Home / Tag Archives: piata

Tag Archives: piata

46 de legumicultori vasluieni vând roșii pe piață până la Sărbătorile de Crăciun

Legumicultorii din județul Vaslui au început să scoată la comercializare roșii din al doilea ciclu de producție. Dacă în perioada mai – iunie a fost scoasă pe piață marfa din prima etapă de comercializare, în perioada 1 noiembrie – 20 decembrie trebuie valorificate pe piață tomatele din a doua etapă de producție.

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, a precizat că în primul ciclu de producție s-au înscris 46 de legumicultori.

În aceste zile, am făcut verificări în teren la mai mulți fermieri, pentru a vedea care este începutul de rodire al tomatelor. Am controlat dacă plantațiile de roșii sunt înființate și fermierii au două tone de tomate pentru a le comercializa pe piață. Am verificat legumicultori din zonele Ivești, Pogonești, Grivița, Ivănești, Solești, Codăești și Fruntișeni”, a precizat Gigel Crudu.

Valoarea sprijinului financiar al programului de susținere a produsului tomate în spații protejate care se acordă beneficiarilor este de 13.797,9 lei/beneficiar/an și reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spatii protejate de minimum 1.000 metri pătrați, să obțină o producție de minimum 2 kilograme tomate/metrul pătrat, să fie înregistrați în evidențele registrului agricol, să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției. (Dănuț CIOBANU)

Mici investiții în Piața „Sf. Ilie” din Bârlad

Lucrurile încep să se mai schimbe în „Piața Sf. Ilie” din Bârlad. De două zile au fost montate câteva bănci pe aleea de la intrarea în piață, alături de care au fost amplasate și coșuri de gunoi. Piața nu avea decât pubele, unde erau aruncate de-a valma tot felul de gunoaie și deșeuri, dar și marfa depreciată a comercianților.

Din cauză că, pe timpul verii, temperaturile ridicate afectează vânzătorii, dar și marfa acestora, conducerea piețelor a hotărât să investească în dispozitive speciale care pulverizează jeturi fine de apă, pentru un confort termic mai bun.

Nu doar în hala de lactate trebuie să fie condiții propice vânzării, ci și în restul pieței. Având în vedere că Piața <<Sf. Ilie>> nu este închisă, e nevoie de montarea unei instalații de optimizare a temperaturii, iar cea pe care o montăm acum cred că va îmbunătăți într-o oarecare măsură condițiile de comercializare a mărfii perisabile, dar și confortul termic pentru comercianți. Am încercat să dăm un aspect civilizat pieței, montând opt bănci și șase coșuri de gunoi. Oamenii, când pleacă din piață, în special cei în vârstă, simt nevoia să se așeze, mai ales că au sacoșe pline. Cred că în felul acesta îi ajutăm atât pe ei, cât și pe cei care vor să discute mai mult și incomodează traficul în interiorul pieței. Urmează să schimbăm copertina Pieței <<Sf. Ilie>>. Am vorbit deja cu o firmă și în curând piața va avea o copertină nouă, de o culoare potrivită unei piețe”, a declarat, pentru Est News, Mircea Iosipescu, directorul DAPPC.

Acesta a mai adăugat că până săptămâna viitoare vor fi finalizate lucrările la țarcul ce va fi amplasat lângă Piața Mică, unde vor fi depozitate deșeurile, dispărând astfel pubelele urât mirositoare din interiorul pieței. Problema cea mai mare pe care o are această piață, însă, cea a acoperișului, care, pe timpul verii, se încinge și încălzește incinta atât de mult, încât comercianții înregistrează pierderi mari, deoarece li se alterează marfa.

Ne gândim să montăm și aici un sistem similar celui de la Piața Mare, pe bază de apă, pentru optimizarea temperaturii, dar nu cred că va fi eficient. De aceea, ne preocupă acum modalitatea prin care putem interveni tehnic la acoperiș, astfel încât nici marfa, nici comercianții care plătesc taxe să nu aibă de suferit”, a mai precizat Mircea Iosipescu. (Mihaela NICULESCU)

Fantoma pieței bârlădene. Cum sunt înghețați producătorii autohtoni de incompetența administrației locale

de Simona MIHĂILĂ

Poftiți la Piața din Bȃrlad, unde zilele acestea bate vȃntul a pustiu printre tarabele goale, și unde numai cȃțiva comercianți înfofoliți pȃnă în dinți înfruntă temperaturile polare. Într-un oraș de mărimea Bȃrladului, imaginea dezolantă a celei mai mari piețe agroalimentare reprezintă o pată pe obrazul administrației, care în loc să-i ajute pe micii producători să supraviețuiască în fața avalanșei ofertelor de import și să sprijine economia locală, pare mai degrabă dispusă să îngroașe teșchereaua marilor supermarketuri.

Dacă în timpul campaniei electorale din 2016, calitatea alimentelor consumate de bȃrlădeni îi dădea bătăi de cap candidatului Dumitru Boroș, care promitea că “locuitorii orașului nu vor mai mȃnca roșii și struguri fără gust, din import” (foto), doi ani mai tȃrziu, în vremurile actuale, culegem roadele propriei noastre naivități.

Piața Agroalimentară ”Sf. Ilie” este aproape pustie, iar cei care vor să se aprovizioneze cu fructe și legume au parte de o ofertă foarte slabă. Sunt puțini comercianții care se încumetă să reziste în spatele tarabelor, la temperaturi sub limita înghețului, și care sunt nevoiți să își expună marfa în ger, unde riscul de deteriorare crește de la o oră la alta.

Cine vrea produse autohtone de calitate, sănătoase, nemodificate genetic, poate da o fugă pȃnă la Vaslui, acolo unde piețarii au condiții civilizate să-și vȃndă marfa. Și asta încă de acum 9 ani! Cu 16,5 milioane lei de la bugetul local, primarul Vasile Pavăl a

Piata Vaslui

modernizat nu una, ci ambele piețe din oraș, astfel că toți comercianții pot face negoț în spații moderne, închise, fără să simtă frigul pătrunzător ori arșița verii, și fără să riște ca marfa să le înghețe ori să se strice. Cumpărătorii vasluieni își pot alege în voie produsele, oferta fiind una diversă mai cu seamă în Piața Centrală, acolo unde există nouă boxe pentru carne, cinci magazine pentru produse de panificație, 134 tarabe pentru comercianții și producătorii de legume și fructe, și patru spații pentru flori. Peste tot este cald iarna și răcoare vara.

Pe bȃrlădeni, în schimb, administrația locală mai-mai că-i îndeamnă să aleagă magazinele și supermarketurile, unde sunt condiții civilizate de mers la cumpărături, și unde e raiul legumelor și frunctelor de import.

Promisiunea lui Boroș, din campania electorală, pentru producătorii agricoli

Nu vrem să fim cȃrcotași, însă, privind tabloul deprimant al tarabelor aproape pustii din piața de la Bȃrlad, ne gȃndim că piețarii s-au mutat, poate, în Parcul Agroindustrial promis de primarul Boroș în timpul campaniei electorale, atunci cȃnd anunța că Bȃrladul va avea o bază de aprovizionare a orașului cu legume, fructe, vinuri și produse de origine animală, ba chiar și o bază de depozitare a mărfurilor de către micii producători locali. Unde? Lȃngă Parcul Industrial de la Bȃrlad, acolo unde urma să fie înființată și o Bursă a cerealelor pentru producătorii din fostul județ Tutova.

Boroș anunța cu surle și trȃmbițe, în broșura de campanie, că nu mai puțin de 5 milioane euro vor fi investite în Parcul Agroindustrial, și că banii vor fi recuperați din chiriile încasate de primărie pentru depozitele frigorifice unde comercianții urmau să stocheze marfa.

La doi ani și jumătate de mandat, nici Parcul Industrial al lui Boroș nu există, nici cel Agroindustrial. Piețarii tremură de frig în spațiu deschis, iar cumpărătorii bȃrlădeni încă așteaptă să vadă investițiile promise, care ar face posibil comerțul de calitate și care în alte orașe au fost realizate de ani buni.

Primarul Pavăl, mândru de modernizarea celor două piețe din municipiul Vaslui

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că modernizarea celor doua mari piețe din oraș au fost cele mai de succes investiții derulate de municipalitate. În prezent, gradul de ocupare al Pieței Centrale și Pieței Traian este de sută la sută, iar comerțul micilor producători și comercianților se desfășoară în condiții civilizate.

“La vremea respectivă am fost criticat că am modernizat piețele din municipiului Vaslui. Acum vedem că toată lumea este mulțumită și este concurență la tarabele din piață. Nu s-a mai stricat niciun ardei, nu le-au mai înghețat la producători cartofii și alte legume și aceștia încasează bine din vânzări. Bineînțeles, de câte ori îi întrebi cum le merge, comercianții spun că le merge prost. Am făcut foarte bine că am modernizat cele două mari piețe”, a spus Vasile Pavăl.

Piața Traian a intrat în funcțiune în luna noiembrie 2010. Finalizarea investiției a necesitat o finanțare totală de la bugetul local de 3,5 milioane de lei. Capacitatea clădirii este de 2.200 metri pătrați spații comerciale, în care producătorii și comercianții pot practica un comerț de calitate. În Piața Traian își desfășoară activitatea 60 de comercianti, 40 de producãtori individuali și 40 de întreprinderi familiale.

Piața Centrală din municipiul Vaslui a fost dată în funcțiune în luna august 2014. Lucrările de modernizare a fostei Piețe Vidin din zona centrală a municipiului Vaslui au fost începute din data de 15 mai 2012. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 13 milioane de lei, întreaga sumă fiind asigurată din bugetul local. Piata Centrală este utilată cu nouă boxe pentru carne, cinci magazine pentru produse de panificație, patru spații pentru flori, 134 tarabe pentru comercianții și producătorii de legume fructe. Tot în cadrul pieții funcționează cinci magazine alimentare și 13 depozite pentru legume și fructe cu o suprafață de 104 metri pătrați. (Dănuț CIOBANU)

Atenție: în Piața “Sf. Ilie” din Bârlad se vinde caș infestat

de Mihaela NICULESCU

Mai mulți bârlădeni, care au consumat caș din Piața “Sf. Ilie”, au ajuns sâmbătă la Spitalul “Elena Beldiman”, cu simptome specifice toxiinfecției alimentare. Absolut toate persoanele au cumpărat caș de la o femeie din Banca, venită cu lactate în piața bârlădeană.

Din fericire starea pacienților s-a ameliorat, totuși cei mai mulți au rămas internați în spital.

“Am cumpărat sâmbătă dimineață din piață un kilogram de caș, iar sora mea o jumătate de kilogram. Ajunsă acasă i-am dat fetiței mele să mănânce și după o oră a început să se simtă rău, vărsa verde din 10 în 10 minute, era somnolentă și foarte moale. La scurt timp m-a sunat și sora mea să îmi spună că se simțea rău și că avea scaun verde. Am plecat imediat la spital, unde medicul mi-a spus că fetița a vărsat bilă și că are toxiinfecție alimentară”, ne-a declarat mama fetiței care s-a îmbolnăvit din cauza cașului cumpărat din piața “Sf. Ilie”.

Femeia a mers ieri la circumscripția sanitar – veterinară din piață pentru a preleva probe din cașul cumpărat. Acolo s-a întâlnit cu un bârlădean nemulțumit pentru că soția sa se îmbolnăvise de toxiinfecție alimentară, tot după ce a cumpărat caș din piață. Rezultatul probelor de laborator vor fi gata mâine, dar oamenii, pentru a fi siguri, au păstrat o bucată din cașul cumpărat, pentru a-l analiza și la un alt laborator.

“Din descrierile doamnei a cărei fetiță s-a îmbolnăvit mi-am dat seama că persoana de la care am cumpărat caș e aceeași. Am aflat că este din Banca și că vine la piață de mult timp. Este îngrozitor să ajungă oamenii în spital pentru că îndrăznesc să cumpere produse din piața bârlădeană, o piață autorizată. Soția mea a fost nevoită să facă perfuzii din cauza inconștienței producătoarei de caș și la fel ca soția mea au pățit și alți bârlădeni care au consumat caș cumpărat din această piață. La spital, mi-a spus soția, a mai fost internată sâmbătă și o femeie împreună cu fetițele sale gemene. Și ele au cumpărat caș de la aceeași persoană. Nu se poate așa ceva, Direcția Sanitar Veterinară trebuie să își facă treaba pentru care este plătită. Și credeți-mă, angajații DSV au salarii foarte mari. Această direcție trebuie să sancționeze atât comercianții, care nu respectă regulile de igienă, dar și conducerea pieței, care nici până la această oră, în atâția ani, nu a reușit să doteze hala de lactate cu vitrine frigorifice”, a declarat pentru Est News soțul bârlădencei care s-a ales cu toxiinfecție alimentară după ce a mâncat caș din piața “Sf. Ilie”.

Toate-s bune și frumoase în piețele din Bârlad și Vaslui

Două piețe agroalimentare din Vaslui și una din Bârlad au fost supuse, în această primăvară, unor acțiuni de control privind verificarea modului de respectare a legislației din domeniul comercializării legumelor și fructelor proaspete

În piețele din Vaslui și Bărlad nu se pot face confuzii legate de originea legumelor și fructelor, spațiile destinate producătorilor precum și etichetarea produselor fiind marcate vizibil, asta reiese din informațiile furnizate, vineri, de Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ)Vaslui.

Conform sursei citate, de la începutul lunii martie și pănâ vineri, inspectorii agricoli au efectuat 20 acțiuni de informare și implementare a noilor prevederi ale legislației specifice în trei piețe agroalimentare din muncipiile Vaslui și Bârlad precum și acțiuni de verificare a respectării modului de organizare de spații, sau zone de vânzare distincte de către administrația piețelor, rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli. Conform legilor în vigoare, minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente în piețe trebuie să fie destinate producătorilor agricoli.

“În Piața Centrală din Vaslui sunt alocate producătorilor agricoli 52,027% din cele 148 de spații ii existente, în Piața Traian Vaslui 54% din totalul de 162 spații existente, iar în Piața agroalimentară «Sf.Ilie» Bârlad 50% dintre cele 386 de spații sunt alocate producătorilor agricoli ”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Inspectorii au verificat și existența documentelor care atestă calitatea de producător persoană fizică sau producător persoană autorizată, existența etichetei de produs, care conține următoarele elemente: numele și prenumele sau denumirea producătorului, denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului, prețul de vânzare, precum și existenta documentelor care atestă proveniența legumelor și fructelor supuse comercializării (fila din Carnetul de comercializare, facturi fiscale/avize de însoțire marfă). Negăsind nereguli grave, inspectorii n-au aplicat nicio sancțiune. (Cristian DIMA)

Piețele din Vaslui, afiliate la Asociația Administratorilor de Piețe din România

Autoritățile locale vasluiene au aprobat în ședința de ieri, 29 martie, afilierea Direcției Administrare Piețe, Târguri și Oboare Vaslui la Asociația Administratorilor de Piețe din România, precum și plata, în calitate de membru al acestei asociații, a cotizației de 2.000 de lei anual.

Argumentul principal, care a stat la baza hotărârii Consiliului Local Vaslui , a fost că prin aderarea la asociație se asigură o putere crescută a opiniilor exprimate, o forță mai mare în promovare a unor scopuri și interese comune a membrilor asociației, inclusiv a Primăriei Vaslui.

Principale scopuri ale asociației sunt apărarea intereselor membrilor de practici concurențiale abuzive sau neloiale, inițierea de discuții cu asociații ale agenților economici și producătorilor agricoli care să ducă la protejarea intereselor consumatorilor și la îmbunătățirea serviciilor publice oferite, organizare de târguri și expoziții, precum și activități de lobby pe lângă instituțiile competente în vederea protejării piețelor publice ca și componentă importantă a domeniului public de interes local în vederea promovării produselor agricole tradiționale românești.

Asociația are sediul în Sibiu și a luat ființă în 2014. Este o asociație cu personalitate juridică de drept privat, fără scop patrimonial, apolitică, care are ca obiect de activitate principal asigurarea exploatării unitare și transparente a piețelor agroalimentare, în vederea asigurării serviciilor de calitate în concordanță cu cerințele europene privind comerțul cu produse agroalimentare cât și a valorificării experiențelor administrative acumulate și totodată îmbunătățirea serviciilor publice oferite. (Cristian DIMA)

Nemulțumiți de ceea ce le-au pregătit autoritățile locale, taximetriștii bârlădeni au rupt pisica

de Mihaela NICULESCU

Aproape 30 de taximetriști bârlădeni s-au strâns astăzi într-o sală din incinta Casei de Cultură din Bârlad pentru a discuta, în principiu, înființarea unui sindicat care să le apere drepturile.

Taximetriștii doresc acest lucru mai mult ca oricând, după ce au aflat din presă că de anul acesta sunt nevoiți să plătească o taxă de 600 lei, taxă de parcare pe domeniul public, care până acum nu le-a fost percepută. Toți cei prezenți au fost informați despre Legea 62, Legea Dialogului Social, pentru a ști exact care sunt drepturile și obligațiile sindicaliștilor. După câteva minute bune în care Dumitru Gheorghiu, taximetrist independent, le-a prezentat articolele din lege, taximetriștii nu au mai avut răbdare și au cerut să își spună păsurile, având în vedere că în sală se afla Iulian Bîca, directorul Direcției de Administrare a Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC). Taximetriștii au cerut să le răspundă la o serie de întrebări și să afle ce are în vedere conducerea DAPPC în acest an, în legătură cu tranzitarea și staționarea în piețe a mașinilor care efectuează transport în regim de taxi.

După ce se va reglementa situația dumneavoastră vom trece la punerea în practică a Regulamentului de Organizare și Funcționare a Pieței. Conform acestuia, fiecare taxi legal, autorizat și cu taxele plătite la zi va avea voie să intre în piață de cinci ori pe zi în mod gratuit. În rest, fiecare taxi va fi nevoit să plătească o taxă de 1 leu”, a declarat Iulian Bîca.

Acest lucru i-a nemulțumit pe cei prezenți la întâlnire, aducându-i la cunoștință șefului pieței că nu este corect ca ei să plătească, în vreme ce în piață stau câteva taxiuri permanent, taximetriști care practică pirateria și care nu au cum să preia comenzi prin dispecerat, ci direct de la fața locului. Iulian Bîca le-a explicat că în urma consultării bazei de date a Primăriei a constat că sunt o serie de date neactualizate, în piață fiind depistate intrând taxiuri neautorizate.

S-a adus în discuție și tema marcării de locuri pentru taxiurile ce vor staționa în piață, dar și această propunere a reprezentantului pieței nu a fost agreată, taximetriștii motivând că nu este corect, de vreme ce clienții îi cheamă într-un anumit loc, unde se află cu sacoșele grele. Deplasarea până la locurile marcate ar fi prea greoaie pentru clienți, iar taximetriștii și-ar pierde mușteriii. Lucrurile pe tema staționării și intrării în piață au rămas să se mai discute detaliat.

În vederea înființării unui sindicat a fost ales un comitet de inițiativă, format din taximetriștii independenți Marius Comănescu, Constantin Crăciun, Adrian Darie și Dumitru Gheorghiu, reprezentând patru dispecerate diferite.

Verdictul în privința formării unui sindicat îl va putea da o singură firmă de taximetrie din Bârlad, care are angajați minim 15 taximetriști. Dacă firma respectivă nu va dori, atunci taximetriștii vor fi nevoiți să se afilieze unei asociații profesionale sau să își facă propria asociație profesională”, a spus Dumitru Gheorghiu.

Taximetriștii au întocmit și un program de revendicări. Ei doresc liberul acces în piață a taxiurilor, transferarea stației de taxi de la Victoria în zona Bisericii „Vovidenia” (pentru a fi respectate toate regulile de circulație), reglementarea regimului parcării în stația de la spital, modificarea tarifului pe km de la 1,80 lei la maxim 2,70 lei, iar plata taxei de parcare pe domeniul public, cea de 600 lei, să poată fi plătită trimestrial. Totodată, taximetriștii doresc eradicarea pirateriei.

Ulterior, taximetriștii s-au dus la primăria Bârlad și au prezentat toate aceste probleme direct primarului Boroș, cu care s-au întâlnit în jurul orei 14:30. Timp de o oră primarul le-a ascultat păsul, le-a vorbit politicos, dar mari speranțe nu prea le-a dat. În privința accesului liber în piață edilul orașului le-a explicat că există un regulament de organizare și funcționare a pieței ce urmează a fi pus în dezbatere publică, în cel mai scurt timp. Despre mutarea stației de la Cinema Victoria în zona UNIC nu le-a dat niciun răspuns, mulțumindu-se să le spună doar că numărul stațiilor de taxi la Bârlad este destul de mare față de alte localități. Taximetriștii au cerut primarului să plătească taxa de parcare în tranșe. Boroș le-a spus că ia în calcul și că va supune acest aspect consilierilor locali, în funcție de votul cărora va fi sau nu admisă propunerea lor.

Noua copertină a Pieței ”Sf. Ilie” din Bârlad are două mari calități: a costat peste 35.000 de euro și plouă prin ea!

de Mihaela NICULESCU

Cea mai recentă investiție în Piața “Sfântul Ilie” este și una dintre cele mai așteptate, atât de precupeți, cât și de cumpărători: schimbarea copertinei vechi și uzate prin care de ani de zile curgea apa. Copertinei roșie de poliplan, care deranja ochiul cumpărătorului, i-a luat locul una nouă, de culoare gri deschis, mai rezistentă, din policarbonat, care a costat peste 35.000 de euro, mai exact 160.000 lei.

Clienții pieței spun că noua copertină e mai plăcută ochiului și că nu-i mai duce în eroare atunci când cumpără roșii sau alte legume. Vechea copertină făcea ca legumele și fructele să pară mai coapte decât erau în realitate. Dacă cei care își fac aprovizionarea din Piața “Sfântul Ilie” sunt mulțumiți de înlocuirea copertinei, piețarii nu au scăpat de blestem. Și asta pentru că în continuare îi plouă în cap.

Veniți mâine – poimâine când plouă să vedeți cum picură apa pe marfă, încât trebuie să stăm cu celofane să nu ne strice produsele. E bine că s-a schimbat copertina, dar pe noi nu ne interesează culoarea, ci să fim protejați atunci când plouă. Ne-am săturat de câtă ploaie am avut parte cât a fost domnul Ciochină director (Vasile Ciochină, fostul director – n.r.)”, ne-a declarat, cu năduf, o comerciantă de legume.

Iulian Bîca, directorul Direcției Administrației Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor, spune că lucrările de montare a copertinei nu au fost finalizate, cu toate că au trecut două luni de când au început. De îndată ce vremea se va încălzi se vor realiza și îmbinările copertinei în anumite porțiuni ale acoperișului, astfel că din primăvară comercianții și clienții vor putea fi protejați de ploi și ninsori. Directorul pieței a specificat însă că dacă schimbarea copertinei a fost posibilă, închiderea pieței rămâne doar un deziderat. Nu putem să închidem piața pentru a asigura un confort mai bun, întrucât ISU nu permite efectuarea acestei investiții decât în anumite condiții, pe care piața nu le poate respecta. Este nevoie de compartimentare antiincendiu, un rezervor propriu de apă și de ridicarea unui zid de șase metri între hală și chioșcurile din piață. În aceste condiții suntem nevoiți să rămânem deocamdată cu piața așa cum este, fără pereți protectori“, a explicat Iulian Bîca.

 

Cine să ne mai înțeleagă? Bârlădenii nu vor să fie furați la cântar, dar nici să-i prindă pe hoți!

de Mihaela NICULESCU

Bârlădenii strigă sus și tare că sunt furați la cântar, dar atunci când e vorba să dea o mână de ajutor pentru prinderea hoților, se dau în lături. O echipă formată din reprezentanți ai pieței din Bârlad, care face periodic controale pentru depistarea furtului la cântar, s-a trezit duminică în situația de a nu-i putea surprinde pe picior greșit pe comercianții din piață.

Ajunși în fața tarabelor, de unde clienții cumpărau fructe și legume, reprezentanții pieței s-au lovit de refuzul acestora de a li se verifica marfa cumpărată, cu cântarul de control al pieței. Clienții s-au arătat nemulțumiți de faptul că au fost rugați să meargă la cântarul de control cu fructele și legumele cumpărate, spunând că nu au timp de pierdut cu așa ceva.

Cetățenii nu pot fi obligați, dar simțul civic ar trebui să-i facă mai cooperanți în relația cu cei care vor în fond să-i ajute. Este ciudat că de șase luni, de când s-a schimbat conducerea pieței, nu au fost făcute decât zece reclamații pentru furtul la cântar. Printre cei nemulțumiți de comerțul ilicit a fost și un bârlădean, care ajuns acasă s-a trezit că în loc de 12 kilograme de cartofi nu avea decât opt kilograme în sacoșă. S-a întors în piață, dar sesizarea sa nu a fost soluționată, întrucât proba era neconcludentă. Altfel ar fi stat lucrurile dacă, în loc să ducă acasă cumpărăturile, ar fi mers direct la cântarul de control amplasat în piață.

După cum se laudă administrația pieței, cazurile de furt la cântar s-au mai rărit, mai ales datorită controalelor frecvente. Problema este că atunci când află că echipa de control e în acțiune, vestea este rapid transmisă fraților de tarabă, astfel încât își iau toate măsurile de precauție. În această situație o cooperare între bârlădeni și Administrația Pieței ar fi de dorit.

Incalificabil! Comercianți acuzați că-și fac nevoile printre blocuri, din pricină că primăria nu le-a pus la dispoziție WC, deși încasează chirii

de Mihaela NICULESCU

De mai bine de zece zile, pe esplanada din fața Halei Centrale a Bârladului, mai mulți comercianți din diverse județe ale țării au închiriat teren pentru a-și amplasa tarabele la care să vândă cani și farfurii ieftine, mult căutate de bârlădeni pentru sărbătoarea Moșilor de iarnă. Primăria a încasat sume frumușele, dar a uitat un lucru important: să le pună la dispoziție și un minimum de utilități, respectiv apă curentă, pubele pentru gunoi și grup sanitar.

În consecință, comercianții s-au văzut nevoiți să-și facă nevoile printre blocurile din împrejurimi, uneori chiar în scările de bloc și seara mai ales, printre tarabele din Piața ”Sf. Ilie”.

Totul se întâmplă spre indignarea locuitorilor din zonă, dar și a piețarilor care descoperă ”surprizele” la primele ore ale dimineții, când vin să vândă la piață.

„Eu vând în piață, am o tarabă pentru care plătesc chirie. De mai bine de o săptămână, când ajung dimineața sunt nevoit să curăț mizeria făcută de cei care vând străchini, comercianți de prin țară care dorm în mașini, și-și fac nevoile pe unde apucă”, ne-a declarat cu revoltă un comerciant bârlădean.

 

Doar la Bârlad au pățit rușinea asta

Direct sau mai voalat, vânzătorii ambulanți se apără și spun că s-au văzut constrânși de situație să se ușureze pe domeniul public sau prin scările de bloc. Și ei sunt nemulțumiți, la rândul lor, că Primăria Bârlad nu le-a oferit condiții, deși le cere taxe și că Bârladul este singurul oraș în care au pățit rușinea asta, de când fac comerț ambulant.

”Noi plătim taxă pentru tarabă la primărie, dar nu am văzut nicio toaletă ecologică prin preajmă. Este un WC în piață, dar ca să dau un leu de patru ori pe zi, nu mi se pare corect. Plătim trei lei chirie pe metru pătrat și normal ar fi ca primăria să ne asigure măcar o toaletă. În alte orașe ni se pun la dispoziție toate condițiile pentru un comerț civilizat. În parte, bârlădenii care sunt nemulțumiți au dreptate. Din păcate mașina mea nu este dotată cu grup sanitar”, a explicat un comerciant din vestul țării.

Este al doilea an când acest târg al Moșilor de iarnă se organizează la Bârlad. Deși nu este patronat de primărie, instituția a dat curs solicitărilor venite din partea comercianților de veselă din alte județe, mai ales că asta înseamnă un venit la bugetul public. Din păcate, acest incident a pus orașul într-o lumină proastă. E clar că spiritul gospodăresc și stofa de gazdă civilizată lipsesc complet la nivelul conducerii urbei. Condițiile medievale cu care își tratează oaspeții, cărora le mai iau și taxe pe deasupra, nu au nimic de-a face cu imaginea idilică promisă în campania electorală.

Incident în Piața ”Sf. Ilie” – Un polițist local aflat în afara programului a pus mâna pe un hoț care a furat 800 de lei din buzunarul unui pensionar

de Mihaela NICULESCU

Un polițist local, aflat în timpul liber, a prins un hoț care “operase” în piața din Bârlad. Neculai Bocăneț, angajat al Poliției Locale Bârlad se afla vineri, 13 octombrie, în piața ”Sfântul Ilie”, la cumpărături. La un moment dat acesta a auzit câteva voci care strigau “hoțul, hoțul”. Polițistul, îmbrăcat în ținută civilă, a reușit să zărească imediat hoțul, l-a imobilizat și a sunat la sediul Poliției Locale pentru a sesiza infracțiunea de furt și a trimite un echipaj la fața locului.

“Mă aflam în piață la cumpărături în momentul în care un tânăr a furat portofelul unui domn mai în vârstă. Am alergat după el și l-am prins, după care l-am predat celor doi colegi ai mei aflați în tură”, a declarat pentru Est News Neculai Bocăneț.

Polițiștii locali au întocmit proces verbal de depistare a infracțiunii flagrante de furt, pe care l-au predat Poliției Municipale. Hoțul se numește Andrei Vasile Crețu, are 18 ani și locuiește în Trestiana. Portofelul pe care a reușit să-l fure conținea 810 lei și aparținea unui pensionar în vârstă de 69 de ani, pe nume Toader Olaru.

Speriat de strigătele victimei, infractorul a aruncat portofelul subtilizat, așa încât în momentul percheziției în buzunare avea o singură brichetă, însă acest lucru nu-l va salva de consecințele faptei sale, urmărită pe viu de o sumedenie de bârlădeni, martori la incident.

Reprezentanții Poliției Locale atrag atenția celor care tranzitează Piața “Sfântul Ilie” să fie atenți cu gențile și portofelele pe care le au la ei, pentru că piața mișună de hoți, care nu sunt întotdeauna prinși.

Piețarii bârlădeni se simt discriminați

de Mihaela NICULESCU

S-au săturat să stea pe margine, să tacă și doar să plătească impozite. Deși li s-a promis marea cu sarea de către noul șef al Pieței Bârlad, comercianții din Piața „Sfântul Ilie” sunt total nemulțumiți de modul în care sunt tratați de Administrația Pieței.

În ședința de Consiliu de luni, comercianții bârlădeni și-au trimis câțiva reprezentanți pentru a le face cunoscute primarului și consilierilor locali o problemă cu care se confruntă de mai mulți ani. Cristian Cozma, unul dintre reprezentanții piețarilor, a ținut să atragă atenția celor de la conducerea orașului asupra nedreptăților care li se fac atunci când sărbătorile orașului sunt organizate de firme din afara Bârladului.

Noi, comercianții, ar trebui să ne mutăm din Bârlad în alte orașe, unde suntem invitați și tratați cum se cuvine. Am dori să fim tratați la fel și atunci când se organizează Zilele Bârladului, Festivalul Berii sau Sărbătoarea Toamnei, să nu mai plătim sume imense pentru că și noi suntem plătitori de impozit și nu puțin. În cele trei zile cât a durat Festivalul Cașului, am fost obligați să plătim firmei din București 58.500 lei. Nu mai putem merge așa!”, a precizat Cristian Cozma.

Dumitru Boroș, primarul orașului, l-a ascultat și a spus că faptul este consumat. Festivalul Toamnei va fi organizat de firma din București care a organizat ani la rând această sărbătoare.

Niciodată nu ați venit în Primărie să solicitați ca astfel de târguri să fie administrate de Primărie. Trebuia să veniți la comisiile de specialitate înainte ca proiectul să fie votat, pentru că acum este târziu. Vom lua în calcul această posibilitate și vom analiza propunerea astfel încât pe viitor să încercăm ca Primăria să administreze prin Direcția Pieței aceste activități”, a răspuns primarul Boroș.

Prezent la ședința de consiliu, Iulian Bîca, directorul DAPPC Bârlad, a ținut să facă unele precizări.

Direcția pe care o conduc nu îsi permite să organizeze prin forțe proprii Sărbătoarea Toamnei. Nu avem preț stabilit pentru metrul pătrat de închiriere, nu avem nici logistică, nici personal. Încercăm ca în luna octombrie să intrăm în Consiliul Local cu noul regulament de organizare și funcționare a pieței în care vom include și organizarea sărbătorilor bârlădene”, a precizat Iulian Bîca.

Cei doi reprezentanți ai comercianților din piața din Bârlad au fost mulțumiți că au fost ascultați și încă mai acordă credibilitate șefului Piețelor, așteptând și ei cu nerăbdare mult discutatul Regulament de Organizare și Funcționare a Pieței.

Virtuosul Bîca, noul director al Piețelor Bârlad, s-a spovedit în fața piețarilor: ”Nu beau, nu joc poker și nu pun botul!”

de Mihaela NICULESCU

Noroc că primarul Boroș nu l-a pus pe Iulian Bîca șef la bibliotecă, drept pentru care, în noua calitate de șef al Piețelor Bârlad, s-a descurcat în fața primului discurs ținut în fața piețarilor cu cuvintele lui: „Nu le am cu alcoolul și nici nu joc poker și vă anunț că nu voi pune botul!”. Cu această declarație tranșantă, Iulian Bîca, directorul DAPPC, a început întâlnirea dintre reprezentanții conducerii piețelor cu comercianții din Piața „Sfântul Ilie”.

Întâlnirea care a avut loc luni, în sala de ședințe a Cinematografului „Victoria”, a fost una de bun augur, spun reprezentanții comercianților. Apreciază că directorul piețelor dorește să aibă o comunicare bună cu ei, dar vor să vadă și măsuri concrete care vor fi luate în primul rând pentru protejarea comercianților, dar și a activității de comerț care se desfășoară în Piața „Sfântul Ilie”. Condițiile în care sunt nevoiți să vândă comercianții și producătorii în piață, pe temperaturi extreme și în condiții meteo excepționale, sunt, de departe, cele mai mari nemulțumiri ale piețarilor.

Prima investiție pe care o vom realiza este schimbarea acoperișului pieței. Există un proiect încă din 2016, iar banii pentru acest lucru sunt rezervați. Mai avem nevoie doar de autorizația ISU și apoi vom putea începe lucrările. Sperăm ca anul acesta piața să aibă un acoperiș nou”, a declarat Iulian Bîca.

Acesta a recunoscut că este nevoie de un proiect pentru asigurarea unui spațiu închis pe timp de iarnă, pentru desfășurarea în condiții civilizate a activității comercianților din piață, proiect care însă a fost evaluat la aproape 7 milioane de lei.

Comercianții prezenți la întâlnirea de la cinematograf au ridicat foarte multe probleme. Unele pe care Bîca nu le aflase în cele câteva zile în care a studiat situația pieței. S-a discutat pe tema staționării mașinilor de marfă în piață și s-au făcut propuneri în acest sens privind locul și durata parcării. Discuții ample au fost și pe tema închirierii tarabelor.

Suntem de acord să plătim chiria, dar sunt câteva luni din an în care nu ne putem desfășura activitatea din cauza vremii. Am dori ca în acel interval, dacă nu putem ieși cu marfă la piață, să plătim doar rezervarea locului, a tarabelor. Iar atunci când vremea ne permite, tot în acest interval, să plătim zilnic taxă la nivelul stabilit de Administrația Piețelor”, a declarat un producător.

Directorul piețelor a spus că va analiza propunerea, dar va trebui să ia în calcul și aspectul financiar, astfel încât să nu afecteze prea mult pe rentabilitatea pieței. Șeful piețelor i-a înștiințat pe cei prezenți, care n-au fost puțini, și despre unele reduceri de taxe ce ar putea fi operate doar în funcție de respectarea mai multor criterii. Le-a promis producătorilor că va face tot ce se poate pentru verificarea la sânge a actelor pe care le primesc producătorii de la primăriile din mediul rural de care aparțin, dar că nu poate să acorde o atenție mai mare producătorilor decât celorlalți comercianți pentru că legea nu permite. Ea stipulează însă că 40% dintre mesele din piață trebuie să fie rezervate producătorilor.

Și închirierea cântarelor a fost adusă în discuție de comercianți, aceștia dorind să le închirieze lunar de la Administrația Piețelor și nu zilnic așa cum se întâmplă acum.

Dacă cei de la ISCIR ne vor permite acest lucru vom fi de acord și vom închiria lunar cântarele”, a promis Bîca.

Comercianții au fost informați că multe dintre doleanțele lor nu pot fi rezolvate imediat, ci abia după instituirea unui nou regulament de organizare și funcționare a pieței (atât pentru cei care închiriază tarabe cât și pentru cei care închiriază corturi), care va fi aprobat de Consiliul Local. Noul șef al pieței spune că regulamentul va fi gata în două – trei luni, iar înainte de a fi prezentat Consiliului Local îl va face cunoscut comercianților la o nouă întâlnire. Reprezentanții conducerii pieței au invitat comercianții la un schimb de experiență în mai multe piețe din Moldova, inclusiv la cele din Vaslui, iar modelul cel mai agreat va fi aplicat și în piața Sfântul Ilie. Le-a precizat însă că nici un model nu poate fi rentabil dacă cei care vând în piață nu își achită taxele și chiriile la timp, adică la sfârșitul lunii pentru luna următoare.

Comercianții au părut că au înțeles problemele și acordă oarecare credit noii conduceri a pieței. Cu acest prilej au fost cunoscuți și reprezentanții Administrației Pieței, pentru că la întâlnire au fost prezenți Limonia Pelin (contabil șef), Cezar Ifrim (jurist), Dana Popa (șefa de personal). Din partea Consiliului Local, la întâlnire nu a participat decât un singur reprezentant, Bogdan Sârbu, consilier independent.

”Primului care va încerca să bage mâna în banii Direcției de Administrare a Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC) îi voi întocmi dosar penal”, a mai subliniat directorul Bîca.

Piețarii vor plăti taxe mai mici pentru închirierea anticipată a tarabelor, după ce s-au dus cu jalba-n băț la primar

După o săptămână de la întâlnirea unui grup de comercianți din Piața „Sf. Ilie” cu primarul municipiului, căruia i s-au plâns de taxele mărite în acest an, lucrurile au luat o turnură neașteptată. Comercianților din Piața „Sf. Ilie” le-a revenit sufletul la loc, după ce au aflat că din martie vor achita taxa pentru închirierea în avans a tarabelor la aceeași valoare ca în decembrie.

Am mai avut de achitat o diferență de 80 de lei. Am plătit-o la Administrația Piețelor, unde mi s-a spus că de luna viitoare vom plăti taxa pe care o plăteam în decembrie. Am înțeles că de luna viitoare ne vor lua povara asta de pe cap și vom achita 390 de lei pe tarabă, nu 460, cum am plătit luna aceasta. Cred că dacă nu s-ar fi luat această măsură, am fi plecat mulți din piață. Lunea trecută, de exemplu au plecat în străinătate câțiva comercianți vechi din piață. Nu au mai putut rezista”, ne-a declarat un comerciant din Piața „Sf. Ilie”.

Concret, de luna următoare, comercianții care vor închiria anticipat tarabe vor beneficia din nou de o bonificație (reducere) de 20%. Această hotărâre a fost luată luni, 30 ianuarie, în ședința de Consiliu Local. Autoritățile au fost destul de operative, au introdus proiectul pe ordinea de zi a ședinței din ianuarie, proiectul a fost discutat în comisii și ulterior a primit votul consilierilor locali. Conștiente de taxele prea mari, comparativ cu condițiile precare în care vând cei din piață, municipalitatea a hotărât revenirea bonificației de la 5% la 20% pentru cei care închiriază cu cel puțin o lună înainte tarabele.

Liviu Angheluță, directorul executiv al Primăriei, a declarat că acea creștere a taxelor a fost o eroare a conducerii Pieței care, însă, s-a corectat într-un punct foarte scurt.

Pe 26 ianuarie, un grup de comercianți nemulțumiți de majorarea taxelor din Piața „Sf. Ilie” a mers să discute cu primarul Dumitru Boroș. Acesta le-ar fi spus că în 2017 taxele vor rămâne aceleași, fără bonificație, așa cum stabilea o Hotărâre de Consiliu în acest sens. Iată, însă, că s-a revenit asupra acestor taxe și a fost inițiat un proiect în cadrul căruia s-a revenit la bonificația inițială de 20%.

Zilele trecute, un grup de comercianți din Piața Mică a depus la Registratura Primăriei un memoriu cu mai multe revendicări. Nemulțumirile lor nu sunt legate numai de taxe ci și de alte aspecte. Piețarii, fie comercianți, fie producători, își pun mari speranțe în noul director care îl va înlocui pe Vasile Ciochină. Ei se așteaptă ca acesta să se ocupe într-adevăr de organizarea pieței, de modernizarea acesteia și să manifeste disponibilitate pentru dialog. (Mihaela NICULESCU)

Le-a ajuns cuțitul la os! Piețarii din Bârlad s-au dus cu jalba în băț la primar

Nemulțumire mare în rândul comercianților din Piața „Sf. Ilie” din Bârlad, după ce Administrația Piețelor le-a redus bonificația celor care închiriază anticipat tarabe. Puși în fața faptului de a achita aproape 60 de lei în plus pentru o tarabă și sătui de atitudinea directorului Vasile Ciochină, care nu le asculta doleanțele, câțiva comercianți au mers ieri la Primărie pentru a discuta cu edilul șef al orașului. Acesta i-a primit, i-a ascultat și le-a promis că, începând de la anul, se va reglementa situația în privința taxelor din piață.

Primarul Dumitru Boroș ne-a primit și ne-a explicat că din cauza unei hotărâri adoptate recent de Consiliul Local anul acesta bonificațiile vor fi anulate. Ne-a explicat că imediat după ieșirea la pensie a directorului Vasile Ciochină, va fi numit un alt director, care va veni cu o nouă viziune asupra comerțului practicat în piața din Bârlad. Noi i-am explicat toate problemele cu care ne confruntăm, tot mai grele de la numirea în post a domnului Ciochină”, a declarat pentru Est News Cătălin Sofronie, reprezentantul unei societăți care are închiriate 13 tarabe la care lucrează cinci angajați, în Piața „Sf. Ilie”.

Comerciantul și-a manifestat îngrijorarea că dacă lucrurile nu vor fi remediate, numărul celor care vor veni să vândă în piață va scădea vertiginos, iar bârlădenii vor găsi tot ai greu fructe și legume direct de la producători. Deja, de la începutul anului, au plecat șapte comercianți și tot atâția se gândesc să-și încheie socotelile cu piața.

Am întrebat și noi alți comercianți din zona Moldovei și așa am aflat că în piața din Bârlad sunt unele dintre cele mai mari taxe, în vreme ce prețurile mărfii sunt dintre cele mai mici. Când vine vorba de condiții, se ridică din umeri. Nu se găsesc bani. Numai societatea mea plătește anual la Direcția Piețelor 50.000 de lei. Bani se fac totuși”, a mai adăugat Cătălin Sofronie.

Comercianții veniți ieri la Primărie au lăsat să se înțeleagă că de când se află Vasile Ciochină la conducerea Direcției de Administrare a Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC) a început încet, dar sigur, ruinarea lor. Aceștia spun că au început să aibă probleme și cu organele de control, tot din cauza Administrației Piețelor.

Noi nu avem contract cu Piața. Știți asta? Organele de control ne-au tot întrebat despre acest contract, iar noi le-am răspuns că nu-l avem pentru că nu există. Noi suntem, de fapt, vânzători ambulanți în piață. Cu ani în urmă, comercianții încheiau contract cu piața și închiriau timp de un an o tarabă sau mai multe, în același loc. Dacă nu veneau în piață o zi sau două, le ocupau alți comercianți, nu era o problemă. Piețarii erau cât de cât respectați de cei care conduceau piața. La ceva timp după venirea domnului Ciochină ca director, această reglementare a fost anulată. Comercianții se bat acum pe tarabe, în timp ce conducerea Pieței nu se gândește decât să stoarcă de la noi bani mai mulți, fără însă a face nimic pentru îmbunătățirea condițiilor din piață”, a spus un alt comerciant venit astăzi la Primărie să reprezinte interesele celor din piață.

De condițiile vitrege din timpul iernii au aflat și cei de la Poliția Economică atunci când au dorit să verifice casele de marcat și n-au avut cum pentru că erau înghețate bocnă. Piețarii nu au putut fi amendați pentru că respectivele case de marcat nu aveau cum să funcționeze.

Sunt unii dintre noi care vor să vină la piață și în zilele declarate libere, cum a fost, de exemplu, 24 Ianuarie. Din păcate, nu pot pentru că nu au voie să folosească propriul cântar ci doar pe cel închiriat de la piață. Cum domnii sunt liberi, nu avem de unde închiria, așa că suntem nevoiți să renunțăm. Și așa înregistrăm pierderi”, a mai spus Cătălin Sofronie.

Delegația comercianților din Piața „Sf. Ilie” așteaptă ca Primăria Bârlad să le dea o mână de ajutor. Până una-alta, supermarketurile sunt tot mai atractive pentru cumpărătorii care găsesc fructe și legume în stare bună, iar piața, mai ales pe timpul iernii, rămâne doar o alternativă de aprovizionare atunci când este marfă din belșug și neafectată de ger.

Vasile Ciochină declara în urmă cu câteva zile pentru Est News că se lucrează la un proiect de modernizare a pieței, dar nu a putut preciza și când acesta va deveni realitate. (Mihaela NICULESCU)

Romania, inclusa pe lista tarilor cu potential de a trece la statutul de piata emergenta. Anghel, BVB: “Este unul dintre cele mai importante momente in istoria pietei de capital”

Romania a fost inclusa oficial pe lista tarilor care prezinta un potential substantial de a trece la statutul de piata emergenta, conform deciziei FTSE Russell, publicata joi, anunta Bursa de Valori Bucuresti. 

“Piata de capital din Romania a fost inclusa pe lista tarilor care prezinta un potential substantial de a trece la statutul de piata emergenta intr-un orizont de timp scurt sau mediu. Este efectul progresului imens depus pentru reformarea infrastructurii pietei, conform obiectivelor stabilite in proiectul de eliminare a barierelor care impiedicau dezvoltarea pietei de capital, precum si in strategia de afaceri a BVB”, mentioneaza reprezentantii bursei.
Compania FTSE Russell a informat Bursa de Valori Bucuresti ca va lua in considerare o posibila reclasificare a Romaniei ca piata emergenta la reuniunea sa anuala din luna septembrie 2017. “Pietele care fac obiectul unei posibile reclasificari sunt plasate pe lista de monitorizare timp de minim un an“, se precizeaza in informarea oficiala.

Potrivit BVB, promovarea in categoria superioara se va realiza urmare a indeplinirii conditiilor de lichiditate a pietei in ansamblu, precum si de prezenta in piata a companiilor mari cu valori de tranzactionare individuale semnificative.

In prezent, pe langa FTSE Russell, alte trei institutii importante recunoscute international, respectiv MCSI (SUA), S&P Dow Jones (SUA) si STOXX (Elvetia), evalueaza piata de capital din Romania. Criteriile care trebuie indeplinite si procesul de analiza sunt relativ similare si se refera, in principal, la valoarea tranzactiilor si dimensiunea companiilor listate la bursa, precum si accesul rapid al investitorilor la piata de capital si modul in care acestia pot cumpara si vinde actiuni. Ne gandim in mod pozitiv cu privire la viitor, pentru ca am definit in mod corect procesul care trebuie demarat si modificarile care trebuie implementate si, mai important, pentru ca avem capacitatea si expertiza pentru a prioritiza executarea si sa nu permitem aparitia unor greseli majore de-a lungul drumului. Acest lucru a fost recunoscut de una din cele mai respectate agentii globale de rating de pe piata. Mai exista unele probleme importante care trebuie rezolvate si sper ca ritmul acestui proces, in care BVB are deseori nevoie de cooperarea constructiva cu alte institutii, va fi unul rapid“, precizeaza Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de la Bucuresti.
La randul sau, presedintele consiliului guvernatorilor BVB, Lucian Anghel, a aratat ca aceasta decizie reprezinta unul dintre cele mai importante momente din istoria pietei de capital din Romania.
“Faptul ca Romania a fost inclusa pe lista tarilor ce prezinta un potential substantial de a trece la statutul de piata emergenta este unul din cele mai importante momente in istoria pietelor de capital din Romania. Acesta este efectul progreselor imense realizate in reformarea infrastructurii pietei, potrivit obiectivelor fixate in programul de eliminare a barierelor care impiedica dezvoltarea normala a pietei si strategia de business a BVB, care trebuie implementata in mod decisiv“, a declarat Lucian Anghel.
Ce avantaje ar avea Romania de pe urma statutului de piata emergenta
 
Sergiu Oprescu, presedinte al Consiliului Director al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), a precizat ca promovarea pietei de capital din Romania pe lista de monitorizare pentru obtinerea statutului de piata emergenta (Secondary Emerging) va genera cresterea interesului investitorilor, inclusiv a investitorilor straini, pentru piata de capital din Romania care poate deveni astfel o alternativa viabila de finantare si un stimulent al cresterii economice durabile.
Asociatia Romana a Bancilor, prin intermediul Comisiei sale de Piete de Capital si Trezorerie, a realizat demersuri importante pentru cresterea nivelului de comunicare si dialog cu companiile furnizoare de indici de actiuni la nivel mondial, in vederea sustinerii eforturilor intregii piete de capital romanesti pentru promovarea de la statutul de ‘piata de frontiera’ la cel de monitorizare pentru ‘piata emergenta’. Este preconizata cresterea interesului investitorilor, inclusiv a investitorilor straini, pentru piata de capital din Romania care poate deveni astfel o alternativa viabila de finantare si un stimulent al cresterii economice durabile“, a declarat Sergiu Oprescu.
FTSE Russell este o companie parte a London Stock Exchange Group, specializata in furnizarea de calcul de indici, care realizeaza incepand cu anul 1985 un model de evaluare a pietelor de frontiera, emergente si dezvoltate, model extins in prezent la nivelul a 72 de tari. Anuntul publicat joi vine ca urmare a procesului de evaluare formala al FTSE Russell, care presupune implicarea autoritatilor de reglementare si a burselor de valori locale prin intermediul discutiilor directe si al unor chestionare formalizate alaturi de un calendar anual prestabilit de comunicare si implementare.
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) este formata din 37 de institutii de credit active ca persoane juridice romane si straine in sectorul financiar. ARB este membra a Federatiei Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Platilor, a Federatiei Ipotecare Europene si in 26 de organisme nationale lucrative privind dezvoltarea si perfectionarea cadrului economic.
Sursa: incont.ro

Lovitură grea dată mafiei țigărilor din Piața ”Sf. Ilie” Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Zeci de mii de pachete cu țigări de contrabandă traficate, alte câteva mii confiscate de oamenii legii și aproape 100.000 de lei descoperiți în buzunarele rețelei de contrabandiști destructurată de polițiștii de frontieră vasluieni. Toate țigările traficate de contrabandiști alimentau mafia comercianților ilegali din Piața agro-alimentară centrală bârlădeană.

tigari_frontiera5Cinci persoane din Bârlad, una din Berezeni și încă una din Berești, județul Galați, au fost reținute de polițiștii de frontieră vasluieni, fiind acuzate că fac parte dintr-o rețea specializată în traficul ilegal cu țigări. Grupul infracțional era unul dintre principalii furnizori de țigări la negru pentru așa zișii dealer-i care își derulează nestingheriți activitățile ilicite în preajma Pieței agro-alimentare centrale din Bârlad, de ani de zile

În cursul zilei de marți, 30 august, echipe ale Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră (Vaslui) au derulat un val de percheziții domiciliare atât pe raza județului, cât și în Iași și Galați. La acțiune au participat și polițiști de frontieră de la STPF Iași, totul fiind coordonat de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși.

Echipele oamenilor legii au descins în teren încă de la primele ore ale zilei (ora 6) și au efectuat nu mai puțin de 11 percheziții domiciliare: șapte în municipiul Bârlad, două în localitatea Berezeni, una în orașul Berești, din județul Galați și una în municipiul Iași. Pentru audieri, la sediul STPF Vaslui au fost aduse 23 de persoane, printre acestea numărându-se atât membri ai rețelei infracționale, cât și martori.

În urma perchezițiilor efectuate la membrii grupării, ”recolta” polițiștilor de frontieră a fost una destul de impresionantă: 1.629 pachete țigări (32.580 țigarete) de mărci diferite, de proveniență Republica Moldova și duty-free, în valoare de 7.330 lei, diverse sume de bani totalizând 98.720 lei, 130 cutii cu articole pirotehnice, 10 telefoane, 10 SIM-uri și alte obiecte/înscrisuri utile cauzei.

Toate țigările erau vândute în Piața ”Sf. Ilie” Bârlad!

Acțiunea de marți este rezultatul unei operațiuni mai ample pe care polițiștii de frontieră vasluieni au derulat-o încă de latigari_frontiera începutul anului în curs. Lucrători din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Berezeni, beneficiind de sprijinul structurilor operative din cadrul STPF Vaslui, au realizat în perioada februarie – august 2016 mai multe acțiuni specifice ce vizau acest grup infracțional. Astfel, au reușit să documenteze activitatea infracțională a membrilor rețelei, stabilind că persoanele în cauză erau implicate prin diferite forme de participație în colectarea, depozitarea și revânzarea țigaretelor de contrabandă. Astfel, au reușit să obțină ilicit beneficii financiare însemnate. Activitatea de vânzare a țigărilor se derula în Bârlad, în zona Pieței agroalimentare din centrul orașului, arhicunoscută, de altfel, ca fief al ”comercianților” de țigări de contrabandă.

Doi dintre membrii rețelei derulau operațiuni de colectare/achiziționare a țigărilor și alți cinci membri desfășurau activități de recomercializare a țigărilor de contrabandă. Fără, însă, să achite sumele datorate bugetului consolidat al statului cu titlu de accize și TVA. Vindeau țigările atât în sistem en – gross, cât și en-detail, în zona pieței agroalimentare din municipiul Bârlad, pe raza localității Berezeni, județul Vaslui și pe raza orașului Berești, județul Galați”, se arată într-un comunicat de presă emis de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.

Contrabandiști precauți, dar nu îndeajuns!

tigari_frontiera2Pe timpul cercetărilor, anchetatorii au constatat că indivizii au acționat extrem de precaut, fiind extrem de grijulii ca nu cumva să atragă atenția oamenilor legii. Concret, membrii rețelei s-au străduit din greu să fie cât mai ”discreți”, apelând la tot feul de tertipuri: de cele mai multe ori, se deplasau cu autoturisme taxi; depozitau țigările la alte locații decât domiciliile lor; achiziționau în perioade scurte de timp cantități relativ mici de țigări provenite din contrabandă; activitatea de distribuție pe piața neagră era extrem de rapidă, urmărind astfel obținerea de profituri în timp scurt și reducerea riscului de a fi depistați de organele judiciare.

Și se pare că ”operațiunea” contrabandiștilor a fost una cât se poate de profitabilă, căci anchetatorii au ajuns la concluzia că numai în perioada februarie – august 2016, membrii grupării au preluat, deținut și vândut cel puțin 36.000 de pachete cu țigări provenite din contrabandă.

Țigările erau achiziționate de la diverse persoane, de pe teritoriul României, dar știind că acestea era provenite din contrabandă. Apoi le redistribuiau pentru recomercializare. Le cumpărau la prețuri mai mici, apoi princontrabandisti-tigari1 revânzarea lor obțineau beneficii financiare. Nici unul dintre suspecți nu este identificat drept cei care aduceau îigările în țară în mod ilegal, adică nu sunt cărăuși, cum li se mai spune”, ne-a declarat inspector principal Irina Mirică, purtătorul de cuvânt al STPF Vaslui.

Cele șapte persoane (cinci din Bârlad și câte una din Berezini și Berești) suspecte sunt cercetate, în prezent, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă în formă continuată. Trei dintre aceștia au fost reținuți pentru 24 de ore, iar în cursul zilei de ieri (31 august) au fost prezentați instanței hușene cu propunere de arestare preventivă.

Documentarea cazului s-a facut cu suportul tehnic de specialitate al Biroului Operatiuni Speciale Vaslui, iar supravegherea operativă cu sprijinul Serviciului Operațiuni Speciale Iași. Cercetările continuă în vederea stabilirii întregii arii infracționale, urmând ca la finalizare să fie luate măsurile legale în consecință.

Revoltă în Piața “Sf. Ilie” din Bârlad

de Simona MIHĂILĂ

Nemulțumiri, lacrimi și indignare în rândul micilor producători din Piața „Sf. Ilie”, principala piață agroalimentară a Bârladului. La aflarea veștilor legate de mutările pe care Direcția de Administrare a Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC) are de gând să le facă, ieri, după prânz, 15 piețari și-a lăsat baltă tarabele și au plecat întinși la Primăria Bârlad. Ei au fost primiți de viceprimarul Dorin Apostu, căruia i s-au plâns că noile planuri ale administrației piețelor îi vor aduce la sapă de lemn. Totodată, producătorii și-au manifestat suspiciunile în legătură cu faptul că în locurile lor vor fi date cu dedicație unor comercianți „simpatizați” de administrația piețelor.

Piata de susRecent, în spiritul noii Legi a piețelor, intrată în vigoare în cursul acestui an, DAPPC Bârlad a regândit sistematizarea pieței îașa fel încât sectorul producătorilor să fie separat de cel al comercianților. Soluția găsită a fost de a-i muta pe cei din jurul halei de brânzeturi și lactate, în aripa de sud a pieței (perimetru căruia piețarii își spun „jos”, expresie ce provine de la treptele care coboară dinspre hală).
Decizia a stârnit revolta producătorilor care, de ani de zile, ocupă tarabele „de sus”. Printre aceștia se numără cei care produc flori, produse apicole, fructe, zarzavaturi. Majoritatea produc în cantități mici, atât cât să-și asigure traiul de zi cu zi, dar sunt unii dintre cei mai căutați de către consumatorii care preferă produsele crescute curat, la curte, fără îngrășăminte.
În discuția cu viceprimarul Apostu, oamenii i-au cerut să-i convingă pe cei din conducerea DAPPC să renunțe la aceste planuri. Principala temere a oamenilor este că-și vor pierde clienții, că lumea va renunța să-i urmeze în aripa cealaltă a pieței și se consideră discriminați.
Trebuie spus că aria „de sus” (adică cea din jurul halei de lactate) este considerată de piețari ca fiind perimetrul cel mai avantajat, un fel de „zonă centrală” a pieței agroalimentare: pornind de la felul cum sunt dispuse tarabele (care asigură fiecăreia dintre ele o poziție unică) și până la faptul că, atunci când merg la cumpărături, bârlădenii preferă să înceapă de aici turul pieței și tot aici și-l încheie. Plus că foarte aproape se află află grupurile sanitare.
În anii din urmă, au avut loc nenumărate conflicte între piețari pentru tarabele „de sus” și nu o dată cei care s-au perindat la conducerea administrației au fost acuzați că dau locurile bune pe șpagă. De la piață se scurgeau informații că banii negri rulați aici intrau atât în buzunarele administratorilor, cât și ale conducerii orașului (oricare ar fi fost ea de-a lungul timpului), dar că și reprezentau finanțare serioasă pentru diverse campanii electorale. De altfel, nici acum aceste informații nu au dispărut, ba în ultima perioadă revin tot mai des și mai în forță.

„Ne simțim exilați din piața unde ne desfășurăm activitatea de 35 de ani”

„Dacă se va pune în aplicare planul acesta, o să murim de foame. O să dăm faliment. Nu ne mai caută lumea prin toată piața pentru o legătură de leuștean sau un borcan cu miere”.
„Ne simțim discriminați. Noi suntem cei care muncim, nu comercianții. Noi ne producem singuri marfa și tot singuri ne-o vindem. Nu suntem intermediari, nu avem angajați, nu punem adaosuri comerciale; noi trăim din munca noastră. Piața este a doua noastră casă”.
„Ne simțim exilați, pur și simplu. Se vrea înlăturarea noastră, dispariția noastră. Ne obligați să renunțăm la această activitate. Mutarea asta ne afectează mai mult decât i-ar afecta pe comercianți”.
Iată doar câteva dintre argumentele aduse de producători în discuția cu viceprimarul.Piata de jos
Ei i-au sugerat lui Apostu să le propună conducătorilor DAPPC să rezerve perimetrul de sus producătorilor și să-i mute pe comercianți în partea de jos, în semn de considerație pentru munca de producător, dar și pentru lunga activitate pe care majoritatea dintre ei o desfășoară în piața bârlădeană, unii fiind cunoscuți de cetățeni chiar și de peste 30 de ani.
Viceprimarul Dorin Apostu nu a dat prea mulți sorți de izbândă unei asemenea propuneri. El a lăsat să se înțeleagă că nu e loc de emoție, motivând că legea e strictă. Aceasta obligă ca cel puțin 40% dintre cei care vând în piețe să fie producărori, iar activitatea acestora să fie organizată în spații distincte, rezervate exclusiv produătorilor: „Ca să mutăm toți producătorii în partea de sus nu se poate, deoarece nu ar încăpea. Spațiul este prea mic. Vă sigur, însă, că vom face în așa fel încât noua locație să nu vă aducă deservicii. O să ne gândim la un panou mare care să marcheze zona producătorilor, care să direcționeze către dumneavoastră clienții amatori de produse direct de la producător”.
Discuțiile dintre conducerea orașului, a DAPPC și producătorii din Piața „Sf. Ilie” vor continua în cursul zilei de astăzi. Va avea loc o întâlnire între toate părțile interesate pentru identificarea unei soluții care să-i mulțumească pe toți.
După întâlnirea cu Apostu, câțiva piețari s-au oprit la câțiva metri de clădirea primăriei pentru „concluzii”. Lor li s-au alăturat și alți producători care nu au participat la discuțiile cu Apostu, din cauză că au întârziat. Suspiciunile tuturor cum că zona de sus va fi dată „cu dedicație” unor comercianți bine văzuți de administrația piețelor sunt tot mai apăsate.

Vom reveni cu amănunte.

Opoziția vasluiană, contra proiectului noului bazar!

de Marian MOCANU

Proiectul de hotărâre privind construirea noului bazar și a târgului auto din municipiul Vaslui a suscitat aprige discuții în cadrul ședinței de Consiliu Local municipal de joi, 27 august. La unison, opoziția s-a opus acestui proiect, considerându-l prea megaloman și scump, pentru un oraș ca Vasluiul. Una din temerile exprimate de consilierii independenți ori PNL a fost cu privire la utilitatea unei asemenea construcții, întinsă pe aproape 20.000 mp, considerând că numărul posibililor vizitatori va face imposibilă amortizarea proiectului. În plus, au zis consilierii opoziției, s-ar putea repeta situația din Piața Centrală, unde, din cauza chiriilor exorbitante, cele mai multe dintre spațiile comerciale sunt goale, iar prețurile mari practicate alungă cumpărătorii. Proiectul a trecut totuși la limită, cu zece voturi pentru și opt împotrivă.

La ultima ședință de Consiliu Local a municipiului Vaslui a fost prezentat proiectul viitorului bazar și a târgului auto adiacent, obiectiv ce urmează a fi construit în următorii trei ani.  Noua locație va fi peste drum de actualul bazar, pe strada Decebal, în zona stadionului, fiind destinată suprafața de 11.454 mp pentru bazar și 7.825 mp pentru târgul auto. Conform proiectului, zona bazarului va cuprinde cinci hale metalice – o hală care va adăposti 56 tarabe și patru hale pentru magazine – unde vor fi în total 93 de spații comerciale. Alături, va fi construit un pavilion administrativ pe două nivele, dar și o parcare cu 104 locuri pentru clienți și două locuri pentru aprovizionare.

Zona târgului auto va cuprinde o parcare cu 92 locuri pentru mașini mici și 18 locuri pentru mașini mari și va fi dotată cu spălătorie auto. Toate acestea vor fi dotate cu toate utilitățile necesare desfășurării unui comerț în bune condiții, de la toalete, apă curentă, sistem de încălzire și până la sistem de supraveghere video, instalație de sonorizare sau sisteme antiefracție. În plus, noul obiectiv va fi dotat cu mai multe spații de alimentație publică, inclusiv cu spațiu pentru grătare. Construcția se va face cu panouri metalice tip sandwich, care, conform proiectantului, va asigura o bună izolare termică și fonică, urmând ca astfel, în interior, să se asigure condiții optime de funcționare a spațiilor comerciale atât vara cât și iarna. Ca o observație, cele cinci hale, care, pe lângă spațiile comerciale, au și spații destinate micilor comercianți, sunt complet independente una de alta, vizitatorii trebuind să iasă prin exteriorul clădirilor pentru a intra dintr-o hală în alta. Din câte se pare, a fost aleasă această soluție constructivă din cauza costurilor autorizațiilor PSI. În schimb, pentru comercianți, alimentarea cu marfă se poate face prin tunele acoperite care unesc cele cinci hale comerciale. Aspectul proiectului, cel puțin în draw-ul poriectanților, este deosebit, întregul ansamblu de clădiri semănând mai mult cu un mall decât cu un talcioc, loc unde se vând produse din cele mai ieftine și vechituri.

După vizualizarea proiectului, consilierii municipali din opoziție și-au exprimat punctul de vedere, care nu a coincis în nici un fel cu cel al municipalității. „Este indubitabil faptul că este nevoie de un nou bazar, în cel actual sunt niște condiții inimaginabile, atât pentru vânzători, cât și pentru vizitatori. Totuși, acest proiect este unul mult prea mare, cel puțin din punct de vedere a prețului, este vorba totuși de nu mai puțin de 210 miliarde lei vechi care vor intra în acest proiect. Dacă primăria investește atât de mulți bani, va trebui să amortizeze costurile. Spațiile vor fi scoase la licitație și știm prea bine ce s-a întâmplat la Piața Centrală: comercianții s-au bătut pe spații și au oferit chirii incredibile, pentru ca apoi să vadă că nu au vânzare și să plece, lăsând spațiile goale. Înțeleg că se vor oferi 93 de spații comerciale, deci doar o treime din câți comercianți sunt acum în bazar vor avea loc în noua locație. În plus, nici locația nu mi se pare foarte bine aleasă, pe strada Decebal, zonă destul de îndepărtată de cartierele de locuit. Să nu uităm că marea parte a cumpărătorilor din bazar sunt oameni săraci, ori din pătura medie, care nu au mașină și vor trebui să vină pe jos. Era bine dacă se păstra actuala locație, este și un vad comercial mai bun, viz-a-vis de Kaufland!”, a fost de părere consilierul independent Alexandru Volocaru. La aceste critici, primarul Vasile Pavăl a ținut să explice: „Zona este în plină dezvoltare și în câțiva ani va deveni una dintre principalele zone comerciale ale Vasluiului. Cât privește prețurile chiriilor, acestea vor fi stabilite tot de consiliul local, dar nu cred că vor fi cu mult mai mari decât cele practicate în acest moment. Consider că acest proiect este unul modern, care schimbă mult din fața orașului, mai ales a unei zone rămase până acum nedezvoltate, cu atât mai mult cu cât este o zonă mlăștinoasă”.

Nici târgul de mașini nu este pe placul consilierilor opoziției

Proiectul târgului auto, ce urmează a fi ridicat în apropierea noului bazar, a fost deasemenea criticat de consilierii din opoziției. Volocaru a declarat chiar că nu crede în utilitatea unui asemenea târg de mașini la Vaslui. „Cum veți face ca toți cei care vând mașini să se mute lângă bazar? Nu aveți nici un cadru legal în acest sens, samsarii de mașini și le vor vinde tot la colț de stradă, ori la Interex, nu vor vrea să plătească chirii ca să-și vândă rablele aduse de afară. Cât despre firme care se ocupă cu comerțul de mașini noi sau second-hand, ele nu vor veni la Vaslui. A fost târg mare de mașini la Bacău, a fost și la Iași, ce mai este acum acolo. Credeți că această inițiativă va avea succes la Vaslui. Vom cheltui banii degeaba, platforma respectivă va fi mai mult goală!”, a fost de părere Volocaru. Și ceilalți consilieri ai opoziției au avut rețineri cu privire la acest proiect mare. „Sunt de acord cu mutarea bazarului, dar nu sunt de acord cu acest proiect care depășește posibilitățile și nu cadrează cu necesitățile municipiului Vaslui. Propun amânarea hotărârii și analizarea unui proiect mai redus, cu doar trei hale, de exemplu, și mai puține locuri de parcare. Acesta e un proiect prea scump, care nu se justifică pentru Vaslui!”, a fost de părere consilierul liberal Valentin Dragomir. Independentul Ioan Zaharia: “Acest bazar este necesar, dar nu avem nevoie de o asemenea megalomanie. De ce, din bani publici, să oferim spații de vânzare samsarilor de mașini? Iar bazarul, mi se pare prea mare și extraordinar de scump. Noi suntem de acord cu un nou talcioc, dar în limite rezonabile. Trebuie să fim realiști, e vorba de 210 miliarde lei, mai mult decât a costat Piața Centrală! Sunt și alte nevoi, nu trebuie să aruncăm cu banii!”.

La rândul său, liberalul Radu Sorin s-a legat mai mult de aspectele tehnice ale proiectului: „Am făcut un calcul împreună cu directorul tehnic al primăriei, Traian Cristea, și a ieșit un preț de construire de 700 euro/metru pătrat. Este un preț mult prea mare și care nu respectă standardele de cost impuse prin lege. Mai mult, ni s-a spus că, după finalizarea proiectului, se așteaptă un aflux de vizitatori de circa 400 persoane zilnic. Păi, la Proxima, erau circa 1.500 – 2.000 cumpărători zilnic și tot au dat faliment. Credeți că, cu doar 400 vizitatori, comercianții din bazar își vor amortiza cheltuielile? Consider că ar fi trebui mai mult spațiu alocat persoanelor care vor să-și vândă vechiturile, și, la fel, consider că boxe de 20 mp sunt prea mari, era poate mai bine să fie prevăzute mai multe boxe mai mici pentru comercianți. Ei acuma, în actualul bazar, au spații de patru-cinci metri pătrați și le e destul. Doar nu facem magazine ca în Mall, construim un talcioc pentru vânzarea de marfă ieftină”.

În ciuda opoziției opoziției, proiectul noului Bazar a fost aprobat cu 10 voturi, cele ale PSD și aliaților lor, pentru, și opt împotrivă. Astfel, în cel mai scurt timp, va demara construirea talciocului și a târgului de mașini. Deja a fost alocată în acest an suma de 600.000 lei în acest scop, investiția în valoare de 31 milioane lei urmând a fi finalizată la sfârșitul anului 2018.

Țăranii români, terorizați de samsarii din piețe. Ce le pregătește statul

Chiar dacă țăranii români au tone de fructe și legume de vânzare, numeroși români cumpără din piețe și oboare alimente de import, din cauza intermediarilor care domină piețele. Tot samsarii din piețe sunt responsabili și de prețurile mai mari la fructele și legumele românești, prețuri de care nu beneficiază producătorul român.

În prezent, spațiile comerciale agro-alimentare sunt „acaparate în continuare de bișnițari sau intermediari, care continuă să ne vândă produse de import introduse în țară în mod ilegal, fără acte și la prețuri de dumping comercial”, avertizează deputatul Mircea Dan.

În opinia sa, singura soluție pentru a-i elimina pe samsari din lanțul comercial agricol o reprezintă piețele volante în toate localitățile din România. Parlamentarul a înaintat Guvernului o propunere în acest sens.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, susține această soluție, datorită avantajelor pe care le implică. În primul rând, piețele volante asigură condițiile pentru cât mai mulți producători de a-și vinde marfa, mărind în acest fel oferta de produse pe piață și determinând totodată reducerea prețurilor la produsele agroalimentare.

Apoi, piețele volante răspund cerințelor adreesate de cât mai mulți cetățeni, în special din mediul urban, privind amplasarealor în zone accesibile consumatorilor și în anumite perioade de timp. Totodată, această soluție contribuie la creșterea producțiilor agroalimentare din România, la creșterea consumului, cât și la un grad de încredere mărit al consumatorilor în produsele autentice românești.

De asemenea, în piețele volante se desfășoară un comerț alimentar modern, civilizat și autorizat de instituțiile abilitate în acest scop, eliminând practicile incorecte de comerț alimentar. Astfel, crește calitatea produselor cerute de consumatori.

Ministrul Daniel Constantin a mai menționat că, la această dată, a fost înregistrată la Senat „propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri de organizare și funcționare a piețelor volante mobile pentru comercializarea produselor agroalimentare”, pentru care ministerul va formula un punct de vedere. Propunerile Ministerului Agriculturii vor fi incluse în acest act normativ.

Sursa: money.ro

Culmea nesimțirii în piața din Bârlad – Furt la cântar: 250 de grame la kilogram

de Mihaela NICULESCU

De ani de zile, bârlădenii se plâng că sunt furați la cântar în Piața Sf. Ilie. Anul acesta, de exemplu, nu au fost prinși decât doi comercianți necinstiți, care înșelau la cântar cumpărătorii, unul chiar zilele trecute.

„Pe 23 mai, agenții noștri din zona pieței au întocmit proces verbal pe numele lui Sorin Manoliu, din Popeni, depistat în timp ce înșela clienții la cântar. Procesul verbal a fost înaintat Poliției Bârlad, care va face mai departe demersurile necesare, astfel încât individul să plătească pentru fapta sa. Din păcate, noul Cod Penal nu precizează explicit dacă fapta aceasta se încadrează la infracțiune, așa cum prevede Legea 12/1999, legea privind comerțul ilicit”, ne-a declarat Vasile Rădoi, directorul executiv al Serviciului Poliției Locale Bârlad.
În noul Cod Penal nu mai apare termenul de infracțiune în cazul înșelării la cântar, care se pedepsea în vechiul cod cu privare de libertate de la 3 luni la 6 ani. Totuși, există un paragraf care ar putea încadra fapta la infracțiune de înșelăciune, pedeapsa fiind închisoare de la 6 luni la 3 ani. Așadar, cel mai probabil, negustorul necinstit se va alege cu o amendă penală.
Cazul acesta nu este nici pe departe unul izolat în Piața Sf. Ilie. Chiar unii comercianți au recunoscut în fața reporterului nostru că mulți piețari umblă la mecanismele cântarelor pentru a “trage” cât mai mult. Zilele trecute, reporterul nostru a cumpărat din piață un kilogram de ceapă. Întâmplător, a ajuns într-un supermarket și a cântărit ceapa cumpărată din piață. Cântarul arăta 780 de grame. S-a întors în piață, și cântarul de control al pieței arăta 750 de grame. S-a dus la vânzător și i-a cerut să cântărească sacoșa cu ceapă, pe care tocmai o cumpărase. După câteva secunde de prestidigitație, în care a umblat la mecanismul cântarului, piețarul a cântărit din nou marfa și a recunoscut că a fost „o scăpare”.
Vânzătorul prins cu mâța-n sac de polițiștii locali a fost luat în vizor după ce un bărbat a sunat la Poliția Locală și a sesizat că în loc de 1 kg de căpșune a primit 850 de grame (conform cântarului de control).
„Deși fenomenul pare a lua amploare, noi înregistrăm foarte puține sesizări de la populație. Noi verificăm numai pe bază de sesizare astfel de aspecte”, a mai spus Vasile Rădoi.
Bârlădenii s-au obișnuit să fie înșelați la cântar. Când cumpără en gros pot constata că, la 10 kilograme, două lipsesc. Acum, poate, înțeleg și cei care plâng de mila piețarilor de ce în Piața Sf. Ilie vânzătorii refuză să vândă la bucată morcovul sau păstârnacul…

Adevărații producători agricoli individuali, fugăriți din piețe!

de Marian Mocanu

În piețele agroalimentare din municipiul Vaslui sunt tot mai puțini producători agricoli care să-și desfacă în mod direct marfa. Motivul îl constituie obligativitatea producătorului, începând cu data de 1 mai, de a completă la fiecare vânzare un carnet de comercializare a produsului, operație care poate dura, pentru un vânzător cu mai puțină carte, chiar și câteva minute. În aceste condiții, cumpărătorii se vor orienta încet-încet spre comercianții care nu au această obligativitate și care deja au acaparat piețele. Producătorii consideră aceste obligații drept o aberație menită să-i oblige să vândă marfa către angrosiști sau comercianți.

Noile reglementări intrate în vigoare la 1 mai referitoare la comercializarea, de către producătorii agricoli a roadelor muncii lor va face ca aceștia să nu-și mai vândă produsele la tarabele din piețe, preferând să le vândă direct angrosiștilor sau comercianților. Faptul că, la fiecare legătură de zarzavat, kilogram de morcovi ori bucată de brânză vândută trebuie să completeze carnetul de comercializare a produselor și să remită un exemplar clientului îi va face pe aceștia din urmă să se orienteze către tarabele comercianților, care nu au această obligativitate.

tarabe piata centrala 1Pe respectivul carnet trebuie trecut inclusiv numele și adresa cumpărătorului, produsul, cantitatea și prețul produsului, iar completarea acestuia durează, în funcție de pregătirea școlară a producătorului, chiar și câteva minute bune. În aceste condiții, este normal ca clienții să-și piardă răbdarea și ulterior să-l ocolească pe producătorul agricol și să se orienteze către comercianții care nu au această obligativitate. Deja, piețele vasluiene sunt acaparate de comercianți, doar o mică parte din tarabe fiind destinate producătorilor, din lipsă de cereri.

Piața Traian din municipiul Vaslui este fieful a două mari clanuri de comercianți care au închiriat, în nume propriu, sau prin interpuși, cea mai mare parte a tarabelor, dictând practic prețul produselor agricole. Teoretic, comercianții ar trebui să elibereze bon fiscal, însă în piețele vasluiene nu este nici o casă de marcat la vedere, ele apărând pe tejghele doar când se zvonește că urmează vreun control.

În același timp, încă din prima zi a acestei săptămâni producătorii din piață au fost vizitați de polițiștii locali, obiectul controlului fiind existența la purtător a atestatului de producător și a carnetului de comercializare a produsului. Atestatul de producător poate fi ridicat de la primărie și pe el este trecută suprafața de teren pe care o are în posesie agricultorul, produsele cultivate sau animalele din proprietate, țăranul având voie să desfacă strict produsele respective. Aceleași mențiuni sunt făcute și pe prima pagină a carnetului de comercializare a produsului.

“Cei care au făcut legea asta nu se gândesc la câtă muncă avem și cât ne zbatem să ne vindem produsele?”

Producătorii încă prezenți în piețe sunt debusolați și supărați de aceste noi măsuri fiscale, și spun că se gândesc să renunța la vânzarea directă a produselor, urmând să le vândă angrosiștilor sau comercianților, chiar la prețuri mult mai mici.

„După ce muncim de ne spetim la câmp sau în grădină, că legumele nu cresc singure, după ce că cheltuim bani pentru a veni cu produsele la piață, în loc să le vindem stăm și completăm hârtii. Vă dați seama, pentru o legătură de zarzavat sau de ridichi, trebuie să țin cumpărătorul pe loc să-mi declare numele și adresa și să fac chitanțe. Pleacă omul și se duce la comercianți… Cei care au făcut legea asta nu se gândesc la câtă muncă avem și cât ne zbatem să ne vindem produsele? Cînd vin o zi la piață, pierd o zi înainte să fac legături de mărar, pătrunjel sau alte verdețuri să le cântăresc și să trec pe caiet cantitățile, acum va trebui să pierd timp să depun chitanțele din carnet, ba trebui să învăț și contabilitate. La noi au venit repede polițiștii locali să ne întrebe de acte, pe comercianți nu-i întreabă nimeni nimic și ei ne râd în nas. Nu mai pui că amenzile dacă nu completezi carnetul de coemrcializare a produselor sunt mari, de la 100 la 22.500 lei, au avut grijă să ne atragă atenția polițiștii. În aceste condiții, mai bine stau acasă, iau ajutor de la stat și nu mă mai chinui să muncesc pământul și să vin la piață cu marfă. Orășenii să cumpere produse de la comercianți, aduse de cine știe unde și care nu sunt la fel de bune cu ale noastre”, ne-a spus revoltată o producătoare agricolă din Moara Domnească încă prezentă cu marfă la piață.

La rândul său, un oier din Mânjești, care vindea caș proaspăt în Piața centrală din municipiul Vaslui, întrebat ce crede despre carnetele de comercializare pe care trebuie să le completeze ne-a spus: „Legea asta nu e bine gândită și bine venită. Noi lăptarii suntem oameni muncitori, dar necăjiți și fără carte, de la țară. Noi nu prea știm cum să completăm fișe si alte trebuiri de astea. Mai sunt și bătrâni care nu văd, și în plus, clientul vine, cumpără, plătește și pleacă, nu are el timp să stea să-ți spună cum îl cheamă și unde stă. Dacă se mai dau și amenzi, cum o să facem și noi un ban? Doar să vină omul să cumpere lapte și brânză de acasă de la mine, dar cine vine până la Mânjești pentru o gură de lapte? O să cumpere din magazin, unde nici laptele, nici brânza ori smântâna nu-s la fel de grose și de bune ca a noastre”.

Noi reguli de închiriere a spațiilor Primăriei Vaslui

de Marian MOCANU

Doar de dragul de a pune„ frână” concurenței, nu puține au fost cazurile în care unele societăți participau la licitațiile privind închirierea unor spații comerciale aparținând Primăriei municipiului Vaslui oferind un preț al chiriei foarte mare. Ulterior, după ce câștigau licitația, surclasându-și clar concurenții, câștigătorii licitațiilor anunțau municipalitatea că nu mai sunt interesați, sau pur și simplu nu se prezentau la semnarea contractului.
Consilierii locali vasluieni au votat noul regulament de organizare a licitațiile pentru închirierea spațiilor comerciale aparținând Primăriei municipiului Vaslui. Principalele modificări aduse fostului regulament constau în plata, de către participanții la licitații, a unei garanții echivalente cu două chirii lunare pentru spațiul comercial respectiv. În cazul în care, după câștigarea licitației, adjudecatorul nu se prezintă pentru încheirerea contractului, garanția respectivă intră în conturile bugetului local. Astfel se vrea evitarea unor situații în care spații adjudecate, în special în piețele din municipiu, rămâneau goale, în condițiile în care existau cereri din partea altor comercianți sau producători.
În plus, primăria era în situația de a organiza noi licitații, ceea ce însemna atât pierderi de bani, cât și de timp. Consilierii locali din cadrul comisiei juridice au mai făcut o propunere, de4 scădere de la 15 zile la doar 7 a termenului pentru anularea licitației, în cazul în care adjudecatorul nu se prezintă pentru încheierea contractului, Acest amendament a fost motivat de consilierii locali că astfel se reduce perioada în care un spațiu comercial aparținând primăriei va sta gol, în condițiile în care sunt cereri din partea altor doritori.
„Dacă cel care a câștigat licitația este interesat de spațiu, în șapte zile se va prezenta pentru semnarea licitației. Dacă nu este interesat, și a licitat doar ca să se afle în treabă, nu se va prezenta nici după o lună!”, este motivația cnsilierilor
Hotărârea privind schimbarea regulamentului de organizare a licitațiilor pentru spațiile aparținând municipalității a fost adoptată în unanimitate de consilierii locali.

Încă o strigare pentru spațiile din Piața Centrală

de Alex SAVA

La aproape un an de la darea în folosință a Pieței Centrale, încă mai sunt spații rămase neocupate. Săptămâna viitoare va avea loc încă o licitație pentru cinci spații, destinate comerțului cu carne și semipreparate din carne.

Direcția Administrare Piețe, Târguri și Oboare din cadrul Primăriei Vaslui organizează încă o licitație publică cu strigare pentru atribuirea a cinci spații comerciale în interiorul Pieței Centrale. Este vorba de două spații, fiecare de peste 60 de metri pătrați, destinate comercializării semipreparatelor din carne, două spații, de 47, respectiv 48 metri pătrați, pentru comerciliazarea cărnii de vită, porc și oaie și un spațiu de 25 metri pătrați pentru comercializarea produselor agroalimentare.

Caietele de sarcini pot fi achiziționate de la sediul Administrației Pieței Centrale, contra sumei de 50 lei/caiet, până cel mai târziu în zilele susținerii licitațiilor.

Informații privitoare la programul de desfășurare a licitațiilor pentru aceste spații comerciale, la conținutul și procurarea caietelor de sarcini precum și a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea licitațiilor publice pentru închirierea spațiilor comerciale aparținând domeniului public al Municipiului Vaslui din Piețele Centrală și Traian, se pot obține de pe site-urile Municipiului Vaslui www.primariavaslui.ro, al Direcției Administrare, Piețe, Târguri și Oboare www.dapto-vaslui.ro, precum și de la sediile celor două instituții.

Aceasta este cea de-a patra licitație pentru închirierea spațiilor din Piața Centrală. Prețurile de pornire sunt acceptabile, însă comercianții cresc valoarea licitând inutil, pentru a-și sabota concurența. Așa se face că cei care își adjudecă spațiile, renunță la ele după foarte puțin timp, pentru că vânzările sunt mici și nu pot susține sumele aferente cheltuielilor, chiria fiind cea mai mare dintre acestea.

Condițiile diferă, prețul e același!

Deși stau și vând ca vai de mama lor, în frig, producătorii din Piața 13 Decembrie, din zona Spitalului Județean de Urgență Vaslui, plătesc taxe demne de invidiat. În timp ce un producător care stă la căldură în interiorul piețelor Traian și Vidin plătește o taxă zilnică de 20 de lei (închiriere tarabă plus închiriere cântar), un producător din Piața 13 Decembrie plătește între 6 și 16 lei, zilnic. Asta în condițiile în care stau sub cerul liber, fără căldură, fără curățenie și într-o zonă cu un vad comercial exterm de redus.

Tarabagii din Piața Centrală trebuie să achite lunar aproximativ 700 de lei în casieria Direcției Administrație Piețe Târguri și Oboare. Adică o medie de peste 20 de lei pe zi, reprezentând chiria pe tarabă (12 lei) plus prețul de închiriere al cântarului, la care se adaugă alți 90 de lei reprezentând o taxă lunară de rezervare a tarabei. Într-o ședință a Consiliului local Vaslui, unul dintre consilieri a ridicat problema taxelor de închiriere a tarabelor din 13 Decembrie, cerând ori eliminarea, ori diminuarea lor la modul cel mai serios. Din păcate, din rațiuni care țin de sistemul de încasare a taxelor, nu s-a obținut nimic.

În același timp, comercianții de produse agro-alimentare din marile piețe ale Vasluiului se plâng continuu de lipsa clienților ori de chirii și se joacă cu prețurile, deși achită lunar aceleași chirii.

În timp ce kilogramul de morcov costă 1,5 lei în Traian, în Piața Centrală acesta costă 2,5 lei. Merele din Traian costă între 1,5 și 2 lei/kg, în timp ce în piața din centru kilogramul de mere ajunge și la 2,5 lei. De asemenea, ardeii costă în Traian 8 lei/kg, în timp ce în centru 10 lei/kg. La fel și cu roșiile, 6 lei/kg în Traian, 7 lei/kg în centru. În Traian, doar carnea este mai scumpă, în medie cu 1 leu /kilogram față de Piața Centrală. Aceastea sunt doar câteva exemple.

Nimeni nu știe însă de ce sunt atât de mari diferențe de preț între cele două piețe. Cert este că în Traian, unde trăiesc foarte mulți din oamenii bogați ai municipiului prețurile sunt mici, în timp ce în Piața Centrală, în jurul căreia trăiesc foarte mulți pensionari sunt prețuri mai mari. (Bogdan RUSU)

Noi licitații pentru spațiile din Piața Centrală

Nici acum, la câteva luni de la darea în folosință a Pieței Centrale, administratorii ei nu au reușit să închirieze toate spațiile comerciale din interior. În primă fază, la prima licitație, agenții economici au făcut tot posibilul pentru a câștiga un loc în piața din buricul târgului. Însă, după câteva luni de pierderi continue, în condițiile în care plăteau chirii foarte mari (peste 8.000 de lei pe lună în foarte multe cazuri), aceștia s-au retras, refuzând să prelungească actele de închiriere. Este vorba de 26 de chiriași dintr-un total de 43.

Bogdan RUSU

La finele săptămânii trecute, Primăria municipiului Vaslui a scos la licitație toate cele 26 de spații comerciale părărsite de comercianți, aflate în administrarea Direcției Administrare Târguri, Piețe și Oboare (DAPTO). Nici de această dată nu s-a reușit închirierea în proporție de 100% a suprafețelor comerciale. Din cele 26 de spații puse din nou la bătaie, opt au rămas încă neînchiriate.

“Nu tarifele inițiale (cele de porinire la licitație – n.r.) au fost mari, ci lupta dintre competitori a dus la creșterea chriilor. Unde au luptat două firme pentru același spațiu, prețul oferit s-a triplat, de la 2.000 lei la 6.000. Nu au fost probleme legate de suma inițială de la care a pornit licitația, care a fost accesibilă pentru toți cei prezenți”, spunea luna trecută Vasile Pavăl, primarului Vasluiului.

Discutând cu vânzătorii de la magazinele din piață am aflat un alt secret. Pe lângă faptul că și-au asumat sarcina de a plăti chirii foarte mari, patronii s-au trezit cu o lipsă cumplită de clienți.

“E păcat că s-au băgat atâția bani în piața asta și nu vine lumea. Sunt foarte puțini clienți. Nici nu ne scoatem cheltuielile. E pustiu. Uitați-vă și dumneavoastră!”, ne-a spus un comerciant.

Atmosfera din Piața Centrală e pustie. Asta dacă ținem seama de dimensiunile fluxului de clienți din Piața Traian. Femeile care vând brânză în Piața Vidin ne-au declarat că au foarte puțini clienți și că de vină este sistemul de taxare, alambicat, a clienților care folosesc parcarea cu plată de deasupra. Ele ne-au mai spus că cei mai mulți clienți se duc în Traian pentru că acolo sunt parcări mai multe și pentru că oamenii nu trebuie să se complice cu tichetele de parcare.

“Eu am vândut și în Piața Traian cât a fost piața asta închisă. Acolo mi-a mers mult mai bine decât aici. Acolo vine omul la piață, parchează unde vrea și nu plătește. Aici trebuie să plătească și de asta nu prea vine”, e de părere o precupeață.

Interesantă teoria piețarilor privind parcarea. Numai că taxa de parcare e doar un leu pentru trei ore. Greu de crezut că vasluienii arondați preferă să conducă până în Piața Traian, unde pot parca pe alături gratis, pentru a economisi un leu din buzunar, dar pentru a pierde, în același timp, doi din rezervor.

Un alt negustor din Piața Centrală crede că de vină pentru vânzările proaste sunt supermarketurile din zonă, care fac o concurență neloială adevăraților producători: “Chiar aici, jos (în clădirea fostului Magazin Central – n.r. e un supermarket cu produse proaste, la prețuri ieftine. Au smântână din aia care nu e smântână, dar e ieftină. Au fructe și legume din import, fără gust, dar mai ieftine ca ale noastre. În jos, pe variantă, alt supermarket. Păi cum să vină lumea să cumpere de la noi? Nici oamenii nu prea au bani și se duc unde e mai ieftin”.

Noi licitații pentru spațiile din Piața Centrală

După ce au licitat aiurea pentru spațiile comerciale din Piața Centrală a municipiului Vaslui, 26 din cei 43 de agenți economici ce au semnat contracte cu Direcția Administrare Târguri, Piețe și Oboare din subordinea Primăriei municipiului Vaslui nu și-au prelungit contractele pentru anul viitor. În urma unei licitații publice ce a vizat închirierea spațiilor din Piața Centrală, s-a ajuns în situația ca unii comercianți să achite chirii de 6.000 de lei/lună. De aceea, Primăria va organiza o nouă licitație publică, la începutul anului viitor, la care se speră că participanții nu vor licita sume astronomice, doar pentru ca în câteva luni să dispară din peisaj.

“Nu tarifele inițiale (cele de porinire la licitație, n.r.) au fost mari, ci lupta dintre competitori a dus la creșterea chriilor. Unde au luptat două firme pentru același spațiu, prețul oferit s-a triplat, de la două mii de lei la șase mii. Nu au fost probleme legate de suma inițială de la care a pornit licitația, care a fost accesibilă pentru toți cei prezenți”, a declarat Vasile Pavăl, primarului Vasluiului.

Menționăm că pentru 100 de metri pătrați închiriați, unii agenți economici iau achitat facturi record de aproape 7.000 de lei. (Bogdan RUSU)

Murăturile au devenit lux

Marfă se găsește berechet prin piețe, însă cu mușterii e mai greu. Vin, se uită, mai fac o tură de piață, se uită încă o dată și pleacă tot cu traista goală. Prețurile, deși nu tocmai mari, le sunt inaccesibile. Nici în piețele de gross clienții nu dau năvală. Pentru generațiile mai „crude”, oricum pun supermarketurile murături. Pensionarii oftează, iar pentru comercianți situația e varză murată! La figurat, din păcate!

Roxana CUCU

Ieri, prin Piața “Sfântul Ilie” din Bârlad bătea vântul și la propriu și la figurat. Vânzătorii își așteptau înfrigurați și stingheri posibilii clienți. Dacă totuși printre tarabe mai apărea răzleț câte-un client ce purta o sacoșă goală în mână, în piața en-gros situația era cam “varză”. Marfă cât vezi cu ochii, însă clienți deloc. În cel mai fericit caz, se cumpăra o varză-două pentru mâncare.

Atât comercianții cât și producătorii s-au declarat extrem de nemulțumiți de situația vânzărilor din această perioadă. De exemplu, aceștia vând kilogramul de varză cu un preț între 50 și 70 de bani, iar cel de gogonele între 1,5 și 2,5 lei. Cu toate acestea, prea puțină lume cumpără. Nu mai vorbim de pepenii pentru murat, care la 4 lei pe kilogram devin deja o fiță.

“Dumneavostră credeți că mie îmi convine să-mi vând marfa cu 60 de bani kilogramul și să dau șase lei pe litrul de benzină? Da’ e mai bine așa decât să o dau cu 40 de bani de acasă. Atât mi s-a oferit pe kilogram, dacă o vindeam comercianților. Ce să facem? Oamenii nu cumpără că nu au bani. Așa a fost și anul trecut. Vindem mai bine la data când se dau pensiile și salariile, dar și atunci omul cumpără parcă de poftă. E greu, ce să mai vorbim. Numai noi știm cât de mult se muncește în agricultură și că abia ne scoatem cheltuielile”, ne-a declarat un producător de varză din Pogonești.

Vânzătorii din piață se plâng că le bate vântul prin buzunare și nu știu cum vor reuși să-și plătească datoriile care îi împovărează tot mai mult.

varza en - gros“Uitați-vă cum se pune praful pe marfă! Sute de kilograme de cartofi stau nevândute, și sunt doar 60 de bani (n.r. kilogramul). Vreți să vă spun ceva? Vă rog să mă credeți că am de plătit peste 10 milioane (n.r. o mie de lei) pe lună doar chiria pentru acest loc, dar mai sunt multe alte cheltuieli. Câtă marfă, sau la ce preț ar trebui să vând că să îmi scot cheltuielile și apoi să mai și trăiesc? Lumea nu are bani dom’le! E vai de mama noastră. Și mulți clienți vor să mai scădem din preț crezând că iau murăturile cu 10 bani și le dau cu 2 lei, dar de unde…”, ne-a declarat un comerciant din piața en-gos din Bârlad.

Se pare că socoteala din vară nu s-a mai potrivit cu cea din toamnă și încep să apară probleme referitoare la câștig. Nu ar fi prima oară când oamenii se aleg doar cu speranța.

“Ce să facem? Așa e la piață, uneori câștigi, uneori mai și pierzi. Ne asumăm riscul și mergem înainte. Avem și noi copii, familii de întreținut, nu putem renunța”, ne-a spus un alt comerciant.

Nici cumpărătorii nu se declară mulțumiți, dar nu de prețuri ci de posibilitățile financiare: “Nu cred că prețurile sunt foarte mari, dar pentru mine e mult și puțin. Eu sunt pensionară. Primesc în fiecare lună 400 de lei pensie. Unde să-i împart? Cum să-i împart? Am datorii lunare la întreținere, medicamente, că sufăr cu inima, și la urmă să mai cumpăr de mâncare. Cu ce? Sincer mi-e rușine să merg în piață și să cumpăr un ardei sau trei roșii, nici nu știu dacă mi-ar da vânzătorii. Așa că ma duc frumușel la magazin sau aprozar, iau cât îmi permit și gata. Murături nici nu mă gândesc să pun, îmi aduc copiii câte un borcan din ce au ei și gata”, ne-a spus Maria M.

Nu toată lumea pare să-l fi luat pe “NU” în brațe. Am întâlnit și persoane care s-au aratat optimiste și interesate să cumpere varză pentru a o conservă.

“Lasă că ne-am învățat cu greul. Se poate să nu punem varză și murături pentru iarnă? Acolo, măcar un bidon. Păi vin sărbătorile, cu ce învelim sarmalele? Adică atunci avem bani de carne și alte bunătăți, da’ pentru un kil-două de varză sau murături nu avem. Iaca nici mie nu mi-e ușor, dar îmi drămuiesc banii în așa fel încât să-mi ajungă și pentru murături. Na’ c-am ajuns s-o văd și pe asta: criză de murături și de varză murată la români”, ne-a spus amuzată o bârlădeancă.

Piață de jumătate de milion de euro în cel mai sărac oraș din județ

Fostul primar liberal Jenică Panica le-a lăsat moștenire cetățenilor orașului Murgeni un plan “măreț” prin care, din toată sărăcia, aceștia ar trebui să plătească o jumătate de milion de euro pentru o simplă piață agroalimentară. Mai bine de jumătate ar trebui băgați în reabilitarea unei ruine.

Simona MIHĂILĂ

Ca să aibă și ei parte de o banală piață agroalimentară, cetățenii comunei Murgeni vor trebui să plătească peste o jumătate de milion de euro (2,3 milioane de lei), în condițiile în care cele mai optimiste calcule arată că suma anuală pe care orașul o poate colecta la bugetul local din taxe și impozite este de circa 150.000 de euro (660.000 lei). Altfel spus, chiar și dacă nu s-ar mai plăti iluminatul public, curățenia orașului, dacă ar fi sistată furnizarea apei și a curentului electric, a căldurii în școli și în spital și dacă ar fi blocate orice alte investiții sau lucrări de întreținere și reparații, nici trei ani nu i-ar ajunge Murgeniului să strângă la pungă toți banii necesari “modernizării” pieței.

Aceasta este măreața “moștenire” pe care Jenică Panica, fostul primar al orașului Murgeni (PNL), le-a lăsat-o concetățenilor săi drept răsplată pentru cei opt ani în care i-au permis să le conducă destinele.

Practic, Panica s-a limitat la un plan de reabilitare a ditamai cazemata cumpărată în stadiul de ruină de la fosta Cooperație, de betonare a circa 600 de metri pătrați, cât ar fi perimetrul pieței, și de a cumpăra niște tarabe. Totul: 23 de miliarde de lei vechi, din care 12 miliarde ar costa numai reabilitarea ruinei.

Această sclipitoare “strategie financiară” a fost perfectată printr-o licitație care a avut loc în 2008 și care a fost câștigată de SC Camrus Serv Bârlad, cu prețul inițial de 19,32 miliarde de lei vechi. Ulterior, prin acte adiționale încheiate la contract, valoarea a crescut până la 23 de miliarde vechi. În 2011, firma i-a cedat lucrarea societății Nomis SRL Galați. Din 2008 și până în 2012, de la bugetul “pârlit” al Murgeniului au aterizat în buzunarele constructorilor circa 2,7 miliarde de lei vechi (peste 10% din totalul lucrării) și, în afară de platforma betonată, nu se vede nimic.

După ce liberalul Jenică Panica a pierdut alegerile din 2012, iar locul i-a fost luat de Ioan Buta, acesta a pus frână investiției.

“Eram consilier atunci când ex-primarul Panica ne-a dat să aprobăm aberația aceasta. M-am opus cât am putut, i-am rugat pe toți să analizăm investiția din toate punctele de vedere, să facem comparații de preț, să ne gândim la o variantă mai ieftină. Nimic. Nu a fost chip să-l conving să renunțe. El nu știa decât că piața trebuie făcută după planul lui”, a declarat primarul Buta.

Piața s-ar putea face cu doar 6 miliarde de lei vechi

Imediat după ce s-a instalat în funcție, noul edil-șef a chemat la masa negocierilor firma care preluase lucrările și i-a propus o reproiectare a investiției în scopul diminuării valorii: “Reprezentanții SC Nomis SRL nu au vrut să accepte, decât cu condiția <recuperării> sumei de 1,7 miliarde de lei vechi pe care pretinde că i-ar fi investit. Există, însă, o problemă: acești bani nu se regăsesc în actele contabile ale primăriei. În ciuda a ceea ce susține, firma nu poate dovedi că a cheltuit banii ăștia”.

Întrucât suma de peste o jumătate de milion de euro este o povară pentru un oraș atât de sărac cum este Murgeni, Buta s-a gâdit la varianta transferării investiției într-o formă de finanțare de la bugetul de stat. O expertiză a clădirii a demolat această speranță, întrucât statul nu preia lucrarea decât după ce un verificator o evaluează din toate punctele de vedere.

“Niciun verificator nu ar accepta să dea undă verde cheltuirii a 12 miliarde de lei vechi pentru a repune pe picioare o clădire atât de afectată cum este cea prealuată de la fosta Cooperație. Cu banii ăștia ar putea fi construită una nouă și tot ar mai rămâne bani pentru altceva”, a spus Buta.

De altfel, primarul Murgeniului a consultat o echipă de specialiști care i-au propus o variantă mai mult decât convenabilă de amenajare a unei piețe agroalimentare care va angaja comunitatea cu o cheltuială infimă față planul lăsat moștenire de Panica: “Ruina aceea trebuie demolată complet, iar în locul său ridicată o construcție din materiale moderne, ușoare, după modelul incintelor în care funcționează marile supermarket-uri. O asemenea piață, care ar include și dotări la standarde europene ar costa în jur de 6 miliarde de lei vechi”.

În consecință, întrucât nu poate ajunge la o înțelegere cu firma Nomis, conducerea Primăriei Murgeni va cere instanței rezilierea contractului pe motivul lipsei posibilităților de finanațare.

O piață nouă, probleme mai vechi

O piață nou-nouță a fost ridicată din temelii, dar la nici o lună de la darea ei în folosință au apărut primele probleme: clienții sunt foarte puțini, iar micii producători agricoli ar putea ajunge în situația de a nu-și achita chiriile. Oamenii de la tarabe dau vina pe cei din cadrul Direcția Adiminstrație Piețe Târguri și Oboare (DAPTO) care realizează mercurialul săptămânal, acuzându-i că îi favorizează pe producătorii din celelalte piețe. De aceea, spun comercianții, nici în prezent nu s-au închiriat o bună parte din totalul de tarabe din Piața Centrală căci clienții le sunt alungați prin postarea pe internet a unor prețuri la legume care nu au întodeauna legătură cu realitatea.

Bogdan RUSU

DAPTO Vaslui are mari probleme legate de închirierea tarabelelor destinate micilor producători agricoli. Motivul, după cum ne-au declarat câțiva producători din Piața Centrală este concurența neloială pe care o practică vânzătorii din Piața Traian. Unii din cei care au închiriat tarabe în piața din centrul municipiului Vaslui acuză faptul că sunt sabotați de persoana care administrează site-ul DAPTO, despre care spun că au realizat un mercurial (cel din intervalul 29 septembie-5 octombrie) în care se minte asupra prețurilor la fructe și legumele comercializate în Piața Centrală. Oamenii spun că în intervalul menționat, în mercurialul făcut pe site-ul DAPTO au fost trecute prețuri mai mari cu 1-2 lei față de cele practicate în Piața Traian, mai ales la legumele de sezon. Persoanele care s-au plâns de modul de redactare al mercurialului au declarat că în săptămâna respectivă, prețurile nu au fost atât de mari. Că prin afișarea acestor prețuri mari , au fost speriați clienții și că de aceea riscă să nu-și poată plăti chiriile.

Știut este faptul că un tarabagiu din Piața Centrală trebuie să achite lunar aproximativ 700 de lei la DAPTO. Adică 20 de lei pe zi, reprezentând chiria pe tarabă (12 lei) plus prețul de închiriere al cântarului și alți 90 de lei reprezentând o taxă lunară de rezervare a tarabei.

“Eu vând mai mult pătlăgele la 2,5 lei kilogramul și asta este prețul peste tot. Săptămâna trecută (29 septembrie – 5 octombrie, n.r.), s-au vândut pătlăgele și la prețuri mai mici, egale cu cele din Traian. Nu îmi pot imagina cum de au apărut pe site prețuri de 2,5-3 lei pe kilogramul de gogonele. Acest lucru ne face foarte mult rău. Cred că de aceea Piața Centrală este mai mult goală, iar tarabele din spate nu au fost închiriate de nimeni încă. Vă dați seama că doar pentru a achita taxele eu trebuie să vând zilnic cam 200 de kilograme de pătlăgele. Le-aș vinde, dar cui?”, ne-a declarat o comerciantă.

Oamenii au declarat că printre clienți s-a lansat deja vorba că în centru prețurile pieței sunt foarte mari, fapt încurajat de cei care redactează mercurialul săptămânal.

“Cred că cel care scrie prețurile pe site are pe cineva apropiat în piața din Traian. Altfel, nu îmi pot explica ce e cu prețurile de pe internet”, spune alt comerciant.

Prețuri mari

În săptămâna la care s-a făcut referire, prețurile menționate în mercurialul DAPTO Vaslui au fost cu adevărat mari. Cel puțin în Piața Centrală. De exemplu, kilogramul de ardei kapia costa în Piața Traian 3 lei, iar în Piața Centrală între 3,5 și 5 lei. De asemenea, kilogramul de morcov a costat 1,5 lei fix în Traian și 1,5 – 4 lei în Centru.

“De când vând aici, eu nu am văzut morcovi la 4 lei kilogramul”, ne-a spus o precupeață.

De asemenea, ardeiul gras costa 2,5 lei kilogramul în Traian și 3-4 lei în Piața Centrală. Aparent, după cele scrise în mercurial, o legătură de cimbru era de două-trei ori mai ieftină în zona Traian (1 leu). În același timp, aceeași legătură de cimbru a costat 2-3 lei în piața din centru. În general, potrivit mercurialului prețurile sunt cu 0,5 – 1leu mai mari în zona centrală la toate produsele de sezon.

Oricine a creat acest mercurial a mers pe ideea că produsele se vând în intrevale de prețuri doar în Piața Centrală, în timp ce în Traian nu există variații de preț. În Piața Traian, kilogramul de ceapă costa fix 2 lei. Asta însemnând că la fața locului nu au existat prețuri mai mari, dar nici prețuri mai mici la acest produs. În același timp, în partea de tabel cu prețuri la ceapă uscată, am descoperit că o variație de preț exsită doar în Piața Centrală: 2,5 – 4 lei. La țelină, același fenomen: din mercurial reieșea că oriunde ai fi mers în Traian, un kilogram de țelină costa fix 5 lei, în timp ce în Piața Centrală erau mari variații de preț la același produs: 8-10 lei pe kilogram.

Se deschide Piața Centrală

După câteva amânări datorate unor probleme de ordin tehnic, în sfârșit, Piața Centrală își va deschide larg porțile pentru toți vasluienii.

Astfel, duminică, începând cu ora 8, cei care vor să viziteze cea mai nouă investiție a municipalității, sunt invitați să o viziteze dar și să-și facă cumpărăturile din noua piață agro-alimentară. (A.C.)

Atac la borcanul cu zacuscă – Prețurile legumelor au sărit în aer

În plin sezon de conserve și murături, prețurile legumelor au crescut peste noapte. Un kilogram de vinete care se vindea până de curând cu 1,2 lei, acum nimeni nu-l mai poate cumpăra cu mai puțin de 2,5 lei, în timp ce roșiile s-au scumpit de la 1,5 lei la 3,5 lei/kg. Nici la fructe prețurile nu sunt mai suportabile. Un kilogram de struguri costă între 3 și 5 lei, merele, între 2,5 și 3 lei, prunele – 2 lei. piersicile – între 3 și 3,5 lei.

Daniela PORUMB

În doar câteva zile, prețurile la legumele comercializate în piețele bârlădene au luat-o razna. Vremea capricioasă din această vară și-a spus cuvântul, așa încât culturile sunt unele din cele mai proaste din ultimii ani. Legumele și fructele sunt extrem de puține, iar apropierea toamnei, sezonul când toată lumea se pregătește să-și pună la punct camara pentru iarnă, sunt cel mai bun prilej pentru producători să-și scoată pierderile.

Dacă nu mai devreme de săptămâna trecută produsele agroalimentare puteau fi cumpărate la prețuri suportabile, zilele acestea bârlădenii au avut parte de un adevărat șoc: cele mai multe dintre costuri s-au dublat, iar în anumite cazuri au crescut chiar mai mult de atât.

legume_piata 1Așa se face că, de exemplu, un kilogram de vinete care se vindea până de curând cu 1,2 lei, acum nimeni nu-l mai poate cumpăra cu mai puțin de 2,5 lei, în timp ce roșiile s-au scumpit de la 1,5 lei la 3,5 lei/kg.

Așa că, deși toamna s-a instalat confortabil și îi scoate pe bârlădeni din case pentru a se aproviziona cu legume pentru perioada de iarnă, mulți renunță să mai facă zarzavat din cauza prețurilor.

Comercianții ridică din umeri și spun că acestea sunt prețurile și altele nu puteau fi. Pun mărirea prețurilor pe seama ploilor, dar și a creșterii costului carburanților. Însă oamenii, puțini la număr și cu sacoșile pe jumătate goale, aleg cu sfială din roadele pământului și cu ochii grijulii pe cântar, întind banii cu ezitare și cu strângere de inimă. Întrucât produsele sunt mult prea scumpe, precupeții stau cu marfa pe tarabe, iar o parte din cumpărători se ocupă doar cu uitatul ca la o expoziție.

Iată o sinteză a prețurilor la legume afișate ieri de comercianții la tarabele din Piața “Sf. Ilie” Bârlad: roșii – 3,5 lei, ardei gras – 2 – 3 lei, ardei kapia – 3 lei, vinete – 2,5 lei, gogoșari – 3,5 lei, varză – 1,5 lei, castraveți – 2 lei, morcov – 1,5 lei, ceapă – 1 lelegume_piatau. Cele mai ieftine legume care pot fi cumpărate din piață sunt cartofii, care au prețul cuprins între 0,70 de bani și 1 leu.

Din cauza scumpirilor care se resimt deja în piețe, producătorii se tem că în scurt timp ar putea rămâne fără clienți. Este adevărat, sunt și legume cu prețuri mult sub cele prezentate mai sus, însă nicio gospodină nu s-ar încumeta să le cumpere: veștede, scofâlcite, unele aproape alterate. Faptul că ele costă un leu/kg nu ispitește pe nimeni.
În această perioadă, la mare căutare în piață sunt și fructele de sezon, cum ar fi strugurii, merele, perele, prunele, dar și piersicile. Nici la acestea prețurile nu sunt mai suportabile. Un kilogram de struguri costă între 3 și 5 lei, merele, între 2,5 și 3 lei, prunele – 2 lei. piersicile – între 3 și 3,5 lei. Marele absente ale toamnei sunt nucile. Din cauza ploilor acide, acestea nu au ajuns la maturitate și s-au stricat de-a dreptul în copaci. Puținii precupeți care pun pe tarabe nuci sunt în stare să ia și pielea de pe om, deși nucii nu sunt copaci care să necesite îngrijiri speciale și consecvente, așa cum se întâmplă cu legumele. Un kilogram de nuci costă între 7 și 8 lei, aproape dublu față de anul trecut.

Este foarte posibil ca această explozie de prețuri în piețe să nu fie singura surpriză a toamnei. Oamenii se tem că prețurile vor crește și mai mult, iar comercianții nu se grăbesc deloc să-i contrazică.

Mai sunt locuri în Piața Vidin

Licitația pentru locurile din Piața Centrală, ce va fi deschisă la sfârșitul lunii august, încă a rămas deschisă pentru ocuparea locurilor rămase libere. Până în prezent, au fost ocupate tarabele puse la dispozitție producătorilor, în număr de 50, și 80 de spații comerciale. Din ultimile date oferite de către reprezentanții Primăriei municipiului Vaslui, au mai rămas libere șase spații comerciale, la care se mai pot adăuga spațiile deja licitate, dar care nu vor fi ocupate de societățile comerciale sau persoane fizice autorizate care s-au retras de la licitație. (A.C.)

 

Aleșii locali vor da verdictul pentru ocuparea spațiilor din Piața Centrală

Punctul fierbinte al ședinței Consiliului Local de astăzi îl reprezintă aprobarea regulamentului de organizare și desfășurare a licitațiilor publice pentru închirierea spațiilor comerciale din Piața Centrală.

Potrivit afirmaâiilor primarului Vasile Pavăl întocmirea acestui regulament are ca scop: asigurarea accesibilității și nediscriminării, tratament egal, transparență, protejarea domeniului public aflat în administrare, respectarea principiilor de piață, asigurarea mediului cocurențial, eficientizarea utilizării fondurilor publice, libera concurență și evitarea concurenței neloiale. Pentru a lua parte la licitații, doritorii trebuie să achite o taxă de participare în valoare de 250 de lei, dar și să depună o garanție de 1.000 de lei. Acești bani fie vor fi returnați în cazul neadjudecării, fie pot fi folosiți tot ca garanție în cazul în care ofertantul participă la licitația unui alt spațiu.

În cadrul aceleiași ședinte aleșii municipiului reședință urmează să aprobe sau nu și alte proiecte de hotărâri, cum ar fi, închirierea unui spațiu pentru Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor, întocmirea studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehinici pentru construirea unei clădiri și a unei centrale termice la Liceul „Emil Racoviță”, precum și a obiectivului de investiții „Verificări, măsurători, încercări și echipamente în stația de pretransformare și alimentare rețea troleibuz.

L.M.

Piața Vidin, ultimele detalii

Noua Piață Vidin din centrul municipiului Vaslui, o investiție de peste 13 milioane de lei a primăriei, se apropie cu pași repezi de finalizare. Prin trei hotărâri de Consiliu Local (CL), ieri, s-au fixat ultimele detalii, precum funcționarea parcării, supravegherea video și iluminatul din zonă.

Astfel, CL Vaslui a aprobat studiile de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici ai sistemului de automatizare pentru administrarea parcări din piață, pentru sistemul de supraveghere video și cablare structurată date-voce și pentru sistematizarea verticală și iluminatul stradal al zonei de locuințe limitrofe pieței.

Ca și celelalte investiții din noua Piață Vidin, aceste ultime lucrări urmăresc dotarea spațiilor cu cele mai moderne facilități. Sistemul automat pentru administrarea parcării va fi programat astfel încât să permită accesul pentru clienții ocazionali și solicitanților cu abonamente. Prin sistemul de supraveghere video se va asigura siguranța cetățenilor și a obiectivelor, iar lucrările la iluminatul stradal «vor corespunde normelor moderne de circulație și comerț modern, prin conturarea valorii urbanistice a întregului ansamblu», cum se spune în proiectul de hotărâre aprobat de consilierii locali vasluieni.

Comercianții bârlădeni, „arși” de controale

În urma unui control efectuat de Poliția Bârlad împreună cu Protecția Consumatorului Vaslui, au fost aplicate amenzi în valoare de 82.000 de lei și confiscate produse alimentare în valoare de 5.300 de lei.

Polițiștii, jandarmii și comisarii de la Protecția Consumatorului au desfășurat, pe 10 aprilie, un amplu control care a vizat prevenirea și descoperirea de acte ilicite de comerț în Piața „Sf. Ilie” Bârlad, în magazine de produse alimentare, precum și în depozite en-gros. Au fost verificate 74 de persoane fizice și juridice, precum și 32 de autovehicule, oamenii legii aplicând 51 de amenzi, dintre care 43 pentru încălcarea prevederilor Legii 12/1990, privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite. Valoarea totală a sancțiunilor se ridică la 82.000 de lei, iar cea a bunurilor ridicate în vederea confiscării, la 5.300 de lei. De asemenea, au fost constatate două infracțiuni (fals și uz de fals), întocmindu-se un dosar penal în care polițiștii efectuează cercetări pentru clarificarea aspectelor referitoare la falsificarea de documente contabile.

„S-au efectuat verificări la punctul de lucru al unei societăți comerciale din Bârlad care are ca principal obiect de activitate comercializarea produselor alimentare. Întrucât nu erau respectate prevederile legale privind efectuarea actelor de comerț, a fost dispusă sancționarea contravențională a administratorului cu amendă în valoare de 5.000 de lei, conform art. 1, lit. d și e, din Legea 12/1990, republicată. Totodată, a fost ridicată în vederea confiscării cantitatea de 2.380 de kg de produse procesate din cereale (făină de porumb, combinate, șrot, crupe) și 53 de litri de ulei alimentar de floarea-soarelui. Valoarea bunurilor ridicate în vederea confiscării este de 2.500 de lei”, ne-a declarat subcomisar Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui.

Acțiunea a fost organizată de polițiștii Serviciului de Investigare a Fraudelor, sprijiniți de polițiștii din cadrul structurilor de Investigații Criminale, Acțiuni Speciale și Poliție Rutieră.

Lipsa de informare naște monștri: Laptele crud, în continuare pe tarabe

Țăranii din județ își pot vinde fără probleme laptele și brânzeturile în piețe și oboare. Totul e să se respecte condițiile legale de igienă, transport, depozitare și comercializare.
Deși în ultima perioadă s-a iscat o mare tevatură cu privire la faptul că, de la 1 ianuarie, țăranii nu ar mai avea voie să vândă lapte și brânzeturi în piețe, zvonul nu se confirmă.
Traian Petcu, șeful Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, dă asigurări că, în continuare, se pot vinde aceste produse din piețe și oboare, cu condiția respectării prevederilor legale în vigoare: „Chiar nu este niciun motiv ca micii producători să se teamă că nu vor mai putea vinde lapte proaspăt din piețe. Încă din vara lui 2013, am efectuat o campanie de informare în legătură cu această chestiune, astfel că, la acest moment, se cunosc toate condițiile care trebuie respectate de către producători. Dacă se respectă lanțul frigorific, iar laptele este conform, nu este nicio problemă. Tocmai pentru a preîntâmpina cazurile în care produse neconforme să ajungă la consumatorul final, laptele este verificat de medicii veterinari din piețe de fiecare dată când țăranii vin cu marfă. Dacă este conform, îl pot vinde, dacă nu, nu. Deocamdată, nu au fost găsite nereguli nici în privința calității laptelui și nici în privința documentelor cerute prin legislație”.
Una dintre condițiile impuse de la 1 ianuarie se referă la faptul că laptele crud destinat vânzărilor directe trebuie să îndeplinească criteriile de calitate cu privire la numărul total de germeni (maximum 100.000/ml) și de celule somatice (400.000/ml). De asemenea, țăranii care vând lapte crud în piețe sunt obligați prin lege să dețină fișe care să ateste starea de sănătate a animalelor de la care a fost obținut laptele, completate de medicii veterinari din localitățile de origine, precum și un buletin de analiză care să ateste conformitatea produsului. Laptele crud și brânzeturile comercializate trebuie să provină numai de la animale sănătoase, care nu suferă de boli transmisibile la om prin intermediul laptelui. Medicii veterinari din piețe trebuie să verifice modul în care sunt respectate condițiile sanitar-veterinare pentru transportul, depozitarea și comercializarea laptelui și a brânzeturilor obținute de producătorii agricoli.
Cel mai probabil, scandalul iscat în jurul comercializării laptelui crud în piețe a apărut ca urmare a faptului că, până la 31 decembrie 2013, România a beneficiat de o perioadă de tranziție pentru îmbunătățirea calității laptelui și că, de la 1 ianuarie 2014, se interzice vânzarea laptelui crud care nu respectă cerințele legislației Uniunii Europene. Vasluienii mai puțin informați au crezut că se interzice cu desăvârșire comercializarea laptelui crud în piețe.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: