Home / Tag Archives: marcel proca

Tag Archives: marcel proca

Profesorul bârlădean Marcel Proca, invitat de Familia Regală la Palatul Elisabeta

Marcel Proca, cunoscutul profesor de istorie din Bârlad și pasionat cercetător al istoriei locale, a fost invitat de Casa Regală pentru a participa pe 10 mai, de Ziua Regelui, la Garden Party.

Profesorul bârlădean crede că invitația a venit ca urmare a faptului că în ultima sa carte “Bârladul și marele război” a alocat un spațiu generos legăturilor dintre monarhie și Bârlad.

“Invitația pe care am primit-o mă onorează și cred că vine în urma faptului că am fost preocupat de legăturile dintre monarhie, Bârlad și Zorleni, cercetările mele fiind publicate în cartea «Bârladul și marele război», o treime din volum fiind alocată tratării acestei teme. Cred că aceste lucruri au ajuns la cunoștința majestăților lor regale, Prințesa Margareta și Prințul Radu Duda”, ne-a mărturisit profesorul Marcel Proca.

După revenirea în țară Familia Regală a ales ziua de 10 mai pentru organizarea petrecerii, în grădina Palatului, cunoscută sub numele de Garden Party, marcând astfel ziua de 10 mai ca sărbătoare națională a României și ca zi de naștere a României moderne. Reînnoind tradiția, regele Mihai găzduia anual, începând din 2010, un Garden Party la Palatul Elisabeta. Tradiția este dusă mai departe de prințesa Margareta și Prințul Radu Duda.

Fotografiile inedite cu Bârladul în timpul primului război mondial, descoperite de profesorul Marcel Proca, pe simezele bucureștene

Profesorul bârlădean Marcel Proca își vernisează, astăzi, la București, de la ora 11.00, expoziția de fotografie documentară Bârladul – Capitală Militară (noiembrie 1916 – martie 1917). Manifestarea este organizată de Muzeul Militar Național “Regele Ferdinand I” – București, Asociația Națională Cultul Eroilor “Regina Maria” și Cercul Militar Bârlad.

Expoziția reprezintă una din activitățile cuprinse într-un amplu proiect intitulat ,,România la întâlnirea cu Centenarul. Bârladul în Marele Război”, lansat cu prilejul primei activități intitulată “Berthelot și Bârladul”, desfășurată la sediul Școlii Gimnaziale “Iorgu Radu”, în data de 16 octombrie 2017, și care s-a bucurat de un real succes.

Expoziția itinerantă, ce cuprinde un număr de peste 50 de fotografii documentare, a fost organizată de profesorul Marcel Proca, cel care a descoperit fotografiile și a identificat data și locul realizării lor de Serviciul fotografic al Armatei Române (decembrie 1916, Bârlad). Se remarcă în cadrul acesteia, fotografii de o valoare istorică deosebită, ce atestă prezența la Bârlad a celor mai importante personalități militare românești și străine, ele reprezentând instantanee luate în Piața Domnească și în fața Școlii Normale – sediul Marelui Cartier General românesc și rusesc (pentru trupele aflate pe teritoriul României), precum și al Misiunii Militare Franceze – comandată de cunoscutul general francez Henri Berthelot.

De asemenea, sunt și imagini inedite cu Regele Ferdinand I decorând ofițeri de aviație pe aerodromul militar din Bârlad, în vara anului 1917, și altele ce atestă, în premieră, prezență unui lagăr de prizonieri de război în localitate.

Pe data 28 noiembrie 2017 a fost lansată și o campanie de donații de cărți, intitulată “La Ceas Aniversar – O Carte pentru Basarabia”, în beneficiul unităților de învățământ din Cahul – Republica Moldova, sub lozinca: “Citim împreună! Sărbătorim împreună!” Cărțile vor putea fi donate la Centrul zonal de distribuție a manualelor de la Școala Gimnazială “Iorgu Radu”, Biblioteca “Stroe S. Belloescu” și Cercul Militar Bârlad. Această activitate se va desfășura, într-o primă etapă, până pe 9 aprilie 2018 când se împlinesc 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Apropierea Centenarului Marii Unirii reclamă întreprinderea unor eforturi susținute în vederea marcării unui secol de la momentul fast al unirii tuturor teritoriilor locuite de români într-un singur stat. În acest context proiectul educativ județean <România la întâlnirea cu Centenarul. Bârladul în Marele Război> și-a propus organizarea de diferite manifestări de celebrare a Centenarului și de subliniere a rolului și importanței urbei noastre în realizarea României Mari, proiectul plecând de la ideea de a promova, în rândul elevilor și comunității locale, cunoașterea istoriei naționale în conexiune directă cu cea locală. Activitățile se vor desfășura pe parcursul anului școlar 2017-2018 și 2018-2019 cuprinzând mai multe simpozioane și expoziții de fotografie documentară la sediul unor instituții reprezentative pentru comunitatea bârlădeană. O manifestare de amploare a avut loc și la Cercul Militar Bârlad (22 octombrie 2017) cuprinzând un Simpozion și o expoziție de fotografie documentară Bârladul – Capitală Militară (noiembrie 1916 – martie 1917). Tematica abordată în cadrul simpozionului a fost rolul și importanța prezenței în Bârlad a Marelui Cartier General al Armatei Române și ale altor instituții de comandă militare românești și străine; iar la Zorleni a regelui Ferdinand I Întregitorul – comandantul Frontului Românesc – și a Marelui Cartier Regal cu implicațiile sale naționale și internaționale”, a declarat profesorul Marcel Proca. (G.P)

Profesorul bârlădean Marcel Proca și-a lansat cartea “Bârladul și Marele Război”

Duminică, la sediul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad, a avut loc lansarea cărții “Bârladul și Marele Război”, autor profesor Marcel Proca. Manifestarea s-a înscris în cadrul evenimentelor prilejuite de sărbătorirea a 120 de ani de la înființarea Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor “Elena Cuza” Bârlad.

Cartea a fost prezentată de dr. Alin Spânu, profesor la Facultatea de istorie din cadrul Universității București și reputat specialist în istoricul serviciilor de informații românești din timpul Primului Război Mondial și nu numai, și de dr. Silviu Moldovan, directorul departamentului cercetare din cadrul CNSAS, împreună cu dr. Florian Banu, din cadrul aceleiași instituții. Discuțiile au fost moderate de profesorul Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad, care a vernisat și expoziția foto-documentară “Bârladul – Capitală Militară” (noiembrie 1916 – martie 1917)”, organizată de profesorul Marcel Proca.

Volumul vine să răspundă unui gol istoriografic privind Bârladul acelor ani de război și constituie din acest punct de vedere o premieră pentru istoriografia bârlădeană, incluzând de cele mai multe ori informații inedite, rodul muncii de cercetare din arhive dar și al identificării unui volum surprinzător de mare de fotografii realizate de Batalionul de specialități al Armatei Române, la Bârlad, în decembrie 1916. De asemenea, prin această lucrare s-a dorit prezentarea uneia din cele mai importante pagini din istoria acestui oraș, când aici au staționat ori au trecut importante personalități militare românești și străine. În același timp au fost investigate implicațiile militare și politice ale prezenței la Bârlad a celor mai importante structuri militare românești și străine: Marele Cartier General al Armatei Române, Cartierul Regal, Înaltul Comandament rusesc pentru trupele aflate în România etc., dar și elemente de viață cotidiană specifice Bârladului pe parcursul unei perioade de grea restriște din istoria națională – cea a retragerii și refugiului în Moldova (1916 – 1918)”, a declarat profesorul Marcel Proca.

Alin Spânu consideră că lucrarea beneficiază de informații noi, puse în cercetare de diferite arhive și biblioteci care, împreună cu lucrările consultate, se îmbină în mod armonios. “Se remarcă aparatul critic extrem de profund (peste 850 de note), vasta bibliografie, îmbinarea textului cu fotografii și rigurozitatea demersului științific. Marcel Proca a utilizat toate tipurile de surse (arhivistice, edite, memorii, presă, foto etc.), pe care a ridicat o solidă construcție literară.” Specialistul vede în opera profesorului bârlădean o importantă contribuție la istoria orașului Bârlad în perioada Războiului de Întregire, parte a istoriografiei naționale. (G.P)

Sărbătoare la CARP Bârlad: organizația împlinește 120 de ani de existență

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) „Elena Cuza” Bârlad sărbătorește luna aceasta 120 de ani de la înființare. Cu acest prilej vor fi organizate o serie de activități, în perioada 20 – 22 ianuarie.

Sâmbătă, de la ora 09.00 va avea loc primirea delegaților. În aceeași zi, de la ora 15.00 va avea loc un parastas de pomenire a membrilor decedați. De la ora 16.00 se vor sfinți sediul și placa aniversară, de către un sobor de preoți.

Duminică vor avea loc mai multe activități la Muzeul “Vasile Pârvan”. De la ora 09.00 va avea loc o lansarea cărții “Bârladul și Marele Război”, autor profesor Marcel Proca. De la ora 10.00 va avea loc vernisarea expoziției “Bârladul Capitală Militară”, după care e programată vizitarea muzeului.

Luni, între orele 09.00 și 12.00 va avea loc Adunarea Generală Festivă dedicată celei de-a 120-a aniversări a C.A.R.P. “Elena Cuza” Bârlad în Sala Mare a Teatrului “V.I. Popa”. Sunt programate un raport de activitate, luări de cuvânt. După care vor fi acordate diplome aniversare. De la ora 16.00 va avea loc spectacolul festiv cu genericul de centenar “În anul sacru al Marii Uniri, Descoperă-ți, Române, Marile Iubiri!”, care va avea loc la Teatrul “V.I. Popa” din Bârlad. (George PROCA)

Profesorul bârlădean Marcel Proca scoate la lumină noi informații despre legătura dintre Bârlad și regele Ferdinand!

de Răzvan CĂLIN

Probabil, puțini sunt cei care știu că în urmă cu 100 de ani, în timp ce întreaga lume sângera din greu din cauza primei conflagrații mondiale iar România era pe punctul de a fi îngenuncheată de armatele Triplei Alianțe, Bârladul a jucat, pentru scurt timp, un rol deosebit de important în istoria națiunii noastre. Tocmai asupra acestui subiect, trecut cu vederea sau ușor bagatelizat de-a lungul timpului, profesorul de istorie Marcel Proca, de la Școala gimnazială ”Iorgu Radu” din Bârlad, s-a aplecat și l-a studiat în amănunțime, reușind să aducă la lumină un adevăr istoric trecut într-un nedrept con de umbră. Proca este cel care în ultimul număr al revistei Academiei Bârlădene a publicat un interesant material axat fix pe rolul pe care Bârladul l-a jucat în timpul Marelui Război. Intitulat ”Bârladul, capitala militară a României Neocupate”, materialul surprinde cu informații inedite culese din surse istorice, care creionează un Bârlad al anului 1916 așa cum puțini și-l pot imagina acum, în zilele noastre.

Încă de la bun început, profesorul Proca explică ce anume a stat la baza demersului său istoric: ”La o sută de ani de la participarea României la primul război mondial, în istoriografia română rolul militar și politic jucat de Bârlad în perioada grea a retragerii, ca urmare a înfrângerii suferite de armata română în campania din 1916, nu este tratat, fiind doar amintită – când nu e ignorată sau eludată în totalitate – temporara ședere aici a cuplului regal ori a Marelui Cartier General al Armatei Române și cel al armatei ruse”.

În mod nedrept, multe dintre lucrările istorice de până acum tratează superficial rolul jucat de Bârlad în această perioadă de grea încercare pentru poporul român și preferă să vorbească pe larg despre importanța Iașului. Însă, Proca a reușit să facă o reparație morală și a încropit un material bine documentat despre faptul că în perioada noiembrie 1916 – martie 1917, Bârladul a găzduit pe membrii Casei Regale a României, în frunte cu Regele Ferdinand I, dar și Marele Cartier General al Armatei Române.

”După ocuparea Bucureștiului de către inamic, în urbea moldavă s-au refugiat civili, numeroase personalități politice, culturale și diferite instituții. Astfel, pentru o scurtă perioadă de timp, Bârladul a avut o importanță mai mare decât mărimea sa, devenind centrul militar al României «ciuntite». La Bârlad a funcționat «Comandamentul Frontului Român» , regele având nominal comanda supremă pe frontul românesc iar Vladimir V. Zaharov era în funcția de șef de stat major al lui Ferdinand I pentru trupele rusești.  Aici a activat nu numai Marele Cartier General al Armatei Române ș al celei ruse, dar și Misiunea Militară Franceză. La Bârlad au funcționat de asemenea Cartierul general al armatei a IV-a ruse (condusă de generalul Alexandr Franțevici Ragoza ), Comandamentul Armatei a I-a române , spitale de campanie, școli militare de specialitate, diferite servicii și organisme, unități aflate în refacere etc.”, precizează profesorul Proca în lucrarea sa.

Timp de cinci luni, Bârladul a fost inima centrului de operațiuni al Armatei Române și casă pentru Regele Ferdinand!

Alegerea Bârladului ca centru de refugiu și reorganizare a forțelor militare române în Primul Război Mondial nu a fost cu totul întâmplătoare, luată în grabă, sub presiunea ofensivei trupelor Puterilor Centrale. Strategii militari din acele vremuri au sesizat importanța poziționării acestei urbe: ”Bârladul era considerat corespunzător, din rațiuni de ordin militar, prin distanța convenabilă până la aliniamentul trupelor româno-ruse aflate în retragere și menținerea unui contact optim cu acestea”.

Așa se face că în în seara zilei de 24 noiembrie 1916, Marele Cartier General era deja instalat în clădirea Școlii Normale “Principele Ferdinand”, în timp ce Ferdinand I și-a fixat Cartierul Regal la Zorleni, în localul Orfelinatului agricol “Principele Ferdinand”. O zi mai târziu, se va instala la Bârlad și generalul Henri Mathias Berthelot, însoțit de alți membri ai Misiunii Militare Franceze. Trebuie spus că din ansamblul de clădiri ce a adăpostit Școala Normală de Învățători ”Principele Ferdinand”, acum nu a mai supraviețuit decât un mic corp de clădire, pe care bârlădenii îl cunosc foarte bine sub numele de Casa Roșie sau, mai nou, Centrul Cultural ”Mihai Eminescu”. Povestea acestui important edificiu bârlădean a fost prezentată pe larg în paginile cotidianului nostru, într-un episod din serialul ”Legendele Bârladului”, intitulat ” Casa Roșie, bijuterie arhitecturală inspirată de Arsenalul din Veneția.

În ianuarie 1917, generalul Constantin Prezan a dispus ca Marele Cartier General să fie mutat în clădirea Brigăzii 13 Infanterie din Bârlad. Este exact unitatea la conducerea căreia Prezan a obținut primul grad de general în 1907. Însă, trebuie spus că în cele cinci luni cât forțele militare ale României și Regele Ferdinand și-au ales drept cartier general Bârladul, în această urbe au funcționat și alte structuri și instituții cazone.  Vorbim despre Misiunea Militară Franceză, având în frunte pe generalul Berthelot, dar și de Cartierul General al Armatei Ruse în România. E lesne de închipuit cam ce forfotă și în ce ritm trepidant se scurgeau zilele comunității bârlădene din acea perioadă.

Bârladul a jucat un rol esențial pentru țară în perioada Primului Război Mondial!

Însă, la sfârșitul lunii martie, atât Marele Cartier General, cât și Casa Regală, aveau să se mute la Iași, acolo unde se afla de mai mult timp puterea decizională politică: guvernul, parlamentul și principalele instituții ale statului. Faptul că factorii de decizie militari și Regele Ferdinand erau la Bârlad, iar puterea politică era la Iași, a fost considerat un lucru inoportun și impropriu, un impediment în calea conjugării eforturilor de recucerire a fiecărei palme de pământ cotropite de armatele Triplei Alianțe.

”Prin urmare, Bârladul, deși nu a avut poziția de prim rang a Iașului, merită totuși celebrat pentru amintirea rolului jucat în istoria națională, din decembrie 1916 până în martie 1917. Fără îndoială că, despre Bârlad, ca un oraș ce a jucat un rol important în timpul refugiului din primul război mondial, ar mai fi multe de scris. Aici și-a găsit adăpost temporar regele Ferdinand, aici au fost dislocate cele mai importante instituții de conducere militară, aici a fost parțial reorganizată armata și tot aici s-au inițiat pregătirile pentru marile victorii ale anului 1917. La sfârșitul demersului nostru, chiar dacă nu am reușit să conturăm o imagine integrală ori chiar spectaculară, credem că am reușit să relevăm rolul Bârladului, în contextul Marelui Război pe coordonate mai apropiate de realitatea istorică”, consemnează Marcel Proca în lucrarea sa.

În cele cinci luni, Bârladul a fost cu adevărat capitala militară a României Neocupate, locul unde marii strategi militari, împreună cu Regele Ferdinand, au creionat o parte din strategia contraofensivei victorioase a Armatei Românie din Primul Război Mondial. Timp de cinci luni, la Bârlad densitatea de personalități militare și politice, atât din țară, cât și din străinătate, a fost covârșitoare, pe aici perindându-se oameni precum: prim-ministrul Ion I. C. Brătianu, principele Carol, prințul Barbu Știrbey, mareșalul Constantin Prezan, generalii Dumitru Iliescu, Alexandru Averescu, Eremia Grigorescu, Theodor Râmniceanu, Constantin Cristescu, Ernest Ballif, George Moruzi, lt. col. Radu R. Rosetti, maiorul Ion Antonescu, generalul Henri Mathias Berthelot, generalul Bellioc, colonelul Champin, V. V. Zaharov, generalul Șișkievici, generalul M. Al. Beleaev, contele Berg, J. Norton-Griffith, atașați militari (englezul C. B. Thomson, italianul Luciano Ferigo etc.).

În consecință, putem spune că demersul profesorului Proca nu este altceva decât o reparație morală față de importanța pe care Bârladul a jucat-o, de altfel, de-a lungul istoriei poporului român.

Deștepții de la Școala “Iorgu Radu” Bârlad

de Simona MIHĂILĂ

Peste 50 de elevi ai acestei școli au umplut „vitrina succeselor” cu diplome, medalii și cupe obținute la concursurile locale, județene și naționale.

Școala generală „Iorgu Radu” Bârlad (Școala nr. 1) are motive serioase să țină fruntea sus. De la începutul anului școlar, peste 50 de elevi s-au întors de la concursurile și olimpiadele locale, județene și chiar naționale organizate din septembrie și până acum, încărcați de premii si mențiuni, așa încât vitrina din cabinetul conducerii școlii s-a umplut de diplome, de cupe și de medalii.
Cele mai strălucitoare cupe au ajuns în mâinile câtorva elevi și profesori pentru care drumul succesului nu s-a încheiat. În afară de faptul că au obținut locul I, unii dintre ei strâng acum emoții pentru următorul nivel la care i-a ridicat rezultatele obținute: Andrei Mârzac (clasa a V-a) s-a calificat la faza națională a Olimpiadei de lingvistică după ce a obținut locul I la faza județeană (pregătit de profesorul Mihaela Alexa); Alexandra Dangă, clasa a VI-a – locul I la Concursul Național „Noel dans la francophonie” (profesor Carmelina Barbălată); Diana Blăniță (clasa a VIII-a) – locul I la faza locală a Olimpiadei de limba engleză (profesor Simona Balan); Lucian Pușcașu (clasa a VIII-a) – locul I la Olimpiada de religie, faza locală (profesor Jenică Bodea); Daniela Chiriac (clasa a VIII-a) locul I la faza locală a Olimpiadei de matematică (profesor Ion Onuț); Denis Chipirliu (clasa a V-a) – locul I la faza locală a Olimpiadei de matematică (profesor Daniela Tamaș).
proca_marcel11Nu mai puțin meritoriu este locul al III-lea obținut la Concursul Național „Protejer la nature” de elevii: Theodora Costescu, Ioana Ciobârcă și Alexandra Dangă, de la clasa a VI-a, îndrumați de profesorii Carmelina Barbălată și Cristina Tudose.
„Rezultatul este unul peste medie, iar acest lucru nu poate fi decat un motiv de mândrie pentru noi. De-a lungul anilor, slujitorii acestei școli s-au străduit cu pasiune și dăruire să mențină școala pe locul I, care i-a fost parcă predestinat și de bun augur, potrivit devizei care o caracterizează cel mai bine – «Tradiție, modernitate, valoare». În susținerea acestei afirmații vin și în acest an rezultatele mai mult decât meritorii obținute la diferite concursuri și olimpiade scolare”, ne-a declarat Marcel Proca, directorul-adjunct al acestei unități de învățământ.

Legendele Bârladului – Gura Leului, izvorul care a salvat vieți

de Simona MIHĂILĂ

Denumirea renumitei zone din sudul Bârladului provine de la o veche cișmea construită după Marea Unire. Jetul de apă izvora din gura unui cap de leu sculptat în piatră. Cișmeaua era printre puținele surse care a alimentat orașul în vremuri de mare criză de apă.

Călătoria noastră de cunoaștere a locurilor de legendă ale Bârladului se oprește astăzi, la Gura Leului. Pentru cei care coboară din tren și purced către centrul orașului acesta este primul loc al cărui poveste s-a născut în istoria amară a Bârladului. Astăzi, Gura Leului este o simplă intersecție de pe Bulevardul Primăverii. Pe vremuri, această arteră se chema simplu Strada Gării, pentru că ducea spre stația CFR din localitate.

Intersecția și-a luat numele de la o veche cișmea construită aici, cel mai probabil, după Marea Unire de la 1918. Jetul de apă izvora din gura deschisă a unui leu sculptat în piatră. Artistul nu a înfățișat animalul în întregul său, ci s-a rezumat la a-i realiza doar capul. Era un cap falnic, având o coamă bogată, de o frumusețe care atrăgea toate privirile.

legende_leu3Este posibil ca inspirația artistului să fi venit de la o veche legendă de care bătrânii locului și-o amintesc de la părinții lor și care are ca personaj central un leu adus de o trupă de circari.
În vremurile vechi, strada Gării făcea parte din Mahalaua din Jos de Poșta Veche, zonă care desemna marginea orașului. Trupele de circ, la fel ca și șatrele de țigani, obișnuiau să-și ridice corturile la marginea târgurilor. Se pare că odată, printre animalele circarilor a fost adus și un leu.

„Acesta s-ar fi atașat așa de tare de localnici, în special de copiii, care îl vizitau la cușca lui aducându-i tot felul de bunătăți, încât leul nu a vrut să plece mai departe cu stăpânii săi. În legende_leu2momentul în care caravana a trebuit să își urmeze drumul, leul a început să ragă așa de tare, că s-a auzit în tot orașul. Circarii au mai zăbovit o zi și încă o zi, dar întâmplarea se repeta de fiecare dată. Nu se știe de ce, dar într-o dimineață, leul a fost găsit mort în cușcă. Fiindcă nu era bătrân și era hrănit numai cu mâncare bună, toată lumea a interpretat că animalul a vrut să moară, căci numai așa putea rămâne lângă copiii de care se legase atât de mult. Circul a plecat mai departe, iar localnicii au înmormântat leul chiar pe locul unde stătuse cușca lui. Din acel loc, mai târziu a izvorât un fir de apă” – așa sună legenda auzită de bătrâna Elena Balan, de la părinții săi, legendă din care ar fi răsărit ideea capului de leu sculptat în piatră.

„Am auzit și eu de această poveste și, ca orice legendă, ar putea avea un sâmbure de adevăr. Am auzit și de cișmeaua de mai târziu și de ornamentul în formă de cap de leu. Dar nu există documente istorice care să explice proveniența acestei denumiri”, ne-a declarat istoricul Marcel Proca, director adjunct la Școala „Iorgu Radu” din Bârlad.

Mitul înghițit de blocuri

Cișmeaua de la Gura Leului a fost o binecuvântare pentru mulți oameni care veneau cu trenul la Bârlad și care coborau însetați. Fiindcă aici era marginea orașului, ei aveau de mers ceva drum până la cea mai apropiată zonă locuită, pentru a cere o cană de apă. Cișmeaua și-a demonstat cu adevărat utilitatea abia după primul război mondial. În Bârlad, lipsa apei era, pe atunci, o mare problemă. Edilii căutat tot felul de soluții pentru a asigura necesarul de apă potabilă în oraș.

leuÎn „Istoria Bârladului”, cartea scrisă de profesorul Oltea Rășcanu Gramaticu, existența cișmelei este consemnată: „Captările de la Trestiana (Dealul Mare) erau insuficiente și de aceea se apela la numeroase fântâni, situate pe străzi sau în curțile locatarilor. Era renumită cișmeaua de la Gura Leului, de pe strada Gării, și cea din centru, lângă Podul de piatră. Inexistența canalizării și a unei stații de filtrare a apei a făcut de multe ori, mai ales în sezonul estival, să izbucnească epidemii de febră tifoidă, scarlatină, hepatită etc.”

Bătrânii își amintesc că în vremurile în care apa era la mare preț, cozile la Gura Leului erau imese. Venea lume de prin toate părțile orașului, cu căruțele trase de cai încărcate cu butoaie din lemn.

Cișmeaua a fost dezafectată pe la începutul anilor ’80, când în zonă a început construirea de blocuri. Capul de leu fie a fost dărâmat, fie luat de cineva. Unii înclină către a doua variantă, însă nu se știe dacă aceasta are o bază reală sau așa și-ar dori ei să fie.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: