Home / Tag Archives: muzeul vasile parvan

Tag Archives: muzeul vasile parvan

Bârlădenii, poftiți la o expoziție de binocluri, miniaturi și alte obiecte vechi dedicate spațiului cosmic

Serviciul de Astronomie din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza duminică, ora 12.00, vernisajul expoziției de binocluri, machete (jucării), cărți, manuale și planșe școlare dedicate spațiului cosmic.

Activitatea se va desfășura cu prilejul Săptămânii Mondiale a Spațiului Cosmic. Majoritatea binoclurilor din expoziție sunt din anii 1910 – 1960, dar și instrumente optice folosite de către astronomii amatori în prezent. De asemenea vor fi expuse reviste, planșe, manuale școlare și jucării din colecția anilor 1960 – 1970, inspirate de activitatea spațială.

Expoziția va fi deschisă spre vizitare în perioada 6 octombrie – 31 decembrie. (A.P.)

Tombolă cu premii la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad, cu ocazia ”Nopții Cercetătorilor Europeni”

Pe 27 septembrie, între orele 19.00 – 23.00, publicul bârlădean este invitat să participe la Noaptea Cercetătorilor Europeni.

Noaptea Cercetătorilor Europeni se înscrie în seria evenimentelor Marie Curie și își propune să arate publicului larg ce înseamnă sa fii cercetător și cât de interesantă poate fi munca de cercetare. Proiectul se adresează minților curioase și tinerilor care doresc să înceapă o carieră în cercetare, oferind o varietate de activități științifice și educative.

Și anul acesta, echipa de la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului <Vasile Pârvan>, va organiza acest eveniment în parcul din centrul orașului, pe platoul din fața teatrului <Victor Ion Popa>, unde va fi amplasat un cort de evenimente, cu mai multe materiale de prezentare, dar și telescoape ce vor fi folosite la observații astronomice”, a declarat muzeograful Dumitru Ciprian Vîntdevară.

Noaptea Cercetătorilor la Bârlad se va desfășura în parteneriat cu Astroclubul “Perseus” și Colegiul Național “Gheorghe Roșca Codreanu”.

Intrarea este liberă. Cei prezenți vor avea posibilitatea să participe la jocuri interactive, dar și tombolă cu premii. (A.P.)

Marcel Guguianu merită mai mult decât o plăcuță ponosită cu numele lui! Nu-i așa, domnule primar?

„Angajații Primăriei și consilierii edilului să mai iasă din birouri, că sunt multe de văzut în neregulă în oraș!”. Acesta este mesajul pe care bârlădeanul Nicu Fornea l-a trimis redacției noastre împreună cu o imagine surprinsă la câțiva pași de Primărie.

 Ca și cum n-ar fi fost de ajuns că Pavilionul „Marcel Guguianu” este flancat de două terenuri neîngrijite, unul plin de scaieți tot timpul anului, iată că și plăcuța cu numele străzii, montată pe gardul Pavilionului, arată deplorabil, după ce vopseaua s-a scorojit, de parcă plăcuța ar fi fost montată acum 100 de ani.

Se pare că nimeni nu a observat, nici măcar directorul muzeului, în patrimoniul căruia se află colecția sculptorului de talie mondială. Dacă în centrul orașului plăcuțele cu numele străzilor arată în așa hal, nu e de mirare că în cartierele mărginașe inscripțiile de pe plăcuțe nu se mai văd deloc, iar în unele locuri tăblițele lipsesc cu desăvârșire.

Sculptorul bârlădean care a lăsat orașului cea mai mare parte a creației sale artistice merită mai mult decât ceea ce se vede că fac autoritățile, nu e așa domnule primar și domnule Mircea Mamalaucă, director al Muzeului „Vasile Pârvan”? (Mihaela NICULESCU)

Duminică, bârlădenii sunt așteptați la Ziua Porților deschise și Gala proiectelor REGIO

Centrul de Informare Europe Direct Vaslui împreună cu Consiliul Județean Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad și Teatrul „Victor Ion Popa” Bârlad, invită publicul bârlădean, duminică, ora 11, la ziua Ziua Porților Deschise și Gala proiectelor REGIO.

În deschiderea evenimentului publicul iubitor de artă este invitat să participe la vernisarea unei expoziții inedite, cu lucrări semnate de Cela Neamțu. Aceasta propune, spre vizionare, o interesantă colecție de cămăși  (ii) românești, din toate ținuturile țării, extraordinare creații ale geniului românesc. Proiectul domniei sale a pornit de la moștenirea unor petece din pânzeturi rămase de la una dintre artistele care au scos la lumină unicitatea portului nostru tradițional, Lena Constante.

În completarea colecției de cămăși (ii) artista ne invită să vizionăm și câteva tapiserii care practic se armonizează cu ambientul creat de inedita colecție de ii.

Partea a doua a evenimentului, va fi organizată, în sala Teatrului „Victor Ion Popa”, unde va avea loc Gala proiectelor REGIO în care vor fi premiate, în mod simbolic, o serie de proiecte de impact, derulate în județul Vaslui prin intermediul Programului Operațional Regional 2007-2013, de asemenea vor fi promovate și proiectele aflate în implementare, finanțate prin POR 2014-2020.

„Locația acestor evenimente nu a fost aleasă întâmplător! Din dorința de a demonstra că, pe lângă lucrările de infrastructură necesare dezvoltării regiunilor și eliminării decalajelor dintre acestea, fondurile europene ”conservă” și sufletul, prin protejarea identității noastre culturale. Am dorit prin acest demers să scoatem în evidență rezultatele unui proiect european de impact, ce a poziționat municipiul Bârlad pe harta turismului și a reașezat o pagină de istorie și cultură în inima acestui oraș.”, a declarat Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Parvan”, Bârlad. (A.P.)

Recital vocal instrumental „Preludiul Gloriei”, la muzeul bârlădean

Recital vocal instrumental „Preludiul Gloriei”, la muzeul bârlădean. Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad organizează o nouă întâlnire cu membrii Fundației Culturale „Remember Enescu”, colaboratori vechi și statornici ai instituției. Profesoara Mihaela Tomescu cea care, de mulți ani, reușește să adune, în jurul său și a muzicii, pe cei mai talentați tineri muzicieni din România, împreună cu lect. univ. dr. Andrei Enoiu, le propun bârlădenilor, spre ascultare, nume noi.

Recitalul va avea loc duminică 9 iunie, ora 11.00 la Pavilionul Expozițional Marcel Guguianu.

Vor fi prezenți tineri interpreți de la Școala Gimnazială de arte „Nicolae Tonitza”, Bârlad, Colegiul Național de arte „George Apostu” Bacău și Universitatea Națională de arte „George Enescu” Iași. Vor încânta publicul, cu muzica și talentul lor, Mathilde Tănasă, Daria Maria Popescu, Serafim Mihail Rusu-Donighievici, Emilian Rusu-Donighievici, Monica Rusu-Donighievici, Egidiu Ciuraru, Andreea Gavriluți și Viorel Moldovan.La pian vor cânta profesori Emilia Mocanu, Flaviu Marius Panaite, asistent universitar dr. Raluca Ehupov și Lector universitar dr. Andrei Enoiu.”, ne-a informat dr. Mircea Mălăucă.

Pe parcursul concertului se vor audia lucrări de: G. F. Haendel, T. Albinoni, W. A. Mozart, R.Schumann, G. Bizet, V. Bellini, N. Baclanova, P. Jelescu, E. Doga.

Biletul de intrare este 6 lei. (A.P.)

Un nou spectacol la Planetariul din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad

“De la Terra spre Univers” (From Earth to the Universe) este numele noului spectacol achiziționat recent pentru secția Astronomie din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad.

În noul show de planetariu este prezentată, în imagini spectaculoase, o incursiune prin istoria astronomiei, din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Vizitatorii sunt purtați apoi, într-o călătorie fantastică prin Sistemul Solar, Calea Lactee și în final, prin Univers.

Spectacolul de planetariu se adresează în special elevilor, studenților și tuturor celor pasionați de astronomie și știință.

Cei interesați de noua achiziție pot viziona spectacolul de marți până sâmbătă, la orele 11:00, 13:00 și 15:00. Pentru o proiecție este necesar un minimum de 20 persoane, iar prețul biletului este 6 lei. (A.P.)

„De ce (să) citesc?”

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și Colegiul Național „Gh. Roșca Codreanu”, organizează joi, 9 mai, ora 14:00 o nouă conferință de promovare care are ca scop stimularea interesului pentru lectură și apropierea elevilor de cultura scrisă.

Adresată adolescenților, conferința se înscrie într-un proiect amplu al Muzeului Național al Literaturii Române, București, intitulat „De ce (să) citesc?”. Proiectul este coordonat de cercetătorul științific Luigi Bambulea, al Muzeului Național Al Literaturii Romane din Bucuresti. Proiectul a debutat în luna septembrie a anului 2018 și a presupus parteneriatul cu 10 instituții școlare (licee teoretice și colegii naționale), din București, Brașov, Ploiești, Cluj-Napoca, Dej, Suceava, Buzău, Bârlad.

Concepută ca o intervenție punctuală, conferința își propune formularea mai multor argumente rezonabile și persuasive, prin care generațiilor tinere să li se evidențieze nu doar ceea ce câștigă prin vizitarea bibliotecii universale și românești, ci și ceea ce pierd prin refuzul acestei experiențe formative. Argumentele provin din orizonturi disciplinare diferite,dar complementare, precum istoria, psihologia, sociologia, cultura literară, etica, filosofia. Proiectul își propune vizitarea, pe parcursul a trei ani, a circa 100 de instituții școlare, din întreaga geografie românească.

Activitatea va avea loc în incinta Colegiului Național „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad. (A.P)

“Mulțumesc pentru ploaie”, la Bârlad

Sâmbătă, 17 noiembrie, de la ora 12.00, bârlădenii sunt așteptați la Muzeul ”Vasile Pârvan” Bârlad pentru a viziona gratuit cea de-a noua și ultima proiecție din cadrul proiectului KineDok powered by One World Romania, ediția a 4-a. Este vorba de o producție norvegiană intitulată “Mulțumesc pentru ploaie”.

Pe parcursul a 5 ani, Kișilu, un fermier din Kenya, folosește camera video pentru a surprinde viața familiei sale, a satului său si a daunelor produse de schimbările climatice. El filmează inundații, secete și furtuni, dar și costurile umane ale acestor fenomene: copiii lui sunt trimiși acasă de la școală, când nu poate plăti taxele; bărbații care se deplasează în orașe în căutare de locuri de muncă; tensiunile tot mai ample ale familiei. Atunci când o furtună violentă îi distruge casa, Kisilu inițiază o mișcare comunitară a fermierilor care luptă împotriva impactului cauzat de condițiile meteorologice extreme și reușește să aducă acest mesaj de sperantă până la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice de la Paris, COP21. Aici la cel mai mare spectacol despre mediu de pe pământ, pe fondul adversității, aroganței si forței politice, relația dintre Kisilu si regizoarea norvegiană Julia Dahr ia o întorsătură remarcabilă, aruncând o lumină puternică asupra mișcării justiției climatice și a lumilor foarte diferite pe care cei doi le reprezintă.

Ajuns deja la cea de a 4-a ediție, KineDok powered by One World Romania va aduce anul acesta 16 din cele mai interesante documentare din Europa Centrală si de Est. Sub forma unei experiențe care trece dincolo de peretii traditionali ai sălii de cinema, KineDok te invită nu doar să vi să vezi un film pe un ecran mare, ci chiar poți să te întâlnești cu realizatorii sau protagoniștii filmelor favorite. Un proiect unic în Europa prin amploarea sa, KineDok se desfașoară concomitent în 7 țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația, Norvegia, Bulgaria și România, unde este coordonat de către Asociatia One World Romania în strâns parteneriat cu festivalul de film. Fiecare din țările participante contribuie cu documentare produse în ultimii ani, care rulează apoi în sute de locații din toate cele șapte teritorii, generând astfel o comunitate culturală impresionantă.

Până acum la Bârlad au mai rulat anul acesta în cadrul KineDok powered by One World Romania filmele “Țara moartă, “Daliborek și lumea albă”, “Prima împărtășanie”, “Poștașul cumsecade”, “Tren spre maturitate”, “Varză, cartofi și alți demoni”, Campionul din Balcani” și Nicăieri de unde să te ascunzi”. (G.P)

Prima ediție a Taberei de Creație Pictură, o reușită

de Mihaela NICULESCU

Zestrea Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad s-a îmbogățit, la sfârșitul săptămânii trecute, cu 19 lucrări de pictură realizate de artiști de referință ai artei plastice românești în cadrul primei tabere de creație organizate de această instituție culturală. Liviu Suhar, Costin Neamțu, Corneliu Vasilescu, Florin Morun, Dumitru Macovei, Carmen Poenaru, Letiția Oprișan, Ioan Orație, Ștefan Pelmuș, cărora li s-a adăugat pe ultima sută de metri și bârlădeanul Nicu Maxim, au reușit să creeze în ateliere improvizate, în locuri alese de ei, lucrări care ar face cinste oricărui muzeu din țară și străinătate.

Vineri după-amiază, aproape toți artiștii plastici care au participat la prima ediție a taberei de pictură de la Bârlad au fost prezenți la inaugurarea expoziției colective cuprinzând lucrările realizate la Bârlad, panotată pe holul de la etaj al corpului central al Muzeului „Vasile Pârvan”.

„Acești artiști provin dintr-o generație pe care o consider ca făcând parte din grupul nobiliar al artei plastice contemporane. Unii au experiență de 60 de ani și multe participări în expoziții în țară și străinătate. Cei care i-au urmărit în timp au reușit să vadă cât de mult au evoluat. Acum au ajuns pe culmile cele mai înalte ale creației lor, o creație confirmată, ce poate fi tezaurizată în patrimoniul cultural național”, a declarat, pentru Est News, muzeograful Nicoleta Arnăutu.

Pe lângă prezentarea evenimentului în sine, realizată de Mircea Mamalaucă, directorul muzeului, o parte dintre artiști a ținut să ia cuvântul și să-și exprime impresiile create în timpul taberei de pictură de la Bârlad.

„M-am simțit ca într-o adevărată familie alături de colegii mei din țară, dar și de oamenii locului, deosebit de ospitalieri și destul de interesați de artă în general. Tabăra de pictură de la Bârlad este un semn de revigorare a activităților cultural-artistice din acest oraș. Ne simțim onorați de invitație și pentru faptul că operele noastre vor fi găzduite de muzeul din Bârlad, care nu este un muzeu de provincie, ci unul european”, a declarat Liviu Suhar.

Printre artiștii care au fost plăcut surprinși de spiritul cultural al orașului, se numără și Florin Morun, din Iași, care a recunoscut că a venit la Bârlad cu neîncredere.

„Sincer, când am primit invitația am fost destul de reticent. Mă gândeam: ce-mi poate oferi Bârladul, un loc lipsit de subiect pentru mine ca artist? Ulterior am constatat că m-am grăbit în aprecieri. În urma contactului cu oamenii și locurile de aici, inima a început să-mi bată mult mai dinamic și mi-ar plăcea să revin la Bârlad la următoarea ediție a Taberei de creație”, a mărturisit artistul plastic Florin Morun.

La inaugurarea expoziției permanente cu lucrări ale artiștilor prezenți la prima ediție a taberei de creație de la Bârlad au participat și primarul Dumitru Boroș și viceprimarul Roxana Miron Feraru. Atât conducerea muzeului cât și artiștii plastici le-au mulțumit pentru implicarea în organizarea evenimentului.

Directorul Mircea Mamalaucă a promis artiștilor că cea de-a doua ediție a Taberei de creație se va desfășura în peisajul mirific al mânăstirii Bujoreni, un loc plin de liniște și inspirație, potrivit creației.

Planetariu pentru nevăzători la Muzeul „Vasile Pârvan”din Bârlad

Bârlădenii sunt așteptați sâmbătă, de la ora 11.00 la Muzeul Vasile Pârvan, pentru a participa la inaugurarea planetariului pentru nevăzători.

Planetariul pentru nevăzători reprezintă o construcție specială, formată dintr-un schelet cubic de lemn, cu o platformă mobilă desupra, ce conține o cupolă pe care sunt în interior, fixate constelațiile, formate din stele tridimensionale legate între ele în forma tiparului stelar. În interiorul structurii modulare este un fotoliu reglabil pe înălțime și pe orizontală, cu posibilitatea rotirii la 360 grade. Un ghid audio însoțitor este secretul succesului” acestui planetariu pentru nevăzători.

Planetariul pentru nevăzători este un proiect unic cu caracter național, inițiat de Complexul Astronomic Baia Mare și finanțat cu ajutorul AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul se mai desfășoară și în Baia Mare, Galați, Constanța, București, Craiova și Cluj-Napoca.

 “Călătoria sau aventura printre stele a nevăzătorilor pornește dintr-un punct fix, de bază, direcția nordului, indicată de cupolă. Apoi din poveste în poveste, din descriere în descriere, este conturată în mentalul utilizatorului imaginea fiecărei constelații și reverberația culturală pe care o poartă. Ghidul audio este disponibil pe Google Play store, pentru dispozitivele android sau pe pagina www.planetariupentrunevazatori.crt-ro.com”, a declarat Dumitru Ciprian Vîntdevară, muzeograf la Planetariul și Observatorul. Astronomic al Muzeul “Vasile Parvan” și coordonatorul Astroclubului Perseus. (G.P)

Filmul documentar “Regina Tăcerii” poate fi vizionat gratuit de bârlădeni

Bârlădenii sunt așteptați sâmbătă, de la ora 12.00, la Muzeul “Vasile Pârvan”, unde vor putea viziona gratuit documentarul „Regina Tăcerii”, în regia polonezei Agnieszka Zwiefka. Evenimentul are loc în cadrul programului KineDok powered by One World Romania, ediția a 3-a.

Ceilalți copii îi spun „nebuna”, însă Denisa Gabor nu e decât o fetiță romă de zece ani care, împreună cu părinții și cu alte câteva familii de romi din România, s-a mutat undeva la marginea Wroclaw-ului, în Polonia. Pentru că nu poate auzi, Denisa se confruntă zilnic cu agresiunea celorlalți copii. Părinții ei sunt complet în afara sistemului – nu au adresă fixă sau asigurare medicală – astfel încât durează ani buni până ce Denisa ajunge sa fie consultată de un medic. În ciuda dizabilității care a împiedicat-o să învețe să vorbească, Denisa rămâne un copil plin de viață care poate comunica cu cei din jur și care se bucură să danseze pe ritmul filmelor Bollywood de pe DVD-urile culese din gropile de gunoi – ritm pe care îl percepe în ciudă dizabilității.

Regizoarea Agnieszka Zwiefka o urmărește pe Denisa pe parcursul câtorva anotimpuri, creând momente elaborate de cinema în care încearcă să vizualizeze viață interioară a fetiței pornind de la muzica ei favorită. Rezultatul este un film strălucitor care, printr-o combinație de observație și mise-en-scène, în formulă de musical indian, prezintă dubla marginalitate a Denisei într-o estetică ce dovedește deopotrivă compasiune și imaginație. (G.P)

Bârlădenii pot participa sâmbătă la conferința „Fortificații liniare antice în stânga Dunării de Jos: Valul lui Traian”

Bârlădenii sunt așteptați sâmbătă la Muzeul “Vasile Pârvan”, pentru a participa, de la ora 10.45, la conferința „Fortificații liniare antice în stânga Dunării de Jos: Valul lui Traian”. La manifestarea științifică va fi prezent în calitate de invitat dr. Costin Croitoru, cercetător științific la Muzeul Brăilei „Carol I”.

Cu o lungime de 23 de kilometri, această lucrare defensivă are capătul vestic situat în apropierea satului Șerbeștii Vechi (comuna Șendreni, jud. Galați), la aproximativ 200 de metri de meandrul Siretului, iar cel estic la marginea localității Traian (comuna Braniștea, jud. Galați), în apropierea malului Prutului. Cercetările arheologice au dovedit existența a două faze de construcție a fortificației, inițiate la o diferență de câteva secole una de alta, precum și faptul că aceasta era prevăzută cu o bermă de cca. 4,50 metri și o palisadă de lemn care a dispărut prin ardere. Dată fiind orientarea nordică a șanțului și caracteristicile tehnice și tactice, ridicarea valului este atribuită romanilor. Dacă inițial traseul său a fost pus în legătură cu Brazda lui Novac de N, ulterior, avându-se în vedere unele asemănări în privința dimensiunilor și a aspectului general cu valul Vadul lui Isac – L. Sasâc, s-a considerat că cele două făceau parte dintr-un sistem unitar, conceput de romani în timpul domniei lui Hadrian: ,,ca un veritabil obstacol, fortificat manu militari, într-o zonă deschisă, fără amenajări naturale favorabile apărării”. (G.P)

Conferință publică și observații astronomice în stradă, la Bârlad, cu prilejul Săptămânii Mondiale a Spațiului Cosmic

Departamentul de astronomie din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan din Bârlad va organiza sâmbătă, de la ora 11.30, o conferință publică cu prilejul Săptămânii Mondiale a Spațiului Cosmic. Invitat special va fi Cristian Român, senior editor la revista Știință și Tehnică. Activitatea se va desfășura la sediul central al muzeului „Vasile Pârvan”

De asemenea, sâmbătă seară, între orele 19.30 – 21.30, vor avea loc observații astronomice în stradă, în zona parcului „Victor Ion Popa”, la strada principală. Această activitate se va desfășura doar dacă cerul va fi senin.

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat în anul 1999 că Săptămâna Mondială a Spațiului Cosmic va avea loc în fiecare an în aceeași perioada: 04 – 10 Octombrie, aceste date marcând două evenimente: 04 Octombrie 1957 – lansarea primului satelit artificial, Sputnik 1 (anul acesta se împlinesc 60 de ani de la acest moment), deschizând astfel calea spre explorarea spațiului și 10 Octombrie 1967 – Semnarea Tratatului privind principiile care guvernează activitățile statelor în domeniul explorării și utilizării pașnice a spațiului cosmic, inclusiv a Lunii și a celorlalte corpuri cerești. (G.P)

Muzeul Vasile Pârvan găzduiește vineri serata literară „Alexei Mateevici. Limba noastră-i o comoară”

Bârlădenii sunt așteptați vineri la sediul central al Muzeului (Sala Vasile Palade) pentru a-l omagia pe preotul poet Alexei Mateevici (1888 – 1917), de la a cărui trecere în eternitate s-au împlinit 100 de ani.

Vor participa la eveniment invitați de seamă. Este vorba despre profesor poet Ioan Găină, director al Muzeului memorial „Alexei Mateevici” din Zaim, Chișinău, profesorii Ștefan Andronache și Vladimir Radu din Tecuci, prea cucernicul părinte protopop al Tecuciului – Gheorghe Joghiu, preot paroh Stelian Chirvase, profesor Gruia Novac și corul de elevi ai Școlii gimnaziale „Alexei Mateevici” din Movileni, Galați.

Programul variat și bogat al seratei literare va cuprinde un recital de muzică și versuri, discursuri comemorative, prezentarea cărții „Scrieri de pe frontul românesc”, de Alexei Mateevici, miniexpoziție foto-documentară „Itinerariile prin România ale preotului poet Alexei Mateevici” și proiecția „Alexei Mateevici pe mealegurile tecucene și vrâncene”.

Alexei Mateevici s-a impus în literatură ca poet (cunoscut mai ales prin poezia – imn „Limba noastră”), traducător (proză și poezie traduse din Cehov, A. K. Tolstoi, S. I. Nadson, G. R. Derjavin, M. Lermontov, A. S. Pușkin) și autor al unor studii de etnografie și folclor, istorie, filozofie și teologie, destinul acestei personalități s-a legat de tranșeele de la Mărășești, în timpul Primului Război Mondial, dar și de unirea Basarabiei cu România (25 – 28 mai 1917).

N-avem două limbi și două literaturi, ci numai una, aceeași cu cea de peste Prut. Aceasta să se știe din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba… Noi trebuie să ajungem numaidecât la limba românească.” – Alexei Mateevici. (G.P)

ULTIMA ORĂ A murit muzeograful bârlădean Eugenia Popușoi, chiar cu cinci zile înainte de a împlini o frumoasă vârstă

Muzeul ”Vasile Pârvan” Bârlad, dar și întreaga lume culturală a județului sunt în doliu, după ce unul dintre cei mai renumiți muzeografi din zona noastră, Eugenia Popușoi, a trecut în neființă.

”Cu regret și durere am aflat că sâmbătă 15 iulie 2017, cu doar 5 zile înainte de a împlinii frumoasa vârstă de 81 de ani, colega și prietena noastră, reputata specialistă Eugenia Popușoi a plecat dintre noi. Decesul reprezentând, fără îndoială, pentru cei care au cunoscut-o o mare pierdere”, a declarat Mircea Mamalaucă, directorul muzeului bârlădean.

De numele Eugeniei Popușoi se leagă participările la cercetările și importantele descoperiri arheologice din perimetrul județului Vaslui, îndeosebi în zona Bârladului. Astfel a făcut parte din echipa care a început cercetările din siturile arheologice aparținând perioadei Antichității târzii de la Bârlad – Valea Seacă și Banca (jud. Vaslui), precum și în situl medieval de la Cetatea de Pământ, acolo unde au fost scoase la lumină urmele unei importante construcții militare ridicate de Ștefan cel Mare, între 1475-1476.

Cea mai importană realizare a sa rămâne cea legată de descoperirile din apropierea municipiului Bârlad, de la Trestiana, com Grivița. Între 1964 – 1993 distinsa cercetătoare a reușit să descopere în perimetrul așezării numai puțin de 27 de locuințe aparținând perioadei neoliticului timpuriu, respectiv culturii Starčevo-Criș, cu un inventar bogat și variat. De altfel această descoperire a rămas până astăzi, pentru perioada neoliticului timpuriu, cea mai importantă din regiunea Moldovei.

O viață închinată studiului și cercetării

“Cea care a reușit pe parcursul vieții să devină un respectat cercetător, dar înainte de toate un adevărat OM, s-a născut în satul Preutești, com Timișești, jud. Neamț la data de 20 iulie 1936, într-o zi specială, când în fiecare an, creștinii îl prăznuiesc pe sfântul proroc Ilie. La scurt timp după ce a venit pe lume, familia sa a fost obligată să se mute mai întâi, pentru o scurtă perioadă de timp, în Basarabia, iar mai apoi în comuna Frătești, jud Vlașca, acolo unde a și urmat cursurile primare. După încheierea războiului au revenit în Moldova, iar tânăra Eugenia s-a înscris la Școala Pedagogică de Educatoare din Iași, iar mai apoi la Universitatea Al. I. Cuza, unde a urmat cursurile din cadrul facultății de Istorie-Filologie-Filosofie, secția Istorie.

După încheierea studiilor universitare, într-o zi de asemenea cu importante semnificații, respectiv pe 24 decembrie 1959 își începea cariera de muzeograf în cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Timp de peste 50 de ani cariera sa împletindu-se cu evoluția prestigioasei instituții de cultură bârlădeană.

Încă din timpul studenției a cochetat cu un domeniu al științei extrem de interesant, respectiv cu arheologia. A participat la campaniile de cercetări arheologice, organizate de universitate, în zona viitorului lac de acumulare de la Bicaz, acolo unde s-au realizat ample investigații, în vederea eliberării de sarcină istorică a terenurilor care urmau să fie înghițite de apele viitorului lac de acumulare. A participat la cercetări arheologice și pe alte șantiere, cum ar fi la Mălușteni, jud. Vaslui, Cucuteni-Băiceni, jud. Iași, etc.

După angajarea la Muzeul din Bârlad, o scurtă perioadă de timp, a cochetat și cu învățământul, în paralel cu activitatea din muzeu, predând istoria la una din școlile din oraș.

În decursul lungii sale cariere, în paralel cu activitatea de cercetare în teren, a desfășurat și o muncă editorială semnificativă, rezultatele numeroaselor campanii arheologice putând fi astfel cunoscute de specialiști, dar și de publicul larg. Pe lângă zecile de articole, studii, rapoarte de șantier a elaborat și o serie de importante cataloage. În acest sens amintim lucrările Valori de patrimoniu cultural național, Rădăcini ale civilizației străromânești în Muntenia de răsărit, Moldova de sud și centrală în secolele III-XI p. Chr.; Tezaurul de la Dumbrava Roșie. Alături de acestea merită subliniată contribuția majoră în realizarea monografiei arheologice „Așezarea și necropola de la Bârlad – Valea Seacă, sec. III-V d. Chr”, meritul fiind cu atât mai mare cu cât perioada Antichității târzii nu s-a aflat, de-a lungul carierei, în prim planul preocupărilor sale. Practic a preluat și a pus cap la cap materialele pregătite de cel care a descoperit și cercetat situl arheologic, dar care nu a mai apucat să finalizeze lucrarea. Este vorba de regretatul arheolog Vasile Palade.

Fără îndoială lucrarea care o reprezintă cel mai bine este Monografia arheologică Trestiana, apărută în anul 2005, reprezentând un corolar a celor peste trei decenii de muncă în situl aparținând neoliticului timpuriu de la Trestiana.

Sigur însă activitatea sa nu s-a rezumat doar la cea specifică muncii în teren și a publicării rezultatelor cercetărilor ci a cuprins și alte sfere. Prin tot ceea ce a întreprins în anii în care și-a desfășurat activitatea în muzeu a demonstrat calități deosebite de muzeograf. De numele său și a arheologului și directorului Vasile Palade se leagă declanșarea procesului de modernizare și de adaptare la noile realități a muncii din cadrul Muzeului. O dată cu ei au început să se organizeze primele inventare ale întregului patrimoniu, pe domenii, respectând cu strictețe normele științifice, s-au reorganizat expozițiile permanente, care au permis lansarea în circuitul public a materialelor și informațiilor rezultate în urma cercetărilor arheologice întreprinse, în mare parte, chiar de ei. Remarcabilă a fost și activitatea legată de organizarea unor expoziții temporare, pe diverse teme, răspunzând nevoilor și așteptărilor publicului interesat de muzeu și actul cultural de calitate.

Eugenia Popușoi a fost prin tot ceea ce a întreprins una din personalitățile care a contribuit substanțial la ceea ce înseamnă astăzi muzeul bârlădean, la recunoașterea acestuia ca o importantă instituție de cultură la nivel național, dar și dincolo de granițele țării. În ultimii ani, deși ieșise la pensie cu mult timp în urmă, s-a ocupat îndeaproape de evaluarea și clasarea bunurilor de patrimoniu din sfera numismaticii și arheologiei, aducând muzeul pe prima poziție în țară în privința clasării bunurilor în categoriile fond și tezaur.

Drept recunoaștere a meritelor sale în anul 2014 Președenția României i-a oferit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de cavaler, iar Consiliul local și Primăria Bârlad i-au conferit titlul de „Cetățen de Onoare” al municipiului”, a adăugat directorul Muzeului ”Vasile Pârvan”.

Muzeul Vasile Pârvan organizează a XIII-a ediție a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice

Muzeul “Vasile Pârvan” deschide programul Zilelor Culturale ale Bârladului prin organizarea celei de a XIII-a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice. Timp de două zile, vineri și sâmbătă, specialiștii din țară și Republica Moldova prezintă și vor dezbate problematici legate de preocupările și realizările din domenii diferite de cercetare.

La secția de arheologie-istorie participanții ne propun două teme: pentru secțiunea preistorie tema este „Noi contribuții în cercetarea preistoriei”, iar pentru perioada primului mileniu creștin tema „Arheologia mileniului I d. Chr. la est și vest de Prut”. Departamentul astronomie ne propune tema “Momente importante în istoria astronomiei românești”, iar secția memorialistică, ne invită la o întoarcere în timp, prin “Mărturii documentare. Corespondență de război”.

Mircea Mamalaucă

În aceeași perioadă va mai avea loc concertul instrumental, susținut vineri, la orele 20,30, la Pavilionul “Marcel Guguianu”, de violonistul Radu Ropotan și pianista Liliana Iacobescu. În concert vom putea asculta lucrări de W.A. Mozart, J. Brahms, G. Faure, E. Chausson, H. Wieniawski. Sâmbătă de la ora 11,00, iubitorii de artă sunt invitați la vernisajul expoziției “Valori”, a artistului bârlădean Valentin Stoian.

„Sperăm că această ofertă cultural-științifică, atât de generoasă, să fie pe placul publicului noastru, iar acesta să se afle în număr cât mai mare în sălile muzeului”, a declarat profesorul Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Intrarea va fi liberă la cele trei evenimentele anunțate.

În intervalul 12-21 mai 2017, la Bârlad se va derula programul Zilelor Culturale, care au ajuns la cea de a XXXII-a ediție. Vor fi 10 zile în care oameni de cultură, cercetători din țară și străinătate vor participa la manifestările propuse pentru acest important eveniment. (G.P)

Nicolae Rainea, cel mai mare arbitru român, omagiat la Bârlad

Sâmbătă a avut loc la Bârlad vernisajul expoziției „Cel mai mare arbitru român. In memoriam Nicolae Rainea”, organizat de Consiliul Județean Vaslui și Muzeul “Vasile Pârvan”. Invitații de onoare ai acestui eveniment au fost Grigore Ilisei – scriitor, publicist, om de radio și televiziune, Adrian Porumboiu – fotbalist, arbitru și om de afaceri și Florian Pricop – fost președinte al Clubului de Rugby din Bârlad. Aceștia au amintit pe rând momentele plăcute trăite alături de Nicolae Rainea. A fost prezent de asemenea și unul din frații fostului mare arbitru internațional. Expoziția va putea fi vizitată la sediul Muzeului din strada Republicii (fosta Bancã Agricolã) până pe data de 26 mai 2017.

Expoziția legată de personalitatea celui mai mare arbitru al fotbalului – Nicolae Rainea (n. 19 noiembrie 1933, Brăila – d. 1 aprilie 2015, Galați), se adresează tuturor categoriilor de public și își propune prin intermediul exponatelor existente în patrimoniul muzeului bârlădean (fotografii, documente, insigne, cupe, fanioane etc.) să puncteze câteva momente importante din cariera acestei personalități.

“Pentru mine a fost mai mult decât un mentor, a fost un părinte spiritual, un om la care am ținut foarte mult. Ceea ce am făcut în arbitraj îi datorez într-o proporție covârșitoare lui Nicolae Rainea pentru că, practic, m-a luat sub aripa lui protectoare. A fost și rămâne cea mai mare personalitate a arbitrajului românesc, de departe și european, mondial. Puțini arbitri se pot lăuda să aibă în panoplia lor ceea ce a reușit Rainea să obțină. Când m-am apucat de arbitraj toți aveam o țintă, să ajungem ca Rainea, dar nu am reușit. A fost ca un luceafăr care pot spune că strălucește în continuare și a rămas în memoria tuturor nu numai ca unul din cei mai buni arbitri, dar și ca un om de mare valoare. Ne leagă foarte multe amintiri și toate au tâlcul lor. Era plin de umor, cu o inteligență nativă, cu totul aparte și a lăsat lucruri serioase în urmă. Ajunsese să fie un titan. Aprecierile la adresa sa erau de prisos. Ceea ce făcuse și ce făcea era de notorietate internațională. A fost și va rămâne unul dintre cei mai de prețuit oameni pe care i-am întâlnit. L-am tratat mereu cu respectul cuvenită, cu dragoste și dacă apăreau mici contradicții se risipeau imediat printr-o glumă bună și o înțelegere sufletească reciprocă, fără nici o urmă de rezervă”, a spus Adrian Porumboiu.

Pentru Nicolae Rainea, cei patru ani petrecuți la Bârlad, în perioada 1952 – 1956, la “Constructorul”, au însemnat încheierea activității ca jucător de fotbal și începutul carierei de arbitru. Palmaresul marelui arbitru cuprinde 115 meciuri internaționale, peste 1.000 de meciuri în campionatul intern, trei participări la turneele finale ale Campionatului Mondial (RFG – 1974; Argentina – 1978; Spania – 1982) și trei finale ale cupelor europene. Apogeul carierei lui Nicolae Rainea s-a înregistrat în anii ’70 – ’80, când era catalogat drept unul dintre cei mai valoroși centrali din Europa și chiar din lume. Printre cele mai importante meciuri pe care le-a arbitrat s-au numărat finala Campionatului European din 1980, dintre RFG și Belgia, scor 2-1, disputată la Roma și finala Cupei Campionilor Europeni din 1983, dintre Hamburg și Juventus, scor 1-0, desfășurată la Atena. După ce s-a retras din arbitraj, în anul 1984, a fost observator și președinte al Asociației Județene de Fotbal din Galați. (G.P)

Fenomenul astronomic al anului 2017, vizibil la Observatorul Astronomic al Muzeului ‘Vasile Pârvan” Bârlad.

O eclipsă parțială de Lună, care va avea loc pe 7 august, cel mai important fenomen astronomic din acest an, va fi vizibil și la Bârlad. Pe parcursul întregului an, cu prilejul celor mai importante fenomene și evenimente astronomice, Observatorul Astronomic și Planetariul din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” vor organiza activități cu publicul, pentru a populariza și promova astronomia.

Alte fenomene astronomice importante în 2017 sunt eclipsa de Lună prin penumbră din 11 februarie (fenomen vizibil din România), eclipsa inelară de Soare din 26 februarie 2017 (fenomenul nu este vizibil din România), eclipsa totală de Soare din 21 august (fenomenul nu este vizibil din România).
Alte fenomene astronomice vor avea loc pe: 12 ianuarie – planeta Venus la elongație estică maximă (vizibil pe cerul de seară); 20 martie – echinocțiul de primăvară; 7 aprilie – planeta Jupiter la opoziție (vizibilă toată noaptea); 15 iunie – planeta Saturn la opoziție – (vizibilă toată noaptea); 21 iunie – solstițiul de vară; 12 – 13 august – maximul curentului de meteori Perseide (ZHR = 60 – 100); 22 septembrie – echinocțiul de toamnă; 13 – 14 decembrie – maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120); 21 decembrie – solstițiul de iarnă.

Observatorul astronomic a fost construit și deschis pentru public din anul 2006, a urmat o perioadă când activitatea de vizitare a observatorului astronomic se organiza în condiții dificile, datorită lipsei unui specialist în domeniu. Tocmai din anul 2010, observatorul a reintrat constant în circuitul vizitatorilor. În anii 2012 și 2013 a fost modernizat prin achiziționarea de noi instrumente ce sunt folosite la observațiile astronomice și cercetare științifică.

Observatorul astronomic din Bârlad este în prezent unul dintre cele mai dotate observatoare astronomice publice din țară. (G.P)

Programul celei de-a cincea „ Școli de vară de Astronomie „Descoperă Universul!”

Afis Scoala de vara de Astronomie Descopera Universul!Între opt și 11 iunie pasionații de astronomie sunt așteptați la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235, la cea de a cincea ediție a Școlii de vară de Astronomie „Descoperă Universul!”. Activitatea organizata de Observatorul Astronomic și Astroclubul „Perseus” al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad va începe miercuri, la ora 17. Deja devenita o tradiție, activitatea se desfășoară cu regularitate în luna iunie a fiecărui an și este principalul program educațional din cadrul departamentului de astronomie. În fiecare seara vor avea loc, intre orele 19 și 21:30 cursuri teoretice. Urmează apoi observațiile astronomice, partea practica, care au loc intre orele 21:30 și 00.00. Joi, cursurile se vor desfășura la Planetariu (Pavilionul „Marcel Guguianu”), str. „Marcel Guguianu” nr. 4. (George PROCA)

Program

08 iunie 2016

  • 19.00 – Deschiderea Școlii de vară de Astronomie. Lect. Dumitru Ciprian Vîntdevară;
  • 19.30 – Concurs pentru cei mici: ENDEAVOUR VII. Lect. Prof. Mirela Petrea;

  • 20.00 – Zece minute de știință. Lect. Ioana Stoica;

  • 20.10 – Mistere în spațiul cosmic. Lect. Robert Tătaru, Neculache Nicu;

  • 20.40 – Pauză;

  • 20.50 – Astronomia pe înțelesul tuturor. Lect. Dumitru Ciprian Vîntdevară;

  • 21.30 – 00.00 – Observarea principalelor corpuri cerești vizibile în perioada aceasta. Orientarea pe cer după stele și constelații.

09 iunie 2016 (Planetariu)

  • 19.00 – Spectre atomice. Cum să ne construim singuri un spectroscop.

Lect. Prof. Mirela Petrea;

  • 19.30 – Cerul de vară. Principalele constelații, stele și obiecte “deep sky”.

Lect. Dumitru Ciprian Vîntdevară;

  • 20.00 – Nume românești pe cer. Lect. Andrada Ailioaiei, Cătălin Stupu;

  • 20.30 – Zece minute de știință. Lect. Adrian Ciuciu;

  • 20.40 – Spectacol de planetariu;

  • 21.20 – pauză;

  • 21.30 – 00.00 – Observarea pe cer a principalelor constelații, stele și obiecte “deep sky”, vizibile în perioada aceasta.

10 iunie 2016

  • 19.00 – Viața unei stele. Lect. Adrian Ciuciu;

  • 19.30 – Stelele. “Fabrica” de materie. Lect. Dumitru Ciprian Vîntdevară;

  • 20.00 – Sistemul Solar. Lect. Daniela Chiriac;

  • 20.30 – Zece minute de știință. Lect. Prof. Mirela Petrea;

  • 20.40 – Pauză;

  • 20.50 – Test de cunoștințe generale;

  • 21.30 – 00.00 – Observarea principalelelor stele duble vizibile în perioada aceasta.

11 iunie 2016

  • 19.00 – Prezentarea proiectelor concursului ENDEAVOUR VII.

Lect. Prof. Mirela Petrea;

  • 19.30 – Mersul planetelor pe cer. Lect. Dumitru Ciprian Vîntdevară;

  • 20.00 – Zece minute de știință. Lect. Dumitru Ciprian Vîntdevară;

  • 20.10 – Pauză;

  • 20.20 – Încheierea Școlii de vară de Astronomie. Sondaj de opinie. Concluzii. Acordarea diplomelor de participare;
  • 21.30 – 00.00 – Observații astronomice.

Cu maestrul Corneliu Vasilescu, despre cum au distrus comuniștii statuile și busturile din Bârladul de odinioară

La sfârșitul săptămânii, bârlădenii au avut parte de vizita unuia dintre cei mai de preț artiști pe care i-a dat Bârladul modern: renumitul pictor Corneliu Vasilescu. Am reîntâlnit același spirit critic, același iubitor al plaiurilor natale, același îndrăgostit de Bârlad și de imaginea acestuia de odinioară.

„Mi-e dor de Bârladul de altădată. Mi-e dor de clădirile vechi, cu arhitectură minunată, de originalitatea acestui târg pe care-l port mereu în suflet și unde revin cu plăcere ori de câte ori mă reîntorc din străinătate. Aș vrea, totuși, să se înțeleagă cât de important este trecutul pentru prezentul și viitorul unei comunități. Obiectele de artă, clădirile de patrimoniu, statuile și busturile sunt o bogăție inestimabilă”, a declarat maestrul Corneliu Vasilescu.

vasilescu-mihaelaPictorul Corneliu Vasilescu ar fi avut altă variantă pentru monument dacă acesta ar fi fost ridicat în amintirea tuturor eroilor români, nu doar a celor căzuți în război. A agreat, totuși, varianta sculptorului Constantin Crengăniș, cu amendamentul de a schimba unele dimensiuni ale unor componente ale monumentului. Maestrul Vasilescu s-a bucurat, poate, mai mult de reconstituirea vechiului monument din fața Gării Bârlad, dezvelit în 1923 în memoria eroilor ceferiști.

„Matale înțelegi că acel monument a fost construit din banii ceferiștilor? Îți imaginezi cât respect avea această breaslă, cu 100 de ani în urmă, pentru frații morți pe câmpul de luptă? Monumentul era, de fapt, un obelisc ce avea în vârf roata de tren cu aripi. E relativ simplu de reconstituit, pentru că există fotografii elocvente. Este important ca el să fie ridicat așa cum era acum aproape 100 de ani”, a mai spus Corneliu Vasilescu.

Bârlădeanul îndrăgostit iremediabil de orașul natal a luat o foaie și un pix și a început să schițeze obeliscul din zona Gării, pe care-l vizualizase cu câteva ore în urmă. Îl văzusem în fotografii, dar nu i-am stricat plăcerea de a desena și de a-și depăna amintirile în legătură cu operele de artă despre a căror soartă nu se mai știe nimic.

gradina-publica-veche3„M-am gândit de multe ori la o statuie impresionantă din Grădina Publică, o statuie din bronz care (vad și acum plăcuța) îl înfățișa pe Palade. Nu sunt sigur, dar parcă Dubois era autorul. Era o statuie extraordinară amplasată pe locul unde se află acum statuia lui George Enescu. Țin minte precis că Guguianu a fost cel care l-a atras la Bârlad pe Ion Vlad, unul dintre cei mai importanți sculptori ai României, care a și realizat statuia lui Enescu. Statuia, despre care spuneam că nu se mai știe nimic, avea pe soclu o țărancă magnific realizată. Asta e… S-a pierdut, așa cum s-au prăpădit multe în perioada proletcultistă, când s-au răsturnat valorile, când statuile au fost distruse sau topite pentru că înfățișau personalități aparținând burgheziei. Toate au căzut sub ochii noștri…”, a mai adăugat Corneliu Vasilescu.

Amintirile l-au năpădit și a început să schițeze, din memorie, o altă statuie care deși nu mai este la vedere, știe sigur că a fost îngropată de comuniști.

„Îmi aduc aminte perfect că în fața Muzeului <<Vasile Pârvan>> era o statuie. Nu știu a cui era, dar, cu siguranță a cuiva care nu cădea bine regimului comunist. Era un bust din bronz, pe un soclu de piatră, înfățișând un bărbat cu barbă. Era prin anii ’50. Am aflat că a fost dosită de comuniști, îngropată în curtea clădirii în care funcționează acum muzeul. Vasile Ioan, un ceferist bârlădean, mi-a mărturisit că el a îngropat-o acolo la ordin. Nu a mai căutat-o nimeni…”, a dezvăluit pictorul Vasilescu.

Regretele maestrului sunt multe. Ceea ce îl revoltă cel mai mult este că autoritățile orașului, din ultimele decenii, nu au luat măsurile necesare la timpul potrivit pentru a salva opere de artă care definesc, la urma urmei, o comunitate, o urbe.

codreanu_vechi„În fața Liceului <<Codreanu>> era un bust al lui Codreanu. A dispărut. Sculptorul Alupoaei a realizat în anii ’70 bustul care se află acum în fața liceului. Un basorelief care a stat multă vreme pe holurile liceului <<Iorgu Radu>>, actualmente Școala nr. 1, a fost dus în pod. Cred că o mai fi și acum acolo. Iorgu Radu a fost cel care a finanțat ridicarea Școlii de Fete, actualmente Școala nr. 1, care-i poartă numele. La inaugurare, în 1936, la intrarea în școală, pe frontispiciu, erau încrustate cuvintele <<Liceul Iorgu Radu>>. În perioada comunistă, directorul de atunci, Clisu, a fost foarte abil și a mascat acele cuvinte care erau scrise la inaugurarea școlii. După 1989, nu s-a mai ocupat nimeni de dezvelirea vechiului frontispiciu. Era vorba de curățat un var, sau cam așa ceva… Nu a interesat nici un director de școală. Sunt multe de spus dar, poate, altădată…”, a mai mărturisit maestrul.

Corneliu Vasilescu a fost prezent aproape la toate edițiile Zilelor Culturale ale Bârladului. A promis că, dacă agenda îi va permite, va veni și anul acesta, ocazie cu care vom putea continua discuția despre bijuteriile artistice ale orașului, pierdute, din păcate, dar și despre felul în care pot fi conservate cele care încă mai există.

Opera pictorului Corneliu Vasilescu va rămâne posterității într-un muzeu pe care Consiliul Județean încearcă să-l amenajeze în vechea Casă Strudza. Artistul dorește ca acest muzeu să fie un pilon al gestualismului românesc, unde, alături de lucrările sale, să fie expuse lucrări ale celor mai importanți pictori gestualliști români care trăiesc în țară sau străinătate. (Mihaela NICULESCU)

Decretele lui Cuza, în fotografii supradiomensionate expuse la Muzeul „Vasile Pârvan”

document_cuza1AFIS - MUZEUL VASILE PARVAN BARLADAstăzi, de la ora 17, Muzeul „Vasile Pârvan” vă invită la un eveniment cultural inedit, care cuprinde, de fapt, trei componente. Este vorba despre expoziția „Instaurarea învățământului artistic modern la Iași”, lansarea volumului cu același titlu și un concert de muzică clasică susținut de „Essenza Cvartet” din Iași.

Expoziția pe care o vom vernisa miercuri, 17 februarie, conține fotografii supradimensionate ale unor decrete emise de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, esențiale pentru înțelegerea fundamentării, în 1866, a învățământului artistic modern la Iași. Sunt 40 de astfel de fotografii panotate deja în câteva săli ale corpului central al Muzeului <<Pârvan>>. Expoziția mai cuprinde memorii anticipatoare înaintate domnitorului Cuza de către Mihail Kogălniceanu, dar și o serie de rapoarte de activitate și fișe de inventar realizate de Gheorghe Panaiteanu Bardasari.document_cuza Pe lângă partea documentaristică, vizitatorii vor putea remarca și dimensiunea artistică a documentelor expuse, caligrafia impecabilă prezentată în aceste documente”, a declarat muzeografa Alina Butnaru, organizatoarea evenimentului.

Expoziția este ideea lectorului universitar dr. Cristian Ungureanu de la Universitatea „George Enescu” din Iași și a fotografului Ciprian Pricop și se înscrie în seria evenimentelor organizate în Iași cu prilejul împlinirii a 155 de ani de învățământ artistic modern din Iași. Publicul bârlădean va putea asista nu doar la vernisarea expoziției ci și la lansarea volumului „Instaurarea învățământului artistic modern la Iași”, realizat de Cristian Ungureanu și Maria Bilașevschi, cei care vor și prezenta evenimentul de azi.

Expoziția va fi deschisă publicului iubitor de artă și istorie până pe 17 martie. (Mihaela NICULESCU)

Situri paleontologice din județul Vaslui

de Răzvan CĂLIN

Este tema unei conferințe ce se va derula la Muzeul ”Vasile Pârvan” Bârlad.

vlad codrea si laurentiu ursachi - santier cretestiSâmbătă, 13 februarie, de la ora 11.30, Secția Științele Naturii din cadrul Muzeului ”Vasile Pârvan” din Bârlad va găzdui o conferință axată pe situația siturilor paleontologice din județul nostru. Conferința se va desfășura în sediul central al muzeului și va fi susținută de asistent universitar doctor Bogdan Rățoi de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași și muzeograful Laurențiu Ursachi. Cei doi, împreună cu profesorul universitar doctor Vlad Codrea de la Universitatea ”Babeș Bolyai” din Cluj și profesor universitar doctor Mihai Brânzilă de la universitatea ieșeană, formează echipa care a prospectat în cele 12 situri paleontologice din județul nostru.

”În cadrul conferinței de sâmbătă vom face o trecere în revistă a siturilor paleontologice, care este stadiul acestora și ce descoperiri s-au făcut. Trebuie spus că patru dintre acestea – Pogana, Dracseni, Crețești – Dobrina 1 și Gherghești – sunt extrem de valoroase. Cel puțin situl de la Crețești este cel mai bogat din România, cu o faună extrem de diversă. În același timp, cei care vor fi prezenți la conferință vor avea ocazia să vizioneze și un scurt film cu prepararea, restaurarea și conservarea unei fosile de broască țestoasă, operațiune efectuată în laboratorul de paleontologie al muzeului nostru”, ne-a declarat Laurențiu Ursachi.

Gioconda, găzduită de Muzeul „Vasile Pârvan”

Cu alura-i inconfundabilă, Gioconda (Mona Lisa) ne privește, cum numai ea o poate face, din panourile publicitare aflate la intrarea în municipiul Bârlad și ne invită s-o vedem de aproape la Muzeul „Vasile Pârvan”.

poza gioconda panou intrare orasDe câteva zeci de ani, Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad se află în posesia unei lucrări cu titlul „Gioconda”. Nu este creația lui Leonardo Da Vinci, de la 1506, ci a pictorului român Corneliu Baba, realizată în 1976.

Lucrarea maestrului Corneliu Baba provine din colecția filantropului bârlădean dr. Constantin Teodorescu, pe care a donat-o cu câteva zeci de ani în urmă muzeului bârlădean”, a declarat Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Pârvan”.

Lucrarea a fost achiziționată de dr. Teodorescu direct din atelierul maestrului Baba, din București. Artistul i-a făcut doctorului Teodorescu, cu care se înțelegea foarte bine, chiar un portret.

Așa cum despre adevăratul model al lui Da Vinci nu se știe exact dacă a fost bărbat, femeie, sau dacă este vorba despre un autoportret, nici despre sursa de inspirație a lui Baba nu se știu prea multe. Unii cred că soția sau fiica au fost modelele care l-au inspirat, alții presupun că ar fi vorba despre Elena Ceaușescu, deși Baba a fost un pictor care nu a răspuns comenzilor dictatoriale din acea vreme. Cert este că Muzeul „Vasile Pârvan” se află în posesia unui tablou intitulat „Gioconda”, din alte câteva cu același nume pe care le-a pictat Corneliu Baba, în unele surprinzând și poziția mânilor. (Mihaela NICULESCU)

Elefanții din comuna Gherghești!

de Răzvan CĂLIN

Duminică, Muzeul ”Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza la Căminul Cultural din comuna Gherghești o conferință publică axată pe descoperirile paleontologice prețioase din această zonă.

Localnicii din comuna Gherghești sunt invitați să participe la sfârșitul săptămânii în curs la o inedită conferință pe tema elefanților. Nu că în zonă ar fi fost semnalate în ultimul timp asemenea pachiderme, ci este vorba despre o acțiune menită a populariza una dintre cele mai importante descoperiri paleontologice din țară din ultimii ani: părți importante din scheletul unui așa numit deinotherium gigantissimum (un strămoș al actualului elefant) scoase la suprafață într-o locație din apropierea satului Gherghești. Secția de științele naturii din cadrul Muzeul ”Vasile Pârvan” este cea care va organiza această conferință publică duminică, 13 decembrie, de la ora 12, în sala Căminului Cultural din Gherghești.

Laurentiu Ursachi”Vrem să le prezentăm în amănunt localnicilor importanța acestei descoperiri și să le oferim cât mai multe date despre aceste animale care au populat aceste locuri în urmă cu opt – nouă milioane de ani. Vom încerca să le oferim localnicilor cât mai multe informații despre acest sit paleontologic aflat lângă satul dumnealor. Mai ales că este unul foarte valoros, care promite să ne ofere pe viitor și alte descoperiri importante”, ne-a declarat Laurențiu Ursachi, muzeograf la Muzeul ”Vasile Pârvan”.

El este cel care împreună cu asistentul universitar doctor Bogdan Gabriel Rățoi, de la Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași și istoricul Cristian Onel, vor susține conferința de la Gherghești.

Scheletul parțial de deinotherium gigantissimum a fost descoperit la Gherghești în luna iunie a anului în curs. După aproape trei luni de muncă asiduă, experții muzeului bârlădean au reușit să preleveze de la fața locului elemente osteologice valoroase: dentiția superioară și inferioară completă, părți din cutia craniană, vertebre cervicale și membrele anterioare. Tot acest material paleontologic este actualmente în custodia muzeului bârlădean, experții de aici muncind din greu și cu migală la prelucrarea, reîntregirea și conservarea acestuia. Muzeul ”Vasile Pârvan” intenționează ca în primăvara anului viitor (în luna mai, cel mai probabil) să fie expuse publicului larg o parte din osemintele descoperite în situl paleontologic de la Gherghești.

Consiliul Județean ne arată la ce ne-a folosit UE!

Centrul de Informare ”Europe Direct” Vaslui, din cadrul Consiliului Județean (CJ) Vaslui, organizează în următoarele două săptămâni acțiuni menite să popularizeze impactul investițiilor cu fonduri europene în județ. Ieri, un număr de circa 40 de persoane in vârstă, de la Centrul Social ”Sfântul Nicolae”, au mers intr-o caravană de informare desfășurată sub titulatura ”Inainte și după 8 ani de la integrarea României in Uniunea Europeană”. Evenimentul are ca obiectiv conștientizarea cetățenilor din județ asupra impactului pozitiv pe care il au fondurile europene asupra dezvoltării economice și sociale a județului Vaslui, prin promovarea proiectelor de succes implementate in județ, in perioada 2007-2013.

În cursul zilei de ieri au fost vizitate două obiective: ”Reabilitare, modernizare și dotare Centru social de zi pentru persoane vârstnice Crețești, comuna Crețești”, dat în folosință în anul 2008 și ”Modernizare unitate de vinificație SC Vinicola Averești 2000 SA”, sat Averești, comuna Bunești Averești. Astăzi, persoane cu vârsta de peste 60 de ani, de la Centrul social ”Sfânta Vineri” din Vaslui, urmează a vizita alte patru obiective: Muzeul ”Vasile Pârvan”, Teatrul ”V. I. Popa” și Planetariul, toate din Bârlad, precum și Fabrica de făinuri proteice din satul Chițcani, comuna Costești.

Caravana cuprinde simultan și concursul de fotografii privind impactul aderării României la Uniunea Europeană, cu titlul ”Europa prin obiectiv”. Cei care doresc să se înscrie la concurs, sunt invitați să fotografieze obiectivele vizitate. În perioada 15-19 decembrie va avea loc și o expoziție foto, la Muzeul Județean Vaslui, pentru a putea admira fotografiile realizate și prezentate in concurs. (Dorelian DAVID)

Povestea omului care își dorește coroana Regelui Carol I

 

Sâmbătă, 25 octombrie, chiar de Ziua Armatei României, Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad a organizat o expoziție în premieră națională intitulată „Arta din tranșee. Fenomenul Trench Art”. Cel care a prezentat publicului 200 de piese de Trench Art, alese cu grijă dintre multe sute de astfel de obiecte din colecția proprie, se numește Cristian Dumitru.

Colecționarul Cristian Dumitru se mândrește cu multe colecții diferite, dar cea de obiecte de Trench Art îl situează pe primul loc în rândul colecționarilor care au adunat în ani de zile asemenea piese.Expo Trench Art 6

Arta din tranșee este de regulă definită ca orice obiect de decorațiune, realizat de către soldați, prizonieri de război sau civili și a cărui realizare este direct legată de un conflict armat sau de urmările acestuia.

Anumite obiecte realizate manual, mai înainte, pe durata conflictelor armate, de către soldați, prizonieri de război sau de civili, au fost ulterior descrise ca fiind artă din tranșee.

Încă de pe vremea napoleoniană, utilizarea prizonierilor de război pentru a crea obiecte decorative a avut un bun temei – pentru a le ocupa timpul în zilele lungi, fără de sfârșit, și pentru limitarea cheltuielilor în bani și hrană. Nu de puține ori, munca prizonierilor de război a fost făcută cu intenția vădită de a negocia produsul finit pentru mâncare, bani sau alte privilegii.

Într-un dialog pe care l-am avut cu Cristian Dumitru, acesta vorbește despre inedita pasiune pentru asemenea obiecte.

– Nu v-ați gândit niciodată să realizați o colecție de acest fel. Cum a început totul?

– În urmă cu 25 de ani, când, fără să vreau, am găsit într-un târg de vechituri o scrumieră din țeavă de tun ornată cu o brichetă inserată într-un cartuș. Încetul cu încetul, am reușit să intru în posesia unui număr tot mai mare de obiecte de Trench Art, realizate în special de soldați în timpul celor două războaie mondiale. Cea mai mare parte a colecției provine din târguri și magazine de antichități de pe teritoriul României.

– Din ce fel de materiale sunt confecționate obiectele achiziționate și care dintre acestea sunt mai valoroase?

Expo Trench Art 5– Cele mai multe sunt din alamă, dar printre ele se regăsesc și obiecte de război din fontă, aluminiu sau cupru. Trebuie să vă mărturisesc că o sursă de achiziție au fost și centrele de colectare a fierului vechi. Acolo am găsit multe piese, e drept, pe care le-am cumpărat de zece ori mai scump decât fierul vechi. Cred că a fost un avantaj mare să încep să colecționez astfel de piese încă din 1990. Se găseau mult mai ușor. Cele mai multe obiecte, de artă în general, au fost scoase din țară. Dacă ar fi să încep acum să le achiziționez, nu cred că aș mai reuși mare lucru. Cele mai valoroase obiecte din colecție sunt o măsuță de fumat din 1945, realizată dintr-un proiectil de tun, o elice de avion IAR 39 și o vază primită de soția mareșalului Prezan de la un alt mareșal în 1918. De regulă, cele mai valoroase obiecte de Trench Art sunt cele din țeavă de tun, pentru că sunt mai mari și permiteau celor din tranșee să se exprime artistic mai bine.

 Prin artă, creatorii acestor obiecte și-au mai spălat din păcate

– Ce tehnici foloseau soldații din linia întâi pentru a obține aceste opere de artă decorativă?

– Foloseau gravarea, găurirea, traforarea, cioplirea. Foloseau și flacăra, dar practic multe din obiectele create rezultau prin tehnica lovirii sau ciocănirii. Se spune că pentru un singur obiect, respectiv pentru o vază dintr-un proiectil de tun, erau necesare 10.000 de lovituri cu ciocanul. Așa au realizat vaze, veioze, sfeșnice, avioane, scrumiere, măsuțe, din țeavă de tun, din gloanțe sau grenade. Obiectele erau ornate cu modele florale, scene de vânătoare sau scene de război, mai puține ce-i drept. Un lucru interesant este că cele mai multe dintre obiectele Trench Art sunt ornate cu frunze de stejar.

– La ce foloseau aceste obiecte realizate în tranșee, în condiții vitrege, de tensiune sau chiar în momente la limita disperării?

Expo Trench Art 1– Cu siguranță că aceste obiecte nu au fost create neapărat cu un scop. Ele au apărut ca o refulare a soldaților din tranșee sau a civililor care au fost marcați profund de drama războaielor. Aceste obiecte, ornate de fiecare creator în funcție de zona din care provenea, exprimă fără doar și poate duritatea evenimentelor trăite în linia întâi. Au rămas peste timp ca niște vestigii ale conflagrațiilor. Mulți m-au întrebat dacă ele nu au o încărcătură negativă prin faptul că au fost realizate din obuze sau gloanțe care au ucis oameni nevinovați. Nu cred. Prin artă, creatorii acestor obiecte și-au mai spălat din păcate. O parte din obiectele create în tranșee, fără a avea pretenția că sunt mari opere de artă, erau folosite ca obiecte de decor pe morminte. Să știți că și astăzi mai sunt încercări de acest fel, puține ce-i drept, când pe mormintele unor cadre militare sunt așezate obiecte aparținând fenomenului Trench Art.

– Expoziția de față este una inedită, care deja a stârnit interesul publicului și al reprezentanților bârlădeni ai Armatei. Cum de nu ați fost contactat până acum și de reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale?

– A fost o discuție la un moment dat, dar nu s-a concretizat în nicio expoziție, motivul fiind acela că nu sunt militar.

– Vă văd îmbrăcat într-o cămașă militară. Iubiți uniforma militară?

Expo Trench Art 3– Nu în mod special. Nu cred că asta contează prea mult în realizarea unei astfel de expoziții. E adevărat că mă interesează tehnica militară. Cămașa asta de camuflaj o port pentru că este dintr-un material foarte trainic și aceste culori sunt rezistente și suferitoare. Este o cămașă de camuflaj folosită de armata germană. Am cumpărat-o împreună cu altele la fel, cu mulți ani în urmă. Un colecționar nu-și pune niciodată problema de ce colecționează anumite obiecte. Le colecționează pentru că îi plac și i se par interesante.

– La fel ca jucăriile pe care le-ați colecționat în zeci de ani și pe care le-ați prezentat anul trecut într-o expoziție. Cu ce urmează să reveniți la Bârlad?

– Mulțumesc mult Muzeului „Vasile Pârvan” pentru colaborarea pe care o avem. A fost o expoziție de jucării, acum cea de obiecte Trench Art. Le sunt recunoscător celor de la Bârlad pentru atenția pe care mi-o acordă și le promit că voi reveni cu o expoziție la fel de inedită ca și cea de astăzi. Mi-a plăcut să aud de la domnul lector Cristian Ungureanu de la Universitatea „George Enescu” din Iași că expoziția de astăzi este una dintre cele mai originale pe care le-a văzut pentru că este una autentică. Spuneam că voi reveni la Bârlad cu ceva nou. Este vorba de o expoziție de obiecte de uz casnic din perioada interbelică. La bază, sunt inginer electrotehnist, totuși…

– V-ați fi dorit să achiziționați o piesă anume și nu ați reușit?

– O, da! Amintiți-vă că Regele Carol I a fost încoronat cu o coroană de fier, la fel ca și Regele Ferdinand. Îmi doresc pentru colecția mea o replică a unei astfel de coroane. (A consemnat Mihaela NICULESCU)

Schimbarea la față a statuilor din Parcul Teatrului „Victor Ion Popa” Bârlad

de Simona MIHĂILĂ

La inițiativa lui Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Pârvan”, toate statuile din parcul teatrului sunt supuse unui proces de curățare a depunerilor de praf și de mușchi.

În câteva zile, statuile (mai exact, busturile) amplasate în Parcul Teatrului „Victor Ion Popa” Bârlad vor arăta la fel de bine ca în urmă cu zeci de ani, când au fost dezvelite. La solicitarea conducerii Muzeului „Vasile Pârvan”, mai mulți elevi ai liceelor bârlădene, care desfășoară activități de voluntariat în cadrul Asociației „Myosotis”, au început, de ieri, să curețe, cu grijă și cu multă migală minunatelor lucrări de artă care dau clasă parcului central.
Este pentru prima dată când busturile, ce poartă semnătura unor renumiți artiști plastici, printre care și inegalabilul sculptor de talie mondială Marcel Guguianu, au parte de un asemenea tratament, ideea aparținându-i lui Mircea Mamalaucă, directorul muzeului bârlădean.
“Ideea s-a născut în urmă cu circa o lună, când mă plimbam prin parc împreună cu soția mea. La un moment dat, privind statuile, am constatat cât de evidente sunt urmele timpului pe suprafața lor. Chiar soția a fost cea care mi-a propus să încercăm o acțiune de curățare. Ea a fost cea care a mijlocit comunicarea cu cei de la <Myosotis>, care au sărit în ajutorul nostru imediat ce au fost informați”, a declarat, pentru Est News, directorul Mamalaucă.

Operațiunea constă în îndepărtarea depunerilor de praf, a lichenilor și a mușchiului de pământ. Ulterior, este aplicată o soluție de conservare. Sunt folosite substanțe care nu pun în pericol straturile superioare ale sculpturilor: acid citric, apă distilată și borax.
„Pe parcursul acestei săptămâni vor fi curățate toate cele opt busturi amplasate în cele două platforme circulare din parcului. Activitatea va fi reluată în toamnă, așa încât până la sfârșitul anului să fie curățate toate statuile din parc”, a mai precizat Mircea Mamalauca.
Materialele necesare operațiunii de curățare au fost puse la dispoziție de Primăria Bârlad.

Cursuri de astronomie la Observatorul Astronomic Bârlad

Ionuț PREDA

Cine vrea să devină „astronom”? Ca în fiecare an în luna iunie, Observatorul Astronomic și Astroclubul „Perseus” din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, va organiza școala de vară de astronomie „Descoperă Universul!”, ajunsă la cea de a patra ediție.

În acest an, cursurile au debutat ieri și se vor încheia pe 20 iunie. Este cel mai important program educațional pe secțiunea de astronomie din cadrul Observatorului Astronomic Bârlad.
“Școala de vară de astronomie este un bun prilej pentru tineri, elevi și studenți să se implice într-o activitate extrașcolară și să afle mai multe informații despre spațiul cosmic și Univers. Încercăm ca de la un an, la altul, să ne perfecționăm și să venim în permanență cu informații recente din domeniul astronomiei. În cadrul școlii de vară de astronomie se vor desfășura mai multe cursuri de astronomie, susținute de membrii astroclubului <Perseus>”, a declarat muzeograful Ciprian Vîntdevară, coordonatorul Astroclubului “Perseus”.
Anul acesta vor participa și lectori de la alte asociații de astronomie din țară, și chiar din afara țării. Printre ei, Ion Agavriloaiei, președintele Astroclubului Iași, și Alexandru Barbovshi, coordonatorul Observatorului Astronomic din cadrul Universității Tehnice din Chișinău, Republica Moldova.
Prezentările se vor desfășura după un program bine stabilit. Între orele 19 și 21, se vor desfășura cursuri teoretice, iar după ora 21:30, cursanții vor participa la parte practică a școlii de vară de astronomie, adică observații astronomice.
Cursurile sunt suținute la sediul Observatorului Astronomic. iar astăzi se vor desfășura la Planetariu (Pavilionul „Marcel Guguianu”).

Turiști, pregătiți-vă! – Centrul de Informare și Promovare Turistică Bârlad, în linie dreaptă

S-a dat startul lucrărilor de construcție și implementare a Centrului de Informare și Promovare Turistică (CIPM) Bârlad. Ieri, la Primăria Bârlad, s-a desfășurat conferința de prezentare a acestui proiect. CIPM este un obiectiv realizat cu bani europeni, ce va avea drept scop promovarea municipiului Bârlad ca valoare culturală, istorică, economică, dar și asigurarea legăturii orașului cu turiștii. Centrul va fi ridicat chiar la intrarea în Grădina Publică, care reprezintă principala locație de promenadă pentru locuitorii orașului.

Centru informare proiectConcret, va fi construită o clădire circulară în suprafață de 51,28 metri pătrați, dotată cu echipamente hardware și software.
Centrul de informare și promovare turistică va fi pentru turiștii străini și români, locul efectiv de pornire în cunoașterea și vizitarea orașului și a zonei Bârlad. Autoritățile au pornit de la ideea că este necesar să introducă în circuitul turistic național două obiective culturale de maximă importanță localizate în centrul orașului nostru: Muzeul “Vasile Pârvan” și Teatrul “Victor Ion Popa”.
Scopul principal este acela de valorificare a potențialului turistic cultural-științific cu impact pozitiv asupra economiei locale.
Unul dintre argumentele creării acestui centru este faptul că Bârladul deține o paletă variată de obiective turistice, de la arhitectura urbană, case memoriale și clădiri de patrimoniu la instituții de învățământ cu istorie, monumente istorice, Grădina Zoologică, Gradina Publică. Muzeele și casele memoriale din oraș găzduiesc importante opere de artă ce poartă semnătura unor artiști celebri precum: Corneliu Baba, Ion Irimescu, Nicolae Tonitza, Marcel Guguianu, Sabin Balașa, Iosif Iser, Theodor Pallady, Ștefan Luchian, Ion Ciucurencu.
Edilii au considerat că toate aceste resurse turistice sunt promovate insuficient , iar Centrul Turistic vine să repare acest lucru.

Valoarea totală a proiectului este de aproape 630.000 de lei. Lucrările vor fi finalizate în luna octormbrie. (Simona MIHĂILĂ)

Ce bine-ar fi dacă “Școala altfel” ar fi mai des – Încasări record la teatru și la muzeu

de Mihaela NICULESCU

Vizitatori mulți, încasări pe măsură. În săptămâna 6-13 aprilie, Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad și Teatrul „Victor Ion Popa” au avut mii de vizitatori, iar încasările n-au fost deloc mici.

Peste 19.600 de lei au intrat în casieria teatrului bârlădean, doar în cinci zile. Teatrul a avut 2.800 de spectatori, majoritatea elevi și copii de grădiniță. Spectacolul pentru copii „La Gambrinus”, pus în scenă de directorul teatrului, Marcel Anghel, a fost jucat și de patru ori pe zi, și chiar în deplasare, la Vaslui și Huși.
muzeuMuzeul „Vasile Pârvan” se poate lăuda cu un număr extrem de mare de vizitatori. Aproape 7.200 de persoane au dorit să vadă exponatele atât din palatul central al muzeului cât și de la Pavilionul Guguianu, ori au vizitat Planetariul și secțiile găzduite de corpul muzeului de pe strada Republicii (secțiile Personalități bârlădene, Arheologie și Științe ale naturii).
„Am reușit și anul acesta să atragem către muzeu mii de persoane, de la copii la adulți. Cei mai puțini vizitatori au fost din Bârlad, dar ne-am bucurat de o avalanșă de oaspeți din Galați, Tecuci, Vaslui, Iași și foarte multe comune din jurul Bârladului. Ne bucură atât numărul de vizitatori, cât și impresiile acestora în legătură cu valoarea exponatelor și modul în care arată muzeul nostru.”, ne-a declarat Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Pârvan”.
Sumele strânse de muzeu, în săptămâna dedicată Școlii altfel, au fost de aproximativ 12.000 de lei, știut fiind faptul că biletul pentru vizitatorii muzeului este de 1,5 lei, iar cei care au vizitat planetariul au plătit câte 4 lei. Conducerea muzeului ar dori să achiziționeze cu acești bani o mașină de teren cu care să transporte angajații atunci când se fac săpături arheologice, dar și materialele și lucrările cu ocazia unor expoziții organizate în alte localități.

Tabla de șah și scrumiera lui Gheorghiu-Dej, expuse la muzeul bârlădean

de Mihaela NICULESCU

Bârlădenii iubitori de istorie au putut participa în week-end la o conferință dar și la o expoziție dedicate perioadei în care România a fost condusă de bârlădeanul Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Secția de Științe ale naturii din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” împreună cu Societatea de Numismatică Filiala Bârlad și Societatea Filatelică „Tutova” Bârlad a propus publicului o activitate muzeală inedită. Duminică, 29 martie, de la ora 11.30, bârlădenii au putut participa la expoziția „Mărturii și documente din perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej” și la conferința „Economia României în perioada anilor 1948-1965”. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a năzcut și a crescut la Bârlad, iar în perioada 1948-1965 a îndeplinit funcțiile de prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române.
„Tematica activității a fost propusă de un grup de bârlădeni, am luat-o serios în calcul și am organizat evenimentul de astăzi. Publicul nostru a aflat lucruri în premieră despre o personalitate și o perioadă controversate din istoria României. Conferința a fost susținută de dr. Liviu Țăranu, de la Centrul Național pentru Studierea Arhivelor Securității”, a declarat muzeograful Laurențiu Ursachi, organizatorul evenimentului.
Expoziția de duminică a cuprins piese extrem de rare, legate de activitatea și viața lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar și obiecte create de mâna lui: tabla cu piese de șah și table, scrumieră, fotografii și documente, bunuri aflate în colecția muzeului bârlădean. În expoziție au fost prezentate și alte piese la fel de rare și extrem de valoroase, din colecțiile personale ale colecționarilor Costel Giurcanu, Florian Pricop, Gheorghe Vasiliu, Laurențiu Râmboi, Viorel Bolum, Dan Ciocan, Gheorghe Gâlcă și Constantin Daneliuc.

„Jazz-ul e muzica pentru care m-am născut”

a consemnat MIHAELA NICULESCU

Interviu acordat ziarului Est News de către Răzvan Ionescu, bârlădeanul stabilit în Norvegia și care, mâine, va fi protagonistul unui eveniment de înaltă ținută artistică.

Pe 13 februarie, înainte de Valentine’s Day, bârlădenii sunt invitați la un concert plin de dragoste, un concert de jazz susținut vocal de concitadinul lor Răzvan Ionescu. Răzvan este un tânăr de 36 de ani, care a reușit să se afirme în muzică singur, mânat de o încredere fantastică în propriile forțe. Prin muncă, dăruire dar și multe renunțări, a ajuns producător, compozitor, solist vocal și pianist în Norvegia. A compus pentru artiști din mai multe țări și continente, și-a făcut propriul studio de producție și s-a întors pentru un timp acasă, decis să împărtășească aceste reușite cu bârlădenii lui dragi.
Primul său album a apărut în 2010 – „Here and There”, iar al doilea – „Standard Love” va fi lansat mâine, în sala teatrului „Victor Ion Popa”, în cadrul concertului de jazz cu același nume.
Răzvan Ionescu își dorește să organizeze un turneu în țară pentru promovarea noului album, iar primul oraș ales a fost Bârladul.

– Bine ai venit la Bârlad! De această dată nu numai pentru a-ți vedea părinții și prietenii, ci și pentru a le oferi bârlădenilor ceea ce știi tu să faci cel mai bine – muzică.

– Așa este. Sunt aproape două săptămâni de când sunt la Bârlad, orașul meu natal. În Norvegia este casa mea iar aici sunt acasă. Sufletul meu a rămas aici. Eram oarecum dator bârlădenilor să le ofer muzică de calitate după atâția ani. Aici m-am format. Am studiat opt ani vioara și secundar pianul, la Școala de Muzică “N. N. Tonitza”din Bârlad, și am absolvit Liceul Industrial, care se numește acum Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”. Încă din timpul liceului, am încercat să mă perfecționez. L-am însoțit de multe ori pe tatăl meu, care este saxofonist, în Franța unde îl acompaniam. A fost o perioadă care mi-a folosit, mi-a adus ceva experiență. Din anul 2000, am decis să fiu pe cont propriu. Am cântat doi ani în Cipru, apoi am plecat în Franța, și din 2002 am ales să plec în Norvegia pentru a-mi desăvârși cariera, și am rămas acolo.

– De ce ai ales Norvegia? Tu ești latin, iar norvegienii sunt un popor cu origini germanice…

– Nu m-a interesat poporul, ci activitatea muzicală care există în această țară. Faptul că sunt latin, exotic oarecum pentru ei, m-a ajutat. Am fost bine primit, iar eu m-am adaptat relativ ușor. Auzisem că în Norvegia se face muzică de bună calitate. Eu am ajuns în această țară nordică în urma unei selecții de la Varna – Bulgaria. Din 150 de participanți la acea audiție, am fost singurul ales. Impresarul Daniel Fănățeanu este omul căruia îi sunt recunoscător. Nu știam că este român, pentru că am vorbit la telefon în limba engleză cu el. Am aflat apoi că este român și locuiește în Norvegia.

– Ce fel de muzică se compune și se ascultă în Norvegia?

– Se pune accent pe muzica internațională, dar norvegienii iubesc muzica lor folk – populară, o muzică ce aduce mult cu muzica franțuzească. Ciudat, nu? Tineretul preferă incontestabil muzica pop și rock. M-a uimit faptul că muzica lor ușoară este promovată mult la radio și este interpretată în limba engleză. Norvegienii sunt, de mici, familiarizați cu muzica bună. În grădinițe, de exemplu, copiii ascultă Beatles. Muzica se studiază serios în școală, așa că, în adolescență ajung să aibă o cultură muzicală solidă. Nu e de mirare că, de tineri, cunosc muzica internațională.

– Ai spus că te-ai acomodat relativ repede și că nu ai fost etichetat în vreun fel. Cât de greu ți-a fost să răzbați pe piața muzicală ca producător și compozitor?

– Dacă ai încredere în tine, nu trebuie să te temi că ești în Norvegia sau în altă parte. Am început prin a cânta în hoteluri, la diferite evenimente, în zona Rogaland. Pot să-ți spun un secret? Nu m-am bazat niciodată pe note. Am compus pur și simplu și am scris partitura doar dacă a fost nevoie. Am compus zi și noapte și încet, încet am început să fiu cunoscut. Numele meu de scenă este Ray Johnson. La cinci ani de când m-am mutat în Norvegia, mi-am deschis propriul studio de producție. Am compus pentru artiști din Norvegia, din România, Suedia, Islanda și SUA. Niciodată nu lucrez mai puțin de opt ore pe zi. Cea mai mare inspirație o am la mijlocul nopții, nu întâmplător casa mea de producție se numește Midnight Records.

Fan Laurențiu Duță

– Ești compozitor, pianist, producător, interpret vocal. Lucrezi pentru alții dar și pentru tine. Câte albume ai scos până acum?

– Două. Primul, „Here and There” , în 2010. Este un album vioi, dar cuprinde și câteva balade, album care a fost foarte căutat de magazinele online pentru distribuire. Al doilea album se numește „Standard Love” și va fi lansat mâine, 13 februarie, la Teatrul „Victor Ion Popa”, începând cu ora 18.30. Doresc să organizez un turneu în România pentru promovarea acestui album și era firesc să-l lansez prima dată în orașul meu natal.

– De ce ai ales jazz-ul?

– „Standard Love” este un album de jazz standard. Formula aceasta clasică a jazz-ului este cea mai accesibilă și cea mai frumoasă. De ce am ales jazz-ul? Pentru mine jazz-ul este muzica pentru care m-am născut. Frank Sinatra, Ray Charles, sunt nemuritori…

– Vei concerta pe scena teatrului alături de niște ași ai muzicii instrumentale de jazz…

– Da, mă onorează să cânt cu unii dintre cei mai buni instrumentiști de jazz din România: Alex Man (chitară), Michael Acker (bas), Tavi Scurtu (tobe) și Cătălin Milea (saxofon). Va fi prezentă în concert și Tania Cepoi, tot o bârlădeancă ce colaborează cu casa mea de producție și care are o carieră muzicală în Suedia.

– Ești recunoscător Providenței pentru realizările tale profesionale?

– Sunt recunoscător părinților mei. Tatăl meu a fost cel care a văzut în mine calități muzicale și a dorit să le cultiv. A fost cel care mi-a asigurat un stagiu de pregătire luându-mă cu el la „muncă” în Franța. Familia mea a fost una muzicală. Mama a cântat ca solist vocal încă din liceu, a participat la multe festivaluri și concursuri, printre care și la „Steaua fără nume”. Coresponda cu mulți artiști, printre care și regretata Mihaela Runceanu. Cât privește Providența… Da, îi sunt recunoscător pentru faptul că m-a ajutat să-mi găsesc drumul la o vârstă destul de fragedă, la 23 de ani, în altă țară, ce-i drept…

– Îți este dor de România?

– O, da! Acasă e la Bârlad. Vreau să fiu cât mai des în România, și m-am gândit să mă axez în următoarea perioadă pe concerte de jazz în România. Sper să am succes.

– Ce părere ai despre muzica românească?

– După 1990, muzica românească a evoluat. Se cântă și în engleză și nu e rău. Se și compune. Laurențiu Duță îmi place. În Norvegia, de exemplu, muzica românească este apreciată. O dovadă e că piese ale Innei sau ale trupei Fly Project sunt des difuzate la radio. Ceea ce este valabil și pentru România și pentru Norvegia, și pentru tot mapamondul, este că, din păcate, casele de discuri obligă artiștii să cânte ceva anume, un ceva care aduce bani. Înainte se făcea cu sufletul muzica. Era de ajuns să apară artistul cu vocea bună și se crea magia. Acum, de multe ori, vocea rămâne pe locurile II-III, contează show-ul, proiectul, strălucirea aducătoare de bani. Eu mă încăpățânez să scriu și să interpretez muzica din suflet, pentru suflet. Nu poți transmite publicului emoții dacă nu pui suflet în ceea ce faci. Mâine presimt că sufletul bârlădenilor va vibra alături de al meu.

Muzeul bârlădean are nevoie de reparații

Conducerea Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad și-a propus anul acesta, pe lângă programul activităților culturale, și unele lucrări de investiții. Zugrăvire și reparații curente la Complexul expozițional „Marcel Guguianu”, precum și demararea lucrărilor de modernizare a expoziției permanente din sediul de pe Bulevardul Republicii (unde a funcționat fosta Bancă Agricolă).

Mircea Mamalaucă, directorul muzeului, speră ca luna aceasta, consilierii județeni să aprobe bugetul instituției și să aloce bani pentru investițiile propuse.

Pavilionul „Marcel Guguianu”, corpul I, inaugurat în 2003, nu a mai fost igienizat de la darea în folosință. Este nevoie de lucrări de reparații curente și de zugrăvit, având în vedere că în urma ploilor, pe alocuri, apa s-a infiltrat prin tavan. Corpul al doilea, inaugurat în 2008, nu va face obiectul acestor lucrări.

„Dorim ca Pavilionul I „Marcel Guguianu” să fie pregătit cum se cuvine pentru Zilele Culturale ale Bârladului, când va găzdui o serie de manifestări culturale”, a declarat Mircea Mamalaucă, directorul muzeului.

Conducerea instituției și-a propus pentru acest an și demararea lucrărilor de modernizare a expoziției permanente „Bârladul cultural”. În clădirea fostei Bănci Agricole, proprietate a Consiliului Județean, există un spațiu generos repartizat muzeului. Aici există de ani de zile un spațiu expozițional care are nevoie de o primenire, de reparații curente și montarea unor panouri în cadrul expoziției permanente.

„Ne propunem să demarăm lucrările acestea în 2015 și probabil că ele vor continua pe o perioadă mai mare sau nu, în funcție de banii pe care ni-i va aloca Consiliul Județan”, a mai spus Mircea Mamalaucă.

Din bugetul pe anul acesta, conducerea muzeului dorește să poată realiza, cu sprijinul Consiliului Județean, și studiul de fezabilitate pentru lucrări curente la Casa Sturdza. Această clădire ridicată la începutul secolului al XIX-lea, a beneficiat de mai multe reparații de anvergură, de-a lungul timpului, ultima fiind făcută în 1993. Imobilul nu mai are nevoie de reabilitare, ci doar de reparații la acoperiș, zugrăvit, igienizare, montarea unor tavane false, a unui sistem de iluminat, de sisteme de expunere, de montat gresie și faianță. Clădirea se dorește a fi transformată în Pavilionul Expozițional „Corneliu Vasilescu”, maestrul manifestându-și dorința de a dona o mare parte din lucrările sale muzeului. Pentru a pune în practică acest deziderat, este nevoie de realizarea unui proiect cu finanțare europeană.

„Avem încredere în consilierii județeni, că vor aproba banii pentru investițiile amintite. Ne-am bucurat întotdeauna de înțelegerea celor de la Consiliul Județean, poate și pentru faptul că munca noastră nu a fost în zadar. Rezultatele obținute ne onorează pe noi și pe toți locuitorii județului, muzeul din Bârlad fiind unul dintre pilonii culturali de marcă din zona noastră”, a mai apreciat directorul muzeului bârlădean. (Mihaela NICULESCU)

Expoziție inedită de arte vizuale

Prima zi de Făurar a adus bârlădenilor iubitori de artă ocazia întâlni cu artele vizuale, într-o expoziție de zile mari, a renumitului artist plastic Dragoș Pătrașcu, la Muzeul „Vasile Pârvan”. Mesajul expoziției cu titlul „Călătoria” face referire la aglomerațiile urbane care estompează personalitatea individului.

Călătoria este o expoziție complexă, în care se îmbină lucrările de grafică și gravură cu cele de desen și pictură. Artistul plastic Dragoș Pătrașcu, bârlădean la origini, a venit cu o propunere artistică deosebită, prezentată sub titlul „Instalația”.
Expoziția „Călătoria” este rodul unei colaborări dintre Muzeul „Vasile Pârvan” și Primăria Bârlad, cel care a avut inițiativa de a-l invita la Bârlad pe Dragoș Pătrașcu fiind primarul Constantin Constantinescu. Primăria a scos, de altfel, cu acest prilej, un supliment la publicația „Actualitatea bârlădeană”, un mini-catalog de prezentare a expoziției. Printre cei prezenți la acest eveniment cultural s-au numărat fost Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui, primarul Constantin Constantinescu, deputatul Adrian Solomon și artistul de renume Corneliu Vasilescu.

Cuvântul de deschidere a manifestării culturale a aparținut directorului muzeului bârlădean, Mircea Mamalaucă. A urmat apoi o prezentare atipică pentru o expoziție, și anume un dialog între artist și D.N. Zaharia, un foarte fin critic de artă, decanul Facultății de Arte din cadrul Universității „George Enescu” din Iași.

Publicul a fost plăcut impresionat de experimentul artistic prezentat în sala de expoziții a Muzeului „Vasile Pârvan”, unde, pe lângă tablouri, a întâlnit și o prezentare de obiecte integrată în expoziția propriu-zisă.

Expozitie-Patrascu 1„Expoziția reprezintă o antologie a unei selecții de lucrări din timpul facultății și până astăzi, adică din 1979 până acum. Sunt un artist vizual, deși de formație sunt grafician. Ceea ce vedeți astăzi în expoziție sunt lucrări de desen, pictură, gravură, grafică, ready – made, asamblări de obiecte . «Instalația» este o referire la mulțimile urbane, la faptul că fiecare obiect (personaj) în parte dorește să iasă în evidență, să-și impună personalitatea, dar această încercare este estompată de pierderea în mulțime. Mesajul este următorul: orgoliul obiectului unic se pierde și de aici apare singurătatea în mulțime”, a declarat Dragoș Pătrașcu.
Artistul a mai precizat că expoziția cuprinde și o ierarhizare socială, prin folosirea soclului de mărimi diferite pentru fiecare obiect în parte, în funcție de importanță.
„Această instalație se ramifică în jurul unui personaj central care semnifică puterea și care are forța de manipulare”, a completat artistul.

Proiectul „Călătoria” este prima expoziție personală de anvergură, pe care Dragoș Pătrașcu a deschis-o la Iași după 30 de ani, iar prezentarea unei instalații de mari dimensiuni este un concept vechi de trei ani. „Călătoria” este o expoziție ce trebuie vizionată atent pentru a putea fi înțeleasă în toate nuanțele, publicul bârlădean având la dispoziție 25 de zile. (Mihaela NICULESCU)

 

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: