Home / Tag Archives: maidanezi

Tag Archives: maidanezi

Primul târg de câini de la Bârlad și-a întâmpinat participanții din Germania cu lacătul pe ușă. Explicația organizatorilor: ”A plouat”

Târgul de câini de la Bârlad, anunțat de Asociația „Sprijină câinii” (firma agreată de autoritățile locale să gestioneze problema câinilor fără stăpân), pentru ziua de 6 octombrie, nu a mai avut loc. Asta, deși era un eveniment prin care adopțiile ce ar fi putut fi făcute ar fi salvat de la moarte zeci de câini ce urmează să fie eutanasiați.

Două reprezentante ale Asociației „Seelen für Seelchen”, venite special din Germania, au avut parte de o surpriză cât se poate de neplăcută. Nu numai că nu au găsit nici un reprezentant al organizatorilor la primul târg de adopții a câinilor fără stăpân din Bârlad, dar au fost întâmpinate cu un mare lacăt pe ușa adăpostului public. Reprezentantele ONG-ului german au fost anunțate prin mesaj privat despre „târgul de câini”, programat pentru ziua de duminică, 6 octombrie, dar au constatat că au luat o mare țeapă.

Reprezentanții Asociației „Sprijină Câinii” au încercat să se scuze invocând printre altele că târgul nu a mai avut loc din cauza vremii. De parcă iubitorii de animale care doreau să adopte un câine s-ar fi speriat de câțiva stropi de ploaie. Atitudinea ONG-ului plătit de Primărie cu bani grei pentru gestionarea câinilor comunitari (inclusiv pentru înlesnirea adopțiilor) este incalificabilă. Persoanele din Germania plătesc lunar adăpostului public din Bârlad 5.000 lei, adică 35 de euro pentru fiecare dintre cei 40 de câini adoptați la distanță.

În urmă cu câteva săptămâni, Asociația „Sprijină Câinii” posta într-o frenezie pe Facebook despre faptul că 49 de câini, găzduiți de multe săptămâni în adăpostul public, vor fi eutanasiați dacă nu vor fi adoptați.

Două ONG-uri care activează la Bârlad pentru protecția animalelor („Seelen für Seelchen”, cea care s-a prezentat și la târg, precum și ”Ultima speranță la Viață”) au reușit să dea spre adopție câteva zeci de câini, salvându-i de la moarte. Fără a avea suportul municipalității bârlădene, așa cum se întâmplă cu Asociația „Sprijină Câinii”. Conform caietului de sarcini al licitației în care „Sprijină Câinii” a ieșit câștigătoare, asociația trebuie să se preocupe permanent de activitatea de publicitate a câinilor, să-i pozeze și să organizeze târguri de adopție, pentru ca tot mai multe patrupede să își găsească un stăpân.

Din păcate, acest ONG nu pare preocupat de salvarea câinilor de la moarte, ci mai degrabă de eutanasierea acestora, care le aduce și bani mai mulți și care, la urma urmei, e legală, după două săptămâni de găzduire în adăpost a câinilor.

Ion Păun, vicepreședintele Asociației „Sprijină Câinii”, declara luna trecută pentru Est News că eutanasierea este un act medical. Da, dar conform legii ea trebuie realizată în ultimă instanță, după ce au fost epuizate toate metodele de dare în adopție.

În plus, substanța folosită la eutanasiere, cea acceptată de lege, este T 61 și nu sulfat de magneziu, substanță care produce animalelor hemoragii interne masive și dureri chinuitoare înainte de moarte. Reprezentanții celor două ONG-uri din Bârlad care luptă pentru drepturile animalelor au dubii asupra faptului că la adăpostul public din Bârlad eutanasierea se va face cu T 61. După cum au dubii că în timpul weekend-ului câinii sunt hrăniți. Surse credibile, care doresc să-și păstreze anonimatul, au declarat reprezentanților celor două ONG-uri că duminică, de exemplu, nu a venit nimeni să hrănească patrupedele din adăpost.

Primăria, cea care a concesionat Serviciul Public de Gestionare a Câinilor fără Stăpân Asociației „Sprijină Câinii”, ar trebui să monitorizeze mai atent felul în care ONG-ul respectiv se achită de obligațiile prevăzute în caietul de sarcini. Dar, cum ar putea Dumitru Boroș să-l deranjeze pe Ion Păun, coleg de partid, membru cu state vechi în PNL Vaslui?

Acum două luni, edilul Bârladului a încercat să-i ofere un container foarte scump, ce urma să fie plătit din banii bârlădenilor. Containerul a fost introdus pe lista achizițiilor, printre băncuțe și copăcei, iar consilierii locali au votat proiectul în care figura și cumpărarea pe banii Primăriei a unui container de 900.000 de lei. Prefectura Vaslui nu a validat proiectul, considerând ilegală achiziționarea acelui container. Asociația „Sprijină Câinii” este obligată, conform caietului de sarcini, să achiziționeze cu bani proprii un container prevăzut cu vestiare și cu toată dotarea necesară activității de sterilizare. (Mihaela NICULESCU)

Primarul Boroș va trebui să explice Consiliului Local în baza cărei legi a plătit 700 de lei pentru capturarea unui câine

de Mihaela NICULESCU

După cinci luni în care serviciul de ecarisaj a fost lăsat de izbeliște de municipalitate și după alte două luni în care gestionarea câinilor comunitari a fost încredințată direct unei asociații, ieri, consilierii locali au votat înființarea și delegarea prin concesiune a Serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpân din Bârlad.

Până ieri, nu s-a arătat interesat de concesionarea acestui serviciu niciun ONG, în schimb, ieri dimineață, Asociația Pentru Protecția Animalelor Fără Stăpân a trimis o scrisoare către Primărie. În scrisoare, reprezentanții asociației au venit cu câteva propuneri de modificare a caietului de sarcini. Unele au fost luate în calcul de municipalitate, altele nu. A fost întocmit un proces-verbal cu toate amendamentele aduse caietului de sarcini, care a fost prezentat consilierilor în ședința extraordinară. Membrii legislativului local au fost de acord cu aceste modificări și în cele din urmă au aprobat: regulamentul de organizare și funcționare a Serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpâni, contractul de delegare prin concesiune a serviciului, precum și caietul de sarcini. Au aprobat în principiu înființarea și delegarea prin concesiune a serviciului respectiv, dar nu fără discuții contradictorii.

Andrei Huiban, consilier PSD, a cerut edilului-șef ca în următoarea ședință să i se prezinte în scris cadrul legal în baza căruia, în luna noiembrie 2018, acest serviciu a fost încredințat direct unei asociații care a încasat de la Primărie 700 de lei pentru fiecare câine capturat. De asemenea, consilierul Andrei Huiban a cerut să i se prezinte defalcat cheltuielile pe care această asociație le-a făcut câtă vreme s-a ocupat de câinii comunitari.

Primarul Dumitru Boroș a ținut să-i precizeze consilierului Andrei Huiban că prelungirea contractului cu Asociația „Seelen für Seelchen” nu s-a mai putut realiza după iunie 2018 întrucât asociația nu a fost de acord cu unele clauze adăugate în contract.

„Am avut două-trei întâlniri cu reprezentanții Asociației <<Seelen für Seelchen>>, care s-a ocupat de capturarea câinilor până în iunie 2018, când a expirat contractul. După această dată, nu am mai putut ajunge la un consens nici în ceea ce privește numărul de câini capturați și nici numărul de câini eliberați din adăpost. Asociația nu a fost de acord ca activitatea să fie supravegheată și de către un reprezentant al Primăriei. Acestea au fost motivele pentru care nu am mai putut prelungi contractul cu asociația și, ulterior, am fost nevoiți să încredințăm direct serviciul unei alte asociații. În privința celor solicitate de dumneavoastră, veți primi toate datele la următoarea ședință”, a replicat primarul Dumitru Boroș.

Autoritățile locale trebuie să se miște repede, ca până la sfârșitul lunii martie să se știe deja ce ONG va concesiona serviciul, în urma licitației. Numărul câinilor fără stăpân a crescut foarte mult în ultimele luni și va fi și mai mare până la sfârșitul lunii martie, când poate fi reluată capturarea câinilor. Este nevoie ca la acea dată ONG-ul desemnat câștigător să înceapă urgent strângerea câinilor.

(VIDEO) Scene incredibile pe străzile Bârladului și în curtea DSVSA, în urma capturării câinilor maidanezi

de Simona MIHĂILĂ

Scandal teribil, joi, la Bârlad, când a debutat activitatea de capturare a câinilor vagabonzi. Mai mulți militanți pentru drepturile animalelor, în frunte cu Mircea Șerbănoiu, președintele Federației Naționale pentru Protecția Animalelor și Mediului (FNPAM) din România, sosit special la Bârlad, au alertat autoritățile județene și centrale după ce au aflat că activitatea de eliminare a maidanezilor de pe teritoriul orașului se face în baza unui contract încheiat în mod ilegal. Apărătorii animalelor l-au acuzat pe primarul Dumitru Boroș că plătește sume fabuloase unei asociații (cu sediul social la Galați), pe care a angajat-o fără a cere aprobarea Consiliului Local Bârlad, așa cum prevede legea. Șerbănoiu a spus despre primar că a făcut exces de putere, luând o decizie care nu era de competența lui, ci a consilierilor. Scandalul s-a mutat în curtea DSVSA, acolo unde au sosit și polițiștii, alertați prin 112 de către iubitorii de animale care s-au declarat convinși că patrupedele sunt duse departe de Bârlad pentru a fi ucise ”în liniște”.

 

 

Scandalul a pornit încă de dimineață, când un echipaj al Asociației pentru Supravegherea și Protecția Animalelor IVETS Galați a acționat în mai multe zone din oraș. Hingherii au fost așteptați de militanții pentru drepturile și protecția animalelor, alături de care se afla și Mircea Șerbănoiu, pus în temă încă de acum câteva zile cu ceea ce urma să se întâmple la Bârlad.

Apărătorii animalelor au răbufnit în momentul în care au aflat că patrupedele capturate și băgate în cele două dube ale asociației urmau să ajungă tocmai în Călărași, acolo unde Asociația ”Ivets” are un adăpost.

”Conform legii, câinii trebuie ținuți în adăpostul aflat pe raza teritoriului unde au fost capturați timp de 14 zile, timp în care cetățenii urbei au șansa de a-i adopta. Printre câinii capturați astăzi se află și câini sterilizați și câini cu stăpân. În două săptămâni, cât trebuie să rămână în depozitul de la Bârlad, stăpânii au timp să-i recupereze. Unde sunt duși acești câini? Ce se întâmplă cu ei? Dacă vor fi uciși? Nu se știe nimic”, ne-a declarat Didona Platon, voluntar pe lângă entitățile de protecție a animalelor care activează în Bârlad.

 

Asociația ”IVETS” nu știa că la Bârlad ”nu sunt condiții” de respectare a legii

 

Apărătorii animalelor au sunat la 112 pentru a anunța că din Bârlad urmează să plece un transport de animale, cu încălcarea legislației în vigoare.

După câteva ore, scandalul s-a mutat în curtea Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), acolo unde IVETS au vrut să să descarce câinii capturați (și chiar au făcut-o parțial), în semn de protest că instituția nu le aprobă scoaterea din oraș a patrupedelor.

Reprezentanții asociației au motivat că nu au cum să ducă animalele la adăpostul orașului întrucât ”nu sunt condiții”. Inspectorii sanitar-veterinari au considerat că aceasta este o problemă care trebuia rezolvată de primărie și asociație înainte de a începe capturarea câinilor și le-a interzis celor de la IVETS să plece cu animalele din oraș.

 

”Primarul Bârladului a făcut abuz de putere, luând decizii care nu erau de competența lui”

 

Mircea Șerbănoiu, președintele FNPAM, le-a declarat reporterilor Est News că adevăratul motiv pentru care Asociația IVETS nu vrea să ducă patrupedele la adăpostul din Bârlad este că nu întrunește condițiile legale de funcționare.

Ciudat este că, în timp ce, iată, la București se știa că Primăria Bârlad a încredințat Asociației IVETS serviciul de capturare a câinilor, bârlădenii habar nu aveau. Autoritățile locale au ținut secret acest parteneriat până în ultimul moment. Nici măcar la ultima conferință de presă (21 octombrie), când Boroș a vorbit destul de mult pe subiectul câinilor vagabonzi, nu a pomenit ceva despre contractul ce urma a fi încheiat cu Asociația IVETS. Abia ieri după-amiază, după opt zile de la încheierea contractului, forțat de scandalul izbucnit, primarul a dispus publicarea informației pe site-ul instituției.

Mircea Șerbănoiu susține că primarul Dumitru Boroș avea motive ”întemeiate” să păstreze secretul contractului cu asociația: ”Acest contract este ilegal. Legislația spune că, fie consiliile locale au obligația de a înființa servicii speciale de gestionare a câinilor fără stăpân, fie este obligată să concesioneze această activitate, conform OUG 155. Nu există alt mod de atribuire decât concesionarea. Modul de încredințare directă a acestui serviciu către această firmă arată că primarul municipiului Bârlad și-a arogat competențe deliberative, pe care, conform legii, nu le are decât Consiliul Local. Prin acest contract, se dorește eludarea legii, precum și cheltuirea unor sume foarte mari de bani. Nu cunosc detaliile financiare ale contractului, dar știu că această asociație percepe primăriilor din țară cu care are contract, un tarif de 700 de lei pe câine capturat. Dacă în contract este stipulat să captureze 100 de câini pe lună, așa cum am înțeles că dorește primarul dumneavoastră, atunci această asociație va încasa 70.000 de lei lunar, în baza unui contract ilegal, un contract care nu are aprobarea organului deliberativ, respectiv Consiliul Local. Acest lucru este un abuz de putere din partea primarului”.

 

 

Mircea Șerbănoiu a mai spus că va face toate demersurile ca acest contract să fie anulat în instanță.

El a precizat că, în calitatea sa de președinte al FNPAM, cel mai îngrijorător lucru este soarta animalelor imediat ce sunt capturate de firma plătită de Primăria Bârlad: ”Această firmă nu are interesul de a desfășura activitatea prin concesionare, pentru că asta presupune să respecte condițiile legale: punct de lucru la Bârlad și personal angajat. Asta se traduce prin diminuarea profitului. Această manifestare dictatorială a primarului – el decide, el aduce firma, el dă banii – este îngrijorătoare. Noi o să-i facem plângere penală pentru încălcarea legilor speciale privind gestionarea câinilor fără stăpân”.

 

Precizări de la Primăria Bârlad

 

Iată singurele detalii furnizate de primarul Boroș în legătură cu acest subiect: ”Primarul Municipiului Bârlad, av. DUMITRU BOROȘ, informează opinia publică locală că, începând cu data de 01.11.2018, de capturarea câinilor fără stăpân de pe domeniul public se va ocupa o nouă asociație.

Astfel, în baza unui contract de colaborare și servicii sanitar-veterinare, încheiat pe data de 24 octombrie, a.c., între Municipiul Bârlad și Asociația pentru Supravegherea și Protecția Animalelor IVETS Galați, până la finele acestui an vor fi ridicați de pe domeniul public mai mulți câini fără stăpân. În prima fază, 140. Contractul se va derula până pe data de 31.12.2018, conform achiziției din portalul SEAP/SICAP, din data de 17.10.2018. Asociația de la care s-a făcut achiziția de servicii sanitar-veterinare va avea obligația de a presta servicii de capturare folosind arma cu tranchilizant, de a asigura asistență veterinară la capturare cu minimum un medic veterinar și o ambulanță veterinară, dar va desfășura în paralel și proceduri de adopție/revendicare și de eutanasie și neutralizare, acolo unde este cazul. Obligatoriu, toate serviciile prestate trebuie să respecte legislația în vigoare, respectiv OUG nr. 155/2001, Legea nr. 205/2004, HG 1059/2013, Legea nr. 258/2013”.

 

 

 

Iată când și unde se fac sterilizări gratuite ale animalelor cu stăpân. În cazul maidanezilor, Primăria Bârlad a abandonat lupta, iar orașul este iarăși invadat

de Mihaela NICULESCU

Se îngroașă gluma. Situația pare că scapă de sub control după ce de mai bine de două luni câinii nu mai sunt capturați, în lipsa unui contract încheiat între Primăria Bârlad și Asociatia Seelen fur Scheelen. Reprezentantii asociației trag un semnal de alarmă, întrucât numărul câinilor s-a înmulțit destul de mult, mai ales cei din rase periculos de agresive. Bârlădenii observa cum, de la zi la zi, sunt tot mai mulți câini pe strada și că nimeni nu intervine pentru a-i prinde.

Au trecut două luni de când asociația care se ocupă la Bârlad de câinii comunitari nu îi mai poate captura, pentru că nici până acum Primăria nu a încheiat contract cu aceasta. Între timp, câinii comunitari alături cei cu stăpân lăsați pe străzi s-au înmulțit, astfel încât orașul este din nou plin de patrupede.

Inițial, Primăria ne-a pus în față o formă de contract inspirată parțial de la primăria din Bistrița, cu care nu am fost de acord, întrucât clauzele erau exagerate, nerealiste. Ni s-a promis că va fi întocmit un alt contract, luând în calcul și cerințele noastre. Am așteptat, dar nici până la această oră nu am primit un răspuns. Nu ne-a chemat nimeni la negocieri”, a declarat pentru Est News Luiza Lungu, președinta Asociației „Seelen fur Seelchen” din Bârlad.

Pentru că Primăria nu a declanșat o campanie publicitară intensivă pentru încurajarea sterilizării și microcipării câinilor cu stăpân, în ultimii ani s-a pierdut controlul acestora. Conducerea asociației spune că, în loc să se focuseze pe responsabilitățile sale (capturare, îngrijire în padoc, sterilizare și adopție), este nevoită să facă filaj pentru a urmări câinii cu stăpân aflați în domeniul public, câini care nu sunt puțini deloc. De regulă, dimineața la prima oră și seara târziu, haite de câini comunitari, dar și din gospodării, lăsați de izbeliște, tulbură liniștea publică și cetățenii arată pe bună dreptate cu degetul către Primărie.

În mod inexplicabil, Primăria se spală pe mâini și plasează problema în curtea asociației, dar aceasta nu are nicio obligație de a amenda stăpânii iresponsabili care își lasă câinii pe stradă, determinând înmulțirea necontrolată a patrupedelor.

Sterilizări gratuite, în zona Stadion

Toate ONG – urile de profil consideră sterilizarea ca fiind metoda de succes în reducerea numărului de câini comunitari. Asociația „Seelen fur Seelchen” organizează periodic campanii de sterilizare, atât a câinilor cât și a pisicilor. Săptămâna aceasta, în perioada 21 – 23 septembrie, stăpânii de câini și pisici își pot steriliza animăluțele la cabinetul veterinar din zona Stadion, aflat la parterul blocului turn.

Am înregistrat până acum 100 de cereri din partea stăpânilor de câini, dar și de pisici și așteptăm în continuare să se programeze pentru sterilizarea animalelor. Medicul veterinar Alina Jako, colaboratoarea asociației, se ocupă de acest lucru, sterilizarea fiind suportată integral de «Lotus Stray Rescue». Noi avem disponibilitate maximă de a face o zi pe săptămână sterilizare, dacă există programări, sau o dată la două săptămâni. Ar fi bine ca stăpânii de câini și pisici să vină în următoarea perioadă cu patrupedele la sterilizare, pentru că se apropie perioada rece și mulți nu vor să își sterilizeze animalul când e frig. Numărul câinilor și pisicilor a crescut foarte mult, mai ales între blocuri, de aceea contăm pe receptivitatea oamenilor în a veni și a-și steriliza animăluțul”, a mai precizat Luiza Lungu.

Sterilizarea nu scurtează nicidecum viața animalului, ci dimpotrivă o prelungește, femelele sterilizate nu dezvoltă cancer, după sterilizare animalele devin mai jucăușe și mai sociabile, nu se vor îngrășa dacă vor fi hrănite corespunzător și, cu siguranță, indirect sunt ajutate animalele străzii, pentru că au mai multe șanse să își găsească stăpân dacă există mai puține animale.

Primarul Boroș a găsit țapul ispășitor pentru problema câinilor vagabonzi de la Bârlad

de Mihaela NICULESCU

În ciuda eforturilor pe care reprezentanții „Seelen Für Seelchen” le fac pentru prinderea câinilor, sterilizarea și îngrijirea patrupedelor, primarul Dumitru Boroș consideră că se vede prea puțin, străzile fiind în continuare pline de câini fără stăpân.

La ședința de Consiliu din 31 ianuarie au fost prezente și Didona Platon, voluntar al asociației împreună cu Luiza Lungu, președinta asociației „Seelen Für Seelchen” Bârlad. Acestea au prezentat raportul de activitate de anul trecut, dar au venit și cu câteva propuneri pentru eficientizarea activității, cerând sprijin Primăriei, Consiliului Local, dar și Poliției Locale.

Didona Platon aproape că nu a fost lăsată să vorbească de către primarul Boroș. Acesta  i-a uimit pe toți cu tonul agresiv cu care a certat-o pe voluntară, uitând, probabil că aceasta nu-i este subaltern, iar responsabilitățile lui de primar nu sunt și ale asociației.

Didona Platon a reușit să-i informeze pe consilieri că eliminarea câinilor are nevoie de un program coerent al autorităților locale, că este nevoie de sterilizarea câinilor cu stăpân, de un regulament pentru câinii cu stăpân, asociația oferindu-se să-i sterilizeze gratuit, dar și de un recensământ al câinilor cu stăpân, care implică și microciparea.

Primarul Boroș și-a ieșit din fire când reprezentantele asociației au sugerat ca microciparea câinilor să se realizeze cu bani de la bugetul local. Chiar dacă banul public nu este cea mai fericită soluție, ideea unei asemenea acțiuni nu este de lepădat. Să mai spunem că tot datoria primarului (și nu a altcuiva) este aceea de a găsi o modalitate de a o pune în aplicare? Poate că ar fi timpul ca autoritățile locale să înțeleagă că fără măsuri coercitive împotriva celor certați cu bunul simț, civilizația nu va avea șanse de reușită la Bârlad.

Sterilizarea câinilor cu stăpân, singura soluție

Didona Platon

„Toți câinii cu stăpân din rasa comună trebuie sterilizați obligatoriu, sancțiunea în caz contrar fiind amenda de 5.000 de lei, conform Legii 258/2013. Vă rugăm respectuos să ne ajutați să sterilizăm toți câinii cu proprietari, pentru că aceasta este esența problemei. În gospodăriile din Bârlad sunt 6.000 de câini care se vaccinau antirabic înainte de introducerea microcipării. Dacă 10% dintre ei sunt lăsați noaptea pe străzi, avem 600 de câini care deranjează populația, deși au stăpân. Dintre cei 6.000 de câini, 3.000 sunt femele care nasc 30.000 de pui pe an. Mulți ajung pe străzi. Dacă se rezolvă problema sterilizării și cea a abandonului, cu câteva sancțiuni problema ar dispărea și la noi în oraș”, se menționează în raportul ONG-ului.

Raportul prezentat de „Seelen Für Seelchen” relevă faptul că anul trecut au fost strânși de pe stradă 719 câini, din care 69 au fost dați spre adopție internă, iar 444 au fost trimiși în străinătate. Nu s-au sterilizat decât 500 de femele, deși asociația ar fi putut să facă această operațiune în mod gratuit pentru 3.000 de câini.

În ciuda rățoielii gratuite a primarului, pentru mulți consilieri discuția a fost una constructivă. Conform contractului, primăria are doar obligația de a aloca banii (anul trecut, suma s-a ridicat la 128.000 de lei) și de a monitoriza activitatea asociației, dar comunitatea locală, în frunte cu municipalitatea pot să dea o mână de ajutor asociației mobilizând cetățenii pentru a-și aduce câinii la sterilizat.

Cum crede administrația locală din Bȃrlad că rezolvă situația cȃinilor comunitari – Boroș amenință din Primărie cu amenzi, maidanezii mȃrȃie și mușcă pe stradă

Una dintre cele mai importante probleme ale bȃrlădenilor, siguranța publică, stă agățată bine în colții cȃinilor comunitari care invadează străzile și trotuarele nestigheriți, semn că Bȃrladul e sat fără… stăpȃn! Din Palatul Comunal, așa-zisul ʺstăpȃnʺ al urbei coace la foc mic amenzi pentru proprietarii de patrupede care se dau în lături de la sterilizare și microcipare. Cum pixul nu sperie pe mulți, e tot mai clar că, în Bȃrlad, ordinea publică și siguranța de pe străzi e o chestiune care cade tot pe umerii cetățeanului de rȃnd: fie se înarmează cu orice ar putea speria un comunitar flămȃnd și pus pe harță, fie recurg la formula magică ʺFii cuminte, cuțu, cuțu!ʺ (atenție, acesta nu funcționează întotdeauna!).

Acuzat că, la mai bine de un an și jumătate de la preluarea mandatului de primar nu-și respectă promisiunile din “Legămȃntul” făcut cu bȃrlădenii, Dumitru Boroș și-a pus în gȃnd să sperie cȃinii comunitari! Dar, pentru că strada e periculoasă sub amenințarea haitelor cu coadă și patru picioare, mai întȃi Boroș îi sperie pe proprietarii de cȃini de rasă comună și metișii acestora.

Cum? Cu o ordonanță de urgență. E vorba despre OUG nr. 155 / 2001 privind aprobarea programului de gestionare a cȃinilor fără stăpȃn, care prevede amenzi de la 5.000 la 10.000 lei pentru toți cei care nu-și sterilizează și microcipează patrupedele pe care le dețin.

Anunțul a fost postat, spre știința bȃrlădenilor, pe site-ul primăriei, de unde Boroș îi informează pe proprietarii de cȃini că „Seelen Für Seelchen”, asociația germană care se ocupă de capturarea câinilor din Bârlad, organizează lunar sterilizări gratuite, pentru microcipare costul fiind suportat de stăpȃnul animalului.

În condițiile în care procedura de identificare (microcipare) a unui cȃine și cea de înregistrare a acestuia în RECS (Registrul de Evidență al Cȃinilor cu Stăpȃn) costă peste 50 de lei, ne întrebăm cȃți dintre cei care au citit anunțul lui Boroș au mȃrȃit printre dinți și au înjurat cu un lătrat, la gȃndul că trebuie să scoată aceste sume din buzunarele și așa goale.

E drept, cȃinele e responsabilitatea exclusivă a proprietarului, dar ce ne facem cu toți comunitarii care răsar pe stradă, cu zecile, ca ciupercile după ploaie, cȃini care reprezintă un pericol evident pentru toți bȃrlădenii, și pe care nu-i revendică nimeni.

„Seelen Für Seelchen”, asociația care se ocupă de comunitarii din Bȃrlad, a reușit să trimită spre Germania un transport de 40 de patrupede. Insuficient pentru un oraș în care, numai în împrejurimile unui singur bloc, poți număra cu lejeritate 25 – 30 de cȃini. Asta, deși Bȃrladul, după cum se lăuda primarul Boroș într-o conferință de presă, are două adăposturi și peste 1000 (!) de patrupede capturate de la începutul anului.

În aceeași conferință de presă, problema cea mai importantă pentru bȃrlădeni, cea a cȃinilor comunitari, în legătură cu care administrația primește lunar sute de reclamații și sesizări, ocupa numai 3 minute din discursul lui Boroș. ʺVoi susține rezolvarea problemei cȃinilor comunitari, în parteneriat cu asociațiile și fundațiile care își desfășoară activitatea în acest domeniuʺ, promitea Dumitru Boroș în campania electorală.

Constatăm că, de fapt, asta face domnul primar. Susține rezolvarea problemei, cu amenzi și anunțuri prin care apelează la sensibilitatea bȃrlădenilor. Și cu vorbe de duh: ʺIzvorul cȃinilor de pe stradă este gospodăria privată!ʺ

Din păcate, toți bȃrlădenii știu că, așa, cu vorbe goale, nu vom reuși niciodată să stopăm fenomenul. Care fenomen latră, mușcă și trimite oamenii în spital, în fiecare zi. (Simona MIHĂILĂ)

Cineva să ne salveze copiii de câini!

de Simona MIHĂILĂ

Bârlad – sat cu câini și fără de stăpân! Maidanezii ajung, încet și sigur, să guverneze orașul mai mult decât cei aleși și plătiți să o facă. Vecinătatea Școlii ”Iacov Antonovici” Bârlad (Școala nr. 8) a intrat sub stăpânirea unei haite de maidanezi protejată și hrănită de câțiva localnici, mari ”iubitori de animale”.

Este exact zona unde, în ultima vreme, primarul Dumitru Boroș este văzut destul de des în ”vizită de lucru”, pozându-se printre muncitorii care plombează străzile și dând mâna cu cetățenii care trebuie să-l vadă muncind. Ochii edilului-șef s-au obișnuit probabil așa de mult cu prezența haitelor de maidanezi în orașul pe care îl păstorește, încât cea de la Școala 8 nu i-a atras absolut deloc atenția. În schimb, pentru sute de părinți și copii care trăiesc pe pielea lor pericolul de a fi mușcați situația a devenit de calvar. Câinii s-au aciuat pe spațiile verzi, acolo unde copii nu au voie să intre din cauză că strică iarba. De câtva timp au pui și-i apără cu strășnicie, atacând din senin trecătorii, fie ei copii sau adulți.

Pe adresa redacției primim continuu imagini și relatări despre groaza prin care trec părinții care-și duc copiii la cursuri dimineața. A ocoli zona este aproape imposibil, întrucât câinii își petrec mai tot timpul aproape de intrarea în curtea școlii. Într-una din zielele trecute haita a înconjurat un copil însoțit de mama lui, iar într-o alta un biciclist abia a scăpat de furia câinilor. Patrupedele stau în tufișurile din apropiere și sar pe neașteptate, băgând groaza în trecători.

”Mi-am condus copilul până aproape de școală, propunându-mi să-l supraveghez în timp ce traversează strada, fiindcă traficul rutier mi se pare cel mai mare pericol. Iată că nu e singurul. Imediat ce a ajuns aproape de școală a fost atacat de câini. Mi s-au înmuiat pe loc picioarele. Am crezut că mi-l omoară și mi se părea că nu mai ajung la el, ca să-l salvez. Unde mai suntem în siguranță, domnule primar?”, Lacramioara Enache, mama unuia dintre copiii care au săvârșit teribila faptă de a trece, pur și simplu, pe lângă niște câini fără stăpân.

Nu mai este niciun secret că la Bârlad, situația câinilor fără stăpân este scăpată de sub control. Statisticile seci prezentate de primar în conferințele de presă, precum și declarațiile deloc lămuritoare nu mai țin nimănui de cald.

 

Oameni care și-au petrecut Paștele la spital, din cauza câinilor de pe străzi

Nouă persoane au avut nevoie de asistență medicală de specialitate după ce, în perioada Paștelui, au fost mușcate de câini. Patru dintre cei care s-au ales cu răni din cauza patrupedelor în călduri sunt din Bârlad, patru din Murgeni și una din Zorleni.

Chiar dacă Spitalul de urgență „Elena Beldiman” Bârlad a avut în stoc vaccin antirabic pentru a le administra, ferindu-i astfel de complicații, oamenilor nu le-au mai tihnit sărbătorile. În loc să se bucure acasă, cu cei dragi, pentru ei sărbătorile pascale au însemnat spaimă, durere, doctori, îngrijiri medicale.

Spitalul bârlădean se confruntă aproape zilnic cu cazuri de pacienți mușcați de câini și, din păcate, nici numărul victimelor și nici al câinilor comunitari nu pare să scadă. Ori de câte ori ajung la Urgențe, persoanele care au trecut deja printr-o sperietură se tem că farmacia spitalului nu are în stoc vaccin antirabic sau ser antitetanos. Din păcate, spitalul nu poate garanta, din motive arhicunoscute, că nu se vor mai înregistra sincope în aprovizionarea cu aceste seruri. (Mihaela NICULESCU)

(Atenție! VIDEO explicit) Scenele de groază care i-au scandalizat pe bârlădeni: O haită de maidanezi a sfâșiat de vie o pisică!

de Răzvan CĂLIN

Un bârlădean care locuiește în zona Stadion a trimis pe adresa redacției Est News o sesizare însoțită de o scurtă înregistrare video. Omul s-a arătat extrem de șocat și de indignat de scenele terifiante la care, în mod accidental, a asistat de curând. Pe scurt, o haită de maidanezi a atacat brusc o pisică, pe care, în câteva clipe, au sfâșiat-o în bucăți. Întâmplarea, așa cum ne-a fost relatată de bârlădeanul în cauză, readuce în prim plan problema câinilor comunitari care bântuie cu miile pe străzile Bârladului. De ani buni, municipalitatea susține că se tot străduie să se războiască cu aceste patrupede fără stăpân, însă, singurul lucru cert care rămâne vizibil este că haitele de maidanezi prosperă nestingherite de la un an la altul.

Bărbatul care i-a contactat pe jurnaliștii de la Est News a povestit cu lux de amănunte, dar vizibil indignat, întâmplarea la care fără să vrea a fost martor: ”În urmă cu o seară (miercuri, 18 ianuarie, n.r.) am ieșit din casă pentru a face ceva cumpărături de la un magazin din apropiere. Locuiesc într-un apartament dintr-un bloc situat în zona Stadion. Ora la care s-au întâmplat ce vă povestesc era în jur de 20.30, maxim 20.45. Pe o alee dintre blocuri am văzut brusc cum o haită formată din vreo cinci câini, toți de culoare neagră, au sărit brusc pe o pisică care trecea prin apropiere. Au reușit să o încolțească rapid și în câteva minute, văr rog să mă credeți, au făcut-o bucăți. Au sfâșiat-o, pur și simplu, de parcă era o simplă bucată de cârpă”.

Deși oripilat și îngrozit de scenele sângeroase la care asista, omul a avut totuși tăria și prezența de spirit de a-și scoate telefonul mobil din buzunar și să filmeze totul. Într-adevăr, imaginile surprinse sunt extrem de grăitoare și denotă clar agresivitatea și ferocitatea cu care câinii comunitari au atacat biata pisică și în câteva clipe au sfâșiat-o în bucăți.

Este drept că rivalitatea dintre cele două specii este proverbială și ancestrală, însă bârlădeanul care a asistat la această întâmplare a ținut să atragă atenția asupra unui aspect care îi privește direct pe toți concitadinii noștri: ”Eu nu mă gândesc decât la un singur lucru: dacă în locul acelei pisici era un om, o femeie bătrână sau un copil? Poate unii vor zice că exagerez, dar din moment ce acești câini sunt atât de agresivi, credeți că au vreo reținere să atace și oamenii? Când am văzut cu câtă ferocitate rupeau bucăți din pisica aia, nu m-am gândit decât că ar putea ataca la fel și un om, sau chiar un copil. Sunt tatăl unui copil în vârstă de aproape trei ani și văr rog să mă înțelegeți că știu ce spun. Iar aici, în zonă, locuiesc oameni care au la rândul lor copii de diferite vârste. Cum să mai îndrăznești să-ți lași copiii afară, să se joace în fața blocului, când bântuie prin zonă o asemenea haită de câini atât de agresivi? Cum să se apere un copil dacă, Doamne ferește, este atacat? Și pe deasupra, mai suntem și în mijlocul Bârladului, în buricul târgului cum se zice. Nu stăm undeva, la marginea orașului, în vecinătatea unui câmp sau a unei păduri ca să zici: «Ei, așa-s câinii pe jumătate sălbăticiți!». Suntem în 2017 și am ajuns să ne fie teamă să ieșim din case de frica maidanezilor!”.

Indignarea omului este cu atât mai mare cu cât, susține el, a observat în repetate rânduri cum unii concitadini, mari iubitori de animale, obișnuiesc să hrănească aceste haite de câini fără stăpân. Cum sunt hrăniți aproape zilnic, maidanezii devin foarte teritoriali și agresivi cu mai toți cei care trec prin zona lor.

”Dacă le sunt atât de dragi, să-i ia, domnule, acasă la ei. Și mie îmi sunt dragi câinii, dar ăștia reprezintă o cu totul altă problemă”, ne-a mai spus omul, vizibil indignat.

În vara anului trecut, Primăria Bârlad a semnat cu Asociația „Seelen für Seelchen” contractul de colaborare prin care Consiliul Local alocă lunar o sumă de bani pentru asigurarea materialelor dar și plata utilităților de la padocul din zona Grădinii Zoologice. În schimb, organizația este cea care se ocupă direct de gestionarea câinilor fără stăpân, începând de la capturarea acestora și până la sterilizarea și vaccinarea acestora. Mai mult, asociația încearcă să evite varianta eutanasierii maidanezilor prin derularea unei campanii publice prin care îndeamnă la localnicii să adopte astfel de câini. Reprezentanți asociației susțin că muli dintre câinii capturați au fost trimiși în Germania, unde au fost adoptați de diferiți iubitori de animale.

Și totuși, nu știm cum se face, dar străzile Bârladului continuă să fie înțesate de câini comunitari. După cum se vede, sunt tot mai agresivi. Iar statisticile spitalului din localitate, continuă să arate frecvența extrem de crescută a cazurilor de oameni mușcați de câini. Aproape că a devenit cotidian ca la Compartimentul Primire Urgențe să se prezinte oameni cu asemenea plăgi mușcate provocate de maidanezi.

Războiul maidanezilor s-a mutat în mediul online, după ce o bârlădeancă a fost atacată de o haită și mușcată de picioare!

Răzvan CĂLIN

Conflictul dintre bârlădenii exasperați haitele de caini fără stăpân care bântuie orașul și autoritățile locale acuzate că se mișcă prea încet a devenit extrem de virulent și în mediul online. Recent, tensiunile au escaladat din momentul în care un bârlădean a avut o postare pe o rețea de socializare în care a povestit cum mama sa a fost atacată de un maidanez și mușcată. Tânărul a postat și fotografii grăitoare, în care se pot vedea clar rănile provocate de colții maidanezilor pe picioarele femeii.

Tânărul a făcut un apel către edilii Bârladului: ”Rog prin această postare pe primarul orașului sau pe hingheri să aibă o intervenție asupra câinior vagabonzi. În această dimineață (miercuri, 11 ianuarie, n.r.), mama mea a fost atacată de o haită de câini, la Piața Mică, și ulterior a fost mușcată de unul dintre aceștia. Mulțumesc frumos!”.

Postarea a stârnit reacții vehemente din partea opiniei publice. Oamenii au acuzat autoritățile că nu sunt în stare să rezolve odată pentru totdeauna această problemă cu care Bârladul se confruntă de mult timp. Mulți dintre localnici condamnă ineficiența autorităților locale, lentoarea cu care acționează pe această linie. În ultimii ani nu s-a făcut nimic pentru strângerea câinilor de pe străzi, scuzele fiind mai muld decât penibile: ba că legislația nu permite, ba apărătorii animalelor făceau spume la gură, ba nu erau fonduri, ba leșinau hingherii, ba nu aveau pistoale  etc. etc.

Probleme de care edilii altor orașe, cum ar fi cei ai municipiului Vaslui, nu s-au împiedicat. In timp ce aleșii Bârladului stăteau cu mâinile în sân, incapabile să-și facă datoria, câinii comunitari se înmulțeau cu spor. Așa s-a ajuns ca Bârladul să se transforme într-un rai al maidanezilor.

”Ne-am săturat de atacurile haitelor! Luați măsuri!”

Anul trecut, Primăria Bârlad a încheind un contract cu Asociața ”Seelen fur seelchen”. Organizația și-a luat angajamentul să rezolve această problemă. Totuși, bârlădenii continuă să fie la fel de nemulțumiți pentru că strâzile sunt la fel de înțesate de maidanezi.

”Lăsarea câinilor pe străzi nu e o soluție, nici chiar pentru cei care se declară iubitori de animale. Cine vrea cu adevărat să aibă grijă, să-i adopte, să-i țină la curte sau în casă. Ne-am săturat de atacurile haitelor! Luați măsuri!”;

”Toate străzile sunt pline de câini, frate. Faceți ceva!”;

”Mi-e frică să ies cu copiii din scara blocului. Gara (zona Stației CFR, n.r.) e plină de câini care umblă numai în haite!”;

”Eu locuiesc în apropiere de Obor. În fiecare zi văd minim 10 – 15 câini, câteodată și mai mulți. Vă dați seama că nu am cum să vin seara singură de la muncă. Nu avem nici o siguranță pe stradă. Nu se poate așa ceva!”;

”Într-adevăr, trebuie luați de pe străzi câinii vagabonzi, pentru că sunt copii și bătrâni fără apărare. Dar nu omorâți câinii ca pe șobolani!”;

”Păi am ajuns să ne fie frică să ducem gunoiul sau să mergem pe stradă. Trebuie sterilizați toți câinii periculoși și duși la adăposturi. Ce mă deranjează cel mai tare este că atunci când vin hingherii, oamenii sar imediat: ”Pe ăla nu-l lua!”. Așa se ajunge ca pe străzi să umble tot câinii. Luații în casă, frate! Ți eu am câine, dar îl țin în curte, nu pe stradă!”.

Sunt doar o parte dintre reacțiile postate de bârlădeni pe rețelele de socializare.

Excedată de manifestările și postările tot mai insistente și vehemente ale bârlădenilor, Luiza Lungu, reprezentantul Asociației ”Seelen fur Seelchen” a intervenit public pentru prima dată, în mijlocul discuțiilor: ”Pentru toți cei interesați, avem un registru în care trecem toți câinii capturați din orașul Bârlad, dacă doriți să vă convingeți că se strâng câinii. Puteți să veniți la adăpost să îi vedeți personal, accesul este permis. Puteți să recunoașteți câinii care au fost în zona în care locuiți accesând pagina adăpostului – https://m.facebook.com/Little-Souls-Home-Seelen-f%C3%BCr-S…/ . După 20 de ani în care nu s-a dorit rezolvarea problemei, nu pot să cred că există persoane care se așteaptă la rezolvarea problemei peste noapte. În ultimele luni, cu o investiție de peste 20.000 de euro (bani donați de cetățenii germani) s-au construit țarcuri pentru câinii făr stăpân din Bârlad. Pentru reclamații: sfsbarlad@gmail.com; 0742763005 sau 0735453447”.

Bârladul sub lupă – Haită de colindători maidanezi la Primăria Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Nu puteam încheia anul fără un ultim episod (pe 2016!) din telenovela fără de sfârșit a maidanezilor din Bârlad. Imaginile au fost surprinse pe 29 decembrie, la orele amiezei, fix lângă intrarea din partea de sud în Primăria Bârlad. O ditamai haita de câini comunitari (vreo 10 la număr) s-a tot foit prin preajma primăriei de ziceai că or fi venit cu colindu’ pe la primar. Că, ce-i drept, edilii bârlădeni chiar merită să fie colindați de aceste patrupede în semn de mulțumire pentru grija pe care municipalitatea le-o poartă. De ani buni, edilii se tot chinuie (cică!) să scape orașul de miile de maidanezi ce-i împânzesc străzile. În tot acest timp, patrupedele își văd liniștite de treabă, prosperă și se înmulțesc de la an la altul. Așa că, mulțumim dragi edili pentru grija ce ne-o purtați și că ați reușit să dați o conotație pozitivă expresiei “viață de câine”! La Bârlad, câinii chiar o duc bine! La mulți ani, dar nu câinești!

Maidanezii fac legea la Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Mai mulți bârlădeni au început să reclame faptul că în ultimul timp s-au îndesit atacurile haitelor de câini comunitari. În centrul orașului, o fetiță a fost cât pe ce să fie sfâșiată de o haită de maidanezi, iar un bărbat a fost atacat în zona Școlii ”George Tutoveanu”.

Nu știm cum se face dar în timp ce cei de la Asociația ”Seelen fur Seelchen” susțin că sunt în plină campanie de ”recoltare” a câinilor maidanezi de pe străzile Bârladului, tot mai mulți localnici se plâng din cauza neplăcerilor și pericolului pe care îl reprezintă aceste patrupede. La sfârșitul săptămânii trecute, mai mulți concitadini ne-au contactat la redacție pentru a reclama atacuri ale maidanezilor.

Vineri, 25 noiembrie, un bârlădean în vârstă de 42 de ani, care locuiește în apropiere de Școala gimnazială ”George Tutoveanu”, a tras o spaimă zdravănă în momentul în care s-a trezit atacat din senin de o haită formată din peste 10 câini comunitari: ”Mă întorceam de la serviciu, după schimbul de noapte și când mai aveam vreo câțiva metri până la blocul unde locuiesc am fost atacat brusc de o haită de maidanezi. Cred că erau vreo 12 sau 14 câini, dacă nu chiar și mai mulți. Nu mă așteptam să fiu atacat, mai ales că era trecut de ora 9, era ziuă și nici nu făcusem nimic ca să-i stârnesc. Câini ăștia, atât femele, cât și masculi, sunt aciuați pe aici de mai mult timp. Și nu e prima oară când atacă. Au sărit la mine și în alte dăți, dar și la alți vecini sau oameni care trec pe aici prin zonă. Problema este că sunt extrem de agresivi și dacă nu ai cât de cât prezență de spirit riști să le cazi victimă. Dar, ce-i mai grav, aici sunt și mulți copii, nu mai spun că e școala în apropiere. Să ferească Dumnezeu de vreun caz precum tragedia petrecută în București acum câțiva ani!”.

În aceste condiții, este și normal ca oamenii să fie extrem de iritați, mai ales că problema maidanezilor la Bârlad este foarte veche, iar lumea așteaptă de prea mult timp o soluție viabilă.

Sâmbătă, 26 noiembrie, un atac similar a fost semnalat în zona Clubului Copiilor ”Spiru Haret”, pe strada Mihail Kogălniceanu. Un localnic care a asistat la întâmplare ne-a povestit, vizibil iritat: ”Eram prin zonă, moment în care am observat cum de pe spațiul verde situat în fața Clubului Copiilor a sărit o haită întreagă de maidanezi pe o biată fată. Cred că erau vreo 20 de câini și toți lătrau și se dădeau la fată. Norocul a fost că șoferul unei mașini care trecea prin zonă s-a interpus cu mașina între câini și copilă și, în cele din urmă, i-a fugărit. Cred că o puneau la pământ pe biata copilă dacă nu sărea șoferul ăla și cine știe ce nenorocire se întâmpla”.

Omul ne-a mai spus că, ulterior, haita respectivă a continuat cu atacurile agresive și la adresa altor oameni care treceau prin imediata lor vecinătate. Trist este că întâmplări de acest gen continuă să se petreacă în Bârlad aproape zilnic. Dovadă stau atât reclamațiile făcute la Primăria Bârlad, dar și la autoritățile locale. Elocventă este statistica Spitalului de urgență ”Elena Beldiman”, care prin Compartimentul Primire Urgențe înregistrează cazuri de oameni mușcați de câini aproape zilnic.

Contactată telefonic, Didona Platon, reprezentantul Asociației ”Seelen fur Seelchen” (organizația tocmită de edilii bârlădeni să rezolve problema câinilor maidanezi odată pentru totdeauna), a spus că vor fi trimise în zonele semnalate echipe de hingheri pentru a captura exemplarele respective. În același timp, Didona Platon a declarat pentru Est News că, în multe situații, activitatea asociației este serios îngreunată chiar din cauza unor oameni mari iubitori de astfel de patrupede: ”Am mers de multe ori pe teren și când am vrut să luăm câinii ne-am izbit de refuzul unor oameni din zonă. Pur și simplu nu vor să înțeleagă că noi doar îi capturăm și îi sterilizăm. Apoi, agresivitatea haitelor de câini se datorează perioadei rutului. Atât timp cât femele sunt în călduri, astfel de probleme vor apărea tot timpul. De asta noi am decis ca pentru început să ne axăm în principal pe sterilizarea femelelor. 100 de femele sterilizate înseamnă 1.000 de câini care nu se vor mai naște în următorul an! Facem un nou apel către oameni să vină cu cățelele la noi pentru că le vom steriliza gratis. Nu îi costă nici un leu. Avem convingerea că în momentul în care toate femelele de maidanez vor fi sterilizate, precum și cea mai mare parte din exemplarele din gospodării, problema asta va fi rezolvată definitiv!”.

Didona Platon ne-a mai spus că Asociația ”Seelen fur Seelchen” va continua să sterilizeze gratis femele de câini, atât din rândul celor cu stăpân, cât și dintre maidanezi.

Alo, Primăria Bârlad, ești conectată la realitatea locală? Iarăși s-au înmulțit maidanezii!

de Răzvan CĂLIN

E lucru cert: câinii comunitari continuă să reprezinte una dintre cele mai stringente probleme pentru bârlădeni. Asta chiar dacă în vara acestui an (mai exact pe 18 iulie), Primăria Bârlad a încheiat un contract de colaborare cu o organizație non-guvernamentală (Asociația ”Seelen fur Seelchen”), prin care, chipurile, problema câinilor comunitari ar fi căpătat, finalmente, o soluție viabilă.

maidanezi_barlad2Deși reprezentanții asociației susțin că își fac datoria, totuși, cum, necum, maidanezii parcă s-au înmulțit și mai abitir. Zilnic, străzile Bârladului sunt bântuite de haite tot mai numeroase de astfel de patrupede. Aproape că nu există uliță sau zonă din oraș unde să nu te împiedici de maidanezi. Fie că sunt în grupuri de două – trei exemplare, fie că vorbim de haite cu câte 10 sau chiar mai multe bucăți, peste tot prin oraș dai nas în nas cu acești ”concitadini”. Îi poți vedea stând cât îi ziulica de lungă, tolăniți la soare, pe lângă containerele de gunoi, prin zona piețelor agro-alimentare din oraș, sau orice alte puncte unde au acces facil la surse de hrană îndestulătoare. Multe dintre haite au acaparat cu totul spațiile dintre blocurile de locuit, aici fiind mai ales meritul unor mari iubitori de câini care zilnic îi hrănesc. Îți poți da seama după cum reacționează maidanezii în momentul în care simt mișcare pe la balcoanele sau ferestrele apartamentelor. Imediat încremenesc cu capetele în sus și dând din cozi, așteptând să le pice de sus vreun oscior sau orice altceva de-ale gurii. Și să te ferească Dumnezeu să treci pe acolo (și să nu fii ”băștinaș” de-al locului), că imediat te mârîie, te latră, ba chiar devin extrem de agresivi. În aceste condiții, e normal ca mulți bârlădeni să fie din ce în ce mai furioși pe acestă situație pentru că oamenii, pur și simplu, se simt agresați de aceste haite de maidanezi.

”Am înțeles că a făcut primăria înțelegere cu o asociație dintr-asta care să se ocupe de această problemă. Nu știu ce fel semaidanezi_barlad ocupă, dar în ultima vreme parcă sunt din ce în ce mai mulți câini de ăștia prin oraș. Și mai sunt și agresivi de ți-e frică să te duci să arunci gunoiul la container. Eu locuiesc în spatele spitalului și de vreo două luni s-au aciuat vreo patru – cinci maidanezi, care toată ziua stau la containerul de gunoi. Iar câteodată parcă dă strechea în ei, sar din senin la tine și latră, se îndeamnă unul pe altul de zici că acum te pun la pământ. Am ajuns ca atunci când duc gunoiul să îmi iau de acasă câte un băț ca să mă apăr de javrele astea. Oare când vom scăpa de ei, pentru totdeauna?”, ne-a povestit unul dintre bârlădenii nemulțumiți de această situație.

”Cum vine seara, cum se lasă întunericul, aproape că nu-ți mai dă mâna să ieși din casă din cauza câinilor vagabonzi care hălăduie pe aici. Nu există noapte în care să nu se încaiere între ei sau cu alți câini și fac un zgomot de nu poți dormi. Plus că sar la toți oamenii care trec prin zonă”, a mai spus un alt bârlădean.

Maidanezii vor dispare de pe străzile Bârladului peste vreo cinci ani!

maidanezi_barlad3Problema câinilor maidanezi este departe de a fi soluționată într-un timp foarte scurt. Cu alte cuvinte, bârlădenii trebuie să se înarmeze cu răbdare, căci o schimbare vizibilă în bine va putea fi observată abia peste câțiva ani. Cel puțin așa susțin reprezentanții Asociației ”Seelen fur Seelchen”, care au estimat că problema câinilor maidanezi va fi soluționată definitiv abia în vreo patru – cinci ani.

”Să nu ne așteptăm la miracole peste noapte. În alte localități din țară, gen Tecuci, Botoșani sau Lugoj, a fost nevoie de câte trei – patru sau chiar cinci ani până ce maidanezii au dispărut complet de pe străzi. Noi ne îndeplinim sarcinile conform contractului pe care îl avem cu Primăria Bârlad, astfel că lunar avem o medie de 50 – 50 și ceva de câini capturați lunar. Aceștia au fost vaccinați, sterilizați și microcipați. După care, cea mai mare parte dintre ei, sunt adoptați de persoane din Germania, dar am înregistrat și adopții locale. Dar, deocamdată, avem doar două luni de când am început activitatea. Noi estimăm că se va simți vizibil o schimbare în bine la anul, pe vremea asta. Iar rezolvarea definitivă a problemei va necesita câțiva ani, trei – patru ani”, ne-a declarat Luiza Lungu, repezentantul Asociației ”Seelen fur Seelchen”.

Prin urmare, bârlădenii mai au de așteptat câțiva ani până ce haitele de câini comunitari vor dispărea complet de pecaini-fepa1 străzile orașului. Asta dacă nu între timp vor continua să fie livrate, periodic, transporturi de maidanezi de prin alte localități. Este un fenomen pe care l-au reclamat mulți dintre localnici și care ar trebui luat în vizor și de autoritățile locale.

”Am primit și noi foarte multe semnale de acest gen. Ne-au spus oamenii că au observat cum opresc diferite autovehicule pe la marginile orașului, din care sunt eliberați câini comunitari. E o problemă care ar trebui analizată serios de factorii de răspundere. Apoi, o problemă majoră o reprezintă câinii cu stăpân, cei din curțile sau casele oamenilor. Pentru că aceștia sunt principala sursă de viitori câini comunitari. Oamenii, în cel mai fericit caz, țin puii până pe la două – trei luni, după care îi aruncă pe străzi. Dacă proprietarii de câini nu vor accepta ca și câinii lor să fie înregistrați, microcipați și vacinați, atunci problema va persista mult timp”, a mai spus Luiza Lungu pentru Est News.

Peste jumătate din câinii de pe străzile Bârladului au stăpâni ce trebuie amendați, susțin responsabilii cu sterilizarea.

Mai bine de jumătate din câinii aflați pe străzile din Bârlad sunt câini cu stăpân, lăsați liberi pentru a „socializa”. Aceasta este concluzia reprezentanților Asociației „Seelen für Seelchen” care se ocupă de câteva luni de strângerea câinilor comunitari și sterilizarea celor cu stăpân.

Bârlădenii sunt, în continuare, nemulțumiți de numărul câinilor de pe stradă, care li se pare la fel de mare ca și până acum. Cetățenii din zona FEPA sunt exasperați de numărul și mărimea haitelor care îi terorizează, și nu știu cui să se adreseze.

caini-fepaEste foarte adevărat. Sunt momente în care, în zona FEPA, acolo unde sunt mai multe case unde se vinde cherestea, sunt aproape 100 de câini. Am studiat cazul și am ajuns la concluzia că stăpânii de câini sunt vinovați. Nu este o glumă! Dimineața, la primele ore, în zonă sunt câțiva câini cu adevărat comunitari. În a doua parte a zilei și seara, numărul lor este de zece ori mai mare. Din observațiile noastre, la FEPA sunt 15 câini comunitari, din care până acum am strâns patru. Bârlădenii sunt nemulțumiți, de fapt, pentru că atitudinea unor concitadini de-ai lor nu este una normală. Ai câine, trebuie să-l ții în curte, nu să-i dai drumul să zburde sau să «socializeze» cu alți câini în stradă, pe spațiul public”, a declarat Didona Platon, voluntar al Asociației „Seelen für Seelchen”.

Voluntarii asociației au strâns de pe spațiul public, până acum, 70 de câini comunitari, acțiunea fiind completată prin sterilizarea altor 300 de câini din curțile bârlădenilor. Activitatea asociației este îngreunată de o mare parte a stăpânilor de câini, care nu își supraveghează patrupedele. Unii proprietari ai caselor la care se comercializează cherestea au câte opt sau chiar zece câini. La numărul de astfel de case din zona FEPA, este evident că și numărul câinilor din stradă este foarte mare, la care se adaugă cei comunitari.

Suntem hotărâți să avem cât de curând o discuție cu primarul Dumitru Boroș pentru a ne sprijini în rezolvarea acestei probleme. Avem nevoie de reprezentanți ai Poliției pentru a putea merge împreună la proprietarii de câini de la case și a-i constrânge să-și țină câinii în curte. Amenzile pentru lăsarea câinilor nesupravegheați în stradă sunt cuprinse între 1.000 și 2.500 de lei. Vom merge, pentru început, doar cu avertismente, după care, dacă nu își vor revizui atitudinea, proprietarii de câini vor primi și amenzi”, a mai spus Didona Platon.

Asociația „Seelen für Seelchen” va strânge lunar 50 – 60 de câini, cam tot atâția câți se strângeau în anii trecuți (atunci când se strângeau), în limita banilor alocați lunar de primărie. Asociația a acționat, în perioada de când a preluat și serviciul de strângere a câinilor comunitari, în zonele cu cei mai mulți câini comunitari – cimitir, gară, fostul ghetou, și Grădină. Activitatea este, însă, îngreunată de stăpânii de câini care își lasă intenționat câinii în stradă.

Unii se gândesc că n-ar fi rău ca patrupedele lor să fie duse la adăpostul public, unde să fie deparazitate, vaccinate și sterilizate, după care să le revendice. Lucrul acesta nu se poate și din rațiuni financiare. Aceste servicii prestate la adăpost înseamnă o cheltuială de 200 de lei pe câine, bani pe care îi dă Primăria. De ce ar da Primăria bani pentru ca angajații de la adăpost să facă traba stăpânilor de câini?”, se întreabă Didona Platon.

Reprezentanții asociației doresc chiar să meargă în zona FEPA, de exemplu, unde să sterilizeze, aproape de casă, cățelele din gospodăriile din zonă. Cu această ocazie, poate că stăpânii vor conștientiza riscurile pe care le presupune lăsarea câinilor în stradă. (Mihaela NICULESCU)

Criza maidanezilor capătă amploare! Câinii comunitari de la Spitalul de Adulți Bârlad au atacat o femeie în plină zi!

de Răzvan CĂLIN

În urmă cu câteva zile, o femeie a fost atacată și mușcată de câini în curtea spitalului din Bârlad. Medicii veterinari trag un semnal de alarmă din cauză că operațiunea de sterilizare a câinilor din gospodării (principalul generator de maidanezi) a fost un eșec total. Alarmant este că, tot potrivit veterinarilor, haitele de maidanezi au început să prospere în mediul rural, unde atacă și mănâncă animalele oamenilor.

Un incident petrecut în cursul săptămânii trecute are darul de a readuce în prim plan un subiect extrem de fierbinte pentru comunitatea locală din Bârlad: câinii comunitari. O femeie, în vârstă de 52 de ani, care tocmai se deplasa prin curtea Spitalului de urgență ”Elena Beldiman”, a trecut prin clipe de groază în momentul în care s-a trezit brusc atacată de o haită formată din șase câini comunitari. Femeia intenționa să-i facă o vizită uneia din rudele sale care era internată în spital. Însă, fără să vrea, a avut și ea nevoie de îngrijiri medicale pentru că unul dintre câinii comunitari a mușcat-o de picior. Totul s-ar fi putut termina și mai urât dacă nu ar fi sărit în ajutorul victimei celelalte persoane care se aflau în acel moment în curtea spitalului bârlădean. Oamenii au reușit să pună pe fugă haita de câini și astfel biata femeie a fost salvată din colții maidanezilor.

Dincolo de groaza pe care a trăit-o în acele momente, femeia mai trebuie acum să fie supusă și unui tratament profilactic antirabic. Nu mai vorbim de costurile pe care le implică îngrijirile medicale aplicate în asemenea cazuri, totul resimțindu-se din plin în bugetul și așa anemic al spitalului bârlădean.

Nu este pentru prima oară (și după cum se vede nici ultima) când ne vedem nevoiți să abordăm acest subiect extrem de delicat al câinilor fără stăpân. În timp ce edilii locali se chinuie de ani buni să găsească o soluție viabilă, fără a avea prea mare succes, situația devine mai critică de la o zi la alta. Recent, administrația locală a anunțat că va încheia un parteneriat cu un ONG din Germania pentru a prelua misiunea Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân. În timp ce autoritățile locale speră că externalizarea serviciului ar putea fi o soluție bună, medicii veterinari din Bârlad ies la rampă și trag un semnal de alarmă, arătând că situația este din ce în ce mai ”fierbinte”. Veterinarii încearcă să atragă atenția autorităților cu privire la cauza existenței acestui fenomen al maidanezilor. Este vorba despre câinii din curțile oamenilor, catalogați oficial a fi patrupede cu stăpân. Aceștia constituie principalul rezervor care generează cu periodicitate forțe proaspete pentru tagma maidanezilor.

”Realitatea este în felul următor: actualmente, avem în Bârlad vreo 5.500 de câini cu stăpân și aproximativ 2.500 de maidanezi. Atât timp cât nu vom castra/steriliza câinii din gospodăriile cetățenilor, situația va rămâne la fel de gravă. Eu consider că la momentul de față lucrurile sunt scăpate de sub control! Și am să mă explic. Gândiți-vă că din cei 5.500 de câini cu stăpân, jumătate sunt femele, adică undeva la vreo 2.700 de exemplare. Dacă ar fi să estimăm că doar jumătate din femele sunt gestante și ulterior fiecare din ele dă naștere la câte cinci pui, în medie, atunci facem un calcul simplu ca să realizați cât de prolifici sunt. Iar problema este că marea majoritate a acestor pui nu sunt păstrați de oameni în gospodăria lor, ci, bineînțeles, sunt aruncați pe străzile Bârladului”, a declarat pentru Est News, medicul veterinar Ioan Bejan.

Dacă ar fi să luăm în calcul estimările veterinarilor, asta ar însemna că doar într-un singur an ar veni pe lume 6.750 de câini, cea mai mare parte devenind maidanezi care împânzesc străzile orașului. Fie și cu niște cifre mai mici, situația rămâne totuși la fel de alarmantă, căci pentru un oraș ca Bârladul deja cei 2.500 de maidanezi existenți reprezintă o problemă extrem de spinoasă.

Din 5.500 de câini cu stăpân, doar câteva zeci au fost sterilizați!

Situația este, într-adevăr, scăpată de sub control și din cauză că autoritățile locale refuză să ia taurul de coarne din considerente mai mult decât subiective. Culmea este că avem legislație în vigoare care impune tuturor cetățenilor posesori de câini obligativitatea de a-și vaccina, microcipa și steriliza patrupedele. Mai mult decât atât, până la 1 ianuarie 2015 ar fi trebuit ca operațiunea respectivă să fi fost încheiată la nivelul întregii țări. Or, la Bârlad, la fel ca și în restul României, aproape că nu s-a făcut nimic, iar situația trenează și în momentul de față. Din cei 5.500 de câini cu stăpân din Bârlad, abia dacă sunt vreo câteva zeci de exemplare care, la cererea stăpânilor, au fost vaccinate și sterilizate. În rest, în curțile (și chiar multe dintre apartamentele) din oraș colcăie de patrupede care la rândul lor produc anual sute și mii de alte exemplare ce îngroașă rândurile maidanezilor de pe străzi. Pentru că odată ce cățelele fată, oamenii preferă să arunce puii pe stradă decât să-i crească ei.

”Sunt interese politice în spate, mai ales că anul acesta e an electoral. Ce primărie din țara asta îndrăznește acum să intre în curtea omului și să-l oblige să respecte legea, adică să-și sterilizeze și vaccineze toți câinii din bătătură?! Știi ce spun oamenii: «Ce să castrez, dom’le? Las’ că vii mata la mine după vot! Și n-am să te mai votez!». Și uite așa nimeni nu face nimic ca să nu supere alegătorul. Deși legea spune clar că autoritatea veterinară în comun cu primăria trebuie să meargă la fiecare cetățean și să-i impună să respecte legea”, ne-a mai spus Bejan.

În cazul în care oamenii refuză, atunci, tot potrivit legii, respectivii câini sunt considerați fără stăpân, autoritățile veterinare având dreptul să-i ridice și să-i ducă în padocuri până la remedierea situației. Însă, iarăși, ne lovim de alte probleme, cum ar fi capacitatea padocului de la Bârlad, care nu poate găzdui decât maxim 170 de exemplare.

Bejan_Ioan

Haitele de maidanezi proliferează și la țară unde atacă și devorează animalele din curțile oamenilor!

Medicii veterinari mai trag un semnal de alarmă și spun că din observațiile făcute în teren, câinii maidanezi au început să devină o problemă stringentă și în mediul rural, acolo unde până nu demult nici nu se punea problema de așa ceva. Că mai vedeai câte un câine – doi patrulând pe ulițele satului, asta nu era o problemă. Dar acum oamenii au ajuns să vorbească de haite întregi de câini comunitari, cu câte 10 – 12 exemplare, unele dintre ele semisălbăticite și, automat, extrem de agresive. În multe dintre comunele din jurul Bârladului, localnicii au început să se plângă la autorități că haitele de maidanezi au început să dea iama în animalele din bătătură, găini, rațe, curci etc. Ba au apărut și cazuri când haitele au ”șterpelit” și câte o oaie sau un miel, făcând astfel concurență sălbăticiunilor care, de regulă, dau de furcă comunităților rurale.

”Vin oamenii la mine și mi se plâng că i-au atacat haitele de maidanezi. Le-au rupt gardurile și au intrat în curți, atacând și mâncând păsările oamenilor. Deci, situația devine din ce în ce mai complicată și iată că flagelul acesta se extinde și în mediul rural. Apoi, iarăși mă întorc, căci atunci când mergem la oameni și le spunem că trebuie să-și sterilizeze câinii din bătătură, își pun mâinile în cap și spun că  nu au bani. E de înțeles că oamenii sunt amărâți, dar la fel reacționează și cei care au o situație financiară vizibil mai bună. «Dă-l dracu de câine…la ce să mai dau bani și pe sterilizarea lui. Mai bine îl sui în mașină și-i dau drumul la Bârlad sau în vreo comună», cam așa reacționează unii dintre concetățenii noștri. Și atunci cum Dumnezeu să mai rezolvi problema asta?”, ne-a mai precizat dr. Bejan.

”Indiferent ce soluție ai gândi, nu se vrea, nu că nu se poate”!

Vaccinarea și microciparea unui câine costă maximum 15 lei, însă toți proprietarii de patrupede dau înapoi când aud că pentru castrarea unui mascul trebuie să scoată între 70 de lei și 80 de lei, iar pentru sterilizarea unei femele între 150 de lei și 200 de lei. Ce-i drept, sunt sume de bani care atârnă greu în bugetul celor mai multe familii de bârlădeni și nu numai. Legislația în vigoare prevede că și administrațiile locale pot suporta o parte din costuri sau chiar în totalitate. Însă, cum bugetul local este mai mult decât anemic, nimeni nu-și face speranțe de așa ceva. Totuși, medicii veterinari au propus autorităților locale, la un moment dat, un soi de troc.

”S-au făcut propuneri la mai multe primării, chiar și din mediul rural, ca spre exemplu, fiecare medic veterinar din zonă să castreze gratis câinii din gospodării sau măcar o parte dintre ei, pentru că efortul financiar e foarte mare. În schimb, le-am solicitat să fim scutiți de taxele și impozite la bugetul de stat. Nu am avut nici o șansă cu această propunere și nu s-a făcut nimic pentru că ni s-a spus că ba Ministerul Finanțelor nu e de acord, ba se opune Curtea de Conturi etc. Adică tot felul de chestii care nu fac altceva decât să țină lucrurile pe loc. Indiferent ce soluție ai gândi, nu se vrea, nu că nu se poate, vă spun eu!”, a conchis vizibil iritat dr. Bejan.

Între timp, edilii bârlădeni au încheiat un protocol cu o asociație umanitară din Germania care în următorii doi ani se va ocupa de gestionarea câinilor fără stăpân din Bârlad. Adică, începând de la capturarea, transportul, deparazitarea și până la găzduirea în padocul primăriei, pe care de asemeni s-au angajat că îi vor mări capacitatea până la 400 de locuri. Nemții se obligă să captureze minim 60 de maidanezi pe lună, ba chiar au promis că vor steriliza gratuit, la cerere, între 40 și 100 de câini care au stăpâni. În schimb, municipalitatea bârlădeană le va pune la dispoziție padocul și dotările existente, urmând a suporta și cheltuielile legate de neutralizarea deșeurilor menajere și animaliere. Tot Primăria va deconta și cheltuielile cu combustibilul mașinii folosite la capturarea maidanezilor și va asigura hrana câinilor ținuți în padoc timp de 14 zile (un leu/zi/ de fiecare câine). Nu putem decât spera că această variantă se va dovedi o soluție viabilă pentru această problemă delicată.

Un scandal cusut cu ață albă!

de Răzvan CĂLIN

Edilii bârlădeni sunt convinși că toate cadavrele de maidanezi descoperite într-un tomberon din padocul primăriei au fost scoase înadins din lada frigorifică și aruncate acolo. Dintre cei opt câini comunitari, șapte au murit din cauze patologice, iar unul face parte din ultimul lot de maidanezi eutanasiați în decembrie anul trecut.

Scandalul presupusului masacru chinologic din padocul Primăriei Bârlad pare să fie rezultatul unor ”mâini criminale” care ar fi dorit să pună într-o lumină proastă, în special, Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân, precum și edilii bârlădeni, în general. În urmă cu o săptămână, o bârlădeancă a sesizat că într-un tomberon din curtea padocurilor Primăriei Bârlad zac mai multe cadavre de câini, aruncate acolo fără a se respecta nici cele mai elementare norme de igienă și securitate.

bunea_marin33Autoritățile locale susțin cu vehemență că ceea ce s-a întâmplat la data respectivă este un scenariu pus la cale de niște indivizi care ar fi dorit să discrediteze activitatea serviciului respectiv. Bănuielile lor se îndreaptă chiar către personalul serviciului de ecarisaj.

”Am dispus o anchetă internă care este în curs de desfășurare. Încă nu am tras concluziile finale, dar avem serioase dubii cu privire la acest caz. Niciodată nu s-a procedat de o asemenea manieră neglijentă la Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân. Este foarte probabil ca cineva să fi făcut acest lucru înadins, ca să ne discrediteze. Nu ne hazardăm, deocamdată, în afirmații pripite, căci așteptăm definitivarea anchetei. Ale cărei concluzii le vom corobora cu rezultatele anchetei efectuată de Poliția Bârlad și cu ceea ce ne va comunica Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui. Oricum, sunt multe semne de întrebare la care sperăm să obținem răspunsuri în cel mai scurt timp”, ne-a declarat Marin Bunea, primarul interimar al Bârladului.

Bejan_IoanLa rândul său, medicul veterinar Ioan Bejan, cel care este implicat direct în activitatea de gestionare a câinilor fără stăpân din Bârlad, a avut o poziție și mai tranșantă. Dr. Bejan este ferm convins că la mijloc e vorba de un complot pus la cale doar de dragul de a face rău: ”Altfel nu îmi pot explica cum de s-a putut întâmpla așa ceva. Cu exact două zile înainte de scandalul acesta, eu personal am trecut pe la padocuri și chiar am verificat lada frigorifică, care era conectată la priză și funcționa. Iar în ea se aflau respectivele cadavre de câini. Cum de sâmbătă și până luni aceste cadavre s-au ”mutat” brusc din lada frigorifică în tomberonul acela de gunoi? Mai mult, am avut surprinderea să constat că unul dintre cadavre este al ultimului câine eutanasiat la Bârlad în luna caini-padocuridecembrie 2015. Atunci s-a făcut ultima eutanasiere. Tot în luna decembrie, toate cadavrele au fost preluate de mașina specială a firmei care se ocupă cu incinerarea acestora. S-a vorbit despre zeci de cadavre sa schelete de câini care ar zăcea aruncate în fosa septică din curtea padocurilor. Nimic mai neadevărat! În realitate, a fost găsit doar un singur craniu de câine, care cel mai probabil a ajuns accidental în urmă cu mulți ani. După culoare și după cum arăta, era evident că e foarte vechi. Este clar că cineva ori a comis un act de neglijență, or mai degrabă înclin să cred că e o făcătură. Ori de câte ori moare un câine sau este eutanasiat, cadavrul este pus într-un sac de plastic și apoi depozitat într-o ladă frigorifică! Cine susține contrariul nu știe ce vorbește!”.

Dr. Bejan ne-a mai spus că din cei opt maidanezi morți (ale căror cadavre au fost găsite zăcând într-un tomberon), șapte au decedat din cauze patologice (diferite boli), iar unul a făcut parte din ultimul lot de eutanasiați în decembrie anul trecut. Acum rămâne ca ancheta internă declanșată de edili să descopere cine se face vinovat de această neglijență în serviciu sau de ”complot subversiv”.

În același timp, sunt așteptate rezultatele analizelor de laborator de la DSVSA Vaslui și concluziile anchetei polițiștilor. La rândul lor, oamenii legii așteaptă concluziile medicilor veterinari, care încă nu s-au pronunțat.


O dilemă care contribuie la bunăstarea haitelor de maidanezi: Să-mi iau lemne sau să microcipez câinele?

de Răzvan CĂLIN

Mai ales în mediul rural, proprietarii de câini refuză să-și vaccineze și să-și microcipeze patrupedele. Oamenii preferă să-și cheltuie puținii bani pe alte priorități și, în consecință, campania derulată de medicii veterinari este aproape un dezastru: doar 15% dintre câinii din gospodării au fost vaccinați, identificați și sterilizați. Una dintre urmările neplăcute: câinii din curți sunt sursă inepuizabilă pentru haitele de maidanezi care bântuie pe străzile orașelor.

Medicii veterinari din județ se confruntă cu o problemă care pare că nu are rezolvare. Campania de vaccinarea și identificare (microcipare) a câinilor din gospodării se derulează atât de anevoios încât se poate spune că până în momentul de față este un fiasco. Deși legislația în vigoare îi obligă încă din ianuarie anul trecut pe proprietarii de câini să își înregistreze și să-și vaccineze patrupedele, medicii veterinari continuă să se izbească de refuzul acestora. Situația este mai mult decât delicată dacă ne gândim că până în momentul de față au fost vaccinați doar cel mult 15% din totalul câinilor din gospodăriile oamenilor, județul Vaslui numărând circa 60.000 de patrupede cu stăpân. Ceva mai bine se stă la oraș, însă nici aici nu se poate spune că situația este prea roză. Spre exemplu, din cei aproximativ 5.600 de câini cu stăpân din Bârlad, doar 3.800 au fost vaccinați și microcipați.

bejan_ioan1”Stăm foarte prost la acest capitol. Și mai trist este că avem o lege destul de clară și de bună, dar care nu se aplică nici acum așa cum trebuie. Legislația în vigoare spune că încă din luna ianuarie 2015, toți câinii din gospodăriile populației trebuiau identificați (adică microcipați) și vaccinați. Ca să nu mai vorbim de sterilizarea acestora. Împreună cu autoritățile locale ar trebui să acționăm de o manieră mai fermă pentru a pune legea în aplicare odată pentru totdeauna. Nu mai spun că în mediul rural situația este dezastruoasă. Aici, nu știu dacă atingem pragul de 15% de câini microcipați și tot tacâmul. Spre exemplu, în comuna Ivești sunt circa 1.200 de câini în curțile oamenilor, iar dintre aceștia nu am putut vaccina decât vreo 250, ceea ce este foarte puțin. Pur și simplu aici oamenii au alte priorități și îi înțelegem. Din cauza situației financiare precare, cei mai mulți dintre proprietarii de câini preferă ca mai întâi să-și cumpere lemne pentru iarnă, medicamente ca să-și trateze bolile de care suferă, să plătească factura la energie electrică etc. Abia apoi, dacă le mai rămâne ceva, se gândesc la vaccinarea câinilor sau a altor dobitoace din bătătură. Aici ar fi trebuit să intervină statul român cu niște inițiative ferme. Spre exemplu, primăriile comunale ar fi putut cumpăra, să spunem, microcipurile la un preț bun, iar noi medicii veterinari am fi putut să ne luăm angajamentul de a vaccina câinii în mod gratuit. Dar nimeni nu s-a gândit la așa ceva sau pur și simplu nu se vrea!”, ne-a declarat medicul veterinar Ioan Bejan, președintele Colegiului Medicilor Veterinari din județul Vaslui.

Câinii din gospodării, sursă inepuizabilă pentru haitele de maidanezi de pe străzi!

pui_caine_curteDeși vaccinarea antirabică este gratuită prin lege, totuși proprietarii nu se înghesuie cu câinii din dotare la medicii veterinari pentru că, potrivit aceleiași legislații, odată cu vaccinul trebuie să-și microcipeze animalul. Vaccinare fără microcipare nu se poate, acestea fiind cerințele obligatorii pentru toate țările membre UE. Și cum microciparea poate costa și 50 de lei de animal, este lesne de înțeles refuzul oamenilor.

Urmările acestei stări de lucruri nu sunt deloc neglijabile, ci vorbim de un întreg lanț de consecințe cu un impact major asupra comunității. În primul rând, faptul că dulăii din gospodăriile oamenilor nu sunt vaccinați antirabic lasă poarta larg deschisă pentru izbucnirea unei epidemii de rabie, ale cărei implicații și urmări sunt arhicunoscute. Faptul că nici nu sunt microcipați, autoritățile sanitar-veterinare nu pot deține un control eficient al efectivelor de câini din județ. Nu mai vorbim de refuzul sterilizării patrupedelor. Toate acestea duc automat la formarea unui bazin extrem de generos și de fertil care ”produce” în permanență ”materie primă” pentru haitele de maidanezi care bântuie toate localitățile din județ. Iar despre impactul câinilor fără stăpân asupra comunităților locale am tot scris pe larg în edițiile cotidianului nostru. Vorbim de un cerc vicios care face ca anual efectivele de câini comunitari să prospere din toate punctele de vedere. Și uite așa avem aproape zilnic oameni atacați și mușcați de maidanezi, al căror tratament înghite zeci de mii de lei anual din bugetele și așa firave ale spitalelor.

”Dacă nu mergem în curți să vaccinăm, să microcipăm și să castrăm, atunci toată munca de ecarisaj este de pomană. Tot o spunem mereu, dar văd că nimeni nu are urechi să audă! Odată și odată tot trebuie să aplicăm legea. Atunci, pentru ce am mai elaborat-o?!”, este de părere medicul veterinar Bejan.

Scăpați-ne de maidanezi!

de Răzvan CĂLIN

Edilii bârlădeni au început eutanasierea câinilor fără stăpân.

În sfârșit, autoritățile bârlădene au ocazia de a tranșa odată pentru totdeauna una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă comunitatea locală: câinii comunitari. Odată ce la sfârșitul anului trecut Legea privind gestionarea câinilor fără stăpân (nr. 258/2013) a putut fi pusă în aplicare din nou, toate administrațiile locale din țară au posibilitatea să scape definitiv de această problemă.

În consecință, Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân Bârlad a eutanasiat deja circa 70 de maidanezi care fuseseră capturați. Cum nimeni nu-i revendicase sau nici nu s-a arătat dornic să-i adopte, s-a luat măsura legală de eutanasiere a acestora. Așa se face că în momentul de față în padocuri mai sunt 98 de astfel de patrupede.

carabat_adrian12”Nu facem altceva decât să acționăm conform legislației în vigoare, cu respectarea tuturor pașilor prevăzuți în lege. Odată ce padocurile vor fi decongenstionate, vom putea acționa din nou în teren pentru capturarea unei noi tranșe de maidanezi. Am achiziționat un pistol cu tranchilizant special pentru așa ceva. Mai avem câteva formalități de îndeplinit și în scurt timp vom acționa din nou în teren”, ne-a declarat Adrian Cărăbăț, directorul Grădinii Zoologice Bârlad, în subordinea căreia se află și Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân.

Totuși, problema câinilor comunitari este departe de a fi rezolvată definitiv. Și asta pentru că încă nu se poate acționa pe principalul izvor de ”materie primă” pentru haitele de maidanezi ce împânzesc orașul: câinii din gospodăriile oamenilor. Specialiștii în domeniu atrag atenția că atât timp cât fiecare câine din curțile cetățenilor nu va fi microcipat și sterilizat, atunci vom continua să avem maidanezi. Cei mai mulți dintre oameni refuză să facă această operațiune animalelor pe care le au (din varii motive), însă atunci când acestea fată câte o droaie de pui aplică rapid cea mai convenabilă (pentru ei) metodă: îi aruncă pe străzile orașului. Autoritățile locale au primit sesizări din partea unor cetățeni care au văzut cu ochii lor cum diferite mașini (de regulă dubițe) vin și ”debarcă” la marginea Bârladului zeci de maidanezi aduși de prin localitățile învecinate. Actualmente, se estimează că pe străzile Bârladului bântuie peste 3.000 de câini comunitari. Prin urmare, e lesne de înțeles cum de spitalul din localitate înregistrează aproape zilnic cazuri de oameni mușcați de câini. Iar costurile cu tratarea victimelor (plus cele derivate din cazarea în padocurile primăriei) se ridică la zeci de mii de lei lunar.

Ne scăpați de maidanezi sau nu!?

de Răzvan CĂLIN

Primăriile pot pune în aplicare legea privind gestionarea câinilor fără stăpân. Edilii bârlădeni au reluat activitatea de capturare a maidanezilor.

maidanezi_piataDupă aproape un an și jumătate în care autoritățile locale n-au avut voie să clintească un fir de păr din blana maidanezilor, iată că, finalmente, s-a dat liber la aplicarea Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân. Acest lucru a fost posibil după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins acțiunea inițiată de Asociația ”Vier Pfoten” împotriva Guvernului României prin care s-a urmărit blocarea punerii în aplicare a Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân.

”În aceste condiții, este clar că acum suntem nevoiți să punem în aplicare legea, odată ce recursul celor de la «Vier Pfoten» a fost respins de ICCJ. De altfel, am și primit o adresă în acest sens de la Prefectura Județului Vaslui. Prin urmare, noi am reluat activitatea de capturare a câinilor comunitari. Conform legislației în vigoare, câinii capturați și găzduiți în padocurile noastre vor beneficia de toate tratamentele stipulate în lege. În cazul în care după 14 zile nu îi revendică nimeni sau nu vor fi adoptați, câinii vor fi eutanasiați, respectându-se normele și procedurile în vigoare”, ne-a declarat Adrian Cărăbăț, directorul Grădinii Zoologice Bârlad, în subordinea căruia se află și Serviciul pentru gestionarea câinilor fără stăpân.

În momentul de față, padocurile Primăriei Bârlad sunt ocupate în întregime, numărând peste 170 de ”chiriași”. Dacă nimeni nu va dori să-i adopte (sau nu-i va revendica), atunci toți vor fi eutanasiați. Autoritățile locale bârlădene au achiziționat deja o nouă armă pentru tranchilizat patrupedele, însă deocamdată nu poate fi folosită până ce nu se obțin toate avizele necesare de la poliție. Aspect care se speră că va fi rezolvat în cel mai scurt timp posibil. Chiar și așa, activitatea de capturare a patrupedelor decurge normal, echipele de hingheri ale primăriei folosindu-se de tradiționalele crose cu lațuri pentru a imobiliza maidanezii.

Câinii fără stăpân reprezintă una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă municipalitatea bârlădeană. Grație perioadei în care nimeni nu a avut voie să se atingă de maidanezi, numărul acestora a crescut simțitor în Bârlad pentru că au avut asigurate toate condițiile pentru a prospera și înmulți. Având o rată de reproducere extrem de ridicată, se estimează că în momentul de față, Bârladul numără peste 4.000 de câini fără stăpân. În aceste condiții, nu există zi în care spitalul din localitate să nu înregistreze cazuri de oameni mușcați maidanezi, iar de aici decurg o serie întreagă de probleme. Căci maidanezii ”mușcă” serios și din bugetul spitalelor întrucât costurile legate de tratamentul victimelor mușcate sunt de ordinul a sute de milioane de lei vechi pe an, dacă nu chiar câteva miliarde.

Maidanezii mușcă oamenii, dar ”sfâșie” și hălci bune din bugetul local!

maidanezi_cățea_pui1În urmă cu doi ani, Primăria Bârlad a cumpărat o rulotă pe care a transformat-o într-un laborator mobil pentru capturarea și sterilizarea câinilor fără stăpân. Așa se face că, în 2013 și 2014, edilii bârlădeni tot au mai reușit să mai strângă din miile debejan_ioan1 maidanezi, „recolta” pe cei doi ani fiind de aproximativ 1.400 – 1.500 de astfel de patrupede. Însă, din vara anului trecut (când ”Vier Pfoten” a reușit blocarea legii în instanță) și până în prezent nu s-a mai putut face nimic.

„Ne-au legat de mâini și de picioare și pur și simplu nu am mai putut să ne atingem de vreun maidanez, decât în cazuri excepționale. Adică dacă ne sesiza cineva că ar fi pe la vreo școală niște maidanezi, atunci puteam interveni. Dar, intervenția se limita doar la a captura câinii respectivi și depunerea lor în padocurile primăriei. Nu tu sterilizare sau eutanasiere în cazul în care trec cele 14 zile prevăzute de lege și nimeni nu-i revendică sau adoptă. Era o tâmpenie! Am avut, al un moment dat, nu mai puțin de trei adrese venite din partea unor instituții ale statului român – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară, Colegiul Medicilor Veterinari din România și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor  Vaslui – în care ni se atrăgea atenția că nu avem voie să ne atingem de maidanezi. Și uite așa orașul s-a umplut de câini comunitari”, ne-a declarat medicul veterinar Ioan Bejan, care este implicat direct în gestionarea câinilor fără stăpân.

Actualmente, padocurile Primăriei Bârlad adăpostesc peste 170 de maidanezi (capacitatea maximă). Iar pentru întreținerea și hrana acestora se scurg din bugetul local circa 3.000 de lei lunar. Altfel spus, câinii comunitari „mușcă” anual zeci de mii de lei din bugetul local și cel al spitalului, acolo unde sunt tratați toți oamenii care cad victimă haitelor de maidanezi ce împânzesc străzile orașului.

Undă verde pentru capturarea câinilor comunitari

maidaneziEste oficial! După o perioadă de un an și jumătate, câinii comunitari vor putea fi din nou strânși și eutanasiați. Guvernul României a câștigat, în cele din urmă, procesul cu Asociația „Vier Pfoten”.
Primăria Bârlad a primit zilele trecute o adresă de la Prefectura Vaslui prin care a fost înștiințată că pe 23 octombrie s-a judecat recursul la procesul intentat Guvernului de către Asociația „Vier Pfoten”, iar instanța a respins acțiunea asociației de protecție a animalelor.
Cu toată presiunea care va exista din parte câtorva bârlădeni și spre bucuria celor mulți, care s-au săturat se prezența numeroasă și tot mai agresivă a patrupedelor, în următoarele două – trei săptămâni nu se va face altceva decât organizarea Serviciului de ecarisaj. Este nevoie de o armă nouă, de un tehnician veterinar și de bani de la buget. În ședința de Consiliu Local de joi, 26 noiembrie, vor fi alocate sumele aferente achiziționării celor necesare pentru ca activitatea serviciului de prindere a câinilor să se facă în condiții optime.maidanezi_muzeu
Va fi o piatră de încercare pentru acest serviciu, având în vedere că, din iunie 2014, de când legea nu a mai permis capturarea câinilor comunitari și nici eutanasierea lor, numărul patrupedelor a ajuns să depășească 10.000 de exemplare în Bârlad.
Reprezentanții Primăriei doresc să se treacă la fapte cât mai curând, problema fiind una acută, iar numărul sesizărilor de la populație foarte mare. Oamenii s-au săturat să se ferească de câini. De când a venit toamna, mulți preferă să nu mai iasă din casă după lăsarea întunericului, de frica maidanezilor. Săptămânal, ajung la spital 4-5 persoane mușcate de câinii comunitari. Sunt tot mai multe zonele unde maidanezii nu doar că s-au înmulțit, dar devin și agresivi atunci când simt pași de om prin apropiere. Mai grav este că haitele se reped acum și la copii. Într-un cuvânt, Bârladul a devenit un oraș al câinilor vagabonzi mai mult decât a fost vreodată.
Padocul din Bârlad are 162 de locuri și de el se ocupă două persoane angajate la Grădina Zoologică. Dacă nu se va reuși angajarea unui tehnician veterinar, vor fi delegați un angajat al padocului și șoferul mașinii de ecarisaj pentru a tranchiliza și captura câinii fără stăpân. Vor trebui să fie mai întâi inițiați și apoi să primească autorizație de port armă. (Mihaela NICULESCU)

Bârlad, raiul câinilor maidanezi!

de Răzvan CĂLIN

În timp ce autoritățile locale se plâng că sunt legați de mâini și de picioare din cauză că legislația în vigoare este blocată, haitele de maidanezi prosperă mai mult ca oricând.

Cu fiecare zi care trece, Bârladul tinde să se transforme, încet, dar sigur, într-un veritabil rai al câinilor comunitari. Miile de maidanezi care bântuie pe străzile orașului au găsit la Bârlad un habitat mai mult decât prielnic. Iar explicația este cât se poate de simplă: autoritățile locale sunt clar depășite de situație și se plâng că legislația este blocată în instanță și, automat, nici o administrație din țară nu are voie să se atingă de vreun fir din blana câinilor comunitari. Totul a pornit de la Asociația ”Vier Pfoten” care a blocat normele de aplicare a Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân pe motiv că acestea ar da mână liberă autorităților locale să declanșeze un veritabil masacru al maidanezilor. În consecință, nici autoritățile bârlădene nu pot face mai nimic, decât să ridice de pe străzi doar câinii care sunt foarte bolnavi sau pun în pericol sănătatea oamenilor.

”Procesul este pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar termenul este acum în luna octombrie. Sperăm să se dea o decizie definitivă pentru a ști și noi ce avem de făcut. Este, într-adevăr, o situație neplăcută, dar noi încercăm să o gestionăm în limitele oferite de actuala legislație”, ne-a declarat Dorin Apostu, viceprimarul Bârladului.

În consecință, maidanezii prosperă vizibil de la o zi la alta. Și cum să nu fie așa când nimeni nu are voie să se atingă de ei, hrană au din belșug, ce mai, un adevărat Eden pentru câinii comunitari. Ba mai nou au început să pună stăpânire și pe instituțiile de învățământ din oraș, ale căror curți au fost invadate de haite de maidanezi. Nu mai vorbim de cazurile de oameni mușcați de câini comunitari, de costurile imense pe care le implică tratarea acestora etc.

Hingherii din Bârlad și-au dat demisia

de Mihaela NICULESCU

La această oră, padocul public din Bârlad funcționează cu dificultate, deoarece cei doi hingheri și-au dat demisia. Sătui de șicanele așa-zișilor iubitori de câini, dar și din cauza faptului că au primit salarii nemotivante pentru o meserie destul de riscantă, cei doi hingheri de la padoc au dat bir cu fugiții.

Primăria Barlad, prin Grădina Zoologică, cea care administrează padocul, va trebui să angajeze, cât mai curând, nu doi, ci trei hingheri.
„Am propus primăriei, spre angajare, trei persoane în loc de două, actualmente încercând să facem față cu personal propriu de la Zoo. Padocul public din Bârlad este arhiplin și găzduiește cu 20 de câini mai mulți față de capacitate. Hingherii sunt acei angajați care trebuie să aibă grijă de câinii din padoc, să le curețe cuștile, să-i hrănească, să tranchilizeze și să captureze câinii bolnavi sau periculoși de pe spațiul public. E nevoie de ceva abilități în această meserie, pentru a putea face față fișei postului”, ne-a declarat Adrian Cărăbăț, administratorul Grădinii Zoologice din Bârlad.
Hingherii, deși sunt o breaslă foarte utilă comunității, trebuie să practice o meserie destul de ingrată. Este destul de greu să reziști, atâta vreme cât primești injurii, borcane și pietre în cap, atunci când te afli în exercițiul funcțiunii. Trebuie să ai nervii tari și să accepți că este posibil să te pricopsești cu niscaiva purici sau cu câteva mușcături. Până la urmă, e o meserie care trebuie făcută de cineva și probabil că vor fi candidați la concursul pe care îl va organiza primăria.

Câini sterilizați gratuit la Tutova

de Mihaela NICULESCU

Pe parcursul a trei zile, peste 200 de câini din comuna Tutova, atât maidanezi cât și din gospodăriile localnicilor, vor fi sterilizați gratuit.

Asociația britanică Spaycation, în colaborare cu Asociația „Ajutați-l pe Azorel” au primit acceptul primarului Ioan Corciovă de a steriliza câinii. Astfel, cinci medici veterinari români și englezi, voluntari ai asociației britanice, au trecut la treabă.

Singura modalitate de a reduce numărul câinilor comunitari de pe străzi, este sterilizarea. Autoritățile locale ar putea fi ajutate în acest demers de asociații precum Romanian Rescue Association, Vier Pfoten, sau Spycation, numai să-și dorească. Este nevoie de un spațiu corespunzător pentru sterilizare și de multă bunăvoință. Vom reveni cu amănunte.

Scăpați-ne de colții haitelor!

de Răzvan CĂLIN

Curtea de Apel București a deblocat normele de aplicare a legii care permite eutanasierea maidanezilor. Între timp, la Barlad haitele de câini comunitari prosperă în liniște. Culmea ipocriziei “înflăcăraților” iubitori de maidanezi: de la începutul anului și până acum nu s-au înregistrat decât trei adopții.

Ne convine sau nu, la Bârlad (la fel ca în întreaga țară) câinii comunitari reprezintă una dintre cele mai spinoase probleme a cărei rezolvare tranșantă și definitivă pare-se că nu există încă sau nu se vrea a se aplica. Culmea este că avem o lege în vigoare care permite autorităților haita_de_cainisă apeleze la soluția finală: eutanasierea javrelor care împânzesc străzile urbei. Numai că, așa cum am mai scris în paginile cotidianului nostru, legea a fost blocată în urmă cu peste un an de către Asociația ”Vier Pfoten” care, inițial, a cerut suspendarea normelor de aplicare. Într-o primă fază, Curtea de Apel București le-a aprobat cererea și astfel legea nu a mai putut fi aplicată, iar maidanezii au prosperat și s-au înmulțit în liniște vreme de mai bine de un an. Cei de la ”Vier Pfoten”, în nemărginita lor dragoste față de maidanezi, au plusat și au venit cu o nouă cerere căre aceeași instanță, în care au cerut, nici mai mult, nici mai puțin decât anularea normelor metodologice de aplicare a Legii gestionării câinilor fără stăpân. Numai că, de această dată, instanța a dat un răspuns clar, respingându-le cererea. Sentința (cu drept de recurs) a fost dată de Curtea de Apel București la sfârșitul săptămânii trecute.

În consecință, autoritățile locale își pot vedea liniștite de treabă, după ce timp de peste un an au fost legate de mâini și de picioare.

Pentru cei care încă mai cred opusul, le mai spunem încă o dată că aproape nu există zi în care spitalul din Bârlad să nu înregistreze cazuri de oameni mușcați de maidanezi. Iar cheltuielile spitalului cu administrarea tratamentului antirabic se ridică și la 80.000 de lei într-un an. Alți peste 3.000 de lei lunar se duc pentru întreținerea și hrana celor 160 de câini care sunt găzduiți în padocurile Primăriei Bârlad. Însă, poate, cel mai solid argument ar fi că în fiecare zi riscăm ca la Bârlad să apară un caz de genul lui Ionuț Anghel, băiețelul de numai patru ani care a fost sfâșiat de o haită de maidanezi în Parcul Tei din București. Chiar trebuie să așteptăm apariția unui scenariu atăt de terifiant și la Bârlad pentru ca cineva să ia taurul de coarne!?

Trei câini adoptati de la începutul anului

Cât despre asociațiile și fundațiile care nu mai pot de grija maidanezilor, comentariile sunt de prisos. Vă spunem doar că nu s-au prea îngrămădit să strângă de pe străzi câinii comunitari sau să-i dea spre adopție. Se estimează că anul trecut, au fost adoptați, prin intermediul organizațiilor nonguvernamentale, circa 300 de câini fără stăpân. Ceea ce raportat la cei aproape 2.000 de javre ce bântuie străzile orașului, e echivalent cu o frecție la piciorul de lemn. Iar anul acesta, de la început și până în prezent, s-au înregistrat fix trei caini - adapost barlad (2).previewadopții, făcute de niște persoane fizice. Și cam atât cu dragostea nemărginită față de maidanezi la Bârlad! Ce-i drept, pe diverse forumuri și, în general, în spațiul virtual, aproape că nu mai încapi de astfel de iubitori de potăi vagaboante, care urlă din toți rărunchii împotriva ”criminalilor” care vor să ucidă niște biete suflete nevinovate. Însă, nici unul nu se îngrămădește să-i ia la el acasă, dacă tot iubește maidanezii atât de mult. Nu mai vorbim de ”binevoitorii” ce locuiesc în cartierele de blocuri și care hrănesc zilnic câte o haită întreagă de câini comunitari. Patrupede care, instinctiv, se stabilesc definitiv în acele zone și de care nu poți trece dacă nu ești din zonă. Cu siguranță mulți dintre cititorii noștri au pățit-o pe propria lor piele atunci când dorind să meargă în vizită la vreun prieten sau o rudă, s-au trezit atacați din senin de haite de maidanezi care, instinctiv, își apărau ”teritoriul”. Și în timp ce te trec toate sudorile și încerci să te aperi, auzi câte o voce de pe la vreun geam care, culmea, tot în apărarea javrelor sare: ”Ce-ai dom’le cu cățeii?! Lasă-i în pace! Ăștia sar numai la oamenii răi, să știi mata!”. Sunt aceeași oameni care atunci când echipele de hingheri ale municipalității au încercat să-și facă datoria și să captureze maidanezi au avut, nu de puține ori, reacții extrem de violente. Bieții hingheri s-au trezit huiduiți, înjurați, loviți cu pietre, ba chiar fugăriți de astfel de iubitori de maidanezi care pur și simplu ar fi vrut să-i linșeze pe oamenii primăriei. Iar dacă îndrăznești să le spui să-și ia ”iubiții” în casă, îți răspunde senin că nu poate, că nu are unde să-i țină. Așa că să-i lăsăm acolo, pe străzi, să ne muște și să ne sfâșie copiii că așa vor mușchii unor oameni rupți de realitate! Acestea sunt, în mare, motivele pentru care atunci când Primăria Bârlad a încercat să crească rata adopțiilor de astfel de patrupede, totul s-a dovedit a fi un fiasco. De mai bine de un an, municipalitatea a declanșat o campanie, intitulată ”Adoptă-mă!”, dar care, după cum se vede a produs doar alte cheltuieli de la bugetul local, căci orașul a fost împânzit cu banner-e sugestive.

“Pentru că omul nu știe altceva decât să arunce în stradă puii”

carabat_adrian12Adrian Cărăbăț, directorul Grădinii Zoologice Bârlad, în subordinea căreia se află Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân, este depărere că această problemă ar putea avea o soluție viabilă numai dacă se aplică legea în totalitatea ei: ”Legea are două planuri, două secțiuni care trebuie urmate. Una este cea care privește strict capturarea, deparazitarea și, în ultimă instanță, eutanasierea maidanezilor (în termen de 14 zile de la prinderea lor, dacă nu îi revendică sau adoptă cineva). Al doilea plan este la fel de important ca și primul și se referă la sterilizarea și microciparea tuturor câinilor aflați în gospdăriile oamenilor. Excepție fac cei care dețin câini de canisă, cu pedigree, ce se supun unui regim aparte. În rest, toți câinii din curțile oamenii trebuie sterilizați în mod obligatoriu. Iar acest lucru este extrem de important a se realiza pentru că gospodăriile populației reprezintă principala sursă de proliferare a câinilor fără stăpân. Când oamenilor le fată câte o cățea din curte, cel puțin doi pui, dacă nu chiar toți, ajung pe stradă. Pentru că omul nu știe altceva decăt să arunce în stradă puii. Iar în momentul de față, se estimează că în gospodăriile oamenilor din Bârlad are exista circa 6.000 de câini. Iar câinii pot avea și două cicluri de reproducere într-un singur an, așa că vă dați seama că degeaba am strânge noi toți cei 2.000 de maidanezi de pe străzi, dacă din gospodăriile populației apar alte sute sau chiar mii într-un singur an”.

Până când Legea privind gestionarea câinilor fără stăpân să fie blocată în instanță, la Bârlad se reușise sterilizarea a doar câteva sute câini din gospodăriile populației. Și asta pentru că sterilizarea și microciparea unui câine poate scoate din buzunarul proprietarului peste 200 de lei!

Bârladul sub lupă – Orașul câinilor

Bârladul este pe zi ce trece tot mai aglomerat… de câini. Deși acțiunile hingherilor au dat rezultate în trecut și se micșorase numărul patrupedelor, în ultimul timp au apărut tot mai multe haite prin toate cartierele.

La fel s-a întâmplat și zilele trecute, când prin zona centrală a orașului căutau să se adăpostească de ploaie vreo șapte câini. Fiecare trecător care îi observa, tresărea și ocolea zona. Chiar dacă la orele amiezii aceștia nu sunt în număr foarte mare, pe seara sau dimineața, în mai multe zone ale orașului se adună o mulțime de câini, acest lucru reprezentând un real pericol pentru oameni. (R.C.)

Șefului GOSCOM i s-a suit “foncția” la cap – Maidanezii vasluieni, tratați ca la stațiune

Câinii din padocul aflat în grija Serviciului de ecarisaj din cadrul GOSCOM Vaslui au parte de tratament ca la Băile Felix. Asta dacă e să ne luăm după informațiile postate pe site-ul instituției și după spusele șefului ei, Cătălin Bîrleanu, care ar fi în stare să ne spună că patrupedele poartă rochițe roz și că se uită aproape toată ziua la filme cu Scooby-Doo, cu excepția ședințelor de masaj și a meselor asistate de câte doi nutriționiști. Despre costurile acestor tratamente, însă, nimic. Nici pe site-ul GOSCOM, societate care aparține, atenție, municipalității, nu am găsit vreun raport și nici la Cătălin Bîrleanu vreo lămurire. Acsta din urmă a refuzat să ne ofere lămuriri pentru că el nu vorbește decât cu miniștri și că îl cam deranjează întrebările milițienești.

Bogdan RUSU

De fiecare dată când sunt întrebați despre problemele sensibile din domeniul lor de activitate, șefii și șefișorii vasluieni plătiți de contribuabili devin brusc persoane de rang înalt și nu mai discută cu oamenii de rând. O problemă din acest set, la care nimeni din presa locală nu mai are acces de ani de zile (tocmai pentru că este foarte sensibilă) este cea a câinilor comunitari cu acte de Vaslui. De mai bine de doi ani, niciun reprezentant al mass-media nu a avut acces la rapoartele GOSCOM, privind activitatea Serviciului de ecarisaj din cadrul instituției. Avem însă informații de la oamenii care trăiesc în zona SC TERMICA SA (locul în care se află padocul gestionat de firma de gospodărire locală) potrivit cărora animalele latră toată ziua, și nu pentru că afară este lună plină, ci din alte motive… Aceleași persoane ne-au mai spus că aceste animale trăiesc într-o mizerie de nedescris și că îngrijitorii de la ecarisaj se întrec să ia din pâinea care ar trebui să li se dea animalelor.

Situația maidanezilor din România a intrat de ceva vreme în atenția câtorva europarlamentari străini care s-au adresat Parlamentului European, dar și a societății civile europene. Nimic nu a fost trunchiat sau ascuns opiniei publice. Nu la fel procedează însă autoritățile locale din municipiul Vaslui care se asigură continuu că nimeni nu are acces la datele oficiale (statistici, rapoarte și așa mai departe) care privesc situația animalelor prinse pe raza de acțiune a Serviciului de ecarisaj din cadrul GOSCOM. Mai mult, conducerea instituției de gospodărire locală se poartă de parcă ar fi finanțată de… Patriarhia Rusiei, fapt pentru care nu este datoare să furnizeze informații delicate muritorilor de rând.

Omul care vorbește doar cu miniștrii

După repetate stăruințe, reporterii Est News au reușit, ieri, să se întâlnească cu directorul GOSCOM, Cătălin Bîrleanu, care a vorbit preț de câteva minute fără întrerupere despre viața bună a câinilor fără stăpân de la padoc. Ni s-a spus că există un cabinet medical în incinta padocului (dotat cu masă de operație), că un control de la nivel central s-a terminat cu bine și așa mai departe. Cum era și firesc după atât de multe vorbe fără greutate scriptică, am insistat, solicitând… cifre. Am dorit să aflăm câte animale s-au aflat lunar, în ultimul an, în grija salariaților de la ecarisaj; câte animale au fost prinse lunar; ce sume s-au cheltuit (tot lunar!) pentru prinderea, hrănirea și tratarea medicală a câinilor, precum și alte detalii de genul acesta.

Din păcate, dialogul ce se arăta fructuos s-a oprit brusc, cu o răbufnire grosolană a managerului GOSCOM.

“Da’ ce? Ești cumva ministru? Asemenea informații eu le prezint Guvernului! Mă deranjează modul ăsta de abordare ca la miliție”, a spus Cătălin Bîrleanu.

Probabil deprins să discute erudit doar cu miniștri (nu cu spărgătorii de asfalt, plivitori de trandafiri, vidanjori și alte categorii socio-profesionale de mai de jos), inginerul devenit directorul Bîrleanu a uitat că banii cheltuiți pe câinii vagabonzi nu vin nici din portofelul vreunui ministru, nici din al său, ci de la bugetul local.

Cu toate că am primit un refuz total, am insistat cu cererea de informații, ca să aflăm totuși ce se întâmplă în debaraua Serviciului de ecarisaj, dar degeaba. “Nu o să vă ajute cifrele la reportaj. Nu aveți nevoie de ele”, a concluzionat Bîrleanu, ca un bun cunoscător al tagmei. Și gata!

Fără alte informații, nu ne putem raporta decât la cele câteva date istorice găsite ca urmare a unei temeinice documentări online, ce fac referire la situația padocului din anul 2011 (decembrie). Astfel, tot ce știm la această dată este că la începutul lunii decembrie 2011, în grija Serviciului de ecarisaj Vaslui se aflau 40 de patrupede și că hrănirea lor costa zilnic 17 lei (puțin peste 20.000 de lei pe lună). Despre cât a costat prinderea acestor animale și eficiența cheltuielilor, respectiv câini prinși versus lei cheltuiți pentru asta, nu s-a scris niciodată pentru că nu a fost posibil. Nu am aflat nici ce au mâncat zilnic aceste animale captive timp de câțiva ani. Nu am putut afla nici câte animale au murit de la o lună la alta și nici din ce cauze (sinucidere poate?!). Nu am aflat nici numărul de adopții făcute de la intrarea în atribuții a hingherilor. Motivul… natura “sensibilă” a informațiilor… sau poate a șmenurilor făcute la nivelul GOSCOM.

În aceste condiții, ne vom folosi de prevederile legii 544/2001, privind liberul accces la informații de interes public că poate așa vom reuși să ne transformăm subit în miniștri. Nu de alta, dar guvernanții sunt singurii parteneri de dialog ai inginerului Bîrleanu.

Ce bine-o duc câinii!

La câteva ore după discuția purtată cu inginerul Cătălin Bîrleanu, directorul GOSCOM Vaslui, pe site-ul societății a fost postat un material amplu și epurat de orice informație concretă, intitulat “Gestionarea câinilor fără stăpân – generalități”. Abia așa am aflat cât de bine o duc toți maidanezii din padocul de la Termica. Salariații de la Serviciul ecarisaj hrănesc cățeii în vârstă de 6-12 săptămâni de trei ori pe zi, iar pe cei de peste 12 săptămâni până la 12 luni, de două ori pe zi. Cei mai bătrâni, de peste un an, sunt hrăniți o dată pe zi. Dar nu se precizează nimic despre consistența meselor, nici despre sumele aferente și nici despre proveniența hranei.

De asemenea, am aflat că “hrana uscată este administrată individual și supravegheat”. Oare cum sunt suprevegheați (teoretic) la masă cei peste 40 de câini flămânzi la care li se aruncă mâncarea? Câți salariați se ocupă de această supraveghere? Presupunem că un pluton, că dacă o face un singur om…

GOSCOM mai precizează că toate boxele sunt spălate și dezinfectate zilnic (Cu ce? Cât costă?). Probabil că este mai curat în padoc ca la spital. La fel se face și cu vasele de apă din care beau animalele.

La capitolul asistență medicală, se precizează că animalele ce dau semne de boală sunt înregistrate și examinate medical cu prioritate la sosirea în adăpost, că evaluarea stării de sănătate a câinilor fără stapân cazați în adăpost se face periodic, de câte ori este necesar (ce medicamente li se administrează, cât costă?).

Asta în situația în care nici oamenii din spitale nu beneficiază de un asemenea tratament atent, iar unii stau leșinați pe străzi ore bune. Mai mult, zilnic, fiecare animal este examinat clinic, iar orice eveniment medical este înregistrat în fișa individuală și în registrul central. Mai lipsea un maseur profesionist și doi nutriționiști și câinii vasluieni s-ar fi simțit ca la Băile Felix.

Prezentarea GOSCOM continuă pe același ritm monoton, insipid, cu adopția animalelor și se încheie apoteoic cu precizări privind instituția care face controale la Padoc. Fiind o prezentare generală, adică succintă, nici nu ne așteptam la detalii. De ce nu s-a postat însă pe site date clare, concrete? Asta înseamnă sume de bani, cifre, investiții… așa ca să se vadă pe bune, cât de bine viețuiesc animalele în tabăra de vacanță a serviciului de ecarisaj vasluian.

Un site ca vinul: scump și sec

Deși are un site (chestie superbă plătită lunar) GOSCOM Vaslui a uitat să introducă pe el informații esențiale despre activitatea unității. Ne întrebăm care este eficiența instrument scump, dar care nu prea spune nimic celui care caută informații despre activitatea societăți. Unde sunt rapoartele anuale care se pun sub ochii populației de mai toate instituțiile care au legături financiare profunde cu bugetul de stat? Probabil că în orașul cu miniștri nu se citesc site-urile de la Vaslui și de aceea s-a omis hârțogăraia plină de detalii.

Cifrele au relevanță!

Din ianuarie până în iulie 2014, 390 de vasluieni au fost muscați de câini. Din raportările primite de Direcția de Sănătate Publică Vaslui, reiese că în doar șase luni s-au înregistrat 343 de cazuri de acest gen. Adică, în medie, două cazuri de pe zi! Deși nu toți vasluienii cu pricina au fost atacați de câinii comunitari, un procent semnificativ cele 390 de cazuri au fost cu siguranță victime ale maidanezilor.

Conducerea GOSCOM ne-a spus însă că la această data (15 septembrie 2014) nu mai există câini vagabonzi pe străzile municipiului Vaslui, dar că mai sunt cazuri de animale aparținând unor societăți private, dar care nu pot fi prinse fără acordul proprietarilor. Altfel spus, hingherii nu pot să neutralizeze aceste animale pe terenul firmelor, chiar dacă animalele ies constant prin gardurile societăților. Motivele invocate: lipsa acordului proprietarilor și riscul de a se utiliza inutil pistoalele cu tranchilizant (deoarece câinii ieșiți din spațiile private se întorc pe terenul proprietarilor înainte ca tranchilizantul să își facă efectul).

Câinii de la Bădeana, coșmar fără sfârșit

După ce s-a văzut cu un teren de 2.500 mp, conducerea Asociației “Salvează-l pe Azorel” și-a dat seama că nu are bani să construiască un adăpost pentru cei 300 de câini pe care, deși își găzduiește, nu-i mai consideră ai săi. Lucia Călinoiu, președinta asociației, așteaptă minuni providențiale și visează bani din țări străine.

Mihaela NICULESCU

Mutarea câinilor maidanezi din adăpostul de la Bădeana în altul nou ce ar fi trebuit să fie amenajat pe un teren pus la dispoziție de Primăria Tutova pare să fie, de departe, o vorbă în vânt. Deși au trecut aproape două luni de când Consiliul Local Tutova a aprobat închirierea unui teren de 2.500 mp pentru ridicarea uni adăpost pentru câini, Asociația „Ajutați-l pe Azorel” nu a mișcat nici un deget.

În urmă cu mai bine de trei săptămâni, Lucia Călinoiu, președinta acestei asociații, se angaja în fața tuturor că se va strădui să mute câinii. A dat asigurări că până la finalul lui septembrie oamenii vor scăpa de mirosul pestilențial, de urletele și hămăielile patrupedelor. Deși ne apropiem de jumătatea lunii, până acum nu s-a bătut niciun cui și nu s-a montat nici măcar un gard, terenul fiind exact în starea în care i l-a dat primăria.

lucia_calinoiu

Lucia Calinoiu

După ce s-a văzut cu terenul, președinta asociației și-a dat seama ca nu are fonduri. Ea visează că va primi bani din alte țări, dar nu poate spune cu exactitate de unde, când și de ce. Pur și simplu, după cum ea însăși se exprimă, așteapta înfăptuirea unui miracol: „Nu avem bani pentru a amenaja un adăpost nou, așteptăm o minune de la asociațiile din străinătate. Nu sunt câinii mei, eu i-am salvat de la eutanasiere. Majoritatea câinilor sunt din Bârlad, așa că ar fi bine ca domnul primar Constantin Constantinescu să ne ajute”.

Lucia Călinoiu a uitat, probabil, că din momentul în care a luat animalele din padocurile de la Bârlad, acestea au devenit ale ei. Se miră că nimeni nu o ajută, deși nimeni nu i-a cerut să-și asume responsabilitatea îngrijirii patrupedelor.

Salvatoarea cânilor fără stăpân are, totuși, o soluție. Ea a sugerat ca publicația noastră să se pună în slujba intereselor asociației pe care o conduce pentru a-i convinge pe cititori să doneze: “Și ziarul dumneavoastră ar putea să ne ajute făcând puțină publicitate pentru ca oamenii să doneze cei 2% din impozitul pe venit, bani cu care am putea începe construcția padocului”.

Ideea promovării acestei posibilități ar fi fost o soluție în condițiile în care formularele prin care cei care realizează venituri supuse impozitării nu s-ar depune înainte de începerea anului fiscal, iar sumele aferente formularelor s-ar vira înaintea finalizării anului fiscal. Altfel spus, în momentul de față formularele se depun până în luna mai a anului maxim, urmând ca banii să fie virați beneficiarului în aceeași lună a următorului an!

Așa-zisul adăpost de la Bădeana este o hală care găzduiește 300 de câini în condiții jalnice. Lucia Călinoiu pretinde că îi hrănește, deparazitează și curăță dejecțiile. Despre cât de mult i-a putut alina atunci când, caniculă fiind, câinii urlau zi și noapte de căldură și tânjeau după o gură de aer proaspăt, salvatoarea nu ne-a informat.

Ar fi interesant de aflat, câți dintre iubitorii de animale vor alerga cu bani la Asociația “Salvați-l pe Azorel”, după citirea acestui articol. Ca niște adevărați iubitori de animale ce sunt, datoria lor față de acestea nu ar trebui să se limiteze la a sări precum fiarele din toate colțurile atunci când zăresc hingherii pe străzile orașului. Iată, acum au ocazia de a le da un exemplu celor cu inimă neagră, punând mână de la mână și construind un loc decent pentru patrupedele fără săpân. E nevoie de un gard împrejmuitor, de un puț forat și un padoc betonat. Și pentru că dragostea lor pentru câni este nemărginită, ar fi de așteptat să le arate tuturor devotamentul și abnegația.

Dar e mai mult ca sigur că, în ciuda iubirii pe care o declamă, vor rămâne la fel de indiferenți ca cel mai nemernic “neiubitor” de câini. Dovada o reprezintă cele câteva organizații “salvatoare”, precum asociația Luciei Călinoiu, care strâng câini chinuidu-i în adăposturi insalubre, sub ochii și mai indiferenți ai autorităților care promit mult și nu fac nimic.

Câinii de la Bădeana vor fi mutați

Primăria Tutova a pus la dispoziție un teren de 2.500 metri pătrați

La mijlocul lunii septembrie, cei 300 de câini comunitari de la adăposturile din zona Fabricii de tutun din Bârlad și de la Bădeana vor fi mutați într-un padoc situat pe un teren închiriat de la Primăria Tutova. Luni de zile, oamenii care locuiesc în vecinătatea adăpostului de câini de la Bădeana au trăit un adevărat coșmar. Mirosul, mizeria și zgomotul infernal produse de patrupede i-au determinat să dea în judecată Asociația „Ajutați-l pe Azorel”, cea care se ocupa de așa-zisul adăpost. Oamenii au avut câștig de cauză, și în urma hotărârii judecătorești definitive, asociația a fost obligată să mute câinii într-un al spațiu. Un timp lucrurile au stagnat din cauza lipsei unui spațiu adecvat. Soluția salvatoare a venit de la Consiliul Local Tutova, care a fost de acord să ofere spre închiriere un teren, la un preț modic.

„Am predat amplasamentul Asociației «Ajutați-l pe Azorel». Este vorba de un teren de 2.500 mp situat în vecinătatea livezii Tutova, într-o zonă retrasă, cu posibilitatea de extindere până la 6.000 mp. Deși inițial consilierii au respins închirierea acestui teren liber, nerevendicat, ulterior au revenit asupra acestei decizii luând în calcul problema în sine, destul de serioasă a câinilor comunitari”, a declarat Ioan Corciovă, primarul comunei Tutova.

Edilul a adăugat cum personal a remarcat că numărul câinilor din comună crește zilnic. Pe de o parte, vin singuri din localitățile din jur, dar pe de altă parte, vin în transporturi, aduși de oameni inconștienți. Primarul Tutovei este convins că, deși a dat o mână de ajutor pentru amenajarea unui padoc, nu este suficient pentru ca problema câinilor comunitari să fie rezolvată.

Momentan, adăpostul care se pune pe picioare nu poate găzdui mai mult de 300 de câini. Asociația „Ajutați-l pe Azorel” nu se va putea ocupa de sutele de câini comunitari care ar avea nevoie de îngrijire și hrană.

„Încercăm să amenajăm un padoc cu fonduri proprii, cu sponsorizări din străinătate, dar mizăm și pe ajutorul iubitorilor de câini, pentru că mulți se declară iubitori de animale. Vom muta grajdurile de la Bădeana, vom betona, vom fora un puț pentru a avea apă necesară igienizării și hidratării câinilor, dar cel mai greu lucru va fi asigurarea permanentă a hranei. Un câine de talie mijlocie consumă lunar 10 kg de granule, iar un câine de talie mare consumă lunar 15 kg. Am vrea să ajutăm cât mai mulți câini pentru că terenul oferit de Primăria Tutova permite acest lucru. Problema este că noi suntem o asociație care trăiește din sponsorizări și nu o autoritate locală”, a declarat Lucia Călinoiu, președinta Asociației „Ajutați-l pe Azorel”.

Adăpostul va trebui să aibă toate avizele de funcționare de la direcțiile Sănătate Publică și Sanitar – Veterinară și de la Agenția de Protecție a Mediului, avize care se obțin în doar câteva zile.

De la 1 ianuarie 2015, toți proprietarii de câini vor trebui să suporte, din propriile buzunare, microciparea și castrarea câinilor. E greu de crezut că, deși se declară mari iubitori de câini, oamenii vor înțelege cu toții să se achite de această obligație. Așa ca, mai curând, este de așteptat ca patrupedele să ajungă în stradă în număr și mai mare. (Mihaela NICULESCU)

Guvernul Romanei va ataca cu recurs, luni, decizia de suspendare a normelor la legea care permite eutanasierea maidanezilor. Primaria Capitalei spune ca a strans 40% dintre cainii de pe strazile Bucurestiului

Guvernul Romanei va ataca cu recurs, luni, decizia de suspendare a normelor luata de Curtea de Apel Bucuresti pe 20 iunie, au declarat pentru HotNews.ro reprezentanti ai executivului. Instanta a decis suspendarea normelor la solicitarea fundatiei Vier Pfoten, unul dintre motive fiind ca legea cainilor fara stapan prevede concesionarea serviciilor de gestionare a maidanezilor doar ONG-urilor si fundatiilor, iar normele permit concesionarea/incredintarea sau delegarea acestor servicii firmelor. ONG-urile insa nu au servicii de capturare a maidanezilor, nu sunt de acord cu eutanasirea si nu au capacitatea necesara sa presteze aceste servicii, spun reprezentantii Primariei Capitalei.

Decizia de suspendare a normelor poate fi atacata cu recurs pana marti, legea prevazand un termen de 5 zile de la publicarea motivarii instantei, respectiv pe 11 iulie.

Razvan Bancescu, seful de proiect al Autoritatii pentru Supravegherea si Protectia Animalelor, institutie aflata in cadrul Primariei Capitalei si care se ocupa de gestionarea cainilor fara stapan, a declarat pentru HotNews.ro ca ONG-urile nu au servicii de capturare a maidanezilor, nu sunt de acord cu eutanasirea si nu au capacitatea necesara sa presteze aceste servicii. Mai  mult, in cazul ASPA serviciul de gestionare a cainilor fara stapan nu a fost concesionat, iar institutia doar a incheiat contracte cu diverse firme pentru diferite segmente de activitate: prinderea si transportul cainilor, servicii pentru ingrijirea animalelor si servicii medicale. “Asta au vrut de la inceput, ca numai ONG-urile sa se ocupe de aceasta treaba. Concesiunea activitatii de ecarisaj, cum se spune in motivarea instantei, este una, incheierea de contracte de prestari servicii pentru diverse segmente de activitate este alta. In Bucuresti aceasta activitate nu este concesionata, deci pe noi nu ne afecteaza. ASPA are doar contracte incheiate pentru activitati specifice: medicina veterinara, capturare si transport caini, ingrijire animale. Apoi, nu are cum o lege sau o norma sa ingradeasca accesul unei firme la o licitatie, deci nu poti spune ca la o licitatie participa doar ONG-uri. In plus, aceste organizatii se ocupa de activitati fara scop patrimonial, care nu implica schimb de bani, deci nu pot presta aceste activitati. Vier Pfoten nu vrea sa presteze ea aceste servicii ci vrea doar sa ne blocheze activitatea ca sa poata spune apoi ca eutanasierea nu functioneaza. Sper ca recursul se va judeca in procedura de urgenta”, a explicat Bancescu.

Bancescu spune ca suspendarea normelor de aplicare a legii nu afecteaza deocamdata programul de gestionare a maidanezilor fiind permisa capturarea, adapostirea si eutanasierea maidanezilor in baza legii cainilor fara stapan.

“Suspendarea normelor creaza insa alte probleme. Nu se mai pot face adoptii la distanta, aceasta prevedere fiind trecuta doar in norme nu si in lege. In plus, noi aveam in plan ca in toamna sa incheiem un protocol cu localitatile limitrofe Bucurestiului – comunele din interiorul centurii orasului – sa aplicam programul nostru si acolo fiindca asa cum stiti, cainii din aceste comune ajung in Bucuresti si daca nu rezolvam problema, muncim degeaba. Normele ne permit sa incheiem acest protocol, insa in lege nu este trecut”, a explicat Bancescu.

Acesta este de parere ca, daca municipalitatea ar opri in acest moment programul de gestionare a maidanezilor, care include si eutanasierea, in circa un an se va ajunge la situatia din 2012.

“Pana in prezent am capturat circa 26.000 de maidanezi din cei 65.000 aflati pe strazile Bucurestiului. Asta inseamna cam 40%. Daca ne oprim acum, dupa doua monte (n.r. circa 1 an) vom avea din nou acelasi numar de caini pe strada. Ca sa nu mai ajungem la aceasta situatie, trebuie sa strangem cam 90% dintre cainii de pe strazi, apoi sa ne ocupam de mentenanta, sa mai strangem doar cainii care sunt abandonati pe strazi de cetateni. Cat timp Bucurestiul se poate repopula in termen foarte scurt cu caini, avem cod rosu. Din octombrie pana in martie 2015 avem cod galben, iar dupa martie ne vom ocupa doar de mentenanta”, a mai spus Razvan Bancescu.

  • De ce a suspendat instanta normele de aplicare a legii cainilor fara stapan

Potrivit motivarii instantei, “sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii” urmatoarele puncte:

– in lege este prevazut ca serviciul de ecarisaj poate fi concesionat doar ONG-urilor si fundatiilor. In norme acest serviciu poate fi concesionat doar firmelor, iar pe langa concesionare se adauga ca modalitati de atribuire delegarea si incredintarea.

– legea prevede un interval mai mare de lucru cu publicul in adaposturile primariilor, pentru adoptii, iar normele un interval mai scurt.

– legea obliga doar adaposturile publice sa respecte conditiile minime pentru ingrijirea maidanezilor. Normele au extins aceasta prevedere si la adaposturile ONG-urilor si fundatiilor.

– normele restrang informatiile pe care autoritatea locala trebuie sa le afiseze inainte de intrarea in adaposturi, pe panouri stradale, referitor la locul de unde au fost capturati cainii, cand au fost capturati si cati stau in cusca.

– normele prevad ca proprietarii sa aiba asupra lor carnetul de sanatate al cainelui atunci cand ies cu acesta in spatiul public. In lege nu este prevazuta o asemenea masura. Instanta considera ca prevederea din norme apare ca excesiva, si nefiind trecuta in lege, cei care nu respecta prevederea nu pot fi sanctionati.

– legea prevede ca autoritatea locala are voie sa intreprinda activitati de ecarisaj doar pe teritoriul administrativ. Normele prevad si incheierea de protocoale de colaborare si cu localitatile vecine.  Instanta considera ca normele incalca legea administratiei locale.

  • De ce a atacat Vier Pfoten normele de aplicare a legii maidanezilor

Curtea de Apel Bucuresti a suspendat pe 20 iunie 2014  normele de aplicare a legii pentru gestionarea cainilor fara stapan, potrivit unui comunicat emis de fundatia Vier Pfoten. Suspendarea a fost ceruta de aceasta organizatie. Efectul imediat este acela ca legea uciderii nu mai dispune de norme de aplicare si, drept consecinta, nu mai exista un cadru legal pentru reglementarea capturarii si uciderii cainilor fara stapan, potrivit Vier Pfoten.

Potrivit deciziei oficiale comunicate de Curtea de Apel, Hotararea de Guvern este suspendata in intregime.

“Decizia Curtii de a suspenda normele de aplicare reprezinta un semnal clar si independent ca noua lege care permite uciderea cainilor nu functioneaza. Suntem astfel si mai increzatori in obiectivul nostru de a determina o gestionare rationala, si nu emotionala, a situatiei cainilor fara stapan. 62% dintre romani au spus recent ca sunt impotriva eutanasiei cainilor. Este deci timpul ca Guvernul sa transforme dorinta lor intr-o lege noua care sa aduca strazi sigure fara a mai ucide caini”, a declarat Gabriel Paun, director de campanii, VIER PFOTEN.

Legea uciderii a intrat in vigoare in octombrie 2013, ca urmare a tragicului incident in care un copil si-a pierdut viata dupa ce a fost atacat de caini. Normele de aplicare a legii au fost emise in decembrie 2013, iar eutanasierea cainilor a inceput in lunile ce au urmat.

VIER PFOTEN a inceput din ianuarie 2014 sa critice normele de aplicare, argumentand ca acestea cuprind mai multe prevederi care contrazic legea, cea care de fapt primeaza.

“Spre exemplu, potrivit acestor norme, autoritatile locale puteau delega managementul cainilor fara stapan unor companii private. Acest lucru deschidea poarta pentru conflicte de interese si deturnarea banilor publici”, explica Gabriel Paun. “Un alt exemplu: accesul publicului in adaposturile publice era restrictionat, fapt ce a descurajat semnificativ adoptiile si a stimulat abuzurile personalului din adaposturi”, explica acesta.

VIER PFOTEN a invitat Guvernul la dialog si i-a cerut sa suspende aceste norme, insa cererea a fost initial ignorata si apoi respinsa, spun reprezentantii fundatiei. Din acest motiv, in martie 2014, VIER PFOTEN a atacat Hotararea de Guvern la Curtea de Apel din Bucuresti.

“VIER PFOTEN crede intr-o solutie strategica pe termen lung de gestionare a problemei cainilor fara stapan in Romania si in alte tari europene cu probleme similare. Este vorba de o abordare comuna la nivel european, implementata prin planuri de actiune la nivel national de catre municipalitati, stabilite si supervizate de Guvern, dezvoltate si sustinute de veterinari si organizatiile de protectie a animalelor, totul bazat pe o intelegere comuna a relatiei dintre oameni si animale”, sustin reprezentantii fundatiei.

Sursa: hotnews.ro

Numărul maidanezilor, în scădere

De la începutul anului, 330 de maidanezi au fost ridicați de pe străzile din Bârlad și duși în padocurile municipalității. „Din semnalele primite de la cetățeni, pentru că pe ei vrem să-i protejăm, am auzit că se simte deja că sunt mai puțini câini ca altădată pe străzi”, spune primarul Constantin Constantinescu.

Potrivit unei situații întocmite de Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân din cadrul Primăriei Bârlad, de la 1 ianuarie și până ieri dimineață, 330 de maidanezi au fost ridicați din diverse cartiere și duși în adăpostul public. Mulți au fost adoptați de Asociația „Salvați-l pe Azorel!” și transferați în padocul amenajat ilegal în satul Bădeana, comuna Tutova.

„230 de câini comunitari au fost adoptați de ONG-ul «Help Azorel!», alți 12 au fost adoptați de persoane fizice din oraș, iar 50 eutanasiați. În prezent, în padocurile noastre au mai rămas 145 de câini și vom continua să capturăm zilele astea până la 170. Din semnalele primite de la cetățeni, pentru că pe ei vrem să-i protejăm, am auzit că se simte deja că sunt mai puțini câini ca altădată pe străzi. ONG-urile au răspuns afirmativ protocolului încheiat cu noi, însă așteptăm să vină și persoane care să ia acasă câini”, a declarat primarul Constantinescu.

Edilul a menționat că se va căuta o soluție pentru sterilizarea câinilor din cartiere întrucât asociațiile nu își permit această operațiune. Cu atât mai mult cu cât nesterilizarea maidanezilor are drept efect înmulțirea câinilor de pe străzi cam în același ritm în care sunt capturați și duși în adăpost.

Cei care doresc să salveze câinii de la eutanasiere o pot face adoptând măcar un exemplar. Cei interesați pot suna la Tel-Verde 0800.804.408 și la numărul 0740.256.913, unde va răspunde un angajat din cadrul Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Maidanezii din Bârlad, eutanasiați din martie

Începând cu luna martie, numărul câinilor comunitari de pe străzile din Bârlad va începe să scadă întrucât primăria va declanșa operațiunea de stârpire a lătrătoarelor. Însă, pentru ca orașul să scape de toți maidanezii, care au invadat fiecare cartier, ar fi nevoie de circa 20 de luni. Deocamdată, municipalitatea are o înțelegere cu două fundații care adoptă comunitari din padocul orașului și îi transferă la un adăpost privat din comuna Tutova.
Pentru că tot mai mulți bârlădeni cer imperativ strângerea câinilor comunitari de pe străzi, municipalitatea anunță că, deja, s-a început ridicarea patrupedelor și găzduirea lor în adăpostul amenajat în zona Grădinii Publice, urmând ca, din martie, să se treacă la eutanasierea primelor lătrătoare. Ieri, în cadrul unei conferințe de presă, primarul Constantin Constantinescu a ținut să-i înștiințeze pe localnici că, de la sfârșitul lunii decembrie și până acum, în jur de 30 de câini au fost luați de pe străzi și cazați în padocul orașului, în timp ce alți 48 au fost adoptați de două fundații din localitate.
„Avem o înțelegere ca, în continuare, fundațiile să ducă la adăpostul din Bădeana (comuna Tutova – n.r.) încă 50 de câini, urmând ca în locul lăsat liber în padoc să aducem alți 50. Pentru că au venit normele de aplicare ale legii eutanasierii, în luna martie vom aplica spiritul și litera legii. Dacă nu va mai fi loc în padocuri, vom începe să eutanasiem câinii, începând cu cei bolnavi. Însă, în primă fază, va trebui să desemnăm o persoană responsabilă cu această operațiune, respectiv un medic veterinar”, a declarat primarul.
În prezent, se estimează că pe străzile din oraș viețuiesc în jur de 1.500 de câini comunitari și ar fi nevoie de circa 20 de luni pentru a-i putea strânge.
„Am început să-i capturăm pe cei din zona pieței și vom continua cu cei din preajma școlilor, grădinițelor și spitalelor. În acest moment, padocul are o capacitate de 160 de locuri, ocupate aproape în întregime. Pentru că oamenii ne cer mereu să rezolvăm această problemă, principala noastră preocupare este să facem cumva să dispară câinii de pe străzi”, a completat edilul-șef.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: