Home / Tag Archives: precizari

Tag Archives: precizari

Consilierul Todireasa face precizări în urma scandalului terenurilor de casă: ”Fiul meu nu se află pe lista celor care vor primi teren”

Scandalul iscat la Bârlad în jurul atribuirii de terenuri de casă s-a lăsat cu un val de reacții neașteptate, atât din partea PSD cât și a PNL.

Adrian Todireasa, consilier local din partea PNL a ținut să facă o declarație pe marginea acestui subiect îndelung comentat de presa locală și de bârlădeni, pe bună dreptate.

Vreau să informez cetățenii municipiului Bârlad că fiul meu, Ștefan Todireasa, în vârstă de 23 de ani, actualmente student, a depus o cerere la Legea 15/2003 în urmă cu doi ani. Cererea a fost analizată în cadrul comisiei de evaluare din Primărie, iar dosarul a fost punctat cu 16 puncte, fapt pentru care a ajuns pe locul 226, din 200 de poziții eligibile, deci, pe un loc neeligibil. Ștefan Todireasa este cetățean român, cu domiciliul în Bârlad, și are drepturi ca oricare alt cetățean care întrunește condițiile legale pentru obținerea unui teren de casă. Menționez că în calitate de consilier local nu am participat la votul pentru aprobarea listelor. Nu am vrut să influențez votul, chiar dacă fiul meu nu se află printre cei care vor primi teren. Dacă există vreo problemă privind eventuale ilegalități sau analiza defectuoasă a comisiei de evaluare, atunci eu voi cere reanalizarea listelor, în ședința de luna viitoare a Consiliului Local”, a declarat, pentru Est News, Adrian Todireasa.

Acesta spune că și copiii consilierilor locali au aceleași drepturi ca toți cetățenii orașului și ele trebuie respectate. Todireasa a dorit să precizeze că problema de moralitate ar putea apărea în momentul în care solicitantul sau familia sa ar avea posibilități financiare care să le permită cumpărarea unei locuințe sau a unui loc de casă și ar solicita atribuirea unui teren în baza Legii 15/2003.

”Consilierul Bogdan Sârbu, asistent medical, să dea dovadă de transparență și sinceritate și în cazul motivelor de nemulțumire ale pacienților față de spitalul bârlădean”

Conform declarației publice de avere, familia consilierului Adrian Todireasa deține un apartament și o mașină și trăiește din două salarii de profesori. Consilierul PNL a adăugat că și-ar fi dorit ca presa să fi fost la fel de vigilentă nu doar în privința modalității de evaluare a dosarelor pentru locuri de casă, ci și în privința unui caz unic în rândul consilierilor, cum este al său.

Presa a relatat rapid și corect unele aspecte privind atribuirea locurilor de casă, dar aș fi vrut să fi fost la fel de vigilentă și atunci când am decis să donez indemnizația de consilier local unor ONG-uri. Am făcut donații către două organizații non-guvernamentale umanitare, dar nu le pot dezvălui numele, aceasta fiind o clauză din contract. ONG-urile respective nu vor să li se facă publice numele tocmai pentru a nu se promova prin intermediul lor imaginea mea de consilier local sau de membru de partid. Am făcut donațiile din inimă și sper să le ajute banii pe care îi vor primi lunar. Singurul ziar care a scris despre donații a fost Est News, căruia țin să-i mulțumesc pentru acest lucru, dar și pentru faptul că este o publicație cât se poate de obiectivă. Aș fi vrut, de asemenea, ca Bogdan Sârbu, consilier local și asistent medical, care a comentat despre fiul meu, să fi dat dovadă de aceeași transparență și în legătură cu problemele spitalului. Să facă cunoscute bârlădenilor modalitățile de organizare a concursurilor în spital, de ce ne pleacă medicii, de ce pacienții sunt nemulțumiți de modul în care li se vorbește în spital etc.”, a mai ținut să menționeze Adrian Todireasa. (Mihaela NICULESCU)

Garda de Mediu clarifică modificările propuse privind organizarea și funcționarea acesteia

Propunerea Gărzii Naționale de Mediu de modificare și completare a HG nr. 1005/2012, privind organizarea și funcționarea acesteia, a generat o serie de temeri și speculații Pentru a lămuri natura modificărilor propuse Garda Națională de Mediu face o serie de precizări.

Una din modificările aduse este ca Garda Națională de Mediu (GNM) „controlează activitățile a căror desfășurare poate avea impact asupra mediului și/sau poate conduce la deteriorarea mediului”. Ceea ce se urmărește este corelarea legislației de mediu în vigoare cu atribuțiile Gărzii de Mediu, astfel încât să poată fi controlate și activitățile care nu necesită acte de reglementare, dar pentru care trebuie respectate normele de mediu stabilite prin acte normative. De exemplu persoane juridice/fizice generatoare de poluare fonică, olfactivă sau care generează deșeuri dar nu necesită, conform legislației, autorizație de mediu. Acestea sunt depozite necontrolate de deșeuri, service auto, restaurante sub 100 locuri, microferme, cluburi generatoare de poluare fonică etc. Activitățile menționate nu necesită autorizare din punct de vedere al mediului, dar fac obiectul majorității reclamațiilor primite din partea cetățenilor.

Formularea propusă „efectuează inspecția (…) pe timp de zi și de noapte (…)” este motivată de faptul că, de regulă, activitățile ilegale se desfășoară în afara orelor de program. De exemplu transporturi ilegale de deșeuri, deversări de substanțe periculoase în ape, emisii de poluanți în atmosferă, abandonări de deșeuri în locuri nepermise, poluări accidentale etc.

Atât în vechea hotărâre de guvern, cât și în nouă propunere de HG se specifică în mod clar faptul că mijloacele de transport sunt „oprite în trafic de personalul de specialitate din cadrul autorității publice din domeniul Internelor (…)”. De exemplu Poliția Rutieră etc. Garda de Mediu nu oprește autovehiculele în trafic, ci doar controlează dacă încărcătura autovehiculului oprit respectă legislația de mediu.

În noua variantă de Hotărâre se indică „(…) aplicarea de sigilii asupra unor părți din instalații, în vederea prevenirii utilizării necontrolate, precum și pentru verificarea modalității de utilizare în situația în care partea respectivă din instalație nu este autorizată din punct de vedere al protecției mediului, sau în situația în care actul de reglementare prevede utilizarea numai în cazuri excepționale. Procedura de aplicare a sigiliilor se aprobă prin ordin al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor”. Cu alte cuvinte, este vorba despre aplicarea unui sigiliu pe sistemul de ocolire a sistemelor de filtrare, în cazul emisiilor de noxe în atmosferă. Sunt sigilii cu regim special care pot fi rupte de titular numai în cazul în care apare o situație excepțională de exploatare a instalației (pericol de explozie, incendiu etc.). În acest fel, Garda Națională de Mediu poate verifică ori de câte ori este ocolit sistemul de filtrare și poate avea garanția că emisiile nu sunt eliberate nefiltrate în atmosferă.

În noul proiect de Hotărâre se menționează că „Garda de Mediu poate solicita documente (…) financiar-contabile, necesare efectuării inspecției și controlului de mediu” (de exemplu: copii după facturi care atestă achiziționarea de substanțe periculoase, servicii de eliminare/valorificare deșeuri, achiziționarea de material filtrant etc., care să certifice corectitudinea raportărilor și declarațiilor agentului economic. De asemenea, aceste documente pot reprezenta probe în instanțele de judecată, în cazul constatării unor abateri de la normele legale). Prin verificarea acestor acte se poate depista disimularea deșeurilor în mărfuri, precum și evaluarea lor cantitativă.

Propunerile noastre vin în sprijinul cetățeanului, asigurând o protecție sporită atât în ceea ce privește sănătatea mediului cât și a populației. Mai mult decât atât, în condițiile în care atribuțiile pe linie de protecție a mediului sunt din ce în ce mai complexe și diversificate (în ultima perioadă, competențele trasate prin directivele europene au fost extinse pe toate componentele de mediu: apă, aer, sol) am solicitat revenirea la numărul de comisari anterior reducerii de personal din 2013. De altfel, multe din aceste posturi au fost recâștigate în instantă de cei disponibilizați. Noua propunere de modificare a organigramei în cadrul GNM presupune suplimentarea cu 60 de posturi de comisari la nivel național. Chiar și cu această rectificare, considerăm că personalul este insuficient întrucât, în prezent, la nivelul fiecărui comisariat activează, în medie, un număr de 13 comisari care trebuie să desfășoare o gamă largă de activități și să dețină multiple competențe în diferite domenii (cunoașterea și interpretarea legislației naționale și internaționale în vigoare, capacitatea de înțelegere a instalațiilor din diferite domenii de activitate, aptitudini privind utilizarea la un nivel înalt a sistemelor de operare – competențe IT/electronice – sisteme de monitorizare, colaborarea instituțională la nivel național și internațional, accesarea de fonduri nerambursabile etc). De asemenea, munca unui comisar implică riscuri inerente activității de inspecție și control (verificări la instalații care utilizează deșeuri sau substanțe periculoase, agresiuni verbale și fizice etc.)”, a declarat Bogdan Trif, comisar general.

Conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cât și a Gărzii Naționale de Mediu fac toate eforturile pentru asigurarea resurselor materiale și financiare (inclusiv prin accesarea de fonduri nerambursabile – în prezent GNM derulează 3 proiecte cu finanțare externă) astfel încât, comisarii investiți cu autoritatea publică a statului să se prezinte la un înalt standard de profesionalism și conduită. De asemenea, una din prioritățile conducerii este corelarea veniturilor salariale cu a altor instituții de control din România (exemplu: la ora actuală, salariul de încadrare al unui comisar debutant este de 925 lei, al unui comisar principal este de 1027 lei, iar al unui comisar superior este de 1381 lei, fapt care arată un nivel scăzut de salarizare comparativ cu alte instituții de control). (G.P)

%d blogeri au apreciat: