Home / Tag Archives: noroi

Tag Archives: noroi

Jumătate din drumurile județene ale Vasluiului sunt încă din pământ și piatră

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui va aproba într-o ședință extraordinară contractul de întreținere a drumurilor județene și noile prețuri pentru serviciile prestate de constructor. Contractul de delegare privind repararea drumurilor publice este încheiat între CJ Vaslui și Societatea Lucrări Drumuri și Poduri. Dintr-un total de 940 kilometri de drumuri județene, județul Vaslui mai are 121 kilometri de drumuri din pământ și 342 kilometri de drumuri pietruite. În următorii ani, în infrastructura județeană se vor investi circa 400 milioane de lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va aproba la sfârșitul acestei săptămâni, un proiect de hotărâre extrem de important pentru infrastructura rutieră județeană. Astfel, consilierii județeni vor aproba noile prețuri pentru serviciile prestate/lucrările efectuate pe drumurile județene de către Societatea „Lucrări Drumuri și Poduri” SA (LDP) Vaslui. De asemenea, se va aproba încheierea contractului privind „Serviciile pregătitoare aferente întreținerii și reparării drumurilor publice de interes județean, precum și a lucrărilor și serviciilor privind întreținerea periodică și reparații curente la drumurile publice de interes județean”.

În data de 12 decembrie 2018 s-a semnat contractul de delegare pentru serviciile de întreținere și reparare a drumurilor publice de interes județean între CJ Vaslui în calitate de beneficiar și LDP Vaslui, în calitate de operator de servicii. Potrivit contractului, operatorul are dreptul să propună ajustarea/modificarea prețurilor ce fac obiectul contractului dintre cele două părți. Printr-o adresă din 2 octombrie 2019, LDP Vaslui a solicitat completarea anexelor contractului cu articole suplimentare pentru a putea realiza toate comenzile date de beneficiar. CJ Vaslui a numit o comisie care să negocieze clauzele contractului de delegare, inclusiv prețurile ofertei depuse, negocierea care s-a finalizat prin încheierea unui proces verbal în data de 6 decembrie 2019.

Infrastructură proastă

Județul Vaslui continuă să aibă sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ. În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri. Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ. La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832), Nord-Vest (1.738), Centru (1.558) și Vest (1.397). Cele mai puține drumuri de pământ sunt în Sud-Vestul Olteniei (825) și în Sudul Munteniei (878). Regiunea Bucuresti-Ilfov are doar 17 kilometri de drumuri de pământ.

Investiții în drumurile județene

În următorii trei ani, județul Vaslui va avea 700 kilometri de drumuri județene asfaltate. Plusul de circa 200 kilometri de drumuri reabilitate vine în urma câștigării de către CJ Vaslui a 14 proiecte pe drumuri pe PNDL 2, care însumează 102 kilometri. Restul lucrărilor de modernizare se vor face prin intermediul drumului strategic cu finanțare europeană nerambursabilă și cu bani de la bugetul județean. Drumul strategic are o valoare de 50 milioane de euro și vizează modernizarea a 82 kilometri de drumuri județene. Drumul strategic presupune reabilitarea căilor de comunicație între localitățile Băcani, Alexandru Vlahuță, Poienești, Laza, Bălteni, Zăpodeni, Dănești și Codăești. Este vorba despre o ocolire pe la vest municipiul Vaslui, reprezentând o alternativă viabilă la DN 24, principala arteră de circulație din județ. La nivel județean, proiectul contribuie la creșterea cu minim 25% a lungimii drumurilor județene și comunale modernizate, precum și reducerea cu 15% a accidentelor rutiere din cauza stării infrastructurii și/sau lipsei unei semnalizări corespunzătoare. Practic, din toate sursele, în următorii trei ani vor fi investiții în infrastructura județeană de drumuri de circa 400 milioane de lei.

Locuitorii de pe strada Ion Codrescu Bârlad, în tensiuni cu Aquavas. Mesajul pe care firma l-a transmis oamenilor nemulțumiți

Nemulțumiri mari în rândul locuitorilor străzii Ion Codrescu din Bârlad! Oamenii reclamă faptul că societatea Aquavas nu a refăcut strada după ce a executat lucrările de canalizare. Au scos piatra de râu și au cărat-o, iar gurile de canal s-au înălțat tot mai mult. Ei se plâng și de faptul că accesul mașinilor este îngreunat de denivelările străzii, dar și de noroiul gros care s-a format după ploaie.

Zilele trecute, unii locuitori ai străzii nu au mai putut să iasă cu mașinile, decât foarte greu, întrucât unele autoturisme au rămas împotmolite în noroi.

Vasile Ungureanu, directorul sucursalei Bârlad a S.C. Aquavas, a declarat reporterului Est News că lucrarea de introducere a canalizării pe o porțiune din strada Ion Codrescu nu a fost definitivată și că strada va fi refăcută în această toamnă.

„Lucrările de canalizare de pe cei aproximativ 60 de metri de stradă se află în desfășurare. Din cauza vremii, lucrarea nu a putut fi finalizată. Ploile au format șanțuri și pentru că solul e umed, echipele nu pot lucra în aceste condiții. Unde a fost asfalt se va turna asfalt, iar unde a fost piatră de râu va fi pusă piatră de râu. Tot ceea ce pot să le spun celor de pe strada Ion Codrescu este că va deveni practicabilă în această toamnă.”, ne-a precizat Vasile Ungureanu.

Acesta a spus că lucrarea de canalizare, suportată din bugetul Primăriei, în valoare de 50.000 lei, nu a fost recepționată până acum. În această perioadă, Aquavas are echipe și pe Bulevardul Primăverii, care execută lucrări de reabilitare a canalizării. Și aceste lucrări sunt suportate tot din bugetul local. (Mihaela NICULESCU)

Drum distrus de un consilier local în Vinderei. Amenințat cu o amendă de 4.000 de lei, alesul l-a refăcut imediat

Un drum din localitatea Docani (Vinderei), recent refăcut de autorități din banii comunității, a fost distrus de un consilier local PSD cu un tractor pe o porțiune de peste 30 de metri în încercarea acestuia de a traca un camion plin cu cherestea. Amenințat cu o amendă de 4.000 de lei, alesul a refăcut integral, pe propria cheltuială, partea de carosabil afectată și care devenise impracticabilă, mai ales din cauza precipitațiilor căzute săptămâna trecută.

Nepăsarea și, mai ales, bătaia de joc a unor oameni ai comunității din Vinderei îi poate costa scump din punct de vedere financiar. Este și cazul unui consilier local PSD, Ion Căpățâna, care, fără a ține cont de o hotărâre pe care chiar el a votat-o, a distrus o porțiune de drum recent refăcut de primărie din fondurile proprii cu suma de 35.000 de lei. Alesul comunității a ieșit cu tractorul său pe drum pentru a tracta un camion plin cu lemne, deși, conform unei hotărâri de consiliu local, este interzis acest lucru pe o perioadă de 48 de ore după ce plouă în cantități semnificative.

Am făcut un apel la toți cei ce dețin autovehicule mari (tractoare) să nu circule pe drumurile publice întrucât a plouat foarte mult în ultimele 15 ore. Nu mă așteptam tocmai de la un consilier local, domnul Căpățâna Ion, din satul Docani, să scoată pe drumuri un tractor de 330 cai putere și să tracteze o mașină cu cherestea de peste 20 tone, distrugând astfel un drum. Acest domn consilier va fi amendat cu suma de 4000 lei și va trebui să repare și drumul. Este o mare dezamăgire acest consilier care ar trebui sa fie un exemplu pentru ceilalți”, s-a arătat revoltat pe o rețea de socializare primarul Ionuț Ghiur.

Chiar în ziua în care trebuia să-i aplice amenda, edilul de Vinderei a avut parte de o surpriză plăcută, și nu atât pentru el, ci cât pentru comunitate. ”Nu am mai aplicat acea amendă pentru că domnul consilier, sub amenințarea amenzii, a refăcut respectivul sector de drum, cu propriile utilajele din dotare. Cred că era mult mai bine să nu se ajungă într-o astfel de situație. Acum bine că s-a rezolvat”, a declarat, luni, pentru Est News, primarul Ionuț Ghiur.

Consilierul local PSD care a distrus drumul este fermier în comuna Vinderei, în timp ce edilul a fost ales pe lista PNL, acum fiind independent după excluderea sa din partid. (Ionuț PREDA)

Coșmarul locuitorilor din comuna unde transportatorii nu-și termină cursele din cauza gropilor și a noroiului

de Dănuț CIOBANU

La fel ca și în anii trecuți, topirea zăpezilor din această primăvară a făcut impracticabile pentru circulație numeroase segmente de drumuri județene și comunale din județul Vaslui. Cei mai afectați de infrastructura deplorabilă sunt cetățenii, care în unele cazuri nu au mai beneficiat de transportul public. Mari probleme cu infrastructura de coșmar au și firmele de transport public și conducătorii auto, care își strică mașinile pe drumuri pline de gropi și mocirlă.

Comuna Bogdănești este una din localitățile unde transportatorul din zonă nu și-a mai făcut cursele până la capăt de linie, din cauza drumului neasfaltat.

“Din momentul în care se termină asfaltul pentru cetățeni e un calvar, pentru că transportatorul nu-și face cursa până la capăt. Oamenii sunt văduviți și avem memorii trimise la Consiliul Județean Vaslui. Tot satul a semnat cererea, să vină și la ei transportul să se poată duce la spital, la Bârlad. Transportatorul merge după bunul plac. Dacă e drumul bun se duce până la capăt de linie conform contractului, când nu e, nu se duce. Dar noi, în fiecare zi, fie pe ploaie fie pe ninsoare mergem să ducem copiii, această este realitatea”, a spus Ioan Dorobanțu, primarul comunei Bogdănești.

 

Circulație de groază prin Drăgești

Un alt drum pe care circulația este un dezastru pentru conducătorii auto este DJ 248 A care trece prin comuna Todirești, pe direcția Drăgești – Sofronești. Drumul care trece prin cele două localități până la limita cu județul Iași nu este asfaltat, iar primăvara drumul din piatră este invadat de gropi, apă și mâl. “În timpul primăverii se fac multe gropi pe acest drum din piatră, care se umplu cu apă. Se circulă foarte greu. Eu am luat legătura cu cei de la SC Lucrări Drumuri și Poduri Vaslui și au venit în aceste zile și au dat cu grederul, au îndreptat drumul și au mai pus piatră. Drumul urmează să fie asfaltat prin PNDL 2. Am înțeles că acum se face proiectarea și sperăm ca lucrările de asfaltare să înceapă în acest an. De-a lungul timpului, noi am făcut demersuri la CJ Vaslui pentru asfaltarea acestui tronson de drum. Acum e mai bine de circulat pe acest drum, însă iarna și primăvara circulația este dificilă”, a spus Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești.

 

Sate izolate din cauza drumurilor

Tot din cauza drumurilor proaste, unele comunități din județul Vaslui au rămas izolate de lume în iarna trecută. Într-o astfel de situație au fost satele Popești și Tulești din comuna Dragomirești, care din cauza drumurilor impracticabile au rămas izolate de restul comunei.

“Cele două comunități sunt izolate din cauză că drumurile de acolo au fost afectate de inundații. Localitățile au peste 800 de locuitori, iar copiii de acolo merg zilnic pe jos mai mulți kilometri prin frig și ploaie până la Școala din Rădeni, deoarece pe acele drumuri nu putem băga un microbuz școlar. După asfaltarea celor aproximativ 6 kilometri de drum, în aceste localități vor avea acces și mașinile de pompieri, salvarea, mașinile de transport public”, a spus Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești.

În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri.

Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

Conducerea CJ Vaslui a promis că va demara o campanie de reabilitare a drumurilor județene cu probleme, iar o mare parte din aceste artere de circulație vor fi asfaltate prin proiectele finanțate prin PNDL 2 2014-2020.

Proiectul prin care sunt scoase din noroaie două sate din Dragomirești, blocat de un aviz

Birocrația ține în loc un proiect extrem de așteptat din comuna Dragomirești. Este vorba despre asfaltarea a două drumuri comunale pe o lungime de 6,6 kilometri, care leagă satele Popești și Tulești de Școala din Rădeni. În fiecare iarnă, aceste drumuri sunt blocate, iar copii din localitățile izolate merg prin ploaie și frig mai mulți kilometri pentru a merge la școală. Valoarea totală a investiției se ridică la 11 milioane de lei.

Proiectul privind asfaltarea a două drumuri comunale din comuna Dragomirești este ținut în loc de un aviz de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași. Cum investiția prevede un nod rutier care leagă și un drum național, investiția nu poate demara până când acest document nu este eliberat de la Iași.

Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești, a spus că a făcut mai multe diligențe și vizite la Direcția Regională Iași și are promisiunea că, în această săptămână, va fi emis avizul mult așteptat: “Ne trebuie acest aviz să dăm drumul la investiție. Proiectul are o legătură cu un drum național și de aceea trebuie avizul. Cum primesc avizul, trebuie să îl duc imediat la București, pentru a face acel drum unde sunt niște copii chinuiți, care merg în fiecare zi la școală prin noroaie. Noi am dat o hotărâre în Consiliul Local Dragomirești și am predat amplasamentul la Compania Națională de Investiții (CNI) și urmează ca proiectul de lucrări să fie scos la licitație. Pentru acest drum am fost la București unde am avut un interviu și am luat calificativul foarte bine. Vreau să se dea drumul la lucrări cât mai repede posibil”.

Investiție de 11 milioane lei

CNI va finanța asfaltarea celor două drumuri comunale, în vederea scoaterii din izolare a două comunități rurale. Popești și Tulești, din cauza drumurilor impracticabile, pe timp de iarnă rămân izolate de restul comunei.

Valoarea totală a investiției se ridică la 11 milioane de lei, din care 300.000 de lei este partea de cofinanțare a comunei Dragomirești, iar restul sumei este acoperită de CNI. În urma lucrărilor se vor asfalta 6,6 kilometri de drumuri comunale.

“Din centrul satului Rădeni vom asfalta 2,7 kilometri de drum spre satul Popești, 3,2 kilometri de drum spre satul Tulești și un segment de drum pe o lungime de 650 metri în interiorul localității Dragomirești. Noi am încercat să facem această investiție cu fonduri europene, dar nu am avut punctajul necesar pentru a obține finanțarea. În acestă situații am căutat alte soluții pentru a scoate cele două sate la șosea. După asfaltare, în aceste localități vor avea acces și mașinile de pompieri și salvarea. Cele două comunități sunt izolate din cauză că drumurile de acolo au fost afectate de inundații. Localitățile au peste 800 de locuitori, iar copiii de acolo merg zilnic pe jos mai mulți kilometri prin frig și ploaie până la Școala din Rădeni, deoarece pe acele drumuri nu putem băga un microbuz școlar”, a explicat Dănuț Iacob.

Sute de kilometri de drumuri din piatră și pământ din județ, impracticabile pentru circulație

Topirea zăpezii a făcut impracticabile numeroase segmente de drumuri județene din județul Vaslui. Practic, pe drumurile din piatră și pământ gropi imense sunt pline cu apă, iar circulația s-a transformat într-un calvar pentru conducătorii auto. În unele comune s-a ajuns în situația în care din cauza gropilor firma de transport să nu mai facă cursele până la capăt de linie. Județul Vaslui mai are la această dată 121 kilometri de drumuri județene din pământ și 342 kilometri de drumuri pietruite.

Ioan Dorobanțu, primarul comunei Bogdănești, a spus că din cauza drumului prost transportatorul din zonă nu își face cursele până la capăt de linie, iar oamenii sunt foarte nemulțumiți. Din momentul în care se termină asfaltul pentru cetățeni e un calvar, pentru că transportatorul nu-și face cursa până la capăt. Am făcut o sesizare la Consiliul Județean (CJ) Vaslui și au venit inspectori de acolo, care au luat măsuri. Oamenii sunt văduviți și avem memorii trimise la CJ. Tot satul a semnat cererea, să vină și la ei transportul să se poată duce la spital, la Bârlad. Transportatorul merge după bunul plac. Dacă este drumul bun se duce până la capăt de linie conform contractului, când nu este, nu se duce. Dar noi, în fiecare zi, fie pe ploaie fie pe ninsoare, mergem să ducem copiii, această este realitatea”, a spus Ioan Dorobanțu.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că după aprobarea bugetului vor fi prevăzute sume pentru repararea drumurilor pe care se circulă în condiții proaste: “Vom interveni pe toate aceste drumuri pentru a le reda circulației în condiții normale. Însă pe drumurile care sunt prinse pe PNDL 2 și urmează să fie modernizate nu putem interveni, pentru că ar fi dublă finanțare. În momentul când timpul va permite, firmele de construcții care au câștigat licitațiile pentru asfaltarea drumurilor trebuie să execute aceste lucrări”.

Sute de kilometri din piatră și pământ

Județul Vaslui continuă să aibă sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ. În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri. Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832), Nord-Vest (1.738), Centru (1.558) și Vest (1.397). Cele mai puține drumuri de pământ sunt în Sud-Vestul Olteniei (825) și în Sudul Munteniei (878). Regiunea Bucuresti – Ilfov are doar 17 kilometri de drumuri de pământ.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că asfaltarea tuturor drumurilor județene este una din prioritățile instituției pe care o conduce: “Obiectivul nostru este să asfaltăm toți cei 940 de kilometri de drumuri județene. Atunci putem spune că noi, CJ Vaslui, am făcut o treabă bună”.

Drumurile de la țară, vraiște după topirea zăpezii. Șoferii înjură autoritățile

Majoritatea drumurilor neasfaltate din județ sunt vraiște după topirea zăpezii, craterele formate în partea carosabilă reprezentând adevărate capcane pentru cei care circulă pe acestea. Șoferilor nu le-a rămas decât să înjure autoritățile care le promit de fiecare dată că problemele vor fi rezolvate odată ce vremea va permite.

Un exemplu concret în acest sens, pe lângă zecile din teritoriu, este drumul județean care leagă comuna Ferești de drumul național Vaslui – Iași. Imediat după ieșirea din Moara Domnească, artera de 4,6 km se transformă într-un adevărat poligon în care jaloanele sunt gropile. Din păcate, toți șoferii pică acest ”test” întrucât craterele formate în drumul pietruit în toamnă sunt atât de dese încât soluția cea mai bună este neocolirea acestora. Astfel se face că o distanță ce, în mod normal, ar trebui parcursă în maxim cinci minute se face într-un interval de timp de cinci-șase ori mai mare. Pe lângă nervii de rigoare, șoferii își distrug mașinile și le murdăresc oricât de precaut ar conduce.

Este bătaie de joc pentru mii de oameni care locuiesc în această comunitate. De ani de zile ne scăldăm în noroaie de parcă nu mai ajunge și la noi odată civilizația. Tot ni se promite că se va asfalta drumul. S-a pietruit astă toamnă, iar acum arată mai rău ca înainte”, ne-a mărturisit unul dintre șoferii care a străbătut respectivul drum.

Autoritățile din Ferești susțin că drumul este al celor de la Consiliul Județean, iar refacerea sa a început anul trecut. ”În noiembrie 2016 a fost desemnată firma câștigătoare, iar în urmă cu exact un an s-a dat ordinul de începere a lucrărilor. Până acum, s-a turnat primul start de piatră, urmează al doilea și apoi asfaltul. Societatea care realizează investiția și-a luat angajamentul că până în iulie anul acesta termină lucrările, ne-a precizat primarul comunei Ferești, Sebastian Arteni.

Până când promisiunea reprezentanților firmei care va trebui să refacă artera ce unește Moara Domnească de Ferești se va îndeplini, oamenii vor trebui să suporte în continuare mocirla și craterele din ceea ce se numește drum județean. (Ionuț PREDA)

Bȃrlădenii îi mulțumesc primarului Boroș pentru Aqua Land-ul din cartierele Munteni și Podeni

Temperaturile de primăvară din ultima săptămȃnă au retrezit la viață nervii locuitorilor din cartierele istorice ale Bȃrladului, unde fiecare schimbare de sezon rece înseamnă drumuri desfundate, mai ceva ca pe ulițele din mediul rural. Pentru că supărarea oamenilor nu-l atinge pe Dumitru Boroș, care le-a cerut acestora înțelegere și răbdare pȃnă cȃnd Primăria va avea fonduri să înceapă asfaltarea străzilor din cele două zone, soluția la îndemȃnă rămȃne cea a galoșilor și… hazul de necaz pe rețelele de socializare.

S-a întors nămolul pe străzile Bȃrladului, motiv pentru care bȃrlădenii din Munteni și Podeni s-au trezit peste noapte direct în Aqua Land-ul promis de primarul Dumitru Boroș în campania electorală din 2016.

Ce mai contează că locul parcului de agrement cu care se lăuda candidatul liberal că le va aduce relaxare tuturor nu e la Prodana, și nici nu are patru bazine de înot, ci a fost amenajat în mod natural, cu zero costuri, în cartierele istorice!

La doi pași de zona centrală a orașului, locuitorii de pe strada Dimitriu Bârlad au la dispoziție un trotuar minuscul, unde numai o singură persoană poate face slalom printre pietre, pentru că întreaga stradă arată ca în Veneția. Din loc în loc, mici oaze de balastru le arată curioșilor că e, totuși, vorba de un drum, altminteri oricine ar putea crede că rȃuri nesfȃrșite caută să se reverse undeva, spre disperarea oamenilor care au apă de cȃțiva centimetri fix în poartă.

Unde e relaxarea promisă? A fost înlocuită de iritare, care vine nu doar de la cizmele de cauciuc încărcate de nămol, singurele încălțări care fac față la astfel de condiții, ci și de la mizeria cărată zilnic în case, de către cei care locuiesc în zonă.

O bȃrlădeancă a postat pe un grup de socializare fotografii grăitoare pentru modul în care se face administrație și gospodărire în urbe, în mileniul 3, cȃnd în alte orașe de provincie se discută și se finanțează investiții pentru parcări cu senzori, linii electrice subterane sau alte asemenea, care înseamnă, în esență, preocupare pentru nevoile urgente ale comunității și respect pentru banii contribuabililor.

Bȃrlădeanca în cauză a punctat, ironic, că “acestea sunt marile realizări ale primarului Dumitru Boroș” și i-a grăbit pe membrii grupului către Primărie, să-și plătească impozitele pentru… nimic!

Chiar dacă nămolul ca la Techirghiol nu-i încȃntă pe locuitorii din Munteni și Podeni, aceștia mai au de așteptat pȃnă să vadă asfaltul. De ce? Pentru că abia au fost alocați bani pentru realizarea studiilor de fezabilitate, studii care estimează că modernizarea străzilor din cele două cartiere va costa Primăria Bȃrlad 36 de milioane de lei. În condițiile în care proiectul de canalizare din cele două zone este realizat abia în proporție de 80%, iar străzile canalizate trebuie să fie pregătite pentru a fi asfaltate, finalul anului 2019 pare un termen nerealist pentru începerea lucrărilor de modernizare.

Pȃnă atunci, condiții de mediu rural, milioane de nervi întinși la maximum și impozite ca la oraș achitate la ghișeele din Primărie! (Simona MIHĂILĂ)

Ce frumos e la Bârlad! S-a deschis Festivalul Cizmelor de cauciuc!

Primele ninsori căzute în Bȃrlad au readus în actualitate o problemă pentru care edilii locali au cerut îngăduință, fiindcă nu au soluții concrete꞉ nu se poate circula nici la pas, nici cu mașina pe străzile din cartierele istorice unde s-au început, în urmă cu un an, lucrările pentru extinderea canalizării menajere.

Deși plătesc aceleași taxe și impozite ca restul locuitorilor din Bȃrlad, cetățenii care au domiciliul în cartierele Munteni și Podeni au rămas în urmă la capitolul nivel de trai, iar modul de coșmar în care se prezintă străzile din cele două cartiere, după prima zăpadă din acest sezon, nu-i lasă să uite ce viitor promițător le zugrăveau autoritățile actuale în campania electorală. Pentru că muncitorii care s-au ocupat de lucrările de canalizare au lăsat în urmă veritabile tranșee, după ce au răscolit pămȃntul ca-n vreme de război, bȃrlădenii din cele două zone au avut de îndurat mizeria și noroaiele vreme de două anotimpuri, iar blestemul e pe cale să se repete.

Imaginile pe care reporterul Est News le-a surprins la orele dimineții nu mai au nevoie de niciun comentariu. Nu departe de blocurile de pe Strada Prutului, bȃrlădenii care stau la casă au de ales: fie încalță cizmele de cauciuc, fie renunță la deplasările în oraș.

Dacă pentru posesorii de mașini lucrurile se simplifică mult pe patru roți, cei care circulă pe jos sunt de-a dreptul îngroziți. Unii, mai inventivi, și-au făcut stoc de pungi de plastic, să-și acopere încălțările cȃt traversează bălțile și munții de noroi. Alții, la fel de practici, încalecă pe bicicletă pȃnă ajung în strada mare, să nu-și murdărească galoșii.

Ce soluție are primarul Boroș? Răbdarea. Așa i-a sfătuit, într-o conferință de presă, pe locuitorii din Munteni și Podeni, să-i mai acorde răgaz să finalizeze lucrările de canalizare și vor avea apoi asfalt, să circule ca restul lumii civilizate. Edilul nu a dat, însă, niciun termen concret pentru cȃnd se va produce ″minunea″, că așa-i cu promisiunile, nu au termene fixe.

Dat fiind că programul de extindere a canalizării menajere a ajuns abia la jumătate și mai sunt 43 de străzi care așteaptă echipele de muncitori, răbdarea bȃrlădenilor se va întinde mai ceva ca un elastic pȃnă în anul 2020. Și dacă elasticul se va rupe de la atȃția nervi făcuți prin noroaie și mȃl, ne e teamă că luna iunie nu va aduce nicio minune electorală. (Simona MIHĂILĂ)

SC Reiser SA a început să amenajeze zona de lângă primul bloc ANL din Bârlad

Bârlădenii din strada Victor Ion Popa, care locuiesc în blocurile din vecinătatea cartierului Munteni, au rămas uimiți când au văzut utilajele SC Reiser, ieri dimineața, la ei în cartier.

Zeci de ani, terenul din jurul blocurilor a rămas la stadiul de teren viran, iar aleile dintre blocuri au fost abandonate din anii comunismului, pline de gropi și noroaie. SC Reiser a intervenit cu echipe de muncitori și utilaje pentru pregătirea betonării și asfaltării unui tronson al căii de acces în zona blocului CFR către strada principală, pentru balastarea aleilor dintre blocurile Q1 și Q2, dar și pentru nivelarea terenului din interiorul cvartalului de blocuri de lângă canalul deschis.

Ne-am săturat de indiferența celor de la Primărie. Trăim ca în Evul Mediu. Toamna și primăvara, nu mai scăpăm de noroaie, vara de praf și mizerie. Am văzut că azi s-a defrișat «păduricea» crescută aici între blocuri, s-a curățat pământul și cred că se va compacta. E adevărat că și cetățenii sunt vinovați pentru mizeria care se adună. Chiar și cei cu garaje au o vină. În fața unor garaje au crescut bălăriile de nu mai poți intra cu mașina, dar așa le lasă. În rest, de sistematizarea zonei Primăria e răspunzătoare. Poate, în secolul acesta vor fi asfaltate aleile și terenul acesta dintre blocuri. E bine totuși că Reiser a început să facă ceva”, a declarat locatarul unui bloc din zonă. (Mihaela NICULESCU)

PUG-ul Bârladului postat pe site-ul primăriei vorbește oficial despre ”competența” administrațiilor care au condamnat Bârladul

Proiectul de actualizare a Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului Bârlad, proaspăt ieșit din biroul inginerilor proiectanți, scoate la iveală realitatea dureroasă cu care se confruntă, zi de zi, locuitorii din micul tȃrg de provincie꞉ administrațiile care s-au perindat prin Palatul Comunal n-au vrut, n-au putut sau n-au reușit să ridice ancora care ține captiv orașul cu patru secole în urmă. O dovedesc străzile de pămȃnt, unele complet lipsite de trotuare și rigole, altele cu borduri sparte, dar și cele pietruite cu macadam vechi, care lasă toate impresia de paragină și izul de mediu rural.

Drumuri agricole asfaltate în comunele din preajma Bȃrladului, pămȃnt bătătorit pentru bȃrlădeni. Acesta este doar unul dintre paradoxurile civilizației, să ai fonduri alocate pentru dezvoltare și să nu le poți accesa. Al doilea ține de competența și buna-credință a autorităților locale, care s-au tot scuzat, de-a lungul timpului, că municipiul Bȃrlad nu are acces la borcanul cu bani europeni pentru că, iaca poznă!, are PUG-ul vechi.

De săptămȃna trecută, Bȃrlad-ul are un plan urbanistic general actualizat, o confirmă site-ul Primăriei, care oferă celor interesați nu doar noul document, ci și un regulament local de urbanism, valabil atât în intravilan, cât și în extravilan, și 13 planșe de studiu. Acestea, ne asigură municipalitatea, sunt cruciale pentru dezvoltarea urbanistică a oricărei localități, pentru că reglementează și planifică aspectul urbanistic al orașului pentru următoarele decenii. Practic, în baza PUG-lui, administrația va trasa străzi, va construi sau va permite construirea de imobile și parcări, va adopta norme cu privire la regimul de înălțime a clădirilor, și, totodată, va impune reguli privind disciplina și estetica în construcții, pentru evitarea construirii haotice în oraș. Ca să nu mai lungim vorba, PUG-ul dă startul la muncă pentru municipalitate, care, de-acum înainte, nu mai are nicio scuză pentru lipsa de finanțări europene!

Ce altceva mai face PUG-ul? Le arată bȃrlădenilor, negru pe alb, cȃt de umilitor este traiul lor într-un municipiu care, în anul 2018, are 55% din străzile din rețeaua secundară rămase neasfaltate. Mai exact, pe teritoriul municipiul Bârlad sunt 49 km de stradă neasfaltată. Restul străzilor au îmbrăcăminte asfaltică degradată, cu trotuare lipsă sau mai mici de 1,0 m, fiind inadecvate circulației pietonale.

“Trama stradala a municipiului are o configurație de tip mixt, respectiv rețeaua principală de străzi, este construită din marele bulevarde, străzi de categoria a II-a și a III-a, ce fac legătura între principalele zone funcționale, în timp ce unele străzi secundare, de categoria a III-a și a IV-a au trasee sinuoase, dovedind o dezvoltare spontană.”, scrie în documentul stufos, de 197 de pagini, postat pe site-ul Primăriei Bȃrlad.

În același timp, “principala caracteristică a tramei secundare este carosabil din pietriș și pământ pe majoritatea străzilor, lipsa trotuarelor și a rigolelor. Din acest motiv circulația se desfășoară cu dificultate în anotimpurile ploioase. În municipiul Bârlad există un număr mic de străzi din rețeaua secundară cu carosabil asfaltat. Fundăturile nu sunt amenajate corespunzător, nu au loc de întoarcere a autoturismelor.”

Care este ponderea străzilor asfaltate din rețeaua secundară de străzi, pe cartiere

– Cartier Zona Centrală – circa 61% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Țuguiata – circa 77% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Cotu Negru – circa 50% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Deal – circa 60% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Crâng – circa 50% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Complex Școlar – circa 57% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Munteni – circa 55% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Podeni – circa 38 % din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Gară – circa 47 % din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

PUG-ul informează și cu privire la cele cinci artere de acces din municipiu (E581 – din direcția București spre partea de Nord – Est a Europei, DN11A – din direcția Bacău – Podul Turcului, DJ 243 – din direcția Bacău – Puiești, DJ 243B – din direcția Coroiești – Crâng și DN24D – din direcția Galați), dar face referire și la circulația de tranzit din Bȃrlad, care se desfășoară prin zona de locuit, respectiv Strada Epureanu, Nicolae Bălcescu și pe Bulevardul Republicii (E581). “Străzile menționate sunt într-o continuă degradare, poluând sonor. Traficul greu local se desfășoară pe străzile funcționale, care aparțin rețelei secundare.”

Mai mult, PUG-ul aduce în discuție și lipsa trotuarelor din municipiul Bȃrlad. Dacă Bulevardul Republicii are amenajat trotuar pe o singură parte, de la limita de intravilan până în zona de nord a orașului, Strada Tecuciului (de la intrare în intravilan până la intersecția cu Strada Mihai Eminescu) nu are amenajate trotuare, la fel și DN24D de la limita de intravilan până în zona Prodana, DJ 243 de la intrare în zona de intravilan până la intersecția cu Strada Cerbului, și DJ 243B.

Concluziile PUG꞉ starea infrastructurii rutiere și pietonale din oraș este foarte proastă, calitatea vieții locuitorilor are de suferit din cauza poluării aerului și a celei fonice

Conform datelor din planul urbanistic general actualizat, Bȃrladul are cod roșu la infrastructura rutieră și pietonală. Dacă, în prezent, raportul debit-capacitate în intravilan, pe Bulevardul Republicii, este de 68%, iar pe Strada 1 Decembrie este de 46%, se estimează că, până în anul 2025, capacitatea de primire a traficului va fi depășită.

În absența Variantei Ocolitoare, infrastructura municipiului Bârlad nu are capacitatea de a susține un trafic de tranzit în creștere, în special traficul greu. Traseele prestabilite pentru traficul greu traversează zonele de locuințe existente pe străzi de categoria a III-a, care, în mare parte, nu au spațiu verde de aliniament.

Nici infrastructura de transport public urban nu este neadecvată꞉ parcul auto e învechit, stațiile de transport în comun nu sunt neamenajate corespunzător, cele mai multe nu au alveolă. Slaba deservire cu linii de transport în comun pentru Cartierul Munteni, Podeni și Crâng mai adaugă un minus administrației locale din Bȃrlad, la fel și lipsa locurilor de parcare, sesizabilă în tot orașul, dar în special în zona centrală.

Drumuri înguste și pline de gropi în centru, drumuri de pămȃnt și de piatră la periferie. Trafic greu, poluare cu noxe și poluare fonică. Așa arată un oraș rămas în Evul Mediu din punct de vedere al dezvoltării și al gospodăririi administrative, pe care l-a luat valul civilizației din rațiuni estetice, dar căruia nimeni nu i-a oferit și un colac de salvare. Noul PUG ar putea indica drumul spre modernizare, asta dacă busola municipalității nu e defectă… (Mara GRIGORIU)

Boroș, despre noroaiele Bârladului: ʺNe cerem scuze, nu putem interveni!

de Simona MIHĂILĂ

La ʺaniversareaʺ unui an de când lucrările la canalizarea menajeră au ajuns, în fază incipientă, în cele două cartiere istorice ale Bârladului, primul gospodar al orașului, primarul Dumitru Boroș, n-a tăiat nicio panglică de inaugurare pe străzile înnămolite, unde nu mai fac față cizmele de cauciuc, mașinile și nervii contribuabililor. În schimb, le-a oferit bârlădenilor care locuiesc pe străzile ʺrăscoliteʺ de lopeți, buldozere și excavatoare, scuze seci, lipsite de empatie, la pachet cu speranța că proiectul se va putea încheia la termen, adică la sfârșitul acestui an.

În cea mai recentă conferință de presă, primarul Boroș a alocat numai TREI (!) minute celui mai important obiectiv asumat de administrația pe care o conduce – canalizarea menajeră din cartierele Munteni și Podeni. Atât de multă compasiune merită ʺobiecțiile cu privire la traficʺ ale contribuabililor de pe străzile devenite impracticabile după începerea lucrărilor în teren!

Aproape că nu este zi în care să nu apară, pe rețelele de socializare, noi imagini cu dezastrul lăsat în urmă de utilajele muncitorilor care execută lucrările de canalizare, iar ploaia și zăpada adaugă tabloului o tentă de disperare꞉ nu se poate circula nici pe trotuare, nici pe stradă, nici nu cizme de cauciuc, nici cu mașina! Bârlădenii de pe străzile în lucru se află într-un soi de exil impus de administrația locală, care dă asigurări că are o ambiție mare꞉ să respecte termenii contractului și să finalizeze proiectul în 2018.

Primarul Boroș s-a grăbit să anunțe că lucrările au trecut de jumătate și, tuturor celor care și-au stricat și continuă să își strice încălțările și anvelopele, înghițite de nămolul de pe drumurile desfundate, le-a transmis, optimist, procentele de îndeplinire a obiectivelor prevăzute în contract꞉ montaj colector – 55,7%, montaj cămine – 55 %, racorduri – 61,5% și SPA, 3 bucăți – 65%. Asta pentru că s-a lucrat și pe timp de iarnă, lucru știut de locuitorii din zonă, care n-au renunțat nicio clipă, în ultimele 12 luni, la cizmele de cauciuc de la poartă.

Cât timp va mai dura traficul de coșmar din cartierele Munteni și Podeni? Administrația locală așteaptă vremea bună, și asta nu e o metaforă! Potrivit primarului Boroș, refacerea tramei stradale va începe de îndată ce condițiile meteo vor permite acest lucru, până atunci, ʺne cerem scuze, nu putem interveni!ʺ.

Tot oamenii, săracii!

Sătui de nepăsarea autorităților, care așteaptă să vină primăvara și vara pentru a crea condiții mai bune de circulație pe străzile răvășite de utiliaje, câțiva bârlădeni au luat inițiativă, au cumpărat balastru și l-au împrăștiat pe drum, să poată merge la serviciu și să-și poată trimite la școală copiii. Pe timpul ninsorilor abundente de săptămâna trecută, tot ei au deszăpezit străzile, cu lopata, să nu existe riscul ca vreo ambulanță să nu poată ajunge la pacient sau ca vreun taxi să refuze să preia comanda, pe motiv de ʺdrum impracticabilʺ.

Domnule primar, acești bârlădeni merită mai mult decât ceea ce le-ați transmis dumneavoastră, în grabă, la conferința de presă, iar ʺobiecțiileʺ lor cu privire la trafic nu sunt răsfățuri sau alintături, e realitatea dureroasă a celor care își plătesc taxele la bugetul local și au parte de tratament cu ironie și nămol. Știm că problema nu a apărut peste noapte și că noroaiele din Munteni și Podeni sunt istorice dar… ai spus că poți! În campania electorală, când împărțeai broșura cu miracolele ce vor veni!

Reamintim că proiectul de canalizare pentru cele 73 de străzi și fundături din cartierele Podeni și Munteni însumează 22 de km de canalizare, 22 de km de branșament și patru stații de pompare, iar Primăria trebuie să achite o notă de plată în valoare de 12,5 milioane lei.

Străzile din Bȃrlad sunt înnămolite, primarul Boroș plantează trandafiri pe principală

de Simona MIHĂILĂ

În timp ce Bȃrladul e sufocat de lipsa șoselei de centură, a locurilor de parcare și a canalizării pe străzile din cartierele Munteni și Podeni, administrația Boroș cosmetizează centrul municipiului și Strada Republicii꞉ se plantează flori și copaci pentru un oraș mai frumos la suprafață, dar putred la periferie.

Cine l-a văzut, săptămȃna trecută, pe Dumitru Boroș plantȃnd butași de trandafiri, între două reprize de ploaie, în spațiul verde din scuarul care separă sensurile de mers de pe Strada Republicii, s-a întrebat, pe bună dreptate, cum de un primar de municipiu are atȃt de mult timp liber încȃt își permite s-o facă pe primul grădinar al orașului. Dacă șoferii aflați în tranzit prin Bȃrlad i-au admirat, poate, ținuta elegantă, bârlădenii au înghițit în sec că primarul în care și-au pus toate speranțele își ocupă orele de lucru cu te miri ce, cȃnd altele sunt prioritățile orașului.

Dumitru Boroș, care, după numărul fotografiilor cu care se mȃndrește pe site-ul primăriei, nu pare să fie înțeles nici astăzi, la un an și jumătate de mandat, că nu mai este în campanie electorală, a vrut să înfrumusețeze orașul cum altfel, dacă nu cu tufe de… trandafiri. Nu știm ce culoare a ales, pentru că nu ne putem da seama din poze (unde, apropo, mai lipsea un pic să ni se arate rădăcina!), dar nu ne-ar fi de mirare să vedem roșu înaintea ochilor, doar nu degeaba Bȃrladul are viceprimar de la PSD.

Neinspirat să aleagă flori mai reprezentative pentru partidul care l-a propulsat în funcție, primarul Boroș a ținut să inspecteze personal ʺlucrareaʺ, să atingă cu mȃinile lui pămȃntul în care vor crește rozele și să măsoare spațiile dintre răsaduri. N-a contat că vremea nu era una potrivită pentru poze. Cine nu ne crede pe cuvȃnt, poate să admire în voie instantaneele în care, chipurile, a fost ʺsurprinsʺ edilul din Bȃrlad.

De unde atȃt de mult interes pentru trandafiri? Ne lămurește explicația care însoțește fotografiile.

E vorba despre primele roze obținute în Bȃrlad, în serele proprii, fără costuri suplimentare, iar plantarea lor se înscrie în linia acțiunilor prin care primăria contribuie la ʺun oraș mai frumos și curatʺ. Aproximativ 500 de puieți de arbori și arbuști își așteaptă rȃndul la plantare în această toamnă, ne anunță administrația locală. Boroș vrea să le transmită bârlădenilor ca asta o fi vreo mare realizare a lui. În realitate, nu face decât să confiște, în beneficiul propriei imagini, profesionalismul și munca celor de la Sectorului Sere-Spații verzi și de la Serviciul de gospodărie comunală. Pentru că, indiferent de vremuri sau de primarii care s-au perindat în fruntea orașului, acești oameni își văd conștiincios de treabă, producând răsaduri și flori care, iată, ajung să împopoțoneze pălăriile altora.

Bȃrlădenii din Podeni s-au revoltat pe o rețea de socializare și i-au ʺmulțumitʺ primarului Boroș că, deși nu pot ieși din case fără cizme de cauciuc, se bucură de ʺglod cu miros de levanțică proaspătăʺ.

(VIDEO) Județul Vaslui, mândria PSD! Aparatura medicală cărată în spate de ambulanțieri, pacienții transportați în pătură până la ambulanța împotmolită

de Simona MIHĂILĂ și Daniel MICU

Situație alarmantă în județul Vaslui, unde autoritățile județene stau cu mâinile în sân în timp ce noroaiele ne invadează și ne omoară cu zile. Strigătelor de ajutor lansate de locuitorii comunelor județului li s-au alătura zilele trecute, cele ale ambulanțierilor.

Ploile fac ca drumurile să devină impracticabile, iar ambulanțele nu mai ajung la bolnavi. Cu salvarea înnămolită, echipajele medicale pornesc pe jos către pacienți, pe deal, cu targa și toată aparatura în spinare și îi scot din noroaie cu ajutorul sătenilor, cu căruța. Un drum de 30 minute parcurs în condiții obișnuite se transformă, după căderea ploilor, într-un calvar care poate dura și câteva ore, iar riscurile pentru bolnavi cresc. Responsabilitatea salvării vieților omenești pare a fi doar ambulanțierilor, însă acest calvar al parcurgerii drumurilor înglodate care fac deseori imposibilă misiunea de salvare este rezultatul indiferenței cu care mai marii județului, în speță PSD, partidul care conduce Vasluiul de peste 25 de ani, îi tratează pe cetățeni.

Zilele acestea, onor conducătorilor pesediști, județul Vaslui și drumurile sale ordinare au ajuns iarăși în prim-planul posturilor centrale de televiziune.

Acum câteva zile, o ambulanță a fost solicitată la Găvanu, un sat din comuna Bogdana, pentru un bărbat strivit de căruță. Ambulanțierul a ajuns cu greu în sat, însă până la pacient, echipajul a urcat cu toată aparatura un deal. Au ajuns, într-un final, la marginea pădurii, acolo unde sătenii l-au scos pe bărbatul inconștient. Cu mare dificultate, împreună l-au transportat la ambulanță. Omul a avut noroc. A fost operat și a scăpat cu zile.

Sâmbătă, tot la Găvanu, scenariul s-a repetat, însă femeia de 87 de ani pentru care familia a sunat disperată la 112 a fost scoasă din sat cu o șenilată.

Și în comuna Tăcuta, s-a anunțat acum două zile o urgență de cod roșu. Nici aici ambulanța nu a putut ajunge până la casa unei bătrâne cu probleme medicale cronice acutizate, întrucât ulița s-a înfundat în urma ploilor și s-a transformat într-o adevărată capcană. Medicii au parcurs distanța pe jos și au reușit să o stabilizeze cu mare greutate. Cu ajutorul unui vecin, medicii au scos-o la drum cu o căruță și au transportat-o la spital.

Doctorul Dan Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Serviciului Județean de Ambulanță (SAJ) Vaslui, este depășit de situație: ”S-a stricat vremea, imediat au apărut și problemele provocate de noroi. În județul nostru, din păcate, sunt multe drumuri care nu au asfalt și nici piatră, iar ambulanțele ajung greu la solicitări, cu timpi lungi de așteptare. Vineri am fost la Tăcuta la o pacientă cu probleme grave. Era o urgență, cod roșu, dar noi am ajuns cu o întârziere de aproximativ 20 minute. Și asta, deoarece din centrul comunei și până pe ulița unde locuia femeia era noroi, iar drumul era în pantă, Ambulanța a patinat, așa că am luat repede trusele în spate și am mers la casa pacientei. Am stabilizat-o și am apelat la un vecin pentru a o transporta cu căruța. Nu a fost singura solicitare de acest gen. Și la Găvanu am avut probleme din cauza drumului foarte prost, nisipos și în pantă. Am urcat pe deal aproximativ 700 metri cu aparatura și am stabilizat pacientul călcat de căruță, la marginea pădurii. L-am coborât la mașină cu ajutorul sătenilor, pe o targă rigidă. Așa pățim în fiecare toamnă. Probleme sunt mereu și la Hreasca, în comuna Coroiești, dar și în comuna Vinderei, unde nu sunt drumuri pietruite. Noi facem tot ce puteam să ajungem repede la solicitări, dar timpii de așteptare cresc foarte mult în aceste condiții”.

Cum e viața prin noroaie și nămol mai ceva ca la Techirghiol

de Simona MIHĂILĂ

Pentru sute de bȃrlădeni din cartierul Podeni, mersul pe jos sau cu mașina personală a devenit un coșmar, după ce Primăria Bârlad a dat startul lucrărilor de canalizare pe străzile unde aceștia locuiesc, lucrări proiectate de vechea administrație locală. Deși, pe anumite porțiuni, lucrările s-au finalizat și nu mai găsești nici picior de muncitor sau șenilă de buldoexcavator, drumurile arată acum mai rău ca grajdurile. Cizmele de cauciuc pe care oamenii sunt obligați să le folosească și pe care le iau cu ei în sacoșe, pȃnă la piață sau la serviciu, sunt semnul clar că Bȃrladul n-a trecut de Evul Mediu, deși administrația locală se împăunează cu proiecte pentru un oraș modern, căruia îi mai lipsea de pe tichia de mărgăritar doar un… patinoar.

Blestemul cartierelor istorice din Bȃrlad, care au visat canalizare și drumuri europene de peste șapte decenii, e departe de a se fi încheiat odată cu semnarea, la începutul acestui an, a actelor pentru începerea lucrărilor de canalizare menajeră. După problemele de natură tehnică prin care a trecut firma cȃștigătoare la licitația pentru execuția proiectului, a venit rȃndul beneficiarilor să simtă, pe pielea și nervii lor, ce înseamnă lucrări în teren.

Bȃrlădenii care locuiesc în cartierul Podeni, sau pe străzile care leagă acest cartier de centrul orașului, sunt revoltați că au de îndurat zilnic mizeria și nămolul lăsat în urmă de utilaje. Situația ne-a fost sesizată la redacție de zeci de persoane, care se plȃng că drumurile arată mai rău ca înainte de începerea lucrărilor, iar, în unele cazuri, accesul către locuințe este pur și simplu blocat.

Cum ploile de săptămȃna trecută și temperaturile oscilante, înregistrate în ultimele zile, nu au ajutat deloc, ba, dimpotrivă, au înnămolit și mai mult străzile, bȃrlădenii din Podeni se gȃndesc cu groază la cum vor putea ieși din casă în lunile următoare, cȃnd ploile se vor înteți sau cȃnd zăpezile se vor topi și vor lăsa, în urma lor, un dezastru.

Primarul Dumitru Boroș, care i-a vizitat, la începutul toamnei, pe locuitorii de pe străzile Prutului și Minerva, le-a spus acestora că, după lucrările de canalizare, vor avea asfalt. La primăvară, cică! Și chiar de ar fi ca primarul să-și țină măcar această promisiune, cum se vor descurca oamenii pȃnă atunci, e treaba fiecăruia. Cert este că, acum, cele două străzi, care se află la intersecția cu strada asfaltată care îi poartă numele domnitorului Mihai Viteazul, sunt imposibil de parcurs la pas, fără să te înnămolești. Nici de la volanul mașinii, situația nu e roz, după cum ne-au spus cititorii noștri care locuiesc în zonă, pentru că nu știi ce te așteaptă sub bălți, iar noaptea aventura e completă poți să ʺpatineziʺ gratis sau poți să te lovești de resturile de borduri lăsate la colțul străzilor.

Bȃrlădenii care ne-au scris spun despre ei că sunt răbdători din fire. Dacă bunicii și părinții lor au așteptat canalizarea chiar și cȃte 50 de ani, ei sunt dipuși să mai strȃngă din dinți șase luni. Nu vor ca Primăria să le aștearnă covorul roșu la ieșirea din casă, dar și-ar dori să poată pleca și să se poată întoarce acasă în siguranță, și ei, și copiii lor. E drept că nămolul de pe încălțări se curăță, mai ușor sau mai greu, dar taxele pe care le plătesc la Primărie sunt egale cu acelea pe care le achită bȃrlădenii care au strada asfaltată și curată. Două mașini de balastru și o șenilă care să niveleze pietrișul ar face minuni, cel puțin temporar, domnule primar Boroș!

S-ar putea să vedeți și alte soluții, dacă vă găsiți timp și le faceți o vizită oamenilor din Podeni. Dacă vreți să luați pulsul străzilor pe care le păstoriți, nu vă uitați, însă, cizmele de gumă! N-am vrea să murdăriți covoarele din biroul dumneavoastră de la Primărie; cele de acasă, bȃrlădenii înnămoliți le spală cu banii lor, cele de la Primărie se spală pe banii noștri.

Ce reacție au avut edilii bârlădeni după ce Est News a prezentat dezastrul de pe strada Marin Lucian

de Răzvan CĂLIN

Câteva utilaje au fost trimise în zonă pentru a repara strada.

În ediția de ieri a cotidianului nostru am prezentat pe larg starea dezastruoasă străzii Erou Marin Lucian din Bârlad, unde lucrările la rețeaua de canalizare au transformat artera într-o veritabilă uliță acoperită de noroi. Până și o mașină de salubrizare a rămas împotmolită în tranșeele pline de noroi și apă, de fost nevoie de o macara ca să o utilaje_marin_lucian1scoată de acolo.

Spre suprinderea bârlădenilor care locuiesc pe această arteră, ieri dimineață, chiar de la primele ore, în zonă și-au făcut brusc apariția echipele de lucrători și utilaje ale municipalității. Au început să întindă și să taseze pământul, semn că strada va fi reabilitată așa cum cum trebuie. Sau cel puțin așa speră localnicii de pe această stradă.

”Văd că s-au apucat de lucru și asta nu poate fi decât un lucru bun. Dar sper că vor face treabă ca lumea. Nu doar să astupe gropile și șanțurile cu pământ, să-l bătătorească puțin și după aia gata. La următoarea ploaie să ne trezim iarăși cu noroiul până la genunchi. Totuși, sperăm să nu fie așa!”, ne-a spus unul dintre bârlădenii care locuiesc pe strada Erou Marin Lucian.

Oricum, artera este inclusă în programul de reabilitare a străzilor din acest an, urmând a fi cel puțin balastată (acoperită cu pietriș). Lucrările sunt efectuate de SC RAISER SA, firma municipalității ce gestionează rețeaua stradală din Bârlad.

Fotoreportaj – Străzile Bârladului, așa cum nu vrem să mai fie!

de Răzvan CĂLIN

Subiectul pe care îl propunem astăzi spre atenția cititorilor nu este nou, însă, din păcate, rămâne de actualitate. Ai crede că după atâta amar de vreme, Bârladul deja nu mai are probleme la capitolul infrastructură și ne referim mai ales la străzi. Spre regretul și disperarea celor mai mulți dintre localnici, realitatea este că la Bârlad încă suntem deficitari la acest capitol. Singura zonă din oraș unde, grație unei finanțări din fonduri europene, poți spune că sunt condiții decente de trai e cartierul Deal II, plus câteva artere din cartierele învecinate. În rest, aceleași străzi teoretic asfaltate, practic ”bombardate”, cu cratere din metru în metru.

Anual se scurg din bugetul local zeci de miliarde de lei vechi pentru operațiuni de plombare, reparații care nu știm cum se face dar nu rezistă decât până în primăvara următoare.

Situația devine și mai tristă dacă te aventurezi pe străzile din cartiere precum Munteni, Podeni sau chiar Deal. Aici, arterele sunt în cel mai fericit caz pietruite, dar mai toate, la cea mai mică ploaie, sunt îngropate sub bălți de apă și un strat de noroi. Numai a străzi de municipiu nu arată! Multe seamănă mai degrabă cu ulițele prăfuite de la țară și ți-e greu să crezi că te afli în 2016, într-un oraș cu pretenții precum Bârladul. Vă prezentăm mai jos o sumară trecere în revistă a ”modernelor” străzi din Bârladul de astăzi.

Și mai suntem și în plin an electoral, când ai noștri dragi politicieni iar ne cer mieroși votul, promițându-ne că în schimb vom avea străzi moderne și asfaltate și câte și mai câte. Din păcate, senzația de ”deja vu” se perpetuă atât în privința stării jalnice a străzilor, cât și în ce privește promisiunile sforăitoare ale ”catindaților”. Până când, oare…

(Video) Satul unde morții patinează până la groapă

de Răzvan CĂLIN

Un localnic a surprins cu ajutorul unui telefon mobil câteva imagini grăitoare în care se pot vedea chinurile prin care trece un cortegiu funerar pe un drum din satul Avrămești: sicriul pus pe o căruță ai cărei cai abia puteau să se miște prin smârcuri, cu câțiva oameni ținând de sicriu ca nu cumva să cadă din atelaj, ei înșiși abia ținându-se pe picioare, întreg alaiul mai mult alunecând prin noroaie.

sos-izolati-avramesti3Imagini incredibile, ce par rupte din secolul trecut, surprinse de un localnic din satul Avrămești, comuna Voinești, au readus brutal în atenția opiniei publice o stare de lucruri care dăinuie și acum în mediul rural din județ. Ceea ce a filmat cetățeanul din Avrămești sunt imagini surprinse în urmă cu câteva zile, pe una din ulițele satului: condițiile în care sunt nevoiți sătenii să circule pe drumurile comunei. Imaginile sunt de un realism halucinant și aproape că nu-ți vine să crezi că mai poți vedea așa ceva în România anului 2016. sos-izolati-avramesti5O căruță trasă de doi cai coboară anevoios, pe un drum atât de desfundat, cu un strat atât de adânc de noroi, încât fiecare contact cu solul se transformă în capcană pentru picioarele oamenilor. Căruța duce pe o năsălie improvizată sicriul cu trupul neînsuflețit al unei bătrâne. Preotul, care merge în fruntea alaiului, abia își mențină echilibrul în timp ce înoată efectiv prin smârcurile adânci. Ținând într-o mână cădelnița și în cealaltă Sfânta Biblie, părintele e ”înarmat” cu o pereche de cizme de cauciuc, singurul tip de încălțări cu care te poți aventura pe astfel de drumuri. De altfel, toți cei din alai, rudele, familia persoanei decedate, vecinii, cu toții sunt echipați în aceeași manieră. Întreg cortegiul abia se urnește prin smârcurile infernale. Totul pare un chinuitor exercițiu de echilibristică pe sârmă.

Câțiva bărbați mai în putere stau în permanență lângă căruță și țin sicriul cu mâinile, ca nu cumva să alunece și să cadă din căruță. Asta în timp ce, la rândul lor, se chinuie să nu alunece în glodul lipicios. Roțile atelajului aproape că nu se mai văd, fiind îmbrăcate complet în clisă. La un moment dat, nici nu se mai pot învârti și, pur și simplu patinează ca pe zăpadă.

”Drumurile de coșmar din Avrămești”!

sos-izolati-avramesti7Înregistrarea a fost făcută de un localnic, pe 16 februarie. Și nu este nici singurul drum din Avrămești care arată într-un asemenea hal. Deși primarul comunei Voinești, Aurelian Miller, a susținut contrariul, realitatea din teren arată că aproape nici o uliță sau stradă din sat (cu excepția drumului care trece prin centrul localității) nu are nici măcar un strat de pietriș aruncat pe deasupra, darămite asfalt. Indiferent de sezon, la fiecare ploaie mai zdravănă, sau ori de câte ori se topesc zăpezile, ulițele satului sunt acoperite de straturi groase de noroi. Fiecare metru pe care îl faci aici, fiecare pas, presupune un efort considerabil din cauza stratului gros de noroi în care te înglodezi până mai sus de glezne. Riști, dacă nu ești echipat corespunzător, să rămâi fără încălțăminte.sos-izolati-avramesti4

Același localnic care a filmat cortegiul funerar cufundat în noroi a postat pe o rețea de socializare încă o înregistrare video, pe aceeași temă a ulițelor desfundate din Avrămești. Intitulată sugestiv, ”Drumurile de coșmar din Avrămești”, înregistrarea surprinde momentul chinuitor al câtorva săteni de a se deplasa pe drumu.

”Este strigător la cer ce se întâmplă cu satul nostru. Ceea ce mă doare cel mai tare este că avem oameni din sat care lucrează la primărie. Ne-am fi așteptat ca și ei să pună umărul la rezolvarea problemelor noastre. Din păcate, nu s-a făcut nimic după cum vedeți. Toate drumurile din sat arată așa, în halul acesta. Se transformă în mlaștini la fiecare ploaie!”, ne-a mărturisit Valentin Câmpeanu, unul dintre fiii satului Avrămești, acum stabilit în Galați.

”Vai de noi, Avrămești. Ajungem un sat uitat de lume”!

drumuri-avramesti8Indignați de această stare de lucruri care trenează de zeci de ani și supărați că nimeni din cei ce s-au perindat în ultimii 26 de ani prin fruntea Primăriei Voinești n-au făcut nimic pentru îndreptarea situației, câțiva tineri din Avrămești, printre care și Valentin Câmpeanu, au pornit propriul lor război cu autoritățile. Deși unii sunt stabiliți în alte colțuri ale țării sau au plecat peste hotare, cu toții sunt deciși să facă cât mai mult ”zgomot” pe marginea problemelor cu care se confruntă satul lor natal. Ei au creat un grup pe facebook în care postează imagini, înregistrări video și tot felul de sesizări despre problemele cu care se confruntă Avrămeștiul.

Reacțiile celor care vizionează postările ar putea să-l umple de rușine pe edilul-șef al comunei, dar și pe conducătorii județului:

” Doamne……nu pot să cred…….nu s-a schimbat nimic acolo în sat…acum 17 ani am fost la bunicii soțului la o pomenire și la fel am coborât în centru trași de vaci. Nici nu puteam să merg, un picior intra în noroi și altul îl scoteam….oameni buni face-ți ceva! Au trecut 26 de ani de la revoluție, toții primari au furat și s-au îmbogățit și pentru voi nu au făcut nimic…a venit clipa când trebuie să le cereți socoteală!”;

” Sincer, nu-mi vine să cred! Dacă stau bine să analizez , aceste drumuri s-au adâncit datorită ploilor și neîngrijirii. Este nevoie urgent de o investiție majoră.Cu un proiect bun se pot lua și bani europeni”;

”Mă îngrozește ceea ce văd ! Cumplit! Bine că își primesc salariile de la stat, fără să facă nimic! Și ce salarii! Ar trebui sa le fie Rușine!”;

”Nu pot să cred că în 2016 mai există așa ceva!!!”;

”Vai de noi, Avrămești. Ajungem un sat uitat de lume!”.

Nu ți-e rușine, primarule?

Aurelian Miler, primarul de Voinești, nu-și găsește nicio vină. În mod absolut stupefiant, a încercat o serie de scuze mai mult decât penibile.

aurelian miler voinesti”Acolo e un drum desfundat din cauză că e făcut pentru acces la o exploatare forestieră. Și din cauza utilajelor care circulă pe acolo s-a stricat. După ce se termină de exploatat parchetul acela de pădure, o să-l refacă la loc că avem înțelegere cu cei de la Silvic. Iar restul drumurilor nu este așa cum ați văzut dumneavoastră pe ăla. Avem alocate fonduri de la bugetul local pentru reparare drumuri în Avrămești, dar să vină primăvara ca să putem lucra. Știți că veniturile încasate anual în comună sunt de patru miliarde de lei vechi, iar noi la investiții avem nevoie de 11 miliarde de lei vechi? Iar ca să prindem fonduri europene, din păcate e greu pentru că cu greu îndeplinim punctajul minim cerut pentru a accesa așa ceva”, ne-a declarat primarul Miler.

Obișnuitele scuze avansate de mai toți edilii care s-au cocoțat în fotoliile călduțe prin voturile oamenilor, neoferind nimic în schimb. Decât scuze jalnice și ajutoare sociale, în schimbul altor voturi. ”Gospodarul” Miler se află în fruntea comunei Voinești de două mandate, iar comuna este una dintre cele mai năpăstuite din județul Vaslui. Tot ceea ce admiră sătenii cu sinceritate de când au un asemenea gospodar în frunte, sunt afacerile domnului primar, despre care oamenii spun că au înflorit în câțiva ani, cât nu a reușit comuna lor într-o jumătate de veac.

Iată cum arată drumurile comunei Voinești sub cârma destoinicului primar Rică Miler:

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: