Home / Tag Archives: munca

Tag Archives: munca

1.205 persoane angajate prin intermediul AJOFM Vaslui în primele trei luni ale anului 2019

În primele trei luni ale anului 2019, prin intermediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vaslui, au fost încadrate în muncă 1205 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de referință, 624 au peste 45 de ani, 261 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 150 au între 25 și 35 de ani, iar 170 sunt tineri sub 25 de ani. În funcție de rezidență, din totalul persoanelor încadrate în muncă, 571 provin din mediul urban, iar 634 persoane sunt din mediul rural.

Din punct de vedere al nivelului de pregătire al persoanelor pentru care s-a identificat un loc de muncă, cele mai multe persoane au studii profesionale (454), urmate de cele cu studii gimnaziale (379). Numărul celor cu studii primare este de 17, numărul celor cu studii liceale si postliceale este de 174 iar cei cu studii universitare sunt în număr de 54.

Pentru integrarea pe piața muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în baza de date a agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază au domiciliul sau reședința beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, modificată și completată. (G.P)

Dubios: de la începutul anului, în tot județul Vaslui, o singură familie a rămas fără ajutor social

Asistații social din județ au prins chef de muncă, ori nu sunt monitorizați corespunzător de către autorități. Dacă anul trecut, în județul Vaslui, din luna octombrie până în decembrie, au fost sistate șapte ajutoare sociale pentru refuzul unui loc de muncă, în baza Legii nr. 192/2018, anul acesta nu a fost sistat decât un singur ajutor social pe care îl primea o familie din Oltenești.

„Familia, formată din trei persoane adulte, a refuzat un loc de muncă, lucru sancționat de legea apărută la sfârșitul lunii octombrie 2018, fapt ce a dus la sistarea ajutorului social”, a declarat Sorin Prepeliță, directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, pentru Est News.

Persoanele certate cu munca, beneficiare ale venitului minim garantat, trebuie să știe că refuzul unui loc de muncă, o singură dată, sau refuzul de a participa la programe de formare profesională sunt sancționate de lege cu suspendarea dreptului de a mai primi ajutor social.

În județul Vaslui, conform datelor primite de la AJPIS se află în plată 8.372 de familii și persoane singure care îndeplinesc toate criteriile pentru a beneficia de ajutor social. Pe 12 aprilie, Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă organizează o bursă generală a locurilor de muncă. Pentru unii va fi o oportunitate de a-și găsi o slujbă, pentru alții, mai ales pentru asistații social, o nenorocire, pentru că mulți nici nu vor să audă de un loc de muncă. (Mihaela NICULESCU)

Cetățean din Republica Moldova, depistat că muncea ilegal la o firmă din județ

Polițiștii din cadrul Biroul pentru Imigrări al județului Vaslui au depistat un bărbat de 32 de ani din Republica Moldova, care lucra ilegal la o societate comercială din județ.

Polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări – Biroul pentru Imigrări al județului Vaslui, au desfășurat o acțiune pe linia prevenirii și combaterii muncii nedeclarate a străinilor, ocazie cu care, la punctul de lucru al unei societăți comerciale, au depistat un bărbat în vârstă de 32 de ani, din Republica Moldova, care desfășura activități lucrative fără a îndeplini condițiile legale. În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că străinul nu avea drept de muncă la societatea comercială controlată, respectiv nu deținea aviz de angajare. Ca urmare a celor constatate, polițiștii de imigrări au luat măsura îndepărtării sub escortă de pe teritoriul României a cetățeanului străin, iar la ieșirea din țară a fost aplicată interdicția de a mai intra pe teritoriul țării noastre pe o perioadă de șase luni, au informat reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vaslui, într-un comunicat de presă.

Totodată, societatea comercială a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 10.000 lei, pentru primirea la muncă a unui străin fără aviz de angajare, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României. (G.P)

Peste 100 de reprezentanți ai firmelor din județ, instruiți de Inspecția Muncii pe noile modificări legislative

Peste o sută de reprezentanți au firmelor din județ au participat la activități de instruire pe tema noilor reglementări în sfera relațiilor de muncă și modul de interpretare al acestora, precum și în cea a securității și sănătății în muncă în domeniul constructiilor civile și industriale. Inspectorii ITM Vaslui le-a atras atenția angajatorilor asupra modului cum folosesc zilierii și dacă au pus în aplicare reglementările cu privire la salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Activitățile de instruire și informare organizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui s-au desfășurat în toate cele trei municipii ale județului, unde au ajuns zeci de reprezentanți ai agenților economici, inclusiv din mediul rural. Un prim act normativ adus în discuție a fost cel care modifică Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri. Participanților la instruire li s-a atras atenția că, prin noile modificări legislative, au fost restrânse domeniile prevăzute în ”Clasificarea activităților din economia natională în care se poate presta munca necalificată cu caracter ocazional” în domeniile agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură, cu excepția exploatărilor forestiere, pescuit și acvacultură. De asemenea, participanții au fost informați despre faptul că s-a introdus o limită maximă de zile în ceea ce privește posibilitatea prestării de activități în regim de zilier pentru mai mulți beneficiari, în decursul unui an calendaristic, cu excepțiile prevăzute de lege.

Conform noilor prevederi, un beneficiar nu poate utiliza o persoană în mod continuu în activitățile de tip zilier decât 25 de zile calendaristice. În caz contrar, are obligația încheierii unui contract individual de muncă pe perioadă determinată. Prin completările aduse legii, s-a avut în vedere și responsabilizarea persoanelor care desfașoară activitate ca zilieri, în sensul ca aceștia pot deveni subiecți activi ai unei fapte contravenționale în situația în care încalcă interdicțiile prevăzute de lege”, a declarat inspectorul șef al ITM Vaslui, Gheorghe Chirvase.

Tot în cadrul întâlnirilor avute cu reprezentanții agenților economici, inspectorii ITM le-a adus la cunoștință acestora și despre modificările, de la 1 ianuarie 2019, în ceea ce privește salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, așa cum este reglementat de HG nr. 937/ 2018. Printre altele, s-a punctat faptul că, prin această hotărare s-a stabilit un salariu de bază minim superior în cazul personalului încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare.

”Intrucât prin hotărârea menționată au fost stabilite două niveluri diferite ale salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, participanții la instruire au fost informați în legătură cu modul în care se determina toate drepturile și obligațiile stabilite de lege raportat la acestea. De asemenea, discutii au fost și pe marginea salariul minim garantat în plată în domeniul construcțiilor, facându-se o clarificare în ceea ce priveste aplicabilitatea prevederilor art.71 alin.1 din OUG nr. 114/2018. Participanților li s-a precizat clar că dispozițiile menționate sunt aplicabile tuturor salariaților angajatorilor care desfașoară activități în sectorul constructii, în domeniile de activitate prevăzute la art.66 pct.1 lit. a din același act normativ. S-a incercat și clarificarea modului de aplicare a dispozițiilor menționate în situația în care un angajator este autorizat să desfășoare activitate în mai multe domenii de activitate, printre acestea incluzându-se și domeniul construcțiilor”, a mai precizat Gheorghe Chirvase.

După acțiunea de informare și clarificare cu privire la noile reglementări în domeniul relațiilor de muncă, inspectorii ITM Vaslui au răspuns și întrebărilor adresate de participanți în legătură cu încheierea, modificarea, suspendarea ori încetarea contractului individual de muncă. Totodată, reprezentanții firmelor s-au arătat interesați și de modul de înregistrare în registrul general de evidență a salariaților și termenele de transmitere a acestora, de ucenicia la locul de muncă sau de contractele colective de muncă.

Prezent și el la ședințe, un ofițer din cadrul Biroului pentru Imigrări Vaslui a prezentat participanților prevederile legale de angajarea în muncă a străinilor pe teritoriul Romaniei, în contextul ultimelor modificări legislative, precum și in ceea ce priveste drepturile și obligațiile ce le revin în calitate de angajatori.
”Și în perioada următoare, vom efectua acțiuni de informare și conștientizare. Atragem atenția pe această cale tuturor angajatorilor să respecte prevederile legale în domeniul relațiilor de muncă și în cel de securitate și sănătate în muncă”, a conchis șeful ITM Vaslui. (Ionuț PREDA)

Aproape jumătate dintre vasluieni se simt hărțuiți sexual la locul de muncă

Amenințările colegilor cu funcții de conducere și aluziile cu caracter sexual sunt printre primele forme de hărțuire pe care le invocă angajații vasluieni, potrivit unui sondaj realizat de un site național de recrutare a forței de muncă. Grav este faptul că doar patru din cinci persoane afectate de acest fenomen raportează incidentele colegilor sau superiorilor, preferând să suporte hărțuirile ori să plece din firma sau instituția unde își desfășoară activitatea.

Concluziile unui sondaj recent arată că piața muncii din țară și din județul Vaslui se confruntă cu o problemă spinoasă꞉ hărțuirea. Cele mai afectate sunt femeile (86%), dintre care mai mult de jumătate recunosc că au trecut prin situații de-a dreptul jenante la serviciu de cel puțin trei ori, în timp ce 10% susțin că li se întâmplă în mod constant să fie hărțuite.

Ce pățesc agresorii? Dacă e să dăm crezare aceluiași sondaj, foarte puțini dintre hărțuitori se aleg cu o mustrare sau un avertisment de la superiori. Realitatea e că, de frică să nu-și piardă locul de muncă, vasluienii care sunt hărțuiți nu raportează aproape niciodată astfel de incidente. Cu alte cuvinte, hărțuirea există, agresorii rămân necunoscuți.

21,2% dintre cei pățiți afirmă că au cerut ajutor colegilor sau superiorilor, iar alți 20% au preferat să ascundă și să suporte situația. Pe de altă parte, trei din cinci victime spun că au avut o confruntare directă cu persoana vinovată. Drept urmare, pentru aproape patru din zece persoane situațiile jenante la locul de muncă au încetat, însă mai mult de trei din zece susțin că, din contră, confruntarea directă a agravat lucrurile, în timp ce pentru restul nu a adus nicio schimbare.

Vorbim, așadar, despre un cerc vicios care ia naștere odată cu prima tentativă de hărțuire și care pune presiune uriașă pe victime. Aproape 59% dintre cei hărțuiți sexual de cineva din echipa de la job au ales să părăsească locul de muncă. O posibilă explicație ar fi că, în jumătate din cazuri, responsabil de hărțuire a fost chiar managerul sau superiorul direct, iar pentru 34,5% dintre respondenții care au răspuns afirmativ, comportamentul neadecvat a venit din partea unui director din conducerea executivă a instituției.

De asemenea, există cazuri în care angajații s-au simțit hărțuiți de către un coleg aflat pe o poziție similară în firmă (38,3%), de către un client (16%) sau un furnizor (5%).

Pentru jumătate dintre cei care nu au raportat incidentul sau incidentele, argumentul principal pentru a decide să ascundă situația a fost că nu aveau dovezi, fiind vorba de cuvântul lor împotriva cuvântului celuilalt, în timp ce o treime dintre ei nu doreau să fie percepuți ca angajați-problemă, restul de 17% temându-se să nu își piardă locul de muncă.

Cei care au ales să raporteze, totuși, incidentul au reclamat situația superiorului lor direct, șefului direct al agresorului, departamentului de HR sau departamentului legal.

Ce se întâmplă cu aceia care decid să facă problema cunoscută la nivelul companiei? Au de suportat consecințe: fie vor fi ocoliți de colegi (așa cum s-a întâmplat în 28,5% cazuri), fie sunt certați de șefi (12%) sau chiar dați afară din firmă (14,2%).

Realitatea e că doar una din cinci persoane primește susținere atât din partea colegilor, cât și a șefilor. Cât despre hărțuire, aceasta încetează în aproape 38% dintre situații, după ce cazul a fost reclamat, însă vinovatul își păstrează jobul în instituție. Doar în 5% dintre cazuri hărțuitorul a fost dat afară, conform sondajului. (Mara GRIGORIU)

Oportunitate de integrare pe piața forței de muncă pentru persoanele cu dizabilități

Sub egida “Pot ce poți și tu, angajează-mă!”, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vaslui marchează “Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități”, 3 decembrie, prin organizarea unor evenimente care să asigure atât dialogul dintre factorii care pot contribui la ocuparea forței de muncă din rândul persoanelor cu dizabilități, cât și activități specifice bursei locurilor de muncă.

Astfel de acțiuni se vor desfășura pe teritoriul întregii țări în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, direcțiile generale de asistență social și protecția copilului și organizații neguvernamentale ale persoanelor cu dizabilități își propun să asigure un dialog constructiv pentru integrarea socio – profesională a persoanelor cu dizabilități.

Potrivit legii persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale. Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. În caz contrar, acestea plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.

“Cu eforturi minime, angajatorii pot deveni partenerii noștri prin încadrarea persoanelor cu dizabilități. Reamintim faptul că, potrivit Legii privind asigurările pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, ANOFM acordă subvenții, pe o perioadă de 12 luni, angajatorilor care încadrează persoane cu handicap pe perioadă nedeterminată, cu condiția menținerii în activitate cel puțin 18 luni de la data angajării. Subvenția lunară este de 2.250 de lei și se acordă proporțional cu timpul lucrat”, precizează într-un comunicat de presă AJOFM Vaslui.

Agenții economici din județ care doresc să participe la această acțiune organizată la nivel național se pot adresa agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în raza cărora au sediul. (George PROCA)

Angajatorii preferă zilierii, în dauna salariaților cu contract de muncă

În primele nouă luni ale acestui an, în județul Vaslui au prestat activități cu caracter ocazional 77.131 de zilieri. Agricultura și comerțul sunt principalele domenii care atrag forța de muncă. Utilizarea frecventă a zilierilor a făcut ca, în ultimii ani, numărul acestora să fie mult mai mare decât cel al salariaților, care este de numai 54.271 persoane.

Munca necalificată cu caracter ocazional are tot mai mult succes la nivelul județului Vaslui. În primele nouă luni ale acestui an în județul nostru au prestat activități ocazionale nu mai puțin de 77.131 de zilieri.

Manuela Moraru, purtător de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui, a spus că domeniile în care activează cei mai mulți zilieri sunt agricultura și construcțiile. Numai în luna septembrie 2018, angajatorii din județul Vaslui au utilizat 3.427 de zilieri: “Pentru a ușura activitatea angajatorilor, s-a realizat o aplicație electronică prin care registrul de evidență al zilierilor poate fi transmis în format electronic către ITM Vaslui. Măsură face parte din cadrul unei campanii desfășurate la nivel național, privind respectarea legislației în domeniu”.

Demn de remarcat este faptul că Vasluiul are mai mulți zilieri decât salariați cu contracte individuale de muncă. La începutul lunii septembrie 2018, numărul contractelor individuale de munca active din județ era de 59.546. De asemenea, numărul total al salariaților este de 54.271 persoane, iar numărul total al persoanelor juridice active este de 6.149 persoane.

Zilierii achită impozite

Domeniile în care se pot presta activități care au caracter ocazional sunt agricultură, silvicultură, exploatări forestiere, pomicultură și viticultură, apicultură, zootehnie etc. Persoanele care lucrează cu zilieri sunt obligate la plata unui impozit de 16%, calculat la remunerația brută acordată acestora, în caz contrar, riscând amenzi de până la 20.000 lei. Totodată, există obligația întocmirii unui registru de evidență a zilierilor pentru toate persoanele care desfășoară activități cu caracter ocazional. Agenții economici care au achiziționat/achiziționează registre de evidență a zilierilor, conform Legii 52/2011, au obligația să le completeze cu toți zilierii cu care au avut/au raporturi de muncă, în ordine cronologică. Beneficiarul de lucrări va transmite către Inspecția Muncii o copie a registrului, până în data de cinci a lunii următoare pentru luna anterioară. (Dănuț Ciobanu)

Sute de salariați vasluieni și-au reclamat angajatorii la Inspecția Muncii

În cursul acestui an Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui a înregistrat 242 de sesizări din partea salariaților. Plângerile angajaților vizează atât probleme care țin de relațiile de muncă, cât și nereguli care privesc securitatea și sănătatea în muncă.

Manuela Moraru, purtător de cuvânt al ITM Vaslui, a precizat că cele mai multe reclamații se referă la neplata drepturile salariale, neefectuarea concediilor de odihnă, nerespectarea programului de lucru sau lipsa condițiilor și echipamentelor de muncă: “Inspectorul verifică dacă este respectată legislația muncii. Dacă în urma verificărilor se constată nereguli, se trasează măsuri la care angajatorii trebuie să se conformeze într-un anumit termen. Angajatorii trebuie să facă dovada că au îndeplinit respectivele măsuri. În caz contrar, aceștia vor fi sancționați conform legii. În funcție de ceea ce sesizează muncitorii, ITM Vaslui ia în considerare și plângerile anonime (telefonice sau scrise)”.

Reclamațiile venite din partea salariaților se înregistrează la secretariatul ITM Vaslui în regim de corespondență. Sesizările sunt centralizate într-un registru special și, în funcție de specificul fiecărei sesizări, se face repartizarea acestora: relații de muncă sau securitate și sănătate în muncă. Conform legislației în vigoare, în termen de 30 de zile, Inspecția Muncii trebuie să transmită petentului rãspunsul în plic, cu confirmare de primire. În cazuri de excepție, se poate face o prelungire a soluționării sesizării cu încă 15 zile. Angajatorii care refuză colaborarea pot primi sancțiuni cu amendă cuprinsă între 4.500 și 9.000 de lei. (Dănuț Ciobanu)

Pomanagiii vor fi scoși din cârciumi și trimiși la muncă

În sfârșit a fost promulgat proiectul de lege care va selecta puturoșii de cei care au cu adevărat nevoie de ajutor social.

Proiectul de lege, prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă, a fost promulgat prin decret prezidențial la sfârșitul lui iulie. Prin urmare toți zdrahonii, care stau prin cârciumi apoi se înmulțesc ca iepurii pentru a lua mai mulți bani de la stat, nu vor mai primi bani de pomană, dacă refuză un loc de muncă. Legea nu va fi aplicată imediat, ci după 90 de zile de la publicare în Monitorul Oficial, adică pe la jumătatea lui octombrie 2018.

Cei care vor tria puturoșii de cei care au cu adevărat nevoie de ajutor social sunt primarii din toate localitățile și reprezentanții Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vaslui, deoarece în lege se precizează negru pe alb că: “refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social”. În plus, cei care au pierdut ajutorul social nu mai au dreptul la acest tip de pomană vreme de 12 luni.

O altă îmbunătățire adusă legii privind venitul minim garantat este aceea că, în cazul în care pe titularul dosarului îl trec transpirațiile sau îl apucă tremuriciul când aude de muncă, acesta va fi înlocuit de o altă persoană majoră din familie care, la solicitarea primarului, va presta acțiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăși regimul normal de lucru și cu respectarea normelor de securitate și igienă a muncii. “În situația în care persoana nominalizată să efectueze acțiunile sau lucrările de interes local se află în incapacitate temporară de muncă sau și-a pierdut total ori parțial capacitatea de muncă, obligația de a presta acțiunile sau lucrările de interes local (…) se transferă celorlalte persoane apte de muncă din familie, cu acordul primarului”, se arată în lege.

Plata ajutorului social încetează și în cazul în care se constată că familia sau persoana singură a realizat venituri din alte surse și acestea nu au fost declarate de titular.

La rândul lor, primarii au obligația de a întocmi un plan de activități sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă și funcționează pe raza de competență a unității administrativ-teritoriale. Planul de acțiune se aprobă prin dispoziție a primarului, se afișează la sediul primăriei și cuprinde activitățile sezoniere, beneficiarii de lucrări, precum și repartizarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social pentru desfășurarea activităților sezoniere.

Repartizarea activităților sezoniere se realizează de către primar, după efectuarea de către beneficiarii de ajutor social a orelor de muncă stabilite, iar planul de acțiune se transmite agențiilor teritoriale în luna următoare aprobării.

În cazul în care primarii nu-și îndeplinesc sarcinile mai sus menționate vor fi sancționați cu amendă de la 1.000 la 5.000 de lei.

În evidențele Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Vaslui sunt înregistrate nu mai puțin de 8.768 de familii care primesc ajutor social. Efortul financiar pentru susținerea acestora este de 2.593.104 lei lunar. (Cristian DIMA)

Peste 500 de asistați social au pierdut ajutorul social pentru ca au refuzat să muncească

Nu mai puțin de 594 de persoane, beneficiare de ajutor social, au fost scoase de la plată în primele cinci luni ale anului, rămânând să încaseze, această formă de sprijin financiar, 9.072 de familii din județul Vaslui. Efortul financiar pentru susținerea acestora fiind de 2.697.914 lei lunar, adică o medie de 297 de lei/beneficiar.

Culmea e că asistații social preferă să întindă acești bani de la o lună la alta în loc să se angajeze, iar angajatorii se plâng că pierd contracte din cauza lipsei de forță de muncă calificată și că nu găsesc nici măcar muncitori necalificați pentru diverse lucrări.

Guvernanții vor să reducă numărul celor care stau și așteaptă lunar ajutorul social motiv pentru care au adoptat, săptămâna trecută, un proiect de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă. “Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă atrage încetarea dreptului la ajutor social”, prevede inițiativa care modifică și completează Legea 416/2001.

Deocamdată din acest motiv foarte puține persoane din județul Vaslui și-au pierdut dreptul la ajutor social.

În primele cinci luni ale anului 2018 au fost scoase din evidentele noastre pentru refuz de loc de muncă 11 persoane înregistrate ca fiind în căutarea unui loc de muncă”, ne-a declarat Laura Toporăscu, purtător de cuvânt al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui

Într-un clasament național după numărul beneficiarilor de ajutor social județul Vaslui ar fi pe locul șase după Dolj (12.860), Bacău (10.337), Buzău (10.261 ), Galați (9.243) și Teleorman (9.224), potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.

Precizăm că au dreptul la această formă de sprijin financiar, familiile și persoanele singure care realizează venituri mici. Acestea se calculează ca o sumă a tuturor veniturilor din familie, inclusiv asigurări sociale de stat, asigurări de șomaj, indemnizații, alocații și ajutoare cu caracter permanent.

Nu se iau în calcul: alocația pentru susținerea familiei, alocația de stat pentru copii, ajutoarele de stat acordate pensionarilor agricoli, sprijinul financiar <bani de liceu>, veniturile obținute de zilieri, bursele școlare, sumele acordate tinerilor cu cerințe educaționale special și, în sfârșit, tichetul social pentru stimularea învățământului preșcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate. (Cristian DIMA)

Sancțiuni dure date de ITM în Șuletea, Vaslui și Huși

Controalele inspectorilor de muncă s-au lăsat cu amenzi și sancțiuni pentru șase angajatori din județul Vaslui.

Neregulile constatate, în aprilie, de inspectorii de muncă, au dus la aplicarea a șapte sancțiuni, dintre care trei amenzi în valoare de 61.500 lei. Cu cea mai mare amendă (40.000 de lei) s-a ales un angajator din comuna Șuletea, al cărui domeniu de activitate este cultivarea cerealelor, inspectorii găsind la lucru două persoane fără forme legale de angajare. Cu 20.000 de lei amendă s-a ales proprietarul unui bar din municipiul Vaslui. Motivul: în local a fost găsit un minor care lucra „la negru”.

Pentru nerespectarea altor prevederi legale prevăzute de legislația muncii au mai fost aplicate: o amendă în valoare de 1.500 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind evidența orelor de muncă pentru fiecare salariat cu precizarea orelor de început și de sfârșit a programului de lucru, trei avertismente pentru nerespectarea termenelor de transmitere a modificărilor intervenite în executarea contractelor individuale de muncă și un avertisment pentru nerespectarea prevederilor legale privind acordarea a 48 de ore consecutive de repaus săptămânal, conform art. 137 din Codul Muncii”, ne-a spus Alin Mocanu, inspector șef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui.

Angajatorii sancționați cu avertisment au ca obiect de activitate fabricarea pâinii, prăjiturilor și produselor de panificație, fabricarea încălțămintei (Huși) și lucrări de construcții. (Cristian DIMA)

Veste – bombă pentru vasluienii care muncesc în străinătate꞉ vor fi obligați să justifice cu documente sumele trimise în țară

Halucinant este că toți cei care, dintr-un motiv sau altul, nu se conformează, riscă să se trezească și cu amenzi de până la 150.000 lei, și cu banii munciți din greu confiscați.

Proiectul care i-a luat în vizor pe romȃnii de peste hotare, inclusiv pe zecile de mii de vasluieni care au plecat în străinătate în căutarea unui trai mai bun, pune în aplicare o normă europeană și a fost inițiat de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, o entitate aflată în subordinea Guvernului.

Potrivit reprezentanților acestui Oficiu, românii din diaspora vor avea obligația de a justifica, prin documente scrise, orice sumă pe care o vor trimite în țară, cu valoare mai mare de 4.600 lei. „Pentru activitatea de remitere de bani, entitățile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro“, se arată în textul proiectului de lege.

Documentul prevede, de asemenea, o perioadă de maximum trei zile lucrătoare de la momentul în care persoanele fizice au efectuat tranzacția, în care acestea să raporteze informații la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. În caz contrar, cei care nu respectă legea vor avea de suportat amenzi usturătoare. „Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravențională, administrativă sau penală. Pentru persoanele fizice, contravențiile (…) se sancționează cu avertisment sau amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei“, se menționează în draftul de proiect.

Pe de altă parte, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, susține că România nu ar trebui să se grăbească să transpună în practică această prevedere europeană, întrucȃt crede că „românii care trimit acasă bani nu au de-a face cu acte de terorism”, pe care proiectul de lege vrea să le prevină.

Chiar dacă nu au nicio legătură cu spălarea banilor și cu actele de terorism, vasluienii care muncesc în afara țării pentru a-și întreține familia rămasă acasă vor trebui să se supună noilor reglementări și să completeze declarațiile financiare, dacă vor dori să trimită rudelor, în continuare, diferite sume, pentru nevoile de zi cu zi ale acestora.

Analiștii economici sunt de părere că, în condițiile în care românii care lucrează peste hotare nu mai trimit acasă sume tot atât de mari ca în urmă cu câțiva ani, fluxul de intrări se va diminua în mod dramatic dacă va intra în vigoare proiectul de lege aflat pe site-ul Oficiului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Mai mult, aceștia avertizează că o astfel de măsură ar încuraja, de fapt, mijloacele ilegale de intrare în țară a banilor; mulți dintre cei care se află în străinătate muncesc fără forme legale, nu vor putea face rost de adeverințe prin care să-și justifice veniturile, dar nevoile copiilor rămași în țară îi vor convinge să găsească metode, în afara legii, de a le trimite o parte din banii cȃștigați.

Potrivit statisticilor oficiale, în anul 2016, transferurile personale de bani de la persoanele care lucrează în străinătate înspre România au atins 2,45 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel de după 2010 și al patrulea cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Mai mult, banii trimiși în țară de către românii din diaspora au fost motorul principal al economiei românești în perioada crizei.

Dacă Guvernul caută cu disperare bani pentru acoperirea unor promisiuni electorale, cum ar fi măririle salariale, care nu au nimic de-a face cu posibilitățile reale ale economiei, riscul unui blocaj în dezvoltare este cu atȃt mai mare. Și nu doar pentru economia națională, ci mai ales pentru economia județelor sărace, a Vasluiului de exemplu, unde oamenii își construiesc case, deschid afaceri sau pur și simplu continuă să supraviețuiască. Asta, și datorită banilor trimiși acasă de rudele care muncesc din greu printre străini. (Mara GRIGORIU)

Locuri de muncă vacante în județul Vaslui

Agenția Locală Vaslui, str Spiru Haret, nr.5, Telefon 0235 /369940

Locuri de munca disponibile la data 10.08.2017: 158

Denumire agent

Meseria / ocupatia/ Locuri de munca vacante

SC MORANDI-COM SRL

1 inginer zootehnist

1 medic veterinar

1 instalator

1 sofer

SC FABRICA DE CARNE MORANDI SRL

1 gestionar depozit

1 facturist

10 ambalator manual

10 transator

CONSILIUL JUDETEAN VASLUI

<p class="western" lang="en-US" align=%2

Iată cum pot obține vasluienii adeverința de vechime în muncă, singurul act care dovedește că au muncit!

de Simona MIHĂILĂ

De când cărțile de muncă nu mai există, salariații din județul Vaslui pot dovedi că și cât au muncit doar printr-un singur document: adeverința de vechime în muncă. Acest act poate fi solicitat angajatorului sau, dacă acesta nu poate ori nu vrea să îl elibereze, direct inspectoratelor teritoriale de muncă.

De asemenea, din 28 noiembrie 2016, atât angajatorii, cât și instituțiile și autoritățile publice sunt obligate să elibereze, la încetarea activității persoanelor pe care le-au plătit, o adeverință de vechime.

Cărțile de muncă nu mai există 2011, dată de la care evidența muncii se realizează doar electronic, prin intermediul registrului general de evidență a salariaților (ReviSal), reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 500/2011.

Conform acestui act normativ, fiecare angajator are obligația de a înființa și transmite la inspectoratul teritorial de muncă un registru general de evidență a salariaților și de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.

Dispariția carnetelor de muncă a făcut că dovada vechimii în muncă să se poată face numai cu ajutorul unor adeverințe care să precizeze perioadele lucrate de salariații angajați cu contract de muncă.

Cum se obține adeverința de vechime în muncă?

Potrivit legii, angajatorul este obligat să emită adeverința, în original sau copie certificată, în maximum 15 zile de când a fost solicitată.

“La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate.” art. 5, HG nr. 500/2011

Atunci când angajatorul nu vrea sau nu poate elibera o adeverință de vechime în muncă, salariații au posibilitatea să solicite documentul direct la Inspectoratul Teritoril de Muncă Vaslui. Textul legal spune că “Inspectoratul teritorial de muncă eliberează documentul, în baza registrului electronic transmis de angajator, în termen de cel mult 15 zile de la dată solicitării”.

Serviciul nu este, însă, gratuit, eliberarea adeverinței fiind taxată cu 20 de lei/document. E important de știut că, în situația în care angajatorul refuză, neavând motive obiective, să elibereze adeverințele de vechime și orice alte documente calitatea de salariat a solicitantului, el poate fi amendat cu o minimum 300 de lei, amendă care poate ajunge și la 1.000 de lei.

În acest caz trebuie sesizat ITM Vaslui, singura instituție abilitată să constate această contravenție și să aplice amenzile corespunzătoare.

Dar emiterea adeverinței nu se face numai la cerere. Anul trecut, printr-o hotărâre de guvern, angajatorii au obligația ca la încetarea activității salariatului să îi elibereze o adeverință care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate.

Și în acest caz, dacă angajatorul nu respectă legea poate fi amendat cu o suma cuprinsă între 300 și 1.000 de lei.

Iată ce trebuie să conțină adeverința de vechime

Adeverința de vechime în muncă nu are un format standardizat, impus de legislație, astfel că fiecare angajator poate alege formă în care se prezintă documentul. Totuși, pentru a fi completă și pentru a oferi toate informațiile importante, adeverința ar trebui să conțină cel puțin precizări referitoare la:

  • Datele de identificare ale salariatului,
  • Datele de identificare ale contractului individual de muncă pe baza căruia se atestă vechimea (numărul și anul în care a fost încheiat),
  • Durata activității salariatului,
  • Funcțiile ocupate de salariat în perioada în care a fost angajat,
  • Schimbările suferite de contractul individual de muncă, în cazul în care a fost vorba de încheierea, modificarea, suspendarea sau încetarea CIM,
  • Valoarea salariului de baza, inclusiv sporuri care intră în calculul punctajului mediu anual;
  • Vechimea în muncă, în meserie și în specialitate,
  • Perioadele de concediu fără plata
  • Absențele nemotivate de la serviciu.

Spre deosebire de mediul privat, unde formatul documentului este lăsat la latitudinea angajatorului, la funcționarii publici adeverință este standardizată, modelul ei fiind reglementat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

140 de sancțiuni date de Inspecția Muncii în ultima lună firmelor din județ

Un număr de 140 de sancțiuni au fost date agenților economici din județ firmelor controlate în ultima lună, valoarea amenzilor depășind 100.000 de lei. Munca fără forme legale reprezintă în continuare o problemă, în condițiile în care au fost identificate șapte persoane care lucrau ”la negru”, firmele găsite în neregulă fiind ”premiate” cu câte 10.000 de lei pentru fiecare lucrător în parte.

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui dă continuare bătăi de cap agenților economici din județ. Drept dovadă este numărul mare de sancțiuni aplicate firmelor verificate în ultima lună. În urma celor 188 de controale desfășurate la nivel de județ, au fost aplicate 140 de sancțiuni contravenționale. Practic, inspectorii au descoperit 107 angajatori în neregulă pe care i-au amendat, valoarea totală a sancțiunilor pecuniare depășind 100.000 de lei.
”Ca de obicei, majoritatea sancțiunilor au fost aplicate pentru nerespectarea legislației în domeniul sănătății și securității în muncă. Însă, ca și sumă, 70.000 de lei se regăsesc în amenzile date la firme unde au fost găsite șapte persoane care desfășurau diverse activități fără forme legale de muncă”, ne-a declarat inspectorul șef al ITM Vaslui, Gheorghe Chirvase.
Din punct de vedere al sănătății și securității în muncă, amenzile au fost aplicate pentru neelaborarea de instrucțiuni proprii pentru fiecare loc de muncă, neasigurarea examenului medical la angajare și periodic, neefectuarea instructajului de protecție a muncii, lipsa echipamentului de lucru și de protecție, neasigurarea materialelor necesare informării și instruirii angajaților, precum și neevaluarea riscurilor locurilor de muncă. (Ionuț PREDA)

79 de firme din județ, amendate în ultima lună din cauza încălcării legislației muncii

Un număr de 79 de firme din județul nostru au fost amendate în ultima lună de din cauza încălcării legislației muncii. Inspectorii ITM Vaslui au aplicat 130 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 63.000 de lei, însă aproape jumătate din sumă s-a regăsit în procesele verbale pentru munca la negru descoperită la trei angajatori.

Legislația muncii reprezintă în continuare o problemă pentru o parte dintre angajatorii din județ. Drept dovadă o reprezintă cele 130 de sancțiuni contravenționale aplicate firmelor controlate în aprilie de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui. În total, au fost sancționați 79 de angajatori verificați de inspectorii de muncă, majoritatea pentru nerespectarea legislației în domeniul sănătății și securității în muncă.

Valoarea totală a amenzilor a fost de 63.000 de lei. Pentru munca fără forme legale au fost sancționați trei angajatori, cu câte 10.000 de lei fiecare, pentru folosirea unui număr de trei persoane fără contracte de angajare”, ne-a declarat inspectorul șef al ITM Vaslui, Gheorghe Chirvase.

În domeniul sănătății și securității în muncă au fost date 117 sancțiuni, în valoare de 31.500 lei. Tot în luna aprilie, a fost comunicat de către angajatori un accident la locul de munca care este în curs de cercetare în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs. (Ionuț PREDA)

Pesediștii au sărbătorit cu nostalgie 1 Mai muncitoresc, în Piața Civică și Parcul Copou, cu baloane roșii și stegulețe

Peste o sută de social-democrați vasluieni, în frunte cu cei din conducerea județeană a partidului, au sărbătorit cu nostalgie 1 Mai muncitoresc, printr-un marș desfășurat între Piața Civică și Parcul Copou, fiind oferite baloane roșii și steaguri cu însemnele partidului. În schimb, au lipsit tradiționalii mici pe care cei pofticioși și i-au cumpărat doar cu banii din propriile buzunare.

Ziua de 1 Mai nu a fost trecută nici în acest an cu vederea de către PSD Vaslui, care a vrut să marcheze sărbătoarea muncii în stilul deja obișnuit, cu materiale de propagandă. Astfel, cei peste o sută de membri de partid, care s-au strâns, mai întâi, în Piața Civică din Vaslui, au oferit localnicilor baloane roșii și steaguri cu însemnele partidului pe traseul parcurs, pe jos, până în Parcul Copou, într-un marș al solidarității. Însă, dacă în urmă cu câțiva ani PSD mai oferea și câte un mic și o halbă cu bere participanților la manifestații, anul acesta totul s-a rezumat doar la acele materiale de propagandă și la muzica populară oferită, în cadrul unui spectacol, de către Primăria Vaslui.

Nu am însoțit manifestările noastre de dăruirea micilor sau altor feluri de mâncare. Sunt convins că aceea care ni se alătură pentru a sărbători împreună 1 Mai nu au nevoie de aceste bunuri. Fiecare este în măsură ca și aceste elemente ale plăcerii în viața omului să și le asigure singuri prin muncă”, ne-a declarat președintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu.

În aceste condiții, pofticioșii s-au văzut nevoiți să-și cumpere doar cu banii din propriile buzunare tradiționalii mici oferiți la vânzare de restaurantele din Parcul Copou. (Ionuț PREDA)

5 sfaturi pentru alegerea firmei la care sa lucrezi

In ziua de astazi este destul de greu sa se gasesasca un loc de munca, astfel incat foarte multi oameni nu se gandesc decat cum sa obtina jobul si mai putin daca le plac sau nu conditiile in care vor lucra din acel moment. Pare oarecum ciudat, avand in vedere ca cea mai mare parte a timpul si-o vor petrece la serviciu, astfel incat specialistii recomanda clar ca atunci cand o persoana isi alege firma la care sa lucreze sa o faca in cunostinta de cauza.

In acest sens devine foarte important sa se faca putina cercetare despre firma inainte de a merge la interviu chiar. Poate viziunea companiei si valorile pe care le promoveaza nu sunt deloc compatibile cu personalitatea sau caracterul viitorului angajat, iar acest lucru inseamna clar o adaptabilitate teribil de scazuta, plus irosirea timpului.

De ce tii cont in alegerea firmei la care vrei sa te angajezi?

Unii oameni isi doresc sa evolueze in cariera, sa plece dintr-un post oarecare si sa ajunga cat mai sus, iar daca probabilitatile de promovare sunt scazute, atunci firma respectiva nu este exact ceea ce isi doresc ei. Ideal ar fi ca acestia sa caute un ”informator” in interiorul companiei care le va transmite diverse informatii despre modul cum se lucreaza in firma, despre beneficiile pe care le-ar avea, iar acest lucru ar fi de real ajutor (dezavantajul ar fi ca este o sursa subiectiva).

Pentru a alege compania perfecta pentru nevoile sale, o persoana trebuie sa tina cont de cateva sfaturi:

  1. In primul rand sa urmareasca obtinerea unui salariu decent, care sa-i fie suficient in viata de zi cu zi, cu ajutorul caruia sa-si rezolve diferitele nevoi legate de imbracaminte, incaltaminte, accesorii de care are nevoie mai ales pentru mersul la serviciu precum sunt postele brandului The5thElement, sa-si poata plati facturile lunare, abonamentul la mijlocul de transport in comun sau combustibilul masinii, hrana cotidiana etc;
  2. Compania sa aiba un sistem de securitate foarte bine pus la punct, din care sa nu lipseasca agentii de paza, camerele de supraveghere de interior si exterior. A2t.ro poate sa puna la dispozitia oricarei firme produse performante pe adresa: https://www.a2t.ro/camere-supraveghere-exterior, potrivite cu tehnologia moderna, mai ales ca societatea de astazi se afla intr-o permanenta lupta cu infractionalitatea si terorismul, ajunse de altfel la cote alarmante;

  1. Curatenia din firma sa fie impecabila, totul sa straluceasca in jurul angajatilor, inclusiv toaletele si holurile, birourile si lifturile. Acest lucru imbunateste atat randamentul angajatilor, cat si impresia produsa viitorilor parteneri de afaceri. Se ofera oricarei companii diverse produse calitative in acest sens: capace de toaleta cu folie igienica, dispensere, uscatoare de maini, dezinfectanti, sapun lichid, odorizant, role prosop hartie pe SANITO.RO pentru ca totul sa fie curat luna;
  2. Atmosfera de la birou trebuie sa fie una placuta, angajatii sa lucreze intr-un ritm optim, dar lipsit de certuri, de tonuri ridicate. In acest sens, informatii utile le pot lua de la ”prietenul” din interior care ii poate detalia pe larg orice barfa de la locul de munca;
  3. Posibilitatile de promovare sunt un atu pentru oricine isi doreste sa incheie un contract de munca cu o companie, care la randul ei trebuie sa-si doreasca ca angajatul sa evolueze in cariera. In acest sens, o firma ar trebui sa-i ofere inclusiv traininguri, programe de dezvoltare personala si profesionala care vor ajuta angajatul sa isi dezvolte competentele si abilitatile profesionale.

Șase licee din județ, incluse în proiectul național ”Valențe culturale ale securității și sănătății în muncă”

Șase licee din județ au fost incluse în cadrul proiectului național ”Valențe culturale ale securității și sănătății în muncă”. Proiectul are ca obiectiv pregătirea tinerilor în domeniul securității și sănătății în muncă înainte de debutul activității profesionale.

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui și Inspectoratul Școlar Județean au semnat un protocol de colaborare pentru desfășurarea în șase licee din județ a proiectului național ”Valențe culturale ale securității și sănătății în muncă”. Unitățile de învățământ selectate sunt Liceul ”Ștefan Procopiu” Vaslui, Liceul Tehnologic ”Ion Mincu” Vaslui, Colegiul Economic ”Anghel Rugină” Vaslui, Liceul Tehnologic ”Nicolae Iorga” Negrești, Liceul Tehnic ”Al. I. Cuza” Bârlad și Colegiul Tehnic ”Marcel Guguianu” Zorleni. Proiectul are ca obiectiv pregătirea tinerilor în domeniul securității și sănătății în muncă înainte de debutul activității profesionale, prin dezvoltarea unui program educațional menit să formeze o atitudine corespunzătoare cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, la conștientizarea riscurilor și la luarea măsurilor adecvate pentru prevenirea acestora la locurile de muncă.

”Proiectul a fost prezentat reprezentanților școlilor participante, au fost selectați profesorii participanți și au fost stabilite modalitățile de colaborare între inspectorii de muncă și cadrele didactice. Cursurile cu privire la securitatea și sănătatea în muncă sunt menite să-i ajute pe elevi atât pe parcursul școlii, cum ar fi în laboratoarele de fizică, chimie, în atelierele școlare, cât și pentru perioada când își vor desfășura activitatea profesională”, ne-a declarat inspectorul șef al ITM Vaslui, Gheorghe Chirvase.
Tot în cadrul proiectului, la începutul lui aprilie se va desfășura faza județeană a concursului ”Știu și aplic – Securitatea și sănătatea în muncă se deprinde de pe băncile școlii!”. Elevii calificați de la noi din județ vor participa în luna mai la faza națională a concursului, ce se va avea loc la Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi Iași. (Ionuț PREDA)

Cum au ajuns câțiva bolnavi psihic din județ să prepare brânză olandeză din laptele produs la ferma de capre gospodărită chiar de ei!

Ceea ce nu reușesc ai noștri, au făcut olandezii. Hannah Smit a vrut să le demonstreze românilor că și persoanele cu handicap psihic pot fi utile societății. În anul 2011, asistenta socială olandeză a pus bazele unui proiect-pilot de integrare și valorizare a persoanelor cu handicap psihic chiar la noi în județ, la Găgești. 12 persoane cu astfel de dizabilități lucrează într-o fermă de capre construită și dotată cu fonduri ale fundației „Noi și Voi” (Olanda), provenite din sponsorizări ale voluntarilor dar și din contribuția unor oameni potenți financiar din Olanda.

De cinci ani, progresele înregistrate de aceste persoane cu afecțiuni psihice sunt uriașe. La ferma de capre Bettine din Găgești sunt trei angajați care lucrează cot la cot cu cele 12 persoane cu handicap psihic gradul I și II. Sunt alături de ele, în permanență, un pedagog de recuperare și doi îngrijitori care îi monitorizează permanent, se ocupă de chestiuni administrative și de fabrica de brânză. Toți respectă cu strictețe un program zilnic bine pus la punct, și absolut toți sunt responsabili pentru păstrarea condițiilor de igienă de la fermă.

Ferma propriu-zisă nu a fost amenajată cu scopul de a produce bani, ci de la bun început a fost văzută ca un centru de zi pentru persoanele cu dizabilități psihice, interacțiunea cu animalele fiind o terapie de succes, ca și terapia prin mișcare, de altfel.

”Deveneau adulți sub ochii mei și trebuia să muncească. Dar unde?”

Inițiatoarea acestui inovator proiect este Hannah Smit, care a venit pentru prima dată în România în anul 2001 pentru a monitoriza situația asistenților maternali, ea fiind la acea vreme șefa asistenților maternali din Olanda. Au impresionat-o enorm câțiva copii instituționalizați la Centrul pentru Copii cu Handicap din Giurcani.

hannah-smit„Mi-amintesc cum au venit la mine la mașină câțiva copii și s-au uitat mirați în jur întrebându-mă dacă aparatul din mașină era un casetofon. M-au privit într-un fel care m-a făcut să nu rămân indiferentă la viitorul lor după ce vor împlini 18 ani. Mi-am propus ca împreună cu Fundația <<Noi și Voi>> din Olanda să-i ajut cumva să aibă o viață normală”, a declarat Hannah Smit.

Olandeza cu o bogată experiență în asistența socială nu a abandonat ideea. Peste doi ani a construit o casă în Giurcani cu banii fundației, pe un teren al Consiliului Județean dat în concesiune pe o perioadă de 25 de ani. Este o casă în care locuiesc opt persoane cu handicap psihic, de care se ocupă un mentor care-i învață să aibă un trai cât de cât independent. Au învățat să gătească, să se ocupe de curățenie, să se gospodărească – lucruri pe care le fac și oamenii normali. Cu timpul, Hannah și-a dat seama că acești copii au nevoie de ceva în plus, de o îndeletnicire care să le ocupe timpul, mai ales că se apropiau de 18 ani.

„Vedeam cum creșteau… Foarte repede! Deveneau adulți sub ochii mei și trebuia să muncească. Dar unde? Să-i aduc în oraș nu era o idee prea bună. Ei erau învățați la țară, obișnuiți cu acel mediu și normal era să rămână acolo. Trebuia să fac ceva pentru ei, așa că m-am întors în Olanda și am reușit să iau legătura cu un om de afaceri care mi-a dat o idee excelentă. Hoeve Ewyle este un producător olandez de brânză de capră care a dorit să ajute acești tineri punând la dispoziție cunoștințele lui în producerea brânzei de capră, dar și utilajele și echipamentele necesare producerii în condiții igienice a brânzei. Până când și etichetele și ambalajul provin tot de la acest om minunat căruia Fundația îi datorează mult”, a mai adăugat Hannah Smit.

Ferma de capre cu pagină de facebook

Pentru a pune în practică planul, fundația olandeză a mai construit o altă casă, de astă dată la Găgești, care adăpostește alte opt persoane cu handicap psihic. Tot aici, a amenajat și ferma, care se numește Bettine și care a fost inaugurată în 2011. Alături de cei opt tineri de la Găgești, vin să lucreze la fermă și alte patru persoane de la casa din Giurcani, care fac naveta cu bicicleta,ferma-capre-4 dar nu zilnic. Ferma pusă pe picioare de olandezi este dotată la standarde europene. Are sursă de apă proprie (un puț forat la 66 metri adâncime). La această oră, ferma Bettine are 35 de capre și 20 de iezi și produce lunar cantități mici de brânză de capră, pe care le comercializează cunoștințelor sau celor care au aflat de această făbricuță de pe pagina de facebook al fermei din Găgești. Caprele de la ferma Bettine sunt pe jumătate olandeze și sunt sănătoase pentru că sunt hrănite natural. Toți lucrătorii sunt echipați corespunzător, sunt respectate toate regulile de igienă și, evident, rețeta olandeză a brânzei de capră. Așa au aflat și locuitorii din zonă cum este brânza olandeză simplă de capră, cu mărar sau cu nucă. Pentru a reduce cât mai mult costurile cu anumite cheltuieli, olandezii au început să crească și porci pe care îi hrănesc cu zerul hrănitor rămas în urma procesului de producere a brânzei, dar și-au amenajat și o fermă de legume care produce pentru beneficiarii proiectului.

Cel care a întins o mână de ajutor vasluienilor cu probleme psihice îi vizitează la fermă o dată pe an, iar inimoasa Hannah petrece mai multe luni la Găgești. Pentru ea, persoana cu handicap psihic nu trebuie lăsată într-un scaun în care să se legene toată ziua pentru că nici aceasta, nici persoana care o însoțește nu vor avea de câștigat. Societatea nici atât. Prin proiectul inovator de la Găgești, olandeza a demonstrat că se poate ca aceste persoane marginalizate în România să fie utile.

”Vreau ca acest proiect să aibă viață lungă, de aceea cred că l-am lăsat pe mâini bune. E posibil ca într-o zi să mor, poate într-un accident de circulație. Cine se va ocupa de fermă, de acești oameni minunați care n-au nicio vină pentru handicapul lor? Acesta este motivul pentru care, în 2013, am predat proiectul la care am lucrat ani de zile, inclusiv casa din Giurcani, Asociației <<Bună ziua, copii din România!>>, iar postul meu de coordonator a revenit Otiliei Vârvorea”, a mărturisit Hannah Smit.

”Ar fi ideal ca și statul român să finanțeze astfel de proiecte”

Asociația „Bună ziua, copii din România!”, prin preluarea proiectului, și-a asumat o mare responsabilitate, propunându-și să dezvolte și mai mult acest proiect unic pentru România, într-o ferma-capre-5comunitate cum este Găgeștiul, în care 50 de familii au în întreținere persoane cu handicap psihic.

Săptămâna trecută, Asociația „Bună ziua copii din România!” a fost premiată la gala unei fundații a unei companii de telefonie mobilă, organizație nonguvernamentală cu statut caritabil. A câștigat premiul pentru servicii sociale, pentru proiectul „Împreună cu ei, în comunitate” – un model sustenabil și replicabil de integrare socială pentru tineri cu dizabilități. La premiere a fost prezent Eleodor Gheorghian, coordonatorul proiectului.

Beneficiarii direcți ai proiectului au fost opt persoane cu dizabilități intelectuale, cu vârste între 18 și 48 de ani, patru fiind instituționalizate în Locuința Protejată Găgești, iar alte patru fiind persoane cu handicap din comunitate. Locuința Protejată Găgești este acum o instituție de asistență socială în subordinea DGASPC Vaslui. Prin proiect s-a propus pregătirea pentru autonomie și integrare socioprofesională a persoanelor adulte cu dizabilități neuropsihice și susținereaferma-capre-2 financiară a unor programe de incluziune socială. Prin derularea sa timp de opt luni, a fost creat un atelier de morărit pentru cereale sau păioase, care deservește atât ferma socială dezvoltată de fundație în comuna Găgești, dar și locuitorii din împrejurimi. Valoarea proiectului a fost de 48.109 lei, din care 31.500 lei au fost investiți organizația nonguvernamentală amintită, iar restul de Asociația „Bună ziua, copii din România!”.

„Creșterea conștientizării privind problematica dizabilității intelectuale și a vizibilității persoanelor cu dizabilități din comunitate, trebuie să devină un obiectiv important pentru comunitățile din România. Proiectul-pilot inițiat de fundația olandeză <<Noi și Voi>> este unul în care credem. La început, a trebuit să convingă că funcționează, că tinerii cu dizabilități sunt capabili să facă ceva cu mâinile lor. Asociația <<Bună ziua, copii sin România!>> va trebui să dezvolte acest proiect în Găgești, unde sunt zeci de familii care în grijă persoane cu dizabilități și le acceptă. Găgeștiul va trebui să devină un centru comunitar, susținut cu bani din proiecte europene și din donații făcute de olandezi. Ar fi ideal ca și statul român să finanțeze astfel de proiecte care s-au dovedit a fi modele de bună practică”, a declarat Mihaela Zanoschi, director executiv al Asociației „Bună ziua, copii din România!”. (Mihaela NICULESCU)

Inspecția Muncii Vaslui a taxat firmele de 130.500 lei în august pentru nerespectarea legislației în domeniu

Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui a aplicat, în luna august, 125 de sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor depășind 130.000 de lei. Cele mai mari numeroase probleme rămân cele pe linia sănătății și securității în muncă.

Agenții economici din județ continuă să încalce legislația muncii. O demonstrează neregulile constate de către Inspecția Muncii în ultima lună de vară din acest an. Pe timpul celor 156 de controale desfășurate în august, au fost sancționați patru angajatori în domeniul relațiilor de muncă pentru folosirea de salariați ”la negru”, 108 firme pentru nereguli în domeniul sănătății și securității în muncă și 16 agenți economici pentru alte încălcări ale prevederilor legale.

În total, au fost aplicate un număr total de 125 sancțiuni contravenționale, valoare amenzilor aplicate fiind de 130.500 lei. Dintre acestea, 17 sancțiuni au fost în domeniul relațiilor de muncă, în sumă de 99.500 lei. Pentru munca fără forme legale, au fost sancționați patru angajatori, pentru cele șapte persoane depistate muncind ilegal fiind date amenzi în valoare de 70.000 lei”, a declarat inspectorul șef al ITM Vaslui, Gheorghe Chirvase.

Neconformitățile constatate pe linia securității și sănătății în muncă au fost neelaborarea de instructiuni proprii pentru fiecare loc de muncă, neasigurarea examenului medical la angajare și periodic, neefectuarea instructajului de protecție a muncii, lipsa echipamentului de lucru și de protecție, neasigurarea materialelor necesare informării și instruirii lucrătorilor, neevaluarea riscurilor locurilor de muncă.

Tot în luna august, angajatorii au raportat șase accidente de muncă, dintre care niciunul mortal, acestea fiind în curs de cercetare în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor în care s-au petrecut.

Planul Ministerului Muncii pentru românii asistați social. „Avem situații paradoxale: nevăzători care au permis de conducere”

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat, marți, că procedura prin care se stabilesc indemnizațiile și prestațiile ar trebui schimbată, în condițiile în care există situații paradoxale în care persoane nevăzătoare au permis de conducere, potrivit Mediafax.

„Interesul este de a putea avea o imagine asupra plăților. Aș vrea să ridic altă problemă: vreau să înțelegem că procedura prin care stabilim indemnizațiile și prestațiile trebuie schimbată. Avem 5,4 milioane persoane care primesc indemnizații și beneficii. Avem situații paradoxale: persoane nevăzătoare care au permis de conducere”, a spus ministrul Muncii, în cadrul celei de-a doua zile a Forumului Administrației Publice Locale,

Pîslaru a arătat că Agențiile Județene de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) fac doar un control de documente în ceea ce privește potențialii beneficiari de indemnizații sau prestații sociale și că cel mai important rol în filtrarea corectă a acestora îl au primăriile.

„În acest moment, AJPIS-urile au o situație paradoxală, în sensul că ele primesc dosarele de la dumneavoastră, de la primării. Dosarele vin și, practic, AJPIS face doar un control de documente, dumneavoastră sunteți cu controlul primar și acesta e lucrul pe care trebuie să îl îmbunătățim și să îl schimbăm, tot programul legat de serviciile sociale integrate, în care să avem asistent social, asistent medical, consilieri școlari în comunități. Începem de la cele marginalizate, pleacă de la ideea să știm cu adevărat vulnerabilitățile oamenilor. După ce că nu avem bani, cei pe care îi avem îi cheltuim prost”, a mai adăugat Pîslaru.

Ministrul Muncii le-a mai spus aleșilor locali că „administrația centrală și administrația locală sunt în aceeași echipă și dacă vom economisi bani la beneficii, vor exista bani la alte lucruri”.

”Acesta este un mesaj important și da, vor fi eforturi în următoarele șase luni pe partea legată de prestații și plăți, vom încerca să punem ordine, să avem interoperabilitatea bazelor de date pentru a putea face verificările, dar trebuie să lucrăm împreună. Este singura cale”, a concluzionat Dragoș Pîslaru.

În curând, companiile din România nu vor mai avea de unde găsi noi salariați

Rata șomajului este în scădere, iar perspectivele de angajare sunt foarte bune pentru următorul trimestru, cele mai bune din ultimii opt ani. În curând, companiile din România nu vor mai avea de unde găsi noi salariați.

Piața forței de muncă din România trece printr-o perioadă bună, cu cerere pentru personal calificat și eforturi pentru angajarea celor necalificați. Cererea de personal depășește oferta în mai multe regiuni ale țării, problemă creată în principal de plecarea celor circa trei milioane de români la muncă în străinătate, însă lipsa unor salarii atractive nu ajută la repatrierea celor înstrăinați.

Avem aici două paradoxuri: pe de o parte, avem nevoie de forță de muncă, dar nu plătim mai mult pentru ea, iar pe de altă parte creșterea salariului minim ne face mai puțin atractivi ca destinație pentru investiții (cel puțin la nivel declarativ). Și vorbim despre salariul minim, ajuns la 1.250 lei brut, adică 917 lei net (200 de euro), bani cu care sunt plătiți 1,13 milioane de persoane conform datelor Ministerului Muncii sau aproape două milioane, conform estimărilor sindicaliștilor. Sindicate care susțin că multe slujbe nu sunt acceptate tocmai din cauza salariilor foarte mici, situație susținută de realitate.

Sursa: money.ro

Vești bune pentru cei aflați în prag de pensie!

de Răzvan CĂLIN

Un proiect de lege care vine în ajutorul celor care mai au nevoie de maximum cinci ani pentru a-și constitui stagiul minim de cotizare în vederea obținerii pensiei, a primit aprobarea Comisiei de muncă din cadrul Camerei Deputaților.

O categorie de contribuabili până acum neglijată ar putea avea o șansă să poată beneficia de pensie grație unei inițiative legislative care tocmai a primit undă verde din partea Comisiei de Muncă din cadrul Camerei Deputaților. Este vorba despre cei care mai au nevoie de maxim 5 ani pentru a-și constitui stagiul minim de cotizare (15 ani) în vederea obținerii unei pensii.

Deputatul bârlădean Adrian Solomon, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială, a transmis, în cadrul unui comunicat de presă că au fost finalizate discuțiile asupra propunerii legislative privind crearea unor oportunități de asigurare pentru persoanele care nu au calitatea de pensionari și care nu au fost asigurate în sistemul public de pensii: ”Propunerea legislativă are în vedere asigurarea în sistemul public de pensii a persoanelor care nu au avut calitatea de asigurat în ultimii 5 ani, obiectiv prevăzut de Programul de Guvernare pentru anul 2012 în Capitolul 8. Asigurări sociale. Prin această inițiativă legislativă se urmărește crearea unei oportunități pentru ca persoanele care nu au calitatea de pensionari și care nu au fost asigurate în sistemul public de pensii să poată să încheie contract de asigurare socială cu casa teritorială de pensii competentă, pentru maximum 5 ani anteriori, calculați de la data încheierii contractului de asigurare socială și să plătească contribuția de asigurări sociale pentru condiții normale de muncă”.

Solomon a mai precizat că scopul acestei legi este de a da posibilitatea și celor care mai au nevoie de maxim 5 ani pentru a-și constitui stagiul minim de cotizare (15 ani) în vederea obținerii unei pensii. Președintele Camera de muncă a explicat și cum va fi calculată contribuția de asigurări sociale datorată: ”Este vorba de aplicarea asupra bazei lunare de calcul a cotei contribuției de asigurări sociale pentru condiții normale de muncă, reglementată de legislația în vigoare pentru fiecare dintre luna/lunile din perioadele pentru care se solicită efectuarea plății în vederea considerării stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Baza lunară de calcul o constituie cel puțin valoarea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată, reglementat de legislația în vigoare pentru fiecare dintre luna/lunile din perioadele pentru care se solicită efectuarea contribuției de asigurări sociale. Plata contribuției de asigurări sociale se va efectua într-o singură tranșă sau eșalonat, în tranșe, dar nu mai târziu de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii”.

Odată ce a primit undă verde din partea Comisie pentru muncă și protecție socială, proiectul legislativ urmează a fi trimis către Biroul Permanent al Camerei Deputaților pentru a fi înscris pe ordinea de zi a plenului.

Zeci de elevi din două școli din județ au marcat Ziua Mondială Împotriva Exploatării Copiilor prin Muncă

Zeci de elevi de la școlile gimnaziale „Al.I.Cuza” Vaslui și „Adrian Porumboiu” Muntenii de Jos au marcat, alături de specialiști ai DGASPC Vaslui, Ziua Mondială Împotriva Exploatării Copiilor prin Muncă, prin desfășurarea unor activități în vederea conștientizării actului educațional și a ocupării unui loc de muncă într-o etapă viitoare a vieții lor.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui a inițiat campania ,,Locul Tău de Muncă este…Școala!”, în parteneriat cu Școala Gimnazială nr. 1 Vaslui și Școala Gimnazială ,,Adrian Porumboiu” Muntenii de Jos, prin informarea copiilor cu privire la riscurile asociate exploatării prin muncă, cât și dezvoltarea capacității lor de autoprotecție la amenințările acestui fenomen. Specialiștii instituției au organizat o întâlnire formală cu elevii claselor IV-VIII din cadrul celor două unități de învățământ, prin intermediul căreia au promovat drepturile copilului și importanța respectării acestora. Acțiunea a fost realizată pentru a marca Ziua Mondială Împotriva Exploatării Copiilor prin Muncă.

„În cadrul întâlnirilor cu elevii, au fost realizate activități specifice vârstei și gradului de înțelegere în care au fost implicați copiii în vederea conștientizării importanței actului educațional și a ocupării unui loc de muncă într-o etapă viitoare a vieții lor. În acest sens, a fost derulat un material tematic întitulat ,,Vise sfărmate”, având loc discuții explicative și dezbateri pe această temă”, a declarat responsabilul mass-media al DGASPC Vaslui, Ela Popa.

Încă din anul 2002, la inițiativa Organizației Internaționale a Muncii (ILO), data de 12 iunie a fiecărui an este recunoscută drept „Ziua Mondială Împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor”. Marcarea acestei zile în mod formal de către state și organizații vizează crearea unei unități globale în lupta împotriva exploatării prin muncă a copiilor, în oricare din formele sale. (Ionuț PREDA)

Jale pe șantierele din județ. 16 sancțiuni date de Inspecția Muncii, la șase firme de construcții, pentru nerespectarea securității angajaților

Un număr de 16 sancțiuni au fost aplicate de Inspecția Muncii la șase firme de construcții controlate, în ultima săptămână, după ce au fost constatate numeroase deficiențe în privința asigurării condițiilor necesare pentru angajați pe linia securității muncii.

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui a sancționat șase firme de construcții verificate, în ultima săptămână, în cadrul unei campanii pe linia sănătății și securității în muncă. Pe lângă cele 15 avertismente, inspectorii au aplicat unui angajator și o amendă de 7.000 de lei. De asemenea, pe timpul controalelor, a fost dispusă și oprirea din funcțiune a trei echipamente de muncă ce puneau în pericol securitatea angajaților.

„Printre deficiențele organizatorice, s-a constatat folosirea de schele și scări necorespunzătoare, nerealizarea de către angajatori a evaluării riscurilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, neîntocmirea instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în muncă, precum și a planului de securitate și sănătate în muncă pe șantierele temporare sau mobile. De asemenea, o parte dintre firmele controlate nu avea efectuate instruiri și controale medicale corespunzătoare a lucrătorilor”, a declarat inspectorul-șef al ITM Vaslui, Gheorghe Chirvase.

Tot în urma controalelor, inspectorii ITM au constatat și numeroase deficiențe de ordin tehnic, cum ar fi lipsa amenajărilor și dotărilor locului de muncă pentru prevenirea căderilor în gol și a altor pericole, neasigurarea măsurilor de protecție a lucrătorilor împotriva prăbușirii malurilor și utilizarea instalațiilor de ridicat nesupuse controalelor periodice. Nu în ultimul rând, s-a constatat că lucrările de demolare erau executate fără a avea proceduri corespunzătoare și fără asigurarea supravegherii acestora de către persoane competente. (Ionuț PREDA)

Ana Costea explică de ce a demisionat: Membrii Guvernului nu au menționat marți că OUG salarizării va fi retrasă

Ministrul demisionar al Muncii, Ana Costea, explică că împreună cu echipa a elaborat cel puțin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcție de cifrele avansate de Finanțe, iar colegii din Guvern nu i-au comunicat marți că OUG nu va intra pe ordinea de zi. 

”Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că nu înțelege de ce ministrul Ana-Claudia Costea a amenințat cu demisia pentru retragerea ordonanței, în condițiile în care știa de luni că ordonanța nu va intra în ședința de guvern de miercuri. Ministrul Muncii își asumă problema de comunicare, dar precizează totuși că nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalți trei miniștri prezenți marți la întâlnirea Consiliului Național Tripartit, probabil, nu au știut acest lucru, pentru că nimeni nu a menționat nimic în cadrul ședinței. În final, ministrul Muncii a obținut, cu prețul depunerii mandatului, renunțarea la asumarea de către guvern a proiectului de ordonanță de urgență privind salarizarea. În aceste condiții doamna Ana Claudia Costea își exprimă speranța că depunerea mandatului de ministru al Muncii va determina Guvernul să considere o prioritate elaborarea unui legislații nediscriminatorii și corecte în domeniul salarizării”, este mesajul fostului Anei Costea către foștii colegi, dat publicității joi seara prin intermediul unui comunicat de presă.

Ea explică faptul că ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie 2016 fixat de Guvern – în condițiile în care acesta era inițial octombrie 2016 – cu prețul unor eforturi care au însemnat că la minister au avut loc în unele zile și patru întâlniri pe această temă, iar în alte zile ministrul Muncii și specialiștii din minister au lucrat până la 5 dimineața.

”Pe 10 februarie Ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizării cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioadă de 4 ani. Nu a fost acceptată această variantă, iar condițiile inițiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu. În total Ministerul Muncii a elaborat cel puțin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcție de cifrele avansate de ministerul de Finanțe. În final s-a ajuns la concluzia că, deocamdată, nu există fonduri suficiente pentru eliminarea simultană a disfuncționalităților dintre instituții, cât și din cadrul instituțiilor. S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonanțe de urgență care trebuia să ușureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării”, se arată în același comunicat.

”S-a spus că această ordonanță a fost elaborată de Ministerul de Finanțe și de Ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amănunte. Ministerul de Finanțe a comunicat Ministerului Muncii suma disponibilă pentru aplicarea acestei ordonanțe, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a început elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia că această ordonanță poate să elimine parțial doar disfuncționalitățile din cadrul unor instituții, nu dintre instituții. Ordonanța prevedea creșteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus că raportul dintre salariul minim și cel maxim să fie stabilit la 1/12. Ordonanța prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidență de ministrul Muncii cât și de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Național Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanțe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să își asume în fața partenerilor sociali renunțarea la acest proiect de act legislativ”, mai explică fostul ministru.

Ministrul Munciii Ana Costea și-a dat demisia joi, iar premierul Dacian Cioloș i-a acceptat-o, precizând că în perioada imediat următoare va înainta o propunere președintelui Klaus Iohannis, informează Guvernul.

Guvernul a anunțat miercuri că a retras OUG privind salarizarea bugetarilor.Discuțiile pe legea salarizării vor continua în zilele următoare, “cu sau fără doamna Costea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, precizând că premierul i-a cerut ministrului Muncii lămuriri în legătură cu amenințările privind demisia, fără a primi un răspuns clar. Totodată, Dan Suciu a explicat că premierul a anunțat-o pe Ana Costea încă de luni că ordonanța de urgență privind creșterile salariale nu va intra miercuri în discuția Guvernului. De aceea, premierul a întrebat-o de ce a amenințat că demisionează dacă actul normativ va intra în Guvern, dar Dacian Cioloș nu a primit vreun răspuns lămuritor de la Ana Costea.

Sursa: mediafax.ro

Peste 170 de sancțiuni date firmelor de ITM într-o singură lună pentru nerespectarea legislației muncii

Peste 170 de sancțiuni, în valoare de 115.300 lei, au fost date în județ de Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui pentru nerespectarea legislației muncii, inclusiv pentru folosirea „la negru” de personal în desfășurarea unor activități în cadrul firmelor.

Aproape jumătate din cei 163 de agenți economici din județul Vaslui controlați în luna martie de ITM au fost găsiți în neregulă în ceea ce privește legislația muncii. Astfel, au fost sancționați 71 de angajatori, cărora inspectorii de muncă le-au aplicat 171 de sancțiuni contravenționale. Dintre acestea, 161 de amenzi și avertismente au fost date în domeniul sănătății și securității în muncă. Însă, cele mai mari amenzi, deși numai 20 la număr, în valoare de 81.800 de lei, au fost aplicate în domeniul relațiilor de muncă, existând și două cazuri de angajatori care foloseau „la negru” personal în desfășurarea unor activități în cadrul firmelor.

Sancțiunile au fost aplicate pentru neconformități precum neelaborarea de instrucțiuni proprii pentru fiecare loc de muncă, neasigurarea examenului medical la angajare și periodic și neefectuarea instructajului de protecție a muncii. De asemenea, s-a constatat lipsa echipamentului de lucru și de protecție, precum și cea a materialelor necesare informării și instruirii lucrătorilor”, a declarat inspectorul șef al ITM Vaslui, Gheorghe Chirvase.

Tot în luna martie, au fost raportate la ITM Vaslui și cinci accidente de muncă, însă, din fericire, nici unul mortal. (Ionuț PREDA)

Liber la muncă în pușcărie. Penitenciarul Vaslui angajează, din sursă externă, 16 agenți și un ofițer

Penitenciarul Vaslui angajează, după mulți ani, personal din sursă externă, în acest sens fiind scoase la concurs un post de ofițer și 16 posturi de subofițeri, două dintre acestea cu dedicație specială pentru femei, în sectorul operativ al închisorii.

Oportunitate adevărată pentru cei care doresc să muncească la stat pentru salarii motivante. Penitenciarul Vaslui a dat drumul la angajări din sursă externă, pentru prima dată în ultimii ani. Astfel, sunt scoase la concurs în această primăvară 17 posturi, din care 16 de subofițeri și unul de ofițer psiholog. Cu excepția unui post de asistent medical pe stomatologie, celelalte locuri de muncă pentru subofițeri sunt în sectorul operativ. Ca o noutate, două dintre posturile acestea sunt cu dedicație specială pentru femei.

Cei care aspiră să lucreze în penitenciarul vasluian vor trebui să îndeplinească, desigur, ca la orice concurs, o serie de condiții. În primul rând, vor trebui să treacă o etapă preliminară, care va consta într-o testare psihologică. Ulterior, candidații vor intra în concursul propriu zis care, pentru început, va consta într-un interviu. Apoi, vor da proba sportivă de verificare a aptitudinilor fizice: alergare viteză 50 de metri, alergare rezistență 1.000 de metri bărbați și 800 de metri femei, flotări bărbați, în 20 de secunde, și abdomene femei, în 30 secunde. Concursul va continua cu proba practică de verificare a abilităților de utilizare a calculatorului, nivel I, și, pentru postul de asistent medical stomatologie, cu proba practică de verificare a aptitudinilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. În final, cei care vor trece de toate aceste teste vor susține proba scrisă pentru examinarea cunoștințelor teoretice.

Termenul limită de depunere a dosarelor de candidat complete, cu excepția fișei medicale și a chitanței aferente taxei de concurs, este 12 aprilie 2016. (Ionuț PREDA)

Peste 1.800 de sancțiuni, aplicate de Inspecția Muncii anul trecut firmelor din județ

Peste 1.800 de sancțiuni, în valoare totală de aproape 1,6 milioane de lei, au fost date agenților economici din județ de Inspecția Muncii, cele mai multe fiind aplicate pentru munca fără forme legale.

Activitatea agenților economici din județ pe linia relațiilor de muncă și al securității angajaților are încă mult de suferit. Drept dovadă sunt sancțiunile aplicate anul trecut de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui, care a dat nu mai puțin de 1.826 de sancțiuni, în valoare totală de 1.579.900 de lei. Ca de obicei, cele mai mari probleme au fost la capitolul „munca la negru”, unde s-au înregistrat mai bine de două treimi dintre amenzi pentru cele 105 de persoane descoperite fără contracte legale în câmpul muncii. De asemenea, au fost constatate și zece fapte penale, fie pentru folosirea copiilor în diverse activități, fie pentru depistarea a mai mult de cinci persoane care munceau fără forme legale.

Din păcate, constatăm că agenții economici folosesc în continuare persoane în câmpul muncii, fără să le întocmească contracte legale. Atunci când sunt descoperiți, angajatorii susțin că persoanele respective erau în probă, ceea ce, evident, nu este veridic”, ne-a declarat inspectorul-șef al ITM Vaslui, Gheorghe Chirvase.

În ceea ce privește securitatea în muncă, au fost depistate pe timpul controalelor 1.597 de nereguli, pentru care s-au aplicat sancțiuni în sumă totală de 455.500 de lei. (Ionut PREDA)

Ce au muncit vedetele înainte de a ajunge pe sticlă

Puține sunt vedetele de televiziune care n-au muncit prin alte locuri înainte de a ajunge pe sticlă și a cunoaște celebritatea! Iar Cristi Hrubaru nu se numără printre norocoși. 

Rockerul identificat de ani buni cu “Cronica Cârcotașilor” a plecat pe drumul maturității ca marinar, convins că asta e chemarea lui. N-a apucat să bată însă mările și oceanele lumii, ci doar Dunărea, scurtă vreme, după care s-a prins că meseria nu-i vine mănușă.

“Am făcut Liceul de Marină cu un singur scop: după ce termin, să fug din țară. Dar am terminat în 1989, a venit Re­voluția și nu am mai avut de ce să fug. Am rămas îmbarcat vreo nouă luni, după care am realizat că nu e de mine, deși am navigat doar pe Dunăre”, ne-a povestit vedeta de la Prima TV.

Câteva luni a fost și paznic la păcănele

Ce-a făcut ca să nu șomeze? “Am fost vânzător ambulant de hot-dog, în Focșani, timp de o lună. M-au dat afară pentru că îmi serveam toți prietenii cu hot-dog. Am fost și paznic la păcănele vreo câteva luni”, a completat Hrubaru tabloul testării pieței muncii.

Spre mass-media a “câr­mit-o” în 1993, iar soția lui a avut un rol decisiv în această hotărâre: “Am cunoscut o tipă care lucra la radio în Focșani și, tot aștep­tând-o în fața sediului, i-am cunoscut și pe cei de acolo. Cam așa am ajuns să lucrez la radio. Între timp, gagica mi-a devenit nevastă și eu am trecut de la fonotecă, prin montaj, către microfon”.

Nea Mărin dansa ca să nu moară de foame

Îndrăgitul nea Mărin, pe numele său real Marin Barbu, cel care a pus vedete la treabă pentru PRO TV, la “Serviți, vă rog”, iar acum face același lucru pentru emisiunea “Poftiți pe la noi”, de la Antena 1, n-a dus-o mereu așa de bine ca acum.

Teleormăneanul pasionat de dans și folclor a declarat, la un moment dat, că atunci când a venit la București, la liceu, a fost nevoit să muncească pentru a se întreține. Conform spuselor sale, avea un program extrem de obositor: în prima parte a zilei mergea la școală, iar după cursuri dansa până târziu în noapte, în diverse ansambluri folclorice.

Gabi Cristea, PR cu kilograme în plus

Ultraspecializată în comunicare, după ce-a absolvit două facultăți de profil, Gabi Cristea (Kanal D) era parcă mai recomandată pentru PR decât pentru TV. Nu e de mirare, așadar, că a fost PR Manager la PRO TV, într-o vreme când nu arta așa de bine ca azi – de fapt, avea multe kilograme în plus și încerca să le mascheze purtând haine lungi și lălâi.

La un moment dat, a slăbit semnificativ și a pozat în Playboy, iar după acest pictorial fierbinte a intrat în grațiile patronilor de televiziuni, care au preferat-o pe post, nu în echipa de comunicare.

Lidia Buble: bonă și vânzătoare de mașini

Fosta concurentă de la “Te cunosc de undeva”, căreia i-au adus popularitate în egală măsură vocea incredibilă și relația controversată cu matinalul Răzvan Simion, a lucrat de mică pentru a-și ajuta numeroasa familie – are 4 surori și 6 frați! Lidia a fost întâi bonă pentru copiii unui politician, apoi s-a angajat la o reprezentanță auto, ca manager de vânzări. La cel de-al doilea job a renunțat abia după ce a avut certitudinea că își poate croi o carieră serioasă în muzică.

«Firicel» a lucrat în mină și-n șaormerie

Cuzin To­ma, simpaticul Firicel din “Las Fierbinți”, a plecat de-acasă la 11 ani, luându-și viața în propriile mâini, și a muncit din greu pentru fiecare bănuț: în mi­nă, într-un restaurant și într-o șaormerie, ca paznic de șantier, dar și ca dansator sau ca agent imobiliar. “Cel mai bine câștigam în mină”, a recunoscut actorul.

Ana Maria Gheorghe, vânzătoare de mașini

Ana Maria Gheorghe, prezentatoarea acum gravidă a rubricii Meteo de la Observatorul Antenei 1, a debutat în televiziune în urmă cu 10 ani. Înainte de asta, sexoasa brunetă a lucrat într-un parc auto, iar acolo, ce era o corvoadă la început s-a transformat repede în pasiune! Ana Maria trebuia să ajute clienții să-și aleagă mașina potrivită, așa că citea cărțile tehnice ale modelelor expuse cum citește restul lumii ziarele. Iar în timp ce învăța despre motoare, cai putere și consum, a descoperit că domeniul e unul pe placul ei. Și după ce-a ajuns vedetă TV, bruneta a “ciupit” bani din alte domenii decât showbizul. De exemplu, a lucrat, după ce-a absolvit Facultatea de Management Financiar, ca manager pentru un restaurant.

Lavinia Petrea a lucrat pentru un notar

Probabil că nimeni nu și-ar imagi- na-o pe Lavinia Petrea “în­gro­pată” în acte, în spatele unui birou, dar această imagine este reală. “O vreme, am lucrat într-un birou notarial, unde redactam o parte din actele pe care le semna notarul. Nu mă simțeam deloc în largul meu închisă într-un birou”, a declarat, la un moment dat, frumușica blondă de la știrile matinale ale PRO TV. Pe atunci, Lavinia se uita cu jind la postul de televiziune la care azi lucrează. Visa să devină reporter…

Gogoașe din «Trăsniții» a fost strungar…

“Am început să lucrez la 18 ani în uzină, în IMGB. Am fost patru luni strungar, pentru că nu am găsit post pentru meseria pe care o învățasem. Apoi, am lucrat 11 ani ca electrician la Fabrica de Oxigen”, ne-a povestit despre începuturile lui în câmpul muncii Constantin Zamfirescu (fo­to), îndrăgitul Gogoașe din serialul “Trăsniții”, de la Prima TV. În 1990, a plecat din uzină, s-a angajat la o altă instituție și s-a înscris la Estrada Armatei, unde i-a cunoscut pe actualii săi colegi de serial, Bogdan Dumitrescu (Chiorete) și Grig Chiroiu (Pupăză): “După ce colonelul care se ocupa de noi a ieșit la pensie, am decis să mergem la Amerom, Canal 38, unde ne-am prezentat și am arătat de ce suntem noi în stare”. Amerom este vechea denumire a canalului Prima TV, așadar, Gogoașe e un tip statornic…

… iar colegul lui, Chiorete, mecanic

Bogdan Dumitrescu, Chiorete pe numele său “de scenă”, a fost angajat într-un institut de proiectări care aparținea Armatei. “Am fost mecanic de întreținere, apoi am lucrat în proiectare. După Revoluție, m-am prezentat la Casa Centrală a Armatei. Am luat preselecțiile, i-am cunoscut pe colegii mei și am format împreună un grup de Estradă, al Casei Centrale a Armatei. Am activat în această formulă până în 1995, după care am ajuns la Amerom, la emisiunea «O lume, nebună, nebună, nebună», prezentată de Melania Medeleanu”, ne-a povestit actorul.

În cazul lui Nadine, traseul a fost invers

Nadine a devenit cunoscută cu “Școala vedetelor”, apoi a făcut carieră în TV, prezentând emisiuni de divertisment la diverse posturi. Însă… la un moment dat, a simțit că personalitatea i se dizolvă și că showbizul a devenit un mediu toxic pentru ea, așa că a plecat peste O­cean și a luat viața de la zero. “În America am fost dădacă, ospătăriță și am gătit pentru petreceri private”, a povestit ea la întoarcerea în România, după 7 ani. Acum, în paralel cu jobul de la PRO TV, mulatra ajută copiii săraci de la țară, prin ONG-ul pe care-l deține.

Cabral a muncit pe șantier și a descărcat TIR-uri cu cârca

Deloc răsfățat de părinți, Cabral a fost nevoit să muncească în timpul liceului, în vacanțele de vară, dacă voia bani de ex­cursii sau de haine fistichii. “Am descărcat TIR-uri cu cârca atunci când am vrut să plec cu băieții la mare, am lucrat la vulcanizare când am vrut să merg la munte, când mi-am dorit să mă îmbrac mai cu moț m-am angajat paznic de noapte la anticariat… Am lucrat și pe șantier, la casa lui Titi, un prieten de-al părinților mei”, a povestit el pe blog. După ce a împlinit 18 ani, s-a angajat cu carte de muncă la o firmă de asigurări și a lucrat acolo aproape 5 ani.

Dezbrăcatu’, om bun la toate într-un bar

Codruț Kegheș, recent revenit, după un an de pauză, la “Cronica Cârcotașilor”, a ajuns pe sticlă printr-un joc incredibil al sorții, fiindcă el se pregătea pentru un domeniu care în veci nu va avea vreo legătură cu televiziunea – poate doar prin prisma știrilor:  utilaje petroliere de foraj marin. “Am terminat Liceul Industrial Petrolul Teleajen. După absolvire, mi-am trimis CV-ul la platforma de foraj marin, dar, până la urmă, am ajuns să lucrez într-un club. Acolo am făcut de toate, am spălat și vase și am învățat să relaționez cu lumea. Îmi aduc aminte că într-o seară a venit un cuplu destul de supărat. La un moment dat, el chiar a început să plângă. M-au rugat să le aduc o sticlă de Lacrima lui Ovidiu. M-am luat cu treabă, am uitat de comandă și după vreo 30 de minute m-au întrebat ce se întâmplă cu vinul lor. Le-am spus: «Aveți răbdare, acum l-am pus să plângă» Au început să râdă și au plecat fericiți. A fost o perioadă frumoasă, în care am legat prietenii pe viață”, ne-a povestit Dezbrăcatu’.

Simona Pătruleasa, 6 ani învățătoare

Caldă și iubitoare de copii, Simona Pătruleasa a lucrat 6 ani ca învățătoare înainte să ajungă la TV, deși studiile (Facultatea de Drept) o recomandau pentru o carieră în barou. Pe vremea aceea, câștiga doar 500 de lei lunar, un salariu care, a recunoscut ea, era insuficient pentru un trai decent.

Iulia Albu voia să-și deschidă cabinet de avocatură

“Am lucrat șase ani ca avocat, următorul pas logic ar fi să-mi deschid un cabinet de avocatură”, declara Iulia Albu în 2012. Cum socoteala de-acasă nu se potrivește însă cu cea din târg, Iulia, propulsată oricum la statutul de vedetă după căsătoria cu designerul Mihai Albu și apoi divorțul de el, a ajuns pe micul ecran, la Kanal D, cu găina după ea… Acum, în loc să pledeze la bară, face praf 99% din celebritățile autohtone pentru cum se îmbracă.

Și ei au luat-o pe un drum ocolit către showbiz și TV

Absolventă de Limbi Străine, TEO a fost profesoară de engleză la un liceu din Capitală.

DAN NEGRU a fost contabil la un spital. A fost dat afară  fiindcă greșea calculele.

ANDI MOISESCU a vândut ziare la un chioșc din Capitală, în zona Pieței Romane.

ADELINA PESTRIȚU a dansat în cluburi din I-biza înainte ca Liviu Vârciu s-o ia de nevastă.

BUSU a lucrat 2 ani pe post de coxar la Combinatul Siderurgic Hunedoara.

“Am filmat la nunți, am fost ospătar, vânzător de haine și de cafea”, a recunoscut PEPE.

MIHAELA RĂDULESCU a făcut bani din taximetrie în anii de după Revoluție.

MIHAI MĂRGINEANU a profesat ca inginer înainte să devină cântăreț și apoi actor.

GINA PISTOL a fost operator xerox și vânzătoare într-un magazin de articole sportive.

Sursa: libertatea.ro

Moarte stupidă la Rulmenți Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Un agent de pază de la fabrica bârlădeană – Gabriel Halapciuc, de 53 de ani – a murit după ce a căzut de pe ghereta de pază pe care se urcase pentru a culege nuci.

Miercuri seara, un bârlădean care lucra ca agent de pază la SC Rulmenți SA Bârlad, a murit în urma unui incident de-a dreptul stupid. Gabriel Halapciuc, în vârstă de 53 de ani, a decedat în timp ce încerca să culeagă nuci.
Tragedia s-a petrecut în jurul orelor 19, cel mai probabil, în timp ce omul se afla la serviciu. Din primele cercetări efectuate de polițiști și de cei de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui, se pare că la un moment dat omul s-a urcat pe acoperișul gheretei de pază în încercarea de a culege nuci din copacul ce se afla în imediata apropiere. Numai că, cel mai probabil, s-a dezechilibrat și a căzut de la o înălțime de circa patru metri, lovindu-se puternic cu capul de o platformă betonată. Acest lucru i-a fost fatal, rănile suferite la cap provocându-i moartea aproape instantaneu.
„El a fost găsit fără suflare de colegul său de serviciu, în jurul orei 20, care tocmai trebuia să-l înlocuiască. Din câte am înțeles, medicii de pe ambulanța venită la fața locului nu au mai putut face nimic decât să constate decesul. Noi am declanșat o anchetă în acest caz pentru a vedea exact toate circumstanțele care au dus la producerea acestei tragedii”, ne-a declarat Gheorghe Chirvase, inspectorul – șef al ITM Vaslui.
Trupul neînsuflețit a fost depus la Serviciul de Medicină Legală Vaslui unde urmează a se efectua necropsia pentru a se stabili, printre altele, și ora exactă la care a survenit decesul.

Cazul de la Lipovăț, în atenția Avocatului Poporului

de Marian MOCANU

Cazul de la Lipovăț, unde mai mulți minori erau folosiți drept sclavi la muncile câmpului cu acordul părinților va face obiectul unei anchete deschise de Instuția Avocatului Poporului. Din câte se pare, de munca copiilor ar fi beneficiat și un consilier local al comunei.

O anchetă a reporterilor unui post central de televiziune făcută în mai multe județe din țară, a scos la iveală exploatarea prin muncă a unor minori, pe care părinții lor îi vindeau pur și simplu persoanelor interesate.

Un astfel de caz  a fost dezvăluit și în comuna Lipovăț, unde, în satul Fundu Văii, câțiva indivizi îi scot la vânzare ca pe niște obiecte și primesc un procent din câștigurile lor, cu acordul părinților. Din câte se pare, unul dintre cei implicați în această rețea este consilier local. Practic, părinții își lăsau copiii, cu vârste de 14 – 15 ani, pe mâna unor samsari de forță de muncă, în schimbul unor sume modice sau chiar a unor sticle cu băutură și câteva alimente. Copiii erau apoi plasați la diverse persoane care-i foloseau la muncă, inclusiv la muncile câmpului.

Valerian Hriscu, primarul comunei, s-a arătat a fi în necunoștință de cauză și a promis declanșarea unei anchete.

În același timp, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și a declanșat o anchetă în cazul unor copii ce ar fi exploatați prin muncă de proprii părinți, în scopul de a le aduce beneficii financiare.

„Ancheta vizează posibila încălcare a art. 49 din Constituție privind protecția copiilor și tinerilor și a Legii nr. 272/ 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată”, se arată în comunicatul Instituției Avocatului Poporului publicat vineri, 11 septembrie.

Ancheta este efectuată de către Biroul Teritorial Iași al Avocatului Poporului. Rezultatele vor fi făcute publice la finalizarea cercetărilor.

La sat, tot sapa e baza!

de Roxana NĂSTASĂ

Calendarul sărbătorilor creștine este cel care dă ritmul vieții oamenilor de la sat. Funcție de el și de vreme, cei din mediul rural își orânduiesc viața. Pentru cei mai mulți, munca la câmp a rămas activitatea de bază, cea care le asigură traiul de zi cu zi lor și animalelor ce le au în gospodărie. Bătrâni, munciți, cu fața arsă de soare, dis-de-dimineață își îndeasă în traiste câte ceva de-ale gurii, își iau sapa sau furca în spinare și merg la câmp. Trudesc din greu până când soarele puternic le dogorește pielea. Pământul e ce au mai de preț, fiindcă pensia nu le ajunge nici măcar să plătească lumina și să-și ia medicamente. Își calculează venitul bănuț cu bănuț, iar speranța și-o mai pun doar în Dumnezeu.

E joi, la prânz. În satul vasluian Tăcuta domnește liniștea. Așezarea pare neumblată de picior de om, încremenită parcă în timp. Pe drum nu-i nimeni, dar pe dealuri oamenii ce muncesc pământul se văd ca furnicile. Cei mai mulți sunt bătrâni, dar care nu ar lăsa munca la câmp pentru nimic. Nu pentru că ar vrea neapărat să facă asta până nu-i mai țin picioarele, ci pentru n-o face nimeni în locul lor și traiul greu nu le dă de ales. Pensia nu le ajunge și n-are cine să-i ajute.

Mare parte din tinerii satului nu s-au mai încumetat să-și lege viața de pământurile moștenite de la părinți sau bunici și au plecat în străinătate, căutând o viață mai bună. Mai vin acasă de sărbători sau vara, în iulie, pe 20, de Sfântul Ilie, când e sărbătoarea satului, să-și întâlnească rudele și prietenii și să retrăiască bucuria unei sărbători de acasă, după mulți ani petrecuți departe. Pe aici au rămas cei în vârstă care nu stau cât e ziua de lungă decât atunci când e sărbătoare.
Tanti Maria e norocoasă însă. Nu e printre cei singuri. Am găsit-o la câmp cu fiul și nora și un localnic ce muncea cu ziua. N-o ajutau ei pe ea, ci ea îi ajuta pe copii.
„Eu am terminat la mine. Acum îi ajut și eu cum pot, că e mult de muncă și cine să-i ajute? Nu pot sta liniștită acasă, când știu că ei sunt aici. Ne ajutăm unii pe alții. Venim pe la cinci, șase dimineața și stăm până la amiază când arde soarele prea tare. Din asta ne câștigăm traiul. Nu-ți dă nimeni dacă stai acasă toată vara. Cine nu muncește, nu are”, ne-a spus senină bătrâna.

Cu fața arsă de soare și mâinile muncite, în vârstă de vreo 40 de ani, nora ei simte nevoia să adauge și ea câteva cuvinte: “Nu e ușoară munca la câmp, dar suntem de la țară și ne-am obișnuit. Avem copii de ținut la școală, că nu vrem să rămână furca, coasa sau sapa de ei”.

Unii, mai avuți, au utilaje care le ușurează efortul, dar la parcelele mici treaba se face cu furca, coasa, grebla și sapa. Aceștea sunt prietenii de nădejde ai celor care muncesc pământul. Unii merg cu ziua pentru a câștiga un bănuț pentru a avea ce munca la cample pune pe masă copiilor. N-au rămas mulți astfel de oameni pentru că mai ușor să stea acasă și să ia ajutor social. Costică nu este însă unul din ei. El muncește cu ziua, fără rușine, așa cum l-am găsit și noi.

„Munca la câmp e baza. Asta facem, din asta trăim. Mai mergi cu ziua, mai faci un ban, că dacă stai nu-ți bagă nimeni în traistă. Nu poți sta acasă când ai copii”, a spus acesta.

La amiază, moleșiți de căldură, cei de la câmp se întorc acasă bifând încă o zi și așteptând o alta, ghidându-și viața după vreme, mișcarea soarelui și calendar și trudind pentru roadele pământului pentru a-și duce mai departe traiul.

Amenzi uriașe date de ITM angajatorilor prinși cu nereguli

de Roxana NĂSTASĂ

Inspectorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui n-au fost nici luna trecută blânzi cu angajatorii prinși cu “mâța în sac”. Astfel că, în urma celor 149 de controale efectuate la agenții economici din județ s-a constatat că jumătate din ei încălcau legea, motiv pentru care au fost sancționați, valoarea totală amenzilor ridicându-se la nu mai puțin de aproape un miliard jumătate de lei vechi. Munca la negru continuă să fie principala problemă.

Și luna mai a adus amenzi uriașe agenților economici care nu respectă legea privind protecția muncii. Potrivit informațiilor oferite de reprezentanții ITM Vaslui, luna trecută au fost efectuate 74 de controale în domeniul relații de muncă și 75 de controale în domeniul securității și sănătății în muncă. Din numărul total de angajatori verificați, jumătate din ei, mai exact 79, au fost prinși de către inspectorii de muncă cu neconformități. Aceștia au fost amendați. Au fost aplicate 207 sancțiuni contravenționale, valoare totală a amenzilor fiind de 144.500 lei.
Munca la negru continuă să reprezinte o problemă în județ. Din păcate, nici măcar amenzile mari nu reușesc să stăpânească acest fenomen. În mai, la cei 74 de agenți economici verificați din punct de vedere al formelor de angajare folosite pentru salariați, inspectorii de muncă au identificat 46 de persoane pentru care la momentul verificărilor nu au fost prezentate documente justificative privind formele de angajare. Pentru deficiențele constatate au fost aplicate sancțiuni contravenționale în cuantum de 63.000 lei și au fost sesizate organele de cercetare penală pentru folosirea de către un angajator a șase persoane fără forme legale de angajare.
Alte amenzi au fost aplicate pentru: neprezentarea documentelor, nerespectarea prevederilor legale privind evidența orelor lucrate, a orelor prestate peste programul normal de lucru, neacordare repaos săptămânal, nerespectarea prevederilor legale privind munca de noapte sau registrul general de evidență al salariaților. De asemenea, au fost sesizate organele de cercetare penală în cazul unui angajator pentru încălcarea prevederilor legale privind munca minorilor.
În domeniul securitătii și sănătătii în muncă, sancțiunile au fost aplicate pentru neelaborarea de instrucțiuni proprii pentru fiecare loc de muncă, neasigurarea examenului medical la angajare și periodic, neefectuarea instructajului de protecția muncii, lipsa echipamentului de lucru și de protecție, neasigurarea materialelor necesare informării și instruirii lucrătorilor și neevaluarea riscurilor locurilor de muncă.
Totodată, în cursul lunii mai, angajatorii au comunicat ITM-ului două accidente de muncă care sunt în curs de cercetare în vederea stabilirii împrejurărilor și încadrării legale.

Copiii vor putea munci legal. Care sunt domeniile si conditiile in care se pot angaja

Copiii vor putea desfasura activitati lucrative remunerate in domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar si modeling, in baza unor conventii intre organizator si parinti/reprezentant legal al copilului sau direct cu copilul, daca acesta a implinit 14 ani, cu acordul prealabil al parintelui.

Activitatile remunerate pot fi prestate de copii in calitate de actor, figurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat la manifestari cu caracter cultural, educativ sau artistic, la teatru, opera, balet, circ, concursuri de dans, de muzica sau interpretare, alte concursuri sau activitati de scena, dar si la filmari pentru filme artistice, filmari, inregistrari sau emisiuni in direct pentru radio si televiziune, cu sau fara scopuri publicitare, conform unei hotarari aprobate de Guvern.
Copiii mai pot presta activitati de figurant sau model la sedinte foto, cu sau fara scopuri publicitare, figurant sau model la prezentari de moda si sportiv profesionist in sportul de performanta.
Documentul mai prevede ca repetitiile de orice fel, precum si orice alta etapa menita sa asigure buna desfasurare a activitatilor, sunt considerate parte integranta a acestora.
Activitatile prestate de copil in domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling se vor desfasura cu respectarea mai multor conditii: sa nu fie munci periculoase pentru copii, sa se desfasoare intre anumite intervale orare ale zilei, in functie de varsta copilului. De asemenea, durata activitatii prestata de copii trebuie sa nu depaseasca un anumit numar de ore saptamanal si zilnic, in functie de varsta copilului, iar aceste activitati sa fie insotite de pauze.
Pe durata prestarii activitatilor, copilul trebuie sa fie insotit de un adult, care poate fi unul dintre parinti/reprezentant legal, ori o persoana desemnata de parinti/reprezentant legal al copilului, fata de care copilul a dezvoltat o relatie de atasament sau o persoana desemnata de organizator si agreata de comun acord cu parintii/reprezentantul legal al acestuia.
Potrivit actului normativ adoptat de Guvern, prestarea de catre copii a activitatilor mentionate este conditionata de informarea prealabila a serviciul public de asistenta sociala, prin depunerea unei note de informare inainte de inceperea efectiva a activitatii. Aceasta trebuie depusa de catre parinti/reprezentantul legal al copilului la serviciul public de asistenta sociala de la domiciliul copilului cu o serie de documente.
Sumele obtinute de copil ca urmare a activitatii prestate vor fi administrate conform dispozitiilor Codului Civil. Daca exista suspiciuni cu privire la utilizarea de catre parinti/reprezentanti legali a sumelor obtinute de copil in alt scop decat cel al interesului superior al acestuia, reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului se autosesizeaza si solicita parintilor sau reprezentantului legal sa prezinte un raport cu privire la modul in care au administrat veniturile copilului obtinute din activitatile prestate.
In cazul in care parintele/reprezentantul legal nu poate justifica utilizarea sumelor obtinute de copil, Directia poate sesiza instanta de tutela.
Actul normativ prevede si sanctiuni contraventionale cuprinse intre 1.000 si 8.000 de lei, in cazul in care parintii sau organizatorii nu respecta conditiile impuse.
Sursa: incont.ro

Recrutați de pe băncile școlii

Aproape 100 de întreprinzători mici și mijlocii din Bârlad colaborează cu unitățile de învățământ pentru a atrage tineri profesioniști în diferite meserii. La rândul lor, școlile profesionale, de arte și meserii, se adaptează la cerințele de pe piața muncii și își actualizează cifra de școlarizare pentru 2015 – 2016. Între cele două părți, angajatori și formatori, există un echilibru fragil, care poate fi influențat doar de pregătirea tinerilor ieșiți de pe băncile școlii.

Ministerul Educației Naționale, prin Centrul de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, încearcă să atragă agenții economici într-un parteneriat cu școlile profesionale sau liceele tehnice, în așa fel încât tinerii absolvenți să nu mai devină șomeri cu diplomă. Așa că, înreprinderile mici si mijlocii sunt invitate să solicite unitaților de învățământ de profil profesional cu durata de trei ani un necesar de tineri calificați în anumite mesarii. Pe baza acestor cereri, școlile profesionale din Bârlad își vor estima și vor propune Inspectoratului Școlar Județean Vaslui numărul de locuri disponibile pentru admiterea de anul viitor.

„Până acum, între 10 si 20 de întreprinderi mici și mijlocii din Bârlad au solicitat pe fiecare specializare, câte doi sau trei elevi, pentru a-i îndruma în activitatea practică, acesta fiind primul pas către o posibilă angajare, după finalizarea studiilor”, ne-a spus Viorel Râmboi, director adjunct la Grupul Școlar Tehnic „Petru Rareș”.

De exemplu, saloane de înfrumusețare sau coafură, service-uri auto, unități de alimentație publică sunt dispuse să lucreze cu tinerii de sub 18 ani. Dacă liceenii au calități profesionale, ei sunt solicitați să lucreze în respectiva firmă cu ocazia anumitor evenimente, sau atunci când activitățile sezoniere necesită o suplimentare a personalului. Aici vorbim, de exemplu, despre viitorii ospătari ori bucătari care pot lucra pentru un restaurant care găzduiește o petrecere.

„Într-o astfel de situație, câștigul este reciproc: firma dispune de forță de muncă atunci când are nevoie, iar tinerii au la îndemână un caștig bănesc”, ne-a explicat Viorel Râmboi.

Doar că în această situație, plata nu este încă reglementată clar. Edith Lăpușneanu, proprietară a unui cunoscut restaurant din Bârlad, declară că tinerii care au făcut practică vin de la liceu doar cu „teoria”, iar cei capabili nu pot fi angajați până la majorat, așa cum se întâmplă în țările vestice: „Acolo, agențiile specializate în recrutarea forței de muncă preiau obligațiile financiare și legale ale patronului. Mai exact, întocmesc documentele și achită salariul minorului practicant în baza unui contract încheiat cu firma beneficiară”.

Nemulțumiri legate de pregătirea practică a elevilor vin și din partea patronilor care dețin saloane de înfrumusetare. Irina B. este șefa de salon de coafura din zona centrală a Bârladului și ne-a povestit că fetele provenite din clasele profesionale reprezintă doar o grijă în plus, pentru că rare sunt cazurile în care o elevă chiar își doreste să învețe meserie. Și aici este invocată lipsa de interes, atât din partea tinerilor, cât și din partea părinților, care nu-i îndrumă și nu-i supraveghează.

Per total, în ciuda echilibrului fragil între cerere si ofertă, patronii vor solicita experiență la angajare, iar unitățile de învățământ vor diminua cifra de școlarizare.

Potrivit lui Viorel Râmboi, pentru anul școlar viitor, ar putea să dispară circa 50 de locuri de la specializările profesionale, din cele aproape 300 de locuri care au fost disponibile la admiterea de anul trecut. Decizia aparține Inspectoratului Școlar Județean, care va ține cont și de infrastructura școlară depășită, mai ales pentru activitățile practice, dar și de fluxul continuu de pe piața muncii din Bârlad.

Mândra SA, amendată cu 8.000 de lei

Amenda a fost aplicată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui pentru “nerespectarea măsurilor de protecție a muncilor”.

Multe semne de întrebare în cazul accidentului de muncă de la fabrica de ulei SC Mândra SA. În ciuda faptului că reprezentanții spitalului au comunicat în mod oficial că Mircea Panainte, angajatul care a căzut de la o înălțime de patru metri, a fost diagnosticat cu fractură de coloană lombară, fractură de calcaneu bilaterală și tasare de coloană dorsală, reprezentanții societății incearcă să ne prezinte situația mult mai roz.

Liviu Hrimiuc, directorul societății, susține că nu are prea multe informații, deoarece nu se află în țară: “Din ceea ce știu, angajatul ar avea doar o fisură la calcaneu și o aparentă tasare între două vertebre (probabil mai veche) care nu îi provoacă dureri. Dar nu știu cu certitudine, din cauză că responsabilul cu protecția muncii de la noi nu a reușit să vorbească nici cu persoana accidentată și nici cu doctorii, pentru că nu i s-a permis acest lucru la spital”.

Ceea ce a fost imposibil pentru reprezentanții fabricii, pentru reporterii ziarului nostru a fost chiar foarte simplu: nimeni de la spital nu ne-a interzis să discutăm cu bolnavul în timpul programului de vizită, care este chiar unul generos ( între 12 și 14 și între 18 și 20).

Hrimiuc bănuiește că cel vinovat de accident este chiar victima, pentru că nu a respectat indicațiile primite la instructajul de protecție a muncii care i-a fost făcut. Reprezentanții ITM, care au făcut propria anchetă cu privire la împrejurările în care s-a produs accidentul și au verificat dacă societatea a respectat regulile de protecția muncii, au fost însă de altă părere. “Verificările noastre au scos la iveală că angajatorul nu a luat măsurile necesare de protecție a muncii, drept pentru care a fost sancționat cu o amendă contravențională de 8.000 de lei. În plus, i-am solicitat să întreprindă o cercetare proprie a evenimentului și să ne comunice rezultatul”, ne-a declarat Gheorghe Chirvase, inspector- șef la ITM Vaslui.

Inspectorii așteaptă, acum, scrisoare medicală de la medici pentru a vedea dacă se impun alte măsuri.

Conform informațiilor furnizate de conducerea ITM, Mândra SA nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, au fost înregistrate nici mai mult, nici mai puțin, de trei accidente de muncă: două cu incapacitate temporară de muncă și unul în urma căruia o persoană și-a pierdut viața. (Andrei ARSENE)

Accident de muncă la fabrica de ulei din Bârlad

Accident la fabrica de ulei “Mândra” SA Bârlad: un angajat al societății a căzut, duminică, de pe acoperișul unei clădiri din curtea fabricii. Este vorba de Mircea Panainte, în vârstă de 43 de ani, care a fost transportat cu Ambulanța la Spitalul de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad, unde medicii l-au diagnosticat – potrivit purtătorului de cuvânt al spitalului – cu fractură de coloană lombară, fractură de calcaneu bilaterală și tasare de coloană dorsală.

Sesizați în legătură cu acest accident, reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui au întreprins, în cursul zilei de ieri, o anchetă pe linie de protecție a muncii.

În ciuda informațiilor furnizate de reprezentanții spitalului în legătură cu starea de sănătate a muncitorului, Gheorghe Chirvase, inspectorul-șef al ITM, știa cu totul altceva: “Nouă ni s-a comunicat de la spital că Mircea Panainte a suferit doar o luxație la picior și că mâine (adică astăzi – n.r.) va fi externat. Oricum, ancheta este în desfășurare. Încadrarea de accident de muncă se dă doar în situația în care perioada de spitalizare este de cel puțin trei zile, așa că o să așteptăm scrisoarea medicală”.

Nu este primul accident de muncă petrecut la SC Mândra SA. Anul trecut, un bărbat a suferit arsuri produse de un acid.

Am încercat să obținem un punct de vedere de la Liviu Hrimiuc, directorul Mândra SA, în legătură cu acest caz, dar acesta nu a fost de găsit. (A.A.)

Muncind ușor, muncim cu spor

Deși se apropie iarna, muncitorii care se ocupă în mod direct cu reabilitatarea infrastructurii urbanistice a municipiului Vaslui trag de timp la modul cel mai serios. Astfel se explică latența cu care se muncește și numărul foarte mic de salahori, postați în echipe reduse în câteva zone ale orașului: la intersecția de lângă fostul Cinematograf „Independența”, pe trotuarul din fața magazionelor de la Buium, precum și pe trotuarul din fața Liceului cu Program Sportiv. Se lucreză așa de greu, că dacă mergi pe jos până la gară de două ori, pe muncitori îi găsești în același loc.

BOGDAN RUSU

Sindicatele au depus la Senat un proiect de modificare a Codului Muncii. Schimbarile vizeaza contractele pe perioada determinata, salariile si conditiile de angajare

Blocul National Sindical (BNS) a strans peste 150.000 de semnaturi pentru schimbarea Codului Muncii, iar un Comitet de initiativa a inregistrat miercuri, la Senat, proiectul de modificare a legislatiei Muncii, care vizeaza, printre altele, contractele pe perioada determinata si perioadele de proba.

“Proiectul depus de BNS are sanse sa devina lege si sa modifice astfel actualul Cod al Muncii, un act normativ care afecteaza negativ drepturile si interesele lucratorilor si pe care negocierile cu partidele aflate pe rand la putere si in opozitie nu au reusit sa il clinteasca si sa il puna in acord cu normele europene si internationale”, arata BNS intr-un comunicat de presa.
Potrivit BNS, au fost parcursi toti pasii legali pentru inregistrarea initiativei cetatenesti, trecand prin etapa de constituire a Comitetului, prin elaborarea proiectului, obtinerea avizului din partea Consilului Legislativ, publicarea proiectului in Monitorul Oficial si strangerea semnaturilor.
Conform prevederilor legale, initiativa legislativa poate apartine unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, provenind din cel putin un sfert din judetele tarii. O conditie cumulativa este ca in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul initiativei.
Presedintele BNS, Dumitru Costin ca  s-a recurs la aceasta modalitate pentru schimbarea Codului Muncii dupa ce sindicalistii au constatat ca nu exista niciun interes politic si niciun demers pentru modificarea actualei legislatii a Muncii, desi s-au semnalat multe nereguli.
“Una din principalele consecinte ale dereglementarilor a dus la scaderea dramatica a numarului de salariati acoperiti prin negocieri colecctive, concomitent cu cresterea numarului de salariati remunerati cu salariul minim pe economie si un pic peste minim, la care se adauga scaderea fondului total de salarii din economia Romaniei ca pondere in PIB”, a spus Costin, citat deMediafax.
BNS a amintit ca actualul Cod a fost adoptat de catre “Parlamentul cu coloratura majoritar portocalie”, in ciuda faptului ca lucratorii romani cereau din strada respingerea sa, protestand la nivel national vreme de aproape trei luni. Mai mult, miscarea sindicala internationala si Organizatia Mondiala a Muncii au dat dreptate partii sindicale, cerand respingerea proiectului pentru incalcari grave ale normelor europene si internationale in materie de munca.
100 de propuneri de schimbare a legii
Proiectul de modificare a Codului Muncii a fost finalizat si prezentat public in 2012, fiind facute peste 100 de propuneri de schimbare a legislatiei, care vizeaza, printre altele, contractele pe perioada determinata si reglementarea clauzei de obiectiv de performanta.
Initiatorii proiectului de modificare a Codului Muncii doresc reducerea perioadei de proba in cazul muncitorilor necalificati, marirea perioadei maxime pentru care se pot incheia contractele pe durata determinata de la trei la cinci ani, abrogarea dispozitiei care permite angajatorului sa poata dispune suspendarea contractului individual de munca in cazul reducerii temporare a activitatii, dar si reglementarea clauzei de obiectiv de performanta, in sensul in care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere.
Proiectul de modificare vizeaza si prevederile privind munca prin agent de munca temporara. Astfel, se solicita reglementarea cazurilor in care un utilizator poate apela la agenti de munca temporara, stabilirea unei reguli potrivit careia contractul de munca temporara se incheie pe durata nedeterminata, dar si ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune sa nu fie inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca saun una similara cu cea a salariatului temporar.
Totodata, documentul elaborat de BNS prevede modificarea dispozitiilor privind salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in sensul raportarii cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica si avut in vedere la fundamentarea bugetului de stat.
Se doreste, de asemenea, modificarea prevederilor ce privesc dialogul social, in sensul acordarii somerilor si pensionarilor a posibilitatii de a adera la sindicatele constituite si al extinderii interdictiei de concediere a reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor, precum si a reprezentantilor salariatilor pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate si pe o perioada de doi ani de la incetarea mandatului.
Din mai 2011 si pana in prezent nu s-au adus corectii majore Codului Muncii, in ciuda faptului ca au existat numeroase intalniri si negocieri intre cele trei parti, respectiv sindicate, patronate si Guvern si in ciuda faptului ca s-au schimbat polii de putere politica si exista un acord scris care facea o prioritate din modificarea Codului Muncii.
Sursa: incont.ro

Codul bunelor maniere Cum ne comportăm în viața profesională?

Cum ne comportăm atunci când mergem la un interviu, cum formulăm o scrisoare de intenție sau ce conduită adoptăm în cele opt ore de muncă reprezintă cartea noastră de vizită.

Normele de conduită în viața profesională sau oficială sunt, în principiu, aceleași ca și în viața socială sau particulară. Se poate, însă, ca în anumite profesii, să existe o serie de reguli speciale.

Uneori poate fi greu să-ți găsești o slujbă, dar poate fi și mai greu să o păstrezi. Viața profesională, este cel mai bun mijloc de a facilita relațiile interumane, dar și un bun mod de a evolua, de a ajunge cineva.

Deseori ne confruntăm cu tot felul de situații neplăcute atunci când nu am reușim să ajungem la același numitor comun cu șefii sau colegii. Ne-a deranjat atitudinea unui funcționar care este obligat să ne dea toate informațiile necesare? S-a întâmplat să fii chemat pentru un interviu și să nu știi dacă ai făcut o impresie bună sau nu? Sunt situații prin care suntem nevoiți să trecem și cu cât vom avea mai puține lucruri să ne reproșăm nouă înșine, cu atât vom putea cere și de la alții mai mult.

Când suntem în căutarea unui loc de muncă

* Mai înâîi, ne oferim serviciile printr-o scrisoare care trebuie să ne caracterizeze. Se utilizează hârtie de scrisori obișnuită, pe care ne scriem numele. Locul și data, adresa și numărul de telefon vor figura în dreapta, la aceeași înălțime cu numele. Pe același rând cu numele, dar în stânga, se va indica adresa firmei destinatare.

* Fiecare paragraf trebuie să conțină o idee nouă.

* Scrisoarea poate fi scrisă de mână sau la mașină, însă fără greșeli. Ea va face prima impresie despre noi. Mai bine rescriem textul, decât să-l trimitem cu greșeli sau ștesături.

* Unele firme cer ca scrisoarea de intenție să fie scrisă la mână pentru că apelează la grafologi în vederea testării candidatului.

* Scrisoarea trebuie însoțită de Curriculum vitae, în care trebuie să fie menționate pe scurt școlile absolvite, funcțiile ocupate, cunoștințele și aptitudinile personale. Apoi adăugăm referințele de la locurile de muncă anterioare, mai ales dacă acestea sunt cerute.

* Nu se alătură certificate, diplome și recomandări în original. De regulă, le enumerăm, iar la întâlnire le aducem în fotocopii.

* Firmele care au simțul afacerilor știu că aceste documente au necesitat un efort special, au costat bani și le vor înapoia imediat, dacă nu intenționează să-l angajeze pe candidat.

Cum ne prezentăm la un interviu?

* Dacă primim o invitație de a ne prezenta personal, ne pregătim cu grijă pentru acestă întrevedere.

* Vom fi corect tunși și rași, ne vom îmbrăca decent.

* Femeile vor încerca să arate cât mai bine, fără a depăși linia eleganței și a sobrietății.

* Ne pregătim actele necesare, astfel încât să le găsim ușor atunci când ne sunt solicitate.

* Nu trebuie să intervenim inutil în discuție, mai ales ca să ne lăudăm cu relațiile pe care le avem. Nu vorbim primii, ci așteptăm să ni se pună întrebări.

* Dacă intră în încăperea în care așteptăm șeful sau directorul întreprinderii, trebuie să ne ridicăm, chiar și femeile.

* În biroul șefului nu ne așezăm decât după ce am fost invitați.

* Răspundem scurt și clar la întrebările adresate.

* Dacă interlocutorul nostru se ridică, trebuie să facem la fel, chiar dacă ni se pare că n-am spus încă esențialul.

* Nu insistăm să mai obținem o întrevedere prin telefon și cu atât mai mult nu ne vom prezenta la un nou interviu dacă nu suntem clar invitați. În celelalte cazuri, așteptăm răspunsul în scris.

* Dacă angajarea a avut loc în urma întrevederii, mulțumim pentru încrederea acordată și promitem să ne îndeplinim atribuțiile cu cât mai multă conștiinciozitate. Apoi, părăsim încăperea fără grabă excesivă, dar și fără să întârziem în mod inutil.

Cum ne comportăm după angajare?

* În prima zi de muncă, e de datoria șefului firmei sau al unui reprezentant al său să-l prezinte pe noul angajat colegilor de muncă.

* Aceștia se vor strădui, măcar gândindu-se la propriile începuturi în munca respectivă, să ușureze noului venit integrarea în colectiv.

* “Bobocul” trebuie să-și păstreze calmul în primele zile, știut fiind că toată întreprinderea va vorbi despre el la început.

* Își va aranja locul de muncă cât mai plăcut și ordonat și va încerca, încă de la început, să se facă util.

* Odată introdus, când ajunge să-și cunoască șeful și colegii, cu bucuriile și necazurile lor, judecă singur ceea ce este permis sau interzis. De exemplu, pauza de cafea sau posibilitatea de a aduce câte ceva de mâncare de acasă.

* În relațiile noastre cu colegii, ne vom păzi ca de foc să participăm la intrigi și “comploturi”.

* Se poate întâmpla să-ți creezi relații și simpatii în rândul colegilor, dar nu trebuie să confunzi relațiile de serviciu cu cele de prietenie.

* Trebuie să fim buni colegi cu toți cei cu care lucrăm, chiar dacă nu sunt pe placul nostru. Un bărbat se va strădui, în limita posibilului, să-și ajute colegele.

* Dacă ai idei, trebuie să le propui superiorilor. Este un mijloc cinstit și normal de a avansa fără bârfe și intrigi. Profesionalismul, buna creștere și modestia nu te vor arunca în anonimat, ci dimpotrivă.

Avansarea

* Cine se comportă corect, în cazul în care interesele sale coincid cu ale patronului, va putea să urce treptele ierarhiei profesionale.

* Noul avansat va aprecia politețea patronilor săi, gentilețea, felul de a se scuza când au greșit și va încerca să se poarte în același mod. Față de foștii colegi, trebuie să te comporți la fel ca înainte și în nici un caz nu trebuie să-ți dai aere de “șef”.

* Un bun profesionist știe că trebuie să dea axemplu prin disciplina de serviciu. Dacă a acceptat onorurile funcției, a acceptat în același timp și obligațiile ei.

* Nu trebuie să ne așteptăm de la șef să ne laude exagerat pentru ceea ce facem, dar suntem îndreptățiți să-i pretindem să nu ne facă reproșuri nesfârșite pentru o greșeală întâmplătoare.

* Un șef corect îi va asculta pe toți solicitanții cu aceeași atenție, căci știe că bunele maniere fac parte din obligațiile sale.

  • Nu-i lăsați prea mult să aștepte pe cei care doresc să vă vorbească, după modelul folosit de către unii avocați sau stomatologi, pentru a crea iluzia că au foarte multă clientelă. Tocmai persoanele cele mai ocupate găsesc timp pentru solicitanți. Ele știu cât de prețios este timpul.

Noul ministru al Economiei din Franta: Saptamana de lucru de 35 ore trebuie schimbata

Noul ministru al Economiei din Franta s-a declarat in favoarea schimbarii duratei saptamanii de lucru, in prezent de 35 de ore. Emmanuel Macron a sugerat ca firmele ar trebui sa aiba o mai mare autonomie in stabilirea programului de munca al angajatilor.

Intr-un interviu pentru revista franceza Le Point, Macron a spus ca saptamana de munca ar putea fi modificata, cu acordul sindicatelor si al angajatilor, potrivit CNBC.

O asemenea masura ar ajuta Franta sa iasa din”capcana acumularii drepturilor angajatilor in defavoarea celor fara un loc de munca”.

In replica, liderul sindicatului francez Confederatia Democrata a Muncii, Laurent Berger, a declarat ca Macron “a facut o greseala” sugerand modificarea programului de lucru:  “Nici nu se pune problema. Subiectul este inchis”.

Pe de alta parte, presedintele subsidiarei agentiei internationale de recrutare Manpower, Alain Roumilhac, s-a declarat in favoarea unei mai mari libertati de miscare a companiilor franceze, spunand ca spera ca Macron sa fie “omul potrivit” pentru a conduce Ministerul Economiei.

Politicile economice sustinute de presedintele Francois Hollande au fost atacate de catre unii oficiali, dupa ce rata somajului a atins un nou record in iulie. Datele Ministerului Muncii publicate miercuri arata ca numarul somerilor a crescut cu 26.000 luna trecuta, la peste 3,42 milioane persoane.

Introdusa de guvernul socialist in 2000, saptamana de lucru de 35 de ore a fost intens criticata de catre comunitatile internationale si de mediul de afaceri local.

Sursa: incont.ro

Țara în care copiii muncesc de la 10 ani

Printr-o lege semnată săptămâna trecută, în Bolivia a fost legalizată munca în cazul copiilor de 10 ani, ceea ce face ca Bolivia să devină primul stat sud american care permite copiilor să muncească la vârste fragede. Mai multe organizații internaționale au arătat că acest lucru contravine convențiilor Națiunilor Unite, potrivit Reuters.

Modificarea legislației muncii a fost adoptată de către Congres la începutul acestei luni, vicepreședintele Alvaro Garcia Linera a promulgat-o acum o săptămână. Principala modificare a fost coborârea vârstei de la care copiii pot lucra de la 14, la 10.

Potrivit noii legislații, copiii de peste 10 pot lucra pe cont propriu atât timp nu renunță la școală și au acordul părinților. Cei de peste 12 ani pot semna un contract de muncă, dar numai cu acordul părinților și dacă nu renunță la școală.

”Președintele a susținut modificarea legislației. Și el a lucrat pe când era copil”, a declarat pentru AP Rodrigo Medrano, președintele Uniunii Băieților, Fetelor și Adolescenților care lucrează.

Au fost și voci care contestă modificarea legislației muncii arătând că este în dezacord cu regulile Națiunilor Unite care stabilesc că vârsta minimă pentru dreptul la muncă este de 14 ani.

”Noua legislație vine împotriva curentului regional”, spune Carmen Moreno, un oficial al Organizației Internaționale a Muncii, arătând că ”În Mexic, vârsta minimă a fost stabilită la 15 ani, iar în Chile la 16.”

Oficialii bolivieni spun că nu au avut alternativă pentru o societate în care jumătate din populație se confruntă cu sărăcia și în care copiii oricum lucrează.

”Copiii oricum lucrează în țara noastră. Așa că, în loc să-i persecutăm pentru asta mai bine stabilim un cadru legal în care să îi putem proteja.”, a declarat pentru AP senatorul Adolfo Mendoza. Un alt punct de vedere este că dacă încep să munceasă de mici, acești copii ajung la maturitate aproape fără educație și cu foarte puține cunoștințe. Așa că, atunci când copiii lor ajung la 10 ani îi vor trimite la muncă, la rândul lor. În prezent, mai mult de 500.000 de copii contribuie la bugetul familiei în Bolivia, potrivit UNICEF. Un studiu din 2008 al Organizației Mondiale a Muncii și al guvernului bolivian a arătat că 850.000 de copii între 5 și 17 ani lucrau. Ceea ce este mai grav este că, în ciuda vârste ei sunt puși la munci peste puterile lor, mergând până la lucru în mină.

Sursa: money.ro

Orfanii cu părinți

Nevoia de bani i-a determinat pe unii să ia calea vestului fără să țină seama de ce lasă acasă. 31 de copii care nu au împlinit un an au fost abandonați și lăsați în grija rudelor. La nivelul județului Vaslui, sunt luați în evidență 3.505 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în alte țări, provenți din 2.414 familii. Dintre acești copii, 611 au ambii părinți plecați, 1.542 au un singur părinte plecat la muncă, iar 261 provin din familii monoparentale.

Alexandru CROITORU

Mulți copii au intrat în atenția autorităților din domeniul protecției sociale ca urmare a fenomenului de migrare a forței de muncă spre țările vest-europene. Această categorie de copii reprezintă un grup vulnerabil, aflat în situație de risc, iar principalele efecte ale plecării părinților la muncă în străinătate, după cum spun psihologii, sunt: apariția unor simptome de depresie, scăderea interesului pentru școală, apariția sentimentului de culpabilitate.

De obicei, copiii ai căror părinți lucrează în țări străine consideră că ei sunt principala cauză a plecării adulților, iar părinții par mai mult interesați de câștigurile materiale decât de siguranța, educația și creșterea propriilor copii.

Nu puține au fost cazurile în care acești minori au avut un comportament deviant sau necorespunzător vârstei, mai ales în cazul celor de până la doi ani.

La nivelul județului Vaslui, sunt luați în evidență 3.505 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în alte țări, provenți din 2.414 familii. Dintre acești copii, 611 au ambii părinți plecați, 1.542 au un singur părinte plecat la muncă, iar 261 provin din familii monoparentale. În cele mai multe din aceste cazuri, copiii rămași acasă sunt în grija rudelor până la gradul IV, dar în general ei rămân în grija bunicilor. 3.471 de minori se află într-o asemenea situație și fără protecție specială, 14 au fost securizați în familiile unor asistenți maternali profesioniști, iar pentru un copil a fost luată măsura plasării la o familie neînrudită și 19 au ajuns în grija rudelor ceva mai îndepărtate.

Distribuită pe sexe, situația ar apărea astfel: în județul Vaslui au rămas în grija rudelor, 1.693 de băieți și 1.812 fete. Dintre aceștia, 31 de nu au împlinit încă un an, 104 au vârste cuprinse între unu și doi ani, 568 au vârste cuprinse între trei și șase ani, 807 între șapte și nouă ani, 997 au vârste cuprinse între 10 și 13 ani și 998 au vârstele între 14 și 17 ani.

Muncă până la moarte!

Peste lipsurile, greutățile și povara unei crize economice de care nu ei s-au făcut vinovați, românii au primit recent o palmă si mai grea: fie că sunt femei sau bărbați, vor trebui să rămână în câmpul muncii până la 65 de ani pentru o amărâtă de pensie. De asemenea, românii mai au parte de o modificare: perioada minimă de cotizare va crește de la 13 la 15 ani. În România speranța medie de viață este de 75 de ani la femei, iar la bărbați 68,5.

Daniela PORUMB

Ca și cum piața zbuciumată a muncii, salariile nesigure și mici, incoerența legislativă în ceea ce privește pensiile nu ar fi de ajuns, vasluienii care ar fi trebuit să iasă la pensie anul acesta mai primesc o palmă: vor trebui să mai muncească un an pentru a se bucura de odihna mult așteptată după o viață de muncă. Ei, ca de altfel și restul românilor aflați în această situație, sunt victimele recentelor modificări ale legii, aflată în faza de proiect, privind sistemul unitar de pensii publice (Legea 263/2010). Conform acestei legi, începând de anul viitor, vârsta de pensionare va crește tot mai mult, astfel ca până în 2035 atât femeile, cât și bărbații vor fi pensionați la aceeași vârstă, respectiv 65 de ani. Proiectul de lege urmează să fie supus dezbaterii Senatului, după ce a primit voturile Camerei Deputaților, luna trecută.

Proiectul spune că în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, vârsta de pensionare a femeilor va crește de la 59 la 60 de ani și stagiul complet de cotizare – de la 28 la 30 de ani, iar cea a bărbaților de la 64 la 65 de ani și stagiul complet de cotizare de la 33 la 35 de ani.

La finele acestei perioade va continua creșterea vârstei de pensionare doar pentru femei, așa încât prima generație care va ieși la pensie la 65 de ani vor fi cele născute în 1971.

De asemenea, românii mai au parte de o modificare: perioada minimă de cotizare va crește de la 13 la 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați.

Această obligație de a cotiza la stat până aproape de adânci bătrâneți este consecința neputinței guvernanților de redresa economia. Scuza lor pentru aceste modificări este creșterea numărului de persoane în vârstă, care afectează sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii. Dar, în bine cunoscuta lor perfidie, ei nu pomenesc nimic de miile și miile de români care au plecat la muncă în străinătate, și nici de sutele de specialiști care părăsesc țara din lipsă de perpective. În schimb, știu să se ascundă în spatele crizei economice, pe care nu au știut s-o gestioneze altfel decât împovărând oamenii cu dări tot mai mari. Și, iată, silindu-i să rămână în câmpul muncii până la o vârstă pe care nu se știe câți o vor mai apuca, date fiind bolile agravate de sărăcie și de lipsa posibilităților materiale de a le trata.

Pensia românului, de până la 15 ori mai mică decât a altor europeni

În prezent, așa cum spuneam într-o ediție trecută a ziarului Est News, în județul Vaslui 80.601 de pensionari sunt susținuți de 52.358 de salariați. Altfel spus, gradul de dependență economică este de 1,53 pensionari la un salariat.

E drept, vârsta de pensionare pe care vor legiuitorii să o statueze pentru români este aceeași existentă deja în multe state europene. Însa, a pune semnul egal între viața românului și cea a unui francez, elvețian, neamț sau norvegian, de exemplu, ar fi cumplit de nedrept. Absolut totul diferă: de la condițiile de muncă, nivelul de trai, de civilizație, respectul pentru omul muncii și până la valoarea pensiilor.

Distanțele sunt ca de la cer la pământ. Românul, nici după ce se retrage din câmpul muncii nu duce un trai mai bun, căci România are una dintre cele mai reduse pensii medii din UE – 195 de euro. O sumă insignifiantă, comparativ cu cea care i se cuvine unui pensionar din Italia – 1.140 euro, sau din Franța – 1.100 euro, chiar din Spania 880 euro. Ca să nu mai vorbim de pensionarul din Luxemburg, căruia statul îi respectă anii de muncă bucurându-i bătrânețile cu suma de 3.000 de euro pe lună, în medie.

Cât despre pensionarul din Vaslui, situația lui nu poate fi caracterizată altfel decât o ironie pe care statul i-o face cu ridicola pensie medie de 165 de euro. Nici măcar la nivelul pensiei medii pe țară. De aceea, în județul Vaslui, un om care iese la pensie chiar și după 35 de ani de muncă nu stârnește mirarea nimănui dacă e nevoit să o ia de la capăt pentru a supraviețui. Asistam, după cum bine se știe, la nenumărate situații în care “tânărul pensionar”, dacă îi mai permite sănătatea și dacă-l mai ține mintea, să bată la ușile angajatorilor, cot la cot cu tineretul. Ca să poată, bietul de el, să-și plătească întreținerea, să-și cumpere medicamente și să mănânce ceva mai bine. Despre plecat în stațiuni sau de mers în vacanțe, așa cum obișnuiește pensionarul statelor civilizate ale Europei, nicio speranță.

Trăim mai puțin și mai prost, dar muncim mai mult

Ca să nu mai spunem că nici aleșii noștri și nici oficialii europeni (la îndemnul cărora guvernanții noștri au pus biciul pe spinarea românilor) nu au ținut cont că în România speranța medie de viață este de 75 de ani la femei, iar la bărbați 68,5. În celelalte țări din UE, aceasta este peste 80 de ani. Altfel spus, ca și cum nu ar fi suficient că românii au pensiile cele mai reduse din UE, aceștia au și speranța medie de viață cu 5 ani mai redusă decât a celorlalți europeni.

Această statistică scoate în evidență un aspect absolut dureros, cel puțin pentru un vasluian: după 40 de ani de muncă se va bucura de pensie aproximativ 10 ani.

Egalizarea vârstei de pensionare nu ține cont, de asemenea, nici de calitatea vieții din România. O femeie de aici, pe lângă faptul că merge zilnic la serviciu, ajunsă acasă continuă să muncească. Dacă mai are și copii, femeia româncă trebuie să-și găsească energia ca, pe lângă treburile casnice, să se ocupe și de educația acestora. E adevărat, și tatăl are aceleași îndatoriri față de copii, însă mentalitatea românească nu a scos încă femeia de la cratiță.

În schimb o femeie dintr-o altă țară europeană, spre exemplu din Italia, se poate considera a fi norocoasă că s-a născut unde trebuie. Poate alege dacă merge sau nu la serviciu, întrucât soțul câștigă suficient de mult să-și poată întreține familia. Dacă are mai mulți copii, aceștia primesc alocații suficient de mari cât să se întrețină întreaga familie. Femeia din Europa civilizată câștigă destul cât să-și permită o menajeră, sau o dădacă, de a-și trimite copiii la o școală particulară și de a mânca, seara, cu întreaga familie, la restaurant.

În lipsa acestor avantaje, româncele se pot considera sclavele propriilor vieți, pentru că în majoritatea familiilor din România, femeia muncește mai mult decât bărbatul. Ca să nu mai pomenim că de multe ori sunt puse în postura de a accepta posturi sub calificarea lor, dar și salarii mai mici. Cu alte cuvinte, încă se confruntă cu un nivel ridicat de discriminare la locul de muncă și în societate, neavând aceleași șanse pe piața muncii.

Și pentru ca tabloul dezolant al soartei românilor să fie complet, trebuie amintit aici și de salariile din România, infinit mai mici decât în mai toate țările din UE. Statisticle arată că nivelul de trai din România îl depășește în Europa doar pe cel al Bulgariei.

Peste 60 de ani vechime în câmpul muncii!

Celori care au abia câțiva ani vechime în câmpul muncii și se gândesc cu pesimism la vârsta pensionării, le prezentăm un argument menit să le redea optimismul: un vasluian are 63 de ani… Vechime!

Este vorba despre Traian Pascu, președintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Vaslui (CARP), care peste numai trei zile va împlini venerabila și onorabila vârstă de 87 de ani!

Performerul s-a născut pe aceste locuri încărcate de Istorie și primele patru clase le-a absolvit la celebra școală primară de băieți nr.1, unde i-a avut ca învățători pe Neștian și Ioan Filipiuc. După absolvire, părinții săi l-au înscris la Liceul comercial din Iași unde și-a petrecut următorii opt ani din viață învățând arta vânzării și cumpărării diverselor bunuri și servicii. În fața puhoiului rusesc ce avea să se reverse peste țara noastră, inclusiv peste Vaslui, mareșalul Antonescu a ordonat salvarea prin refugiere a tinerilor înscriși în programul de pregătire premilitară și iaca-așa a ajuns domnul Traian să ia calea pribegiei din fața marii primejdii roșii. „În anul 1948, m-am angajat ca șef contabil la nou-înființata Cooperativă de consum din târgul Codăiești, datorită pregătirii mele de specialitate. Aici am realizat lucruri frumoase ca de pildă ridicarea din nou a 11 magazine sătești, pentru ca bieții țărani să nu mai bată drumul până reședința Plășii, mai întâi, apoi a Raionului, după octombrie 1950”, ni s-a confesat octogenarul.

Aici și-a cunoscut viitoarea soție, Maria, fiică a învățătorilor Cosma. După 14 ani de activitate în cooperație, Traian Pascu s-a transferat la SMT Codăiești, unde a activat tot ca șef contabil. În deceniul opt al secolului trecut, a început serviciul la CLF Vaslui, iar după ce s-a dat în folosință Întreprinderea de materiale izolatoare, a ocupat funcția de șef al biroului Financiar, de unde a și ieșit la pensie.

Din 1989 și până în prezent, neobositul om își desfășoară activitatea în colectivul de conducere al CARP Vaslui, prima dată ca revizor, iar mai apoi, prin votul direct al pensionarilor, președinte. Pentru necunoscători, dar mai ales pentru cârcotași, la prima vedere ar părea că Traian Pascu încalcă legea fiind și pensionar dar și angajat cu acte-n regulă, dar nu este așa nici pe departe, măcar, deoarece instituția la care lucrează este una de drept privat, Statul neavând nici o treabă cu ea în sensul ajutorării cu ceva deoarece pensionarii se gospodăresc în bucătăria proprie.

Gânduri pentru viitor: „La anul (2015, n.n.) sunt din nou alegeri pentru funcția de președinte pe care, dacă voi fi sănătos, sper să le câștig deoarece, obiectiv fie spus, eu nu am părtinit pe nimeni și nici nu m-am jucat cu banii membrilor noștri. De aceea spun: seriozitate și competența se răsplătesc cu încredere, negreșit!”

Din partea noastră, un foarte sincer „La mulți ani” și mult succes!

Noua lege a voluntariatului, care ii va avantaja pe tinerii ce termina studiile, dar nu isi gasesc de lucru, votata de deputati

Deputatii au votat noua lege a voluntariatului. Documentul ii va avantaja pe pe tinerii care termina studiile, dar nu isi gasesc de lucru.

Acestia vor putea sa munceasca fara bani in diverse domenii, iar la angajare perioada de voluntariat va fi considerata experienta in munca si va fi atestata printr-un certificat de competente.

Pentru ca in spatele voluntariatului sa nu se ascunda de fapt munca la negru, alesii au prevazut ca intre organizatie si voluntar sa se incheie un contract special.

Sursa: incont.ro

Ziua mondială a securității și sănătății în muncă

În ultimii cinci ani, în județul Vaslui au avut loc 176 de accidente de muncă, dintre care 18 mortale și opt soldate cu invaliditate. Alături de șomaj, accidentele de muncă reprezintă fața nevăzută a fenomenului industrializării și dezvoltării economice. Din păcate, ies la iveală, cel mai adesea, abia în momentul producerii unei tragedii.

“Inspecția Muncii, respectiv Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui, ca și în anii anteriori, dorește să transmită, în primul rând, un mesaj de solidaritate față de cei afectați, dar și un mesaj de unitate și de acțiune conjugată a tuturor celor implicați, instituții ale administrației, întreprinderi și reprezentanți ai salariaților, pentru reducerea accidentelor de muncă și a efectelor acestora, conștienți fiind că eradicarea acestora nu se va putea realiza niciodată. Astăzi, 28 aprilie, fiind Ziua mondială a securității și sănătății în muncă,în toată țara, la inițiativa inspectoratelor teritoriale de muncă din fiecare județ, cu participarea sindicatelor, a patronatelor și a instituțiilor centrale și locale, se desfășoară diverse acțiuni publice de conștientizare a muncii sigure, sănătoase și decente”, a declarat Alin Cristian Mocanu, șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Vaslui.

Suferință la locul de muncă

Mulți angajatori și-au păstrat metehnele căpătate imediat după 1989 și nu acordă drepturile cuvenite salariaților. Cele mai multe firme vasluiene cu astfel de probleme se ocupă de comerț, confecții, construcții sau prestează servicii.

Potrivit unui raport al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), în luna martie, s-au depistat diverse nereguli, astfel: nu au fost evidențiate corect orele lucrate, nu a fost acordat repaosul săptăm=nal, nu se garantează nici măcar plata salariului minim pe țară, muncitorilor nu li se înm=nează contractul individual de muncă, se lucrează „la negru”. La trei firme care prestează activități de comerț și de fabricare a mobilei au fost găsite trei persoane care lucrau fără contract individual de muncă, motiv pentru care au fost amendate cu 30.000 de lei. Grija angajatorilor pentru siguranța salariațiilor la locul de muncă a fost aproape nulă. ITM a descoperit că: nu s-a efectuat instructajul de protecție a muncii, nu au fost evaluate riscurile locurilor de muncă, nu s-a făcut examenul medical la angajare și periodic. Evident, accidentele de muncă nu au lipsit. ”În cursul lunii martie, angajatorii au comunicat un număr de cinci evenimente care, în urma cercetărilor pe care le efectuează inspectorii de muncă, vor fi încadrate sau nu ca fiind accidente de muncă”, ne-a declarat Aniela Adimi, inspector-șef al ITM Vaslui.

Controalele s-a lăsat cu amenzi în valoare de peste 69.000 de lei, pentru 139 de angajatori.

Cristi Dima

Doar închisoare cu suspendare pentru 11 ani de sclavie: Groparul, condamnat

Soții Adriana și Dumitru Baciu, din Vaslui, acuzați că au racolat două tinere care își făceau veacul pe străzi și le-au transformat în sclave, au fost condamnați de Tribunalul Vaslui la trei ani de închisoare, cu suspendare, sub supraveghere. Atât bărbatul, gropar la cimitirul Eternitatea, cât și soția acestuia au negat acuzațiile. Doi copii a născut una dintre victime cât timp s-a aflat la familia „binevoitoare“.
Tribunalul Vaslui a pronunțat sentința în dosarul în care Dumitru Baciu, gropar la Cimitirul Eternitatea, și soția acestuia, Adriana, au fost judecați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, fiind acuzați că au exploatat prin muncă și sexual două amărâte care trăiau pe stradă. Ambii soți au fost condamnați la trei ani de închisoare, însă judecătorii au dispus suspendarea executării pedepselor, sub supraveghere.
Potrivit procurorilor DIICOT, una dintre victime, în prezent în vârstă de 31 de ani, a fost fost racolată de soții Baciu încă din anul 2001. Tânăra, abandonată de mamă la naștere, vagabonda pe străzi și dormea prin vagoanele de tren sau canale. Avea un copil, pe care l-a încredințat Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. La scurt timp, a fost abordată de familia Baciu, care i-a propus să se mute la locuința lor, în schimbul ajutorului oferit la muncile din gospodărie. Inițial, tânăra a locuit într-o cameră, dar mai târziu, a fost exilată
într-o magazie. Era obligată să curețe la animale, apoi ducea caii pe șes la păscut, aduna fier vechi, pe care îl valorifica la centrele de colectare, mergea la containerele de gunoi să strângă pâine pentru porci, munci pentru care nu primea niciun leu. Mai mult, banii proveniți din predarea fierului vechi sau alte activități erau însușiți de cei doi soți.
«Zilnic, victima avea un program bine stabilit de muncă de către inculpați, fiind pusă inclusiv la munci grele pentru o femeie, și anume la cosit fân și lucernă, la săpat gropi în cimitirul din Vaslui, unde inculpatul Baciu Dumitru avea o afacere și se ocupa cu pregătirea mormintelor, și la alte activități solicitate de clienți cu ocazia înmormântărilor. De asemenea, victima era trimisă la lucru ca zilier, banii astfel obținuți fiindu-i luați la revenirea la domiciliu, tinerei dându-i-se doar bani de țigări. Inculpații nu se preocupau de starea victimei, aceasta îmbrăcându-se cu hainele găsite la containerele de gunoi și chiar se alimenta cu hrana găsită la containere», se arată în rechizitoriu.

Muncă forțată și prostituție
Dacă nu producea suficienți bani la muncă, tânăra era înjurată, amenințată și bătută. Pentru că nu mai îndura chinul, a încercat de nenumărate ori să fugă de la soții Baciu. De fiecare dată însă, aceștia o căutau prin oraș și o aduceau înapoi.
Potrivit procurorilor DIICOT, pe lângă exploatarea prin muncă, fata era obligată de soții Baciu să se prostitueze. În urma relațiilor sexuale avute, a dat naștere la doi copii, ultimul în vara acestui an. «Stăpânii» au învățat-o să-i ducă la Protecția Copilului. Femeia a povestit că, după ce a rămas însărcinată, a fost înjurată și amenințată de familia groparului.
Cea de-a doua victimă, în vârstă de doar 14 ani, a fost racolată de soții Baciu în vara anului 2011. Minora provine din mediul rural, dintr-o familie cu nouă frați, unde consumul de alcool și certurile erau la ordinea zilei. Sătulă de traiul de acasă, copila a fugit la Vaslui, unde a hoinărit pe străzi timp de trei zile. A fost ridicată de o ambulanță și transportată la Spitalul Județean de Urgență. Acolo, a fost vecină de salon chiar cu fiica soților Baciu. Aceștia aveau să afle că fata nu dorea să se întoarcă la părinți și că nu are unde să se ducă.
Gândindu-se că vor pune mâna pe o comoară, Dumitru Baciu și soția i-au propus minorei să meargă la ei după externare, promițându-i că vor avea grijă de ea. Acasă, aveau să-i facă imediat cunoștință cu cealaltă victimă. După câteva zile de «acomodare», soții proxeneți i-au cerut minorei de 14 ani să se prostitueze, explicându-i că în acest mod va putea câștiga mulți bani. Speriată, copila a fugit.
În primăvara anului trecut, a fost căutată la domiciliul părinților ei, unde revenise între timp, de fiica soților Baciu. Aceasta a convins-o să se întoarcă la Vaslui, promițându-i că nu va fi forțată să se prostitueze.
În fața judecătorilor, soții Baciu au negat acuzațiile, susținând că ei le-au oferit un adăpost celor două fete. Au recunoscut că, în cazul tinerei de 31 de ani, foloseau banii câștigați «la comun», însă au considerat că așa era firesc, câtă vreme locuia la ei.
Sentința pronunțată de Tribunalul Vaslui nu este definitivă, atât procurorii, cât și inculpații având posibilitatea să o atace cu recurs.

Simona Voicu