Home / Tag Archives: pensie

Tag Archives: pensie

Peste 27.000 de pensionari vasluieni primesc de la stat bani pentru completarea pensiilor

27.773 de pensionari vasluieni încasează indemnizația socială. Un număr de 20.307 persoane sunt pensionari de stat și 7.466 persoane primesc pensie de agricultori.

Conform datelor Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui, în cazul pensionarilor de stat se înregistrează un venit mediu în valoare de 263 lei, cu care se completează de la bugetul de stat diferența de la pensia calculată de drept și până la cuantumul pensiei minime de 704 lei. În situația pensionarilor din agricultură, venitul mediu acordat de la stat pentru completarea pensiei este de 143 lei.

Începând din data de 1 septembrie 2019, creșterea punctului de pensie la valoarea de 1.265 lei a fost dublată și de majorarea pensiei minime la valoarea de 704 lei. Cauzele pentru care un număr mare de pensionari vasluieni primesc pensia minimă garantată de stat sunt multiple. În primul rând, pensiile din județul Vaslui sunt foarte mici și majorările succesive ale pensiei minime au depășit cuantumul pensiei primite în baza stagiului de cotizare. Spre exemplu, la o vechime în muncă de 30 de ani în industria ușoară, persoana respectivă a ieșit din câmpul muncii cu o pensie sub 600 de lei, iar statul trebuie să cotizeze cu restul sumei până la 704 lei. De asemenea, majoritatea lefurilor primite de muncitorii vasluieni au fost la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce a condus la niște pensii foarte mici. Astfel, sunt pensionari în plată care au pensia de bază de câteva zeci de lei, iar în prezent încasează aceiași pensie minimă la fel cu o persoană care a cotizat zeci de ani la bugetul public de pensii.

Indemnizația socială pentru pensionari, așa cum e definită în OUG nr. 6/2009, se acordă pentru ca fiecare persoană căreia i se calculează o pensie sub un nivel minim garantat să primească cel puțin această valoare de pensie minimă garantată. (Dănuț CIOBANU)

Salariații ies tot mai greu la pensie, iar pensionarii pleacă tot mai repede spre cimitir

de Dănuț CIOBANU

Printr-o legislație tot mai restrictivă, statul a reușit reducerea spectaculoasă a numărului de pensionari din județul Vaslui. Pentru a nu mai plăti pensii de la buget, legiuitorii au crescut atât vârsta standard de pensionare, cât și stagiul de cotizare. Dacă mai adăugăm și condițiile grele de viață a bătrânilor și rata crescută a mortalității în rândul acestora, avem în față rețeta dezastrului. Numai în ultimul an, județul Vaslui are un minus de peste 6.000 de pensionari.

Județul Vaslui a pierdut în ultimul an nu mai puțin de 6.093 de pensionari. La data de 1 octombrie 2019, erau înregistrați la Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui 93.729 pensionari, din care 81.685 pensionari de stat și 12.044 pensionari din agricultură. Spre comparație, în aceiași lună a anului trecut, erau în plată 99.822 de pensionari, din care 86.265 pensionari de stat și 13.557 pensionari din agricultură. Practic, dacă ne raportăm la evoluția numărului total al pensionarilor din ultimul an reiese o diminuare cu un procent de 6,5%.

Demn de remarcat este faptul că scăderea numărului de pensionari nu are drept cauză creșterea numărului de decese, care este în fiecare an relativ constant. Principala cauză care a determinat o diminuare spectaculoasă a numărului de pensionari este legislația în vigoare. În primul rând este vorba despre creșterea anuală a stagiului de cotizare din ultimele două decenii. Conform Legii nr. 19/2000 a sistemului public de pensii, femeile ieșeau la pensie la vârsta de 57 de ani, iar bărbații la vârsta de 62 de ani. Potrivit Legii nr. 263/2011 a sistemului public de pensii, vârsta standard de ieșirea la pensie a crescut la 65 de ani bărbații și 63 de ani femeile. O altă cauză a diminuării numărului de pensionari este ajustarea stagiului de cotizare. Dacă în anul 2000 stagiul de cotizare era de 25 de ani la femei și 30 de ani la bărbați, în prezent acesta a crescut la 35 de ani atât la femei, cât și la bărbați. Cu alte cuvinte, printr-o legislație tot mai restrictivă, salariații aflați în câmpul muncii ies tot mai greu la pensie.

Fenomen alarmant

Trendul diminuării numărului de pensionari s-a declanșat în urmă cu mai mulți ani. Potrivit datelor CJP Vaslui, în luna noiembrie 2018 erau înregistrați în evidențele instituției un număr total de 95.549 pensionari. Spre comparație, în anul 2015 în județul Vaslui erau înregistrați 100.581 pensionari, în anul 2016 numărul acestora a scăzut la 98.391 pensionari, pentru ca în anul 2017 să mai fie în plată doar 97.048 pensionari. În prezent, pensia medie la pensionarii de stat din județul Vaslui se ridică la 1.130 lei, iar pensia medie din agricultură este de 557 lei. 

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că pe lângă ieșirii mai greu la pensie din câmpul muncii, pensionarii nu au condițiile necesare pentru a avea un trai decent: “Fiecare persoană care înaintează în vârstă are tot mai multe boli, iar pensionarii nu au bani destui să își cumpere medicamente să se trateze, iar în unele care nu le găsesc în farmacii. Persoanele în vârstă au nevoie de condiții normale de viață, de hrană bună, de medicamente, de căldură. Mai ales iarna, lipsa căldurii este principala cauză de îmbolnăvire. Pensionarii obișnuiesc să plătească mai întâi facturile și de multe ori rămân fără bani pentru cele necesare vieții. Cei de la București spun că e nevoie de 60 de lei pentru a acoperi coșul zilnic necesar unei persoane pentru a trăi decent. Însă foarte mulți pensionari nu au acești bani”.

O bârlădeancă a fost furată la ea în casă de o escroacă ce se dădea reprezentanta unei asociații umanitare

O femeie de 87 de ani a rămas fără pensie chiar în ziua când i-a adus-o poștașul.

Marți dimineață s-a trezit la ușa apartamentului, de pe Bulevardul Epureanu, cu o tânără drăguță, amabilă care venise să-i aducă un cadou din partea unei asociații: un spray, un pampers și câteva dulciuri. Femeia nu prea a înțeles de la ce asociație este vizitatoarea și chiar i-a specificat că nu o interesează asemenea cadouri, mai ales dacă vin de la politicieni. Amabilitatea tinerei oacheșe, primită în casă de bătrână, a copleșit-o de-a dreptul pe aceasta, mai ales că locuiește singură de mult timp.

Cu toate că este în vârstă, femeia este destul de precaută și nu lasă în casă pe oricine. De data asta a greșit. Și credulitatea a costat-o 2.400 lei, pensia pe o lună.

„ Parcă m-a vrăjit, era atât de plăcută, frumușică, creolă și vorbea așa de frumos de te ungea la inimă. După ce mi-a oferit câteva lucruri din partea unei asociații, spunea ea, m-a rugat să o las până la grupul sanitar. Am invitat-o să meargă la toaletă și am urmărit-o de pe hol. A revenit și după ce am stat de vorbă câteva minute, despre bătrânețe, despre copii, despre viață în general, m-a rugat să-i schimb 100 de lei. M-am dus în dormitor, în șifonier și i-am adus două bancnote de 50 de lei. Mi-a cerut apoi un tampon, pentru că mi-a spus că tocmai îi venise „problemele”… I-am oferit ce a dorit și la fel am rămas pe hol așteptând-o. După alte câteva minute, în care mă complimentase cu tot felul de vorbe frumoase mi-a cerut a treia oară să meargă la toaletă, invocând o mică hemoragie. Mi s-a părut exagerat comportamentul, dar am crezut-o. Și de data aceasta am rămas în cameră uitându-mă spre hol, unde este baia, dar pentru o clipă, probabil, mi-am întors capul și cred că atunci a operat. Doamne atât de repede încât parcă știa că plicul cu bani era sus în șifonier, sub fulare. Am văzut-o pentru un moment ieșind din dormitor și s-a scuzat că a greșit ușa. Atunci trebuia să intervin și să mă uit dacă mai erau banii în șifonier. Dar cine știe, poate că – mi dădea cu vrun spray și mă omora. La plecare mi-a spus că va reveni a doua zi cu un alt cadou. Între timp primise un telefon, de la cineva care o întreba „ ce face?”. Ea i-a răspuns că muncește. După ce a părăsit apartamentul, am alergat la șifonier și am realizat ce muncea de fapt: fura banii oamenilor. Plicul cu cele 2.400 de lei îmi fusese furat, cu mine în casă.”, a declarat pentru Est News, victima excroacei.

Bătrâna care suferă de afecțiuni cardiace, nu a mai fost bună de nimic. A anunțat-o pe vecina de la etajul 1 despre necazul ei și aceasta a sunat la 112. Polițiștii ajunși la fața locului, au întocmit un proces verbal și au luat probe în vederea identificării autoarei furtului. Unii vecini din bloc spun că escroaca a sunat și la ei, întrebând despre o familie care nici nu locuiește la ei în bloc. Probabil escroaca, în jur de 20 de ani, tatona terenul, dar și-a dat seama că singura persoană pe care o putea păcăli în bloc, era tocmai bătrâna de la parter.

Păgubita recomandă tuturor celor în vârstă, dar și celorlalți bârlădeni să fie atenți cu cine vorbesc la ușa apartamentului și să nu permită accesul oricui în casă.

„ Sunt atât de credibili acești escroci, atât de buni psihologi, încât nici nu realizezi cu cine stai de vorbă. Am experiență mare de viață dar nu am putut crede că această ființă care mi-a intrat în casă ar putea fi o infractoare.”, a mai precizat păgubita.

,,În cauza s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt. Se fac cercetări pentru identificarea și tragerea la răspundere a infractoarei. Tragem un semnal de alarma în rândul populației, sfătuind-o să nu primească în locuință persoane necunoscute, indiferent de motivul pe care îl invocă.”, a declarat pentru Est News, Bogdan Gheorghiță, purtătorul de cuvânt al ISJ.

Deși practici similare se înregistrează de ani de zile în Bârlad, credulitatea locatarilor de la bloc și case este în continuare mare, la fel ca și prejudiciile materiale aduse acestora. ( Mihaela NICULESCU)

Peste 300 de pensionari vasluieni au primit bani în plus în urma recalculării pensiilor

Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui a finalizat a doua etapă de recalculare a pensiilor pentru grupele de muncă. Este vorba despre foștii angajați care au lucrat în condiții de radioactivitate, lucrătorii de la CFR, fochiști, personalul navigant (aviatori), dansatori, balerini etc, pentru care stagiul de cotizare a fost restrâns de la 35 de ani la 20 de ani.

“Casa Națională de Pensii identifică persoanele care beneficiază de recalculare, în baza unui program informatic. Noi primim toate aceste date, după care trecem la recalcularea pensiilor”, a spus Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui.

Majorarea pensiilor este posibilă în urma modificării legislative, prin care stagiul de cotizare al pensionarilor care au lucrat în condiții deosebite de muncă s-a redus de la 35 de ani la 20 de ani. Implementarea legii se face pe durata unui an, din data de 1 octombrie 2018 până în data de 1 octombrie 2019.

Spre exemplu, în unele cazuri, cum ar fi foștii mineri, pensiile s-au dublat de la 2.000 de lei la 4.000 de lei lunar. În medie, în cazul pensiilor recalculate, creșterea pensiilor a fost de aproape 1.000 de lei. Județul Vaslui are în total 95.549 pensionari, din care 30.989 beneficiari de indemnizație socială. (Dănuț CIOBANU)

Mii de pensionari vasluieni sunt executați silit din cauza datoriior la Fisc și la primării

de Dănuț CIOBANU

Tot mai mulți pensionari din județul Vaslui au ajuns să fie executați silit. În luna aprilie 2019, datoriile pensionarilor vasluieni la diferiți creditori se ridica la aproape 70 milioane de lei. Doar în primele trei luni ale acestui an, Casa de Pensii Vaslui a primit 483 adrese de înființare a popririlor. Cele mai multe adrese pentru executarea pensiilor vin de la executorii judecătorești, primării și ANAF.

În luna aprilie 2019, datoria totală a pensionarilor din județul Vaslui pentru recuperarea căreia s-a demarat procedura de executare silită prin poprire pe pensie este de aproape 70 milioane de lei. În evidențele Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui sunt înregistrate 3.303 popriri pe pensii. Structura popririlor este următoarea: 3.127 popriri pe pensii de stat și 176 sunt popriri pe pensii din agricultură. Spre comparație, în luna martie 2018 erau deschise 3.179 de popriri, datoria totală de recuperat fiind de circa 67,6 milioane de lei.

Loredana Enache, purtător de cuvânt al CJP Vaslui, a precizat că suma reținută în luna aprilie din popriri se ridică la peste 250.000 de lei.

“Cele mai multe adrese de înființare a popririlor vin din partea birourilor executorilor judecătorești, urmate de cele venite de la unitățile administrativ teritoriale și ANAF. CJP Vaslui reține lunar sume cuprinse între 1 leu și 929 lei, în funcție de cuantumul pensiei poprite, a numărului de titluri executorii primite pe numele debitorului și de cuantumul pensiei, a declarat, pentru Est News, Loredana Enache.

Sunt vizați de executarea silită prin poprire 2.377 pensionari. Cei mai mulți dintre pensionarii cu rețineri pe pensie au o singură poprire (aproximativ 76%), însă sunt și pensionari împotriva cărora a fost demarată procedura de executare silită pentru un număr mai mare de debite. În aceste cazuri, se reține lunar jumătate de pensia debitorului împărțită între creditorii pensionarului, direct proporțional cu suma de recuperat”, a spus Loredane Enache.

Cea mai mare sumă datorată de un pensionar și care se recuperează și prin poprire pe pensie este de 3.705.654 lei (sumă de recuperat prin intermediul executorilor judecătorești).

Un număr de 11 pensionari au datorii mai mari de 1.000.000 lei fiecare, datoriile cumulate de aceștia (27.748.940 lei) reprezentând aproximativ 40% din datoria totală a pensionarilor executați silit.

Vasluienii care nu vor să mai cotizeze la Pilonul II de pensii își pot transfera integral contribuțiile la stat

Norma care stabilește procedura exactă prin care fondurile depuse la Pilonul II pot fi transferate la Pilonul I a fost adoptată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și publicată recent în Monitorul Oficial. Sumele deținute până la data transferului în sistemul public de pensii vor rămâne în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată.

Vasluienii care au cotizat cel puțin 5 ani la Pilonul II de pensii și vor să înceteze plata acestor contribuții pentru a-și transfera integral contribuțiile în sistemul public de pensii vor putea face acest lucru. Posibilitatea transferului vine în urma prevederilor OUG 114/2018, controversata Ordonanță de Urgență care a impus taxa pe lăcomie și a suprataxat mediul de afaceri.

Ce trebuie să facă persoanele care doresc ca statul să nu mai efectueze contribuția lunară la pensiile private obligatorii? Să trimită administratorului său de pensii private o cerere-cadru care conține, pe lângă datele de identificare a participantului la Pilonul II (nume și prenume, cod numeric personal, seria și numărul Cărții de identitate, data nașterii, etc) și datele de contact (adresa de domiciliu sau reședință, adresă de corespondență, număr de telefon).

În același document se va menționa și seria și numărul actului individual de aderare, denumirea fondului de pensii administrat privat și numele și adresa administratorului. Alte elemente esențiale cuprinse în cererea-cadru privesc denumirea angajatorului, cu tot cu Codul Unic de identificare, dar și denumirea casei de pensii la care este înregistrat participantul.

Vasluienii vor trebui să anexeze acestei cereri copia actului de identitate valabil la data depunerii documentului și o declarație pe proprie răspundere, prin care recunosc că a cerut încetarea plății contribuției individuale la fondul de pensii administrat privat, „în conformitate cu prevederile art. 81 pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018”.

Cererea de încetare a plăților contribuțiilor la acest sistem către administratorii fondurilor de care aparțin își va face efectul începând cu contribuțiile aferente lunii în care a fost depusă. Sumele deținute până la data transferului în sistemul public de pensii vor rămâne în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată.

Cei care doresc să-și exercite această opțiune trebuie să ia în calcul și riscurile la care se vor expune mutându-și contribuțiile în sistemul public de pensii (Pilonul I), sistem în care actualii angajați plătesc pentru pensionarii de acum și a cărui sustenabilitate este serios afectată pe termen lung de procesul de îmbătrânire a populației și a unui număr tot mai mic de angajați care să susțină pensionarii. (Mara GRIGORIU)

Inspecția Muncii Vaslui mai are în arhivă peste 4.000 cărți de muncă

La începutul acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui mai avea în gestiune încă 4.200 carnete de muncă neridicate de titulari. În cursul anului 2018, agenții economici și titularii au ridicat de la Inspecția Muncii Vaslui 3.600 carnete de muncă.

Manuela Moraru, purtător de cuvânt al ITM Vaslui, a precizat că potrivit Codului Muncii, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă. “Având în vedere numărul mare de carnete de muncă aflate în gestiunea noastră și neridicate de foștii salariați ai agenților economici din județul Vaslui, rugăm titularii sau, după caz, împuterniciții acestora să se prezinte la sediul ITM Vaslui. Pentru ridicarea carnetelor de muncă, titularii pot merge și la punctele de lucru din municipiile Bârlad și Huși, potrivit apartenenței teritoriale”, ne-a mai spus Manuela Moraru.

Motivele pentru care vasluienii nu și-au ridicat nici până la această dată cărțile de muncă sunt multiple. O parte din titulari sunt plecați la muncă în străinătate, în timp ce alții consideră că documentele sunt mai în siguranță la Inspecția Muncii. Conform legislației în vigoare, cărțile de muncă trebuiau ridicate de la ITM Vaslui până la data de 30 iunie 2011.

În conformitate cu prevederile Codului Muncii, la 1 ianuarie 2011 s-au abrogat dispozițiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, dată de la care a încetat existența carnetului de muncă. (Dănuț CIOBANU)

Boala face ravagii – Județul Vaslui mai are în plată doar 9.486 pensionari de invaliditate

de Dănuț CIOBANU

Într-un singur an, numărul pensionarilor vasluieni pe caz de boală a scăzut cu 278 de persoane. Cauzele principale care au condus la diminuarea severă a beneficiarilor de pensii de invaliditate sunt criteriile medicale exigente în stabilirea gradului de invaliditate și decesul pensionarilor, diagnosticați cu boli grave. La sfârșitul anului 2018, în județul Vaslui mai erau înregistrați 9.486 pensionari de boală.

Numărul pensionarilor de invaliditate din județul Vaslui a scăzut în anul trecut cu 278 de persoane. Dacă în ultimii ani ritmul de diminuare a numărului pensionarilor pe caz de boală era de circa 100 de persoane/an, în 2018 lucrurile s-au schimbat radical. Potrivit datelor Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui, dacă la data de 31 decembrie 2017 erau înregistrați 9.764 pensionari de invaliditate, la încheierea anului 2018 au mai rămas în plată doar 9.486 pensionari de boală.

Loredana Enache, purtător de cuvânt al CJP Vaslui, a precizat că sunt mai multe motive care au condus la reducerea constantă a beneficiarilor de pensie de invaliditate. În primul rând, o persoană bolnavă reușește foarte greu să se mai pensioneze, din cauza aplicării unor criterii medicale exigente în ceea ce privește stabilirea gradului de invaliditate. Aceste criterii de evaluare a capacității de muncă s-au modificat și, în prezent, este dificil să obții un grad de invaliditate. Pensionarea depinde de comisia de expertiză medicală care analizează diagnosticul unei persoane, gradul în care este afectată capacitate de muncă a solicitantului. Un alt motiv al diminuării constante a numărului de pensionari de boală este decesul acestora. Cum mulți pensionari de invaliditate sunt diagnosticați cu neoplasm, bolile cardiovasculare, boli psihice și boli ale aparatului respirator, rata deceselor este foarte mare. Nu în ultimul rând, pensionarii de invaliditate care reușesc să ajungă la vârsta legala de pensionare trec din grupa pensionarilor de boală în cea a pensionarilor la limită de vârstă.

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale. Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă, boli profesionale, neoplazii, schizofrenie și SIDA. De asemenea, beneficiază de această categorie de pensie elevii, ucenicii, studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale, precum și marii mutilați, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989.

Iată ce trebuie să știe vasluienii care vor pensie internațională

Tot mai mulți vasluieni care lucrează cu acte în regulă în străinătate au solicitat, în ultimii ani, pensie internațională sau comunitară, dacă e vorba despre stagii de cotizare la asigurările sociale din alte state europene. Numai în cursul anului 2018, la Casa Județeană de Pensii au fost primite aproximativ 2.000 cereri de soluționare a dosarelor pentru pensie comunitară.

Pentru a beneficia de pensie internațională, vasluienii care au muncit cu forme legale în străinătate trebuie să știe că fiecare stat are propriile reguli în materie de acordare a acestui drept. Vestea bună este că persoanele care au lucrat în mai multe țări pot beneficia de drepturi de pensie în fiecare dintre acestea, dar, atenție, vârsta legală de pensionare diferă de la un stat la altul!

Toate normele în vederea stabilirii pensiilor comunitare sunt prevăzute în Regulamentul Comisiei Europene nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, regulament care se aplică în toate statele din Uniunea Europeană, la care se adaugă Elveția, Islanda, Norvegia și Lichtenstein.

Pentru ca anii lucrați în străinătate să fie luați în considerare la calcularea pensiei solicitanții trebuie să fi muncit în fiecare stat cel puțin un an, după cum prevede regulamentul. În unele țări, este obligatoriu să fi lucrat o anumită perioadă pentru a dobândi dreptul la pensia corespunzătoare, în România, de exemplu, stagiul minim de cotizare este de 15 ani. La calculul pensiei se aplică principiul cumulării perioadelor de cotizare, ceea ce înseamnă că se vor lua în calcul toate perioadele lucrate în alte țări, ca și cum s-ar fi muncit pe teritoriul României.

Mai concret, un vasluian care a lucrat în Romȃnia timp de 10 ani și în Germania, 20 ani, poate să ceară pensie în România chiar dacă aici nu a efectuat stagiul minim de cotizare, deoarece casa de pensii română este obligată să ia în calcul perioada de cotizare din statul străin, ceea ce duce la depășirea limitei minime de 15 ani.

De reținut este că, pentru perioadele în care s-a lucrat fără îndeplinirea condițiilor de legalitate în muncă din țara respectivă, nu se poate spera ca acestea să fie luate în calcul nici la stagiul minim de cotizare, nici la stabilirea valorii pensiei cerute în România (sau în oricare alt stat).

Ce trebuie să facă vasluienii pentru a primi pensie internațională

Persoanele care vor să-și ceară drepturile pentru anii munciți în străinătate trebuie să se adreseze casei de pensii din ultima țară în care au lucrat. În România, cererea se depune la casa teritorială de pensii de care aparțin cu domiciliul, însoțită de documentele doveditoare.

Ulterior, autoritățile care primesc cererea sunt cele care se ocupă de stabilirea pensiei pentru toate perioadele lucrate în celelalte țări. Este responsabilitatea casei de pensii să obțină toate informațiile legate de normele legale aplicabile din străinătate, în fiecare dintre statele în care a muncit solicitantul.

Pentru fiecare dintre tipurile de pensie (pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială, invaliditate, de urmaș) ce se acordă în Romȃnia, legea stabilește reguli diferite și trebuie depuse documente diferite la casele de pensii.

Cele mai importante acte ce nu trebuie să lipsească de la dosarul de pensie sunt: formularul de cerere E 202; formularul E 207; declarație pe propria răspundere; copie după actul de identitate românesc (dacă dețin dublă cetățenie sau dacă au menținut cetățenia română); carnetul de muncă original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate; livretul militar original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate; diploma de studii originală sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverința din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora și forma de învățământ; adeverință privind sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă.

Cum se calculează pensia internațională

Autoritățile abilitate din fiecare țară comunitară calculează pensia ținând cont de toate perioadele lucrate în orice țară a Uniunii Europene. În acest scop, se cumulează perioadele de muncă și se stabilește pensia teoretică, adică pensia ce ar trebui să fie plătită dacă toate contribuțiile ar fi fost vărsate în fondul național de pensii, pe toată durata.

Apoi, valoarea rezultată se ajustează pentru a reflecta durata efectivă a perioadelor de cotizare din țara respectivă („prestația pro-rata”). Dacă sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate pentru a primi o pensie de stat într-o anumită țară, indiferent de perioadele în care s-a cotizat la fondurile de pensii din alte țări, casa de pensie calculează și pensia națională, cunoscută drept „prestație autonomă”.

Autoritatea națională compară prestația pro-rata și prestația autonomă și oferă prestația care are valoarea mai mare în țara respectivă. Astfel, vasluienii pot primi de la cȃteva sute la cȃteva mii de euro dacă au muncit în străinătate, în funcție de domeniul în care au activat, dar și în funcție de vechime.

Începând cu anul 2008, pensionarii vasluieni stabiliți în străinătate pot primi pensia și pe teritoriul statului de domiciliu, dacă fac dovada că reședința lor se află peste granițe. (Mara GRIGORIU)

Județul Vaslui are 82.000 de participanți la un fond de pensii administrat privat

La sfârșitul lunii octombrie 2018, în județul Vaslui s-au înregistrat 82.041 de participanți la un fond de pensii administrat privat, ceea ce reprezintă 1,13% din numărul total al persoanelor înscrise la un fond privat la nivelul întregii țări. Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice din România, în luna octombrie 2018, în județul Vaslui s-au făcut viramente în conturile bancare personale doar pentru 52.622 de participanți. Practic, în luna octombrie 2018, pentru un număr de 29.419 participanți nu s-au făcut viramente în conturile lor.

În prezent, cota de contribuție aferentă fondurilor de pensii administrate privat este de 3,75%. Cota transferată trebuia să ajungă la 6% în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a Legii 411/2004, cu o creștere procentuală de 0.5 puncte procentuale pe an. Cota de contribuție transferată a fost inițial de 2%. Ulterior, cota a crescut anual și în 2017 a fost de 5,16%, pentru ca în 2018 să scadă la 3,75%.

Conform art. 138 din Legea 227/2015, privind Codul fiscal, cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele: 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale; 4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora; 8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.(Dănuț CIOBANU)

Peste 400 de vasluieni au ieșit la pensie luna trecută

În luna noiembrie 2018, Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui a înregistrat 429 dosare noi de pensie. Tot în luna trecută, funcționarii instituției au soluționat 700 cereri de modificare de drepturi de pensie. Este vorba despre recalculări, treceri de la pensie de invaliditate sau anticipată sau anticipată parțială la pensie pentru limită de vârstă, schimbări de grad, sistări de pensie, suspendări de pensie, modificare număr urmași, revizuiri ale dosarelor din oficiu.

Pe categorii de pensii, situația deciziilor de înscriere la pensie se prezintă astfel: 158 decizii de înscriere la pensie de limită de vârstă; 70 decizii de acordare a pensiei anticipate și anticipate parțiale; 79 decizii de înscriere la pensie de invaliditate; 73 decizii de acordare a pensiei de urmaș.

În luna trecută, CJP Vaslui a emis 49 decizii de respingere a unor indemnizații în baza legilor speciale (DL 118/1990, Legea 578/2004, Legea 309/2002, Legea 341/2004).

La începutul acestei săptămâni, legea pensiilor a fost aprobată de Camera Deputaților, forul decizional la acest proiect.

Actul normativ prevede creșteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel: 2019 – 1.265 de lei, 2020 – 1.775 de lei, 2021 – 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referință se va indexa anual cu rata inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. În lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. De asemenea, în cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menține suma în plată. (Dănuț CIOBANU)

Sute de vasluieni vor lămuriri privind data de pensionare

În perioada 1 iulie – 30 septembrie 2018, 328 de persoane s-au înscris în audiență la Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui solicitând lămuriri privind data înscrierii la pensie, corectitudinea documentelor deținute și calcularea stagiului de cotizare, recalcularea și revizuirea deciziilor, acordarea biletelor de tratament.

“Problemele semnalate de cetățeni constituie o prioritate pentru conducerea instituției noastre. Astfel, orice solicitare primită din partea contribuabililor este tratată cu maximă responsabilitate și se fac eforturi atât pentru identificarea sursei generatoare de nemulțumiri, cât și pentru înlăturarea sau diminuarea acestora”, a precizat Loredana Enache, purtător de cuvânt a CJP Vaslui.

Peste 3.500 de vasluieni au solicitat în anul 2017 audiențe la CJP Vaslui. Pe fondul modificărilor de legislație din domeniul pensiilor publice, numărul solicitărilor de audiențe a crescut în anul 2017 cu peste 15% față de anul precedent.

Conducerea CJP Vaslui are audiențe o dată pe lună în municipiile Bârlad, Huși și în orașul Negrești, în timp ce la Vaslui au loc audiențe zilnic. Din cei aproximativ 100.965 de pensionari din județul Vaslui, circa 25.000 de persoane încasează lunar pensia minimă în valoare de 640 de lei. În evidențele oficiale sunt înregistrați 75.965 pensionari la limita de vârstă, 11.287 pensionari de urmaș, 9.807 pensionari de invaliditate, 3.046 beneficiari de legi speciale, 1.292 pensionari cu pensie anticipată parțială și 256 pensionari cu pensie anticipată. (Dănuț CIOBANU)

Peste 37.000 de pensionari vasluieni încasează pensiile prin cont bancar

de Dănuț CIOBANU

Pensionarii se arată dispuși să primească pensiile prin cont, însă mai întâi ar trebui ca băncile comerciale să monteze bancomate în fiecare localitate vasluiană. Pentru pensionarii care au un cont la o bancă, plata pensiei prin cont curent personal se va face începând cu luna următoare celei în care s-a înregistrat cererea la Casa de Pensii Vaslui. 

Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui continuă acțiunea de popularizarea și încurajare a pensionarilor de a opta pentru modalitatea de plată a drepturilor prin intermediul conturilor bancare. Promovarea modalității de plată a pensiilor prin cont se realizează atât prin acordarea de relații la ghișeele CJP Vaslui, cât și prin materialele promoționale puse la dispoziția instituției de către băncile cu care s-au încheiat convenții în acest sens.

La data de 30 septembrie 2018 numărul persoanelor care încasau plata pensiilor prin cont bancar era de 37.307, ceea ce reprezintă 36,44% din totalul pensionarilor din județul Vaslui. Spre comparație, la începutul acestui an, 34.593 de pensionari încasau drepturilor de pensie prin cont bancar.

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că pensionarii ar trebuie să se decidă și să treacă treptat la noul sistem de plată al pensiilor: “Nu se poate trece deodată la cont bancar, mai întâi trebuie ca băncile să pună bancomate în toate localitățile. Din câte știu eu, sunt puține comune vasluiene în care sunt montate bancomate. Încet, încet, ar trebuie să trecem pe card. De câte ori se iese în stradă tot se strigă că vrem o țară ca afară, dar acolo nu se mai lucrează cu cash. Acum nu mai este diferență mare între zilele de plată a pensiilor prin card și mandat poștal. Postașul plătește pensiile în data de 2-4 ale fiecărei luni, iar pe card banii sunt puși începând cu data de 10-11 a fiecărei luni. Am tot auzit comentarii la televizor pe această temă, dar nu poți să spui că omul e prost și nu știe să umble cu un card. Cei mai în vârstă pot da cardul la un nepot să îi scoată pensia. Comisioane nu se percep când se scoate pensia și ar trebui ca în fiecare localitate să fie bancomate care să funcționeze non stop”.

Modalități de plată a pensiilor

În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar. Plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, prin mandat poștal, în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și Compania Naționala Poșta Română sau între CNPP și bănci. În vederea încasării pensiilor prin cont curent personal, pensionarii se adresează direct instituțiilor financiar -bancare, solicitând deschiderea contului. Plata pensiei prin cont curent personal se va face începând cu luna următoare celei în care s-a înregistrat cererea la CJP Vaslui.

Lista băncilor comerciale care au încheiat convenții privind plata pensiilor: Bancpost, CEC, Banca Comercială Română, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Comercială Carpatica, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Volksbank, Piraeus Bank, Alpha Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Unicredit Țiriac Bank.

Goana după arhive – Fără acte doveditoare, pensionarii nu vor avea pensii mai mari

Noua lege a pensiilor are mai multe capcane pentru pensionari. Ministerul Muncii a decis că pentru perioada 1975 – 2001 se va acorda un procent de 10% din oficiu tuturor pensionarilor. În schimb, pensionarii care au lucrat în acord vor primi bani în plus, peste procentul de 10%, doar dacă aduc acte doveditoare. Cum multe arhive ale fostelor fabrici nu se mai găsesc, pensionarii nu vor avea de unde să scoată adeverințe și, în consecință, nu vor avea pensii majorate.

Pensionarii sunt nemulțumiți de modul cum este abordată în noua lege a pensiilor munca în acord. Conform actului normativ, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001 se va acorda un procent de 10% din oficiu tuturor pensionarilor. Practic această majorare reprezintă un spor de 10% care se aplică salariilor în plată în acea perioadă. Potrivit legii, acest spor va putea fi majorat dacă pensionarul aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Este vorba despre acte în care să se specifice numărul orelor suplimentare lucrate, primele încasate, al 13-lea salariu și alte sporuri care nu s-au valorificat până acum.

Ioan Stamate, președintele Consiliului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că problema foștilor pensionari este că, în prezent, nu mai găsesc arhivele societăților la care au lucrat și nu pot face rost de acte doveditoare: “La ultima întâlnire de lucru cu reprezentanții Ministerului Muncii am ridicat această problemă. În lege se prevede că se dă 10% pentru toți pensionarii, dar sunt persoane care au lucrat în acord și care au dreptul la mai mulți bani. Însă, arhivele nu se mai găsesc, nu ai de unde scoate adeverințe. De aceea e bine ca fiecare salariat să se îngrijească să aibă trecut în cartea de muncă toate perioadele lucrate în acord, pentru a-i ajuta la calculul pensiei. Nici fostele fabrici nu au dat banii pentru contribuțiile sociale, iar pensiile vor fi mai mici. Omul nu-i vinovat, dar trebuie să se uite pe fluturaș să vadă că este trecut că a lucrat în acord, în anumite grupe de muncă”.

Arhivele nu mai sunt în județ

La nivelul județului Vaslui, în mai multe fabrici cum ar fi Mecanica ori Izolatoare s-a lucrat în acord, iar după aprobarea actului normativ foștii salariați vor trebui să își scoată adeverințe pentru a avea pensiile mai mari. În prezent, o mare parte din arhivele fostelor unități economice din județ sunt preluate de firme specializate din București și Iași. În schimb, pensionarii vasluieni care au lucrat la fabrici din alte zone ale țării trebuie să meargă la sediile respectivelor unități pentru a solicita acte doveditoare.

“În lege spune că după recalcularea cu un procent de 10%, dacă omul aduce acte doveditoare ale muncii în acord, primește mai mult. Au fost multe neglijențe cu arhivele și nu ai de unde să iei aceste adeverințe. Nici sindicatele nu au ținut legătura cu patronatul să poată ajuta salariații”, a mai spus Ioan Stamate.

Conform noii legi a pensiilor, recalcularea pensiilor cu un procent de 10% se aplică pensionarilor cu drepturi deschise până la data intrării în vigoare a actului normativ, dar și persoanelor care vor ieși la pensie după data de 1 octombrie 2019. 

Majorarea de 10% se aplică doar perioadelor contributive, nu și perioadelor asimilate. De asemenea, majorarea nu se aplică celor care, în baza unor hotărâri judecătorești, au beneficiat deja de valorificarea unor drepturi salariale altele decat cele recunoscute de legislația în vigoare la data stabilirii/recalculării pensiei. (Dănuț Ciobanu)

Pensionarii din județ nu sunt solidari cu protestatarii din Capitală. ”Nu susținem ieșitul în stradă”

Pensionarii din județul nostru, cel puțin cei care fac parte din sindicatul condus de Ioan Stamate, nu-și susțin ”colegii” care protestează, periodic, în București nemulțumiți că, în proiectul Legii pensiilor aflat în dezbatere publică, valoarea punctului de pensie nu este de 45% din salariul mediu brut. Însă, și pensionarii vasluieni au o problemă, cea a pensiilor speciale, care, în opinia lor, sunt mult prea mari în raport cu cele de asigurări sociale.

Ieșitul în stradă nu este văzut ca pe o soluție de către pensionarii din județul nostru pentru creșterea venitului acordat de stat. Nici măcar protestul de acum câteva zile din fața Guvernului nu le-a mobilizat și nici sensibilizat pe persoanele de vârsta a treia care au ieșit din câmpul muncii în județ.

În general, dacă se duc la îndeplinire promisiunile făcute și crește periodic valoarea punctului de pensie, nu văd motivele de nemulțumire. Eu cred că pensionarii ies mult mai bine cu aceste majorări decât prin stabilirea punctului de pensie la 45% din valoarea salariului mediu brut pe țară. De aceea, nu susținem ieșitul în stradă. Nu trebuie chiar să o ținem numai într-un protest”, ne-a declarat președintele Alianței Județene ”Solidaritatea Pensionarilor” Vaslui, Ioan Stamate.

În schimb, liderul pensionarilor vasluieni ar avea o nemulțumire: ”Foarte mulți bani se duc pe pensiile speciale. Ei zic că au fondul propriu și că nu ar fi din fondul public. Dar, întreb eu, au cumva o fabrică de bani? Deci asta ar fi adevărata problemă, cea a pensiilor speciale”.

Sindicatul condus de Stamate are la nivelul județului Vaslui aproximativ 20.000 de membri în mai bine de jumătate dintre comune. (Ionuț PREDA)

Să ne emoționăm, puțin! Olguța Vasilescu vine la Vaslui pentru a prezenta noua lege a pensiilor

Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, va veni la Vaslui pentru a prezenta proiectul noii legi a pensiilor. Vizita va avea loc în cursul lunii septembrie 2018 și marchează ultima dezbatere publică pe marginea actului normativ. Noua lege se va aplica etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. Vasluiul se clasează pe locul 38 în topul județelor, în ceea ce privește cuantumul pensiei medii, care este în valoare de 891 lei/lună.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, va veni în luna septembrie într-o vizită de lucru în județul Vaslui. Ziua vizitei oficialului de la București un este încă stabilită, dar se cunoaște tematica care va fi abordată în discuțiile cu reprezentanții județului. Vasluiul este ultima locație unde va avea loc o dezbatere publică legată de noua lege a pensiilor, după ce proiectul de lege a fost analizat în mai multe zone din țară. În acest sens, va fi convocată la Prefectura Vaslui o Ședință de Dialog Social, unde Lia Olguța Vasilescu va prezenta prevederile noii legi a pensiilor.

Ioan Stamate, președintele Consiliului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că toți reprezentanții pensionarilor din județ vor fi prezenți la discuții: “Proiectul de lege arată bine, iar dacă autoritățile se vor ține de el și va fi implementat va fi un lucru bun pentru pensionari. Desigur, cei care nu au muncit mult și nu au un stagiu mare de cotizare nu pot să aibă pretenții pentru o pensie mare. Acum trebuie ca toate partidele politice să se înțeleagă pe acest proiect de lege, pentru a fi pus în aplicare”. Legea se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. Valoarea punctului de pensie se actualizează astfel: 1.265 de lei în 2019; 1.775 de lei în 2020; 1.875 de lei în 2021.

Cică nicio pensie nu se va diminua

Joi, 9 august 2018, proiectul noii legi a pensiilor a fost postat pe site-ul Ministerului Muncii, moment care a marcat lansarea în dezbatere publică. În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menține suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim și nici stagiul complet de cotizare.

Potrivit proiectului de act normativ, femeile care au realizat stagiul minim de cotizare și care au născut 3 copii, pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de o reducere considerabilă a vârstei de pensionare. Vârsta maximă de pensionare este stabilită la 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Vârsta de pensionare crește în funcție de anul și luna nașterii, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Cuantumul pensiei anticipate se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.

În ceea ce privește pensia de invaliditate, se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale și a permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri din aceste activități. 

Fruntași la cele mai mici pensii

Vizita ministrului în județul Vaslui nu este întâmplătoare. În prezent, pensia medie din județul Vaslui este de 891 lei/lună, iar Vasluiul se clasează la nivel național pe locul 38. Odată cu majorarea indemnizației sociale de la 540 la 640 de lei, începând din data de 1 iulie 2018, a crescut spectaculos numărul pensionarilor vasluieni care încasează pensie minimă. În prezent, dintr-un total de circa 100.000 de pensionari, peste 25.000 primesc indemnizația socială.

Cauzele pentru care un număr mare de pensionari primesc pensia minimă garantată de stat sunt multiple. În primul rând, pensiile din județul Vaslui sunt foarte mici și majorările succesive ale pensiei minime au depășit cuantumul pensiei primite în baza stagiului de cotizare. Spre exemplu, la o vechime în muncă de 30 de ani în industria ușoară, persoana respectivă a ieșit din câmpul muncii cu pensie sub 600 de lei, iar statul trebuie să cotizeze cu restul sumei până la 640 de lei. De asemenea, majoritatea lefurilor primite de muncitorii vasluieni au fost la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce a condus la niște pensii extrem de mici. Mai mult, sunt pensionari în plată care au pensia de bază de câteva zeci de lei, iar în prezent încasează aceiași pensie minimă la fel cu o persoană care a cotizat zeci de ani la bugetul public de pensii. (Sebastian TURCU)

Peste 96.000 de pensionari din județul Vaslui vor avea pensii mai mari de la 1 iulie

Aceasta va fi a doua majorare a pensiilor din acest an.

După ce în ianuarie a fost majorată la 1.000 de lei, valoarea punctului de pensie va crește de la 1 iulie până la 1.100 de lei. Prin urmare începând cu luna august bătrânii vor primi mai mulți bani. Conform Casei Județene de Pensii Vaslui, majorarea este așteptată de 81.877 de pensionari din sectorul de stat și 14.475 de pensionari din sectorul agricol.

Tot de la 1 iulie va crește și indemnizația de însoțitor pentru pensionarii încadrați în gradul I de handicap, cuantumul acesteia, reprezentând 80% din valoarea punctului de pensie, va ajunge la 880 de lei.

Totodată, pensia minimă garantată în plată (sau pensia socială) va crește de la 520 de lei, la 640 de lei. Altfel spus nu va mai exista în județul nostru niciun pensionar din sistemul public de pensii care să încaseze mai puțin de 640 de lei lunar. (Cristian DIMA)

Situație tot mai grea pentru vasluienii care vor să-și asigure bătrânețea, dar nu lucrează

Cei fără un loc de muncă trebuie să plătească o contribuție de asigurări sociale mai mare cu 64%, dacă vor să le meargă vechimea în muncă.

Trecerea contribuției de la angajator la angajat îngreunează viața celor care nu au un loc de muncă, dar vor să-și asigure bătrânețile, printr-un contract de asigurare cu Casa județeană de Pensii (CJP). Aceștia trebuie să scoată mai mulți bani din buzunare, deoarece de la începutul lui 2018 și până în aprilie contribuția lunară s-a majorat de două ori. Prima dată s-a majorat cu 76 de lei de la 1 ianuarie, iar cei care încheiau contracte de asigurare plăteau lunar 364 de lei, în loc de 288 de lei cât era la sfârșitul lui 2017. A doua majorare a fost de la 1 aprilie, când contribuția a crescut, atenție, cu încă 111 lei, până la 475 de lei. Un calcul simplu arată o creștere cu 64% a contribuției.

Ultima majorare a fost posibilă pentru că, mai nou, baza lunară pentru calcularea contribuției de asigurări sociale nu poate fi mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, salariu care a crescut datorită trecerii contribuției de la angajator la angajat, până la 1.900 lei.

Începând cu 1 aprilie 2018, în conformitate cu art. IV din OUG nr. 18/2018, care modifică și completează Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii public, cu modificările și completările ulterioare, baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale pentru asigurații prevăzuți la art. 6 alin. (2) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, dar nu mai puțin decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată”, ne-a declarat Loredana Enache Țîrlea, purtător de cuvânt al CJP Vaslui.

Altfel spus cei care doresc un contract de asigurare socială, datorează integral cota de contribuție de asigurări sociale corespunzătoare condițiilor normale de muncă stabilită prin lege, respectiv 25% pentru 2018.

Precizăm că orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă și, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie. Contractul se încheie în formă scrisă între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul, ori mandatarul acesteia desemnat prin procură specială și casa teritorială de pensii competentă. Actul produce efecte de la data înregistrării la CJP Vaslui și se reziliază din inițiativa instituției în cazul neplății contribuției de asigurări sociale pentru o perioadă de șase luni consecutive. La nivelul județului Vaslui sunt încheiate circa 600 de contracte.(Cristian DIMA)

Vasluienii cumpără vechime în muncă pentru a ieși la pensie

Pentru a deveni pensionari cu acte în regulă, circa 600 de persoane din județul Vaslui și-au cumpărat vechime în muncă. Suma totală plătită de aceștia depășește 3,4 milioane de lei.

Achiziția anilor de muncă este legală și se poate face prin încheierea unui contract de asigurare cu casa de pensii. Una dintre condiții este că nu se poate „cumpăra” mai mult de cinci ani vechime.

„Încheierea contractului de asigurare socială în temeiul prevederilor Legii 186/2016 poate fi solicitată până la data de 31.12.2018, iar perioada pentru care se poate încheia asigurare în sistemul public de pensii este de cel mult cinci ani calendaristici anteriori încheierii contractului. Se poate efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care persoana nu a avut calitatea de asigurat cuprinse între data încheierii contractului de asigurare și ultimii 5 ani anteriori acestei date. De exemplu dacă data contractului este 1 mai 2018 , intervalul de un an și cinci luni pentru care se dorește plata contribuției trebuie să fie cuprins între 1 mai 2013 și 1 mai 2018”, ne-a declarat Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui.

De la data intrării în vigoare a acestei legi, au fost încheiate 587 contracte de asigurare, suma încasată fiind de 3.477.149 lei.

Numai în luna martie au fost încheiate 23 de astfel de contracte.

Plata contribuției de asigurări sociale se efectuează într-o singură tranșă sau eșalonat, în tranșe lunare, până la data de 31 decembrie 2018, prin mandat poștal sau prin orice alt mijloc de plată prevăzut de lege, inclusiv în numerar, la casieria casei teritoriale de pensii în raza căreia se află domiciliul persoanei interesate. (Cristian DIMA)

Cine ne plătește pensiile în următorii 20 de ani? – Iată analiza care arată că viitorul județului Vaslui stă pe o bombă cu ceas

Datele de la Institutul Național de Statistică indică un dezechilibru îngrijorător, în anumite regiuni din țară, între numărul persoanelor care beneficiază de pensie de asigurari sociale de stat și numărul salariaților. Județul Vaslui nu face excepție, dar se situează puțin peste Giurgiu și Teleorman.

Un angajat vasluian plătește pentru un pensionar și jumătate! Aceasta este concluzia care reiese din informațiile oficiale publicate de către Institutul Național de Statistică, cu privire la raportul dintre persoanele aflate în prezent pe piața muncii și cele care s-au retras din activitate și primesc pensie de asigurări sociale de stat.

Acest raport variază semnificativ în funcție de zonă, regiunile bogate avȃnd cele mai puține probleme în a asigura veniturile pensionarilor. Astfel, dacă în Municipiul București și în Ilfov doi salariați plătesc pentru un pensionar, în județe precum Vaslui, Giurgiu și Teleorman, un angajat plătește pentru aproape doi pensionari. Mai exact, raportul pensionari – salariați este de 15 la 10 în județul Vaslui, 16 la 10 în județul Giurgiu și 17 la 10 în județul Teleorman. Asta, deși numărul pensionarilor a scăzut și continuă să scadă în Romȃnia, de la an la an. În 2017, erau 5,228 milioane persoane au beneficiat de pensie de asigurări sociale de stat, cu 29.000 persoane mai puțin față de anul precedent. În același an, raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 9 la 10, cel mai mare de pȃnă acum.

În ceea ce privește pensia medie lunară, în 2017 aceasta a fost de 1.069 lei, mai mare cu 12,8% față de 2016. Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.026 lei, iar raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit și fără contribuția de asigurări sociale de sănătate) și câștigul salarial mediu net a fost de 52,8%, comparativ cu 53,3%, în anul precedent.

Și valoarea pensiei medii de asigurări sociale de stat a înregistrat variații semnificative în funcție de regiune, iar diferența dintre valoarea minimă și cea maximă a depășit 400 lei. De exemplu, de la valori de 825 lei în județul Botoșani, 827 lei în județul Giurgiu, 850 lei în județul Vrancea, se ajunge la valori de 1.304 lei în Municipiul București, 1.282 lei în județul Hunedoara și 1.226 lei în județul Brașov.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2017, numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6 / 2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent, indemnizație socială), a fost de 828.500 persoane. Dintre acestea, 660.200 persoane au fost din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 14,1% din totalul pensionarilor din această categorie, 160.300 persoane au fost din rândul pensionarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 42,7% din totalul acestora, și 8.000 persoane au provenit din sistemul militar, reprezentând 4,8% din totalul acestei categorii.

În statistici, viitorul e negru꞉ peste 20 de ani, un angajat va susține 2,5 pensionari

Pentru că numărul angajaților este în permanentă scădere, iar cel al pensionarilor, în creștere, mai multe asociații din țară atrag atenția că, în următoarele două decenii, România se va confrunta cu o problemă demografică uriașă. Calculele cele mai optimiste creionează situația în care, la nivel național, vor fi sub 3 milioane de salariați, iar pensionari, aproape 7 milioane. Cȃți dintre aceștia vor fi rămas atunci în granițele județului Vaslui, cel mai sărac din țară și din Uniunea Europeană? (Mara GRIGORIU)

Numărul celor pensionați pe caz de boală scade de la o lună la alta

De la începutul lui 2018 circa 500 de persoane din județul Vaslui și-au pierdut dreptul la pensia pe caz de boală.

Circa 10% dintre pensionarii din județul Vaslui beneficiază în 2018 de o pensie de invaliditate, mai precis 9.788 de persoane, dar numărul acestora este în scădere.

„Analizând datele referitoare la numărul de pensionari de asigurări sociale se constată o scădere atât a numărului total de pensionari, decesul pensionarilor din sector agricol fiind cauza principală, cât și a numărului beneficiarilor de pensii de invaliditate. De exemplu, numărul beneficiarilor de pensii de invaliditate a scăzut în martie 2018 cu 537 față de martie 2017 și cu 1157 beneficiari față de martie 2016”, ne-a declarat Loredana Enache Țîrlea, purtător de cuvânt al Casei Județene de Pensii Vaslui.

Cauzele posibile care au dus la scădere numărului de pensionari infirmi ar fi trecerea din oficiu de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, modificarea criteriilor de încadrare în grad de invaliditate și emiterea unui număr din ce în ce mai mic de decizii medicale de încadrare în grad de invaliditate. De altfel și numărul celor care primesc decizii medicale este în scădere. În anul 2017 au intrat în sistem 1051 pensionari de invaliditate, cu 53 mai puțin față de anul 2016 și cu 182 mai puțini față de anul 2015. În plus au fost depistate și persoane care primeau fără drept pensie de invaliditate. De la începutul anului 2018 au fost identificate 13 persoane din județul nostru care au cumulat pensia de invaliditate cu alte venituri, fără a avea acest drept.

Potrivit sursei citate, în prezent s-a lărgit sfera veniturilor care pot fi cumulate cu veniturile din pensii de asigurări sociale.

Începând cu data de 23 noiembrie 2017 pot fi cumulate veniturile din pensie anticipată, anticipată parțială și invaliditate gradul I și II cu veniturile realizate din activități independente precum și din calitatea de administrator sau manager care a încheiat contract de administrare sau management, membrii ai întreprinderilor individuale și familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, persoane angajate în instituții internaționale dacă nu sunt asigurații acestora, alte persoane care realizează venituri din activități profesionale, de către persoanele ale căror venituri brute, realizate pe an calendaristic, depășesc de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale”, a mai spus purtătorul de cuvânt al CJP Vaslui

La data de 1 martie 2018, în evidențele CJP Vaslui figurau 96.352 pensionari de asigurări sociale din care 81.877 sunt pensionari din sector de stat și 14.475 sunt pensionari din sector agricol. (Cristian DIMA)

Președintele Judecătoriei Bârlad se pensionează

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri un decret privind eliberarea din funcția de judecător a lui Veronel Aionițoaie, președintele judecătoriei Bârlad. Acesta va ieși la pensie, sâmbătă, 30 decembrie.

Veronel Aionițoaie a absolvit în 1976 Liceul Pedagogic “Al. Vlahuță” Bârlad. În perioada 1987 – 1991 a frecventat Facultatea de drept din cadrul Universității “Al. Ioan Cuza ” Iași. A fost repartizat pe funcția de judecător la Judecătoria Bârlad în anul 1991. Începând cu luna octombrie a aceluiași an a frecventat cursurile de zi la INM București până în iunie 1992. În perioada 1992 – 1997 a exercitat funcția de judecător la Judecătoria Bârlad. În anul 2002 a obținut gradul de judecător de Tribunal. În perioada 01.12.1997 – 31.12.2000 a fost președinte al Judecătoriei Murgeni. Între 01.01.2001 și 31.12. 2003 a fost vicepreședinte al Judecătoriei Bârlad. A fost președinte al Judecătoriei Bârlad în perioada 01.01.2004 – 31.12. 2007 președinte al Judecătoriei Bârlad și de la 01.01.2017. (G.P)

Iată ce trebuie să știți dacă vreți să vă cumpărați ani de vechime pentru pensie

Vasluienii care nu au ieșit încă la pensie și care doresc să își plătească retroactiv contribuția la sistemul de pensie, pentru a avea un venit mai mare atunci cȃnd vor părăsi cȃmpul muncii, pot cumpăra ʺvechimeʺ în limita a cinci ani, anteriori datei încheierii contractului de asigurare cu casa de pensii.

Măsura este prevăzută de Legea nr. 186/2016 și se aplică până la sfȃrșitul anului 2018, perioadă în care cei interesați au posibilitatea să achite retroactiv contribuția la pensii, pentru perioade anterioare, în care nu au fost asigurați în niciun sistem de pensii.

Perioadele pentru care se fac plăți retroactive sunt valorificate pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei anticipate, a pensiei anticipate parțiale și a pensiei de invaliditate. Mai axact, plata retroactivă a contribuției permite completarea stagiului de cotizare pentru obținerea acestor tipuri de pensii, în sistemul public.

Persoanele interesate să facă plăți retroactive pentru contribuția la pensii trebuie să încheie un contract de asigurare cu casa teritorială de pensii, și să achite, ulterior, suma stabilită prin acest document. O persoană poate încheia mai multe contracte pentru plata retroactivă a contribuției, însă numai pȃnă la 31 decembrie 2018, de la această data plata retroactivă devenind imposibilă.

Vasluienii trebuie să știe că persoanele pensionate nu pot face plăți retroactive. Legea nr. 186/2016 permite doar persoanelor care nu au realizat stagiile de cotizare prevăzute de lege (și nu pot, astfel, să beneficieze de o categorie de pensie) să își poată completa acest stagiu. De asemenea, mai trebuie să știe că stagiul de cotizare nu are nicio legătură cu vechimea efectivă în muncă, cu alte cuvinte o persoană nu poate plăti retroactiv vechime, pentru a i se reduce vȃrsta de pensionare.

Cumpărarea de vechime la anii de pensie este valabilă numai pentru perioadele anterioare neasigurate, la alegere, și numai în limita a cinci ani. Mai precis, plata se poate face pentru perioade cuprinse între data încheierii contractului de asigurare socială cu casa de pensii și ultimii cinci ani anteriori acestei date. De exemplu, o persoană care încheie astăzi contractul de asigurare poate face plăți retroactive pentru perioada cuprinsă între decembrie 2012 și decembrie 2017. Prin urmare, nu se pot face plăți retroactive pentru anul 2003 sau pentru anul 1994. Perioadele pentru care se poate face plata retroactivă trebuie neapărat să fie neasigurate (adică să nu se fi plătit deja pentru ele contribuția la pensii, sau pe durata lor persoana interesată să nu fi fost obligată la asigurarea în sistemul public de pensii).

În același timp, nu există restricții cu privire la vechimea minimă. Astfel, dacă o persoană dorește și are bani să achite pentru o singură lună, atunci achită pentru o singură lună, iar dacă o altă persoană vrea și își permite să achite pentru un an, atunci va face plata pentru un an.

Vasluienii care lucrează în strănătate și doresc să cumpere vechime în muncă pot desemna un mandatar, prin procură specială, care să încheie contractul de asigurare cu casa de pensii, și pot face plata prin virament, într-un cont bancar indicat de casa teritorială de pensii. (Mara GRIGORIU)

Vârstnicii cu pensii sociale nu vor simți majorarea cu 9% a punctului de pensie făcută din această lună

Cei peste 102.000 de vârstnici din sistemul public de pensii din județ vor primi din această lună bani mai mulți, odată cu majorarea punctului de pensie cu 9%, respectiv de la 917,5 la 1.000 de lei. Excepție fac, însă, persoanele cu pensia minimă garantată de 520 de lei întrucât în acestă sumă este inclusă, pe lângă pensia de drept, și indemnizația socială acordată de stat, a cărui cuantum, implicit, va scădea.

Valoarea punctului de pensie a fost majorată din această lună pentru toate categoriile de beneficiari din sistemul public de pensii, ceea ce la nivelul județului nostru înseamnă peste 102.000 de persoane. Astfel, un pensionar cu un punctaj mediu anual de 1,65 va primi 1.650 lei, cu 131 lei mai mult decât a luat anterior, adică 1.519 lei. De asemenea, indemnizația de însoțitor al unui pensionar de gradul I de invaliditate va fi mai mare întrucât acest drept reprezintă 80% din valoarea punctului de pensie. Prin urmare, această indemnizație va fi de 800 lei față de 734 lei cât a fost până luna trecută.

În ceea ce privește indemnizația socială, acordată pensionarilor cu pensie foarte mică, suma rămâne la 520 lei. Însă, și pentru ei se va aplica valoarea nouă a punctului. Le va fi indexat, în raport de aceasta, punctajul mediu anual realizat de către fiecare. Dacă suma rezultată, respectiv pensia cuvenită pentru stagiul de cotizare pe care îl au, este mai mică decât 520 lei, pensionarii în cauză vor primi această sumă, diferența fiind suportată de la bugetul de stat”, ne-a declarat directorul Casei Județene de Pensii Vaslui, Isabel Bogdan.

Cei peste 102.000 pensionari din județ se vor bucura efectiv de majorarea de 9% a punctului de pensie începând cu această lună, respectiv 12 sau 13 iulie, pentru cei care primesc banii într-un cont bancar, sau perioada 14-28 iulie, dacă își încasează drepturile prin Poșta Română.

Anul acesta, valoarea punctului de pensie a mai fost majorată odată, de la 1 ianuarie 2017, atunci când cuantumul a crescut de la 872 lei la 917,5 lei, respectiv cu 5,25%. Menționăm că Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede că, anual, valoare punctului se majorează cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut pe economie. (Ionuț PREDA)

 

Drama prin care trec sute de vasluieni care s-au trezit că trebuie sa înapoieze pensiile primite în ultimii ani!

de Mihaela NICULESCU

Sute de pensionari din județul Vaslui s-au trezit cu pensiile micșorate din cauza prostiei funcționarilor statului, care le-au calculat greșit pensiile. Oamenii trebuie să dea banii înapoi, situația fiind absolut dramatică pentru o mulțime de oameni pentru care pensia este și așa una de batjocură.

Din lipsă de personal, în anii din urmă, Casa Județeană de Pensii Vaslui (CJP) a angajat pe perioadă determinată evaluatori, din cauza volumului deosebit de mare al dosarelor de pensionare. Aduși cu „pile”, din afara sistemului, fără nici un pic de experiență, cei mai mulți de-a dreptul incompetenți, acești evaluatori au au făcut praf soarta a sute de pensionari care s-au trezit cu pensiile micșorate dramatic și cu debite față de CJP. Desigur, vinovați sunt și angajații Casei de pensii, inclusiv cei care au fost în conducere, care s-au dovedit total dezinteresați de felul cum ajutoarele din afară au făcut harcea-parcea în dosare.

Zilele trecute, o familie de pensionari din Bârlad a primit prin poștă un plic de la Casa de Pensii prin care au fost înștiințați, atât soțul cât și soția, că au de restituit 15.000 de lei împreună, din cauza calculului greșit făcut de incompetenții colaboratori ai CJP în 2005. În deciziile pe care le-au primit se specifică faptul că timp de 12 ani au primit pensii necuvenite, generate de revizuirea pensiei de limită de vârstă, în conformitate cu art. 107 alin. (1) din legea 263/2010 (corecție evaluare pentru persoanele cu handicap mediu). Pe scurt, incompetenții angajați ai CJP pe perioadă determinată au dat click pe un grad de handicap greșit în urma căruia pensia a fost calculată necorespunzător. Cu toate că oamenii au încasat fără voia lor pensii incorecte din 2005 încoace, vor trebui să achite debitele aferente doar perioadei 2014-2017, conform legii. Legea pensiei, care în România suportă modificări frecvente, nu le face nici o favoare, pentru că timp de trei ani cei doi pensionari vor primi pensii micșorate cu 50% față de cât primeau până acum.

„Este o situație neplăcută, cu atât mai mult cu cât atât soțul cât și soția, care sunt persoane cu handicap accentuat, vor trebui să restituie CJP, în fiecare lună, o treime din valoarea pensiei micșorate și nu din cea de care beneficiau până luna trecută. Eu am atras atenția, de câțiva ani, asupra faptului că oamenii nu nici o vină că acei angajați temporari ai Casei, insuficient instruiți sau deloc, au calculat greșit pensiile. Ar fi trebuit, între timp, ca aceste evaluări făcute de persoanele angajate temporar să fie verificate de angajați ai CJP, pentru că existau suspiciuni că s-au făcut erori de calcul. La vremea aceea am fost privit cu suspiciune, dar din păcate Legea Pensiei, indiferent în care variantă a fost publicată, prevede obligativitatea pensionarilor care au primit mai mult sau mai puțin la pensie, nu din vina lor, să suporte consecințele, respectiv să restituie banii. Periodic, echipe de evaluatori verifică pensiile în mod aleatoriu și de fiecare dată sunt identificați pensionari cărora le-au fost calculate greșit veniturile. Ultima echipă de evaluatori a fost în teritoriu în urmă cu două săptămâni și de data asta, pe Bârlad cel puțin, nu au fost găsite decât două pensii evaluate greșit din cauza încadrării greșite în gradul de handicap.”, ne-a declarat Isabel Bogdan, directorul Casei Județene de Pensii Vaslui.

Soția, care acum este bună de plată, a fost pensionată la limită de vârstă pe baza certificatului de încadrare în gradul III de handicap. I s-a părut totuși ciudat că nu au primit gradul II de vreme ce ea și-a pierdut auzul total când avea câteva luni. La câțiva ani după pensionare, femeia a fost din nou la evaluare, iar Comisia de expertiză i-a eliberat certificat de handicap grad II. Aceasta, pensionată cu gradul III, a atașat la dosar, după ce l-a primit, certificatul de handicap grad II. Angajații CJP au calculat pensia în 2005 în baza acestui grad II, care pe bună dreptate era cel corect, dar neinstruiți fiind au greșit, deoarece trebuia să revizuiască pensia luând în calcul gradul de handicap inițial, cu care a fost pensionată și anume gradul III. Dacă n-ar fi avut la dosar atașat certificatul de handicap grad II, acum nu ar mai fi avut de suferit. În cazul soțului, incompetența angajaților temporari ai CJP a fost și mai mare. Omul fusese pensionat la

limită de vârstă după 38 de ani de muncă. Se vedea clar în decizia de pensionare, numai că evaluatorii nu au văzut. Au văzut, în schimb, un certificat de grad II pe care acesta îl adusese la dosar, la câțiva ani după pensionare. Certificatul i-a dus în eroare pe cei care au calculat pensia și astfel s-a creat o mare confuzie. Au calculat pensia, luând în calcul acest certificat, deși pe decizia de pensionare scria mare, «PENSIONAT LA LIMITĂ DE VÂRSTĂ»

Deși au trecut 12 ani de la calcularea greșită a pensiilor celor doi soți, vestea că vor primi pensii la jumătate i-a luat prin surprindere pe cei doi pensionari, care bazându-se pe cuantumul pensiei 1.200, respectiv 1.300 lei, au făcut împrumuturi la bancă, iar acum sunt în situația de a nu mai putea onora ratele.

„Cum e posibil, după atâta timp, să afli că de fapt niște oameni plătiți să calculeze pensiile, singura sursă de venit a pensionarilor, să-și bată joc în halul ăsta de soarta atâtor pensionari vasluieni? Dacă ei au greșit, ar trebui ca tot ei să plătească și nu să ni se facă nouă popriri pe pensii. Oare nu mai putem fi siguri pe nimic în țara asta? Eu m-am bazat pe o pensie și ca atare m-am întins cât mi-a permis plapuma, dar acum constat că am greșit, ar fi trebuit să cer revizuirea pensiei de mai multe ori pentru a ști cu siguranță care este până la urmă valoarea acesteia după 38 de ani de muncă la IRB, unde am beneficiat și de grupe de muncă. Nu pot să cred că există atâta incompetență și guvernanții nu iau nicio măsură. După cum au fost scutite de datorii mari o serie de societăți, de ce nu s-ar da o lege prin care aceste debite să nu mai fie imputate pensionarilor? Cum credeți că poate trăi un pensionar care a lucrat o viață de om cu 600-700 lei pe lună în 2017, când prețurile au ajuns la valori impresionante și nu se vor opri aici?”, ne-a declarat pensionarul care, de luna aceasta, va primi în loc de 1.300 lei, doar 700 lei.

La volumul de muncă la care au fost supuși „eminenții” angajați pe perioadă determinată între 2005-2007 la CJP, cu siguranță că la fiecare doi-trei ani, când vor fi revizuite tot aleatoriu dosarele de pensionare, și alți pensionari se vor trezi că după 14-15 ani pensia lor e una „necuvenită”, de cele mai multe ori recalculată în defavoarea acestora. Toți oamenii de bun simț din societatea civilă sunt de părere că Legea Pensiilor va trebui modificată cât de curând, astfel încât debitele, apărute nu din vina pensionarilor, să nu mai fie imputate acestora, cu atât mai mult cu cât mulți sunt persoane cu un anumit grad de handicap sau bolnavi cronici.

233 de vasluieni au cumpărat 540 de ani vechime în muncă pentru a-și asigura ieșirea la pensie

Un număr de 233 de persoane din județul nostru au cumpărat 540 de ani vechime în muncă în ultimele cinci luni pentru a putea ieși la pensie, prin asigurarea stagiului minim de cotizare. Vasluienii au achitat astfel peste 1,2 milioane de lei la bugetul de pensii.

Casa Județeană de Pensii Vaslui a încasat peste 1,2 milioane de lei de la persoanele care, în ultimele cinci luni, de la apariția Legii 186/2016, și-au cumpărat până la cinci ani vechime în muncă. Astfel, 233 de persoane au ajuns la ghișeele instituției și au achitat până la 15.500 de lei pentru a completa stagiul de cotizare din anul 2011 până în prezent. Doar 15 persoane au achitat suma maximă prevăzută de lege, toți într-o singură tranșă.
”Persoanele care și-au cumpărat vechimea nu au fost asigurate în ultimii cinci ani, nu au avut vârsta de pensionare și nici un loc de muncă. Plata efectivă s-a făcut într-o singură tranșă sau în tranșe lunare, pe o perioadă de până la șase luni. Mulți dintre cei care și-au cumpărat anii de vechime lucrează în străinătate”, ne-a declarat, directorul CJP Vaslui, Vasilica Robu.
Potrivit Legii 186/2016, termenul limită pentru cumpărarea vechimii în muncă este 27 aprilie 2017. (Ionuț PREDA)

Numărul beneficiarilor de pensie minimă socială a crescut cu peste 70% după majorarea, de la 1 martie, a cuantumului la 520 de lei

Numărul beneficiarilor de pensie minimă socială în județ a crescut cu peste 70% după majorarea, de la 1 martie, a cuantumului acesteia la 520 de lei. La nivelul județului, nu mai puțin de 42% din totalul celor 102.890 pensionari primesc pensia minimă garantată de către stat.

Majorarea cuantumului pensiei sociale de la 400 la 520 de lei, de la 1 martie, a condus la creșterea cu peste 70% a beneficiarilor acestui sprijin financiar acordat de stat celor ieșiți la pensie. Practic, de la începutul acestei luni, numărul beneficiarilor de pensie socială a ajuns la 42.508 persoane, față de 24.890 câți erau în plată până la finele lunii februarie.

Creșterea este una semnificativă la nivelul județului, de peste 17.000 de beneficiari. Raportat la numărul total de pensionari din Vaslui, respectiv 102.890 persoane, peste 42% dintre aceștia beneficiază acum de pensia minimă socială”, ne-a declarat directorul Casei Județene de Pensii Vaslui, Vasilica Robu.

Valoarea pensiei medii în județul nostru este de 749 de lei, cu doar 249 de lei peste pensia minimă socială, și cu 200 de lei sub media națională. (Ionuț PREDA)

Legea care permite „cumpărarea de vechime”, adoptată de Camera Deputaților

Inițiativa legislativă care permite ”cumpărarea” de vechime pentru persoanele care nu au stagiul de pensie complet a fost adoptată, marți, de plenul Camerei Deputaților cu 198 de voturi ”pentru”. 

Inițiativa legislativă prevede că ”persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia”.

Persoanele interesate ”să își cumpere vechime” încheie un contract de asigurare socială, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a inițiativei legislative, potrivit Rapotului adoptat de deputații din Comisia de muncă.

Perioadele de timp pentru care se poate efectua plata contribuției de asigurări sociale sunt cele care se încadrează în intervalul de timp cuprins între data încheierii contractului de asigurare socială și ultimii 5 ani anteriori acestei date.

Plata contribuției de asigurări sociale ar urma să fie făcută într-o singură tranșă sau eșalonat, în tranșe lunare, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a inițiativei legislative, potrivit sursei citate.

„Contribuția de asigurări sociale datorată se calculează prin aplicarea asupra bazei lunare de calcul a cotei contribuției de asigurări sociale pentru condiții normale de muncă, reglementată de legislația în vigoare pentru fiecare dintre luna/lunile din perioadele pentru care se solicită efectuarea plății în vederea considerării stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Baza lunară de calcul prevăzută o constituie cel puțin valoarea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată, reglementat de legislația în vigoare pentru fiecare dintre luna/lunile din perioadele pentru care se solicită efectuarea plății contribuției de asigurări sociale. Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este cel aprobat prin hotărâre a Guvernului. Baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea corespunzătoare a de cinci ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar valoarea câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este cea prevăzută în actele normative în vigoare la acea dată. Cota de contribuție de asigurări sociale care se utilizează la calculul contribuției de asigurări sociale datorate este cea prevăzută în actele normative în vigoare la acea dată”, prevede proiectul de lege.

Camera Deputaților este for decizional, astfel că legea merge la promulgare.

Deputatul PNL Cristina Pocora, unul dintre inițiatorii proiectului de lege, a declarat pentru MEDIAFAX, că legislația a mai permis și în trecut cumpărarea de vechime, însă pentru o perioadă de șase luni, iar până când oamenii care lucrau în străinătate au aflat de această oportunitate și ”până când autoritățile s-au mișcat” termenul a trecut.

Sursa: money.ro

Germania vrea să crească vârsta de pensionare la 69 de ani

Banca Centrală a Germaniei vrea să ridice vârsta legală de pensionare la 69 de ani până în 2060 pentru a relaxa din presiunea pusă pe sistemul statal de pensii, în condițiile în care se înregistrează o îmbătrânire a populației, scrie Bloomberg. 

Reformele recente nu au reușit să protejeze cetățenii de o scădere a nivelului pensiilor, potrivit unui anunț de luni al Băncii Centrale Germane. Cetățenii care nu optează pentru asigurări private ar putea vedea scăderi chiar mai devreme.

Deși tarifele mai mari la asigurari teoretic ar putea păstra stabil sistemul de pensii, ar pune o presiune mai puternică pe contribuabili și o împovărare fiscală mai amplă are consecințe negative asupra dezvoltării economice.

“Pentru a evita împovărarea cetățenilor, vârsta legală de pensionare trebuie ajustată”, a anunțat Banca Centrală. Planul băncii momentan este să ridice vârsta de pensionare la 67 de ani până în 2030.

Sursa; mediafax.ro

Penalizări mai mici pentru pensia anticipată parțială

Vești bune pentru cei care doresc să beneficieze de pensie anticipată parțială. Legea 142/2016 aduce modificări Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice reducând penalizările pentru fiecare lună de anticipare. În aproape o lună, 75 de persoane din județul Vaslui au depus cereri pentru pensie anticipată parțială, noua lege intrând în vigoare pe 17 iulie.

„Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare. Astfel, conform Legii 142/2016, procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare variază de la 0,5% la 0,15%, în cazul pensiei anticipate parțiale. Pensia anticipată parțială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani”, ne-a declarat Isabel Bogdan, director executiv al Casei Județene de Pensii Vaslui.

Anterior modificărilor aduse de Legea 142/2016, procentul de penalizare în cazul pensiei anticipate parțiale se determina numai în raport cu vârsta solicitantului, fiind de 0,75% pentru fiecare lună de anticipare.

Anual, la Casa Județeană de Pensii Vaslui sunt 1.500 de pensii anticipate parțiale în plată. Solicitările de astfel de pensii nu sunt foarte numeroase nici după apariția Legii 142/2016, deoarece numărul salariaților care întrunesc condițiile necesare, în special stagiul complet de cotizare, va fi din ce în ce mai mic. (Mihaela NICULESCU)

Vești bune pentru cei aflați în prag de pensie!

de Răzvan CĂLIN

Un proiect de lege care vine în ajutorul celor care mai au nevoie de maximum cinci ani pentru a-și constitui stagiul minim de cotizare în vederea obținerii pensiei, a primit aprobarea Comisiei de muncă din cadrul Camerei Deputaților.

O categorie de contribuabili până acum neglijată ar putea avea o șansă să poată beneficia de pensie grație unei inițiative legislative care tocmai a primit undă verde din partea Comisiei de Muncă din cadrul Camerei Deputaților. Este vorba despre cei care mai au nevoie de maxim 5 ani pentru a-și constitui stagiul minim de cotizare (15 ani) în vederea obținerii unei pensii.

Deputatul bârlădean Adrian Solomon, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială, a transmis, în cadrul unui comunicat de presă că au fost finalizate discuțiile asupra propunerii legislative privind crearea unor oportunități de asigurare pentru persoanele care nu au calitatea de pensionari și care nu au fost asigurate în sistemul public de pensii: ”Propunerea legislativă are în vedere asigurarea în sistemul public de pensii a persoanelor care nu au avut calitatea de asigurat în ultimii 5 ani, obiectiv prevăzut de Programul de Guvernare pentru anul 2012 în Capitolul 8. Asigurări sociale. Prin această inițiativă legislativă se urmărește crearea unei oportunități pentru ca persoanele care nu au calitatea de pensionari și care nu au fost asigurate în sistemul public de pensii să poată să încheie contract de asigurare socială cu casa teritorială de pensii competentă, pentru maximum 5 ani anteriori, calculați de la data încheierii contractului de asigurare socială și să plătească contribuția de asigurări sociale pentru condiții normale de muncă”.

Solomon a mai precizat că scopul acestei legi este de a da posibilitatea și celor care mai au nevoie de maxim 5 ani pentru a-și constitui stagiul minim de cotizare (15 ani) în vederea obținerii unei pensii. Președintele Camera de muncă a explicat și cum va fi calculată contribuția de asigurări sociale datorată: ”Este vorba de aplicarea asupra bazei lunare de calcul a cotei contribuției de asigurări sociale pentru condiții normale de muncă, reglementată de legislația în vigoare pentru fiecare dintre luna/lunile din perioadele pentru care se solicită efectuarea plății în vederea considerării stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Baza lunară de calcul o constituie cel puțin valoarea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată, reglementat de legislația în vigoare pentru fiecare dintre luna/lunile din perioadele pentru care se solicită efectuarea contribuției de asigurări sociale. Plata contribuției de asigurări sociale se va efectua într-o singură tranșă sau eșalonat, în tranșe, dar nu mai târziu de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii”.

Odată ce a primit undă verde din partea Comisie pentru muncă și protecție socială, proiectul legislativ urmează a fi trimis către Biroul Permanent al Camerei Deputaților pentru a fi înscris pe ordinea de zi a plenului.

Senatul a aprobat reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. Ministrul Finantelor: Impactul pe buget ar fi de 7,7 mld. lei, nu putem aplica aceasta masura

Reducerea contributiilor sociale cu 5 puncte procentuale ar costa bugetul 7,7 miliarde de lei si nu exista loc in 2017 pentru o astfel de masura, a declarat, marti, ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu.

“Am facut un calcul de impact. Ar costa bugetul 7,7 miliarde de lei (aplicarea acestei masuri – n. r.) Este o suma foarte mare si, pentru bugetul din 2017, deficitul bugetar este destul de mare. Noi trebuie sa incepem acest proces de consolidare fiscala graduala si nu avem loc pentru o reducere a veniturilor atat de mare“, a explicat Anca Dragu.Potrivit prognozelor Ministerului Finantelor Publice, anul viitor deficitul bugetar va fi sub 3%, in jur de 2,8% din PIB pe ESA, iar in 2016 este 2,95%. In aceste conditii, Anca Dragu sustine ca o decizie a Guvernului in abordarea acestei situatii va fi luata dupa ce va aparea forma finala a legii privind reducerea cotei contributiei de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale.

Senatul a adoptat, luni, propunerea legislativa privind reducerea cotei contributiei de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale – 2 puncte la angajator si 3 la angajat. Raportul Comisiei de buget a fost de respingere, dar nu a intrunit voturile necesare. Guvernul a avut un punct de vedere negativ in privinta acestui proiect. Legea urmeaza sa treaca si prin Camera Deputatilor, aceatsa fiind for decizional in acest caz.Pe de alta parte, ministrul Finantelor a explicat ca estimarile Comisiei Europene arata un deficit ceva mai mare decat cel estimat pe plan intern, care provine dintr-o diferenta a cadrului economic.

Din estimarea noastra, pentru anul anul viitor deficitul bugetar va fi 2,8%, poate 2,85%, cu masurile prevazute in Codul Fiscal pentru 2017, dar fara masura de reducere a contributiilor de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale, care nu este inclusa in deficitul bugetar pentru 2017“, a subliniat Anca Dragu.

In schimb, presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, sustine ca era mai potrivita masura de reducere de CAS decat a cotei TVA in 2017 cu inca un punct procentual, in conditiile in care consumul a crescut in primul trimestru cu circa 10% in termeni reali, iar salariile din economie au avansat cu 12%.

“Am vazut ca Senatul a aprobat ieri (luni, 13 mai – n. r.) o noua reducere a CAS cu cinci puncte procentuale. Este o masura corecta, dar venita la un moment nepotrivit. In loc de reducerea atat de agresiva a TVA ar fi fost potrivita mult mai mult o reducere a CAS, daca tot credeam ca avem un spatiu fiscal de folosit. Din pacate, acum, reducerea de CAS, trebuie spus foarte ferm, cu un impact bugetar estimat de circa 7 miliarde lei, nu are loc in buget. Este evident pentru oricine, in conditiile in care avem deja proiectie de peste 3% la deficitul bugetar pe anul viitor, cu masurile care sunt legiferate in acest moment“, a subliniat Ionut Dumitru.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

«Țeapa» pensiilor private. Peste trei milioane de români sunt afectați

Peste 3,3 milioane de români vor primi mai puțini bani de la pensiile private, pentru că angajatorii nu le virează contribuțiile.

Peste 6,5 milioane de români erau înscriși, la sfârșitul anului trecut, în sistemul de pensii private obligatorii, conoscut și sub denumirea de Pilonul II, dar banii intră lună de lună doar pentru aproape 3,2 milioane, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), informează news.ro.

Asta înseamnă că mai bine de jumătate dintre angajatorii salariaților înscriși în sistemul de pensii private obligatorii nu plătesc constant contribuțiile care ar trebui să le asigure oamenilor un trai decent la bătrânețe. Mai mult, pentru aproximativ 160.000 de conturi, cunoscute sub numele de conturi goale, nu s-a făcut niciun virament până acum, potrivit estimărilor din piață.

„Conturile sunt alimentate rar sau deloc pentru ca titularii lor sunt în șomaj, lucrează la negru sau sunt plecați din țară. Un alt motiv poate să fie legat de faptul că angajatorii nu depun la timp declarația și pentru aceștia. Salariații pot însă să-și verifice online, în fiecare lună, dacă primesc această contribuție”, a declarat, pentru News.ro, o sursă din cadrul unei companii de asigurări care administrează și un fond privat de pensii.

Cealaltă jumătate dintre participanții la Pilonul II au acumulat în cont, în medie, 5.639 lei fiecare, echivalentul a aproximativ 1.200 de euro, de la startul sistemului, din mai 2008, potrivit datelor oficiale.

Câștigurile individuale sunt însă mult mai mari. La sfârșitul lui decembrie 2015, circa două milioane dintre participanții activi aveau în conturi valori peste medie, dar până în 5.000 lei, datorită contribuțiilor mai mari făcute și performanței fondului la care sunt înscriși.

Totodată, aproximativ 700.000 de persoane au strâns în conturi între 5.000 și 10.000 de lei, iar pentru aproximativ jumătate de milion de persoane suma acumulată în conturi trece de 10.000 de lei, arată statisticile ASF.

Cele șapte fonduri de pensii administrate privat au ajuns sa gestioneze active nete în valoare de 24,6 miliarde de lei, echivalentul a 5,4 miliarde de euro, pe fondul creșterii numărului de participanți și a contribuției medii, care, în decembrie 2015, a fost de 113,2 lei, în creștere cu 27% față de perioada similară a anului precedent.

Fondurile investesc peste 90% din banii administrați în România în instrumente financiare considerate sigure, precum titlurile de stat, acțiunile și depozitele bancare.

Sursa: money.ro

Șeful Biroului Poliției Rutiere Bârlad iese la pensie!

de Răzvan CĂLIN

În locul său va fi numit interimar un alt ofițer care va ocupa această funcție până la organizarea concursului.

După 33 de ani în care a îmbrăcat haina Poliției Române, comisarul – șef Costică Fânaru, șeful Biroului de Poliție Rutieră (BPR) din cadrul Poliției Bârlad, va ”trage pe dreapta” și va ieși la pensie. În mod oficial (dar și neoficial), comisarul – șef Fânaru va îmbrăca pentru ultima oară uniforma de polițist la începutul lunii viitoare. Mai exact, pe 8 februarie, atunci când va fi trecut în rezervă.

”Conform normelor în vigoare, postul rămas liber de șef al BPR Bârlad va fi ocupat temporar, prin delegație, de un alt ofițer specialist. După care, urmează să se organizeze concurs pentru ocuparea acestui post”, ne-a declarat agentul principal Loredana David, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Vaslui.

În vârstă de 56 de ani, comisarul – șef Fânaru a absolvit Academia de Poliție București în anul 1983. De atunci și până în prezent a activat ca ofițer la Poliția Bârlad, iar în ultimii 22 de ani a ocupat funcția de șef al BPR.

Vești bune pentru pensionarii militari

Vestea că li se vor micșora pensiile i-a alarmat atât pe militarii rezerviști și în retragere cât și pe beneficiarii pensiilor militare de urmaș din județul Vaslui.

Centrul Militar Vaslui îi liniștește pe cei din categoria pensionarilor militari. Pensiile militare nu se vor micșora. În perioada următoare, vor fi recalculate. Dacă punctajul obținut va fi mai mare, pensia va crește, dacă, însă, punctajul va scădea, pensia va rămâne la valoarea actuală. În următoarele luni, militarii în rezervă dar și beneficiarii pensiilor militare de urmaș vor trebui să depună la Centrul Militar Județean sau la sediul Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere (din incinta Cercului Militar Bârlad), mai multe acte: copie după actul de identitate al titularului, copie după cuponul de pensie și livretul militar. Ordinul Ministrului nr 12 din 23 decembrie 2015 prevede întocmirea fișei cu locurile de muncă din timpul activității militare privind încadrarea în condiții de muncă speciale. Concret, întreaga perioadă în care a lucrat un cadru militar, acum la pensie, va fi considerată ca fiind în grupa II de muncă.

Reprezentanții Centrului Militar Județean, dar și ai Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, fac un apel către pensionarii militari dar și către beneficiarii pensiei militare de urmaș să îi contacteze. Vor trebui completate unele formulare, apoi trimise la Casa de Pensii Sectorială București. (Mihaela NICULESCU)

Legea pensiilor speciale pentru parlamentari, introdusă marți pe agenda plenului

Conducerea Parlamentului a aprobat, luni, solicitarea liderul grupului PSD din Camerei Deputaților Marian Neacșu privind introducerea legii pensiilor speciale pentru parlamentari pe ordinea de zi a plenului de marți, a declarat vicepreședintele Camerei, liberalul Ludovic Orban. 

“Liderul grupului PSD din Camerei Deputaților, Marian Neacșu, a propus introducerea pe ordinea de zi a legii pensiilor speciale. (…) Am votat împotrivă. Legea pensiilor speciale a fost introdusă suplimentar pe ordinea de zi a Birourilor Permanente reunite pentru a fi supus dezbaterii în plen, cel mai probabil marți”, declarat liberalul Ludovic Orban.

Liberalul a afirmat că, deși restul liberalilor au votat introducerea legii pensiilor speciale pe ordinea de zi, PNL va rămâne constant și va respinge în plen această lege. “N-au fost atenți probabil la introducere, dar repet PNL este consecvent, de altfel președintele Iohannis a retrimis spre dezbatere această lege”, a susținut Orban.

Deputatul PNL a mai spus că probabil și PSD „s-a răzgândit” și va vota împotriva legii pensiilor speciale. “Acum, să nu facem proces de intenție, poate că s-a răzgândit și PSD și o să voteze împotriva pensiilor speciale. Cel puțin domnul Dragnea așa a dat declarații, că nu mai susține adoptarea pensiilor speciale”, a mai spus Ludovic Orban.

Legea care prevede introducerea pensiilor speciale pentru deputați și senatori a fost respinsă de președinteleKlaus Iohannis și se află în faza de reexaminare. Șeful statului poate respinge promulgarea o singură dată.

La 6 octombrie, plenul Parlamentului a decis retrimiterea la comisia de statut a raportului la privind pensiile parlamentarilor, la propunerea liderului deputaților PSD Marian Neacșu, această decizie fiind criticată de mai mulți parlamentari PSD și PNL.

Liderul deputaților PSD Marian Neacșu a propus retrimitrea la comisie pentru două săptămâni pentru ca raportul să fie modificat în sensul ca parlamentarii care vor beneficia de pensii parlamentare să aibă mimin un mandat și nu un an, cum este în prezent în raport.

Deputatul PSD Bogdan Niculescu-Duvăz, președintele Comisiei de statut care a elaborat raportul la cererea de reexaminare a legii pensiilor parlamentarilor, a spus că la Parlamentul European perioada minimă necesară pentru ca un parlamentar să primească indemnizația de limită de vârstă este de minim un an și nu de un mandat.

“În calitate de președinte al comisiei de statut vă spun că la Parlamentul European un an de zile este perioada minimă necesară pentru a intra în procedura necesară pentru indemnizația de limită de vârstă. În plus, noi ne aflăm procedural într-o depășire flagrantă de termen, eram obligați ca în 30 de zile să returnăm legea către președinte. Ne aflăm în aceast situație delicată”, a spus Duvăz.

Liderul deputaților PNL Eugen Nicolăescu a declarat că PSD dorește adoptarea acestei legi, dar se teme să-și asume inițiativa, liberalul propunând respingerea proiectului de lege. Liberalii au mai susținut la acea dată că vor contesta legea la Curtea Constituțională, în cazul în carea va fi aprobată de Parlament.

Sursa: mediafax.ro

Pensiile și alocațiile pentru copii nu vor fi plătite mai devreme

de Marian MOCANU

Spre deosebire de alți ani, când, în preajma sărbătorilor de iarnă, pensiile și alte drepturi sociale erau plătite cu câteva zile mai devreme, în acest an, acestea vor fi distribuite după programul normal. Alocațiile copiilor vor intra la plată începând cel mai probabil cu data de vineri, 11 decembrie, iar pensiile cel mai devreme de luni, 14 decembrie. În condițiile în care sunt așteptate precipitații inclusiv sub formă de zăpadă, Oficiul Județean de Poștă Vaslui a solicitat primăriilor și posturilor de poliție locală asistență în caz de nevoie, pentru ca aceste drepturi sociale să fie distribuite cât mai degrabă.

Veste proastă pentru pensionarii din sistemul de stat ori beneficiari ai altor drepturi sociale. În acest an, pensiile, alocațiile sau indemnizațiile pentru persoanele cu handicap vor fi distribuite conform programului normal, începând din data de 14, respectiv 11 decembrie. Asta spre deosebire de anii anteriori când guvernanții au dispus plata acestor drepturi bănești mai devreme, pentru ca orice beneficiar să aibă timp să-și facă cumpărăturile pentru sărbătorile de iarnă.

„Vom începe distribuirea acestor drepturi imediat ce banii vor fi virați de Ministerul Muncii. Conducerea Poștei Române a solicitat guvernului ca plata pensiilor, alocațiilor, indemnizațiilor persoanelor cu handicap sau a altor drepturi bănești să se facă mai devreme, pentru a avea timp să le distribuim în teritoriu, mai ales în condițiile în care se anunță ninsori. Nu am primit nici un răspuns puțin până acum, și, în aceste condiții, se pare că distribuția acestor drepturi se va face ca în orice lună normală, începând cu data de 14 decembrie. Ne-am fi bucurat să dăm pensiile și alocațiile mai devreme, pentru descongestionarea factorilor poștali, știut fiind faptul că în această perioadă de sărbători, crește numărul trimiterilor poștale. În plus, în afara funcției economice, poșta are și un pronunțat caracter social, astfel că am fi dorit să dăm posibilitatea fiecărui pensionar să aibă timp să-și facă cumpărăturile de Crăciun cât mai repede”, ne-a declarat Nicuță Marcu, directorul Oficiului Județean de Poștă Vaslui. Acesta a adăugat că, dat fiind faptul că săptămâna viitoare se anunță ninsori, a solicitat asistență în caz de nevoie primăriilor și posturilor de poliție locală, pentru ca aceste drepturi sociale să fie distribuite cât mai degrabă.

Neglijența costă – Sute de elevi vasluieni au rămas fără pensie de urmaș

de Roxana NĂSTASĂ

Peste 500 de elevi și studenți din județ care beneficiază de pensie de urmaș  s-au trezit cu drepturile bănești suspendate din cauza propriei lor neglijențe: nu au dus adeverință de studii la Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui.

Aproape jumătate din elevii și studenții din județ, beneficiari de pensie de urmaș după moartea unuia dintre părinți, au rămas fără bani. Până săptămâna trecută, ei ar fi trebuit să ducă la Casa Județeană de Pensii adeverință care să ateste că-și continuă studiile. Cei care n-au făcut acest lucru s-au ales cu pensiile suspendate.

„Pentru 538 de tineri beneficiari de pensie de urmaș, reprezentând aproape jumătate din totalul beneficiarilor, s-a procedat la suspendarea pensiilor aferente lunii octombrie pentru că nu au adus adeverință de studii. Din fericire, ei pot reintra în plată, cu acordarea retroactivă a drepturilor de pensie suspendate, dar numai după ce vor prezenta adeverințe, ”, ne-a declarat Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui.

De pensie de urmaș beneficiază, în situația decesului asiguratului sau pensionarului, copiii și soțul supraviețuitor.
Copiii până la vârsta de 16 ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani și pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute mai sus. Cuantumul pensiei de urmaș este 400 de lei lunar.

Pensionarii bârlădeni invitați să susțină majorarea punctului de pensie!

de Răzvan CĂLIN

CARP Bârlad va organiza până pe 14 octombrie o acțiune de strângere de semnături pentru susținerea acestei inițiative.

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) ”Elena Cuza” din Bârlad a lansat o campanie publică de strângere de semnături pentru a susține o inițiativă legislativă ce urmărește creșterea pensiilor. Este vorba despre o solicitare comună a tuturor federațiilor sindicatelor ce apără drepturile pensionarilor din România, inclusiv organizațiile similare ale cadrelor în rezervă din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale. Acestea au cerut recent Parlamentului României modificarea Legii nr. 263/2010 privind pensiile publice, în urma căreia valoarea punctului de pensie să crească la 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În momentul de față, valoarea punctului de pensie este de 830,2 lei.

”Pentru a susține această inițiativă legislativă, ne adresăm tuturor pensionarilor care sunt membri ai CARP Bârlad cu rugămintea de a semna această petiție publică. Cu cât se vor strânge mai multe semnături, cu atât mai puternic va fi demersul în fața Parlamentului și a membrilor săi. Trebuie să-i convingem pe legiuitori că se impune operarea acestei modificări a Legii pensiilor pentru ca toți pensionarii să poate beneficia de o pensie decentă”, ne-a declarat Nicolae Mihai, președintele CARP Bârlad.

Toți pensionarii ce sunt membri ai CARP Bârlad și care vor să susțină această inițiativă legislativă sunt rugați să se prezinte pentru a semna fie la sediul central al unității, fie la sucursalele din mediul rural. Acțiunea de strângere a semnăturilor se va derula până pe 14 octombrie.

Cine sunt vasluienii care ar putea primi cea de a 13-a pensie

de Ionuț PREDA

Vești bune pentru cei care au o pensie mai mică decât nivelul salariului mediu brut pe economie și care nu realizează alte venituri. Dacă proiectul de lege aflat acum pe masa parlamentarilor primește toate aprobările necesare, Legea pensiilor va fi modificată, iar cei cu pensii sub pragul de 2.563 de lei (salariul mediu brut pe economie), ar putea beneficia de a 13-a pensie.

Conform proiectului, se dorește ca a 13-a pensie să se acorde anual, la cerere, persoanelor care îndeplinesc condiția mai sus enunțată.
A 13-a pensie ar urma să se stabilească la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru toate persoanele îndreptățite care primesc o pensie mai mică sau egală cu cuantumul acestuia.
Mai mult, în cazul persoanelor care primesc o pensie mai mare decât salariul minim brut pe țară garantat în plată și până la nivelul salariului mediu brut pe economie, inclusiv, cuantumul celei de-a 13 pensii se va stabili la nivelul a jumatate din salariul minim brut pe țară garantat în plată.
„Acest mod de acordare a celei de-a 13-a pensii are menirea de a reduce decalajele dintre diversele categorii sociale și de a spori, prin măsuri de protecție raționale, solidaritatea și coeziunea socială, puternic afectate de excesiva polarizare actuală”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Rămâne de văzut dacă proiectul nu este altceva decât tot o gogoașă electorală de genul celor cu care românii s-au tot obișnuit.

Președintele returnează Legislativului, pentru reexaminare, legea privind pensiile parlamentare

Președintele Klaus Iohannis a retrimis vineri Legislativului pentru reexaminare prevederea din Statutului deputaților și senatorilor referitoare la acordarea unei “indemnizații pentru limita de vârstă” actualilor și foștilor parlamentari.

“Necesitatea reexaminării este motivată, pe de o parte, de caracterul excesiv și arbitrar al noii indemnizații de care ar urma să beneficieze deputații și senatorii, iar pe de altă parte, de faptul că acest drept ar urma să se acorde tuturor parlamentarilor care au săvârșit fapte de corupție potrivit vechiului Cod penal, precum și celor al căror mandat a încetat pentru incompatibilitate”, se spune în cererea de reexaminare.

Similitudinea între parlamentari și magistrați, invocată de legiuitor, “este forțată, întrucât aceștia din urmă constituie un corp de profesioniști, iar drepturile lor speciale decurg din contributivitatea pe parcursul întregii cariere”, motivează Președinția, adăugând : “Această rațiune nu poate subzista în cazul parlamentarilor care, în virtutea mandatului reprezentativ, au o relație cu alegătorii pe care, în mod liber și acceptând rigorile demnității publice, aleg să îi reprezinte”.

“Totodată, indemnizația pentru limită de vârstă care se acordă deputaților și senatorilor este de natură a crea confuzii cu privire la natura juridică a acestui drept. Dreptul introdus prin legea transmisă la promulgare nu are însă ca temei, nici măcar în parte, vreunul dintre principiile ce stau la baza stabilirii pensiilor, fiind lipsit de orice legătură cu contribuția la sistemul de asigurări sociale”, se mai spune în cererea de reexaminare.

“În plus, pentru mandatele incomplete, indemnizația pentru limită de vârstă urmează a se calcula proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de 6 luni de activitate parlamentară. În lipsa precizării caracterului de continuitate a celor 6 luni de mandat, se poate deduce că legiuitorul recompensează activitatea sporadică, inclusiv desfășurarea acesteia în mandate diferite, cu singura condiție a însumării a 6 luni, fie chiar și neconsecutive. În raport cu durata mandatului, astfel cum este stabilită de art. 63 alin. (1) din Constituție, termenul de 6 luni apare ca derizoriu și în contradicție cu jurisprudența Curții Constituționale”, menționează Președinția.

Președintele Klaus Iohannis declara, în luna iunie, întrebat despre pensiile speciale ale parlamentarilor, că se va referi la această chestiune după ce va primi de la Parlament legea și va face “o analiză profundă”.

Legislativul a aprobat, în iunie, cu 303 voturi “pentru”, 124 voturi “împotrivă” și două abțineri, proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari.

Proiectul prevedea că parlamentarii beneficiază de pensii speciale, care ar putea ajunge la peste 4.000 de lei pentru un ales cu trei mandate.

Potrivit proiectului, deputații și senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizație lunară pentru activitatea de parlamentar, aceasta urmând să fie în funție de numărul de mandate.

De această indemnizație vor beneficia doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar, iar cei care au avut condamnări penale sunt excluși de la această indemnizație.

Calculul acestei pensii se va face prin înmulțirea 0,55% din indemnizația brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizația parlamentarilor și se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii, potrivit proiectului de lege.

Cuantumul indemnizației se acordă în limita a 3 mandate și reprezintă produsul obținut prin înmulțirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară aflată în plată.

Potrivit calculelor, pentru un mandat de parlamentar, pensia este de aproximativ la 1.500 lei, pentru trei mandate este la peste 4.000 lei.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, care prevedea pensiile speciale ale parlamentarilor a fost semnată de 255 de deputați și senatori, ulterior parlamenatarii PNL retrăgându-și semnăturile.

Sursa; mediafax.ro

ACTUALIZAT Parlamentul a adoptat legea pensiilor speciale pentru parlamentari; senatorii si deputatii vor primi o indemnizatie de 1500 lei pe luna pentru un mandat, in limita a trei mandate/ Parlamentarii condamnati pentru coruptie nu primesc pensie speciala

Proiectul de lege privind pensiile speciale pentru parlamentari a fost adoptat marti in sedinta comuna de plen a Camerei Deputatilor si Senatului cu 303 voturi “pentru”, 124 “impotriva” si doua abtineri. Guvernul a dat aviz negativ acestui proiect, invocand acordul cu FMI. Potrivit acestui proiect legislativ, un fost deputat sau senator care a avut trei mandate va primi o indemnizatie speciala de circa 4600 de lei, iar pentru un mandat va primi circa 1.500 de lei. De aceasta indemnizatie nu beneficiaza insa si parlamentarii condamnati definitiv pentru coruptie, acesta fiind un amendament ce apartine liberalului Radu Zlati, singurul liberal care a anuntat ca va vota pentru acest proiect.

Legea trebuie promulgata de presedintele Klaus Iohannis.

De la sedinta comuna au lipsit cei doi presedinti ai camerelor, Calin Popescu Tariceanu si Valeriu Zgonea, precum si premierul Victor Ponta, operat in Turcia.

Votul a fost la vedere, prin ridicarea mainilor.

  • Alina Gorghiu, co-presedintele PNL, pe Facebook: “PSD si satelitii sai au introdus, astazi, pensii speciale pentru parlamentari – o lege inoportuna, fara nicio legatura cu agenda cetatenilor, fara legatura cu principiul contributivitatii. Remarc, de asemenea, ca de fiecare data cand Parlamentul dezbate legi controversate, premierul si presedintii Camerelor lipsesc, strategic, de la vot. Sa fie o intamplare? Cu aceasta noua borna legislativa negativa, actualul Parlament va atinge probabil cel mai de jos prag in credibilitatea publica, dupa 1990. Nicicand Romania nu a avut o astfel de situatie: un Parlament fara credibilitate, care sustine un Premier fara legitimitate, cu o majoritate ai caror lideri fug de responsabilitate.”

Declaratii politice de la tribuna plenului:

  • Bogdan Niculescu Duvaz (PSD, presedintele Comisiei de statut): “Efortul bugetar este sub 1% din bugetul acordat pensiilor speciale – militari, juristi, grefieri etc.”
  • Ludovic Orban (PNL): “In momentul in care ati candidat nu le-ati spus cetatenilor ca aveti de gand majorarea pensiilor parlamentarilor. Cunosteati foarte bine care este legislatia in domeniu. Am inteles a este nevoie de un parlament puternic. Dar poate fi puternic un parlament care nu mai are increderea cetatenilor? Votand un astfel de proiect, veti duce parlamentul la un nivel de incredere mai joasa decat orice alta institutie din Romania. Poate fi un parlament puternic acela care voteaza pe banda rulanta ordonantele de urgenta si care inchide ochii la toate abuzurile? (…) Daca votati acest proiect, veti da dovada de egoism, fata de oamenii care nu ne-au trimis aici sa ne rezolvam probleme noastre, ci sa le rezolvam problemele lor”
  • Anghel Stanciu (PSD, deputat aflat la al saselea mandat, in varsta de 66 de ani): “Astazi este randul sa va luati parlamentul inapoi, pentru unparlament puternic, perfectionist.”

PNL a anuntat ca va vota impotriva propunerii legislative pentru ca ar institui un sistem preferential.

“Am solicitat neintroducerea pe ordinea de zi a proiectului de modificare a Statutului deputatilor si senatorilor care prevede practic infiintarea unei pensii parlamentare speciale. Mi s-a raspuns ca, avand in vedere ca raportul este gata, trebuie introdusa pe ordinea de zi si eventual daca plenul vrea sa o scoata de pe ordinea de zi o sa o faca. Mie mi se pare ca, in ciuda unei reactii extrem de clare din partea opiniei publice, in ciuda unui evident tratament legislativ preferential pe care il manifesta coalitia majoritara, in continuare vor sa adopte aceasta propunere legislativa privitoare la pensiile parlamentarilor, chestiune cu care noi nu suntem de acord. Vom vota impotriva si ne vom opune adoptarii acestei propuneri legislative care instituie practic un sistem preferential de acordare a pensiilor pentru parlamentari”, a declarat luni liderul deputatilor liberali, Ludovic Orban, la finalul Birourilor reunite ale Camerei Deputatilor si Senatului.

“Intr-un fel, trebuie linistiti parlamentarii din coalitia majoritara care nu vor mai avea locuri pe liste, ca dupa ce nu vor mai fi pe liste o sa primeasca o pensie mai mare. Asta este logica de actiune a majoritatii guvernamentale”, a mai spus Orban.

Proiectul de lege care modifica Statutul parlamentarului astfel incat deputatii si senatorii sa beneficieze de o indemnizatie lunara pentru activitatea de parlamentar la indeplinirea varstei standard, dupa ce aceasta calitate inceteaza, a fost depus la Camera Deputatilor pe 15 aprilie. Documentul a fost semnat initial de 255 de deputati si senatori, o parte dintre acestia insa solicitand ulterior sa isi retraga semnatura.

Este vorba de senatori Viorel Grigoras, Sebastian Grapa si Lucian Iliescu, si de deputatii Ioan Cristian Chirtes, Dumitru Pardau, Florica Chereches, Traian Dobrinescu, Vasile Varga, Horia Cristian, Maria Grecea, Vasile Horga, Nechita Adrian Oros, Dumitru Verginel Gireada, George Scarlat, Daniel Iane, Mihaite Calimente, Gheorghe Costin, Grigore Craciunescu, Ionel Viorel Blajut, Liliana Ciobanu, Maria Dragomir, Dumitru Niculescu, Ionas – Florin Urcan, Vasile Gudu, Liviu Lasa – Matiuta, Cornel-Mircea Samartinean, Razvan Condurateanu.

De altfel, desi initial erau 20 de parlamentari liberali care semnasare proiectul, singurul care si-a pastrat semnatura este deputatul Radu Zlati.

Zlati a anuntat ca va vota pentru acest proiect, dupa ce in sedinta comisiei a fost adoptat un amendament pe care l-a initiat si care prevede ca deputatii si senatorii care au fost condamnati definitiv pentru o infractiune de coruptie nu beneficiaza de indemnizatie.

Potrivit acestui raport al Comisiei de stat, “cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Camerei Deputatilor si al Senatului si se plateste de acestea.

“Din perspectiva rolului ce il are Parlamentul, se desprinde gradul sporit de responsabilitate in respectarea si indeplinirea intereselor cetatenilor, prin interzicerea deputatilor si senatorilor de a exercita orice alta functie de autoritate publica sau activitate comerciala incompatibila cu statutul de parlamentar, astfel, acordarea dreptului la indemnizatia pentru limita de varsta apare ca o necesitate ce isi are esenta in statutul parlamentar care impune anumite criterii specifice activitatii indeplinite de parlamentari, in exercitarea mandatului,” se arata in expunerea de motive.

Printre motivele invocate se numara “cresterea calitatii performantei Parlamentului prin profesionalizarea acestora ca urmare a crestereii atractivitatii si motivarea specialistilor din diferite domenii atat din sectorul public cat si privat sa candideze la alegerile Parlamentare” sau “eliminarea discrimanrii dintre parlamentari, carora li s-au taiat pensiile cu caracter specific functiei, in august 2010 si celelalte categorii de pensii speciale carora li s-au intregit pensiile (aviatori, personal diplomatic si consular partial) sau care au deja intiiative legislative aflat in dezbatere parlamentara (Curtea de Conturi, personalul diplomatic si consular partial, functionari publici parlamentari, grefieri).

Proiectul depus la Camera Deputatilor contine o anexa in care se prezinta o sinteza privind indemnizatiile parlamentarilor, varsta de pensionare/cuantumul pensiei din unele tari ale Uniunii Europene.

Ce presupune acest proiect:

(1)Deputatii si senatorii care indeplinesc conditiile varstei standard de pensionare au dreptul, la sfarsitul mandatului, la indemnizatie pentru limita de varsta.
(2)De indemnizatie beneficiaza si deputatii si senatorii care au avut anterior prezenti legi calitatea de parlamentar, daca se indeplinesc conditiile varstei standard de pensionare
(3)Cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta se acorda in limita a trei mandate si se calculeaza ca produs al numarului lunilor de mandat cu 0,55 din indeminzatia bruta lunara aflata in plata.
(4)Cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta prevazut la alin (2) se calculeaza ca produs al numarului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizatia bruta lunara realizata in luna anterioara solicitarii de catre un deputat/senator aflat in exercitarea mandatului, corespunzator fiecarui an de mandat,in limita a maximum trei mandate.
(5)Pentru mandate incomplete, indemnizatia pentru limita de varsta se calculeaza proportional cu perioada de mandat efectiv exercitata, dar nu mai putin de 6 luni de activitate parlamentara.
(6)Indemnizatia pentru limita de varsta se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza sau se indexeaza indemnizatia bruta lunara a unui deputat/senator aflat in exercitarea mandatului, cu aceeasi data.
(7)Indemnizatia pentru limita de varsta de cumuleaza cu orice tip de pensie stabilita in sistemul public de pensii sau in alt sistem de pensii neintegrat sistemului public, precum si cu orice alte venituri realizate.
(8)Indemnizatia pentru limita de varsta este supusa impozitului pe venit si contributiei de asigurari sociale de sanatate.
(9)Cuantmul indemnizatiei pentru limita de varsta se suporta din bugetul de stat.
(10)Cererea pentru acordarea indemnizatiei pentru limita de varsta se depune la secretariatul General al Camerei Deputatilor sau Senatului, dupa caz.
(11)Indemnizatia pentru limita de varsta se acorda incepand cu luna urmatoare depunerii cererii.

Bani mai mulți pentru deținuți politici

de Roxana NĂSTASĂ

De la începutul lunii viitoare 847 de vasluieni vor primi mai mulți bani de la Casa Județeană de Pensii Vaslui. Este vorba de cei persecutați politic, care au făcut parte din detașamentele de muncă fortată, au fost arestați,  deporatați sau internați în spitale de psihiatrie.  Indemnizația acestora se va dubla, funcție de tipul de beneficiar, fie de la 100 de lei la 200 de lei, fie de la 200 de lei la 400 de lei pentru fiecare an de detenție, deportare sau internare.

Cei care au fost persecutati politic în perioada dictaturii comuniste vor primi indemnizații duble. Este vorba de 409 beneficiari ai Decretului Lege nr.118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cei deportați în străinătate ori tinuti prizonieri si 438 de vasluieni (titulari și urmași), care beneficiazã de prevederile Legii nr. 189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice.

Astfel, cei care au beneficiat de o indemnizatie de 200 lei vor primi 400 de lei, iar persoanele cu o indemnizatie de 100 de lei vor primi un sprijin financiar de 200 lei pentru fiecare an de chin. Din cei 409 de beneficiari din județul Vaslui, 111 sunt titulari și primesc indemnizația în functie de anii de detenție, iar restul de 298 de beneficiari sunt urmași și primesc o sumă fixă de 200 lei. Soțiile celor aflați într-o astfel de situație primesc indemnizație doar dacă nu s-au recăsătorit. Conform legii, primeste indemnizație majorată persoana care a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infractiuni politice, a fost internată în spitale de psihiatrie, a avut stabilit domiciliul obligatoriu, a fost strămutată într-o altă localitate sau a fost privată de libertate în locuri de deținere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune.

Ceilalți 438 de vasluieni vor primi indemnizatii majorate de 200 de lei.  Aici intră cei care au fost deportați în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, cei care au fost fost refugiați, expulzați sau strămutați în altă localitate sau cei care făcut parte din detașamentele de muncă silnică.

Aceste indemnizații se vor cumula cu orice tip de pensie.

Românilor li se pregătește un nou tip de pensie

Într-un an sau doi, românii vor avea posibilitatea să opteze pentru un nou tip de pensie garantată de stat – cea ocupațională. Contribuția va fi de cel mult 15% din salariul brut, iar viitorul pensionar ar putea încasa încă jumătate din pensia de la pilonul I.

În condițiile în care cifrele oficiale arată că 40% din populația cu putere de muncă din țară nu cotizează, pensia de la stat nu prea mai are viitor. Ca să crească numărul contributorilor, guvernul a crescut vârsta de pensionare. Dar nici așa nu se rezolvă problema. Un sistem de pensie alternativă ar fi mai mult decât bine-venit, e convins Mișu Negrițoiu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), pentru care “introducerea schemelor de pensii ocupaționale” a devenit o prioritate pentru 2015. Potrivit proiectului, gândit încă din 2011 și adoptat deja de Senat, pensia ocupațională va fi o sumă plătită suplimentar față de pensia obținută în sistemul public. Adică pensia aceasta este, de fapt, un depozit, pe care fondul îl investește ca să înmulțească banii. Așa se face că un contributor o să primească, atunci când iese la pensie, atâți bani câți a cotizat, plus randamentul pe care a fost în stare fondul să-l producă.

Îți poți retrage banii în orice moment

În proiect sunt propuse două variante de colectare a banilor – contribuția la fondul de pensii ocupaționale va fi plătită fie de salariat și de angajator, fie doar de acesta din urmă. Cotizarea se va face pe cel puțin 7 ani. Atenție – nu vei avea acces la acest tip de pensie decât după împlinirea vârstei de 60 de ani. Valoarea pensiei ocupaționale va fi calculată în funcție de salariu și de numărul anilor de contribuție.

De exemplu, un angajat cu salariul mediu brut de 2.400 de lei poate plăti lunar la fondul de pensii ocupaționale cel mult 360 de lei. Așadar, pentru o perioadă de cotizare de 7 ani ar urma să acumuleze în contul lui 30.240 de lei, plus sumele acumulate din dobânda rezultată prin investirea lor.

Câți bani ai în contul din Pilonul II

Fondurile de pensii private obligatorii au adunat în conturi, în ultimii șase ani, peste 4,2 miliarde de euro, adică vreo 1.000 de euro pentru fiecare contributor. Puțin peste 6,2 milioane de români erau înscriși, la finalul anului trecut, în sistemul de pensii private obligatorii sau așa-zisul Pilon II, dar bani intră lună de lună doar pentru 3,19 milioane, potrivit ASF. Asta înseamnă că angajatorii a 2 din 4 salariați înscriși în sistem nu plătesc efectiv contribuțiile care ar trebui să le asigure oamenilor un trai decent la bătrânețe.

Explicația: titularii lor sunt în șomaj, lucrează la negru sau sunt plecați din țară. De menționat că Pilonul I este sistemul public de pensii, pilonul II – cel privat obligatoriu, iar pilonul III este cel al pensiilor private facultative. Ultimele două sunt administrate de fonduri de pensii private.

Sursa: libertatea.ro

Nu mai au bani!

de Roxana NĂSTASĂ

Zeci de persoane din județ care și-au încheiat contract de asigurare cu Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui pentru a putea beneficia ulterior de pensie, au rămas fără bani. Pentru că n-au plătit timp de trei luni, instituția în cauză le-a reziliat contractele.

Potrivit conducerii CJP Vaslui tot mai puțini sunt cei care își încheie contracte de asigurare în ultima perioadă dar nu-și permit să mai plătească, instituția reziliindu-le contractul.

“Unii încheie contracte de asigurare, însă alții, pentru că nu plătesc timp de trei luni, rămân fără ele. Astfel numărul de asigurați rămâne constant, fiind în prezent 970 de astfel de contracte încheiate la CJP Vaslui. Mulți nu-și mai pot permite să plătească cei 222 de lei lunar și le reziliem contractele. De exemplu, în martie, s-au încheiat 51 și s-au reziliat 27. Cam așa e tot timpul”, a declarat Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui.

Contribuția minimă lunară este de 222 de lei, iar venitul minim asigurat trebuie să fie în valoare de 845 de lei. Se pot asigura în sistemul public de pensii, facultativ, pe bază de contract de asigurare socială, avocații, personalul clerical și cel din cadrul cultelor recunsocute prin lege, neintegrate în sistemul public de pensii, precum și orice persoană care dorește să se asigure sau să-și completeze venitul asigurat. Asigurarea facultativă în sistemul public de pensii oferă o serie de avantaje, precum pensie, ajutor de deces sau bilete de tratament balnear.

Unde este Fondul de Pensii?

Conform unui studiu al Academiei Române, Fondul de Pensii este în prag de prăbușire. Într-un interval de 15 ani, sistemul de pensii va da faliment, din motive demografice – conform studiului. Totuși, fiecare cetățean primește pensie în funcție de cât a contribuit el la fond, în nume propriu. Ca atare, fiecare își poate pune întrebarea: unde sunt banii mei?

Dacă la ora actuală, unui număr de 100 de persoane adulte îi revin 25 de persoane trecute de 65 de ani, proporția se va dubla la nivelul anului 2050, când 100 de persoane ar fi nevoite să susțină financiar pensiile a 50 de bătrâni. Altfel spus, cei care contribuie acum la fond plătesc, de fapt, banii actualilor pensionari, urmând ca ei să încaseze banii pe care îi vor vira viitorii contribuabili.

Dar peste 15 ani vor fifoarte mulți pensionari și foarte puțini contribuabili, deci nu vor mai exista bani la fond. Ca atare, actualii contribuabili nu vor mai primi pensii de stat, chiar dacă au cotizat toată viața! Problema este că nicăieri nu scrie în Legea pensiilor sau în altă lege că statul ia bani de la cineva pentru altcineva. Adică, fiecare primește pensie în funcție de cât a contribuit la fond.

«Eu am plătit pentru mine, nu pentru altcineva!»

Președintele Asociației Naționale a Pensionarilor, Ștefan Dumitrescu, a spus, pentru Libertatea, ușor iritat, că fondul se prăbușește din cauză că a fost prost administrat, nu pentru că nu ar mai fi cine să plătească la el: “Eu nu am nevoie să fiu întreținut de nimeni – eu am plătit pentru mine, nu pentru altcineva! Fondul nu este ban public, ci privat, sunt banii deponenților. Unde sunt banii pe care i-am plătit toată viața la Fondul de Pensii?”

«Pensia nu poate fi impozitată»

Avocatul Iulian Urban, președintele Asociației de Asistență pentru Consumatori, fost senator, a spus pentru Libertatea: “Pensionarii au dreptate, ei și-au plătit deja contribuția. Adică, nu există nici o legătură de cauzalitate între cei care produc acum și actualii pensionari. Primii contribuie la viitoarele lor pensii, bani ce ar trebui investiți de stat pentru a le aduce plusvaloare. Ceilalți au deja banii strânși, agonisiți, reținuți și folosiți de stat, iar acum statul ar trebui să-i restituie. Doi: pensia nu poate fi impozitată, fiindcă salariile din care s-a constituit pensia au fost impozitate, deci se practică o dublă reținere a dărilor dintr-un drept privat în mod abuziv. Juridic, acești bani nu mai constituie un venit, ci o creanță, iar statul, ca debitor, trebuie să o restituie în condițiile legii”.

Adică, pe scurt, la un moment dat, cineva va trebui să dea socoteală, în urma unui audit, pentru cheltuirea banilor destinați pensionarilor în ultimii 25 de ani…

Șmecherii cu banii pensionarilor

“În 1989, Fondul de Pensii avea excedent. În 1996, acel excedent dispăruse. Asta pentru că Fondul de Pensii nu a fost protejat de inflație, pe de o parte. Totodată, Fondul de Pensii a fost folosit pentru acoperirea unor șmecherii la bugetul de stat”, ne-a declarat economistul Ilie Șerbănescu.

În acest moment, tot ce este contribuție la Fondul de Pensii, fondul de sănătate și fondul de șomaj merge într-un singur cont, la Ministerul Finanțelor, de unde intră la bugetul de stat – adică e o căciulă comună.

De aici este distribuit către diferitele ministere în funcție de declaratiile 112, în care apar sumele depuse în contul CAS de către angajatori. Altfel spus, banii sunt distribuiți în funcție de nevoile statului”.

Sursa: libertatea.ro

Pentru 3 mil. romani inscrisi la fondurile obligatorii de pensii din pilonul 2, angajatorii nu platesc contributiile. Cum verifici daca esti in aceasta situatie

Luna de luna, pentru aproape trei milioane de romani inregistrati la fondurile obligatorii de pensii din pilonul 2, angajatorii nu platesc contributiile. Cel putin asta reiese din statisticile ”Asociatiei Fondurilor de Pensii”. Puteti verifica daca sunteti in aceasta situatie, pe site-ul Casei Nationale de Pensii si pe cele ale fondurilor private la care ati aderat. Avocatii spun ca daca firma pentru care lucrati nu va plateste contributiile, aveti doar trei ani la dispozitie ca sa ii cereti asta.

Calea clasica prin care orice roman poate afla care este stagiul de cotizare si daca angajatorul i-a platit sau nu contributia pentru pensii este sa mearga la Casa de Pensii si sa ceara cu buletinul o lista cu toate contributiile pe care le-a avut de-a lungul timpului. Operatiune care poate dura, daca aveti noroc, aproximativ o jumatate de ora.

Acelasi lucru il obtinem si printr-o cerere la Casa de Pensii, care ne aloca un nume de utilizator cu parola, ca sa ne verificam online contul de pensie pe site-ul cnpas.org.

Atentie, insa! Daca firma care n-a platit contributiile s-a desfiintat intre timp, avocatii spun ca banii nu mai pot fi recuperati.

Adrian Cuculis: “Avem posibilitatea ca in 3 ani de zile sa ii solicitam prin instanta sau in prima faza prin conciliere amiabila plata acestor contributii”

In paralel, putem sesiza ANAF printr-o plangere, ca angajatorul nu ne plateste contributiile. Acesta va demara imediat controale.

In fiecare an, numarul celor din sistemul de pensii obligatorii administrate privat, cunoscut drept pilonul 2, a crescut. Surprinzator, insa, cei pentru care angajatorii chiar platesc contributiile luna de luna sunt cam aceiasi.

In ianuarie 2015, aveam un numar urias, de aproape 3 milioane de conturi, pentru care nu se mai vireaza contributii. Aici sunt inscrisi doar romanii care au intre 18 si 42 de ani.

Cand reporterul ProTV a vrut sa afle cum stau lucrurile si pentru sistemul public de pensii, a mers la Casa de Pensii si a intrebat. Aceasta spune ca la Finante s-ar afla administrarea contributiilor datorate de catre fiecare dintre noi, iar finantele fac trimitere la ANAF, unde se administreaza si se incaseaza luna de luna aceste contributii. ANAF-ul spune insa ca la Casa de Pensii sunt statisticile.

Neoficial, luna trecuta s-ar fi platit peste 5,7 milioane de contributii la pensii. Cifra se bate insa cap in cap cu numarul contractelor inregistrate la Institutul National de Statistica, unde oficial sunt doar 4,4 milioane de salariati.

Legea este foarte stricta in acest moment: prevede pedeapsa cu pana la 2 ani de inchisoare pentru administratorii care retin, dar nu vireaza contributiile angajatilor sai.

Sursa: mediafax.ro

Feriti-va de munca: iesiti la pensie

Nivelul de trai al pensionarilor din România a crescut într-un ritm mai accelerat decât cel al salariaților. Altfel spus, dacă erai pensionar în ultimii șapte ani, veniturile ți-ar fi crescut mai mult decât dacă munceai. Concluzia: statul nu încurajează munca.

Atât salariile, cât și pensiile din România sunt printre cele mai reduse din Europa. Totuși, anii de criză nu au putut să împiedice creșterea acestora, mai ales că am trecut prin mai multe tururi de alegeri. Money.ro a analizat datele oficiale privind pensiile și salariile românilor, pentru a determina care dintre acestea au marcat un avans mai pronunțat în ultimii șapte ani. Suprinzător sau nu, cel mai mult au crescut pensiile vârstnicilor români. Valoarea acestora este mai mult decât dublă acum, comparativ cu media anului 2007, înainte de venirea crizei. Este adevărat, s-a pornit de la un nivel foarte redus, de doar 399 lei/lună pensie medie la nivel de țară, în anul 2007. Deja în 2008, valoarea pensiei crescuse cu aproape 50%, până la 593 lei. Iar în 2009 raportat la 2007, avansul era de aproape 80%, conform calculelor Money.ro, pe baza cifrelor publicate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Pensia medie din primele 11 luni din 2014 a fost de 845 lei, cu circa 112% mai mare decât media anului 2007. Așadar, observăm că cea mai mare parte a creșterii pensiilor din România a fost operată în primii doi ani de criză, 2008 și 2009. În perioada 2007-2013, pensia medie pe țară crescuse cu aproximativ 103%. În același timp, pensia medie acordată pentru limita de vârstă a crescut cu 77%, în perioada 2007-2014. Dacă media pentru anul 2007 era o pensie pentru limita de vârstă în valoare de 549 lei, valoarea acesteia a ajuns, în perioada ianuarie-noiembrie 2014, la 972 lei. din 2007 până în 2013, pensia pentru limita de vârstă avansase cu circa 70%.

Cele mai mici creșteri de venituri le-au avut salariații. Lefurile medii nete ale românilor au urcat cu doar 61,6%, în perioada 2007-2014 (calcul pentru primele nouă luni din 2014). Dacă în anul 2007 angajații români au primit, în medie, un salariu net lunar de 1.042 lei, valoarea medie a acestuia pe primele nouă luni ale anului trecut s-a cifrat la 1.684 lei.

Raportat la anul 2013, pentru care există date pentru toate cele 12 luni, salariul mediu net al angajaților români crescuse cu 51% față de nivelul salariilor din 2007.

În concluzie, pensionarii români au beneficiat de un ritm aproape dublu de creștere a veniturilor comparativ cu angajații, de la venirea crizei până în prezent. Din această cauză, nivelul de trai al salariaților români a fost afectat într-o măsură mai mare de dificultățile financiare.

Sursa: money.ro

Mai multe contracte de asigurare individuală la CJP Vaslui

Sute de vasluieni și-au încheiat contracte de asigurare individuală la Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui, ca să fie siguri că le merge vechimea în muncă și vor avea parte de pensie.

Roxana NĂSTASĂ

De la începutul anului și până acum, și-au făcut contract de asigurare individuală 433 de persoane, cu 18% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-au încheiat 365. Astfel, în prezent, în total, în evidențele CJP Vaslui figurează 925 de asigurați pe bază de contract de asigurare.

Cea mai mare sumă asigurată pe bază de contract de asigurare este de 3.000 lei, contribuția platită de asigurat în acest caz fiind de 789 lei lunar, cele mai multe persoane fiind asigurate însă, la venitul minim stabilit de lege, de 804 lei. Doar 100 de vasluieni sunt asigurați la un venit mai mare sau egal cu 1.000 lei.Contribuția minimă lunară pentru asigurații sistemului public de pensii pe bază de contract de asigurare socială este de 211 lei, iar contributia maximă este de 3.022 lei.

Orice persoană care dorește să se asigure sau care este deja asigurată și dorește să-și completeze venitul asigurat, poate încheia un contract de asigurare socială cu CJP Vaslui. Astfel, se pot asigura în sistemul public de pensii, facultativ, pe bază de contract de asigurare socială, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat.

Este important de menționat faptul că această modalitate de asigurare a fost introdusă tocmai pentru a da posibilitatea celor care nu au stagiul de cotizare necesar pentru înscrierea la o anumită categorie de pensie, potrivit Legii nr. 263/2010, să-și completeze vechimea în muncă și, de asemenea, pentru a da posibilitatea persoanelor interesate să-și suplimenteze venitul asigurat.

Asigurarea facultativă în sistemul public oferă o serie de avantaje, în sensul că, dacă îndeplinesc condițiile cerute de lege, asigurații pot beneficia de prestații oferite de Legea nr. 263/2010, și anume: pensii, ajutor de deces și bilete de tratament balnear.

Unde vă este cartea de muncă?

Cine nu intră în posesia cărților de muncă, singura dovadă existentă până în 2011 că o persoană a muncit cu forme legale, nu va putea lua pensia care i se cuvine. Mii de oameni din județ nu și-au ridicat nici acum aceste documente.

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui așteaptă, în continuare, ca titularii celor 8.800 de carnete de muncă depozitate la Inspecția Muncii să vină pentru a le ridica.

În Bârlad, sunt 2.300 de carnete de muncă ce ar trebui să fie în posesia titularilor. Aceștia trebuie să știe că nu li se percepe nicio taxă pentru a intra în posesia carnetului de muncă.

În 2011, a fost abrogat Decretul 22/1976, care făcea referire la carnetul de muncă, în sensul că vechimea în muncă era consemnată în acel carnet, un document cu regim special. Carnetele de muncă operate până la 1 ianuarie 2011 trebuie să ajungă în posesia titularilor, care vor avea nevoie de ele atunci când se vor pensiona. Din cele 2.300 de carnete, 2.050 trebuie ridicate direct de către titularii care nu se aflau în câmpul muncii la momentul 1 ianuarie 2011, iar restul de 250 trebuie revendicate de către angajatorii celor care munceau la această dată.

Cei cărora li s-au închis carnetele înainte de 1 ianuarie 2011, au obligația să se prezinte personal la ITM. Este regretabil că încă mai sunt carnete nerecuperate de titulari, asta însemnând că nu acordă importanța cuvenită. Carnetul de muncă în original este foarte important, pentru că are consemnările până la data evidenței electronice. Casa de Pensii are stagiile de cotizare în format electronic doar de la 1 aprilie 2001”, a declarat Cristi Câmpeanu, purtătorul de cuvânt al ITM Vaslui.

Dacă din 2001 angajatorul nu a transmis electronic declarațiile privind CAS-ul, persoanele respective nu pot face dovada că au lucrat dacă nu au carnetul de muncă. În acest caz, sunt nevoite să apeleze la instanță. Dacă persoanele în cauză nu au avut întocmit carnet de muncă pentru perioadele de vechime anterioare datei de 1 ianuarie 2011, vor solicita printr-o cerere, de la ITM, eliberarea unei adeverințe sau a mai multor adeverințe de vechime contra sumei de 20 de lei/ document.

După 2011, toți salariații trebuie să solicite adeverințe de vechime de la angajatori. Este important de reținut ca atunci când pleacă de la o societate, foștii angajați să solicite adeverințe de vechime, altfel le va fi foarte greu să dovedească anii lucrați”, a mai spus Cristi Câmpeanu.

Reprezentanții ITM au mai precizat că sunt și cazuri în care persoane ce au intrat în posesia carnetelor de muncă, dar ulterior le-au pierdut. În aceste cazuri, inspectorii de muncă le recomandă să publice pierderea documentului în Monitorul Oficial, pentru ca apoi să se facă reconstituirea vechimii prin adeverințe de vechime. Respectivele persoane vor suporta cheltuielile care se ridică la câteva sute de lei. (Mihaela NICULESCU)

CJP Vaslui dă elevilor pensiile de urmaș înapoi

După ce Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui a lăsat 672 de elevi fără pensii de urmaș în luna octombrie, începând cu luna aceasta 329 de elevi din cei cu pensiile suspendate își vor primi drepturile înapoi, inclusiv pe luna trecută.

Elevii din județul Vaslui care beneficiază de pensie de urmaș și nu au adus adeverința care să ateste faptul că își continuă studiile, nu și-au mai primit banii. Conform datelor oferite de reprezentanții CJP Vaslui, în această situație s-au aflat 672 de elevi, luna trecută.

Luna aceasta, însă, 329 dintre aceștia s-au gândit că ar fi cazul să aducă adeverințele motiv pentru care își vor primi din nou pensiile, inclusiv pe luna octombrie.

În prezent, au mai rămas 343 de elevi cu pensiile de urmaș suspendate. Reluarea plății se va face în luna următoare a prezentării adeverințelor de studii, cu acordarea retroactivă a drepturilor de pensie suspendate. (Roxana NĂSTASĂ)

În atenția elevilor și studenților cu pensie de urmaș!

Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui informează elevii și studenții din județ care beneficiază de pensie de urmaș că trebuie să depună obligatoriu la sediul instituției adeverință de elev/student care să ateste continuarea studiilor. Pentru evitarea suspendării din plată a pensiilor de urmaș, adeverințele trebuie depuse neapărat până pe 8 octombrie.

Adeverința trebuie să facă neapărat refrire la forma de învățământ (zi, seral, IDD) pe care o urmează elevul sau studentul, iar pentru cei care împlinesc vârsta de16 ani în acest an școlar, adeverința de elev va fi depusă în luna în care acest urmaș a împlinit 16 ani. Totodată, adeverința va fi însoțită de un cupon de pensie și copia actului de identitate a copilului urmaș sau a tutorelui, unde este cazul.

“Anul trecut, 700 de elevi din județ s-au ales cu pensiile suspendate din cauza nerespectării termenului în care se depunde adeverința” a declarat directiorul CJP Vaslui, Isabel Bogdan. (Roxana NĂSTASĂ)

Topul pensiilor

Un fost magistrat bârlădean încasează o pensie lunară mai mare decât venitirile realizate anual de mulți angajați din județ. Acesta ridică în fiecare lună 13.547 de lei!

Cele mai mari pensii din județ sunt cele de tip special și sunt încasate de foști magistrați. Astfel, 23 de foști angajați ai sistemului de justiție încasează pensii cuprinse între 13.457 și 8.468 lei. Cea mai mare pensie este cea a unui bârlădean, la polul opus aflânduse un fost magistrat hușean.

În ceea ce privește sectorul pensiilor din sectorul “nespecial”, locul I în top îl ocupă un pensionar în vârstă de 75 de ani, care încasează 3.868 lei și care a activat în sistemul financiar-bancar. El este urmat îndeaproape de un fost director retras tot din sistemul bancar, în varstă de 65 de ani, care are o pensie lunară în valoare de 3.822 lei . Loculire III si IV în top sunt ocupate de doi medici, primul având o pensie lunară de 3.491 lei, iar celălalt de 3.018 ron.

Pe locul 20 se află un contabil-șef, care a lucrat în agricultură si care încasează o pensie de 2.551 lei, iar pe locul 50 se află un inginer, care încasează o pensie de 2.219 lei.

Conform evidențelor Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui, numărul asiguraților aflati în plată este de 102.077, din care 80.971 provin din sectorul de stat, iar 21,106 din agricultură.

Pensionarii agricoli cu venituri mai mici de 350 ron și care beneficiază și de indemnizația socială sunt în număr de 5.292, în timp ce pensionari bebeficiari de indemnizație socială (fosta pensie minimă) sunt 14.111.

Dintre cei 12.204 pensionari proveniți din sistemul de stat cu indemnizații mai mici de 350 ron , 3.385 beneficiaza si de alte venituri (au o altă pensie din sector agricol sau din alte sisteme neintegrate (MAPN, SRI, MAI), fie beneficiază de indemnizații – veterani, L309/2002 , DL 118/1990 etc.).

Pensionari cu venituri mai mari de 740 lei (plătitori de contribuție de asigurari sociale de sănătate) sunt în numar de 32.049, în timp ce pensionari cu venituri mai mari de 1.000 lei sunt în număr de 15.072 (dintre care 13.786 sunt pensionari plătitori pe impozit de venit). (Andrei STESCU)

Muncă până la moarte!

Peste lipsurile, greutățile și povara unei crize economice de care nu ei s-au făcut vinovați, românii au primit recent o palmă si mai grea: fie că sunt femei sau bărbați, vor trebui să rămână în câmpul muncii până la 65 de ani pentru o amărâtă de pensie. De asemenea, românii mai au parte de o modificare: perioada minimă de cotizare va crește de la 13 la 15 ani. În România speranța medie de viață este de 75 de ani la femei, iar la bărbați 68,5.

Daniela PORUMB

Ca și cum piața zbuciumată a muncii, salariile nesigure și mici, incoerența legislativă în ceea ce privește pensiile nu ar fi de ajuns, vasluienii care ar fi trebuit să iasă la pensie anul acesta mai primesc o palmă: vor trebui să mai muncească un an pentru a se bucura de odihna mult așteptată după o viață de muncă. Ei, ca de altfel și restul românilor aflați în această situație, sunt victimele recentelor modificări ale legii, aflată în faza de proiect, privind sistemul unitar de pensii publice (Legea 263/2010). Conform acestei legi, începând de anul viitor, vârsta de pensionare va crește tot mai mult, astfel ca până în 2035 atât femeile, cât și bărbații vor fi pensionați la aceeași vârstă, respectiv 65 de ani. Proiectul de lege urmează să fie supus dezbaterii Senatului, după ce a primit voturile Camerei Deputaților, luna trecută.

Proiectul spune că în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, vârsta de pensionare a femeilor va crește de la 59 la 60 de ani și stagiul complet de cotizare – de la 28 la 30 de ani, iar cea a bărbaților de la 64 la 65 de ani și stagiul complet de cotizare de la 33 la 35 de ani.

La finele acestei perioade va continua creșterea vârstei de pensionare doar pentru femei, așa încât prima generație care va ieși la pensie la 65 de ani vor fi cele născute în 1971.

De asemenea, românii mai au parte de o modificare: perioada minimă de cotizare va crește de la 13 la 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați.

Această obligație de a cotiza la stat până aproape de adânci bătrâneți este consecința neputinței guvernanților de redresa economia. Scuza lor pentru aceste modificări este creșterea numărului de persoane în vârstă, care afectează sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii. Dar, în bine cunoscuta lor perfidie, ei nu pomenesc nimic de miile și miile de români care au plecat la muncă în străinătate, și nici de sutele de specialiști care părăsesc țara din lipsă de perpective. În schimb, știu să se ascundă în spatele crizei economice, pe care nu au știut s-o gestioneze altfel decât împovărând oamenii cu dări tot mai mari. Și, iată, silindu-i să rămână în câmpul muncii până la o vârstă pe care nu se știe câți o vor mai apuca, date fiind bolile agravate de sărăcie și de lipsa posibilităților materiale de a le trata.

Pensia românului, de până la 15 ori mai mică decât a altor europeni

În prezent, așa cum spuneam într-o ediție trecută a ziarului Est News, în județul Vaslui 80.601 de pensionari sunt susținuți de 52.358 de salariați. Altfel spus, gradul de dependență economică este de 1,53 pensionari la un salariat.

E drept, vârsta de pensionare pe care vor legiuitorii să o statueze pentru români este aceeași existentă deja în multe state europene. Însa, a pune semnul egal între viața românului și cea a unui francez, elvețian, neamț sau norvegian, de exemplu, ar fi cumplit de nedrept. Absolut totul diferă: de la condițiile de muncă, nivelul de trai, de civilizație, respectul pentru omul muncii și până la valoarea pensiilor.

Distanțele sunt ca de la cer la pământ. Românul, nici după ce se retrage din câmpul muncii nu duce un trai mai bun, căci România are una dintre cele mai reduse pensii medii din UE – 195 de euro. O sumă insignifiantă, comparativ cu cea care i se cuvine unui pensionar din Italia – 1.140 euro, sau din Franța – 1.100 euro, chiar din Spania 880 euro. Ca să nu mai vorbim de pensionarul din Luxemburg, căruia statul îi respectă anii de muncă bucurându-i bătrânețile cu suma de 3.000 de euro pe lună, în medie.

Cât despre pensionarul din Vaslui, situația lui nu poate fi caracterizată altfel decât o ironie pe care statul i-o face cu ridicola pensie medie de 165 de euro. Nici măcar la nivelul pensiei medii pe țară. De aceea, în județul Vaslui, un om care iese la pensie chiar și după 35 de ani de muncă nu stârnește mirarea nimănui dacă e nevoit să o ia de la capăt pentru a supraviețui. Asistam, după cum bine se știe, la nenumărate situații în care “tânărul pensionar”, dacă îi mai permite sănătatea și dacă-l mai ține mintea, să bată la ușile angajatorilor, cot la cot cu tineretul. Ca să poată, bietul de el, să-și plătească întreținerea, să-și cumpere medicamente și să mănânce ceva mai bine. Despre plecat în stațiuni sau de mers în vacanțe, așa cum obișnuiește pensionarul statelor civilizate ale Europei, nicio speranță.

Trăim mai puțin și mai prost, dar muncim mai mult

Ca să nu mai spunem că nici aleșii noștri și nici oficialii europeni (la îndemnul cărora guvernanții noștri au pus biciul pe spinarea românilor) nu au ținut cont că în România speranța medie de viață este de 75 de ani la femei, iar la bărbați 68,5. În celelalte țări din UE, aceasta este peste 80 de ani. Altfel spus, ca și cum nu ar fi suficient că românii au pensiile cele mai reduse din UE, aceștia au și speranța medie de viață cu 5 ani mai redusă decât a celorlalți europeni.

Această statistică scoate în evidență un aspect absolut dureros, cel puțin pentru un vasluian: după 40 de ani de muncă se va bucura de pensie aproximativ 10 ani.

Egalizarea vârstei de pensionare nu ține cont, de asemenea, nici de calitatea vieții din România. O femeie de aici, pe lângă faptul că merge zilnic la serviciu, ajunsă acasă continuă să muncească. Dacă mai are și copii, femeia româncă trebuie să-și găsească energia ca, pe lângă treburile casnice, să se ocupe și de educația acestora. E adevărat, și tatăl are aceleași îndatoriri față de copii, însă mentalitatea românească nu a scos încă femeia de la cratiță.

În schimb o femeie dintr-o altă țară europeană, spre exemplu din Italia, se poate considera a fi norocoasă că s-a născut unde trebuie. Poate alege dacă merge sau nu la serviciu, întrucât soțul câștigă suficient de mult să-și poată întreține familia. Dacă are mai mulți copii, aceștia primesc alocații suficient de mari cât să se întrețină întreaga familie. Femeia din Europa civilizată câștigă destul cât să-și permită o menajeră, sau o dădacă, de a-și trimite copiii la o școală particulară și de a mânca, seara, cu întreaga familie, la restaurant.

În lipsa acestor avantaje, româncele se pot considera sclavele propriilor vieți, pentru că în majoritatea familiilor din România, femeia muncește mai mult decât bărbatul. Ca să nu mai pomenim că de multe ori sunt puse în postura de a accepta posturi sub calificarea lor, dar și salarii mai mici. Cu alte cuvinte, încă se confruntă cu un nivel ridicat de discriminare la locul de muncă și în societate, neavând aceleași șanse pe piața muncii.

Și pentru ca tabloul dezolant al soartei românilor să fie complet, trebuie amintit aici și de salariile din România, infinit mai mici decât în mai toate țările din UE. Statisticle arată că nivelul de trai din România îl depășește în Europa doar pe cel al Bulgariei.

Mai puține zile de tratament pentru pensionari

De anul acesta, pensionarii care au întrunit punctajul necesar obținerii unui bilet de tratament prin intermediul Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui trebuie să știe că sejurul va fi mai scurt cu două zile decât în alți ani. Adică, în loc de 18 zile, vor beneficia doar de 16 zile de cazare, masă și tratament. De vină pentru această diminuarea a sejurului este faptul că legea s-a schimbat, aleșii considerând, probabil, că ce-i mult strică.

De la începtutul anului, 3.000 de pensionari au mers în stațiunile montane sau pe litoral, la tratament prin Casa Județeană de Pensii. La această oră se distribuie deja biletele pentru seria a X-a, în perioada 8-23 iulie.

Pentru această serie, am primit inițial 234 de bilete, dar am mai obținut suplimentar 118 bilete. Criteriile de acordare au rămas aceleași. Biletele sunt foarte căutate și se pare că pensionarii au devenit mai înțelegători în situațiile când obțin un punctaj necorespunzător”, a declarat Isabel Bogdan, director executiv al Casei Județene de Pensii Vaslui.

Din totalul biletelor alocate lunar de CJP, 15 % lesunt rezervate persoanelor cu handicap. Reprezentanții CJP introduc datele în sistemul informatic al CNAS și automat se alocă seriile, cu numele și prenumele persoanelor cu handicap care întrunesc punctajul stabilit prin lege. Dacă în cazul acestora, biletele se alocă gratuit, ceilalți pensionarii trebuie să achite 50% din cuantumul pensiei. (Mihaela NICULESCU)

Peste 60 de ani vechime în câmpul muncii!

Celori care au abia câțiva ani vechime în câmpul muncii și se gândesc cu pesimism la vârsta pensionării, le prezentăm un argument menit să le redea optimismul: un vasluian are 63 de ani… Vechime!

Este vorba despre Traian Pascu, președintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Vaslui (CARP), care peste numai trei zile va împlini venerabila și onorabila vârstă de 87 de ani!

Performerul s-a născut pe aceste locuri încărcate de Istorie și primele patru clase le-a absolvit la celebra școală primară de băieți nr.1, unde i-a avut ca învățători pe Neștian și Ioan Filipiuc. După absolvire, părinții săi l-au înscris la Liceul comercial din Iași unde și-a petrecut următorii opt ani din viață învățând arta vânzării și cumpărării diverselor bunuri și servicii. În fața puhoiului rusesc ce avea să se reverse peste țara noastră, inclusiv peste Vaslui, mareșalul Antonescu a ordonat salvarea prin refugiere a tinerilor înscriși în programul de pregătire premilitară și iaca-așa a ajuns domnul Traian să ia calea pribegiei din fața marii primejdii roșii. „În anul 1948, m-am angajat ca șef contabil la nou-înființata Cooperativă de consum din târgul Codăiești, datorită pregătirii mele de specialitate. Aici am realizat lucruri frumoase ca de pildă ridicarea din nou a 11 magazine sătești, pentru ca bieții țărani să nu mai bată drumul până reședința Plășii, mai întâi, apoi a Raionului, după octombrie 1950”, ni s-a confesat octogenarul.

Aici și-a cunoscut viitoarea soție, Maria, fiică a învățătorilor Cosma. După 14 ani de activitate în cooperație, Traian Pascu s-a transferat la SMT Codăiești, unde a activat tot ca șef contabil. În deceniul opt al secolului trecut, a început serviciul la CLF Vaslui, iar după ce s-a dat în folosință Întreprinderea de materiale izolatoare, a ocupat funcția de șef al biroului Financiar, de unde a și ieșit la pensie.

Din 1989 și până în prezent, neobositul om își desfășoară activitatea în colectivul de conducere al CARP Vaslui, prima dată ca revizor, iar mai apoi, prin votul direct al pensionarilor, președinte. Pentru necunoscători, dar mai ales pentru cârcotași, la prima vedere ar părea că Traian Pascu încalcă legea fiind și pensionar dar și angajat cu acte-n regulă, dar nu este așa nici pe departe, măcar, deoarece instituția la care lucrează este una de drept privat, Statul neavând nici o treabă cu ea în sensul ajutorării cu ceva deoarece pensionarii se gospodăresc în bucătăria proprie.

Gânduri pentru viitor: „La anul (2015, n.n.) sunt din nou alegeri pentru funcția de președinte pe care, dacă voi fi sănătos, sper să le câștig deoarece, obiectiv fie spus, eu nu am părtinit pe nimeni și nici nu m-am jucat cu banii membrilor noștri. De aceea spun: seriozitate și competența se răsplătesc cu încredere, negreșit!”

Din partea noastră, un foarte sincer „La mulți ani” și mult succes!

Pensii in euro

Vasluienii care au lucrat în străinătate cu contracte de muncă își vor acum banii de la statul unde au cotizat. Zilnic, la Casa Județeană de Pensii Vaslui se primesc astfel de solicitări.

Cea mai mare pensie comunitară aflată acum în plată este de aproximativ 900 de euro. Suma primită de pensionar este un vis pentru cei mai mulí bătrâni din județ, care au venituri mizere din care abia pot să trăiască. Între timp, la Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui se primesc noi solicitări de la cei plecați în străinătate pentru a li se stabili perioada în care au cotizat.

“La acestă dată, înregistrăm un număr de 540 de cereri. Dintre acestea, sunt 201 cereri de confirmare a perioadei lucrate în spațiul comunitar și 339 de cereri depuse pentru dosare de înscriere la pensie de limită de vârstă, invaliditate și urmaș. Dacă vorbim sub aspectul categoriilor de pensii, constatăm că avem un număr de 221 cereri la limită de vârstă și 98 pensii de invaliditate. Cele mai multe solicitări vin din Italia – 151, Spania – 92 și Germania – 16”, a spus Isabel Bogdan, director executiv la CJP Vaslui.

Reprezentanții CJP se așteaptă ca numărul de pensii europene să crească în perioada următoare, deoarece multe persoane îndeplinesc acum vârsta de pensionare în România dar și în statele membre UE.

Asistentele se pensionează mai târziu

Sute de asistente rămân să profeseze în spitalele din județ și după împlinirea vârstei de 60 de ani, după ce Ministerul Sănătății a decis să le prelungească vechimea în muncă. Activitatea în unitățile sanitare s-ar fi blocat în cazul în care personalul medical respectiv ar fi părăsit sistemul.

 Aproximativ 300 de asistenți și asistente din toate spitalele din județul Vaslui vor putea munci în continuare în unitățile sanitare în care activează de o viață, cu toate că au împlinit vârsta de pensionare. În acest scop, Ministerul Sănătății a modificat din nou limita de vârstă pentru ieșirea la pensie, de la 60 la 65 de ani.

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a explicat că plecarea bruscă din sistem a asistentelor ar fi dus la creșterea deficitului de specialiști din spitale. Numai la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, de exemplu, sunt aproximativ 700 de posturi de asistente normate, dar sunt ocupate doar 506. Deficitul s-a acumulat în ultimii ani, de la blocarea angajărilor în toate sectoarele bugetare. Problema ar putea fi rezolvată de luna viitoare, când posturile vor fi deblocate, așa cum a susținut Nicolae Bănicioiu.

La Vaslui, conducerea Spitalului Județean a luat inițial decizia de a disponibiliza asistentele care au împlinit vârsta de pensionare, dar din cauza suprasolicitării personalului medical s-a revenit. În caz contrar, anumite secții ar fi intrat în colaps.

Conform legii, o asistentă ar trebui să aibă în grijă cel mult 12 paturi, iar un medic – 15 paturi. În realitate, din cauza deficitului de personal, acest raport este cu mult depășit în spitalele din județ. O asistentă medicală are grijă și de câte 60 de pacienți pe tură.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: