nivel ridicat de complexitate a managementului ariei protejate și de relaționare cu factorii interesați. În unitățile administrativ-teritoriale situate pe teritoriul parcului locuiesc aproximativ 10.000 de persoane, iar nivelul de dezvoltare economică și socială a fost și este unul foarte scăzut raportat la nivelul de dezvoltare socio-economică la nivelul întregii regiuni. Acest fapt a determinat o presiune accentuată asupra resurselor naturale sitaute pe teritoriul parcului, cu precădere asupra fondului forestier”, explică ministrul situația din parcul natural.

Potrivit oficialului guvernamental, o altă presiune este exercitată prin construirea necontrolată și solicitarea de extindere a zonelor construite, „care nu urmăreau cu preponderență nevoile comunităților locale, ci construirea de case de vacanță sau dezvoltarea de stațiuni turistice care nu corespundeau nevoilor reale de dezvoltare”.

Grațiela Leocadia Gavrilescu sugerează în răspunsul său că autoritățile responsabile în domeniul construcțiilor din zonă tolerează ridicarea construcțiilor ilegale. În ciuda sesizării autorităților responsabile și chiar și a organelor de urmărire penală, „numărul construcțiilor ilegale nu a scăzut, fiind chiar în creștere”.

Partea proastă este că această situație se întâlnește în mod special în zona centrală a parcului, în zona Padiș, majoritatea construcțiilor fiind amplasate în zona de conservare specială, zonă de protecție integrală, unde sunt situate cele mai sensibile și vulnerabile habitate, dar și cele mai multe obiective turistice.

Concluzia ministrului este că trebuie prevenită erodarea iremediabilă a Parcului Natural Apuseni și că un management eficient și eficace al ariilor naturale protejate nu poate fi realizat fără implicarea, sprijinul și colaborarea factorilor interesați, în special a administrațiilor publice locale și comunităților locale.

Sursa: money.ro

SUMAL sau “Radarul pădurii”, implementat și în Vaslui

Sistemul se poate accesa de pe orice smartphone și are ca țintă scăderea furtului de lemn.

Sistemul informațional integrat SUMAL, denumit și “Radarul pădurii”, a fost implementat și în județul Vaslui. După o perioadă de probă de câteva zile, acesta a devenit obligatoriu de ieri. Sistemul poate fi accesat de pe orice smartphone prin aplicația Woodtracking și este destinat atât ocoalelor silvice de stat și private, cât și operatorilor economici care exploatează, transportă și comercializează material lemnos.

“Sistemul a funcționat în situație de pilot și suntem pregătiți pentru implementarea acestuia. În mare parte nu se vor crea sincope, singura problemă ar fi cea înlocuirii avizelor de expediție cu noile modele, fapt ce va dura câteva zile, maxim o săptămână”, ne-a declarat Laurențiu Agrigoroaie, șeful Ocolului Silvic Vaslui.

Acest sistem este menit să reducă gradul de furt major din pădure, astfel că pentru fiecare transport mai mare de 3 mc se va emite un cod unic care trebuie scris în avizul de însoțire a mărfii.

Legalitatea transportului se poate verifica și fără oprirea mașinii, pentru că sistemul permite verificarea datelor avizelor în sistemul informatic și după numărul de înmatriculare. Așadar, fiecare persoană va putea proba legalitatea transportului printr-un singur apel la 112.

Pentru o mai bună funcționare a SUMAL toate depozitele de lemn trebuie amplasate obligatoriu în zone cu semnal. În cazul în care locul din care se face exploatarea lemnului nu este acoperire se va emite un cod ofline ce va fi înregistrat imediat ce smartphonurile vor avea semnal. (A.A.)

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: