Home / Tag Archives: moarte

Tag Archives: moarte

Anchetă la Spitalul din Huși. Pacient diagnosticat greșit cu cancer în fază terminală

de Daniel Micu

Un medic de la Spitalul Municipal Huși este anchetat de Comisia de Etica din cadrul unitatii sanitare, dupa ce familia unui pacient a reclamat comportamentul inuman de care a dat dovadă in momentul in care bolnavul a ajuns, in miez de noapte, cu insuficienta respiratorie, la Compartimentul de Primiri Urgente. Rudele spun ca doctorita care era de garda le-a certat aspru pentru ca nu au chemat ambulanta in cursul zilei si ca barbatul, in varsta de 55 de ani, ar avea metastaze, desi in acel moment nu exista acest diagnostic. Le-a spus clar ca nu traieste pana dimineata si le-a cerut un numar de telefon, pentru a-i anunta cand moare. Omul a supraviețuit si a fost operat a doua zi la Spitalul de Urgență din Vaslui. I-a fost montat un dispozitiv la gât, prin care poate respira si urmeaza sa afle dacă suferă sau nu de cancer. Între timp, la Husi, conducerea spitalului a început o anchetă.

Rodica Caraman, sora bolnavului, poveste indignata intamplarea pe care a trait-o in noaptea de 25 septembrie. Abia ajunsa in satul natal, Rusca, femeia si-a gasit fratele in stare grava, abia respirând. Speriată, mai ales ca in urma cu doua saptamani acesta refuzase internarea la ORL Vaslui de teama, femeia a solicitat o ambulanță pentru bolnav si a rugat o vecina sa o duca la Husi, cu masina. Ambele au intrat la Urgente, sa stea de vorba cu medicul de gardă si sa afle ce se intampla cu bărbatul.

“Cand am ajuns acasa, fratele meu nu putea respira, era slabit. Impreuna cu vecina am chemat ambulanta. La spital, doamna doctor a tipat, efectiv, la noi, suparata ca l-am adus noaptea si nu in timpul zilei. Ne-a dus la patul lui, el fiind in perfuzii, si a zis: «Uitați in ce hal arata! Asta nu trăiește! Moare! Moare! Sa lăsați numărul de telefon sa va anunt cand moare! Eu am doar patru medici in spital, nu am ORL-ist. La cine sa il dau?! Nu am ce sa ii fac!». Pe un ton ridicat a spus ca moare, ca are metastaze, deși nu s-au facut analize sau RMN, din care sa reiasă asta. Eu tocmai am învins o forma de cancer si cand am auzit asa ceva din gura medicului, aproape mi s-a facut rau. M-am așezat pe un scaun. Vecina mea i-a spus ca vorbeste prea dur si ca nu e normal. Eu deja ma gandeam la sicriu…. E inuman si revoltator modul cum s-a comportat acest medic cu noi, cu fratele meu. El a trecut noaptea cu bine, i-au făcut tratament. La ora 6 dimineața o ambulanță l-a dus la spitalul din Vaslui unde a și fost operat și i s-a luat biopsie. Are un dispozitiv in gat, respira, mananca. Nu a murit ca asa a zis doamna doctor de la Husi! Nimeni nu merita sa fie tratat in acest mod intr-un spital din România! Noi am vorbit frumos, nu ne-am asteptat la asa replici, la asa comportament. La spital mergi ca esti bolnav, ca te simti rau, ce conteaza ora?! Pe fratele meu nu a avut cine sa il duca mai devreme. Mama e la pat, cu cancer! E normal asa ceva?! Doamna doctor era la serviciu! De ce atata supărare?! Fratele mi-a spus apoi că dupa ce a auzit medicul ca e pe moarte, a stat cu teama ca daca închide ochii nu se mai trezeste. Suntem oameni, în primul rand”, ne-a povestit femeia, cu lacrimi în ochi. Alături i-a fost Anca Toma, o femeie abia trecuta de 30 de ani, dar care nu concepe ca acesta este un sistem pe care il finanțam cu toții si la care, într-un fel sau altul, ajungem cu toții, ca pacienți sau apartinatori.

“Doamna doctor era foarte supărată ca am trezit-o din somn. Stătea picior peste picior, ciufulita si ne-a întrebat direct: pentru ce acest deranj, la ora asta? I-am zis ca eu sunt o vecina si ca am asteptat-o pe sora omului sa ajunga in sat. A zis ca nu o intereseaza! Mi-am cerut scuze, ca nu am stiut, dar ce este de facut. A urlat ca omul moare si moare si sa dam numărul de telefon sa ne sune! Am rugat-o să vorbească frumos, ca nu e normal asa ceva si sa il trimita la Vaslui, daca nu e medic la Husi. Nu a murit omul! Dimineata a plecat la Vaslui, unde a fost operat. Macar sa fi venit doamna doctor sa spuna ca ii pare rau sau sa fi spus: nu e in stare buna, dar facem tot ce putem si poate da Dumnezeu sa fie bine! Nimic! S-a comportat cu noi ca si cum eram niste gunoaie! Eu nu vreau sa ajung pe mana unor astfel de medici! Este inacceptabil! Am ajuns sa ne ducem cu frica la spital?! Cum e posibil asa ceva?! Sa se ia masuri si sa se umble la comportamentul medicilor, dar și al asistentelor! Cand le-am zis ca acum doua saptamani am fost la Vaslui, cu vecinul, cu suspiciune de cancer la laringe, iar el a refuzat internarea si a zis ca mai bine se arunca in fata masinii, știți ce ne-au zis doua asistente si doamna doctor?! De ce nu l-ai lasat sa se arunce, sa faca ce vrea cu viața lui ca si asa moare?! Va puteti imagina asa ceva?!”, a afirmat vecina familiei.

Medicul este anchetat de Comisia de Etică din spital

Din fericire, cu tratament si oxigen, omul a supravietuit. Dupa o noapte petrecuta la Husi, in zori, a fost transferat cu o ambulanta la Spitalul de Urgenta din Vaslui. A fost operat imediat si i s-a montat un dispozitiv in gat, prin care poate acum sa respire. Tot la Vaslui i s-a facut biopsie, pentru a se stabili un diagnostic exact.

Conducerea unitatii sanitare husene va analiza plangerea in cadrul Comisiei de Etica si spune ca acesta este un caz izolat.  “Familia a depus o plângere, prin care reclamă modul necorespunzător pe care un medic l-a avut la internarea pacientului, lucru care va fi analizat de Comisia de Etică. A început deja o anchetă. La final, va vom comunica un raspuns. Nu se face referire la actul medical, ci doar la aspectul legat de etica profesională”, a declarat doctor Lucia Rotaru, managerul Spitalului Municipal Husi.

Un fotbalist salvat de la moarte, surpriza Serviciului de Ambulanță Vaslui la ziua instituției

Un fotbalist salvat de la moarte în urmă cu șase ani de către un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Vaslui a fost surpriza făcută de către conducerea instituției la cei 111 de la înființarea primului serviciu medical de preluare a pacienților de la domiciliu. Primarul Vasluiului, Vasile Pavăl, a mărturisit, în cadrul ședinței festive, că a trecut printr-un episod identic în urmă cu câțiva ani.

Sala mare a Consiliului Județean Vaslui a fost gazda aniversării celor 111 ani de la înființarea primului serviciu medical de preluare a bolnavilor de la domiciliu. Pe lângă cele câteva zeci de salariați ai Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Vaslui, la eveniment au fost prezenți și cei din conducerea județului, care nu au scăpat de ”atenționările” șefilor de la Ambulanță cu privire la deficitul de angajați și a bazei materiale, în special a lipsei de mașini de intervenție. Nu în ultimul rând, medicii de la SAJ au prezentat un filmuleț în care au arătat condițiile vitrege în care intervin în județ pe drumurile administrate de autorități.

Însă, surpriza festivității a fost prezentarea unui caz deosebit, în care un fotbalist a avut norocul de a fi salvat de către un echipaj de la Ambulanță, după ce a fost lovit cu mingea în piept în timpul unei partide desfășurată de stadionul din Zăpodeni. Bărbatul a oferit câte un buchet cu flori celor trei angajați care l-au salvat de la moarte. De asemenea, ambulanțierul, medicul și asistenta au fost răsplătiți cu diplome de excelență de către conducerea SAJ Vaslui.

Imediat după festivitate, primarul Vasluiului, Vasile Pavăl, a mărturisit că a trecut printr-un episod identic în urmă cu câțiva ani.

Într-adevăr, au fost momente care ne-au răscolit. Aș dori să vă povestesc un eveniment asemănător din viața mea. Datorită ambulanței sunt în viață astăzi, aici. Ceea ce faceți dumneavoastră este ceva excepțional. Primăria vă va fi în continuare un bun partener”, a spus primarul Vasile Păvăl.

Festivitatea SAJ Vaslui s-a încheiat cu acordarea unor diplome de merit pentru rezultate obținute de angajații instituției la diverse concursuri din ultimii ani. (Ionuț PREDA)

Cruda poveste de viață a Roxanei, într-un volum remarcabil semnat de fostul comisar-șef Vasile Chelaru

Eveniment remarcabil în cadrul Zilelor Culturale ale Bârladului. Fostul comisar șef Vasile Chelaru si-a lansat o noua carte, care se intitulează “Jocul de-a viata”, volum dedicat memoriei Roxanei-Madalina, tânăra bârlădeancă de 19 ani răpusă de o boală necruțătoare în 2014. Nuvela este povestea tristă a frumoasei fete a cărei plecare din această lume nu a lăsat în urmă doar inimi îndurerate, ci și o veritabilă lecție de tărie în fața necruțătorului destin pe care l-a înfruntat demnă, cu fruntea sus, până în ultima clipă.

În carte o regăsim pe Roxana sub numele Mălina. Scriitorul o surprinde din anii adolescenței, când era elevă la un liceu de prestigiu. Ea însăși foarte studioasa și apreciata de profesori, trăiește aproape singura în apartamentul familiei, fiindca mama e plecata la munca în Italia, iar tatăl, o bruta cu chip de om, dependent de alcool, nu-și manifesta nici cel mai firav sentiment patern fata de fiica sa. Mălina se plângea des ca o doare piciorul drept. Așa i-a fost depistată și boala necruțătoare, cancerul osos. Adolescenta, dusă imediat de mama sa la tratament, în Italia, s-a luptat din greu cu boala. Înainte de a se stinge din viața, si-a îndeplinit visul, cel de a poza intr-o revista foarte cunoscuta în Italia. Medicii și psihologii îi deveniseră prieteni apropiați, iar spitalul o a doua casa. În carte sunt bine conturate chipurile persoanelor dragi din viața Malinei, prieteni, rude și mama, sufletul ei pereche, cea care i-a stat alaturi pănă la cea din urmă suflare.

Evenimentul de lansare a cărții, desfășurat la Casa de Cultură ”George Tutoveanu” Bârlad, s-a bucurat de o participare numeroasă, atât din rândul autorităților locale, cât mai ales din cel al prietenilor și cunoscuților Roxanei. (Crina BUTA)

 

 

 

Autoritățile bârlădene nu fac nimic pentru a rezolva problema câinilor infestați cu o boală letală pentru om – Faceți ceva sau nu?

de Răzvan CĂLIN

Autoritățile locale bârlădene par depășite de problema câinilor comunitari. Primarul Marin Bunea dă asigurări că se va încerca găsirea unei soluții viabile, însă realitatea este că până ce Legea de gestionare a câinilor fără stăpân nu va fi deblocată nu se poate face mare lucru. Între timp, haitele de maidanezi se înmulțesc în liniște și colcăie pe străzile orașului. Mai mult, mulți dintre ei sunt infestați cu un parazit care provoacă o boală ce se transmite la om și care poate duce la decesul bolnavului.

Așa cum era și de așteptat, atunci când vine vorba să ai o reacție rapidă (să iei taurul de coarne, cum se mai spune), autoritățile și instituțiile statului român acționează după cum știu ele mai bine: foarte încet sau deloc. Semnalul de alarmă tras prin intermediul ziarului nostru cu privire la problema câinilor comunitari (care, mai nou, au început să se infesteze în număr tot mai mare cu un parazit ce se transmite și la om și poate provica decesul bolnavului) pare că nu este perceput la adevărata sa intensitate de către reprezentanții statului român. Vorbim aici de instituții, care cel puțin teoretic, ar trebui să se afle în prima linie în astfel de situații care vizează siguranța populației. Din păcate, scenariul este același ca și în alte dăți: unii ridică din umeri neputincioși, alții se dau loviți iar altora pur și simplu nu le pasă.

bunea_primar_nevinovat-1Primarul interimar al Bârladului, Marin Bunea, a recunoscut că are știință de cât de spinoasă a devenit problema câinilor comunitari prin prisma noilor descoperiri făcute de specialiștii veterinari de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași împreună cu medicul veterinar bârlădean Ioan Bejan. Dar, a admis că identificarea unei soluții viabile este extrem de dificilă din cauza contextului legislativ actual: ”Noi am decis ca împreună cu domnii specialiști de la Iași să continuăm să prelevăm probe de la câinii comunitari pentru a-i depista pe toți cei care sunt bolnavi. Altfel, nu avem altă soluție. Numai în ultimele zile am strâns de pe străzi 82 de câini. Dar, problema este că în continuare, Legea privind gestionarea câinilor fără stăpân nu poate fi aplicată din cauza suspendării normelor de aplicare. Și este dat ordin în toată țara să nu se atingă nimeni de maidanezi, altfel riscă sancțiuni penale. Putem interveni doar în cazul câinilor care sunt depistați bolnavi. Oricum, problema este foarte spinoasă pentru că în timp ce noi nu putem interveni în forță, câinii se înmulțesc. Ba au și început să fie aduși și aruncați din dube în oraș la noi din alte localități. Dacă nu ar fi fost acest vid legislativ, cred că problema maidanezilor ar fi fost rezolvată în maxim un an și jumătate”.

Bunea ne-a mai spus că în ultimul timp Primăria Bârlad a trimis patru adrese către autoritățile centrale de la București în care solicită sprijin pentru rezolvarea acestei probleme care, iată, tinde să devină o situație de criză. Până acum nu au primit nici un răspuns îmbucurător pentru că totul se învârte în jurul acestor norme metodologice de aplicare Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân. Practic, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor este cea care ar trebui să muncească din greu pentru elaborarea unui nou set de norme. Însă, după cum se vede până acum nu s-a făcut nimic în acest sens, iar răspunsul este (invariabil) că se încă se mai lucrează.

Traian Petcu

Traian Petcu

Am încercat să stăm de vorbă și cu Traian Petcu, directorul executiv al Direcției Sanitaremihaela-vlada Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, însă acesta nu ne-a răspuns la telefon. Probabil avea probleme mult mai importante de rezolvat! Aceeași situație s-a întâmplat și în cazul Mihaelei Vlada, șefa Direcției de Sănătate Publică Vaslui. Într-o primă fază, ni s-a transmis că este plecată pe teren și, în consecință, am încercat să o contactăm pe telefonul mobil, dar la fel, nu am primit nici un răspuns.

Andrei Huiban

Andrei Huiban

Culmea, singurul oficial care (atenție) ne-a contactat cu de la sine intenție a fost consilierul municipal Andrei Huiban. Acesta a solicitat redactorilor EstNews câteva informații în plus pe marginea acestui subiect și s-a arătat vizibil îngrijorat: ”Mă interesează subiectul inclusiv din postura de simplu cetățean. Și cred că în situația dată autoritățile și instituțiile statului ar trebui să facă front comun de pe acum pentru a rezolva această situație. Sunt de părere că este mai indicată profilaxia, decât să așteptăm, Doamne ferește, să se îmbolnăvească vreo cineva”.

Într-adevăr, este foarte posibil să apară voci care trâmbițeze că dracul nu e chiar atât de negru. Deja s-a avansat ideea că, până în prezent, nu s-a semnalat nici un caz de om diagnosticat cu dirofilarioză cardiopulmonară. Este, poate, dacă vreți, cea mai periculoasă abordare a acestei probleme pentru că asta ar scuza și mai mult lipsa de reacție a autorităților. Oare chiar este nevoie să ajungem la cazuri de îmbolnăvire la oameni pentru ca cineva să facă ceva? Până ce un biet copilaș a fost sfâșiat în bucăți de o haită de maidanezi, opinia publică și mai ales instituțiile statului au hibernat în papuci. Chiar avem nevoie de așa ceva și la Bârlad pentru ca cineva să ia taurul de coarne? Unde mai pui că situația nu este singulară, căci la Galați această maladie are o incidență în rândul maidanezilor de 60%. Dacă o ținem așa, iar instituțiile statului lâncezesc ca și până acum, atunci în câțiva ani (spun specialiștii în domeniu) întreaga populație de câini comunitari va fi infestată cu acest parazit. Încă ceva: parazitul cu pricina nu face diferență între un maidanez sau vreun cotețar pur sânge de prin gospodăriile oamenilor, așa încât și patrupedele cu pedigree și stăpân sunt infestate. Odată ce parazitul Dirofilaria immitis a ajuns în sistemul circulator al câinelui (grație pișcăturii țânțarului), acesta se cuibărește cu predilecție în arterele pulmonare, dar se aciuează și în inimă. Din momentul în care a pătruns în organism, parazitul trece din starea larvară în cea de adult în decurs de cinci – șase luni, iar ca adult poate ajunge și la 23 de centimetri. Numită și ”viermele inimii”, dirofilaria este o boală fatală a inimii și plămânilor, iar asta o spun specialiștii în medicină veterinară. Un studiu efectuat pe această temă de mai mulți specialiști în domeniu din Statele Unite ale Americii și Europa (publicat încă din 2012) arată clar că prezența dirofilaria immitis la câini trebuie luată cât se poate de în serios de autoritți pentru că reprezintă un real risc pentru populația umană. Una dintre manifestările cele mai des întâlnite în cazul oamenilor infestați cu acest parazit este că provoacă dirofilarioza pulmonară. Plămânii omului bolnav sunt invadați de noduli pulmonari benigni care, la prima vedere, pot fi confundați foarte ușor cu tumorile maligne. De altfel, diagnosticarea cu această maladie în cazul oamenilor nu este deloc facilă pentru că simptomatologia poate fi înșelătoare. Specialiștii în domeniu spun că până ce se ajunge la diagnosticul corect de dirofilarioză pot trece câteva luni, timp în care parazitul se dezvoltă și se înmulțește în corpul bolnavului. Sperăm ca toate acestea să reprezinte o motivație destul de solidă pentru toți factorii de răspundere care ar trebui să se implice cu adevărat în rezolvarea acestei probleme până nu este prea târziu.

Să nu uităm că totul a ieșit la iveală în urma unui studiu realizat de profesori universitari de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași, împreună cu medicul veterinar bârlădean Ioan Bejan. Aceștia au desfășurat în ultimii trei ani o campanie de prelevare mostre de sînge de la câinii maidanezi din Bârlad pentru realizarea unor analize parazitologice. Așa au observat că din 2013 și până în prezent incidența parazitului Dirofilaria immitis a crescut de la an la an într-un ritm îngrijorător, ajungând ca în 2015 procentul să fie de 40% dintre câinii testați.

Mortul e de vină!

de Mihaela Niculescu și Răzvan CĂLIN

După cum era de așteptat, Gheorghe Covalic, bătrânul care a murit la scurt timp după ce fusese consultat de medicii bârlădeni, a ieșit principalul „vinovat” din toată această tristă și morbidă întâmplare. Ancheta Direcției de Sănătate Publică (DSP) este în plină desfășurare, dar cauza decesului a fost stabilită. Pacientul Gheorghe Covalic nu a murit din cauza pneumoniei pentru care fusese adus la spital luni, 9 martie. Medicul legist a stabilit că bătrânul a murit subit în urma unui stop cardio-respirator. Ieri s-au vizualizat înregistrările camerelor de luat vederi, ca și cum asta ar rezolva situația.

După mai bine de cinci ore, în care a fost examinat conform protocoalelor medicale, Gheorghe Covalic nu a fost considerat o urgență medicală pentru a fi internat în spital, nici în regim de spitalizare continuă, nici de zi. După ce a trecut pe la trei medici, pacientul a fost găzduit la staționarul CPU. Medicii l-ar fi trimis acasă mai devreme, dar pacientul le-ar fi spus că nu are cu ce să ajungă acasă, în sat, așa că a solicitat să mai fie ținut o vreme în staționar. Omul a stat de la ora 16 până la 17.05 la staționarul CPU, după care, a plecat de capul lui. După câteva zeci de minute, a fost adus din nou la spital, dar de această dată decedat.

Personalul medical a sesizat dispariția pacientului din staționar la ora 17.05. Acesta nu semnase precum că dorește să plece, pentru că protocolul prevede acest aspect doar în cazul în care pacientului i se recomandă internarea. În cazul de față, medicii l-au considerat suficient de sănătos, cu o „banală” pneumonie interstițială acută, din cauza căreia poate muri și un individ tânăr, darămite unul de 83 de ani.

În cadrul anchetei derulate de DSP Vaslui, până acum au fost audiați medicii implicați și au fost verificate datele din calculator. Bătrânul nu figura cu internări anterioare în baza de date a spitalului. Au fost verificate și imaginile surprinse de camerele de supraveghere, pentru a se stabili când și cu cine a plecat omul din spital. Din păcate, aceste verificări nu mai sunt de nici un folos pacientului care a murit. Internarea ar fi fost soluția salvatoare, dacă medicii ar fi decis internarea și monitorizarea pacientului. Bolnavului i s-a recomandat să plece și să urmeze tratamentul pentru pneumonie acasă. Era totuși vorba despre un bătrân din mediul rural, seara era aproape și, în plus, suferea de pneumonie. Protocolul omeniei, dacă ar fi fost aplicat, ar fi salvat o viață, pe care protocolul medical a curmat-o.

Din spitale se poate pleca oricând și oricum, fără ca cineva să observe

danis_gabriela

dr. Gabriela Daniș

Directorul medical dr. Gabriela Daniș recunoaște că, pe viitor, se impune o soluție de monitorizare permanentă a pacienților, inclusiv a celor din staționarul ce la CPU.
„Ar trebui să angajăm o persoană special pentru a face de pază la staționar. Cadrele medicale verifică des starea de sănătate a celor din staționar, dar este de ajuns un singur minut de neatenție și situația scapă de sub control”, a declarat directorul medical al spitalului bârlădean.
Așa s-a întâmplat și luni și de alte zeci de ori, numai că unii pacienți au avut șansă și n-au trecut în lumea umbrelor. Gheorghe Covalic n-a avut noroc. Medicii au făcut tot ce prevedea protocolul iar pacientul, ca întotdeauna, este vinovat. Vinovat că a ajuns să aibă nevoie de asistență medicală.

Pe 9 martie, prima dată pacientul mers la medicul de familie din comuna Bogdănești, dr. Giani Chirvase. Acesta i-a pus diagnosticul de pneumonie interstițială și l-a trimis la CPU, la Bârlad, împreună cu un bilet de trimitere pe care erau trecute alte două diagnostice – hipotensiune ortostatică și dureri abdominale. Dacă un singur medic ar fi făcut o corelare între diagnostice, ar fi putut constata că se impunea internarea de urgență. Omul a ajuns la ora 11.40 la CPU din cadrul Spitalului „Elena Beldiman”, unde a fost văzut de medicii Oana Corlat și Svetlana Andronache, i s-au făcut analize de sânge și i s-a făcut un EKG și o radiografie pulmonară. Diagnosticul principal, de pneumonie interstițială acută a fost confirmat iar tensiunea era de aviator – 12/7 și la EKG nu s-au observat modificări de ritm.

Pacientul a fost trimis cu ambulanța la Pneumologie pentru control de specialitate. Medicul Bogdan Barbu i-a prescris o rețetă fără să-l interneze și bătrânul a fost dus înapoi la CPU cu ambulanța pentru a se respecta protocolul. Acolo i s-a spus că este în regulă, că nu va fi internat și a fost lăsat să plece acasă. Nu l-a întrebat nimeni dacă are cu cine pleca sau nu. A plecat singur spre moarte, fiind găsit căzut pe stradă de trecători, care au chemat ambulanța.
„În urma necropsiei, am constatat că pacientul la care vă referiți suferea de cardiopatie ischemică cronică decompensată. Pe fondul unor tulburări de ritm, luând în considerare și oboseala din ziua respectivă, și afecțiunea pulmonară de care suferea, a survenit decesul în urma unui stop cardio-respirator. A fost moarte subită”, a declarat dr. Sergiu Săvinescu, medic legist.

Cât privește ancheta poliției, deocamdată s-a stabilit că medicii nu au nicio vină. Comisarul-șef Vasile Chelaru, comandantul Poliției Bârlad, ne-a declarat: „Conform datelor preliminare furnizate de medicul legist în urma efectuării necropsiei, decesul bătrânului a survenit din cauza unei afecțiuni a inimii. Moartea a survenit datorită insuficienței cardio-respiratorii acute, ca urmare a unei aritmii ventriculare și unei cardiopatii ischemice cronice. Însă, raportul medico-legal nu este complet. Au fost prelevate o serie de probe pentru efectuarea unui alt set de analize, de această dată fiind vorba despre histopatologie. Acestea vor ajuta la formarea unei imagini complete a condițiilor în care a survenit decesul bătrânului. Oricum ar fi, actualmente nu există nici o informație din care să rezulte că ar fi vorba de o neglijență din partea medicilor”.
Atâta vreme cât vom avea medici care se încadrează, precum roboții, strict în reguli rigide, nu trebuie să ne mire dacă astfel de cazuri vor deveni obișnuite.

Răducu zâmbește printre îngeri

Datorită părinților lui Radu Chirica, Spitalul de copii Bârlad va intra în posesia unei sponsorizări de aproape 100 de milioane de lei vechi. Ajutând alți copii bolnavi, părinții lui Răducu vor să dea un sens morții premature a copilului lor.

Joi, 18 septembrie, sala Casei de Cultură din Bârlad a fost arhiplină. Peste 500 de bârlădeni au venit la concertul caritabil organizat de Asociația Umanitară pentru Boli Rare „Răducu”, din Bacău. Mai bine de 24 de soliști de muzică populară și etno au susținut un concert de aproape șase ore, în urma căruia s-au strâns 9.200 lei, bani cu care Asociația „Răducu” va achiziționa diverse materiale sanitare și medicale pentru Secția II Pediatrie a Spitalului „Elena Beldiman”.

Sufletul acestui demers umanitar a fost Silvia Dumitriu, bunica lui Radu Chirica, băiețelul răpus de o boală rară, în amintirea căruia mama sa, Alice Chirica a înființat o asociație care să se ocupe de ajutorarea copiilor cu boli rare, dar și a secțiilor și spitalelor de pediatrie.

Am discutat cu șefa Secției II Pediatrie, dr. Magdalena Cozma, și am convenit să achiziționăm cu banii strânși ceea ce este necesar pentru această secție. Spitalul trece printr-o perioadă dificilă și asociațiile și comunitatea locală trebuie să-l sprijine. Mulțumesc tuturor bârlădenilor care au cumpărat bilete și fără de care spectacolul nu ar fi avut loc”, a declarat Alice Chirica.

Bârlădenii nu doar că au contribuit la strângerea de fonduri necesare salvării copiilor cu boli rare, dar s-au și bucurat de muzica populară și etno. Printre cei care au susținut recitalul s-au aflat Maria Ciobanu, Ștefania Rareș și trupa „Nemuritorii”.

M-am simțit minunat. știam de la colegii mei că de trei ani la Bârlad se organizează un astfel de concert caritabil, de aceea am acceptat imediat invitația. N-am crezut, însă, că voi întâlni un public atât de cald, de receptiv și cu atât respect pentru folclor”, a declarat Maria Ciobanu.

Spectacolul caritabil a fost organizat și cu ajutorul unor sponsori care au asigurat cazarea, masa și transportul interpreților.

Am încercat să-l salvăm și pe Răducu tot cu ajutorul dumneavoastră. Așa a fost scris, să plece la îngeri de foarte mic. Tot cu ajutorul bârlădenilor veniți la spectacolul umanitar de anul trecut, am strâns fonduri pentru alt copil bolnăvior, Eduard Cristea, iar de această dată, tot prin bunăvoința dumneavoastră, încercăm să dăm o mână de ajutor secției de pediatrie. Este greu să organizezi un astfel de eveniment caritabil de anvergură, dar ne dorim ca în fiecare an să ducem tradiția mai departe”, a declarat Silvia Dimitriu, o bunică pe care durerea pierderii nepoțelului nu a doborât-o, ci a mobilizat-o să ajute cum poate copiii cu probleme mari de sănătate. (Mihaela NICULESCU)

Nouă ani de la moartea Irinei Cornici – In memoriam cazul Tanacu

Pe 20 iunie 2005, Irina Maricica Cornici era înmormântată în comuna Perieni, lângă Bârlad, după ce a sfârșit într-un mod pe cât de controversat, pe atât de neclar. Ultimele zile din viață și le-a petrecut imobilizată pe o targă improvizată, în Mănăstirea „Sfânta Treime” din comuna Tanacu, județul Vaslui, într-o încercare eșuată de exorcizare. Personalul monahal care a participat la acest ritual a fost fost cercetat, iar în final ex-preotul Daniel Petru Corogeanu și cele patru măicuțe – Nicoleta Sofia Arcălianu, Adina Lucia Cepraga, Simona Bârdănaș și Elena Oțel – a fost închis, după ce a fost condamnați și după ce Patriarhia Română s-a dezis de el. Cei din „lotul exorciștilor” (așa cum au fost cunoscuți de o lume întreagă niște creștini anonimi) și-au ispășit pedepsele și, într-un fel sau altul, au revenit la viața de rugăciune. Despre ei s-au făcut filme și s-au scris cărți. Unii îi înfierează ca pe cei mai aprigi demoni, alții le zugrăvesc chipuri de sfinți. Asupra Irinei, însă, prea puțini își opresc atenția. Astăzi se împlinesc nouă ani de la înhumarea ei.

Alex SAVA

În vara anului 2005, știrea că o măicuță a murit în timpul unui ritual de exorcizare ca în Evul Mediu a făcut înconjurul lumii. Se spunea că un preot și patru măicuțe ar fi legat o tânără cu lanțuri de o cruce improvizată și au chinuit-o așa până când sărmana ființă și-a dat duhul. Ca întotdeauna, printre frânturi de adevăr în stare pură și-au găsit loc și exagerările. Cert e că de la o simplă știre s-a ajuns la cărți vândute în tiraje signifiante și filme premiate la festivaluri de profil, iar de aflarea adevărului nu mai par interesați decât o mână de oameni.

Printre aceștia și o echipă de jurnaliști de la BBC. Ei nu și-au propus să afle cine și de ce anume e vinovat, ci doar ce s-a întâmplat cu tânăra Irina Cornici, asupra căreia niciun regizor sau scriitor nu și-a aplecat atenția. Așa se face că jurnaliștii englezi au descoperit că tânăra a murit din cauza injecțiilor cu adrenalină făcute de medici, deși la momentul anchetei, cadrele medicale care au intervenit nu au fost găsite vinovate.

“Raportul redactat de medicul Dan Gheorghiu, medic primar de medicină legală din Constanța, ajunge la concluzia că moartea Irinei Cornici a fost cauzată de o eroare medicală făcută de medicul ambulanței care i-a administrat tinerei șase fiole de adrenalină. Prima analiză medico-legală, făcută sub presiunea emoțiilor stârnite de cazul de la Tanacu, îl acuza pe preotul Daniel Corogeanu de omucidere. Cauza presupusă a morții era insuficiența cardio-respiratorie acută, insuficiența respiratorie restrictivă prin contenție (mecanică), șoc hipovolemic (scăderea cantității de sânge circulant), deshidratare importantă în contextul unui bufeu delirant halucinator (schizofrenie) neglijat, cu stare de agitație psihomotorie severă. Noul raport medico-legal arată că, potrivit expertizei făcute după exhumare, Irina Cornici mai era încă în viață atunci când i s-au aplicat perfuzii cu o supradoză de adrenalină. În fisa intocmita de medicul ambulanței scrie că i s-au administrat Irinei Cornici șase doze de adrenalină. Raportul medico-legal întocmit de doctorul Dan Gheorghiu cuprinde o descriere a efectelor adrenalinei: Cantitatea mult peste normal de adrenalină administrată, cât și timpul de acțiune prelungit asupra cordului au avut efecte letale prin fibrilație ventriculară și stop cardiac ireversibil”, se spune in noua expertiza medico-legală conform BBC.

Pe cine interesează?

Această nouă teorie despre moartea Irinei Cornici vine mult după ce cei cinci membri ai „lotului exorciștilor” – preotul Daniel Petru Corogeanu și măicuțele Nicoleta Sofia Arcălianu, Adina Lucia Cepraga, Simona Bârdănaș și Elena Oțel – au fost condamnați pentru „lipisre de libertate urmată de moartea victimei”. Și-au ispășit pedepsele și deja sunt în libertate, revenind, într-un fel, la viața de rugăcine. Ce este demn de menționat din acest punct de vedere e că, înainte de a fi condamnați de instanță, Patriarhia, prin Episcopia Hușilor, în primă fază, s-a dezis de ei, retrăgându-i din viața monahală. I-a condamnat fără să aibă nici măcar o minimă curiozitate dacă stirea despre ritualul din evul mediu și evnimentele de la Tanacu au fost cu adevărat simetrice sau au avut vreo discrepanță. Înaltelor fețe nu le-a păsat de proprii oameni, care, pare-se, au fost condamnați fără vină. În aceste condiții poate cineva să creadă că le-a păsat vreo secundă de Irina Cornici?

Acum, lucrurile și-au revenit cât de cât la normal. Daniel Corogeanu și cele patru măicuțe fac slujbe într-un schit improvizat și sunt înconjurați de din în ce mai mulți adepți. Singura diferență e că Irina nu mai e în viață. Astăzi se împlinesc nouă ani de când a fost înmormântată…

Viața Irinei Cornici

1982 – Se naște Maricica Irina Cornici în comuna Ibănești, Bârlad. Împreună cu fratele ei, Vasile, sunt abandonați de mici și cresc la Casa de copii din Bârlad.

1999 – Frații se despart. Vasile pleacă la familia Stolojescu din satul Cuptoare, județul Caraș Severin, iar Irina Cornici urmează Liceul agricol din Zorleni.

2001 – Prin intermediul firmei Atlassib din Lugoj, Irina pleacă în Germania unde lucrează ca baby-sitter sau cameristă la familia Sigrid Niemann din St Oswald, Niederbayern.

2002 – 2005 – Irina Cornici, stabilită la familia Stolojescu, pleacă periodic în străinătate, pe perioade de câte trei luni.

5 aprilie 2005 – Împreună cu fratele ei, Vasile, își vizitează o prietenă de orfelinat, Paraschiva Anghel, la mănăstirea “Sfânta Treime” din comuna Tanacu, județul Vaslui.

9 aprilie – Cei doi frați se pregătesc să se întoarcă la familia Stolojescu. Înainte de a pleca la gară, Irina are o criză nervoasă extrem de violentă. Este în pericol să se automutileze, lovindu-se cu pietre și tăvălindu-se pe jos. Maicile și preotul Daniel Corogeanu cheama Salvarea de trei ori, dar li se răspunde că trebuie să facă apel la propria credință. Se aplică procedura așa numită de “temporizare”. Maicile reușesc să o lege pe Irina și, astfel imobilizată, o duc la Spitalul județean Vaslui, cu o mașină împrumutată.

Este internată în jurul orei 23 la Spitalul județean Vaslui, la secția de terapie intensivă. Potrivit declarațiilor directoarei adjuncte a Spitalului, Lelia Croitoru, fata suferea de agitație psiho-motorie și delir de persecuție, cu suspiciunea de psihoză majoră.

11 aprilie – Irina Cornici e dusă în secția de psihiatrie a Spitalului Județean, unde, pe foaia de observație, medicii notează: “heteroagresivitate, impulsivitate rău controlată, delir, puseuri de febră”.

15 aprilie – Starea de sănătate a Irinei Cornici se înrăutățește. În foaia de observație, medicii notează: stare generală alterată, febră, confuzie. Este mutată din nou la secția de terapie intensivă.

În perioada șederii ei în spital, fratele, Vasile, și călugărul Ilie merg la Cuptoarele și cer familiei Stolojescu să le dea 1000 de euro pentru îngrijirea Irinei.

24 aprilie – Deși nu i s-a făcut un examen psihologic care să stabilească un diagnostic cert, Irina Cornici este externată prematur și neregulamentar, cu diagnosticul “schizofrenie în stadiu incipient”. Diagnosticul precedent fusese “schizofrenie de tip dezorganizat”. I se prescrie tratament cu “Zaiprexa”, un neuroleptic. Călugărițele au declarat ulterior că nu ar fi primit foaia de externare.

8 iunie – Hotărâtă să rămână la mănăstire, Irina pleacă, împreuna cu trei maici, în satul Cuptoarele, ca să-și aducă hainele și să recupereze restul banilor câștigați de ea în Germania. Potrivit maicilor, reușește să recupereze doar 500 din totalul de 3500 euro.

9-10 iunie – Irina trece printr-o a doua criză de violență extremă. Preotul Daniel hotărăște să o interneze din nou dar, la rugamintea fratelui ei, Vasile, dezamagit de tratamentul din spital, preotul și maicile decid să o mai țină în mănăstire și
să-i facă slujbe – liturghie, maslu, molitvele Sfântului Vasile cel Mare.

10-13 iunie – Irina se află în stare de surescitare maximă, e violentă, refuză să manânce, să bea și nu mai are somn. Călugărițele o leagă cu prosoape de mîini și de picioare, ca să nu se rănească. Călugărițele au declarat ulterior că se temeau și să nu dea foc chiliei.

13 – 15 iunie – Tânăra este transportată în biserică pe o targă improvizată. Criza continuă, iar maicile o imobilizează legând-o la mîini și la picioare, cu lanțuri înfășurate în prosoape. În timpul slujbelor, i se aplică un plasture pe gură, ca să nu înjure în timpul rugăciunilor.

15 iunie dimineața – Irina dă semne că își revine. Îi recunoaște pe cei din jur și le vorbește. E dezlegată și i se oferă ceai cu pâine. De astă dată, acceptă să se hrănească. Apoi cade într-o stare de letargie. Maicile observă că nu respiră normal și trimit pe cineva să aducă Salvarea din Vaslui.
Salvarea ajunge în jurul prânzului. Doctorița constată că pulsul fetei era foarte slab. O urcă în mașină, îi aplică perfuzii cu adrenalină (6 fiole) și pornesc spre spital împreună cu doi asistenți, șoferul și o maică.
Potrivit declarațiilor călugăriței, pe drum, doctorița ar fi comunicat spitalului că tânăra Irina era încă în viață. La Spitalul județean, doctorița de gardă e de părere că Irina murise de 24 de ore. Ea este prima persoană care îi acuză pe preot și pe maici că ar fi omorât-o pe fată. Este chemată Poliția care începe ancheta la fața locului.

16 iunie – Poliția Vaslui transmite redacțiilor de presă locale buletinul informativ zilnic care cuprinde știrea despre incidentul de la Tanacu.

20 iunie – Are loc înmormântarea Irinei Cornici în comuna Perieni, Bârlad.

22 iunie – Preotul Daniel Corogeanu și patru călugărițe apropiate Irinei sunt reținuți de Parchetul județean pentru 24 de ore. Mandatul se va prelungi ulterior cu 29 de zile sub acuzația de omor deosebit de grav.

23 iunie – Episcopul vicar de Huși, Corneliu Bârlădeanul, îi exclude din viața monahală pe preotul Daniel Corogeanu și pe călugărițele Nicoleta Arcăleanu, Adina Cepraga, Elena Oțel și Simona Bârdănaș. Decizia episcopului încalcă regulamentele în vigoare ale vieții monahale ortodoxe din România. Potrivit documentelor bisericești, un preot și călugăr nu poate fi caterisit și scos din viața monahală decât prin decizia unei bisericești care trebuie să-l asculte, să facă propria anchetă și să judece cazul.

7 iulie – Cazul Tanacu stârnește dezbateri aprinse în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române. La finalul întrunirii, este dat publicității un Comunicat care condamnă faptele petrecute la mănăstirea Sfânta Treime.

21 iulie – Alianța Civică organizează o dezbatere pe tema responsabilității instituțiilor implicate în cazul de la Tanacu: Biserică, Spitalul județean Vaslui, Poliție, Parchet, presă. Participanții la dezbatere cer abordarea cazului cu profesionalism și fără părtinire.

28 iulie – Daniel Corogeanu și cele patru foste călugărițe sunt eliberați din arestul preventiv și anchetarea cazului continuă în stare de libertate.

Centrul Bucurestiului, ocupat informational de activistii anti-gaze de sist: greva foamei la Teatrul National, cort de informare la Coltea

Asociatia “Romania Vie” si un grup de voluntari a amplasat in Piata Universitatii, langa spitalul Coltea, un cort unde impart trecatorilor pliante cu informatii despre explorarea/exploatarea gazelor de sist si fracturarea hidraulica. Cortul este singurul de acest gen din Bucuresti si va sta in in aceasta locatie timp de trei saptamani (17 februarie-9 martie). Tot in Piata Universitatii, in fata Teatrului National, sunt zilnic cateva persoane care sustin ca fac greva foamei ca forma de protest impotriva fracking-ului in Romania. Dupa ce expira perioada de trei saptamani, ong-ul spera sa obtina prelungirea autorizatiei pentru amplasarea cortului cu inca trei saptamani, pana pe 4 aprilie, ziua internationala “Anti Fracking”. Voluntarii impart trecatorilor pliante in care sunt detaliate implicatiile explorarii si exploatarii gazelor de sist in viziunea ONG-ului.

Informatiile principale din pliantele impartite de voluntari:
– “70% din teritoriul Romaniei este concesionat pentru extragerea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice!”
– Extrema Urgenta! Romania in pericol!

– fracturarea hidraulica pentru gaze de sist inseamna: otravirea apelor, otravirea pamantului, otravirea aerului,  cutremure de pamant;
– 60.000 de sonde vor contamina iremediabil apa, solul si aerul. Pe scurt: Moarte!

Pliantul mai prezinta o serie de informatii detaliate despre impactul asupra mediului, sanatatii si economiei, fara a prezenta insa sursa acestora. “La acest cort stam patru-cinci oameni. Suntem un grup format la tabara de greva foamei din fata Teatrului National Bucuresti, insa autorizatia de amplasare a cortului este luata pe numele Asociatiei Romania Vie. Informam cetatenii despre pericolul fracturarii hidrauluice si exploatarea gazelor de sist in Romania si dam pliante. Am cerut TVR sa organizeze o dezbatere publica despre acest subiect si nu au vrut. Au venit foarte multi oameni sa intrebe si sa semneze petitia impotriva gazelor de sist si a fracturarii hidraulice. Aceasta petitie insa nu este gata inca. Doar un cetatean care a venit aici a fost pentru exploatarea gazelor de sist”, spune Alexandru Lesman, unul dintre voluntarii care stau la cort.

Pliant anti gaze de sist 2

Sursa: hotnews.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: