Home / Tag Archives: piata barlad

Tag Archives: piata barlad

S-au ieftinit cireșele la Bârlad!

Irezistibilele cireșe au devenit ceva mai accesibile în Piața „Sf. Ilie” din Bârlad, unde, ieri, se vindeau cu „doar” 30 de lei/kg, față de acum o săptămână, când erau mai scumpe cu 20 de lei.

Bârlădenii au constatat anul acesta că aceste trufandale sunt, culmea, mai ieftine în aprozare decât la piață, unde în anii trecuți erau ceva mai ieftine. Cu toate că apetisantele fructe, provenite din însorita Grecie, fac cu ochiul cumpărătorilor, lumea nu se înghesuie din cauza prețului. De poftă, unii au ajuns să cumpere doar o mână de cireșe cu 10 lei, dar nu toți comercianții sunt dispuși să vândă cu suta de grame. Probabil că, din lipsă de clienți, prețul cireșelor va mai scădea în următoarele zile.

Producătorii autohtoni cred că cireșele de mai vor fi bune de consum pe la 1 iunie, dar încă nu știu cu cât le vor scoate la vânzare și care va fi prețul cu care vor ajunge la consumatori. (Mihaela NICULESCU)

S-a ales praful de promisiunile directorului Piețelor din Bȃrlad

de Simona MIHĂILĂ

Toate-s vechi, și nouă ar fi trebuit să fie toate în piețele agroalimentare din Bȃrlad, după venirea în funcția de director al Direcției pentru Administrarea Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC) a liberalului Iulian Bîca, cunoscut drept unul dintre sfătuitorii de încredere ai primarului Dumitru Boroș.

De la promisiune la faptă, drumul e lung, iar bunele intenții anunțate de directorul Bîca încă de la preluarea conducerii DAPPC au rămas la stadiul de intenție. Se împlinește acuși un an de când a intrat în vigoare Regulamentul de funcționare a piețelor, în baza căruia Bîca anunța o adevărată revoluție la piață. Cod al bunelor maniere pentru piețari, legalitate până la sânge, parcări  ultimul răcnet, reguli draconice pentru taximetristi, dar și pentru cei care fac aprovizionare. Toate s-au dovedit a fi niște elucubrații după chipul și asemănarea celor din broșura de campanie electorală a lui Boroș.

Bîca ne vorbea cu aplomb despre renunțarea la sistemul de introducere manuală a numerelor de înmatriculare al mașinilor ce vor intra în perimetrul pieței. Anunța introducerea unui sistem de tip LPR (License Plate Recognition), o inovație care poate detecta, citi și stoca înregistrările cu plăcuțele de înmatriculare. După ce numerele ar fi fost identificate, softul LPR le-ar fi stocat într-o bancă de date, țara și numărul fiind înregistrate sub formă de text, imagine, cu oră și dată. Dacă Bîca o fi văzut prea multe filme cu Terminator nu știm, dar noi încă mai așteptăm ca minunile tehnicii să ajungă în Piața ”Sf. Ilie”

Noul sistem urma să elimine orice urmă de samsar de mașini care folosește parcarea pieței ca spațiu expozițional pentru rablele din afară. Nu doar că samsarii nu au plecat, dar s-au și înmulțit. Și se vor înmulți și mai și pentru că Bîca, în afară de softul LPR la care visează, nu vede altă soluție de a le oferi o parcare civilizată bârlădenilor care muncesc în zona pieței sau își fac cumpărăturile de aici. 

În piața fantastică a lui Iulian Bîca, taximetriștii nu ar mai fi avut voie să staționeze aiurea în perimetrul cu pricina. ”Fiecare taxi va avea rezervate doar cinci intrări gratuite pe zi, în limita a 12 minute fiecare. Cine depășește acest timp, va plăti taxă de parcare, la fel ca toată lumea”, amenința șeful piețelor bârlădene la început de an.

Dube de marfă mișunând în toate direcțiile, la orice oră, în parcarea pieței? Avea leac și pentru ele șeful DAPPC, dar s-a dovedit că numai pe hârtie.

”Sâmbăta și duminica aprovizionarea se va face doar până la ora 9.00, iar în timpul săptămânii, până la 8.30. În restul timpului, mașinile cu marfă nu mai au voie să ocupe parcarea. Vom mai urmări ca parcarea celorlalte autoturisme să se facă respectând regulile de circulație. Nu vom mai tolera parcare oblică, sau parcare pe două locuri, nu blocând circulația, nu lăsându-ne autoturismul în mijlocul străzii. Măsura imediată va fi blocarea roților mașinilor” – iată promisiunea în baza căreia bârlădenii și-au făcut iluzii că vor scăpa de haos.

Haosul e la locul lui, comercianții nepoliticoși de asemenea, speculanții la fel de mulți ca întotdeauna.

În loc de schimbări drastice și evidente, de sancțiuni dure împotriva celor care fură la cântar, păcălesc cumpărătorii în ceea ce privește calitatea și proveniența produselor ori au un comportament total inadecvat față de clienți, cărora li se adresează nepoliticos, bȃrlădenii au parte de aceeași atmosferă ca la tȃrg, care îi nemulțumește și îi face să suspine după condițiile în care se face comerț în alte orașe de provincie din Moldova sau chiar în orașul reședință de județ.

Nu este deloc surprinzător, în aceste condiții, faptul că, după aproape un an și jumătate de cȃnd a venit la conducerea DAPPC, directorul Bîca nu s-a căznit să le ofere bȃrlădenilor spre lectură un raport de activitate. Unul în care să explice, negru pe alb, ce măsuri a luat, care au fost efectele acestor măsuri și mai cu seamă cȃte amenzi a aplicat potrivit noului Regulament de organizare și funcționare a piețelor.

În lipsa unui astfel de raport, bȃrlădenii au toate motivele să compare modul său de a face administrație cu acela al primarului Boroș, care l-a răsplătit cu funcția de la DAPPC: multă gargară, puține rezultate.

”Revoluție” în piața bârlădeană. Iată ce are de gând conducerea în legătură cu haosul din jurul Pieței ”Sf. Ilie”

de Simona MIHĂILĂ

Deși nu a fost încă bătut în cuie, noul regulament de organizare și funcționare a piețelor din Bârlad este principalul subiect de discuție în rândul piețarilor. Regulile ce urmează a fi implementate, publicate parțial în ziarul nostru, zilele trecute, stârnesc deja comentarii și nemulțumiri, dar în aceeași măsură, atrag și o sumedenie de aprecieri din partea cetățenilor.

Iulian Bîca, șeful Direcției de Administrare a Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC) Bârlad, le-a declarat redactorilor Est News că intenționează să ia măsuri dure împotriva celor care fură la cântar, care folosesc tehnici înșelătoare de a-și vinde marfa, dar și a celor care vor vorbi nepoliticos cu clienții. Va institui, după cum am scris recent, un fel de Cod al bunelor maniere pentru utilizatorii spațiilor DAPPC Bârlad, încălcarea acestuia ducând chiar și la pierderea temporară a dreptului de a vinde în piață.

Cele mai evidente și mai drastice schimbări se vor petrece în jurul spațiilor destinate comerțului, adică în parcarea Pieței ”Sf. Ilie”, cea mai mare parcare cu plată a orașului.

Conducerea pieței intenționează să renunțe la sistemul de introducere manuală a numerelor de înmatriculare al mașinilor ce vor intra în perimetrul pieței, din cauza evaziunii fiscale pe care o permite acest sistem. A fost achiziționat un altul, de tip LPR (License Plate Recognition), o inovație care poate detecta, citi și stoca înregistrările cu plăcuțele de înmatriculare. După ce numerele sunt identificate, softul LPR le stochează într-o bancă de date, țara și numărul fiind înregistrate sub formă de text, imagine, cu oră și dată.

”Luăm această măsură pentru că, din păcate, introducerea manuală lasă loc de scăpări mai mult sau mai puțin intenționate. Eu însumi am verificat intrările de mașini din anumite zile și le-am comparat cu încasările din zilele respective. Și, credeți-mă, nu băteau deloc”, a explicat Iulian Bîca, dând de înțeles că multe mașini au zăbovit în parcare, fără ca șoferii să plătească taxă, așa cum au făcut cetățenii onești.

 

Samsarii de mașini vor ”zbura” din parcarea pieței

Samsarii de mașini, care folosesc parcarea pieței centrale drept stand ilicit pentru comerțul de autoturisme, vor fi printre primele ”victime” ale sistemului LPR. Cei care se lovesc frecvent de haosul din jurul pieței, mai ales în zilele aglomerate, când locurile de parcare sunt un lux, nu au putut să nu observe că perimetre întregi sunt ocupate de mașini cu anunțuri de vânzare lipite de geamuri. Cei care s-au încăpățânat să le urmărească au constatat că aceste mașini stau și zi și noapte, fără a plăti vreo taxă. Intrarea și ieșirea lor din perimetrul supus taxării se face în afara programului salariaților pieței (parcarea este cu plată doar 8 ore pe zi – în timpul programului de lucru al bugetarilor – în restul zilei accesul în parcare fiind liber).

”Samsarii intră și ies cu mașinile în afara programului nostru de lucru. De aceea ocupă nestingheriți locurile de parcare. Odată implementat sistemul LPR, identificarea samsarilor se va face mai ușor și va oferi și probe. Vânzătorii de mașini vor fi notificați și, dacă nu vor pleca, vor fi amendați și evacuați”, ne-a declarat Iulian Bîca, șeful DAPPC Bârlad.

 

Taximetriștii – timp limitat de așteptare în zona pieței

Și prezența taximetriștilor în parcarea Pieței ”Sf. Ilie” va fi limitată, aceștia nemaiavând voie să se plimbe toată ziua-buna ziua, încurcând circulația în zonă.

În primul rând, va fi permis doar accesul firmelor de taximetrie care au plătită la zi autorizația de funcționare.

”Fiecare taxi va avea rezervate doar cinci intrări gratuite pe zi, în limita a 12 minute fiecare. Cine depășește acest timp, va plăti taxă de parcare, la fel ca toată lumea”, a mai precizat Bîca.

Șeful piețelor a adăugat că va fi reglementată și aprovizionarea în piață, întrucât prezența în orice moment al zilei a dubelor cu marfă este un alt factor care perturbă disciplina din parcare.

”Sâmbăta și duminica aprovizionarea se va face doar până la ora 9.00, iar în timpul săptămânii, până la 8.30. În restul timpului, mașinile cu marfă nu mai au voie să ocupe parcarea. Vom mai urmări ca parcarea celorlalte autoturisme să se facă respectând regulile de circulație. Nu vom mai tolera parcare oblică, sau parcare pe două locuri, nu blocând circulația, nu lăsându-ne autoturismul în mijlocul străzii. Măsura imediată va fi blocarea roților mașinilor”, mai promite Iulian Bîca.

Totul pare frumos, acum când intențiile sunt pe hârtie. Vom vedea dacă și faptele conducerii DAPPC vor fi la fel de ferme ca și vorbele.

Citeste si: Regulament-soc la Bârlad: cine fură la cântar, afară din piață

Regulament-șoc pentru comercianții din piețele bârlădene: cine fură la cântar, afară din piață! Codul bunelor maniere, pentru piețari

de Simona MIHĂILĂ

Milităria coboară din pod în piața bârlădeană și, odată cu aceasta, și Codul bunelor maniere pentru piețari. După ani de zile în care bârlădenii s-au simțit păcăliți de ”șmecheriile” precupeților care au găsit în piața agroalimentară doar un loc de a mai învârti niște bani mai mult sau mai puțin negri, se schimbă foaia. Cel puțin așa asigură Iulian Bîca, șeful Direcției de Administrare a Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC) Bârlad, care va înainta, în Consiliului Local Bârlad, în zilele care urmează, noul Regulament de organizare și funcționare a piețelor.

Una dintre schimbările majore pe care le va aduce noul regulament este modul în care se va desfășura colaborarea dintre precupeți și DAPPC.

Pentru prima dată, în regulamentul de Organizare și funcționare a piețelor apare noțiunea de ”cod de conduită”, un fel de cod al bunelor maniere pentru piețari. Viitorul Cod de conduită prevede un set de reguli de comportament al comercianților față de clienți, dar și unul de practici privind relațiile comerciale.

”Expresia <ca la piață> trebuie să devină istorie la Bârlad, în ceea ce privește modul de adresare, atitudinea, tratamentul de care au parte cumpărătorii din partea comercianților. Utilizatorii spațiilor din Piața <Sf. Ilie> și din Piața mică vor trebui să respecte clientul. Iar acest respect trebuie să existe din toate punctele de vedere”, ne-a declarat Iulian Bîca, șeful DAPPC Bârlad.

În față vopsit gardul, înăuntru leopardul!

Una dintre practicile pe care Bîca o mai vrea istorie este expunerea mărfurilor în așa fel încât clientul poate fi înșelat. Este o tradiție în piețe ca mormanele de legume și fructe de pe tarabe să fie aranjate în așa fel încât să încânte ochiul clienților și să-l facă să cumpere. Cine dintre noi nu a trecut prin experiența de cumpăra produse agroalimentare ghidându-ne după cât de frumos arată produsele aranjate în față, pentru ca în sacoșă să ne trezim cu marfă scofâlcită, pătată, stricată?

”În partea din față sunt puse fructe sau legume sănătoase, mari arătoase, iar în spatele mormanului de pe tarabă, se află produsele de calitate îndoielnică, cele care ajung în cântar și apoi în sacoșa noastră”, a explicat Bîca.

El a precizat că așa ceva nu mai trebuie să existe în piețele bârlădene, că marfa nu trebuie amestecată, ci sortată pe categorii, fiecare cu prețul său. Odată cu aprobarea regulamentului, precupeții prinși cu asemenea practici înșelătoare vor trebui să se supună pedepselor: avertisment, amendă și pierderea temporară a dreptului de a mai utiliza spațiile DAPPC.

”Hoții, afară din piață fără avertisment”

Furtul la cântar va fi și mai aspru pedepsit. Comercianții prinși că și-au setat cântarul în așa fel încât acesta să arate mai mult decât are, în realitate, cantitatea pusă în balanță, vor fi dați afară din piață, de-a dreptul.

”Pentru aceste cazuri nu va fi niciun avertisment. Trecem direct la restricționarea dreptului de a mai vinde în piață. Dar tot temporar, pentru că ar fi prea mult să interzicem permanent. Nu știu cui îi va da mâna ca, după ce a fost eliminat o dată din piață, să riște și a doua, și a treia oară. Însă dacă vor și piețari care doresc asta, atunci o să îi sancționăm ori de câte ori va fi cazul”, a mai precizat Bîca.

Taxa de rezervare – o noutate în piața bârlădeană

Tot ca o noutate, va fi implementată ”taxa de rezervare”. Aceasta va fi în valoare de 100 de lei pe lună și se vrea o oportunitate pentru piețarii care nu pot veni zilnic la piață, dar care să aibă garanția că pot utiliza taraba pe care și-o doresc, în zilele în care vin.

”Sunt comercianți care și-au făcut propriul vad, au proprii clienți, dar nu au posibilitatea de a veni zilnic. Plătesc această taxă și le garantăm accesul la locul pe care și-l rezervă. Însă și noi, DAPPC Bârlad, ne rezervăm dreptul ca, în zilele în care ei nu își anunță prezența, să închiriem spațiul altcuiva”, a mai explicat șeful piețelor bârlădene.

Taxa de rezervare se poate plăti lunar, însă nu mai mult de trei luni consecutiv.

După scumpirea ouălor, producătorii vasluieni se pregătesc să scumpească și merele

de Mihaela NICULESCU

Un kilogram de mere a ajuns să coste cât unul de portocale. Anul acesta prețul merelor a crescut considerabil și sunt șanse ca, de sărbători, bârlădenii să le cumpere cu prețuri și mai mari, în buna tradiție a comercianților dornici să facă bani cu diferite ocazii. Bârlădenii au cumpărat în acest an mere cu prețuri între 2,5 și 3 lei, mai mari cu 0,5 – 1 leu / kilogram, față de anul trecut. Se pare că există și o explicație.

Nu s-au făcut merele anul acesta. Producătorii au epuizat deja o jumătate din producția obținută, destul de mică, și pentru a-și acoperi cheltuielile au fost nevoiți să dea marfa mai scump. Noi, comercianții, a trebuit să punem un adaos, așa că merele se vând la prețurile pe care le vedeți, 3 și 3,5 lei kilogramul. Unii producători aproape că și-au golit silozurile, așa că de sărbători ar putea să dea o lovitură și să crească prețul merelor rămase”, ne-a spus un comerciant de mere din Piața „Sfântul Ilie”.

Chiar dacă sunt ceva mai scumpe, cumpărătorii preferă să ia merele din piață și nu din aprozare, cu atât mai puțin din supermarketuri.

La aprozare, merele sunt chiar mai scumpe, unii patroni aprovizionându-se tot din Piața Centrală. La supermarket e și mai trist. Am vrut să cumpăr la ofertă mere, pentru că la raion scria <<mere românești>>. Când am ajuns acasă și m-am uitat în punga ambalată, scria <<produs în Polonia>>. Piața e cea mai sigură”, a mărturisit un client.

Cu toate acestea, și în piață sunt comercianți, puțini ce-i drept, care vând mere din import, etalând etichete care informează cumpărătorul că sunt autohtone. Clientul trebuie să fie atent și să ceară certificatul de proveniență, iar dacă nu i se arată, să sesizeze conducerea pieței sau pur și simplu să refuze să cumpere.

Au apărut brazii naturali în piața bârlădeană! Iată la ce prețuri pot fi cumpărați!

de Mihaela NICULESCU

Au apărut deja brazii în piața din Bârlad. Ieri, nu era decât un singur comerciant de brazi care testa piața, însă bârlădenii nu s-au înghesuit să cumpere pentru că mai sunt destule zile până la Crăciun și nu vor să riște ca brazii să se usuce de Revelion.

Până acum, nu am vândut decât un singur brad, la 100 lei. Cei mai interesați sunt reprezentanții societăților, dar sunt și destui bârlădeni care se uită și par mulțumiți de prețuri. Sunt convins că lumea va începe să cumpere peste câteva zile”, ne-a declarat ieri dimineață comerciantul venit cu brazi în Piața „Sfântul Ilie”.

Prețurile brazilor variază, în funcție de înălțime, între 60 și 100 lei. Din câte a lăsat să se înțeleagă comerciantul, prețurile vor mai scădea, astfel că un brad va putea fi achiziționat și cu 40 – 50 lei, în preajma sărbătorilor. Având în vedere și puterea scăzută de cumpărare a bârlădenilor, vânzătorii de brazi nu riscă să rămână cu marfa nevândută, așa că nu vor ține foarte mult la preț.

Cămara pentru iarnă se anunță generoasă

de Daniel MICU

Desi interesul pentru pregătirea conservelor si dulceturilor pentru iarna scade de la un an la altul, sunt mulți cei care prefera sa aibă camarile pline, păstrând traditia bunicilor. Așa că e agitație mare in piețele agroalimentare din județ.

Cine nu are propria grădină de legume sau rude la țara, de unde sa se aprovizioneze fara bani, merge la piata, unde gaseste o oferta bogata, la preturi destul de bune pentru aceasta perioada. Chiar dacă vremea capricioasă a stricat vacanțe și a dat peste cap călătorii, recoltei de vară i-a priit. Perioadele fără precipitații au fost scurte și chiar dacă s-a întâmplat ca soarele să ardă mult prea tare, ploile generoase au compensat zilele caniculare.

Am dat și noi o raită prin piețele din Bârlad și Vaslui și ne-am amestecat în mulțime. Și cum la piață atmosfera se destinde, discuțiile cu gospodinele s-au legat repede.

“Când trăia mama, mergeam mereu la țara si imi aduceam toate cele necesare pentru zacusca, dulceata, compot, suc de rosii sau bulion pentru iarna. Din pacate, părinții s-au dus si de vreo doi ani cumpărăm de la piata. Sincer, preturile sunt bune la rosii, ardei sau vinete. Ai de unde sa alegi, te mai tocmesti cu producătorul. Nici degeaba nu poti lua. Oamenii muncesc din greu, au si cheltuieli, trebuie sa scoată si ei un ban. Eu sunt mulțumită. Am facut deja vreo opt sticle de suc de rosii. Mai cumpăr, mai fac. Dau fetei la Iasi, ca e studentă. Isi face pizza sau mâncăruri, din care sosul nu poate lipsi. De ce sa cumpere la iarna din magazin, când putem face acum si ne ajunge mai ieftin. Nu mai vorbim de calitate. E drept, e munca, dar se merita”, ne-a mărturisit Ileana Moraru.

O alta doamnă a constatat la rândul său: ”E piata plina cu de toate. Bani sa ai. Vom avea o toamnă bogata. Eu am facut 2-3 kilograme de zacusca, dar deja se mananca. Astept sa luam salariile si mai facem câteva kilograme. Oamenii au devenit comozi. Cumpara din magazin, dar nu se compara gustul, calitatea cu cea pe care o facem in casa”.
La Vaslui, dar si la Barlad, intre 2 si 2,5 lei costa kilogramul de rosii, ardei sau vinete. Puțin mai scumpi sunt ardeii capia – 4 lei, la fel ca telina sau celelalte radacinoase. Au aparut si gogosarii, care pot fi cumparati in aceasta perioada cu 6 lei kilogramul, dar este asteptat ca pretul sa scada in saptamanile urmatoare.

Si ceapa are un pret bun. La producatori o găsiți chiar si cu 1 leu/kg, dar maximum costa 2 lei. Cat priveste fructele, prunele costa 2,5 lei/kg, iar pretul la piersici sau nectarine e aproape dublu, semn ca sunt pe sfarsite. Cel mai ieftin ramane pepenele rosu, 1 leu/kg.

 

 

Virtuosul Bîca, noul director al Piețelor Bârlad, s-a spovedit în fața piețarilor: ”Nu beau, nu joc poker și nu pun botul!”

de Mihaela NICULESCU

Noroc că primarul Boroș nu l-a pus pe Iulian Bîca șef la bibliotecă, drept pentru care, în noua calitate de șef al Piețelor Bârlad, s-a descurcat în fața primului discurs ținut în fața piețarilor cu cuvintele lui: „Nu le am cu alcoolul și nici nu joc poker și vă anunț că nu voi pune botul!”. Cu această declarație tranșantă, Iulian Bîca, directorul DAPPC, a început întâlnirea dintre reprezentanții conducerii piețelor cu comercianții din Piața „Sfântul Ilie”.

Întâlnirea care a avut loc luni, în sala de ședințe a Cinematografului „Victoria”, a fost una de bun augur, spun reprezentanții comercianților. Apreciază că directorul piețelor dorește să aibă o comunicare bună cu ei, dar vor să vadă și măsuri concrete care vor fi luate în primul rând pentru protejarea comercianților, dar și a activității de comerț care se desfășoară în Piața „Sfântul Ilie”. Condițiile în care sunt nevoiți să vândă comercianții și producătorii în piață, pe temperaturi extreme și în condiții meteo excepționale, sunt, de departe, cele mai mari nemulțumiri ale piețarilor.

Prima investiție pe care o vom realiza este schimbarea acoperișului pieței. Există un proiect încă din 2016, iar banii pentru acest lucru sunt rezervați. Mai avem nevoie doar de autorizația ISU și apoi vom putea începe lucrările. Sperăm ca anul acesta piața să aibă un acoperiș nou”, a declarat Iulian Bîca.

Acesta a recunoscut că este nevoie de un proiect pentru asigurarea unui spațiu închis pe timp de iarnă, pentru desfășurarea în condiții civilizate a activității comercianților din piață, proiect care însă a fost evaluat la aproape 7 milioane de lei.

Comercianții prezenți la întâlnirea de la cinematograf au ridicat foarte multe probleme. Unele pe care Bîca nu le aflase în cele câteva zile în care a studiat situația pieței. S-a discutat pe tema staționării mașinilor de marfă în piață și s-au făcut propuneri în acest sens privind locul și durata parcării. Discuții ample au fost și pe tema închirierii tarabelor.

Suntem de acord să plătim chiria, dar sunt câteva luni din an în care nu ne putem desfășura activitatea din cauza vremii. Am dori ca în acel interval, dacă nu putem ieși cu marfă la piață, să plătim doar rezervarea locului, a tarabelor. Iar atunci când vremea ne permite, tot în acest interval, să plătim zilnic taxă la nivelul stabilit de Administrația Piețelor”, a declarat un producător.

Directorul piețelor a spus că va analiza propunerea, dar va trebui să ia în calcul și aspectul financiar, astfel încât să nu afecteze prea mult pe rentabilitatea pieței. Șeful piețelor i-a înștiințat pe cei prezenți, care n-au fost puțini, și despre unele reduceri de taxe ce ar putea fi operate doar în funcție de respectarea mai multor criterii. Le-a promis producătorilor că va face tot ce se poate pentru verificarea la sânge a actelor pe care le primesc producătorii de la primăriile din mediul rural de care aparțin, dar că nu poate să acorde o atenție mai mare producătorilor decât celorlalți comercianți pentru că legea nu permite. Ea stipulează însă că 40% dintre mesele din piață trebuie să fie rezervate producătorilor.

Și închirierea cântarelor a fost adusă în discuție de comercianți, aceștia dorind să le închirieze lunar de la Administrația Piețelor și nu zilnic așa cum se întâmplă acum.

Dacă cei de la ISCIR ne vor permite acest lucru vom fi de acord și vom închiria lunar cântarele”, a promis Bîca.

Comercianții au fost informați că multe dintre doleanțele lor nu pot fi rezolvate imediat, ci abia după instituirea unui nou regulament de organizare și funcționare a pieței (atât pentru cei care închiriază tarabe cât și pentru cei care închiriază corturi), care va fi aprobat de Consiliul Local. Noul șef al pieței spune că regulamentul va fi gata în două – trei luni, iar înainte de a fi prezentat Consiliului Local îl va face cunoscut comercianților la o nouă întâlnire. Reprezentanții conducerii pieței au invitat comercianții la un schimb de experiență în mai multe piețe din Moldova, inclusiv la cele din Vaslui, iar modelul cel mai agreat va fi aplicat și în piața Sfântul Ilie. Le-a precizat însă că nici un model nu poate fi rentabil dacă cei care vând în piață nu își achită taxele și chiriile la timp, adică la sfârșitul lunii pentru luna următoare.

Comercianții au părut că au înțeles problemele și acordă oarecare credit noii conduceri a pieței. Cu acest prilej au fost cunoscuți și reprezentanții Administrației Pieței, pentru că la întâlnire au fost prezenți Limonia Pelin (contabil șef), Cezar Ifrim (jurist), Dana Popa (șefa de personal). Din partea Consiliului Local, la întâlnire nu a participat decât un singur reprezentant, Bogdan Sârbu, consilier independent.

”Primului care va încerca să bage mâna în banii Direcției de Administrare a Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC) îi voi întocmi dosar penal”, a mai subliniat directorul Bîca.

Noul șef al Pieței Bârlad e în formă: i-a invitat pe piețari… la cinema

Piețarii din Bârlad sunt invitați la Cinematograf, la o premieră în activitatea lor de comercianți în Piața sfântul Ilie. Iulian Bîca, noul director al piețelor, i-a convocat astăzi, la ora 18:00, în sala de conferințe a Cinematografului Victoria, la o întâlnire în care să se facă propuneri în vederea eficientizării activității în piețele din Bârlad.

Comercianții văd cu ochi buni acest demers și mulți au spus că vor fi prezenți la întâlnire.

“Așteptăm de ani de zile ca cineva să ne ia în seamă. De ani de zile nu putem avea un dialog constructiv cu conducerea pieței. Cel puțin fostul director Vasile Ciochină nu ne-a ascultat niciodată păsul, a fost cel mai necomunicativ director”, a declarat un comerciant cu state vechi în Piața „Sfântul Ilie”.

Cele mai mari probleme cu care se confruntă comercianții din Piața Sfântul Ilie sunt condițiile necivilizate în care sunt nevoiți să vândă, atât pe timp de caniculă cât și iarna, taxele mari, concurență neloială, dar și modalitatea de închiriere a tarabelor. Sunt și comercianți, de regulă producători, care dezaprobă comportamentul unor comercianți care vin cu produse în piață, dar înșeală clienții la cântar. Ei sunt conștienți că astfel de aspecte influențează activitatea comercială per ansamblu în piețele din Bârlad. (Mihaela NICULESCU)

Cum le sunt puse bețe în roate investitorilor bârlădeni de către ”specialiștii” din fruntea orașului

de Simona MIHĂILĂ și Mihaela NICULESCU

În timp clamează cu orice ocazie că investitorii au ușile deschide la Bârlad și că aceștia se pot bucura de sprijin total din partea municipalității, ”specialiștii” din fruntea orașului demonstrează contrariul. Nu doar că actuala administrație locală nu a reușit să atragă niciun investitor într-un an de când s-a instalat la putere, deși a fost una dintre principalele promisiuni din campania electorală la pachet cu crearea a 1.500 de locuri de muncă, dar nici întreprinzătorilor privați existenți deja nu reușește să le ofere decât bețe în roate.

Ultima ședință a Consiliului local Bârlad a fost dovada concretă că autoritățile locale nu înteleg nimic despre rolul pe care în au în fruntea urbei. Unul dintre cei mai vechi întreprinzători privați din Bârlad, care asigură locuri de muncă și, implicit salarii, taxe și impozite (acelea din care domnii consilieri își iau leafa, că doar transpiră din greu muncind), a fost mingea de ping-pong a consilierilor locali. Aceștia i-au respins inițiativa de ridica o construcție modernă pe propriul său teren. Argumente puerile, neconvingătoare, frizând reaua-credință – asta a stat la baza respingerii proiectului de hotărâre care, odată aprobat, i-ar fi permis firmei Compactus Grims să elimine odată pentru totdeauna țigănia din aripa de nord a Halei Centrale, înlocuind-o cu o construcție civilizată și modernă.

Condițiile insalubre de pe terenul cu pricina sunt subiect de discuții de ani de zile în Bârlad, iar ziarul Est News nu a ezitat să-i amendeze prin articolele publicate pe proprietarii care tolerează aici mizeria și haosul. Este pata rușinoasă a Pieței ”Sf. Ilie” din Bârlad, priveliște dezolantă, desprinsă parcă din perioada medievală.

Ce se cunoaște mai puțin este că anul acesta se împlinesc 10 ani de când proprietarul terenului încearcă să obțină de la Primăria Bârlad bunăvoința de a-i aproba planurile de modernizare. Niciunul din proiectele propuse nu a fost suficient de bun pentru gusturile rafinate ale conducătorilor orașului care s-au perindat la vârful urbei.

La ședința de săptămâna trecută, după ce Compactus Grims a depus documentația întocmită de un arhitect special angajat, consilierii liberali s-au dovedit a fi la fel de obtuzi ca cei pesediști.

Motivul principal pentru care consilierii au respins acest proiect este legat de limita de hotar. În baza proiectului prezentat de reprezentanții firmei, construcția s-ar ridicat până la limita dintre terenul proprietate privată și cel din proprietatea municipalității.

„Este dreptul Consiliului Local să refuze această solicitare de a construi până la limita de hotar. Chiar dacă sunteți proprietarii terenului, este dreptul nostru de a refuza proiectul în această formă. Aveți, parcă, șapte locuri de parcare incluse în proiect, dar distanța dintre peretele clădirii și marginea rampei este de 4 metri. Aceasta este realitatea din teren. Acest spațiu de 4 metri nu vă permite să faceți o parcare, întrucât, în astfel de condiții, încărcarea și descărcarea mărfii se va face pe teren public. La fel ca și intrările și ieșirile din locurile de parcare. Acest proiect nu îndeplinește, din punctul meu de vedere și cred că și al celorlalți consilieri, prevederile legii”, a spus în ședință consilierul local liberal Iulian Bîca.

Practic, proprietarului i s-a reprosat că vrea să construiască până la limita proprietății. Adică exact așa cum au construit și ceilalți proprietari din zonă și cărora, din motive inexplicabile, nu li s-a interzis acest lucru.

La ședință a participat și arhitectul care a întocmit proiectul. Explicațiile lui, deși argumentate legal, nu au stat în picioare în fața expresiei ”Consiliul Local are dreptul să refuze”.

Așadar, modernizarea bazarului sinistru din aripa de nord a Halei Centrale va mai dura o vreme, până când primarul Dumitru Boroș și consilierii săi aserviți vor avea mărinimia să renunțe la abuzivul ”drept de a refuza”.

Lupul paznic la oi! Polițist de frontieră de la SPF Fălciu suspectat că ar fi înlesnit traficul cu țigări de contrabandă!

de Răzvan CĂLIN

Mafia bârlădeană a traficului cu țigări de contrabandă a primit o lovitură puternică după ce duminică dimineață agenții DIICOT Vaslui au desfășurat o amplă operațiune în ”orașul rulmenților”. Încă de la primele ore ale zilei, echipe mixte formate din ofițeri ai Serviciului de Combatere a Crimei Organizate (SCCO) Vaslui și luptători ai Serviciului de Acțiuni Speciale (SAS) din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Vaslui, sub coordonarea procurorilor DIICOT – Biroul Tertorial Vaslui, au efectuat zeci de descinderi în Bârlad, Zorleni și Fălciu. Culmea, unul dintre cei vizați este polițist în cadrul Sectorului Poliției de Frotnieră (SPF) Fălciu, acesta fiind bănuit că ar fi complice al rețelelor de contrabandiști, deși oficialii de la Poliția de Frontieră susțin că ar avea doar calitate de martor.

Per total, au fost efectuate 36 de descinderi (cele mai multe în Bârlad), iar numărul persoanelor aduse la audieri se ridică la 50. Printre aceștia, se numără și un subofițer (agent) care lucrează la SPF Fălciu, dar care locuiește în Bârlad. În cursul zilei de duminică, o echipă a celor de la DIICOT Vaslui a descins și la sediul SPF Fălciu.

”Avem indicii că trecerea țigărilor de contrabandă prin frontiera verde s-a făcut cu ajutorul unui polițist de frontieră sau chiar mai mulți polițiști de frontieră. Există indicii rezonabile că activitatea de introducere în țară a țigărilor provenite din Republica Moldova, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal a fost înlesnită și de un lucrător al poliției de frontieră. În consecință, am efectuat percheziții și la SPF Fălciu de unde au fost ridicate mai multe înscrisuri ce au legătură cu cauza, cu ancheta în derulare. Urmează să stabilim cu exactitate toate aspectele legate de acest caz”, ne-a declarat procurorul Irina Perjoiu, șefa DIICOT Vaslui.

Deocamdată, atât anchetatorii, cât și cei de la Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră (STPF) Vaslui, nu au oferit informații despre identitatea polițistului de frontieră. Ba mia mult, cei de la Poliția de Frontieră susțin că al lor coleg are doar calitatea de martor și nu de suspect în acest dosar.

”Este activitatea celor DIICOT Vaslui, așa încât nu vă pot oferi nici un fel de informație. Știu că au fost cei de la DIICOT la unitatea din Fălciu, că au ridicat niște înscrisuri și că este vizat un coleg de al nostru. Dar, acesta ar avea calitatea de martor. Cel puțin nouă așa ni s-a transmis!”, ne-a declarat subinspectorul Irina Mirică, purtătorul de cuvânt al STPF Vaslui.

O lovitură grea pentru mafia țigărilor din Piața Bârlad!

Cât despre celelalte persoane vizate în dosar, acestea sunt în mare parte din Bârlad. Anchetatorii au informații că suspecții formează mai multe rețele de trafic cu țigări din Republica Moldova, care acționează în Bârlad de vreo doi – trei ani. De altfel, perioada infracțională vizată de procurorii DIICOT Vaslui  și pentru care au reușit să culeagă informații și indicii este chiar 2015 – 2017. Practic, vorbim de contrabandiștii care de ani buni fac trafic cu țigări de peste Prut chiar sub nasul autorităților locale, principalul loc de desfacere a mărfii find Piața agro-alimentară ”Sf. Ilie” din Bârlad. Nu de puține ori, jurnaliștii de la Est News au prezentat pe larg acest fenomen infracțional care se derulează nestingherit chiar în timp ce patrulele de polițiști din localitate își ”făceau” cu sârg datoria.

”Aceste grupări erau specializate în traficul de țigări și comercializau pe raza municipiului Bârlad țigări din Republica Moldova. În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2015 –  2017 în zona Pieței Sfântul Ilie din municipiul Bârlad au acționat mai multe grupuri infracționale organizate, având ca scop desfășurarea, în mod constant de activități de primire, deținere, transportare și ulterior, de vânzare de țigări aduse din Republica Moldova, cunoscând că acestea provin din contrabandă, grupări structurate pe mai multe paliere, respectiv depozitare, transport, distribuție, comercializare și sprijin. În urma perchezițiilor efectuate au fost găsite și ridicate aproximativ jumătate de milion de țigarete provenite din contrabandă, 110.000 lei, 8.700 euro, 1.450 lei moldovenești, un detector antispionaj cu rolul de detectare a microfoanelor ascunse”, a mai declarat pentru Est News procurorul Irina Perjoiu.

Oamenii legii au mai descoperit la domiciliile suspecților materiale pirotehnice (3.200 de cutii), dar și 10 autoturisme. Mașinile, în valoarea totală de peste 100.000 de lei, erau folosite la transportul țigărilor de contrabandă, drept pentru care au fost ridicate de anchetatori, urmând a fi indisponibilizate (confiscate).

Acțiunea de duminică a celor de la DIICOT Vaslui  poate fi socotită una dintre cele mai de amploare din ultimii ani, cel puțin în ceea ce privește războiul contra traficului ilicit cu țigări. Acest fenomen infracțional aduce prejudicii imense statului român, evaluate la peste 650 de milioane de euro anual. La acțiunea din Bârlad au fost angrenați lucrători de la B.C.C.O. Iași și Bacău, D.G.A.,  S.C.C.O. Vaslui și Poliția Municipiului Bârlad, însumând 200 de polițiști și jandarmi.

 

Cresc taxele în piața unde comercianții acoperă legumele cu pături ca să nu degere!

Lovitură grea pentru comercianții din Piața „Sf. Ilie” din Bârlad. Taxele, și așa mari, vor fi majorate de luna viitoare, ceea ce reprezintă o nouă lovitură, nu doar pentru cei care vând legume și în piață, dar și pentru bârlădeni, cei care vor regăsi această majorare în prețul produselor pe care le cumpără. Dacă până acum taxa lunară pentru o tarabă era de 390 de lei, de la 1 februarie taxa de închiriere va fi mai mare cu 60 de lei.

Vestea vine ca un trăznet acum, după ce piețarii au înregistrat pierderi în urma gerului de la începutul lunii. Din cauza condițiilor improprii de depozitare și vânzare a mărfii, în perioadele foarte geroase comercianții au fost nevoiți să renunțe să mai vină cu marfă în piață, iar cumpărătorii au fost nevoiți să aleagă supermarketurile ca surse de aprovizionare.

Încet dar sigur, creșterea taxelor va duce la reducerea numărului producătorilor agricoli, și așa slab reprezentați în piețele din Bârlad. Piețarii care au închiriat încă din decembrie tarabe pentru luna februarie vor fi nevoiți să achite luna viitoare o diferență, altfel nu vor mai putea vinde la taraba închiriată în avans.

Eu am închiriat în decembrie două tarabe pentru luna ianuarie și văd că nu am plătit mai mult. Pe ianuarie, taxa rămâne neschimbată dar de luna viitoare va crește cu 60 de lei. Cei care vând pungi la tarabe vor plăti doar cu 30 de lei mai mult”, ne-a spus un comerciant de legume.

Vasile Ciochină, directorul Direcției de Administrare a Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC) Bârlad, a declarat pentru Est News că nu este vorba despre o creștere a taxelor, ci despre o reducere a bonificației aplicate celor care închiriază anticipat tarabele pentru cel puțin o lună.

Taxele pentru închiriere rămân aceleași, numai că, în cazul celor care închiriază anticipat tarabele, nu li se mai aplică bonificația (reducerea) de 20% ci de doar 5%. Taxa pentru închirierea pe zi a tarabelor rămâne aceeași, 16 lei”, a declarat Vasile Ciochină.

Cei care au închiriat din decembrie tarabe pentru toată luna ianuarie au fost în pierdere față de cei care au optat să închirieze doar în anumite zile tarabele. Comercianții care au vrut să nu-și piardă locul nu au fost inspirați, pentru că vremea geroasă le-a adus pierderi. Timp de aproape zece zile din prima lună a anului, piețarii nu au putut veni cu marfă și nici nu li s-a restituit taxa pentru perioada în care nu au folosit tarabele.

Dacă piețarii au înțeles decizia administrației pieței de a majora taxele, ei nu înțeleg de ce nu se schimbă și condițiile în care își desfășoară activitatea. De ani de zile se plâng de frigul și curentul care pe unii i-au îmbolnăvit, și așteaptă de la ce care conduc piața să ia măsuri pentru amenajarea acesteia.

Nu ne plângem în zadar, vrem niște condiții omenești, în care să poți să-ți vinzi marfa. Nu dorim instalații de încălzire sau tarabe moderne, cum sunt în alte orașe, ci doar să nu mai suferim de frig iarna. O piață acoperită ar putea rezolva simplu problema. Să știți că nu doar noi avem de pierdut dacă ne îmbolnăvim sau ne îngheață marfa, dar și cumpărătorii. Odată cu noi, și ei se plâng de curent și de marfa tot mai puțină prezentă pe tarabe în anumite perioade ale iernii. Este, până la urmă, un mod de a alunga clienții și mai ales producătorii”, a spus cu năduf un comerciant ce vindea ieri cartofi.

Piețarii speră că odată cu majorarea taxelor se vor realiza și câteva investiții în Piața „Sf. Ilie”, adică o piață în care să se desfășoare un comerț civilizat.

Vasile Ciochină ne-a declarat că în acest moment se lucrează la un proiect de modernizare a pieței, care prevede montarea de geamuri termopane și uși culisante și de aparate frigorifice în hala de lactate, investiție care este estimată la 1.200.000 de lei. Aceste lucrări de modernizare vor fi realizate în măsura în care Administrația Piețelor sau chiar Primăria vor putea aloca sumele necesare. (Mihaela NICULESCU)

Tanti Jana. Povestea precupeței din Bârlad care refuză, de 80 de ani de când stă la tarabă, să vândă altceva decât produse cultivate cu mâna ei

Sunt secvențe de viață care-ți rămân întipărite în suflet și, uneori, locuri și persoane din trecut îți revin în memorie. Tușa Jana este unul din personajele

IF

IF

care s-au cuibărit în memoria mea încă din timpul copilăriei. Drumurile pe care le făceam cu bunica la piață pentru târguieli m-au dus de multe ori la taraba unde precupeața Jana vindea legume și verdețuri. Pe vremuri, oamenii se târguiau, negociau cu precupeții un preț bun iar tanti Jana era unul dintre precupeții adevărați. Știa să-și vândă marfa și nu lăsa întotdeauna prea mult la preț. A rămas de 80 de ani aceeași precupeață. Ceva mai în vârstă și poate mai tolerantă.

La 96 de ani ai săi, tușa Jana încă mai are puterea de a veni în piață cu marfă. E la fel de atentă cu clienții, uneori aprigă, plină de personalitate și dedicată meseriei pe care a învățat-o de mică și pe care a slujit-o cu devotament și demnitate. S-a născut în piață și aici a rămas. Zgârcită în declarații, tușa Jana a măturisit că s-a născut în podul unei barăci din piață, pe locul unde acum se află un supermarket (piața având atunci altă configurație).

Mama m-a născut în piață. Părinții mei lucrau pământul și vindeau produsele la piață. De mică, am mers cu mama în piață și am învățat încet-încet să fac ce făcea ea”, spune tușa Jana.

”Toți știu că la mine găsesc găsesc cel mai bun și mai curat usturoi”

Pe vremuri, precupeții erau precupeți nu comercianții din ziua de azi…

piata sf. ilie1Mi-aduc aminte cum era piața. Plină cu de toate. Tarabele cu legume erau într-un loc, carnea în altul, pescăria la fel. Erau spații mari unde se vindea carnea și peștele, nu ca acum. Noi, cei cu legume, eram câțiva, dar toți producători, adică precupeți adevărați. Acum, oricine vinde în piață. S-a umplut piața de comercianți. Pământul pe care l-am moștenit e la Valea Seacă. Mă descurc cum pot, mă împac cu oamenii ca să îl pot folosi. Toate produsele cu care vin la piață sunt din grădina proprie. Uitați, am sămânță de usturoi adevărat, românesc. Nu pot vinde oamenilor usturoi străin. Nu are gust bun. Cei mai mulți știu că la mine găsesc găsesc cel mai bun și curat usturoi. Asta înseamnă să fii precupeață, domnișoară!”, a mai adăugat tanti Jana.

Greutățile nu au doborât-o. Dimpotrivă, au făcut-o mai puternică. Femeia pe care o cunosc de 40 de ani, din vremea când mergeam cu bunica la piață și îmi cumpăra răbdarea cu un trigon cu cremă de vanilie, a rămas aproape aceeași. Are ceva mai multe riduri, dar e la fel de energică și răzbătătoare. Soarta nu a fost prea generoasă cu ea. Bărbatul i-a murit demult într-o mină din Rusia, după ce a fost luat prizonier. A rămas cu fiica de care a avut grijă și care, de zeci de ani, e plecată în străinătate. Bătrânica a rămas acasă, unde se simte cel mai bine. Chiar dacă o supără oasele, inima și altele, meseria de precupeață o ține „în priză”.

Fata mă vizitează, nimic de zis. Eu ce să fac acolo? Fiecare cu viața lui și familia lui. Mă bucur că am 14 nepoți și strănepoți. Eu îmi văd de ale mele, aici. Ce să-i faci? Asta am învățat, asta fac. Am opt clase și am lucrat foarte mult la stat, la Aprozar. Am ieșit cu pensie se 730 de lei. Mai vin în piață pentru un ban în plus. Toate-s scumpe. Pensia e mică…”, a mai spus tușa Jana.

”Lumea, odată, era altfel. Uitai o plasă-n piață, acolo o găseai. Acum e plină piața de hoți care stau la pândă să fure orice”

IF

IF

Lunar, închirierea tarabei la care vinde verdeață, legume și semințe de legume o costă 800 de lei, mai mult decât pensia. Ar putea sta liniștită acasă și cu banii din pensie ar trăi oarecum decent. Dar nu poate sta acasă. Preferă să vină cu marfă în timpul săptămânii la piață, care este viața ei, iar duminica merge la biserică pentru că, deși nu recunoaște, este foarte religioasă. Nu prea suportă căldura, dar îi place frigul. Așa se face că, pe timpul iernii, rar lipsește din piață. Îi place zumzetul pieței, îi place să fie înconjurată de oameni. Într-o viață de 96 de ani a cunoscut mii și mii de oameni și mulți dintre ei i-au fost clienți. Nu este prea nostalgică, dar are momente în care și-ar dori să se întoarcă în timp.

Demult, banul avea valoare. Erau de toate și lumea își permitea să cumpere. Știți că sunt zile acum când plec acasă cu 10 lei? Lumea, odată, era altfel. Era cinstită. Uitai o plasă-n piață, acolo o găseai. Acum e plină piața de hoți care stau la pândă să fure orice. Am avut o viață bună. Am trăit și bine. Acum încerc să mă descurc cum pot”, a mărturisit tușa Jana.

Precupeața Jana nu este una obișnuită. De aceea, nici n-am uitat-o. Faptul că îi prețuiesc determinarea și demnitatea cu care și-a făcut meseria de precupeață i se datorează. Este una dintre longevivele bârlădence care ne dau adevărate lecții de viață și de la care ar trebui să reținem ceva…

La mulți ani, tușa Jana, astăzi este Ziua Femeii! (Mihaela NICULESCU)

Țigănie în centrul Bârladului

de Simona MIHĂILĂ

În imediata vecinătate a pieței centrale a orașului există un perimetru comercial rupt parcă din cea mai oribilă periferie. Chioșcurile, tarabele, tonetele se întrec în urâțenie, majoritatea fiind, de fapt niște improvizații din diverse resturi de materiale de construcție, și acelea sparte și peticite.

chioscuri_daniel_andreiPiața “Sf. Ilie” din Bârlad și zonele cu care se învecinează nu sunt nici pe departe unele dintre cele mai civilizate din țară, însă diferența dintre felul cum arată acum și cum arătau în urmă cu 15 – 20 de ani este uriașă. Într-un singur loc timpul pare să fi încremenit, iar acesta este perimetrul din laterala nordică a Halei Centrale, o zonă unde mai mulți comercianți vând tot felul de lucruri. Nimic rău în faptul că-și câștigă pâinea într-un mod cinstit; de altfel, nu despre ei este vorba în demersul nostru jurnalistic, căci ei sunt doar chiriași. Deranjantă este mizeria, țigănia existente aici, căci sfidează și bunul-simț, și spiritul civic.
chioscuri_piata_daniel_andrei2Zona pare decupată din talciocul orașului, despre care am scris, în urmă cu doar câteva luni, că este expresia mizeriei sub toate formele sale. Și aici, și acolo, aceeași priveliște dezolantă. Tarabe rudimentare, coșcovite, tonete ruginite, chioșcuri ordinare, din tablă zincată sau din îmbinări de placaj ori alte materiale de construcție (căpătate de pe la alții, cel mai probabil), peticite cu folii de celofan, cu linoleum, cu mușama. O îngrămădire jalnică de diverse tipuri de construcții, care mai de care mai sărăcăcioase, mai zdrențuite, mai oribile.
Dacă mărfurile expuse n-ar avea etichetă, oricine ar putea crede că a nimerit în cea mai jegoasă piață de vechituri pe care ne-o putem închipui.
Perimetrul cu pricina face notă discordantă cu tot ce-l înconjoară. Spațiile comerciale din vecinătate, indiferent de numele celor care le patronează, mai salvează onoarea zonei. E evident că cei care le dețin s-au străduit, după puterile lor, să le dea un aspect modern și civilizat. Din păcate, spiritul lor gospodăresc nu pare să-l fi contaminat și pe proprietarul țigăniei mai sus descrise.

Patronul recunoaște: “E rușinos”

chioscuri_piata_daniel_andrei5Având în vedere că municipalitatea locală patronează un perimetru identic ca aspect – talciocul din zona de sud a orașului – am fost tentați să arătăm cu degetul spre edili și să-i acuzăm de neglijență și nepăsare. Căci dacă, în cazul talciocului există oareșice circumstanțe atentuante (fiind situat, hăt, către periferia orașului) nu la fel se pune problema în cazul de față.
Conform informațiilor obținute de la Primăria Bârlad, terenul care găzduiește rușinea de lângă Hala Centrală este proprietatea unei firme private.
“Nu Primăria Bârlad este deținătoarea acelui loc, ci SC Compactus Grims SRL Bârlad. Dumnealor au în intenție să modernizeze perimetrul acela, li s-a aprobat proiectul și li s-a eliberat și autorizație de construcție încă de anul trecut. Din câte știu, autorizația expiră luna asta. Mai multe amănunte nu am”, a declarat, pentru Est News, Sorin Gliga, arhitectul-șef al Primăriei Bârlad.
cioscuri_daniel_andrei_piataChiar și în această situație, în care nu primăria este proprietar al terenului, este de neînțeles cum, în calitatea sa de responsabil cu gospodărirea orașului, tolerează o asemenea priveliște. E bine știut că municipalitatea are competența legală de a elabora regulamente privind aspectul exterior al construcțiilor, disciplina în construcții etc.
Arhitectul-șef susține că au fost luate măsuri în această direcție: “Firmei i s-au făcut înștiințări, a fost informată asupra obligațiilor pe care le are. Este motivul pentru care am și construit acel paravan de-a lungul culoarului cu tarabe, tot pentru a masca, atât cât se poate, mizeria de acolo”.
Contactat de către reporterul Est News, Daniel Andrei, reprezentantul SC Compactus Grims SRL Bârlad, a admis că zona cu pricina nu-i dă motive de mândrie: “Sunt de acord că arată jalnic. Avem în intenție să modernizăm acest perimetru, subiect pe care l-am discutat împreună cu cei care au închiriat acolo. Au fost de acord să facă ei chioșcurile după un plan făcut de un arhitect. Acum oamenii dau din colț în colț, nu mai vor să plătească ei. Personal, nu agreez ideea de chioșcuri, ci o clădire nouă. Dacă nu vor lua o decizie, o să depunem documentație pentru o clădire nouă, pe care să o compartimentăm”.

De teamă că ar putea fi descoperiti ca fura la cantar – Speculanții din piața bârladeană ascund tasul cântarului de control al pieței

de Mihaela NICULESCU

Incredibil, până unde a ajuns disperarea dar și tupeul unora, în dorința de a câștiga cât mai mult, prin orice mijloace. Mediatizarea practicilor ilicite, de care par a nu se mai dezbăra comercianții din Piața „Sf. Ilie” din Bârlad, i-a determinat pe unii dintre aceștia să caute soluții pentru a putea fura fără să fie depistați.

Pentru că tot mai mulți bârlădeni au început să verifice marfa cumpărată, la cântarul de control al pieței, comercianții speculanți au cam sfeclit-o. N-au stat prea mult pe gânduri și au găsit soluția salvatoare. Au început să ascundă tasul cântarului de control, în special în week-end, când mare parte a angajaților pieței sunt liberi. Așa se face că, din când în când, sâmbăta și duminica, tasul cântarului există, dar lipsește cu desăvârșire. Bârlădenii au sesizat aspectul. Unii s-au crucit, alții au bombănit și alții ne-au în legătură cu acest aspect.
„În ultimul timp, m-am obișnuit să verific greutatea produselor pe care le cumpăr din piață. Duminica trecută, n-am putut să aflu dacă am fost sau nu înșelat la cântar pentru că nu aveam cum să cântăresc roșiile pe care tocmai le cumpărasem. Cântarul de control era la locul lui, dar fără tas. Același lucru a pățit și un vecin de-al meu, cu o zi înainte. A întrebat în stânga, în dreapta, nimeni nu știa nimic. Până unde merge, oare, șmecheria piețarilor?”, ne întreba un bârlădean nemulțumit.
La rândul nostru, tragem un semnal de alarmă pentru ca administrația pieței, dar și polițiștii locali din zona pieței, să descifreze misterul dispariției tasului de la cântarul de control, în zilele de week-end.

Hoții fac legea!

Recent, comisarii de la Protecția Consumatorilor au efectuat un control în piața “Sf. Ilie” din Barlad. După ce au constatat unele nereguli legate de neafișarea prețurilor sau a talonului de identificare a societății, comisarii au avut parte de scene incredibile. La apariția lor, cei mai mulți comercianți din piața de gros au dat bir cu fugiții, iar câțiva dintre cei rămași s-au dovedit a fi recalcitranți. Au refuzat inițial să prezinte documentele cerute de comisari, invocând că ei sunt corecți iar cei care sunt în neregulă și fură nu sunt pedepsiți. În cele din urmă, nu au avut incotro și s-au supus controlului.

Deși legea prevede ca anual cântarele să fie verificate de către un metrolog autorizat, comercianții nu dau niciun semn ca le pasă de lege, bazați fiind că “se descurcă” ei. În piața Sf. Ilie sunt 80 de cântare, toate închiriate comercianților din piața en detail, rolul de a le verifica revenind Administrației piețelor. În piața de gros, cântarele sunt ale comercianților, aceștia fiind cei care trebuie să se preocupe de verificarea lor. Controlul celor de la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Vaslui a scos la iveală faptul că niciunul dintre comercianții din piața de gros nu avea certificatul de verificare metrologică în termen.

Chiar dacă au certificat de verificare în termen, cei mai mulți vânzători din piața en detail fac tot felul de matrapazlâcuri cu cântarele, fie clasice sau electronice, înșelând la cântar, în medie, cu 200 de grame la kilogram. Unii spun că numai așa își pot scoate salariile, întrucât angajatorii le dau extrem de puțin.

Comisarii de la CJPC nu au putut verifica dacă aparatele de măsurat folosite în piața de gros sunt cele declarate la Administrația piețelor, de aceea au dorit să meargă direct la administrație pentru a afla acest lucru. Dar – surpriza! – acolo nu există o evidență clară a acestora.

Administrația piețelor trebuie să se implice mai mult, și să verifice zilnic dacă se folosesc cântarele trecute în evidența pieței, să verifice zilnic dacă există acte de proveniență a mărfii, și apoi dacă sunt afișate prețurile și taloanele de identificare a comerciantului (persoană fizică sau societate).

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: