Home / Tag Archives: oltea rascanu gramaticu

Tag Archives: oltea rascanu gramaticu

(Foto) Peste 100 de oameni l-au condus pe ultimul drum pe profesorul de matematică Vasile Țugulea

de Simona MIHĂILĂ

Prezență numerică impresionantă la înmormântarea celui care a fost profesorul de matematică Vasile Țugulea, cetățean de onoare al municipiului Bârlad. Zeci de oameni – de la profesori, foști elevi, rude, prieteni, foști colegi, artiști și până la autorități publice, șefi de instituții sau membri PNL, partidul în care a activat cu ani în urmă – cu toții au ținut să aducă un ultim omagiu respectatului dascăl bârlădean.

Profesorul Vasile Țugulea

Slujba de înmormântare a început la 12.30, însă mulți au sosit mult mai devreme la capela Bisericii ”Sf. Dumitru”, acolo unde a fost depus trupul neînsuflețit. Inițial, apropiații care s-au ocupat de organizarea funeraliilor anunțaseră că îl vor depune la capela Cimitirului ”Eternitatea”, însă aceasta era ocupată.

Dintre persoanele cunoscute ale urbei, la funeralii au participat Ștefan Păiș, fost manager al SC Rulmenți și bun prieten al profesorului, primarul în exercițiu Dumitru Boroș, ex-primarul Constantin Constantinescu, cel pentru care profesorul Țugulea a fost un adevărat sfătuitor în perioada în care amândoi erau în PNL, prietenia lor continuând și peste ani (ultima întâlnire dintre ei având loc chiar zilele trecute, la un restaurant din oraș), deputatul Daniel Olteanu, consilierul local Elena Monu, președinta Academiei Bârlădene printre ai cărei membri marcanți se număra și bătrânul profesor, frații Corneliu Pleșu (fost consilier local) și Gheorghe Pleșu (cel care i-a fost alături profesorului la internarea în spitalul unde a murit, fiind ultima persoană cu care a vorbit acesta), prof. Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta filialei Bârlad a Societății de Științe Istorice, Victor Cristea, ex-primarul municipiului Vaslui etc.

Desigur, nu au lipsit cei dragi apreciatului profesor: fiica sa, sora lui, în vârstă de 98 de ani, precum și nepotul său de soră, academicianul Viorel Barbu, fost rector al Universității Alexandru Ioan Cuza Iași.

Înmormântarea a avut loc la Cimitirul ”Eternitatea” din Bârlad.

Profesorul Vasile Țugulea avea 91 de ani.

 

 

Afront adus bârlădenilor și istoriei românilor. O greșeala impardonabilă dintr-un manual de istorie pune pe jar comunitatea istoricilor

Mihaela NICULESCU, Răzvan CĂLIN

O gafă de proporții consemnată într-un manual de istorie și servită elevilor din întreaga țară pe post de adevăr istoric vine să incite spiritele atât în rândul istoricilor, cât și al comunității bârlădene. E vorba de manualul de istorie pentru clasa a IV-a – semestrul I (autori fiind Cleopatra Mihăilescu și Tudora Pițilă), care la capitolul dedicat lui Alexandru Ioan Cuza consemnează o informație mai mult decât eronată: este scris, negru pe alb, că Domnitorul Principatelor Române s-a născut la Brăila și nu la Bârlad, așa cum este în realitate.

Din pleiada de figuri istorice proeminente pe care Bârladul i-a zămislit de-a lungul veacurilor (și vorbim despre o serie întreagă de personalități istorice și culturale, unele de talie mondială), Alexandru Ioan Cuza este, poate, unul dintre cei mai iubiți fii ai Bârladului. Bârlădenii s-au mândrit dintotdeauna (și o vor face în continuare!) cu Domnitorul Unirii Principatelor Române și cu faptul că el este fiu al acestor meleaguri. În aceste condiții, e lesne de înțeles că în momentul în care apare o inadvertență atât de strâmbă la adresa celui mai iubit dintre bârlădeni, comunitatea locală să aibă o reacție pe măsură.

Denaturarea acestui adevăr istoric, a făcut ca primul val de reacții sa apară în rândul cadrelor didactice din Bârlad care au resimțit din plin urmările acestei gogorițe lansată sub patronajul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice. Învățătorii nu știu cum să le explice elevilor că realitatea este alta decât cea prezentată în manualul de istorie apărut recent și conceput de cei doi autori, care mai au și pretenția că sunt experți în învățământul primar.

Eu știu foarte bine ca Alexandru Ioan Cuza este fiu al Bârladului! A fost o vreme în care hușenii și gălățenii l-au revendicat pe domnitor și poate că și acum dintr-un patriotism exagerat cred că domnitorul Cuza s-a născut la Huși sau la Galați. Dar despre o legătura a lui Cuza cu Brăila nu am auzit. Eu nu pot să le predau neadevăruri elevilor chiar dacă aceste inexactități sunt trecute într-un manual care a fost elaborat cu acordul Ministerul Educației. Copiii pun întrebări atunci când le spun ca domnitorul nu s-a născut la Brăila, ci la Bârlad. Pentru a fi și mai convingătoare am rugat-o pe profesoara de istorie Elena Monu să-mi dea o copie, o dovadă scrisă a faptului că domnitorul Unirii s-a născut la Bârlad. Este necesar să le prezentăm elevilor adevărul”, a declarat o învățătoare din Bârlad.

Profesoara Oltea Gramaticu: ”O inepție, un grosolan fals istoric, o tâmpenie, o prostie de zile mari!”

Culmea este că aceste date eronate au fost incluse în manualele de istorie încă de acum șase – șapte ani. Vorbim de prima ediție a acestui manual conceput de cei doi specialiști în învățământul primar. La vremea respectivă, greșeala a fost sesizată imediat de comunitatea de profesori de specialitate și istorici din Bârlad și nu numai. Iar acum, la o nouă reeditare a manualului cu pricina, greșeala inițială a fost repetată, dovadă clară a ”profesionalismului” autorilor cărții, dar mai ales al responsabililor din minister care răspund direct (cel puțin teoretic!) de calitatea manualelor școlare. E clar că avem de a face cu o eroare care nu s-a corectat de câțiva ani buni. De ce s-a ajuns în această situație, tinde să fie o întrebare mai mult retorică, căci tocmai istoria ne-a demonstrat că, de obicei, în astfel de situații, toți sunt de vină, mai puțin adevărații vinovați!

Pe lângă multe dovezi incontestabile, doua acte oficiale stabilesc fără drept de apel locul de baștină a lui Cuza. Primul este diploma de bacalaureat a acestuia emisă la Paris în 1835 și al doilea, actul de deces emis de primăria orașului german , pe 15 mai 1873, în care scrie negru pe alb că Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Bârlad. Autoarele manualului ar fi trebuit poate să se informeze mai bine înainte de a elabora o carte din care studiază mii de elevi de clasa a IV-a. Nu ar fi trebuit să studieze prea mult, ar fi fost de ajuns doar volumul academicianului Constantin C. Giurescu, „Viața și opera lui Cuza Vodă”, apărut la Editura Științifică în 1966, o lucrare de excepție ce a pus capăt odată pentru totdeauna controverselor iscate pe marginea acestui subiect.

Profesoara Oltea Rășcanu Gramaticu, președintele Filialei Bârlad a Societății de Științe Istorice, a caracterizat în termeni duri această ”scăpare” de redactare din manualul cu pricina: ”Asemenea inepții trebuie corectate numaidecât. Este o greșeală care s-a strecurat încă de acum vreo șapte ani și la vremea respectivă am solicitat corectura de rigoare. Dar, iată, această eroare este perpetuată și în ziua de astăzi, ceea ce indică în mod clar că la nivel de minister, comisiile de verificare a manualelor școlare nu își fac treaba așa cum ar trebui. Nu poți să lași să se perpetue un asemenea fals istoric grosolan, o tâmpenie, o prostie de zile mari. Ți-e și greu să caracterizezi o atare inepție! Lipsa de control și profesionalism, atât de la nivelul ministerului, cât și al editurii ce a publicat acest manual, trebuie taxate în consecință. Nu stăm de vorbă când vine vorba despre așa ceva și nu admitem nici un compromis legat de un adevăr istoric indubitabil!”.

Profesoara Oltea Gramaticu a mai declarat pentru jurnaliștii de la Est News că Societatea de Științe Istorice – Filiala Bârlad, va face demersurile necesare către Ministerul Educației pentru ca această ”inepție” să dispară pentru totdeauna. În același timp, Oltea Gramaticu este de părere că se impune ca și municipalitatea bârlădeană să aibă o reacție fermă în acest caz și că este cât se poate de oportun un demers al primăriei locale către ministerul de resort. Până la urmă, vorbim despre cea mai proeminentă figură din istoria neamului românesc cu care Bârladul se mândrește că îi este fiu. Anual, autoritățile locale, Societatea de Științe Istorice și instituțiile de cultură și învățământ bârlădene organizează o sumedenie de activități dedicate special Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Cazul de față reprezintă încă o exemplificare a situației nocive în care se zbate învățământul românesc în anii de după Decembrie 89: un sistem subfinanțat și prost administrat în care calitatea manualelor este mai mult decât îndoielnică.

 

Oltea Rășcanu Gramaticu, premiată din nou de Societatea de Științe Istorice

Săptămâna trecută, scriitoarea bârlădeană Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice Filiala Bârlad a fost distinsă cu premiul „C.C. Giurăscu” pentru lucrarea „Istoria Bârladului”, ediția a III-a, apărută la Editura PIM din Iași, în 2015.

Este al cincilea premiu pe care istoricul bârlădean îl primește din partea Societății de Științe Istorice din România, din 2009 încoace. Premiul „C.C. Giurăscu” a fost instituit după Revoluție și reprezintă o răsplată pentru contribuția pe care unii istorici o au în cercetarea istorică.

„Cele trei volume ale ediției a III-a a <<Istoriei Bârladului>> oferă o cuprinzătoare perspectivă asupra evoluției Bârladului, din îndepărtate timpuri și până în contemporaneitate, aportul orașului și al personalităților sale reprezentative la viața materială și culturală a Țării Moldovei și mai ales a României. Efortul de documentare, analiză și sinteză, continuat de mulți ani, se cuvine subliniat și reținut. Lucrarea, în sine, constituie temeiul statornic al cercetării viitoare”, a declarat academicianul C.C. Giurăscu.

Oltea Rășcanu Gramaticu a mai fost distinsă cu premiul „C.C. Giurăscu” în anul 2011 pentru Monografia Societății de Științe Istorice Filiala Bârlad. Prolifica scriitoare este și deținătoarea premiului „Nicolae Iorga”, primit în 2009 pentru „Nemurirea mogulului”. De asemenea, a fost distinsă și cu două premii „A.D. Xenopol”, în 2013 pentru lucrarea „Personalități bârădene” – dicționar, și în 2014 pentru „Bârladul și gloria militară”. Toate aceste premii i-au fost oferite de Societatea de Științe Istorice din România.

„Evident că mă simt onorată pentru acest nou premiu <<C.C. Giurăscu>>. Este o recunoaștere a muncii mele de documentarist, care se întinde pe o perioadă de aproximativ 30 de ani. <<Istoria Bârladului>> este un studiu monografic, în trei volume, în care prezint evoluția social-politică, administrativă, militară și culturală a Bârladului, începând din secolul XI și până în prezent”, a declarat Oltea Rășcanu Gramaticu.

Istoricul Oltea Rășcanu Gramaticu a publicat până în prezent 18 cărți (22 de volume) de istorie, memorialistică și călătorie. În urmă cu trei ani, a primit o diplomă de excelență pentru întreaga sa activitate, din partea Societății de Științe Istorice din România. (Mihaela NICULESCU)

Profesoara Oltea Rășcanu Gramaticu se întrece pe ea însăși: a luat cu ”asalt” Iranul

Duminică, 31 ianuarie, de la ora 11, în sala de conferințe a Primăriei Bârlad, profesoara Oltea Rășcanu Gramaticu îi așteaptă pe toți iubitorii de memorialistică la lansarea celui de-al VIII-lea volum de călătorie al său.

sabia foculuiVolumul <<Sabia focului>>, pe care am avut bucuria să-l văd scos la tipar pe 22 ianuarie, prezintă Iranul, una dintre cele mai mari și întinse țări ale Orientului Mijlociu. Iranul, pe care am avut șansa să-l vizitez, este o putere musulmană nearabă, cu preponderență șiită, deținătoarea unei culturi materiale și spirituale de excepție, de peste trei milenii. Lucrarea cuprinde referiri la cadrul geografic și istoric, la cultura și civilizația acestui stat, la evoluția formelor religioase – de la zoroastrismul antic la islamul medieval, instituit după ocuparea în secolul VII d.H. de către arabi a statului persan. În volum analizez evoluția Iranului în perioada modernă și contemporană, interesul marilor puteri pentru această zonă a Golfului și pentru petrolul de aici, Iranul fiind a patra putere petrolieră din lume. Un accent deosebit am pus pe personalitățile culturale care au marcat această evoluție de excepție de la Persia Antică la Iranul Contemporan”, a declarat, pentru Est News, scriitoarea Oltea Rășcanu Gramaticu.

Un capitol din volumul „Sabia focului” este dedicat Emiratelor Arabe Unite și rolului acestora în zona Golfului Persic.

Vor prezenta volumul, alături de autoare, prof. univ. dr. Cătălin Turliuc si prof. univ. dr. Ioan Agrigoroaie, ambii de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dar și dr. Laurențiu Chiriac, de la Muzeul Județean de Istorie Vaslui. (Mihaela NICULESCU)

Interesează pe cineva? – Nouă nume de referință din județul Vaslui, nominalizate pentru Trofeul ”Oamenii Timpului”

de Mihaela NICULESCU

Istoricul Oltea Rășcanu Gramaticu, etnograful Dan Ravaru, medicul Aurora Popa, managerul Serviciului de Ambulanță Județean Vaslui, regizorul Corneliu Porumboiu, profesorul universitar Ionel Miron, Mihai Popa, director ”Myosotis”, Rareș Roșca, tanarul fost codrenist admis la cinci universitati din lume, omul de afaceri Vlad Alexandru (cultivatorul de lavanda) și jurnalistul Cătălin Striblea sunt cei noua fantastici pe care revista de cultură ”Timpul” i-a nominalizat pentru câștigarea unui important trofeu, ce va fi acordat în decembrie, în cadrul unei gale organizată în Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași.

Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice filiala Bârlad, a fost recent nominalizată, în urma unei campanii organizate de revista de cultură ”Timpul”, pentru trofeul „Oamenii Timpului” la secțiunea ”Memorie și istorie”.
Bârlădenii care cunosc meritele incontestabile ale profesoarei Oltea Rășcanu Gramaticu în memorialistică și istorie o pot vota până pe 1 Decembrie pe site-ul http://www.oameniitimpului.ro/nominalizati/. Nominalizarea pentru această secțiune a fost făcută pentru cea de-a treia ediție a trilogiei „Istoria Bârladului”, pe care distinsa profesoară a publicat-o în acest an, o lucrare ce însumează aproximativ 3.000 de pagini și despre care s-a spus că reprezintă „cărămizi ce contribuie la clădirea unui edificiu, anume istoriografia națională”.
Oltea Rășcanu Gramaticu a fost nominalizată la secțiunea ”Memorie și istorie” alături de alți șapte autori din județele Moldovei precum și din Chișinău și Cernăuți, dar, după cum ea însăși a mărturisit, cei de la care a aflat minunata veste sunt tocmai reporterii noștri.
„Este o onoare pentru mine să aud așa ceva de la dumneavoastră, dar trebuie să recunosc că nu am aflat până acum despre această campanie și nu m-a informat nimeni despre această nominalizare pentru Trofeul <<Oamenii Timpului>>”, a mărturisit profesoara Oltea Rășcanu Gramaticu.
Organizatorii vor acorda, în decembrie, premii în cadrul Galei „Oamenii Timpului” și pentru alte secțiuni cum ar fi Literatură, Arte, Educație și cercetare, Societate civilă, Diplomație publică, Jurnalism, Tinere valori, Sănătate, și Antreprenoriat.

Din județul Vaslui mai sunt nominalizate încă opt persoane pentru premiile „Oamenii Timpului” – etnograful Dan Ravaru, la secțiunea Literatură, Aurora Popa, managerul Serviciului de Ambulanță Județean Vaslui, la secțiunea Sănătate, Corneliu Porumboiu, la sectiunile Arte si Diplomatie publica, Ionel Miron la Educatie si cercetare, Mihai Popa, la Societate civila, Rares Rosca la Tinere valori, Vlad Alexandru Boboc la Antreprenoriat și Cătălin Striblea la secțiunea Jurnalism.
Conform regulamentului, Campania regională „Oamenii Timpului” organizată în 2015 vizează personalități și instituții din următoarele județe: Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, precum și orașele Chișinău și Cernăuți, criteriile teritoriale fiind specifice fiecărei ediții în parte.

Premiile Campaniei constau în conferirea Trofeului „Oamenii Timpului”, precum și în recompense financiare. Câștigătorii vor fi anunțați public, premiile urmând a fi acordate în cadrul Galei „Oamenii Timpului”, care se va desfășura pe 12 decembrie 2015, în Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași.

Legendele Bârladului – Gazetăria – tradiție seculară la Bârlad

de Simona MIHĂILĂ

Nu mai este pentru nimeni o noutate că Bârladul este considerat, din timpuri foarte vechi, un veritabil centru cultural în Moldova, dar și în țară. Nu are el monumentele de importanță istorică și arhitecturală cu care se mândresc alte localități, dar a avut oameni care nu s-au lăsat intimidați nici de faptul că trăiau într-un orășel mic, nici de absența clădirilor somptuoase și nici de sărăcie. În toate timpurile, indiferent că au fost războaie, molime, cutremure, inundații sau incendii, bârlădenii au făcut cultură. Pur și simplu. Că au scris poezii sau proză, că au compus muzică, au clădit școli, și-au dat averile pentru a cumpăra cărți, au ridicat biserici, sau au înființat felurite cercuri și societăți în care să le fie mai ușor să se exprime, ei au acționat. Orice lucru care se întâmpla a reprezentat pentru spiritul lor un imbold, un pretext de a se manifesta.

barlad-1911Tradiția gazetărească este una dintre aceste forme de exprimare ale bârlădenilor. Nu a debutat întâmplător, ci a fost legată de o zbatere socială și politică ce avea loc la nivel național cu un scop precis: făurirea României moderne. Desigur, spre deosebire de alte manifestări culturale, presa nu a putut apărea decât în momentul în care gradul de dezvoltare socială și economică a atins un nivel superior serios, iar cultura, și nu numai, a îmbrăcat un caracter democratic.
Părintele gazetăriei bârlădene a fost un ardelean care a trăit aproape toată viața la Bârlad și care a dat totul pentru acest oraș: Ioan Popescu. El a fost unul dintre spiritele de frunte ale urbei și printre puținii care au cheltuit tot timpul, toată energia, învățătura, ideile și toți banii pe care îi câștiga, pentru ca bârlădenilor să le fie bine. Un lucru greu de închipuit în zilele de astăzi.
În 1869, profesorul și politicianul liberal Ioan Popescu înființează “Asociațiunea «Unirea»”. Primul capitol al “statutelui” insera ca principal scop: “Fondarea unei tipografii și exploatarea ei; publicarea unui ziar al asociațiunii”.
Mai era precizat că ziarul “va purta numele de «Sămănătorulu» și se va tipări fără plată deosebită în tipografia asociațiunii.
Iată însă că, la fel ca astăzi, nici atunci cultura nu “vindea”, în ciuda acelei stări de emulație aproape neîntâlnită în zilele noastre. Cele mai bine cotate erau articolele politice – 30 de lei articolul; urmau articolele literare, comerciale, științifice. Cele mai prost plătite, respectiv 5 lei articolul, erau buletinele: parlamentar, artistic, teatral, judecătoresc.
Ziarul a apărut în 1870. O analiză foarte amănunțită asupra apariției primei publicații din Bârlad, dar și de evoluția presei locale antedecembristă, a făcut-o profesorul Oltea stefan-cel-mare-libraria-neculai-petrofRășcanu Gramaticu în “Bârladul, odinioară și azi”, precum și în “Istoria Bârladului”.
Din cercetările sale, rezultă că ziarul “Sămănătorulu” se situa pe poziția burgheziei liberale, dornică în consolidarea poziției economice și politice. În articolul “Ceea ce credem noi”, publicat în numărul inaugural al ziarului scrie: “Asociațiunea «Unirea» voiaște ca prin mijlocul discuțiunii publice să aducă cotingentul său la consolidarea instituțiilor liberale și la deplina întemeiere a regimului de guvernare de sine și națională în patria noastră. (…) Marile principii naționale și liberale, în special sincera lor aplicațiune, iată deviza noastră”.
Impactul la public a fost impresionant, căci “Sămănătorulu” pleda vehement în favoarea libertăților democratice și îndemna insistent, cu argumente clare, pentru trezirea conștiinței naționale. Redactorii ziarului arătau oamenilor că asta nu se poate realiza fără educație: “Lumina, iată ce lipsește încă României, conștiința de sine și încrederea forței morale și materiale”. Articolul “Câteva vorbe pentru un scop bun” preciza: “Calea cea mai sigură ce poate duce un popor la cultură, civilizațiune, pentru mărire și fericire este lumina, este instrucțiunea cu sora ei educațiunea”.

“Sămănătorulu” – propăvăduitorul luminării prin învățătură

samanatorul-ziar“Semănătorulu” a apărut vreme de șase ani. Cele mai multe dintre articolele publicate aici aveau un puternic caracter politic, educațional și de educare civică. Ziarul a înscris în paginile sale articole de politică internă, externă, cronici teatrale, judecătorești, anunțuri publicitare etc.
Ca linie generală, publicația vedea îndreptarea racilelor sociale și politice prin răspândirea culturii în rândul maselor. Pentru asta, făcea apel la intelectuali: “Tot cel ce are oricât de mici mijloace intelectuale în România trebuie să vină a le aduce în prinos pe altarul luminării comune. Conștiința națională trebuie deșteptată, opiniunea publică trebuie luminată și vivace trebuie formată”.
O altă problemă aprig dezbătută în acest ziar a fost cea a uniunii naționale. Ioan Popescu scria, despre asta, lucruri care nu ne sunt străine nici astăzi, dar pe care le auzim într-un context diferit: “România să devină unită cu toate părțile ei; cultă și civilizată de la o margine la alta, mare, tare, fericită spre a-și recupera cu o oră mai devreme, cuvenitul ei loc între națiunile de valoare ale Europei”. Nu-i așa, că ne sună cunoscut și acum, după 195 de ani?

Primul ziar de la Bârlad, unul dintre documentele care atestă locul nașterii lui Cuza

“Sămănătorulu” a devenit un document de valoare nu numai prin politica sa editorială, ci și ca urmare a unor evenimente care au avut darul ulterior, să clarifice multe nedumeriri istorice. Printre acestea, locul nașterii domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ziarul este una dintre mărturiile care atestă că Bârladul este localitatea natală a marelui om politic. După înmormântarea lui, la Ruginoasa, Elena Cuza, soția domnitorului, publică în “Sămănătorulu” o telegramă adresată bârlădenilor care au participat la funeralii: “Aș fi dorit să răspund mai curând telegramei ce mi-ați adresat. Fiți încredințați că am fost viu mișcată de sentimentele pioase ce v-au inspirat gândirea de a face rugăciuni pentru suflarea scumpului Prinț defunct. Oricât de uimită sunt de manifestarea unanimă de iubire și de recunoștință care onorează memoria Prințului Cuza, vriau să știți că sunt mai deosebit simțitoare pentru suvenirile orașului Bârlad, patria neuitată a iubitului meu soțiu. Mulțumesc din fundul inimii mele”.
Ziarul a încetat să mai apară în 1876. Crezul politic și cultural va fi reluat într-o oarecare măsură de un ziar central, care a fost înființat la București, în 1901, “Semănătorul”. Printre fondatori se va număra și scriitorul Alexandru Vlahuță, fost elev al profesorului Ioan Popescu.

Ziarele de altădată

ziarul_samanatorulCercetările întreprinse de profesorul Oltea Rășcanu Gramaticu arată că, ulterior “Sămănătorulului”, au mai apărut zeci de ziare și reviste.
* A doua publicație, după aceasta, a fost “Paloda”. A apărut de pe 5 februarie 1881 și pînă în 1908, pilonul principal fiind profesorul bârlădean Ștefan Neagoe, relizatorul primelor manuale de gramatică a limbii române. Îi urmează la conducere poetul George Tutoveanu, care imprimă ziarului un caracter literar, însă ideologia a fost, în linii mari, asemănătoare cu a “Semănătorulului”.
* Ziarul “Legalitatea” apare între 1882 – 1884, sub conducerea lui Milone Lugumirescu. Are un conținut politic, economic și cultural. Este o publicație de orientare conservatoare.
* “Progresul” (1883 – 1885), bisăptămînal politic, economic și literar, sub redacția lui George Catzafany, proprietarul tipografiei în care au fost tipărite toate ziarele de până atunci și multe de după. În “Istoria Bârladului” scrie că era un ziar de orientare liberală, iar faptul că a servit în scop electoral i-a imprimat un puternic caracter polemic.
* Ziarul “Tutova” (1884 – 1892) – săptămânal de informație.
* “Bârladul”, săptămânal de orientare conservatoare apare cu intermitente, între 1887 și 1906. În afară de articole politice, a editat și unele cu conținut istoric și literar, pedagogic și literar. Oltea Rășcanu Gramaticu remarcă faptul că acest ziar, nu a jucat un rol important în viața spirituală a urbei.
* Un ziar cu o durată de viață scurtă a fost “Voința poporului” (mai – decembrie 1887). Publica articole politice, literare, economice.
samanatorul-ziarul* Unul dintre cele mai prestigioase ziare din viața Bârladului a fost “Vocea Tutovei”. A apărut, cu întreruperi, între 1891 – 1943. În această perioadă a avut mai multe subintitulări: “Foaie independentă politică, literară și comercială”; “Organ al Partidului Național”; “Organ al Partidului Naționalist”.
* “Viitorul” – săptămânal care apare între 1900 și 1918, cu o întrerupere de un an și jumătate, având orientare liberală.
* “Lumina” – săptămânal cu subtitlul “Organ al Partidului Conservator” (1900).
* “Zorile” (1907 – 1908), ziar cu caracter democratic, scos de un grup de tineri.
* “Tutova”, “Vestea”, ziare cu existență scurtă.
În această perioadă de pionierat a presei bârlădene, apar și publicații pe domenii de activitate: ziare muncitorești (“Gazeta meseriașului”, “Glasul meseriașilor”); publicații pedagogice (revista “George Lazăr”, iar mai târziu, în perioada interbelică, “Tribuna pedagogică” și “Îndrumări pedagogice”); presa istorică (revista “Miron Costin”); presa medicală (“Analele Spitalului Bârlad și Elena Beldiman”; “Analele medicale”); presa sportiv – umoristică (“Hippodromul Bârladului”, “Gura lumii”); presa literară (revistele “Paloda literară”, “Făt-Frumos”, “Ion Creangă”, “Freamătul”).

Simpozion de excepție, la Zilele Culturale ale Bârladului

de Mihaela NICULESCU

Societatea de Științe Istorice Filiala Bârlad a fost prezentă și în acest an în cadrul Zilelor Culturale ale Bârladului cu un simpozion interesant, la care au participat invitați speciali din Iași și București.

Printre aceștia, au prezentat lucrări interesante, în premieră chiar, col. dr. Mircea Tănase de la Statul Major General Român, dr. Silviu Moldovanu și dr. Florian Banu, de la CNSAS, prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași, dr. Alin Spânu de la Ministerul de Externe, și prof. dr. Laurențiu Chiriac, de la Muzeul Județean Vaslui. La simpozion a participat și prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, care și-a lansat volumul „România interbelică”, apărut în acest an, la „Demiurg” Simpozionul cu tema „Războiul și drama schimbării”, organizat de Societatea de Științe Istorice Filiala Bârlad în parteneriat cu Primăria Bârlad, a fost dedicat împlinirii a 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
„S-au împlinit șapte decenii de la sfârșitul celei mai mari conflagrații mondiale, declanșată la 1 septembrie 1939, de forțele Axei, Germania hitleristă, încheiată la 9 mai 1945 prin capitularea Germaniei. Războiul se încheie, de fapt, în regiunea Asiei și Oceanului Pacific, câteva luni mai târziu, la 2 septembrie 1945, prin capitularea Japoniei. Războiul a antrenat peste 60 de state din lume, iar consecințele au fost au determinat pagube materiale și umane, înregistrându-se peste 60 de milioane de morți, răniți și dispăruți. România a intrat în cel de al Doilea Război Mondial la 22 iunie 1941, alături de forțele Axei, cu scopul eliberării Basarabiei și nordului Bucovinei, teritorii răpite abuziv de Uniunea Sovietică, în iunie 1940.”, a declarat Oltea Rășcanu – Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice Filiala Bârlad.
Simpozionul organizat în acest an a fost unul de excepție, dar, din păcate, interesul profesorilor de specialitate din Bârlad a rămas la fel de scăzut ca în anii trecuți, participând doar doi profesori de istorie.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: