Home / Tag Archives: mita

Tag Archives: mita

Tentativă de mită la Vama Albița

Un agent de poliție de la Vama Albița a sesizat marți Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Vaslui, despre faptul că un cetățean din Republica Moldova i-a oferit suma de 100 de euro în legătură cu îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor sale de serviciu.

În fapt, cetățeanul a introdus în pașaport, înainte să se prezinte la controlul de frontieră, suma de 100 euro, context în care acesta i-a solicitat polițistului de frontieră să-i permită intrarea în România, deși avea interdicție în acest sens ca urmare a depășirii termenului de ședere.

În urma denunțului, ofițerii de poliție judiciară din cadrul DGA – Serviciul Județean Anticorupție Vaslui, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, au constatat că aspectele sesizate se confirmă, fiind întocmit dosar de cercetare penală, în care s-a dispus continuarea urmăririi penale față de suspect, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, acesta fiind cercetat în stare de libertate. (G.P)

Un șofer băut din Vaslui a ajuns pe mâna organelor judiciare fiindcă a încercat să mituiască un polițist

Un polițist vasluian a sesizat ofițerii de poliție judiciară din cadrul Serviciul Județean Anticorupție (S.J.A.) Vaslui, după ce un șofer băut a încercat să îl mituiască cu 300 de lei.

Fapta a avut loc marți, când polițistul a oprit în trafic un autoturism condus de bărbat. Întrucât șoferul prezenta halenă alcoolică a fost testat cu aparatul alcooltest, ocazie cu care s-a stabilit că prezenta o concentrație de alcool pur în aerul expirat de 0,58 mg/l. A fost apoi condus la Serviciul de Medicină Legală Vaslui pentru a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

După recoltarea primei probe, în drum spre sediul poliției, bărbatul a încercat în repetate rânduri să-i ofere agentului de poliție rutieră sume de bani pentru a nu-i întocmi dosar penal. Deși a fost refuzat de polițist, acesta a aruncat pe bancheta autospecialei suma de 300 lei, pentru a-l determina pe acesta să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu, moment în care agentul de poliție a sesizat fapta la D.G.A. – S.J.A. Vaslui.

Șoferul a fost condus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, în vederea continuării cercetărilor pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. (G.P)

A încercat să mituiască un polițist și s-a ales cu dosar penal pentru dare de mită

Un tânăr în vârstă de 25 de ani, din Vaslui, este cercetat pentru dare de mită, după ce a încercat luni seară să ofere unui polițist 200 de lei pentru a nu-i reține permisul de conducere.

La scurt timp, agentul de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui – Serviciul Rutier, Biroul Drumuri Naționale și Europene, căruia i-a fost oferită mita, a depus denunț la D.G.A – Serviciul Județean Anticorupție (S.J.A.) Vaslui.

Acesta a relatat faptul că l-a depistat pe tânăr la volanul unui autoturism cu care depășise limita legală de viteză. În momentul în care i-a solicitat să se legitimeze, a constatat că acesta nu deținea asupra lui nici documentele de identitate. Temându-se că polițistul îi va reține permisul de conducere, cel aflat la volan i-a oferit 200 de lei cu titlu de mită.

În urma denunțului, ofițerii de poliție judiciară din cadrul DGA – Serviciul Județean Anticorupție Vaslui, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, au constatat că aspectele sesizate se confirmă, fiind întocmit dosar de cercetare penală.
Față de cel în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită. (G.P)

 

Primarul de Poienești și doi oameni de afaceri, arestați în dosarul de evaziune fiscală și fapte de corupție

Primarul de Poienești, Nelu Manole Caragață, a fost arestat la domiciliu și administratorii a două firme de mobilă au fost arestați în dosarul de evaziune fiscală în care sunt cercetați, cu un prejudiciu estimat la peste 700.000 lei, precum și pentru luare, respectiv dare de mită.

Primarul comunei Poienești, Nelu Manole Caragață, a fost arestat la domiciliu pentru luare de mită după ce, în urmă cu două luni, ar fi pretins de la patronul firmei Gemini Stalker SRL Vaslui, Marius Chariton, suma de 12.000 de lei pentru atribuirea directă a unui contract de furnizarea de mobilier necesar dotării unei grădinițe din comună. Valoarea contractului era de 45.000 de lei, iar mita ar fi urmat să fie dată edilului de către omul de afaceri în momentul livrării mărfii.

La rândul său, omul de afaceri Marius Chariton a fost arestat pentru 30 de zile printre altele și pentru dare de mită în aceeași cauză. De asemenea, patronul firmei vasluiene de mobilă Gemini Stalker SRL este acuzat de procurorii Direcției de Investigare de Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de constituire de grup infracțional organizat și evaziune fiscală. Pe timpul cercetărilor, anchetatorii au stabilit că Marius Chariton a făcut compensări ilegale de TVA în perioada 2014 – 2017, pe exporturi fictive de mobilier în Republica Moldova. Prejudiciul estimat de către procurori se ridică la aproximativ 60.000 de lei.

Cel de-al doilea om de afaceri, Vasile Romeo Grigoriu, administratorul societății Stefanrom SRL Iași, a fost și el arestat pentru 30 de zile și este acuzat tot de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și rambursări ilegale de TVA. Procurorii DIICOT au constatat, pe timpul cercetărilor, că patronul firmei ieșene, care colabora cu Gemini Stalker SRL Vaslui, a înregistrat documente justificative în contabilitatea societății fără a avea la bază operațiuni legale, acestea fiind desfășurate cu firme fantomă. Pe perioada celor patru ani verificați de către anchetatori, Vasile Romeo Grigoriu ar fi creat un prejudiciul la bugetul de stat în sumă de aproximativ 660.000 de lei.

În același dosar, pe lângă cele trei persoane reținute, mai există două persoane care au calitatea de suspecți, fără a fi angajați ai unor instituții ale statului. Ancheta este abia la început astfel încât situația se poate schimba pe parcursul derulării cercetărilor”, ne-a declarat șeful Biroului Vaslui al DIICOT, Irina Perjoiu.

Reținerea celor doi oameni de afaceri și a primarului Nelu Manole Caragață, care urmează a fi prezentați în instanță cu propunerea de arestare preventivă, s-a făcut în urma a 23 de percheziții desfășurate, joi, de procurorii DIICOT la sediile firmelor vizate în dosar, la locuințele unor persoane precum și la mai multe instituții ale statului, respectiv Primăria Poienești, Centrul Medico-Social Codăiești și Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui. În final, 20 de persoane au fost audiate ore întregi de către procurorii DIICOT, trei persoane fiind reținute la final. (Ionuț PREDA)

Incoruptibilul! Ce a făcut un politist de frontieră căruia un individ i-a dat mită

de Răzvan CĂLIN

Un polițist de frontieră ce activează în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră (SPF) Huși a dat dovadă de coloană vertebrală și a refuzat mita pe care a încercat să i-o ofere un individ. Întâmplarea s-a consumat în cursul zilei de luni, 6 iunie, chiar la sediul SPF Huși.

”În jurul orei 11:00, B.D.C. s-a prezentat la sediul S.P.F. Huși, pentru audiere într-un dosar penal. Cu această ocazie, B.D.C. i-a oferit, cu titlu de mită, unui polițist de frontieră suma de 500 RON. În schimbul banilor, polițistul ar fi trebuit să soluționeze în mod favorabil un dosar penal în care era individul era suspectat de săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice, având permisul suspendat”, s-a precizat într-un comunicat de presă emis de Serviciul Județean Anticorupție Vaslui din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA).

Polițistul de frontieră a refuzat mita și a povestit totul ofițerilor DGA, care în scurt timp au trecut la acțiune. Sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, agenții de la Anticorupție au descins la sediul SPF Huși și au constatat comiterea infracțiunii. În momentul de față, ancheta este în desfășurare, iar individul care a dorit să-l ”ungă” pe polițist este cercetat în stare de libertate pentru comiterea infracțiunii de dare de mită.

Complicea afaceristului penal Lăzurcă a cerut revizuirea dosarului

de Marian MOCANU

Oana Mihaela Enache, partenera de afaceri a controversatului afacerist vasluian Cezar Lăzurcă, vrea revizuirea dosarului în care, în 2008, a fost condamnată la zece ani de închisoare cu executare pentru infracțiuni economice. Deși eliberată condiționat în 2010, ea s-a reîntors după gratii după ce a primit o a doua condamnare, de șapte ani de închisoare, pentru că a încercat împreună cu Lăzurcă să vândă pe piață o tonă de carne de pui alterată.

Oana Mihaela Enache, partenera lui Cezar Lăzurcă, afaceristul care a primit mai multe condamnări pentru diverse fapte penale, de la înșelăciune, la plasarea pe piață de carne de pui alterată, vrea să scape mai repede din închisoare. Ea cere revizuirea dosarului în care a fost condamnată, în anul 2008, la zece ani de închisoare cu executare pentru fraude bancare. Prin firma înființată pe numele lui Enache, SC Distrib Car Fruct SRL Vaslui, cei doi cumpărau de la diverși producători cantități mari de produse alimentare, pe care le „achitau” cu file CEC pe care ulterior le declara pierdute. Cei doi aveau și complicitatea unui director de bancă, Dan Sebastian Samoilă, care „uita” să îl cheme pe emitent, în speță, pe Lăzurcă, și să îl chestioneze dacă are cunoștință de respectivul document bancar, să-l oblige să achite contravaloarea, sau, în caz contrar, să anunțe Poliția. În același dosar, Cezar Lăzurcă a fost condamnat la 15 ani de închisoare cu executare, însă a fost pus în libertate condiționată în vara anului 2010, odată cu complicea sa, Oana Mihaela Enache. Nu după mult timp, cei doi au fost implicați într-un alt dosar. Cei doi au fost acuzați după ce, în 2007, în urma unor percheziții ale polițiștilor de la Serviciul de Investigare a Fraudelor și a celor de la Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate la firmele lor a fost descoperită o tonă de carne alterată, ce era pregătită pentru vânzare. Din ordinele lui Lăzurcă, carnea era spălată cu apă rece și oțet, pentru a-i dispărea semnele specifice alterării. Carnea era depozitată în condiții mizerabile, inclusiv în baie. Ca și în cazul fraudelor bancare, cei doi „afaceriști” puseseră la punct o rețea din care făceau parte și medicul veterinar Mariana Negură și asistenta acesteia, Corina Enache, care acordau viza pentru produsele alterate fără a efectua controale în depozite și-i anunțau cu privire la controale. Culmea este că Lăzurcă făcea afaceri „sub acoperire”, el având interzis, încă din anul 1999, în urma altor condamnări, dreptul să exercite activități comerciale. În acest al doilea dosar, Cezar Lăzurcă a fost condamnat la 16 ani de închisoare cu executare, iar Oana Mihaela Enache la cinci ani de închisoare cu executare, la care se adaugă restul de pedeapsă rămas neexecutat. Acesta este și motivul pentru care Oana Mihaela Enache dorește acum revizuirea procesului în care a fost condamnată pentru fraude bancare, reducerea pedepsei fiind pentru ea singura șansă să iasă mai devreme din închisoare. Pronunțarea instanței cu privire la cererea formulată de afaceristă va fi dată pe data de 18 mai.

Doctorița Simona Botez a primit drept de practică, nu și de a face chiuretaje

de Marian MOCANU

Judecătorii Tribunalului Vaslui i-au aprobat doctoriței Simona Botez dreptul de a-și practica meseria de medic, drept interzis în luna ianuarie, odată cu eliberarea acesteia din arestul la domiciliu. Simona Botez este implicată, alături de alți doi foști doctori ai Spitalului Județean de Urgență Vaslui, într-un dosar de corupție, pentru luare de mită, fals intelectual și întrerupere ilegală de sarcină. Chiar dacă va putea da consultații la cabinetul său particular, aceasta nu va putea executa și întreruperi de sarcină, au decis judecătorii.

Vineri, 6 mai, judecătorii Tribunalului Vaslui au aprobat cererea formulată de doctorița Simona Botez de a i se permite exercitarea profesiei de medic, fără însă a avea voie să execute întreruperi de sarcină. Acesteia îi fusese ridicat dreptul la liberă practică la începutul acestui an, când magistrații au decis că poate fi judecată în libertate, sub control judiciar, fără însă a avea voie să-și exercite profesia de medic sau să intre în Spitalul Județean de Urgență Vaslui. Anterior, Simona Botez a fost arestată preventiv, la începutul lunii februarie 2015, în urma unui flagrant organizat de procurorii DNA, care aveau informații că aceasta pretinde mită de la pacientele internate în secția de ginecologie, unde activa. Descinderile au fost făcute după ce un ofițer sub acoperire i-a oferit medicului suma de 1.500 lei, bani marcați care au fost descoperiți ulterior la percheziția efectuată de anchetatori. Ea a petrecut nu mai puțin de șapte luni în arest preventiv, ulterior, fiind plasată în arest la domiciliu, până la începutul lunii ianuarie a acestui an, când această măsură a fost înlocuită din oficiu cu cea a controlului judiciar.

Simona Botez este cercetată sub aspectul săvârșirii a cinci infracțiuni de luare de mită, una de întrerupere ilegală de sarcină și una de fals intelectual, pentru că, după ce lua de la pacienți contravaloarea serviciilor medicale efectuate, nu elibera și chitanțe, însușindu-și astfel banii. În același dosar în care este judecată Simona Botez mai sunt implicați alți doi foști medici ginecologi de la Spitalul Județean de Urgență Vaslui: Doina Andrei și Adrian Tănăsescu. Doina Andrei a fost arestată odată cu Simona Botez și este acuzată pentru mai multe infracțiuni, respectiv luare de mită – opt capete de acuzare, întreruperi ilegale de sarcină și fals intelectual, ultima infracțiune referindu-se la internări fictive de pacienți. Dr. Adrian Tănăsescu, care a fost cercetat în libertate, sub control judiciar, este acuzat pentru o acuzație de luare de mită și una de favorizarea infractorului. La dosar există mai multe convorbiri interceptate, din care rezultă că cele două doctorițe nu se sfiesc să ponegrească pacientele care se prezentau la cabinetele din spital. Ei bârfeau de mama focului pacientele care nu dădeau, ori pe cele care se prezentau prea des la consultații. cele două doctorițe își numeau pacientele „vaci” sau „scroafe”, iar bebelușii erau numiți „draci”. Același limbaj îl aveau doctorițele și în relația cu pacientele, chiar și când acestea erau pe masa de operații. La termenul următor, urmează a fi audiați noi martori, numărul total al celor ce urmează să apară în fața judecătorilor trecând de 150! Unii dintre cei care au depus deja mărturie și-au schimbat depozițiile față de cele declarate inițial în fața procurorilor, drept urmare fiind acuzați de mărturie mincinoasă. O primă soluție într-un astfel de caz a fost dată deja, o pacientă, Cătălina Macovei fiind condamnată la un an de închisoare cu suspendare pentru că ar fi dat mită doctorițelor.

Toți agenții de la Rutieră Reghin au fost reținuți

Toți cei șapte agenți de la Poliția Rutieră Reghin, ridicați, săptămâna trecută, de colegii lor, au fost reținuți pentru 24 de ore. 

Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș a formulat, miercuri, propunere de arestare preventivă în cazul celor șapte agenți ai Poliției Rutiere Reghin, față de care a fost pusă în mișcare acțiunea de urmărire penală pentru infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și fals intelectual sau complicitate la aceste infracțiuni, toate în formă continuată.

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, cei șapte agenți de poliție au fost reținuți în urmă cu o zi, șase dintre aceștia pentru luare de mită, abuz în serviciu și fals intelectual toate în formă continuată, iar unul pentru luare de mită în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu în formă continuată și complicitate la fals intelectual în formă continuată.

În data de 18 aprilie, ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) – Serviciul Județean Anticorupție (SJA) Mureș, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș au efectuat 11 percheziții, dintre care una la sediul Poliției Municipiului Reghin, pentru probarea unor infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și fals intelectual.

Potrivit unui comunicat de presă dat publicității la acea dată de DGA-SJA Mureș, în cauză erau vizați șapte agenți de poliție din cadrul Biroului de Poliție Rutieră, asupra cărora exista suspiciunea că, din 2015 și până în prezent, ar fi pretins și primit diverse sume de bani de la conducători auto pentru a nu aplica măsurile legale în cazul unor abateri constatate în trafic.

Sursa: money.ro

Șampanie, cămăși și lemne de foc pentru domnul comisar-șef!

de Marian Mocanu

Judecătorii Tribunalului Vaslui au amânat pentru luni, 11 aprilie, discutarea cererii procurorilor DNA de prelungire a mandatului de arestare preventivă în cazul comisarului șef Iulian Munteanu, șeful Biroului Poliției Rutiere din cadrul UPJ Vaslui, acuzat de nu mai puțin de 26 de fapte de corupție. Tot atunci, magistrații ar putea pune în discuție și acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu procurorii DNA de afaceristul nemțean Ioan-Gheorghe Voaideș Negostor. Acesta, inculpat în același dosar, a povestit cu lux de amănunte cum i-a dat mită lemne lui Iulian Munteanu, pentru a fi iertat de o amendă. În cazul în care judecătorii vor încuviința acest acord, Voaideș Negostor ar putea scăpa doar cu o pedeapsă minimă, cu suspendare, și efectuarea de muncă în folosul comunității, devenind însă un martor cheie al acuzării.

Comisarul șef Iulian Munteanu, fostul șef al Biroului Rutier Vaslui, a fost trimis în judecată alături de alți nouă polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui, dar și mai mulți oameni de afaceri inclusiv din alte județe, acuzat de nu mai puțin de 32 de infracțiuni, printre care luare de mită, dare de mită sau abuz în serviciu ori fals în înscrisuri. Conform procurorilor DNA, Iulian Munteanu și-ar fi obligat subalternii să falsifice procese verbale de contravenție, în schimbul unor foloase primite de la șoferii care erau surprinși încălcând legile de circulație. Fostul comisar șef se mulțumea cu puțin, de la sticle de șampanie sau cămăși la materiale de construcție, scândură, șine metalice și lemne de foc ori simple favoruri, pe care ulterior le întorcea către unii din superiorii săi. Unul dintre inculpați, un afacerist din județul Neamț, Ioan-Gheorghe Voaideș Negostor, a povestit cu lux de amănunte cum a ajuns să dea șpagă o cantitate de material lemnos, pentru a nu rămâne fără permis. La începutul lunii februarie 2015, afaceristul din Bicazu Ardelean, județul Neamț, a fost surprins de un agent de poliție rutieră vasluian în timp ce circula pe drumurile publice cu un autoturism căruia îi expirase termenul de valabilitate al poliței de asigurare obligatorie auto. În ajutorul său a „sărit” Iulian Munteanu care, potrivit anchetatorilor, l-a determinat pe agentul din subordine să nu-l sancționeze contravențional. După șapte luni, Voaideș Negustor a apelat iar la serviciile „prietenului” Munteanu.

La data de 08 august 2015, inculpatul Voaideș Negostor Ioan – Gheorghe a promis șefului biroului rutier Vaslui, Munteanu Iulian, pentru altă persoană, o cantitate de material lemnos, în legătură cu îndeplinirea de către funcționarul public a unui act contrar îndatoririlor sale de serviciu”, se arată în comunicatul DNA. Ajuns în boxa acuzaților, afaceristul a încheiat un acord de vinovăție cu procurorii DNA, pentru a beneficia de o reducere substanțială a pedepsei. ”La data de 08 august 2015, inculpatul Voaideș Negostor Ioan – Gheorghe a promis șefului biroului rutier Vaslui, Munteanu Iulian, pentru altă persoană, o cantitate de material lemnos, în legătură cu îndeplinirea de către funcționarul public a unui act contrar îndatoririlor sale de serviciu.”, se arată în comunicatul DNA.

”În prezența apărătorului ales, inculpatul Voaideș Negostor Ioan – Gheorghe a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținută în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală (dare de mită n.r.) și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea pe o perioadă de 1 an, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat”, precizează DNA. În plus, Voaideș Negostor ar urma să facă muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Direcției de Asistență Comunitară Neamț sau în cadrul primăriei Bicazu Ardelean din județul Neamț. Acordul de recunoaștere a vinovăției, înregistrat pe data de 24 martie, urmează să fie validat de judecători.

Un prim termen în acest dosar a fost miercuri, 6 aprilie, însă cauza a fost amânată pentru data de 4 mai, datorită lipsei apărătorului. În schimb, luni, 11 aprilie, odată cu judecarea cererii de prelungire a mandatului de arestare preventivă pentru Iulian Munteanu, formulată de procurorii DNA, s-ar putea pune în discuție și disjungerea dosarului în cazul lui Ioan-Gheorghe Voaideș Negostor, care va ajunge, din inculpat, martor al acuzării. Dealtfel, aceasta a fost și condiția pentru care procurorii DNA au făcut o propunere de pedeapsă atât de blândă!

Mită pentru Gabriela Ciuburciu, patroana de la Vascar

de Marian Mocanu

După ce, în anul 2012, a fost trimisă în judecată pentru mai multe fapte de corupție privind obținerea pe nedrept de fonduri europene, Gabriela Ciuburciu, patroana de la Vascar, a intrat iar în atenția procurorilor DNA. Aceștia o acuză pe patroana celei mai mari unități de prelucrare a cărnii din județ că, împreună cu patru cetățeni italieni, ar fi conspirat pentru a obține de la APDRP 1,8 milioane lei pentru modernizarea abatorului. Mai mult, Gabriela Ciuburciu a primit mită de la cei patru italieni pentru a încheia cu firmele acestora contracte de furnizare a echipamentelor.

Gabriela Ciuburgiu, patroana societății Vascar SA, a fost trimisă în judecată, în iulie 2014, pentru fraudare de fonduri europene. Procurorii DNA au stabilit că aceasta, alături de fostul director comercial și fostul contabil șef al firmei ar fi creat un prejudiciu de 1,2 milioane de euro. Ea este acuzată de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătura privată, folosire cu rea-credință a bunurilor sau a creditului societății, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, spălare de bani, efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite și folosire cu rea-credință a bunurilor sau a creditului societății, toate în formă continuată, potrivit DNA.

Potrivit rechizitoriului trimis de procurori instanței, în cursul anului 2006, SC Vascar SA a devenit beneficiară unor fonduri europene acordate prin programul SAPARD în vederea punerii în practică a unui proiect ce viza modernizarea fabricii de produse din carne. Procurorii anticorupție o mai acuză pe Gabriela Ciuburciu că, pentru a obține în mod injust suma totală de 4.525.551,56 de lei (echivalentul a aproximativ 1,4 milioane de euro calculat la cursul din perioada efectuării plăților) provenită din fonduri SAPARD și din bugetul național, “a prezentat Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) mai multe documente și declarații false și inexacte de natură să creeze aparența de legalitate a plăților efectuate în cadrul proiectului (oferte false, declarații pe propria răspundere, contracte etc.)”. În perioada noiembrie – decembrie 2005, Ciuburciu Gabriela, în calitate de asociat și director general al SC Vascar SA și responsabil legal al proiectului, a solicitat reprezentanților unei societăți comerciale din Italia să mărească prețul unei linii de fabricare a conservelor cu 20% și să-i remită acest procent cu titlu de mită pentru ca, în cadrul procedurii de selecție a ofertelor, să atribuie acestei firme contractul de achiziție a liniei de fabricare a conservelor.

Zilele trecute, patru reprezentanți ai unor firme italiene, Giorgio Bellini, Andrea Bellini, Michela Bellini și Barry Edward Boyett, au fost trimiși în judecată de procurorii DNA Iași, în același dosar, fiind acuzați de complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și complicitate la obținerea fără drept de fonduri, în cazul ultimilor trei adăugându-se și acuzația de spălare de bani. În calitate de responsabil a proiectului de modernizare a abatorului Vascar, Gabriela Ciuburciu ar fi pretins și primit de la Barry Edward Boyett suma de 9.950 de euro, pentru a atribui și a încheia cu firma acestuia un contract de achiziție a unor utilaje pentru tratament termic. Potrivit procurorilor, suma totală primită cu titlu de mită de patroana vasluiană se ridică la 186.279 euro. Pentru a disimula remiterea mitei către responsabilul legal al proiectului, Michela Bellini, Andrea Bellini și Boyett Barry Edward au încheiat mai multe contracte și au achitat mai multe facturi care atestau, în mod nereal, realizarea unor operațiuni comerciale cu societăți controlate de Gabriela Ciuburciu.

Dosarul este pe rolul Tribunalului Vaslui încă din iulie 2014, urmând a avea următorul termen de judecată luni, 11 aprilie. Întârzierea soluționării acestui dosar se datorează complexității sale, judecătorii având de parcurs câteva zeci de mii de pagini, dintre care peste 60 de tomuri de documente contabile. Doar copierea acestora în mai multe exemplare, pentru a fi puse la dispoziția avocaților apărării, a durat nu mai puțin de patru luni, operațiunea făcându-se în așa fel încât să nu blocheze cu totul activitatea Tribunalului Vaslui.

Dacă va fi găsită vinovată, Gabriela Ciuburgiu riscă între trei și zece ani de închisoare pentru fiecare dintre capetele de acuzare. Dat fiind valoarea mare a prejudiciului, peste 1,2 milioane lei, procurorii DNA au luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor aparținând tuturor inculpaților din dosar. (Marian MOCANU)

Arest la domiciliu pentru comisarul șef Mihai Axente, complicele lui Iulian Munteanu

de Marian MOCANU

Judecătorii Tribunalului Vaslui au admis vineri, 1 aprilie, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cea de arest la domiciliu pentru comisarul șef de poliție Mihai Axente. Acesta a fost trimis în judecată pentru luare de mită și instigare la abuz în serviciu după ce a primit mai multe bunuri, inclusiv un pat făcut pe comandă din lemn de fag, de la șeful Biroului Poliției Rutiere Vaslui, Iulian Munteanu, pentru ca să treacă cu vederea mai multe nereguli descoperite în urma unui control.

După arestarea sa, în decembrie 2015, alături de șeful Biroului Poliției Rutiere Vaslui, Iulian Munteanu, dosar în care sunt inculpați și alți ofițeri de poliție vasluieni sau oameni de afaceri, comisarul șef Mihai Axente a descoperit brusc că este grav bolnav și nu poate îndura arestul. El a făcut o cerere de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu cea de arest la domiciliu, depunând în acest sens mai multe documente medicale. După mai multe termene de judecată, judecătorii Tribunalului Vaslui au admis vineri, 1 aprilie, cererea comisarului Mihai Axente, stabilind drept obligație cea de a nu părăsi imobilul în care locuiește, din localitatea Dobroești, jud. Ilfov. În plus, nu are voie să ia legătura cu alți martori sau inculpați în dosar inclusiv cu șeful Biroului Poliției Rutiere Vaslui, Iulian Munteanu. Acesta din urmă, pentru a i se trece cu vederea mai multe nereguli descoperite în urma unui control, i-a oferit lui Axente, șeful comisiei de control care a „poposit” la IPJ Vaslui în luna aprilie anul trecut, mai multe bunuri, inclusiv un pat făcut pe comandă din lemn de fag. Iulian Munteanu este cercetat în același dosar pentru nu mai puțin de 26 de infracțiuni de corupție, printre care dare și luare de mită, trafic de influență, fals intelectual, fals în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu. Mihai Axente este la rândul său, acuzat de procurorii DNA de luare de mită, instigare la abuz în serviciu și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, fapte pentru care riscă până la 7 ani de închisoare. Sentința judecătorilor vasluieni nu este definitivă, ea putând fi contestată la Curtea de Apel Iași. Instanța superioară a mai întors, pe data de 17 martie, o decizie similară a judecătorilor vasluieni care, atunci, fuseseră de acord cu înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cea a restului la domiciliu atât pentru Axente, cât și pentru Iulian Munteanu.

Medicul Tănăsescu, scos de sub control judiciar, colegele sale Botez și Andrei, libere să circule prin țară

Medicul Adrian Tănăsescu a fost scos de sub controlul judiciar după un an de zile de cercetări și judecată, în timp ce colegele sale de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Vaslui, Botez și Andrei, sunt acum libere să circule prin țară, fiindu-le ridicată interdicția de a părăsi municipiul Vaslui.

Magistrații Tribunalului Vaslui au slăbit aproape de tot frâul în ceea ce-i privește pe cei trei ginecologi de la spitalul vasluian judecați pentru zeci de fapte de corupție, ridicând aproape toate restricțiile. Astfel, medicul Adrian Tănăsescu a fost scos de sub control judiciar, măsură impusă în urmă cu un an, atunci când s-a organizat flagrantul la SJU Vaslui. Colegele sale Simona Botez și Doina Andrei au voie să se plimbe libere prin țară și chiar pot merge în străinătate cu acordul judecătorilor, după ce le-a fost ridicată restricția de a părăsi municipiul Vaslui. Mai mult decât atât, instanța a înlăturat și obligația impusă celor două doctorițe de a comunica cu Adrian Tănăsescu. În schimb, magistrații vasluieni au respins cererea Doinei Andrei de putea profesa din nou, considerând-o nefondată.

Toate aceste noi măsuri stabilite de Tribunalul Vaslui vor putea fi contestate atât de către procurori cât și de cei trei medici.

Medicii Doina Andrei, Adrian Tănase și Simona Botez sunt judecați pentru zeci de infracțiuni de corupție, respectiv luare de mită, fals intelectual și sustragere de înscrisuri, proces aflat la instanța de fond, unde, la ultimul termen, au fost audiați martorii din proces. (Ionuț PREDA)

Doctorița Botez a uitat să se prezinte la poliție

de Marian MOCANU

Judecată sub control judiciar pentru luare de mită și alte fapte de corupție, doctorița Simona Botez a uitat să se prezinte la poliție la termenul stabilit. Din această cauză, ea riscă, dacă va mai greși, să se întoarcă în arest preventiv. Procesul în care aceasta, alături de Doina Andrei și Adrian Tănăsescu, este acuzată, va continua pe 25 februarie, cu audierea altor opt martori, din care doi sunt citați cu mandat de aducere.

Continuă procesul doctorilor ginecologi șpăgari de la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. La ultimul termen, doi dintre martorii ce trebuiau audiați nu s-au prezentat, urmând a fi citați cu mandat de aducere. Singurul lucru notabil a fost sesizarea făcută de polițiștii Biroului de Supravegheri Judiciare făcută judecătorilor în legătură cu una din acuzate, doctorița Simona Botez, care nu s-a prezentat la programul de supraveghere, așa cum ar fi trebuit. Doctorița a lipsit nemotivat în ziua de 26 ianuarie și nici nu a anunțat instanța sau serviciul desemnat cu supravegherea sa. Luată prin surprindere de sesizarea polițiștilor, Simona Botez nu a reușit să găsească nici o scuză pentru lipsa sa de la programul de control judiciar impus. La ieșirea din sala de judecată, acuzata i-a explicat apărătorului ei că, pur și simplu a uitat că trebuie să semneze condica! Judecătorul i-a atras atenția că, în cazul în care situația se va repeta, va dispune revocarea măsurii controlului judiciar și înlocuirea acesteia cu o măsură preventivă mai dură, respectiv arestul la domiciliu sau arestul preventiv.

Simona Botez, alături de Doina Andrei și Adrian Tănăsescu au fost arestați preventiv la jumătatea lunii februarie a anului trecut, în urma unui flagrant organizat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Ei au fost acuzați în total de nu mai puțin 49 de infracțiuni de luare de mită, dar și de fals intelectual sau întreruperi ilegale de sarcină. Dacă Adrian Tănăsescu a fost cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, Doina Andrei și Simona Botez au fost arestate preventiv aproape jumătate de an, măsura fiind preschimbată, în luna septembrie a anului trecut, în arest la domiciliu. Ulterior, la începutul lunii ianuarie, dat fiind faptul că începuseră deja audierile martorilor din dosar, judecătorii au considerat că cele două doctorițe șpăgare pot fi judecate în libertate, sub control judiciar. Acest lucru presupune mai multe obligații din partea acuzaților, inclusiv cea de a se prezenta la Poliția municipiului Vaslui conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori sunt chemați. În plus, nu au voie să părăsească fără încuviințarea instanței, limitele municipiului Vaslui, să anunțe schimbarea domiciliului. Cel mai grav, nu au voie să intre în Spitalul Județean de Urgență, unitatea unde au profesat ca medici ginecologi și unde au și luat șpagă, în schimbul serviciilor medicale pe care trebuiau să le asigure pacienților.

Procesul celor trei medici va continua pe 25 februarie, cu audierea altor opt martori, din care doi sunt citați cu mandat de aducere.

„Omerta” – legea tăcerii – lege la Vama Albița

de Marian Mocanu

Ultimele depoziții ale colegilor vameșilor de la vama Albița, martori în dosarul Albița 2, nu doar că nu au confirmat acuzațiile de luare de mită, formulate de procurorii DNA, dar chiar au declarat că în respectivul Punct de Trecere a Frontierei nu s-ar fi luat sau cerut niciodată mită. Acest lucru a fost confirmat și de unul dintre investigatorii sub acoperire moldoveni, audiat prin videoconferință. La unison, uneori pe un ton ridicat, alți zece martori audiați au declarat că nu a existat corupție în vama Albița!

După ce, la ultimele termene de judecată, au fost vizualizate înregistrările făcute cu camera ascunsă de principalul martor al acuzării, Igor Feodorov, luni, 11 ianuarie, au avut loc noi audieri în dosarul Albița 2, în care nu mai puțin de 21 de vameși și polițiști de frontieră sunt acuzați de luare de mită. Într-o ședință maraton au fost audiați zece colegi ai acuzaților, care, la unison, au declarat că la Vama Albița nu s-a cerut sau primit mită de nici unul dintre lucrătorii din respectivul Punct de Trecere a Frontierei. Fiecare dintre cei audiați a declarat că nu ar fi auzit de practicile incriminate de procurorii DNA, prin care s-ar fi cerut mită, iar banii strânși ar fi fost împărțiți de șefii de tură sau alte persoane la sfârșitul programului. Unul dintre martorii audiați, șeful de tură Bebi Sofronie, a oferit un adevărat spectacol în sala de judecată, spre stupoarea judecătorilor, care, în mai multe rânduri, l-au amenințat cu amendarea. Sofronie a ținut o întreagă perorație cu privire la faptul că acuzațiile împotriva colegilor săi sunt fabricate de procurorul Emilian Eva, procuror cercetat în mai multe scandaluri de corupție.

Eu îmi știu colegii de mai bine de 20 de ani și lucrurile susținute de domnul Eva, nu s-au întâmplat. S-a vrut să se acrediteze ideea că la Albița este o gașcă de golani, pentru că se dorea acest lucru la momentul respectiv. Noi ne-am făcut datoria cu responsabilitate, la fel ca toți cei aflați acum în sală și acuzați de fapte de corupție”, a țipat la un moment dat vameșul Bebi Sofronie. Totuși cea mai mare lovitură dată acuzării a venit chiar din partea unuia dintre martorii sub acoperire a DNA. Acesta, care este plecat din țară, a fost audiat prin videoconferință într-o sală separată a Tribunalului Vaslui, unde existau mijloacele tehnice necesare. El a declarat că, lui personal, pe perioada cât a purtat asupra sa echipamente de înregistrare, nu i s-a cerut niciodată mită și nici nu a dat sume de bani sau produse pentru a i se asigura facilități la trecerea frontierei de stat. Singurele date pe care le-a putut oferi anchetatorilor și judecătorilor au fost din auzite, de la un coleg al său, la rândul lui investigator sub acoperire și care, până în prezent, nu a putut fi audiat, fiind plecat în misiune în străinătate. Cu privire la declarațiile date inițial în fața anchetatorilor, de cele mai multe ori acesta a răspuns că „nu-mi aduc aminte!” la întrebările avocaților apărării.

Audierile în acest dosar vor continua pe 22 februarie, dată la care a fost citat cu mandat de aducere investigatorul sub acoperire Igor Caraman, ofițer judiciar din Republica Moldova, unii conducători auto moldoveni care au avut calitatea de denunțători, precum și alți trei vameși.

Reamintim cititorilor că pe 22 octombrie 2013, în urma unei descinderi făcute în Vama Albița de procurorii DNA, 17 lucrători vamali și polițiști de frontieră au fost arestați preventiv sub acuzația de luare de mită, alți 5 vameși fiind cercetați în stare de libertate. Ei au fost acuzați că, în schimbul unor sume de bani sau produse, nu-și efectuau atribuțiile de serviciu, prin neefectuarea controlului vehiculelor care tranzitau punctul de trecere a frontierei spre Republica Moldova. Dintre toți cei acuzați unul singur și-a recunoscut vinovăția și a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Toți ceilalți inculpați se declară nevinovați!

Ioan Oltean, sub control judiciar în dosarul privind despăgubirea lui Mihai Rotaru

Deputatul PNL Ioan Oltean a fost plasat sub control judiciar, de instanța supremă, în dosarul în care este acuzat că a intervenit la ANRP pentru despăgubirea ilegală a omului de afaceri Mihai Rotaru de la care ar fi primit mită 600.000 de euro. 

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, joi seară, cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a deputatului PNL Ioan Oltean și a decis ca acesta să fie cercetat sub control judiciar.

Decizia poate fi contestată la aceeași instanță.

Deputații au aprobat, miercuri, solicitarea DNA de încuviințare a arestării preventive a deputatului PNL Ioan Oltean, acuzat de corupție în dosarul despăgubirilor ANRP.

Oltean este acuzat de procurorii DNA că a primit 600.000 de euro de la Mihai Rotaru, acționar la CS Universitatea Craiova, în incinta unei parohii, pentru a interveni în favoarea sa la ANRP. Oltean ar fi intervenit la fosta șefă a ANRP Crinuța Dumitrean, astfel că Rotaru a obținut o despăgubire de aproape 109 milioane de lei pentru un teren care, potrivit procurorilor, a fost supraevaluat cu peste 87 de milioane de lei.

Din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP au făcut parte, la momentul respectiv, Crinuța Dumitrean, care era președintele instituției, Sergiu Diacomatu, Remus Baciu, Rodica Constantinovici, Lăcrămioara Alexandru, Marko Attila și Cătălin Teodorescu.

Mihai Rotaru, Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu, Rodica Constantinovici, Lăcrămioara Alexandru și Sergiu Negurici au fost arestați de instanța supremă pe 28 noiembrie și puși joi în libertate după ce ICCJ le-a admis contestațiile.

Cătălin Teodorescu a fost pus sub control judiciar pe cauțiune, stabilită la 1 milion de lei, după ce Camera Deputaților a respins cererea de încuviințare pentru reținerea și arestarea preventivă a deputatului PNL. Măsura i-a fost comunicată joi deputatului.

Marko Attila, fost deputat UDMR, este dat în urmărire internațională, într-un alt dosar, din luna mai.

Sursa: mediafax.ro

Condamnare în dosarul doctorițelor spăgare – Închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu

Ieri, magistrații de la Tribunalul Vaslui au condamnat-o pe fosta șefă a Secției Obstetrică Ginecologie a Spitalului Județean de Urgență Vaslui, doctor Gabriela Rusu, la un an de închisoare cu suspendare, sub supraveghere. În plus, judecătorii au decis că medicul mai trebuie să efectueze 91 de zile de muncă în folosul comunității.

Gabriela Rusu a fost găsită vinovată de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, după ce trei medici subordonați au fost acuzați de fapte de corupție și avorturi ilegale. Avocații medicului au solicitat judecătorilor schimbarea încadrării juridice din abuz în serviciu în neglijență în serviciu, însă solicitarea a fost respinsă. Procurorii au cerut condamnarea Gabrielei Rusu la o pedeapsă cu privare de libertate, arătând că aceasta a dat dovadă de “gravă neglijență” în exercitarea funcției. Sentința nu este definitivă, părțile având posibilitatea să o atace cu apel.

La sfârșitul lunii septembrie, când a avut loc primul termen pe fondul cauzei, după ce dosarul a trecut de camera preliminară, medicul Gabriela Rusu a semnat un acord de vinovăție și și-a exprimat regretul că în secția pe care a condus-o s-au întâmplat fapte grave, făcute de colegi.

După ce la începutul anului doctorițele Simona Botez și Doina Andrei au fost arestate pentru fapte de corupție și efectuarea de avorturi ilegale, iar medicul Adrian Tănăsescu a fost pus sub control judiciar, fiind cercetat pentru fapte similare, Gabrielei Rusu i s-a imputat faptul că nu ar fi verificat documentele întocmite de cei trei medici din subordinea ei. Ulterior, ea a demisionat din funcția de șef de secție.Simona Botez și Doina Andrei sunt acuzate de luare de mită, internări fictive și avorturi ilegale, ancheta stabilind că acestea își numeau pacientele care nu plăteau pentru serviciile medicale “vaci”, “proaste” și “scroafe gravide”, în timp ce bebelușii erau “draci”, potrivit convorbirilor telefonice interceptate de anchetatori. Doctorițele vorbeau, de asemenea, la telefon despre sumele pe care urmau să le primească de la paciente, negociind cu bolnavele prețurile pentru intervenții. (M.M.)

Prima condamnare în dosarul avocatei Scafaru

de Marian MOCANU
Judecătorii ieșeni au dat o primă condamnare în dosarul în care este inculpată avocata negreșteană Alina Scafaru, pusă sub acuzare după ce a încercat să transmită iubitului ei, aflat în penitenciar, opt telefoane mobile și trei sticle de whiskey. Aurel Craiu, intermediarul tranzacției, a fost condamnat vineri, 16 octombrie, la doi ani și șase luni de închisoare. Dat fiind faptul că mai avea alte două condamnări anterioare, chiar dacă a beneficiat de clemență în urma recunoașterii vinovăției în fața instanței, interlopul va petrece după gratii, în total, trei ani, patru luni și două zeci de zile, din care se scade perioada deja petrecută în arest preventiv.
Alina Mihaela Scafaru foto: facebook.com

Alina Mihaela Scafaru
foto: facebook.com

În luna aprilie a acestui an, Alina Scafaru, o cunoscută avocată din Negrești, a fost ridicată de procurorii DNA sub acuzația de încercare de introducere în penitenciar de obiecte interzise. Aceasta încercase ca printr-un intermediar, Aurel Craiu, să-i trimită iubitului ei, Florin Rotariu, aflat în penitenciarul de maximă siguranță Iași, opt telefoane mobile și trei sticle de whiskey. Rotariu, poreclit „Cap de Porc”, un apropiat al clanului Cordunenilor, ispășește o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru proxenetism. El a încercat să mituiască un gardian pentru a primi telefoanele și băutură, obiecte interzise în penitenciar. Cea care trebuia să se ocupe de procurarea telefoanelor și băuturii, dar și de suma de 1.000 euro necesară mituirii, era iubita interlopului, avocata Scafaru.

Aceasta a învelit telefoanele în staniol, pentru a nu fi detectate la filtrele de control și le-a dat lui Craiu, cel care trebuia să le introducă în închisoare și să le predea agentului de pază. Gardianul și-a anunțat superiorii, iar procurorii DNA au realizat un flagrant în urma căruia Alina Scafaru a fost arestată preventiv. Ulterior, după patru luni, această măsură preventivă i-a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, unde avocata se află în acest moment. Între timp a început și procesul în care Alina Scafaru este inculpată, alături de Rotariu și Craiu. Acesta din urmă, pentru a beneficia de o reducere a pedepsei, a mers pe calea simplificată de recunoaștere a vinovăției în fața instanței. În consecință, judecătorii ieșeni l-au condamnat la doi ani și jumătate de închisoare, la care se adaugă, prin contopirea altor pedepse anterioare a căror executare era suspendată condiționat. În total, Aurel Craiu, cel care a intermediat transmiterea obiectelor interzise în penitenciar, va sta după gratii  trei ani, patru luni și două zeci de zile, din care se scade perioada deja petrecută în arest preventiv. Dacă va fi găsită vinovată, avocata Scafaru ar putea primi o condamnare, de până la șapte ani de închisoare. Între timp, ea a fost dată afară din Barou, după mai bine de 12 ani de avocatură.

DNA: Consilierul lui Cristian David a fost corist, agent de vânzări, director, apoi polițist

Procurorii anticorupție relevă în rechizitoriul prin care l-au trimis în judecată pe fostul ministru al Internelor Cristian David traseul profesional al consilierului acestuia, omul care s-ar fi ocupat de intermedierea mitei, de la o slujbă de muncitor necalificat la cea de director de cabinet.

Procurorii DNA prezintă traseul profesional al consilierul fostului ministru al Internelor, Roger Valeriu Nițescu, trimis în judecată pentru fapte de corupție, alături de Cristian David.

Astfel, arată anchetatorii, Nițescu este absolvent al secției de vioară din cadrul Liceului George Enescu și a fost, pe rând, muncitor necalificat, artist liric (corist), agent vânzări, director vânzări, director comercial, director cabinet (în cadrul a două ministere).

“În anul 2007 a absolvit cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Bioterra București, iar în anul 2010 a fost încadrat direct subinspector în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Imigrări. A fost avansat înainte de termen la gradul de inspector în anul 2012”, mai notează anchetatorii în rechizitoriul prin care i-au trimis pe cei doi și alte persoane în judecată.

Procurorii DNA București l-au trimis în judecată pe Cristian Davin, fost ministru al Internelor și Reformei Administrative în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008, pentru luare de mită, iar pe Marian-Cristinel Bîgiu, prefect al județului Buzău, la data comiterii faptei, pentru spălarea banilor.

Valeriu Roger Nițescu, șeful de cabinet al lui David, la data faptelor, a fost acuzat de trafic de influență, spălarea banilor și complicitate la luare de mită

În același dosar, anchetatorii l-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Gheorghe Doloiu pentru spălarea banilor.

Cauza va fi judecată de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cristian David este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul de atunci al județului Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent președinte suspendat al Consiliului Județean Buzău, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Județeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Potrivit rechizitoriului, fostul ministru Cristian David a primit banii, în februarie 2008, prin intermediul lui Roger Nițescu, de la o persoană care l-a denunțat ulterior la DNA.

“Această sumă de bani a fost pretinsă și primită de inculpatul David Cristian pentru a-și exercita atribuțiile de îndrumare și coordonare a activității prefecților într-o modalitate care să asigure emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 ha aflat în intravilanul municipiului Buzău de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate. În acest sens, inculpatul David Cristian a luat legătura cu Bîgiu Marian Cristinel, prefect al județului Buzău la acea dată, solicitându-i ajutorul în această problemă”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii susțin că, în schimbul promisiunii de exercitare a influenței Roger Nițescu, în calitate de șef de cabinet al Ministrului de Interne a primit de la aceeași persoană suma de 600.000 euro.

“Urmare a acestor „intervenții”, în perioada 2007 – 2008, cu ocazia discuțiilor purtate de către denunțător cu inculpatul Bîgiu Marian Cristinel, acesta din urmă i l-a prezentat pe inculpatul Doloiu Gheorghe ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.Aflând poziția terenului respectiv, inculpatul Bîgiu Cristinel i-a subliniat denunțătorului faptul că nu poate fi restituită suprafața respectivă pe vechiul amplasament, întrucât este vorba de “un teren foarte mare și foarte valoros”, se mai arată în actul de sesizare al instanței.

Ulterior, s-au reconstituit drepturile litigioase, pentru: 59.518 metri pătrați în centrul municipiului Buzău, chiar la drumul național,14.085 metri pătrați în centrul municipiului Buzău, aproximativ în spatele terenului inițial, 6.397 metri pătrați tot în centrul municipiului Buzău, 70.000 metri pătrați la intrarea în municipiul Buzău dinspre București, tot cu ieșire la drumul național.

“Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, inculpatul Bîgiu Marian Cristinel a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de „locația terenurilor și existența mai multor persoane decidente”, dispunând totodată ca transferul sumelor de bani, ce urmau a fi remise, să se realizeze prin intermediul conturilor persoanele ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, după ce Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 15 ha”, mai arată anchetatorii.

Conform rechizitoriului, pentru a masca originea sumelor primite drept mită au fost încheiate mai multe contracte de vânzare- cumpărare, având ca obiect tranzacții imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârșirea faptelor.

Procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile mobile și imobile ale fostului ministru David și a celorlalți trei inculpați.

Fostul ministru la Internelor a fost arestat preventiv în acest caz, din 22 ianuarie până în 20 marti, când a fost plasat în arest la domiciliu. Din 17 aprilie, David a fost cercetat sub control judiciar.

În 26 februarie 2014, Cristian David și-a dat demisia din funcția de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, alături de ceilalți miniștri liberali din Guvern. În aceeași zi, după ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea sa, Cristian David a demisionat și din calitatea de membru al PNL, spunând că a luat această decizie pentru a nu afecta imaginea partidului urmare a acuzațiilor procurorilor.

Sursa: mediafax.ro

Vicepreședintele CJ Caraș-Severin Ionesie Ghiorghioni, prins când lua mită 20.000 de lei. Oficialul județean a fost reținut

Vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Caraș-Severin Ionesie Ghiorghioni (PNL) a fost prins în flagrant, marți, de procurorii DNA, în timp ce lua mită suma de 20.000 de lei pentru atribuirea unui contract, banii fiind puși într-o revistă, susțin surse judiciare. Ghiorghioni a fost adus la DNA Timișoara, pentru audieri, el susținând la sosire că este victima unei înscenări. În urma audierilor, oficialul județean a fost reținut.

Vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Caraș-Severin Ionesie Ghiorghioni (PNL), care a fost prins în flagrant în timp ce lua mită 20.000 de lei pentru atribuirea unui contract, a fost reținut, marți seară, în urma audierilor de la DNA Timișoara.

Potrivit unor surse judiciare, Ionesie Ghiorghioni, care a fost dus la DNA Timișoara pentru audieri, și-a rezervat dreptul să nu facă declarații în fața procurorilor, astfel că aceștia i-au prezentat acuzațiile, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Ulterior, procurorii au emis ordonanțe de reținere pentru 24 de ore pe numele lui Ionesie Ghiorghioni, pentru trafic de influență, și pe cel al nepotului acestuia, Adrian Cosmin Ghiorghioni, pentru complicitate la trafic de influență.

Într-un comunicat de presă transmis, marți seară, de Direcția Națională Anticorupție se precizează că procurorii DNA Timișoara au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a lui Ionesie Ghiorghioni, pentru două infracțiuni de trafic de influență, din care una în formă continuată, și a lui Adrian Cosmin Ghiorghioni pentru complicitate la trafic de influență.

Cei doi urmează să fie prezentați, în cursul zilei de miercuri, în fața magistraților Tribunalului Timiș cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Referitor la Adrian Cosmin Ghiorghioni, care ar fi intermediat primirea de către vicepreședintele CJ a banilor de la un om de afaceri, în comunicatul DNA se arată că, pentru ajutorul acordat, el a primit de la soția omului de afaceri o cameră foto cu diverse accesorii, în valoare de circa 1.900 de lei.

Ionesie Ghiorghioni fusese adus de anchetatori cu o dubă la sediul DNA Timișoara, în jurul orei 18.00. La intrarea în sediul DNA, Ghiorghioni a spus că este victima unei înscenări, el declarând presei același lucru și înainte de a fi ridicat de la sediul Consiliului Județean Caraș-Severin.

“Totul e o înscenare, nu este vorba de bani pentru contracte. Să vină cineva să spună dacă eu am cerut cuiva vreun ban”, a spus vicepreședintele CJ Caraș-Severin.

Vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin Ionesie Ghiorghioni (PNL) a fost prins în flagrant, marți, de procurorii DNA, în timp ce lua mită 20.000 de lei pentru atribuirea unui contract, banii fiind puși într-o revistă, conform unor surse judiciare.

Potrivit unui comunicat transmis de Direcția Națională Anticorupție, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Timișoara au făcut, marți, șase percheziții în municipiul Reșița și în alte localități din județul Caraș-Severin, din care una la sediul unei instituții publice, iar restul la locuințele unor persoane.

Cercetările sunt făcute într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție, comise în perioada ianuarie 2013 – martie 2015.

Surse judiciare declarau că instituția publică vizată de percheziții este Consiliul Județean Caraș-Severin, vicepreședintele Ionesie Ghiorghioni fiind prins în flagrant în timp ce lua mită 20.000 de lei chiar în biroul său. Banii erau puși într-o revistă care i-a fost dată lui Ghiorghioni de către un om de afaceri. În schimbul banilor, vicepreședintele CJ Caraș-Severin ar fi trebuit să îi înlesnească omului de afaceri atribuirea unui contract.

De asemenea, surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că cei 20.000 de lei ar fi reprezentat o tranșă din suma totală cerută de Ghiorghioni de la omul de afaceri pentru încredințarea unor lucrări de reabilitare a unor drumuri.

Potrivit unor documente ale anchetatorilor obținute de MEDIAFAX, Ionesie Ghiorghioni a pretins 10% din valoarea unor contracte de întreținere de drumuri de la CamandImpex Reșița, firma cu care CJ avea contracte din 2013, tranșele de bani fiind date nepotului lui Ghiorghioni de către reprezentanții societății.

Astfel, în baza unei înțelegeri inițiate de Ionesie Ghiorghioni, în perioada în care a administrat S.C. CamandImpex S.R.L. Reșița, Armașu Paul Valentin a convenit să-i dea vicepreședintelui liberal al CJ Caraș-Severin 10% din valoarea fără TVA a lucrărilor realizate și încasate de societatea sa, în baza contractelor de lucrări încheiate cu Direcția de Administrare a Patrimoniului Public și Privat al județului, unitate din structura organizatorică a CJ.

În schimbul acestui procent, Ghiorghioni urma să sprijine interesele societății administrate de Armașu, prin determinarea subordonaților săi să primească și să admită devizele de lucrări și să facă plățile cu prioritate în favoarea S.C.Camand Impex S.R.L. Reșița.

“S.C. Camand Impex S.R.L. Reșița a încheiat în urma unei licitații publice organizate de Direcția de Administrare a Patrimoniului Public și Privat al județului Caraș – Severin un acord cadru de lucrări, prin care Direcția de Administrare a Patrimoniului Public și Privat Caraș-Severin, în calitate de promitent achizitor, se obliga să achiziționeze de la S.C.Camand Impex S.R.L. Reșița, în calitate de promitent executant, în baza unor contracte subsecvente, lucrări de «Întreținere pe timp de vară a drumurilor județene din Caraș-Severin» pentru lot 3 zona Reșița, în valoare de 5,3 milioane lei, iar în baza contractelor subsecvente încheiate în baza acestui acord cadru, societatea sa a efectuat lucrări și a încasat în parte contravaloarea acestora, context în care patronul firmei i-a remis lui Ghiorghioni suma de 200.000 de lei, în mai multe tranșe, ultima dintre acestea, în cuantum de 9.500 lei, fiind remisă lui Ghiorghioni, în biroul său, în perioada iulie – septembrie 2014”, arată sursa citată.

Potrivit documentului citat, în 9 mai 2013, Direcția pentru Administrarea Patrimoniului Public și Privat Caraș-Severin a încheiat cu S.C. Camand Impex S.R.L. Reșița acordul cadru de lucrări, având ca obiect achiziționarea în baza unor contracte subsecvente a lucrărilor de întreținere pe timp de vară a drumurilor județene din Caraș-Severin pentru lotul 3 zona Reșița, la prețul maxim de 4.264.381 lei, la care se adaugă 1.023.451 lei TVA.

”Din situațiile centralizate privind încasările făcute de S.C.Camand Impex S.R.L. Reșița de la Direcția de Administrare a Patrimoniului Public și Privat Caraș-Severin, în perioada 24.01.2013 – 11.09.2014, reiese că suma totală încasată de societate în această perioadă este de 7.005.793,91 lei, dintr-un total de 39.0772,89 lei, în aceasta fiind cuprinse și alte categorii de lucrări contractate de S.C. Camand Impex S.R.L. Reșița cu același beneficiar. Rezultă, deci, trafic de influență de către Ionesie Ghiorghioni, constând în primirea de bani de la Paul Valentin Armașu pentru susținerea intereselor S.C. Camand Impex S.R.L. Reșița în raporturile contractuale încheiate cu o unitate din structura organizatorică a Consiliului Județean Caraș-Severin, respectiv Direcția pentru Administrarea Patrimoniului Public și Privat”, se mai arată în documentul citat.

Adina Armașu i-a propus un mesaj codificat lui Ghiorghioni, astfel încât pentru fiecare 5.000 de euro pretinși de vicepreședintele CJ să se utilizeze cuvântul ”pupici”. Acesta i-a transmis însă femeii că nu va discuta astfel de aspecte prin telefon și că cel mai bine ar fi să îi trimită banii printr-un intermediar de încredere, care o va contacta pe Adina Armașu ulterior, spunându-i că dorește să închirieze un utilaj. Intermediarul urma să ridice o sumă neprecizată.

”Potrivit procentului convenit, până în acel moment aveau la Ionesie Ghiorghioni o datorie de aproximativ 70.000 lei, reprezentând folosul infracțional în procent de 10%”, se mai arată în documentul citat.

În 2 decembrie 2014, Ionesie Gheorghioni l-a contactat pe nepotul său, Adrian Cosmin Gheorghioni, pe care l-a trimis să ia banii de la Adina Armașu, ca intermediar pentru unchiul său.

Cei doi s-au întâlnit în parcarea unui magazin din Timișoara unde Adrian Cosmin Ghiorghioni a primit de la Adina Armașu suma de 4.000 de euro pentru unchiul său.

Ulterior, Adina Armașu i-a transmis vicepreședintelui CJ că i-a trimis prin intermediul nepotului suma totală de 8.500 de euro.

“În 19 martie 2015, Consiliul Județean Caraș-Severin a efectuat o plată către S.C. Camand Impex S.R.L. în cuantum de 330.403,79 lei (cu tot cu TVA), reprezentând contravaloarea unor lucrări executate, procentul de 10% din valoarea fără TVA a decontării fiind calculată de către Armașu Adina la suma de 26.000 lei. Ca urmare a încasării acestor sume, în data de 25 martie a.c. Armașu Adina l-a invitat pe Ghiorghioni Ionesie să viziteze împreună locații în care firma efectua lucrări în acea perioadă, scopul real al deplasării inculpatului fiind însă acela de a i se remite de către femeie suma «cuvenită», pentru că în urma activității sale infracționale au fost atribuite acele lucrări firmei martorilor”, se mai arată în documente.

După ce a luat banii, Ghiorghioni i-a spus Adinei Armașu că este disponibil în a încredința discerționar lucrări de consolidare a unui pod către firma familiei Armașu, precum și disponibilitatea de a-i mai aloca fonduri pentru lucrări de întreținere a drumurilor, pe viitor.

“În continuare, martora Armașu Adina i-a remis direct inculpatului Ghiorghioni Ionesie suma de 10.000 lei în interiorul autoturismului «Uitați aici o sută de milioane…așa…și mai…când mai scot mai…», însă inculpatul a dorit să afle cât a încasat firma pentru a calcula câți bani i s-ar fi «cuvenit» din acea decontare, astfel că martora i-a explicat «acu’…la încasarea care am văzut-o eu trebuia să vă dau 260 (referindu-se la 260 milioane ROL, respectiv 26.000 lei – s.n.)…că or fost trei miliarde trei sute cu tot cu TVA și am scăzut TVA-ul și…dar mai trebuie să mai aduc eu» (referindu-se la diferența între cei 10.000 lei pe care tocmai i-a remis-o inculpatului și totalul de 26.000 lei ce reprezenta 10% din valoarea totală a sumei încasate fără TVA”, se mai arată în documentele anchetatorilor.

La finalul întâlnirii dintre cei doi, Adina Armașu l-a întrebat pe vicepreședintele CJ Caraș-Severin când dorește să se mai întâlnească pentru a-i mai da și diferența de bani, propunând ca acest lucru să se întâmple tot în cadrul unei deplasări pe teren.

Potrivit ultimei declarații de avere, din mai 2014, Ionesie Ghiorghioni are un teren forestier de 30 de hectare în comuna Băuțar, sat Bucova, cumpărat în anul 2003, și altul de 180 de hectare în același sat, moștenit în anul 2008. De asemenea, el are un teren de 2,5 hectare tot în Bucova, obținut prin donație în anul 1998, și un teren de 8 hectare, în aceeași localitate, moștenit în 2014 împreună cu soția Rozina Gheorghioni.

Totodată, Ionesie Gheorghioni deține o casă de 75 de metri pătrați în satul Bucova, obținută prin donație în anul 1998, un apartament de 82 metri pătrați în Oțelu Roșu, cumpărat în 1998, precum și o casă de 120 de metri pătrați împreună cu Rozina Gheorghioni, moștenită în 2014.

De asemenea, vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin a cumpărat în anul 2000 un autoturism Mercedes. Acesta nu are bunuri mobile a căror valoare să depășească 3.000 de euro, nici conturi și depozite bancare, plasamente, împtrumuturi acordate

Ionesie Gheirghioni a câștigat de la Consiliul Județean suma anuală de 49.414 de lei, iar soția lui, în calitate de director al Liceului Bănățean Oțelu Roșu, a obținut venituri în valoare de 39.395 lei.

Veniturile vicepreședintelui CJ din investiții ajung la 100.000 de lei ca acționar unic la SC Fag Montana SRL, 60.000 de lei ca acționar la Composesoratul Bucova, iar ale soției sale la 20.000 în calitate de acținar la același composesorat.

Potrivit declarației de interes, Ghiorghioni este președinte la Composesoratul Bucova, unde are 34 părți sociale sau acțiuni, membru al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Caraș-Severin, acționar cu 50% la SC Piatra SRL și acționar unic cu 100 % la SC Fag Montana SRL Bucova.

Sursa: mediafax.ro

Un deținut din Iași, urmărit penal după ce s-a dat drept procuror DNA pentru a obține mită

Un deținut din Penitenciarul Iași este urmărit penal de DNA după ce s-a dat drept procuror DNA, în convorbiri telefonice cu doi primari, cărora le-a pretins mită pentru a tergiversa cercetările într-un pretins dosar penal pe numele celor doi edili.

Procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Gigel Popa, deținut în Penitenciarul Iași, pentru trafic de influență și introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, și față de Costel Niculae și Ciprian Dinu, pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență, aceștia din urmă fiind reținuți.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 3 – 9 aprilie 2015, Gigel Popa, din interiorul Penitenciarului Iași, a telefonat la doi primari de comună, recomandându-se cu numele unui procuror cu funcție de conducere din cadrul DNA, și a pretins de la aceștia foloase necuvenite pentru a-și folosi influența referitoare la tergiversarea cercetărilor într-un pretins dosar penal ce ar fi fost constituit în urma unor denunțuri formulate împotriva edililor respectivi și despre care inculpatul pretindea că erau înregistrate pe rolul DNA.

În perioada respectivă, convorbirile telefonice cu cei doi primari au fost purtate de Popa de pe un telefon mobil, pe care l-a introdus ilegal în penitenciar.

Unuia dintre primari Popa i-a pretins “zece mielușei europeni”, adică 10.000 de euro.

Joi, Ciprian Dinu și Costel Niculae, complici ai pretinsului “procuror DNA”, au fost prinși în flagrant luând de la primar suma de 10.000 euro, echivalentul în lei, și produse alimentare din carne (10 miei), ei fiind reținuți.

Sursa: mediafax.ro

Ce se putea face cu banii din spagile coruptilor. Cifrele sunt uimitoare

DNA a stabilit că pagubele generate anul trecut de corupții din România se cifrează la 400 milioane de euro. Money.ro vă spune ce se putea face cu acești bani pentru a vedea ce au pierdut românii din cauza marilor corupți.

DNA a stabilit că mita propriu-zisă din dosarele investigate în 2014 de departament se ridică la 20 milioane de euro, însă totalul beneficiilor materiale create ca urmare a prejudiciilor sunt de aproape 400 milioane de euro.

Deputatul Andreea Paul subliniază, într-un comunicat, că această cifră este „uriașă în valoare absolută”, însă că „riscă să nu mai fie corect percepută în avalanșa știrilor despre sumele enorme vehiculate în afacerile de corupție anchetate în prezent”.

Ce ar fi putut face România cu 400 milioane de euro?

„Ar fi putut, de pildă, să dubleze alocațiile, timp de un an, pentru cei 3,7 milioane de copii, pentru care guvernul Ponta susține că nu găsește resurse. Tot cu 400 milioane de euro ar fi putut fi majorate salariile personalului medical cu 1.100 lei lunar, în medie. O astfel de creștere salarială ar ajuta la stoparea emigrației în masă a acestor cadre”, spune Andreea Paul.

Money.ro a făcut calculele și vă spune ce alte lucruri importante ar mai fi putut fi realizate cu cei 400 milioane de euro (circa 1,78 miliarde lei) ce s-au dus pe șpăgi numai în anul 2014.

La un standard de cost de cel mult 5 milioane de euro pe un kilometru de autostradă, înseamnă că acești 400 milioane de euro ar fi fost suficienți pentru construcția a 80 kilometri de autostradă. 80 kilometri înseamnă distanța de la București până la Târgoviște.

De asemenea, cu acești bani ar fi putut fi construite nu mai puțin de patru spitale județene de urgență. Conform unor calcule realizate de Ministerul Sănătății în 2010, construcția unui spital județean de urgență costă 90 milioane de euro.

Aceeași sumă de bani ar fi fost suficientă pentru ca aproape 61.500 de români să fie plătiți cu un salariu mediu pe economie, legal, cu toate contribuțiile sociale plătite la timp către stat, timp de un an.

Dacă ar fi fost plătiți cu salariul minim de anul trecut de 900 de lei net, cei 400 milioane de euro ar fi fost suficienți pentru ca circa 128.500 de români să aibă un loc de muncă legal timp de un an de zile.

În condițiile în care pensia medie la nivel de țară s-a cifrat anul trecut, la 845 de lei/lună, acești bani ar fi fost de ajuns pentru ca peste 175.000 de pensionari să-și primească pensiile timp de un an.

Supra-acciza pe carburanți a adus, anul trecut, un venit suplimentar la buget de circa 550 milioane euro. Cei 400 milioane de euro reprezintă aproape trei sferturi din această sumă. Dacă bugetul ar fi avut-o, nu ar mai fi fost nevoie ca toți proprietarii de autoturisme să plătească mai mult pentru carburanți.

Cei 400 de milioane de euro ar fi putut acoperi costurile cu construcția a două stații de metrou. Lucrările pentru extinderea rețelei de metrou pe Tronsonul Parc Bazilescu – Laminorului – Lac Străulești au fost estimate la 953,5 milioane lei.

Un autobuz electric costă 300.000 de euro. Cu 400 milioane de euro ar fi putut fi achiziționate 1.333 de autobuze electrice, exact numărul de autobuze necesar pentru înlocuirea parcului de autobuze al Regiei Autonome de Transport București (RATB).

Mai mult, în condițiile în care veniturile RATB se cifrează la aproximativ 406,8 milioane lei, suma totală încasată anul trecut din șpăgi ar fi permis bucureștenilor să circule gratuit cu transportul public timp de mai mult de patru ani de zile.

Sursa: money.ro

Tupeu de medic spăgar: Vrea înapoi mita confiscată!

de Marian MOCANU

Acuzat de luare de mită și favorizarea infractorului, ginecologul Adrian Tănăsescu vrea să-i fie restituiți banii confiscați de procurorii DNA. Tănăsescu este singurul dintre cei trei medici ginecologi de la Spitalul Județean de urgență care este cercetat în libertate, colegele lui, doctorițele Simona Botez și Doina Andrei fiind arestate preventiv.

La perchezițiile făcute la cabinetul și locuința medicului ginecolog Adrian Tănăsescu, pe data de 2 februarie, procurorii au găsit de 962 lei și 650 euro, pe care bani pe care i-au confiscat, bănuind că ar fi bani primiți de la pacienți drept „atenție”. Medicul Tănăsescu a făcut contestație la Tribunalul Vaslui împotriva măsurii sechestrului asigurător dispus prin ordonanța procurorului de la parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, cerând restituirea sumelor respective. Ieri, magistrații tribunalului Vaslui au respins cererea acestuia.

Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu au fost ridicați de procurorii DNA din Spitalul Județean de Urgență Vaslui la începutul lunii februarie, fiind acuzați de fapte de corupție. Medicii ginecologi Doina Andrei și Simona Botez sunt cercetați pentru mai multe infracțiuni, respectiv luare de mită, întreruperi ilegale de sarcină și fals, ultima infracțiune referindu-se la internări fictive de pacienți.

Adrian Tănăsescu este acuzat de luare de mită și favorizarea infractorului. Ancheta procurorilor s-a declanșat în momentul în care o pacientă a sunat pe data de 2 februarie la Linia Tel Verde Anticorupție anunțând că doctorița Simona Botez i-a solicitat 1.500 de lei pentru a-i realiza o întrerupere de sarcină. Câteva zile mai târziu, procurorii i-au organizat doctoriței un flagrant, folosind un ofițer sub acoperire, care i-a oferit medicului Botez aceeași sumă, de 1.500 lei, bani marcați care au fost descoperiți ulterior la percheziția efectuată de anchetatori.

În cazul doctoriței Andrei, la perchezițiile făcute atât la domiciliu cât și asupra ei nu au fost descoperite sume de bani pentru care să nu aibă justificare, arestarea acesteia făcându-se pe baza interceptărilor telefonice și a fișelor de internare.

Reamintim cititorilor faptul că, în urma flagrantului organizat de procurorii DNA, după ce aceștia făcuseră propunere de arestare preventivă, pe data de 11 februarie, judecătorii Tribunalului Vaslui au decis ca doctorițele Simona Botez și Doina Andrei să fie cercetate în libertate, sub control judiciar, în ciuda faptului că erau acuzate de mai multe infracțiuni de luare de mită, avorturi ilegale și fals. Totuși, s-a luat măsura interzicerii dreptului de practică. Ulterior, pe data de 18 februarie, magistrații Curții de Apel Iași au admis contestația procurorilor DNA și au dispus arestarea preventivă a celor două doctorițe pentru 30 zile.

Ofițer trimis în judecată pentru trafic de influență – „Acuzațiile sunt simple fabulații!”

de Marian MOCANU

Șeful Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui, locotenent-colonelul Paul Boghiu, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA pentru pretinse fapte de trafic de influență, dosarul acestuia urmând a fi transmis Tribunalului Militar Iași. Paul Boghiu, militar de carieră, neagă toate acuzațiile, declarând că la mijloc este în fapt o răzbunare din partea tatălui unui tânăr bârlădean, supărat că fiul său a picat la examenul de admitere la școala militară.

Întrun comunicat publicat pe site-ul DNA, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, anunță că au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a șefului Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui, lt.col. Paul Boghiu, ofițer activ în Ministerul Apărării Naționale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

„În cursul lunii februarie 2014, lt.-col. Boghiu Paul, îndeplinind funcția de șef al Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui, a pretins și ulterior, în jurul datei de 11.03.2014, a primit de la o persoană denunțător în cauză, suma de 500 euro și produse alimentare (20 litri de vin, 2 litri de țuică și 2 cocoși), căruia i-a promis că, în schimbul unei plăți nedeterminate, îi va ajuta fiul să fie angajat ca soldat – gradat profesionist în armată, lăsând să se creadă că are influență asupra membrilor comisiei de selecție, formată din cadre militare, și că i-ar putea determina pe aceștia să îndeplinească un act contrar îndatoririlor lor de serviciu”, se arată în referatul procurorilor.

În afara declarației denunțătorului, se pare că la dosar ar exista și mai multe înregistrări ale convorbirilor telefonice dintre acesta și lt.col. Paul Boghiu, înregistrări făcute cu sprijinul Serviciului Român de Informații.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Militar Iași, pe portalul instituției nefiind regăsită înregistrarea cauzei, cel puțin până ieri, 5 martie.

Vinovat sau răzbunare?

Conform propriilor declarații, lt.col. Paul Boghiu spune că a fost audiat pe parcursul anului trecut de procurorii DNA, dar în calitate de martor, pentru ca acum să se trezească acuzat de niște fapte de care consideră că nu este vinovat.

El recunoaște faptul că a fost contactat, în luna februarie a anului trecut, de o persoană din Bârlad, care dorea să-și înscrie fiul la o școală militară, pentru ca băiatul să îmbrățișeze cariera militară.

„Este vorba de o persoană din Bârlad care, drept răzbunare că fiul lui nu a îndeplinit cerințele în cazul unui examen foarte riguros, cum este cel de intrare la o școală militară, a făcut plângere la DNA. Nu este nimic adevărat, nu i-am făcut nicio promisiune și nu am primit de la el nimic din ceea ce a declarat. E adevărat, a fost la mine la birou, unde i-am dat detalii cu privire la procedura de înscriere a băiatului în vederea admiterii la o școală militară, lucru care este normal din punctul de vedere a atribuțiilor de serviciu. Ulterior, am fost contactat telefonic de mai multe ori de persoana respectivă, eu inițial sfătuindu-l ca fiul său să se pregătească mai bine și să dea un nou examen anul următar, apoi, când telefoanele au continuat, explicându-i că nu ne putem întâlni decât în cadrul legal, ori în fața persoanelor competente. Am fost acostat de individul respectiv chiar și pe peronul Gării din Vaslui, dar am martori care pot să ateste faptul că nu am primit nimic de la acesta. Consider că este o simplă răzbunare, iar toate declarațiile persoanei care a făcut denunțul sunt simple fabulații!”, a declarat pentru reporterii Est News lt.col. Paul Boghiu.

Doar simplele acuzații, indiferent de sentința judecătorilor militari, pot afecta grav cariera unui ofițer superior de armată, iar, în cazul în care va fi găsit vinovat, pe lângă pedeapsa legală pentru trafic de influiență, lt.col. Paul Boghiu riscă de la degradare până la excluderea sa din cadrul armatei, după o carieră militară ireproșabilă de 30 de ani.

Săptâmâna aceasta, lt.col. Paul Boghiu a fost în concediu medical, urmând ca zilele viitoare să se reîntoarcă la serviciu, unde urmează să afle dacă trimiterea sa în judecată va avea repercursiuni imediate.

Raport european: Firmele romanesti, impovarate de coruptie

Ineficiența administrației publice și corupția reprezintă o povară suplimentară pentru companiile din România, se arată în Raportul de țară pe 2015 al Comisiei Europene, transmite Mediafax.

România se plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană în privința transparenței guvernamentale și printre ultimele trei țări în termenii calității legislației și controlul corupției, potrivit indicatorilor Băncii Mondiale din 2013, se arată în raportul CE.

De asemenea, corupția și ineficiența birocratică a guvernului sunt identificate de World Economic Forum ca principalele obstacole în calea competitivității României.

“Îmbunătățrea activității administrației publice poate avea loc dacă va fi aplicată cu succes Strategia pentru Administrație Publică aprobată în octombrie 2014″, potrivit Comisiei Europene.

Pe lângă ineficiența serviciilor administrative, România înregistrează un nivel scăzut al utilizării de către cetățeni, de sub două cincimi dintre aceștia, a serviciilor online e-Government.

Potrivit datelor CE din 2014, gradul de utilizare a serviciilor e-Government pentru operațiuni curente de afaceri este la nivelul cel mai scăzut din Uniunea Europeană, în timp ce în privința transprenței guvernamentale România se află pe penultimul loc, se arată în raport.

Sursa: money.ro

Dosarul mitei de la Ministerul Agriculturii: Nagy Peter Tamas și Virgil Găman, reținuți. Cei doi au luat mită aproape 177.000 de lei

Fostul secretar de stat din Ministerul Agriculturii Nagy Peter Tamas și secretarul general al instituției, Virgil Găman, au fost reținuți, joi seară, de procurorii anticorupție, în dosarul mitei de 40.000 de euro din contracte fictive, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Cei doi au primit aproape 177.000 de lei, prin intermediul unor firme, potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Nagy și Găman sunt acuzați de luare de mită și instigare la uz de fals, la fals în înscrisuri sub semnătură privată și la spălare de bani, a precizat DNA.

Alături de ei au fost reținuți Claudiu Vasilescu și Haller Zoltan-Jozsef, administratori unor firme prin care Nagy și Găman au primit mită. Vasilescu și Haller sunt urmăriți penal pentru complicitate la luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată și spălare de bani.

Cei patru reținuți vor fi prezentați, vineri, Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În acest dosar este urmărit penal și europarlamentarul Constantin Rebega, care a primit, printr-un intermediar, 23.000 de lei, potrivit procurorilor anticorupție.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a precizat că Rebega este urmărit penal pentru: folosire a influenței ori a autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial; instigare la spălare de bani; instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată; instigare la uz de fals.

Europarlamentarului i-au fost aduse la cunoștință, joi seară, calitatea în dosar și acuzațiile.

Constantin Rebega, ales europarlamentar pe listele PC, este membru al comisiilor de agricultură și dezvoltare rurală, respectiv pescuit, din Parlamentul European.

Surse judiciare au declarat anterior, pentru MEDIAFAX, că acesta s-a numărat printre cei trei destinatari ai mitei de 40.000 de euro din contracte fictive la organizarea târgului Indagra. Ceilalți doi sunt, conform acelorași surse, fostul secretar de stat din Ministerul Agriculturii Nagy Peter Tamas și secretarul general al instituției, Virgil Găman.

În acest dosar, procurorii DNA au făcut, joi, percheziții la Ministerul Agriculturii și la mai multe firme și persoane, fostul secretar de stat Nagy Peter Tamas și secretarul general Virgil Găman fiind duși pentru audieri la sediulcentral al DNA.

Mita ar fi fost mascată prin contracte fictive de cel mult 15.000 de euro fiecare, pentru servicii precum producția de spoturi publicitare sau produse de protocol, conform unor documente ale anchetatorilor.

Târgul Indagra a fost organizat la Romexpo în perioada 29 octombrie – 2 noiembrie 2014, cu Romexpo SA în calitatea de prestator și Ministerul Agriculturii, beneficiar.

Potrivit unor documente ale anchetatorilor obținute de MEDIAFAX, pentru acest eveniment, Romexpo și Ministerul Agriculturii au încheiat un contract a cărui valoarea inițială a fost de 334.000 de euro fără TVA, echivalentul a 1.829.180 lei cu TVA inclusă, respectiv 414.160 de euro.

Procurorii anticorupție susțin, după cum se precizează în aceleași documente, că Nagy și Găman s-au implicat în organizarea evenimentului și au forțat reprezentanți ai Romexpo pentru a implica firme agreate de ei. “Adică serviciile necesare ce urmau a fi efectuate de Romexpo să fie prestate de anumite firme agreate de ei, (…) așa încât din suma totală de 334.000 euro, 40.000 euro să fie plătiți din banii din contract virați de Ministerul Agriculturii la Romexpo către anumite firme desemnate de ei și să fie găsită deci modalitatea pentru încheierea unor contracte dintre Romexpo și societățile comerciale agreate de cei doi, așa încât să existe aparența între contract și obiectul de activitate al firmelor respective, însă, în realitate, acele firme să nu fie nevoite să presteze efectiv acea activitate și, practic, acele firme dădeau cei 40.000 de euro celor doi”, se mai arată în documentele citate.

Anchetatorii care instrumentează dosarul mai spun că suma de 40.000 de euro trebuia să fie fragmentată, sub forma mai multor contracte cu mai multe firme, cel puțin trei, pentru ca fiecare plată să nu depășească 15.000 euro.

În acest mod, se mai precizează în documentele DNA, au fost găsite două firme: una care să încheie un contract de 11.000 euro plus TVA având ca obiect producția de spoturi publicitare, iar cealaltă, pentru un contract de 9.000 de euro plus TVA pentru produse de protocol.

Anchetatorii mai susțin că facturile, contractele și actele erau false, fiind întocmite doar pentru a masca mita. În realitate, firmele nu prestau activități și nu obțineau banii, iar Romexpo nu beneficia de servicii de la acele firme, ci trebuia să asigure evenimentul conform contractului cu Ministerul Agriculturii, dar nu pentru întreaga din sumă din contract, ci minus aproximativ 10% (40.000 de euro), cât ar fi fost mita.

Referitor la dosar, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că el nu a fost chemat la DNA și că, de fapt, nu a fost citat niciodată la acest parchet.

Sursa: mediafax.ro

Cum își rezolva unul din afaceriștii Bârladului problemele – 100 de milioane, o nimica toată pentru penalul Blembea

Săptămâna trecută au avut loc audierile în dosarul în care omul de afaceri bârlădean este cercetat pentru dare de mită. Comisarul Gărzii de Mediu pe care bârlădeanul a vrut să-l “ungă” povestește cum Blembea i-a băgat în buzunar “o sumă de bani” (8.000 de lei, după avea să constate mai târziu), după care a coborât la mașină, iar când s-a întors i-a băgat încă 2.000 de lei. Blemblea a oferit o sumă impresionanată într-un timp scurt comisarului pentru a scăpa de o amendă de zece ori mai mare. Din păcate, oamenii legii aveau cunoștință despre stitlul lui Blembea de a-și rezolva probleme, drept pentru care comisarul de mediu a fost dotat cu aparatură de înregistrare ambientală.

Alexandru CROITORU

Procesul în care omul de afaceri bârlădean Marian Blembea este judecat că ar fi încercat să dea mită 10.000 de lei, o cantitate neprecizată de vin și un parfum unor comisari ai Gărzii Naționale de Mediu (GNM) a trecut la faza audierii comisarilor denunțători. Astfel, miercuri, pe parcursul a mai multor ore, cei doi angajațI ai GNM au povestit, în fața magistraților Tribunalului Vaslui ce s-a întâmplat atunci. Primul audiat a fost comisarul Cristian Nicolae Coajă, cel care a primit banii oferiți drept mită purtând asupra sa vesta cu sistemele de interceptare pusă la dispoziție de organelle de anchetă.

“În urma controlului efectuat, am constatat mai multe deficiențe, dar nu am încheiat atunci procesul verbal de constatare, dându-i astfel posibilitatea să ne pună la dispoziție toate actele solicitate. Controlul a fost făcut după ce, pe 22 iulie, am fost chemat în biroul comisarului general, unde era și colega mea, care m-a întrebat dacă pot merge în control la o firmă din zona Bârlad, la o activitate de depozitare necontrolată a de deșeuri toxice. Am primit ordin de deplasare și un număr de telefon la care trebuia să sunăm, la un moment dat, pentru a stabili contactul”, povestește comisarul Coajă.

Practica GNM presupune că, de regulă, comisarul care efectuează controlul nu află numele societății decât în ziua programată, pentru a evita astfel o eventuală scurgere de informații.

“După ce am sunat la acel număr de telefon, am stabilit ca punct de întâlnire o anumită locație, situată la 15 km în afara municipiului Bârlad. Ne-am întâlnit cu două persoane care nu s-au legitimat, dar din discuții am dedus că ar fi doi polițiști de la investigarea fraudelor. Mi s-a arătat o fotografie făcută de undeva de sus a locației pe care trebuia să o controlăm. Îmi păreau cunoscute locația și denumirea firmei respective pentru că, în 2011, am mai efectuat un control, însoțit atunci de un alt coleg. Cei doi polițiști ne-au condus până aproape de intrarea firmei. În data de 23 iulie, în ziua controlului, mi s-a cerut să port asupra mea tehnică de înregistrare a discuțiilor din mediul ambiental. Tehnica o aveam asupra mea și în ziua în care a trebuit să mergem la Focșani, la sediul lichidatorului judiciar care se ocupa de firma Ecodava 2008, cea pe care o controlam. Acolo l-am întâlnit și pe Blembea Marian. L-am întrebat care este calitatea lui în discuții și mi-a spus că este fratele lui Dumitrel Blembea, adminstratorul firmei Ecodava 2008. Cei de la Poliție mi-au spus că există posibilitatea ca Blembea Marian să mă caute și să încerce să mă mituiască, situație pe care i-am spus-o și colegei mele, Ancuța Dima. Eram în apartamentul în care își avea sediul firma de lichidare judiciară, undeva pe hol, în momentul în care inculpatul mi-a introdus bani în buzunar. Apoi, acesta a ieșit nervos din apartament și eu m-am dus în bucătărie să fumez o țigară. După ce am fumat, în momentul în care am vrut să merg înapoi în camera de lucru, a intrat inculpatul pe ușă și mi-a mai introdus niște bani în buzunar. Am încercat să refuz banii dar era foarte categoric în momentul în care am vrut să-i împing mâna. Am acceptat pentru că nu am vrut să generez un conflict motivat de faptul că Marian Blembea avea un comportament cam agresiv și au mai existat cazuri cu alți colegi de-ai mei. Îmi amintesc că în 2011 am mai controlat această firmă, care a fost amendată cu 60.000 de lei. Atunci l-am cunoscut pe Dumitrel Blembea, care a și semnat actul de constatare”, a povestit comisarul Cristian Coajă.

Apărătorul lui Blembea va face plângere penală împotriva comisarului

După finalul audierii comisarului, apărătorul lui Marian Blembea a specificat un aspect care trebuia luat în seamă atunci când polițiștii și procurorii DNA au decis să-i facă flagrantul lui Blembea. Sumele oferite drept mită, 8.000 de lei prima dată și 2.000 de lei completare, trebuiau refuzate categoric de către comisar pentru că, după cum spune acesta, nu exista o autorizație a procurorului pentru ca banii să rămână asupra lui.

“Apărarea își rezervă dreptul de a face plângere penală împotriva comsarului Gărzii Naționale de Mediu pentru luare de mită. Acesta ar fi trebuit să refuze categoric să primească sumele de bani oferite, lucru care nu s-a întâmplat”, a spus apărătorul lui Marian Blembea.

Plângerea penală ar putea duce la o răsturnare spectaculoasă de situație în dosar: nu cumva suma oferită prima dată (8.000 de lei) nu era suficientă, pragul care trebuia atins fiind de 10.000 de lei? Poate că acesta a și fost motivul pentru care Blembea a ieșit nervos din apartamentul în care lichidatorul judiciar își avea sediul, a mers la mașina personală și s-a întors cu diferența, crede apărătorul lui Blembea. Plus că angajatul GNM nu a povestit polițitilor de sumele de bani primite cu titlul de mită considerând, poate, că înregistrarea e suficientă.

Comisarul Ancuța Dima doar și-a făcut treaba

Ultima persoană audiată în dosarul în care Marian Blembea este judecat pentru dare de mită a fost comisarul Ancuța Dima, cea pentru care inculpatul voia să ofere un parfum, cu titlul de mită. Comsarul a povestit, în fața magistraților vasluieni ceea ce știe ea legat de toată această poveste.

“Pe 24 iulie 2014, a doua zi a controlului, am plecat de la hotelul unde eram cazată împreună cu colegul meu și ne-am întâlnit cu Blembea Dumitrel. Împreună trebuia să mergem la sediul lichidatorului judiciar pentru a intra în posesia unor acte ale societății, pe care le solicitasem cu o zi înainte. Ne-am deplasat la Focșani, unde ne-am întâlnit cu Elena Năstac, fostă angajată a societății Ecodava 2008. Ulterior, la sediul lichidatorului a mai venit Sorinel Nourescu, împuternicitul legal al unei alte societăți pe care trebuia să o controlăm, și Marian Blembea. Ambele societăți verificate aveau probleme cu privire la respectarea legislației în vigoare. Firma condusă de Blembea avea obligația să notifice Agenția de Protecție a Mediului asupra faptului că era în licidare judiciară, iar firma Clesius SRL, reprezentată de către Sorinel Nourescu nu avea autorizație de mediu pentru comercializarea de substanțe chimice. Astfel, Ecodava risca o amendă cuprinsă între 50.000 și 100.000 de lei, iar cealaltă societate, amendă cuprinsă între 30.000 și 60.000 de lei. La auzul cuantumului amenzilor au existat vociferări și chiar propuneri ca amenzile să fie date pe persoană fizică, cuantumul lor fiind mult mai mic. La finalul verificărilor, am stabilit împreună cu reprezentanții legali ai celor două societăți ora și data la care trebuiau să se prezinte la sediul nostrul din București cu toate actele solicitate. În acest timp, am putut observa din locul în care mă aflam că Marian Blembea îi șușotea și îi arăta ceva scris colegului meu. Acesta nu părea să-l bage în seamă și își vedea în continuare de treabă. Mai menționez faptul că nu l-am văzut pe inculpat oferind bani colegului meu. După finalziarea controluluii am plecat împreună cu Dumitrel Blembea la mașină. Când am ajuns aproape de ea, colegul meu și-a dat seama că și-a uitat borseta în sediul lichidatorului și s-a întors, împreună cu acesta, să o ia. Cred că în mașină colegul mi-a spus că inculpatul i-a băgat ceva în buzunar și, din mașină, a sunat la DNA. Ne-am întâlnit cu ei apoi și colegul meu a predate vesta. Banii i-am văzut abia la Bârlad, după ce au fost ridicați și numărați de procurorii DNA. Mai menționez că sisteme de înregistrare asupra mea eu nu am avut. Am avut unul audio, cred, pus la dispoziție de către SRI, dar acesta s-a aflat în poșeta mea”, a povestit comisarul Ancuța Dima.

La pușcărie din devotament față de soție

Un vasluian riscă ani grei de închisoare pentru dare de mită, după ce a încercat să determine un polițist să “uite”, în schimbul a 500 de lei, că soția sa a condus fără permis pentru a mai exersa în vederea susținerii examenului auto.

Alexandru CROITORU

Doi soți cu domiciliul temporar în comuna Banca au ajuns în fața magistraților pentru o faptă cel puțin bizară. Într-o seară, cei doi s-au gândit să iasă cu mașina proprietate personală la o plimbare, pe un drum comunal. Doamna, care urma cursurile școlii de șoferi categoria B, s-a urcat la volan pentru a mai exersa, supravegheată de soț, tainele șofatului. Din păcate, lecțiile s-au terminat foarte repede, pentru că cei doi au dat nas în nas cu polițiștii care supravegheau traficul rutier.

Femeia a oprit mașina la 30-40 de metri de locul unde se afla echipajul de poliție. Polițistul a mers la mașina respectivă și, în urma verificărilor, a constatat că femeia nu posedă permis și că doar “exersează” șofatul în speranța că va reuși să treacă cu brio examenul auto. Cel aflat pe scaunul din dreapta s-a recomandat polițistului ca fiind soțul femeii aflate la volan, dar nici el nu posedă permis auto. În consecință, polițistul i-a spus femeii că va fi cercetată penal pentru conducere fără permis pe drumurile publice. La auzul acesei vești, soțul, Cristian Blejniuc, s-a apropiat de autoturismul aflat în misiune șI i-a solicitat polițistului să coboare pentru a purta amândoi o discuție, în afara habitaclului. Dându-și seama de ce fel de discuție va fi vorba, acesta și-a pornit înregistrarea audio de pe telefon și a susprins momentul în care Blejneac i-a propus polițistului să se întâlnească mai târziu undeva în localitate și să primească de la el o sumă de bani, pentru a “uita” tot ce a văzut.

Cei doi s-au întâlnit câteva orce mai târziu și Blejneac i-a oferit polițistului suma de 500 de lei. Din păcate pentru acesta, ofițerul de poliție anunțase procurorii anticorupție. Astfel, Blejneac a ajuns în fața judecătorilor Tribunalului Vaslui acuzat de dare de mită, faptă pentru care riscă ani grei de închisoare.

Amânare în dosarul polițistului șpăgar

Agentul Eugen Costel Nechita, acuzat că a cerut 250 de lei mită unui șofer pentru a-l scăpa de amendă, așteaptă ca magistrații să se pronunțe în cauza sa.

Alexandru CROITORU

Eugen Costel Nechita, agent de poliție în cadrul compartimentului Rutier al Poliției orașului Murgeni, va afla, pe 22 octombrie, ce au decis magistrații Tribunalului Vaslui. După termenul de judecată de ieri, instanța a lăsat în pronunțare dosarul în care Nechita este judecat pentru mită.

Polițistul a cerut unui șofer 250 de lei pentru a-l scăpa de la plata unei amenzi și, pentru a fi mai convingător asupra intențiilor sale, agentul de poliție a reținut actele acestuia fără să aplice vreo sancțiune. Odiseea polițistului din Murgeni a început pe 17 mai când a oprit, la un control de rutină, un autoturism înmatriculat în Marea Britanie, condus de un tânăr bârlădean. La solicitarea lui Nechita, conducătorul auto a prezentat la control cartea de identitate și permisul auto, în timp ce proprietarul autoturismului, aflat șI el în mașină, i-a înmânat polițistului asigurarea RCA și raportul ce atesta efectuarea inspecției tehnice periodice (ITP). După un timp, i-a cerut șoferului să vină la mașina lui și i-a spus acestuia că certificatul de înmatriculare și polița RCA sunt false. În replică, proprietarul mașinii i-a spus agentului că se înșeală și că cele două documente au mai fost verificate și de alți polițiști, cu ocazia altor controale. După mai multe negocieri și interveneția unui preot, cei trei s-au înțeles și agentul de poliție ar fi cerut și primit 250 de lei pentru a-i restitui, proprietarului autoturismului, documentele reținute de acesta.

Contrabandiștii moldoveni vor să scape de arestul preventiv

Gruparea infracțională care a încercat să mituiască polițiști de frontieră hușeni pentru a introduce în țară cantități uriașe de țigări de contrabandă a cerut din nou eliberarea sub control judiciar sau arest la domiciliu. De data asta, cererile lor au fost bazate pe motive de natură sentimentală. Unul dintre cei reținuți a spus că soția sa pierdut sarcina când a auzit că e arestat. La finalul ședinței, magistrații vasluieni au decis păstrarea măsurii arestului preventiv pentru tot lotul de contrabandiști.

 Alexandru CROITORU

 Tribunalul Vaslui a avut de judecat, din nou, cererea de eliberare condiționată sub control judiciar sau arest la domiciliu în cazul moldovenilor arestați pentru dare de mită și trafic de țigări. La sfârșitul ședinței, magistrații au decis că locul contrabandiștilor e tot după gratii, respingând cererile de eliberare.

Din gruparea reținută făceau parte și șeful poliției de Frontieră Leova, comisarul Ivan Musteață, dar și un polițist de frontieră hușean, Valentin Badiu. Acesta din urmă este acuzat de procurori că furniza informații contrabandiștilor legate de zile, ore și locuri pe unde s-ar fi putut introduce mai ușor țigările în România.

Apărătorii au motivat cererile de eliberare din arest preventiv prin faptul că, după finalizarea perioadei de cercetări a procurorilor, acuzații nu vor mai putea influența bunul mers al procesului penal și nu vor mai putea influența nici eventualii martori din proces. Pledoariile lungi ale avocaților ieșeni au mărit substanțial durata ședinței de ieri, mai ales că tot ieri a expirat și perioada de arest preventiv a inculpaților, judecătorul având o misiune destul de dificliă în asemenea condiții.

 Cum și-au justificat cererile traficanții

 Pledoariile avocaților a fost continuate și de declarațiile inculpaților, care au cerut clemență, apelând și la latura sentimentală.

“Sunt unicul întreținător al familiei. Am o soție și trei copii, dintre care doi sunt stundeți și acum au mare nevoie de mine. Un alt motiv pentru care cer instanței înlocuirea arestului cu măsura controlului judiciar este și faptul că nu doresc să fiu fugar toată viața și doresc să imi demonstrez nevinovăția. S-a spus, în acuzare, că am aderat și sprijinit un grup infracțional, dar acest lucru nu este adevărat. Am fost dus în eroare”, și-a motivat cererea Gheorghe Braga.

Un alt arestat, Ivan Musteață – șeful Poliției de Frontieră Leova, și-a motivat cererea astfel: “Doresc să am posibilitatea ca familia să vină să mă viziteze mai des și să pot sta cu ei. Un alt motiv este că doresc investigații medicale deoarece câteodată nu mă simt prea bine. Și un alt motiv este și faptul că, după arestarea mea, soția a pierdut sarcina, lucru despre care am aflat ceva mai târziu, abia pe 29 august 2014”.

Grupul celor opt era format din Iurie Volceanov, cetățean moldovean, ofițer în cadrul Sectorului de Poliție de Frontieră Leova, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, alături de șefului lui direct, Ivan Musteață. Un alt membru al grupului era Vasile Iordachi, cu dublă cetățenie româno-moldovenească, acuzat de constituirea unui grup infracțional, dare de mită și instigare la infracțiunea de intrare sau ieșire din țară prin trecerea ilegală a frontierei. Alți trei arestați în dosar sunt Igor Lisnic, Gheorghe Braga și Veaceslav Mereuță, acuzați de aderare la un grup infracțional organizat și introducere în țară, prin orice mijloace, a bunurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. În cazul lui Valentin Badiu, polițistul de frontieră hușean, acuzațiile procurorilor sunt legate de faptul că acesta îi anunța prin mesaje text pe membrii grupului infracțional de eventualele controale ale colegilor săi.

 Grupul infracțional, “turnat” de comisarul Ionel Lașcu

 Așa cum se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA, cel care le-a venit de hac contrabandiștilor a fost șeful Punctului de Frontieră de la Berezeni, care le-a deconspirat activitatea. Ofițerul român a fost constactat de către ofițerii moldoveni Ivan Musteață și Iurie Volceanov, iar aceștia i-au propus ca, în schimbul a 50 de euro pentru fiecare bax de țigări, să le fie asigurată trecerea râulu Prut cu cantitatea de țigări traficată, care nu era deloc mică: pentru primul transport, Ionel Lascu ar fi trebuit să priească 12.500 de euro. După câteva săptămâni de presiuni, la începutul lunii decembrie, șeful Punctului de Frontieră Berezeni a formulat un denunț împotriva celor care pregăteau un transport de 100.000 de pachete de țigări. După denunț, pe fir au intrat procurorii DNA care, sub acoperire, aveau rolul de a cumpăra țigările moldovenilor.

 Ionel Lascu, amenințat de basarebeni cu bătaia

Liderul grupării infracționale îl suspectau pe Ionel Lascu că le-a deconspirat activitatea. Vasile Iordachi a fost interceptat în timp ce punea la cale o răzbunare violentă împotriva ofițerului român pentru a-și proteja activitatea infracțională. Această interceptare, împreună cu celelalte dovezi adunate de procurori și prezentate Tribunalului Vaslui au dus la arestarea celor opt și rămânerea lor după gratii. Faptele grupului infracțional au fost atent monitorizate în perioada noiembrie-demebrie 2013 și, odată ajunși după gratii, membrii grupării riscă între 3 și 10 ani închisoare pentru aderare la un grup infracțional sau de la 5 la 15 ani pentru constituire de grup infracțional și interzicerea unor drepturi.

Mită refuzată la examenul de permis

Alaltăieri, în jurul orei 14.30, un ofițer de poliție din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor Vaslui a sesizat Direcția Generală Anticorupție (DGA) Vaslui despre faptul că un tânăr de 21 de ani i-a oferit o sumă de bani pentru a-l declara admis la proba practică pentru obținerea permisului de conducere auto.

În urma denunțului, ofițerii de poliție judiciară din cadrul DGA – Serviciul Județean Anticorupție Vaslui, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, l-au prins în flagrant pe tânăr în timp ce oferea suma de 1.000 de lei ofițerului examinator, pentru a-l declara admis la proba de traseu, etapă a examenului de obținere a dreptului de a conduce pentru categoria B.

Față de cel în cauză a fost începută urmărirea penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită și s-a dispus de către procurorul de caz reținerea acestuia pe o perioadă de 24 de ore. (Roxana NĂSTASĂ)

Blembea, trimis în judecată

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au dispus, ieri, trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a lui Marian Blembea, pentru dare de mită.

„În ziua de 24 iulie 2014, inculpatul Blembea Marian i-a remis suma de 10.000 lei unui comisar din cadrul Comisariatului General al Gărzii de Mediu, i-a oferit acestuia o cantitate băuturi alcoolice neprecizată și i-a oferit altui comisar, un parfum. Pentru aceste «servicii» cei doi comisari, care realizau un control de specialitate la un punct de lucru al unei firme la care inculpatul avea interese, ar fi trebuit să efectueze un act contrar atribuțiilor lor de serviciu, în sensul de a nu menționa în actul de control toate neregulile constatate și de a nu aplica o amendă contravențională în cuantumul prevăzut de lege”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori.

Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Vaslui. (A.S.)

Kovesi: Verificăm toate tranzacțiile legate de contractele Microsoft. S-au dat drept mită zeci de milioane de euro

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat, luni la Adevărul Live, că, în ancheta privind licențele Microsoft, anchetatorii colaborează cu instituții financiare și judiciare din străinătate, că au fost făcute comisii rogatorii și că sunt verificate inclusiv tranzacțiile prin off-shore-uri, sumele care s-ar fi dat drept mită fiind de zeci de milioane de euro.

“Până în acest moment, informațiile sunt că o sumă de zeci de milioane de euro a fost dată cu titlu de mită”, a spus Kovesi. Întrebată de prejudiciul din dosar, ea a răspuns că nu a fost încă stabilit exact, dar a fost estimată o sumă de 60 de milioane de euro care a fost dată ca mită. “Nu avem un prejudiciu exact, în jur de 60 de milioane de euro, n-aș putea să vă dau o cifră exactă pentru că ea ar putea, pe parcursul administrării probelor, să crească sau să scadă, dar s-a dat cu titlul de mită prin contrui bancare sau direct unor persoane fizice sau chiar prin intermediul unor societăți comerciale”, a spus Kovesi. Procurorul-șef al DNA a mai spus că în acest caz se poate vorbi și de prejudiciu la instituțiile statului, dacă se va stabili că acele contracte au creat prejudiciu, și de obiect al infracțiunilor de mită, pentru că s-au dat anumite sume de bani. “Informațiile prealabile duc înspre această sumă (60 de milioane de euro, n.r.), dar în general este o sumă de zeci de milioane de euro”, a mai spus Kovesi. Ea a mai spus că în acest moment este începută urmărirea penală cu privire la fapte și se administrează probatoriu, iar “în momentul în care se conturează indicii pentru începerea urmăririi penale și față de persoane, procurorul cu siguranță va face acest lucru”. În legătură cu acest dosar, ea a mai menționat că există comisii rogatorii și că DNA colaborează cu insituții financiare și judiciare din alte state cu privire la tranzacții care au fost făcute prin conturi din străinătate.

“Vom verifica și acele tranzacții financiare făcute prin off-shore-uri, suntem în procedură”, a arătat Kovesi.

Kovesi a mai menționat că au fost efectuate “foarte multe audieri” în acest dosar: “zeci de persoane audiate din ministere, din instituții care au avut legătură cu încheierea acestor contracte”. “Au fost citați și foști miniștri, foști parlamentari, foști directori de instituții… O parte au venit, o parte urmează să fie audiați”, a mai declarat Kovesi.

DNA a anunțat, pe 10 iulie, că a început urmărirea penală in rem, pentru trafic de influență, abuz în serviciu, luare și dare de mită, în dosarul deschis în urma sesizării Corpului de control al Guvernului, privind închirierea și extinderea de licențe IT pentru școli, pentru care s-au plătit aproximativ nouă milioane de euro.

În legătură cu dosarele din ultima vreme declanșate de structura pe care o conduce, Kovesi a arătat, că instituția are o colaborare strânsă cu SRI care transmite informări privind fapte de corupție.

“Suntem sesizați de obicei de SRI. În foarte multe dintre aceste dosare am primit multe informări de la SRI cu mult înainte de acest an electoral. Justiția este independentă iar noi ne facem treaba indiferent de ce se întâmplă în spațiul politic. Noi lucrăm în dosare cu toate resursele pe care le avem. Suntem o instituție cu aproximativ 450 de persoane din care doar 110 – 120 sunt procurori, polițiști specialiști, grefieri. Fiecare procuror are în lucru 50 – 60 de dosare. Nu stăm să alegem dosarele, dacă e an electoral, dacă are o anumită calitate. Totul este în funcție de momentele operative care apar”, a declarat Kovesi.

Ea a precizat totodată că “sunt și foarte multe denunțuri care se fac în ultima perioadă de timp de la persoane cu privire la președinți de consilii județene, la primari, parlamentari, persoane cu funcții importante, secretari de stat sau directori din strucuturile centrale sau locale”.

Întrebată în legătură cu locul în care se află președintele Consiliului județean Constanța, Nicușor Constantinescu, Kovesi a răspuns că acesta “părea că este în SUA”.

“Părea că este în SUA la ultimele informări pe care le-am avut în timpul judecății solicitării noastre de arestare preventivă. Vineri au fost transmise Tribunalului formalitățile pentru punerea în executare a mandatului și nu știu dacă Ministreul Justiției a tramsmis mai departe aceste solicitări și urmează ca SUA să pună în aplicare acest mandat. Noi vom fi a anunțați în momentul în care Interpolul sau alte structuri vor confirma că l-au localizat și vor pune în executare mandatul. Până acum nu avem astfel de confirmări”, a mai spus Kovesi.

Șefa DNA a mai declarat că activitatea instanței nu trebuie limitată “la anumite momente ce se desfășoară pe plan politic”.

“Am fost acuzați că facem anchete la persoane dintr-un anume partid. Realitatea infirmă aceste lucruri. Avem senatori, deputați din toate partidele. Avem investigații cu privire la miniștri, foști miniștri, foști conducători de instituții din guvernele anterioare sunt trimiși în judecată, sunt investigați, la fel ca cei din actuala majoritate. Deci nu avem niciun fel de legătură cu ce se petrece în spațiul politic. Am fost acuzați că sunt dosare în care Corpul de control al prim-ministrului ne-a făcut sesizări și nu le-am investigat. Sunt foaret multe în care s-a început urmărirea penală, în care s-au dispus trimiteri în judecată și sigur că sunt și cazuri în care probatoriul administrat nu a permis reținerea unor vinovății iar cazurile au fost clasate”, a mai spus procurorul-șef al DNA.

Sursa: mediafax.ro

Gabriela Ciuburgiu, încă o zi în arest

Acuzată de comiterea mai multor infracțiuni, alături de un lung șir de persoane și societăți comerciale, Gabriela Ciuburgiu a fost nevoită să mai aștepte încă o zi ședința Tribunalului în care s-ar fi luat în discuție eliberarea condiționată. Astfel, în loc de astăzi, cauza se va judeca mâine, ora 9.30.

Patroana Vascar SA este acuzată de luare de mită, înșelăciune în convenții cu urmări deosebit de grave, două infracțiuni de spălare de bani și complicitate la infracțiunea de spălare de bani. (A.C.)

România a devenit mai coruptă

În ultimul an, în care la putere a fost Guvernul USL condus de Victor Ponta, în România a crescut mita și corupția, iar economia neagră s-a extins, arată un studiu publicat, săptămâna trecută, de IMD, o școală de afaceri internațională de top cu sediul în Elveția.

În studiul său, IMD a analizat detaliat economiile a 60 de țări din întreaga lume din perspectiva competitivității și a percepției din exterior.

Astfel, analiza pe România indică cele mai importante 15 aspecte unde situația s-a înrăutățit și alte 15 domenii unde lucrurile în economie merg mai bine. Astfel, conform studiilor realizate de elvețieni, anul acesta, comparativ cu situația de anul trecut, am înregistrat un declin la capitolele mită și corupție, economie paralelă și birorație. Alte domenii unde țara noastră a performat mai prost față de acum un an sunt investițiile străine directe, legislația privind șomajul, managementul orașelor, dar și protecționismul. Totodată, raportul IMD menționeaz creșterea riscului instabilității politice și scăderea exporturilor high-tech de la 10,18%, în 2013, până la 6,38%, anul acesta. Totodată, am pierdut la punctajul privind nivelul real al impozitelor persoanelor fizice, întreprinderile de stat și subvențiile. Raportul elvețienilor mai indică faptul că, în România anului 2014 este mai greu să faci afaceri decât acum un an. Un al domeniu unde am regresat este ponderea cheltuielilor pentru educație, care a scăzut de la 4,2% la 3%.

Cele mai mari bile negre care trag în jos imaginea României în rândul oamenilor de afaceri de peste hotare sunt, potrivit studiului IMD, economia neagră, evaziunea fiscală, precum și mita și corupția. Alte puncte slabe enumerate sunt protecționismul, birocrația, subvențiile, riscul de instabilitate politică, îmbătrânirea populației și contractele din sectorul de stat.

Pe de altă parte, într-un an de zile au avut loc și o serie de îmbunătățiri. Conform IMD, acestea sunt creșterea reală a PIB, precum și a PIB/cap de locuitor. Studiile citate mai arată că România a avansat la capitolul soluții de tehnologie verde, dar și la cel privind îngrijorările legate de sănătate, siguranță și mediu. Totodată, s-a îmbunătățit balanța contului curent, dar și calitatea vieții populației. Mai mult, studiile școlii de afaceri elvețiene arată că reușim acum într-o măsură mai mare să atragem și să reținem tinerele talente.

Vești bune mai avem din sectoare precum: dezvoltarea sustenabilă, managementul educației, fondurile de pensii, relocarea producției, educația la nivel universitar, dar și în ceea ce privește mentenanța și dezvoltarea. Totodată, România a mai primit câte o bilă albă pentru colaborarea în afaceri dintre sectorul public și cel privat și pentru trainingul angajaților.

Sursa: money.ro

Dan Adamescu, urmarit penal pentru mita, este al doilea om in topul celor mai bogati romani. Averea, estimata la 900 milioane euro. Proprietatile, casele si supermasinile familiei

Dan Adamescu, al doilea om in topul celor mai bogati romani, cu o avere estimata la 900 de milioane de euro, este urmarit penal pentru mita. Le-ar fi dat 20.000 de euro judecatorilor Ion Stanciu si Elena Roventa, ca sa obtina sentinte favorabile, in dosare de insolventa care priveau firmele sale. Adamescu a fost audiat joi de procurorii DNA, care i-au adus la cunostinta acuzatiile. Cei doi judecatori sunt deja arestati. Luni, cand au fost retinuti, avocatul omului de afaceri Dan Adamescu si-a pus capat zilelor, la metrou, dupa ce fusese si el audiat si le-ar fi furnizat anchetatorilor informatii importante.

Referitor la declararea insolventei pentru firma Baumaister, apartinand lui Adamescu, procurorii spun ca un lichidator judiciar s-a oferit sa obtina solutia favorabila in instanta. Ar fi cerut 22.000 de euro mita. Banii au fost virati, sustin anchetatorii, in contul unui avocat, avand drept justificare in fals asistenta juridica. De aici, ei au ajuns 10.000 euro la judecatorul Roventa si 10.000 la judecatorul Stanciu. Restul de 2000 de euro ar fi ramas la lichidator. Procurorii vorbesc de mai multe dosare de insolventa cu nereguli, in care apare numele lui Dan Adamescu. Un exemplu este FC Otelul Galati, club care a intrat in insolventa la numai cateva luni dupa ce omul de afaceri il cumparase. La momentul vanzarii, clubul avea aproape 8 milioane de euro in conturi. Omul de afaceri Dan Adamescu are probleme cu mai multe firme pe care le detine. Cea mai mare afacere a lui Dan Adamescu este firma de asigurari ASTRA, o companie care la un moment dat a detinut recordul de persoane asigurate din tara noastra. Acum firma are dificultati financiare. O alta proprietate emblematica a familiei Adamescu este Hotelul Intercontinental, cumparat de curand si care intregeste sirul de hoteluri, care include Rex Mamaia sau Pullman Bucuresti. Anchetatorii au descins ieri si la Intercontinetal, de unde au ridicat mai multe documente, dar si la Astra Asigurari. Este posibil ca investigatiile sa se extinda si la celelalte societati comerciale detinute: trei firme in domeniul imobiliar, una in vanzari de electronice si inca una de constructii. Sa nu uitam insa de cea mai cunoscuta proprietate a lui Dan Adamescu: celebrul Magazin Unirea, pe care il stiu toti romanii si care, acum, se numeste Unirea Shopping Center.

Cu o avere estimata de Forbes la 900 de milioane de euro, in 2013, familia Adamescu sta linistita pe locul doi, in topul milionarilor. Banii din industria hoteliera, fotbal, asigurari si mass-media se regasesc in stilul de viata al acestei familii.

Desi se bucura de aceeasi bani, comportamentul membrilor familiei Adamescu este insa diferit.

Seniorul Dan Adamescu isi arata puterea numai prin resedinta de pe Bulevardul Aviatorilor: fosta vila a demnitarului comunist Ioan Gheorghe Maurer, care numara 18 camere, dar si prin cele doua limuzine de jumatate de milion de euro fiecare: un Maybach si un Rolls Royce. Cu totul alta este situatia fiului sau vitreg, Rani Palade, un barbat trecut de 30 de ani, care sta mai mult in America sau Dubai. Cand vine in tara, insa, isi etaleaza iubitele din lumea mondena si supermasinile, in fata cluburilor exclusiviste: un Ferrari, un Mercedes SLR, Porsche Carrera GT si lista ar putea continua. Al doilea baiat al lui Adamescu, Alexander, pare sa fie cel care va prelua afacerile de la tatal sau. Numele lui insa este mentionat in ancheta procurorilor, pentru ca ar fi luat parte la discutiile purtate cu lichidatorii judiciari si cu judecatorii.

Sursa: incont.ro

Contrabandiștii, mână în mână cu polițiștii basarabeni: Șpaga nu sparge frontiera

O grupare infracțională din Republica Moldova, coordonată de Ivan Mustață, șeful Sectorului Poliției de Frontieră Leova, a fost destructurată la sfârșitul săptămânii trecute, judecătorii vasluieni dispunând arestarea preventivă a șase dintre inculpați. Contrabandiștii au fost denunțați la DNA de șeful Sectorului de Frontieră Berezeni, comisarul șef Ionel Lascu, pe care basarabenii au încercat să-l „cumpere” cu peste 70.000 de euro.

Tribunalul Vaslui a dispus, sâmbătă, arestarea preventivă a șase persoane din Republica Moldova, sub acuzația de inițiere/constituire de grup infracțional organizat, contrabandă și dare de mită. Printre cei arestați se numără și doi polițiști de frontieră basarabeni – Ivan Mustață, șeful Sectorului Poliției de Frontieră Leova, și Iurie Volceanov, ofițer în cadrul aceluiași serviciu.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada noiembrie – decembrie 2013, trei cetățeni din Republica Moldova, coordonați de cei doi ofițeri de la Leova, au constituit un grup infracțional specializat în derularea de operațiuni de contrabandă. Astfel, cantități importante de țigări au fost introduse pe teritoriul României peste frontiera verde, în perioada decembrie 2013 – mai 2014, fără ca acestea să fie supuse regimului fiscal.

Pentru derularea operațiunilor de contrabandă, membrii grupării l-au contactat, în mod repetat, pe șeful Sectorului Poliției de Frontieră Berezeni, județul Vaslui, comisarul șef Ionel Lascu, promițându-i un „comision” de 50 de euro/bax pentru a le facilita trecerea peste graniță a coletelor cu țigări.

Cum operau contrabandiștii

Pe 22 decembrie 2013, Gheorghe Braga, un individ care a aderat la grupul infracțional menționat anterior, s-a deplasat cu un autocamion, împreună cu o altă persoană, în zona râului Prut, în vederea preluării de la cărăuși a 260 de baxuri (130.000 de pachete) cu țigări. Operațiunea a fost însă sistată din cauza apariției în zonă, pe malul moldovenesc, a unui mijloc de transport necunoscut de contrabandiști.

O săptămână mai târziu, Igor Lisnic, un alt barasabean care se „lipise” de grupul infracțional, a repetat manevra și a reușit să preia 200 de baxuri cu țigări, care fuseseră trecute cu bărcile de un grup de 20-25 de cărăuși rămași neidentificați. Țigările au fost transportate în municipiul București, unde au fost recuperate ca urmare a intervenției lucrătorilor Brigăzii Poliției Rutiere, care au dispus indisponibilizarea mijlocului de transport și a unei cantități de 89.650 de pachete cu țigări de proveniență moldovenească.

Pe 21 ianuarie 2014, basarabeanul Vasile Iordachi, unul dintre „ctitorii” grupului infracțional, l-a contactat pe șeful Sectorului Poliției de Frontieră Berezeni, comisarul șef Ionel Lascu, și i-a oferit mită ca să închidă ochii în timpul operațiunilor de contrabandă. I-a înmânat pe loc 21.000 de lei (echivalentul a 5.000 de euro) și i-a promis că va primi alți bani după următoarea operațiune de contrabandă, planificată pentru noaptea de 24/25 ianuarie. Polițistul a denunțat toată tărășenia la DNA.

„La data de 24 ianuarie, în scopul determinării denunțătorului să-și încalce atribuțiile de serviciu legate de coordonarea și controlul dispozitivului de supraveghere a frontierei de stat, inculpatul Voloceanov i-a promis acestuia remiterea sumei de 10.000 de euro”, se arată într-un comunicat al DNA.

Potrivit procurorilor anticorupție, în noaptea de 24/25 ianuarie, basarabenii Victor Polișciuc și Vasile Nastas s-au deplasat cu un microbuz în zona râului Prut, în vederea preluării unei cantități de 25.000-35.000 de pachete cu țigări, care fuseseră trecute cu bărcile, peste frontiera verde, de un grup de cărăuși rămași neidentificați. Operațiunea a fost coordonată de pe malul moldovenesc al Prutului de Iurie Voloceanov.

Pe 23 aprilie, Vasile Iordachi l-a contactat din nou pe comisarul șef Ionel Lascu și i-a promis 20.000 de euro pentru a-i permite introducerea frauduloasă pe teritoriul României a 600 de colete cu țigări.

Prinși în flagrant

La sfârșitul săptămânii trecute, potrivit înțelegerii, basarabenii au coordonat introducerea frauduloasă pe teritoriul României, pe raza localității Lunca Veche, a 125 de baxuri cu țigări, care urmau a fi preluate de pe malul românesc al râului Prut de către Veaceaslav Mereuță, cu o autoutilitară marca Iveco.

“Pe 2 mai, a fost realizată prinderea în flagrant a trei dintre membrii grupului infracțional, ocazie cu care a fost depistată abandonată (pe malul românesc al râului Prut) cantitatea de aproximativ 2.500 de pachete de țigări (cinci baxuri), precum și două bărci gonflabile, iar pe malul moldovenesc au fost identificate aproximativ 120 de baxuri cu țigări”, se menționează în comunicatul DNA.

Șase dintre inculpați au fost reținuți de procurori și prezentați Tribunalului Vaslui cu propunere de arestare preventivă. Judecătorii au dispus arestarea pe o perioadă de 30 de zile a ofițerilor Ivan Musteață, Iurie Vocealnov și a altor patru contrabandiști: Igor Lisnic, Vasile Iordachi, Veaceaslav Mereuță și Gheorghe Braga.

Ancheta DNA în acest caz a beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră din Republica Moldova și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră din România.

Funcționarii de la Evidența Populației, filați când luau șpagă: 20 de euro pentru un buletin în trei zile

Patru funcționari din cadrul SPCEP Vaslui sunt acuzați de luare de mită în dosarul «acte pentru basarabeni». Pentru fiecare act de identitate, șpaga era în jur de 20 de euro, dar moldovenii plăteau și intermediarii care le ofereau domiciliul necesar obținerii reședinței în România. De la începutul anului, 500 de basarabeni și-au făcut buletin de Vaslui.

Noi detalii ies la iveală în dosarul «acte pentru basarabeni» instrumentat de procurori și în care sunt vizați, deopotrivă, funcționari de la Serviciul Public Comunitar pentru Evidența Persoanei (SPCEP) din cadrul Primăriei Vaslui. Cei 38 de cetățeni moldoveni audiați au recunoscut că plăteau pentru obținerea cărților de identitate românești, atât intermediarilor care le ofereau domiciliul necesar înscrierii reședinței în țara noastră, cât și celor de la Evidența Populației pentru a obține cărțile de identitate în termen de câteva zile.

Intermediarii întocmeau liste cu basarabenii care urmau să se prezinte la ghișeele SPCEP nu cu mâinile goale, ci pregătiți pentru «cotizația» de rigoare. Cine dorea buletin românesc într-un timp cât mai scurt plătea cam 150-200 de euro, pe lângă taxele specifice obținerii actului de identitate. «Grosul» le revenea intermediarilor, funcționarii de la ghișeu alegându-se cu 15-20 de euro pentru fiecare buletin.

Procurorii spun că fiecare intermediar avea «trecere» la un anumit funcționar. Cu toții acționau discret, în încercarea de a nu stârni suspiciuni.

Până în prezent, patru funcționari din cadrul SPCEP Vaslui au fost puși sub acuzația de luare de mită, fiind interceptați în timp ce primeau bani de la moldoveni. Intermediarii sunt acuzați atât de trafic de influență, cât și de dare de mită.

“Intermediarii români ofereau mită”

Pentru dare de mită sunt cercetați și cei 38 de cetățeni din Republica Moldova ridicați luni de la sediul Primăriei Vaslui și de la Serviciul Pașapoarte.

«Concret, intermediarii români, prin cointeresare materială, obțineau consimțământul unor proprietari de imobile domiciliați pe raza municipiului Vaslui ca persoanele cu dublă cetățenie, româno-moldovenească, care solicitau eliberarea de cărți de identitate românești să domicilieze fictiv în locuințele acestora. Concomitent, intermediarii români ofereau mită, constând în sume de bani, funcționarilor din cadrul SPCEP Vaslui pentru ca aceștia să-și îndeplinească cu maximă celeritate atribuțiile de serviciu în materia evidenței persoanei, concretizate în eliberarea cărților de identitate. Cele patru percheziții s-au desfășurat la sediul SPCEP Vaslui, la domiciliul unui funcționar din cadrul acestei instituții, precum și la domiciliul și spațiul comercial utilizate de un intermediar român. Au fost percheziționate și autovehiculele aparținând funcționarului public și intermediarului respectiv», a declarat procurorul Alice Ruja, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Audierile au continuat în cursul zilei de ieri, la Parchet fiind citat din nou Eugen Iorga, cel considerat liderul intermediarilor vasluieni. Procurorii nu au dispus nicio măsură de control judiciar asupra suspecților, aceștia fiind cercetați în stare de libertate.

De menționat că funcționarii de la Evidența Populației au continuat să desfășoare activități infracționale în ciuda scandalului de corupție din toamna anului trecut. Atunci, procurorii DNA au descins la sediul SPCEP Vaslui, după ce un cetățean a denunțat faptul că trebuie să plătească 300 de lei pentru a intra rapid în posesia cărții de identitate. Flagrantul, organizat în pripă, s-a dovedit a fi un eșec, plicul cu mita nefiind revendicat de șeful SPCEP Vaslui, Dacian Dumitriu.

De la începutul anului, nu mai puțin de 500 de cetățeni moldoveni și-au depus documentațiile la Serviciul de Evidența Populației Vaslui în vederea obținerii cărților de identitate românești.

Ancheta procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui beneficiază de suportul de specialitate al Direcției de Informații și Protecție Internă din cadrul IPJ Vaslui și al Inspectoratului Județean de Jandarmi.

Radu Mazăre și omul de afaceri care i-ar fi dat mită 175.000 de euro, cercetați în libertate

Primarul Constanței, Radu Mazăre, și omul de afaceri care i-ar fi dat mită 175.000 de euro pentru a-și asigura câștigarea contractului pentru construirea locuințelor sociale din campusul “Henri Coandă” vor fi cercetați în libertate, sub control judiciar, a decis, miercuri seară, ICCJ.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) nu este definitivă, ea putând fi contestată la aceeași instanță. De altfel, reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au precizat, pentru MEDIAFAX, că vor contesta decizia de miercuri seară. Mazăre și Morgenstern urmează să fie eliberați din arest, la aproximativ 11 ore de la reținerea lor în seara zilei de marți.

Primarul Constanței, Radu Mazăre, este acuzat de procurorii anticorupție că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern – reprezentant al firmei care a construit campusul de locuințe sociale “Henri Coandă” -, pentru a o ajuta pe aceasta să câștige licitația și pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.  DNA a informat, marți, că Radu Mazăre este urmărit penal pentru luare de mită, iar Avraham Morgenstern, pentru dare de mită. Cei doi au fost reținuți marți seară, după audieri la sediul central al DNA. Surse judiciare au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că fratele primarului Constanței, senatorul PSDAlexandru Mazăre, este cercetat în acest dosar pentru luare de mită, după ce ar fi primit, și el, bani în contextul favorizării firmei care a construit campusul de locuințe sociale “Henri Coandă”. Potrivit acelorași surse, senatorul ar fi avut cunoștință de activitatea infracțională a fratelui său și i-a oferit acestuia ajutorul.

Omul de afaceri Elan Schwartzenberg este cel care l-ar fi pus în legătură pe Avraham Morgenstern cu “persoane capabile” să-i asigure câștigarea licitației pentru “Henri Coandă” și, totodată, cel care ar fi preluat bani de la firmele acestuia și le-a pus în conturi ale fraților Mazăre și ale altora, mai susțin sursele citate.

Sursa: mediafax.ro

Agent de la Rutieră, acuzat de luare de mită: Polițist tras pe dreapta

Un polițist din cadrul compartimentului Rutier al Poliției Orașului Murgeni a fost trimis în judecată de procurori, sub acuzația de luare de mită. Agentul Eugen Nechita este acuzat că a cerut 250 de lei unui șofer pentru a-l scăpa de amendă. Pentru a fi convingător, polițistul a reținut documentele mașinii, fără a aplica vreo sancțiune conducătorului auto. În fața anchetatorilor, agentul de poliție a negat că ar fi pretins sau primit bani, susținând că de fapt proprietarul mașinii și șoferul acestuia ar fi fost cei care i-au cerut „să cadă la mica înțelegere”, însă el a refuzat.
Procurorii Parchetului de pe lângă  Tribunalul Vaslui au dispus trimiterea în judecată a unui polițist din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Vaslui, sub acuzația de luare de mită. Eugen Costel Nechita este agent în cadrul Poliției Murgeni și desfășoară activități pe linie rutieră. Pe 17 mai, anul curent, polițistul se afla într-o misiune de control chiar în centrul orașului Murgeni, ocazie cu care a oprit pentru verificare un autoturism marca Peugeot 406, înmatriculat în Marea Britanie. Autoturismul aparținea unui tânăr din Bârlad, Alexandru Daniel Pelin, însă era condus de un amic de-al acestuia – Andrei Ștefan Ciobanu. La solicitarea polițistului, conducătorul auto a prezentat la control cartea de identitate și permisul de conducere, în timp ce proprietarul mașinii i-a remis polița de asigurare RCA, raportul ce atesta efectuarea inspecției tehnice periodice (ITP) precum și certificatul de înmatriculare. După aproximativ 15 minute, spun procurorii, agentul Nechita i-a cerut șoferului să se deplaseze la autoturismul său de serviciu. Fiind proprietarul mașinii, Pelin a mers și el la polițist, care i-a adus la cunoștință că, în urma unei verificări telefonice, constatase că poliția RCA și certificatul de înmatriculare erau false și că valabilitatea inspecției tehnice expirase. Atunci, proprietarul mașinii i-a replicat agentului că documentele respective erau valabile cu atât mai mult cu cât fuseseră verificate de către organele de poliție din alte județe care nu constataseră nereguli în acest sens. Pentru a-și demonstra susținerile, tânărul l-a invitat pe polițist într-o clădire din apropiere unde,  accesând un site de specialitate, i-a arătat acestuia că valabilitatea ITP-ului expirase. Deoarece acesta insista că ITP-ul e valabil și aflând că intenționa să se deplaseze spre localitatea Cârja pentru a transporta doi pasageri, polițistul a reținut documentele autoturismului și pe cele ale martorului Ciobanu Andrei Ștefan spunându-i lui Pelin să-l caute după ce va reveni la Murgeni pentru a mai discuta în legătură cu restituirea documentelor. Totodată, agentul Nechita i-a spus proprietarului mașinii că-i va reține permisul de conducere amicului Ciobanu precum și certificatul de înmatriculare și plăcuțele cu numerele autoturismului întrucât valabilitatea ITP expirase. Cei doi tineri s-au conformat, iar seara au mers la Poliția din  Murgeni pentru a-l căuta pe agentul Nechita. Polițistul nu era la locul de muncă, fiind găsit de cei doi la un bar din apropiere. La vederea celor doi, polițistul, în momentul în care a fost întrebat ce se întâmplă cu documentele reținute, ca un veritabil „om al legii”, le-a replicat: „Nu știu ce să fac cu voi… Nu știu, nu știu”.
„Imediat, învinuitul a inițiat o discuție cu martorul Pelin pe care l-a încunoștințat că, de curând, pentru suma de 6.000 EURO, își achiziționase un autoturism marca Renault Clio, pe care l-a și arătat martorilor și pe care, aflând că martorul se ocupa cu aplicarea de folie pe geamurile autoturismelor, și-a manifestat intenția de a-i fi aplicată folie de către acesta. În contextul purtării acestei discuții care nu avea legătură cu situația juridică a autoturismului aparținând martorului Pelin Alexandru Daniel, cei doi martori l-au rugat de mai multe ori pe învinuit să le restituie documentele, martorul Pelin reiterându-i argumentul potrivit căruia documentele fuseseră verificate și de polițiști rutieri din județele Constanța, Brăila și Galați care le apreciaseră ca fiind valabile. În cursul discuției, învinuitul i-a comunicat martorului Ciobanu Andrei Ștefan că îi va reține permisul de conducere concomitent cu aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 1.000 lei întrucât poliția RCA nu ar fi fost valabilă”, se arată în rechizitoriul procurorilor

Documente, restituite  la cererea preotului
În timp ce șoferul și proprietarul mașinii se „milogeau” de polițist să le restituie documentele, Ciobanu a observat un preot de la o parohie din Bârlad, care l-a salutat pe agentul Nechita și pe care tatăl său îl cunoștea. Gândindu-se că acesta i-ar putea sări în ajutor, Ciobanu l-a contactat telefonic pe tatăl său, povestindu-i cele întâmplate și rugându-l să-l sune la rândul său pe preot, poate pune o vorbă bună pe lângă polițist. Ceea ce s-a și întâmplat. Preotul, sunat de tatăl lui Ciobanu a mers la polițist interesându-se de situație. Absolut „întâmplător”, după discuția cu preotul, agentul Nechita a restituit cartea de identitate și permisul de conducere lui Andrei Ciobanu, în timp ce proprietarului autoturismului Peugeot i-a cerut să revină a doua zi la Poliție pentru a-i restitui documentele. Ba i-a recomandat să spună că „documentele sunt la Murgeni, la verificat”, în cazul în care ar mai fi fost oprit în trafic. Și de această dată, cei doi tineri s-au conformat și au plecat spre Murgeni. După aproximativ doi kilometri de la ieșirea din orașul Murgeni, autoturismul în care se afla Pelin și Ciobanu a fost depășit de un „Renault” Clio care, după ce s-a poziționat în fața acestora, a frânat brusc și a activat luminile de avarie.
Recunoscând mașina agentului Nechita, șoferul a oprit pe partea dreaptă a sensului său de mers. Concomitent, polițistul a oprit paralel, pe partea stângă a sensului lor de mers. Potrivit procurorilor, agentul Eugen Nechita, fără a coborî din mașină (coborând doar geamul de la portieră), l-a întrebat pe Alenxandru Pelin dacă „are ceva la el”.
„Martorul Pelin Alexandru Daniel i-a răspuns învinuitului că nu are bani asupra sa întrebându-l însă: „Cât vreți?”, învinuitul replicându-i: „Nu știu! Spune tu!”, martorul  întrebându-l: „50 euro e bine?”, moment în care învinuitul i-a transmis: „Da! E bine, dar să-mi aduci în lei două milioane jumate într-o oră jumate-două” și că-l așteaptă la bar pentru a-i restitui documentele”, se arată în actul de sesizare a instanței.
Cum nu aveau suma cerută de polițist, cei doi și-au sunat rudele pentru a strânge banii. Supărat că nu găsește bani în timpul stabilit, Pelin s-a hotărât să-l denunțe pe polițist, apelând telefonic Direcția Generală  Anticorupție București, ulterior fiind contactat telefonic de ofițeri din cadrul Serviciului Județean Anticorupție Vaslui cărora „le-a  denunțat în scris pretinderea de către învinuitul Nechita Eugen Costel a sumei de 250 lei în scopul restituirii documentelor autoturismului său.”

Polițistul neagă acuzațiile
Pe parcursul cercetărilor, agentul Nechita, evident, a negat acuzațiile, prezentând procurorilor o cu totul altă versiune. Acesta a susținut că după plecarea celor doi tineri din fața sediului Poliției Murgeni, s-a deplasat cu autoturismul său în afara orașului Murgeni pentru a achiziționa ulei de la o moară situată în zonă. După ce a parcat autoturismul în fața morii pe partea stângă a carosabilului, spune polițistul, a constatat că paralel, pe partea dreaptă, parcase autoturismul Peugeot și, culmea, din proprie inițiativă, s-a deplasat la autoturismul său unde i-a propus în mod voalat mită folosind expresia: „Haideți să o rezolvăm!”, propunere pe care a refuzat-o. De asemenea, polițistul a mai declarat că nu a procedat la sancționarea contravențională a martorului proprietarului mașinii și la reținerea în baza unei dovezi a documentelor autoturismului întrucât acesta îl asigurase că la domiciliul său din Bârlad deține un raport ITP valabil eliberat de către reprezentanța Vaslui a Registrului Auto Român și pe care îl poate prezenta în aproximativ două ore. Procurorii, spun însă că varianta polițistului nu este susținută de dovezi, toți martorii audiați în această anchetă, precum și celelalte probe de la dosar confirmând varianta șoferului și a proprietarului mașinii.
Reprezentanții IPJ Vaslui spun că procurorii nu le-au comunicat oficial trimiterea în judecată a agentului Eugent Nechita.
“De îndată ce se va primi comunicare, se vor dispune măsurile prevăzute de statut, în sensul că agentul de poliție va fi pus la dispoziția  inspectorului șef, urmând a executa sarcinile stabilite de acesta”, a precizat subcomisarul  Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui.
Polițistul acuzat de luare de mită va fi judecat la Tribunalul Vaslui, primul termen în dosar fiind programat în ianuarie.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: