Home / Tag Archives: procuror

Tag Archives: procuror

Vasluianul Nicolae Andrei Solomon – noul vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii

Procurorul vasluian Nicolae Andrei Solomon a fost ales astăzi vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Nicolae Andrei Solomon s-a născut la 14 ianuarie 1984. A absolvit Liceul “Mihail Kogălniceanu” din Vaslui (2002) și Facultatea de drept a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2006). Absolvent al unui master în Științe penale la Facultatea de drept a Universității București (2011), potrivit CV-ului postat pe site-ul www.universuljuridic.ro.

A lucrat ca auditor de justiție la Institutul Național al Magistraturii (octombrie 2006 – iunie 2008), procuror și purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia (august 2008 – februarie 2010), procuror și purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București (februarie 2010 – iulie 2011), procuror criminalist și purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul București (iulie 2011 – aprilie 2013).

În perioada mai 2013 – iunie 2013 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, din iunie 2013 până în septembrie 2013 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar din octombrie 2013 până în prezent, prim procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Membru al Consiliului Superior al Magistraturii. (G.P)

Astăzi vom afla: îl va da Vasluiul pe șeful DNA?

Ministrul Justiției va anunța astăzi propunerea pentru șefia DNA, în urma finalizării interviurilor la care, printre cei șase candidați, a participat și Sorin Armeanu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Ieri, pe contul său de socializare, Ministrul Justiției, Tudorel Toader a scris: „Au fost finalizate interviurile pentru ocuparea funcției de procuror-șef DNA! Joi, 06.09.2018, la orele 13.00, pe pagina de internet a MJ, vom face cunoscută propunerea pentru procurorul-șef DNA, precum și programele de management”.

Propunerea care va fi înaintată președintelui țării se va face dintre cei șase participanți la interviuri, printre care și vasluianul, Sorin Armeanu, prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui. Alături de acesta, în competiția pentru cea mai importantă funcție din DNA s-au mai înscris Andrei Bodean, procuror la DNA Constanța, Adina Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, procurorul militar Nicolae Lupulescu, Gabriela Scutea, fost procuror general adjunct al României și Paula-Nicoleta Tănase, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați. (Cristian PĂTRAȘCU)

Procurorii din județ condamnă modificările făcute de către Parlament pe legile justiției

Procurorii din județul nostru critică și condamnă, în același timp, modificările făcute la legile justiției de către parlamentari. Îngrijorarea magistraților a fost împărtășită în cadrul Adunării Generale a reprezentanților parchetelor din Vaslui, Bârlad și Huși, desfășurată recent la nivelul municipiului reședință.

La fel ca și colegii din țară, procurorii celor trei parchete din județ nu sunt de acord cu modificările făcute de către parlamentari pe legile justiției. Astfel, magistrații și-au exprimat îngrijorarea față de schimbările făcute pe anumite articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală, care ar pune în pericol siguranța oamenilor și ar favoriza infractorii. Toate aceste nemulțumiri au fost exprimate în cadrul Adunării Generale a unităților de parchet din județul nostru, desfășurată recent la Vaslui.

Toți procurorii din județul Vaslui sunt îngrijorați cu privire la modalitatea în care s-a desfășurat în Parlament, practic, fără dezbateri, modificarea legilor justiției, dar și cu privire la propunerile de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală și care vor duce la o încălcare a drepturilor persoanelor vătămate și o ocrotire exagerată a inculpaților și suspecților în cauzele penale, nemaiexistând o egalitate de arme între apărare și inculpat”, susțin procurorii într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

În opinia procurorilor de la cele trei parchete din județ, modificările făcute de către parlamentari pe legile justiției ”pun în pericol siguranța cetățeanului și buna funcționare a statului de drept”. (Ionuț PREDA)

Fostul procuror Vasile Șelaru, condamnat la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupție și nerespectarea regimului armelor și munițiilor

Fostul procuror Vasile Șelaru, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, a fost condamnat la cinci ani, o lună și zece zile de închisoare pentru mai multe fapte de corupție, după ce i-ar fi promis unei persoane că va face demersuri, pe lângă instanțe de control judiciar, pentru soluționarea favorabilă a unei cereri de recurs.

Curtea de Apel Iași l-a condamnat pe fostul procuror Vasile Șelaru la cinci ani, o lună și zece zile de închisoare pentru trafic de influență și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, după ce, în anul 2013, în schimbul unei sume de bani, i-a promis unei persoane că va face demersuri pe lângă magistrații de la Curtea de Apel Iași pentru soluționarea favorabilă a apelului formulat de acesta într-o cauză în care era judecat. În fapt, magistrații ieșeni l-au condamnat pe fostul procuror vasluian pentru trei infracțiuni de trafic de influență – în una la trei ani de închisoare și în două la câte doi ani și opt luni de închisoare – și pentru o infracțiune de nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Cele patru pedepse au fost contopite și, la pedeapsa cea mai grea de trei ani, judecătorii au aplicat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse.

Sentința Curții de Apel Iași, dată la doi ani și jumătate de la trimiterea în judecată a fostului magistrat Vasile Șelaru, nu este una definitivă.

Potrivit rechizitoriului procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Vasile Șelaru i-a promis lui Ionel Lăcătușu, la sfârșitul anului 2013, că va efectua demersuri pe lângă magistrații de la Curtea de Apel Iași, în sensul soluționării favorabile a apelului formulat de acesta din urmă. În acest context, susțin anchetatorii, fostul procuror i-a solicitat și primit de la persoana în cauză, cu titlu de împrumut, suma de 13.000 lei, fără a se stabili un termen clar de restituire a banilor.
După aproximativ două-trei săptămâni, Vasile Șelaru ar fi restituit 5.000 lei, susțin anchetatorii, iar diferența de 8.000 lei ar fi fost păstrată pentru continuarea demersurilor în vederea obținerii unei soluții favorabile pentru inculpatul Ionel Lăcătușu.
”La data de 18 aprilie 2014, la solicitarea inculpatului Șelaru Vasile și în considerarea promisiunilor anterioare ale acestuia, de folosire a influenței sale pe lângă magistrații Curții de Apel Iași, inculpatul Lăcătușu Ionel i-a remis un miel în greutate de 6-7 kg (n.n. la valoarea minimă de piață de 132 lei). Pe 25 iulie 2014, în contextul tergiversării demersurilor promise pentru întreruperea pedepsei în favoarea inculpatul Lăcătușu Ionel, al declanșării audierilor de martori în cauză, dar și al evenimentelor de notorietate privind arestarea unor persoane publice implicate în acte de corupție, inculpatul Vasile Șelaru s-a întâlnit cu două dintre rudele celuilalt inculpat. Cu această ocazie, intuind faptul că una dintre persoane înregistra convorbirea ambientală pe care o avea cu aceasta, i-a promis suma de 1.000 lei necesară pentru plata onorariului avocatului, promisiune ce a fost onorată la data de 26 iulie 2014. Acest demers a avut ca scop determinarea acelei persoane, prin corupere, să nu sesizeze organele de urmărire penală în legătură cu infracțiunea de trafic de influență comisă în raport de inculpatul Ionel Lăcătușu”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.
Pe 27 mai 2014, fostul procuror, lăsând impresia că are influență asupra unui ofițer de poliție din cadrul Poliției Județene Vaslui, care avea spre soluționare o cerere de avizare a unei firme de pază, ar fi solicitat de la o persoană, potrivit procurorilor DNA, suma de 700 lei, pentru a-l determina pe ofițerul respectiv să rezolve favorabil acea cerere.
În același rechizitoriu, DNA mai arată că, pe 29 mai 2014, Vasile Șelaru i-ar fi promis unui bărbat din Bârlad că va interveni pe lângă un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, care supraveghea cercetările într-un dosar penal ce viza săvârșirea mai multor infracțiuni, respectiv furt calificat, tâlhărie, ultraj, ultraj contra bunelor moravuri în tulburarea ordinii și liniștii publice, fals intelectual, amenințare, acceptând în acest sens de la acesta cazarea într-un imobil de pe litoralul românesc. Scopul urmărit prin această intervenție, susțin anchetatorii, era acela ca, față de o rudă a bârlădeanului, suspect în dosarul respectiv, să nu se dispună vreo măsura preventivă privativă de libertate.

La data de 26 iulie 2014, cu ocazia audierii sale în calitate de martor, în legătură cu promisiunea folosirii influenței de către inculpatul Șelaru Vasile pe lângă procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, inculpatul Solomon Octavian a declarat mincinos că nu a avut nicio discuție vreodată cu acesta, în legătură cu situația juridică a rudei sale”, se mai arată în rechizitoriul procurorilor DNA.

În perioada 18-22 iulie 2014, Vasile Șelaru ar fi acceptat de la o altă persoană, potrivit anchetatorilor, suma de 15.000 lei pentru ca, în calitatea sa de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, să-și folosească influența pe lângă primarul unei comune din același județ. În schimbul acelor bani edilul ar fi urmat să dispună deblocarea unei sume de 30.000 lei pentru lucrări efectuate pe raza acelei unități administrativ-teritoriale de o societate controlată de o altă persoană. (Ionuț PREDA)

Liderul sindical al polițiștilor: ”Comisarul – șef Chelaru este victima abuzului procurorilor!”

Simona MIHĂILĂ

Cazul fostului comandant al Poliției Bârlad – comisarul-șef Vasile Chelaru – continuă să suscite interesul opiniei publice. Dumitru Coarnă, vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPP), le-a oferit jurnaliștilor de la Est News, în exclusivitate, câteva declarații surprinzătoare la adresa modului în care a fost coordonată ancheta în acest controversat caz.

Coarnă a vrut să sublinieze că nu încearcă cu nimic să influențeze bunul mers al cercetărilor în acest dosar instrumentat de procurorii bârlădeni, care îl acuză pe fostul șef al poliției bârlădene de comiterea mai multor infracțiuni de serviciu. În același timp, Coarnă este convins că totul este o ”făcătură”, un dosar încropit la repezeală, doar din dorința de a plăti niște ”polițe” mai vechi.

coarna_dumitru_snppcCe știu eu este că omul ăsta (comisarul-șef Chelaru) nu a greșit cu nimic! După mine, este o speță cu un abuz din partea procurorilor din zona respectivă. Am o profundă stare de disconfort când vine vorba despre acest caz. Faptul că a tras două coli de hârtie la imprimanta unității, asta e delapidare?! Să mă ierte Dumnezeu, dar dacă luăm și analizăm după logica asta, nu cred că ar scăpa vreun polițist fără dosar penal! Comisarul-șef Chelaru este un exemplu de polițist onest care și-a făcut treaba cu mijloacele de care a avut parte. Am purtat o discuție cu dumnealui și mi-a prezentat niște probe și niște lucruri care dacă se vor adeveri … pe mine unul m-au cutremurat! Nu vreau să fac, deocamdată, prea multe declarații pe marginea acestui dosar de cercetare penală pentru că este încă în derulare. Dar informațiile și probele pe care domnul Chelaru le are în apărarea domniei sale te îngrozesc pur și simplu. Am ajuns să avem un om reținut, arestat, cu cătușe la mâini și pus sub control judiciar doar pentru că așa vrea un procuror. Deja suntem în spitalul de nebuni! Te umflă râsul când citești acuzarea! Unde ajungem în țara asta dacă fiecare abuzează de funcție?”, ne-a declarat vicepreședintele SNPPC.

Managementul defectuos și corupția din sistem generează astfel de cazuri!

Deși s-a ferit, deocamdată, să ofere prea multe informații despre probele pe care comisarul-șef Chelaru le are în apărarea sa, totuși Coarnă le-a mărturisit jurnaliștilor de la Est News că are convingerea că acest dosar a fost fabricat la comandă. Cine anume sau cui servește această stratagemă, iarăși este un subiect de care s-a ferit, cel puțin pentru moment, să vorbească. Din nou, vicepreședintele SNPPC a readus în prim plan o teorie pe care a mai avansat-o în paginile cotidianului nostru: incompetența și corupția ”șefilor” din eșaloanele superioare ale Poliției Române, fie că vorbim de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR).

De ce sistemul nu-mi plătește mie toți banii pe care i-am consumat folosind mașina proprietate personală, calculatorul personal, sau că am pus benzină cu banii mei sau alte bunuri logistice aduse de acasă? Pentru că ministerul nu ne-a acordat fondurile necesare pentru buna desfășurare a activității noastre. Dar rezultate ne-au cerut! Din păcate, am avut parte de un management total defectuos și de oameni corupți care au condus sistemul”, a mai spus Coarnă.

”Există doar în mintea unui procuror un anumit tip de răzbunare!”

Coarnă mai susține că SNPPC a pus la dispoziția comisarului-șef Chelaru un avocat care să-l reprezinte pe tot parcursul anchetei și în procesul ce va urma. În același timp, Coarnă a înaintat la nivelul conducerii IGPR și MAI o serie de întâmpinări pe marginea acestui caz.

Este membrul nostru de sindicat și am avut, așa cum am mai spus, o discuție cu dumnealui. Dumnealui a depus la rândul său niște plângeri către Consiliul Superior al Magistraturii și alte instituții și organisme abilitate. Sunt plângeri penale, susținute cu probe și dovezi. Mă gândesc că ar trebui analizate cu celeritate și trebuie dată și o soluție legală. Eu am văzut materialul pe care acuzarea îl are la adresa comisarului-șef Chelaru și mi s-a creat senzația clară că acest polițist este abuzat! Prin urmare, suntem alături de domnul Chelaru pentru că omul este supus unui abuz, în opinia noastră. Dar așteptăm cu interes o soluție din partea instanței de judecată. Eu, unul, nu văd decât achitarea domnului Chelaru, pentru că din ceea ce am văzut eu nu sunt fapte de natură penală comise de acest om. Există doar în mintea unui procuror un anumit tip de răzbunare!”, și-a încheiat dizertația pe marginea acestui caz vicepreședintele SNPPC.

Adjunct nou la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad

de Răzvan CĂLIN

Concursul a fost câștigat de procurorul Carlo Ilieș care până acum a activat în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Județean Vaslui.

Vineri, 15 iulie, procurorul criminalist Carlo Ilieș va fi ”înscăunat” în mod oficial în funcția de prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad. El a câștigat concursul organizat în luna martie la Institutul Național al Magistraturii. A fost singurul concurent înscris pentru acest post și a fost declarat câștigător cu media finală 7,94 (proiect 8,89, proba scrisă 7).

”Cunosc foarte bine colectivul de la Parchetul Bârlad, am colaborat întotdeauna foarte bine, așa încât există toate premisele pentru o bună conlucrare și pe viitor”, a declarat pentru Est News procurorul Ilieș.

El a mai fost detașat pentru un an la Parchetul Bârlad, în perioada 2014 – 2015, după care a revenit la Parchetul Vaslui. Până în momentul de față, fotoliul de prim-adjunct al Parchetului Bârlad a fost ocupat de procurorul Loredana Giorgiana Bălănoiu.

Cum sunt ținuți în șah procurorii de către autorul unei crime neelucidată, încă!

de Răzvan CĂLIN

Nici acum anchetatorii nu au reușit să identifice autorul crimei din comuna Oșești.

Crima de la Oșești, comisă în urmă cu o lună, rămâne în continuare cu autori necunoscuți. Anchetatorii au reușit să alcătuiască un cerc de suspecți, între timp, însă se pare că lucrurile sunt ceva mai complicate. Oamenii legii au reușit să creioneze un cerc de suspecți, însă ancheta este departe de a fi una facilă.

Carlo Ilieș, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, cel care coordonează ancheta, a declarat pentru Est News: ”Nu este un caz simplu. E un caz mai special, de un anumit tipic. Dar nu-i crima perfectă, asta e clar. Avem un cerc de bănuiți și suspecți, dar avem nevoie de anumite elemente probatorii care să suplimenteze o cercetare clasică. La nivelul acesta în care se află ancheta, probatoriul mai trebuie aprofundat. Adunăm informații și elemente noi, una câte una, pentru a avea un dosar cât mai solid. În ceea ce privește posibilul autor al crimei, este clar că avem de a face cu un individ cu sânge rece. Dar, mai devreme sau mai târziu tot vom rezolva acest caz”.

La începutul lunii trecute, Vasile Dârdără a fost găsit zăcând într-un șanț de la marginea satului Oșești de către un echipaj de ambulanță care tocmai se întorcea de la o intervenție în zonă. Omului i s-a acordat primul ajutor, după care a fost transportat la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” din Bârlad. Aici, în ciuda eforturilor medicilor, a decedat din cauza rănilor grave suferite. Primele concluzii ale examenului necroptic au arătat că bărbatul a fost bătut zdravăn cu mai multe lovituri de bâtă aplicate în zona capului și a coastelor, leziunile grave provocându-i moartea. Nimeni nu a văzut ce s-a întâmplat, însă oamenii din sat spun că omul s-ar fi certat cu un localnic cu câteva zile înainte de crimă.

Activitate intensă a procurorilor vasluieni în 2015

de Marian MOCANU

În ciuda volumului mare de dosare, activitatea procurorilor vasluieni a fost apreciată ca bună și foarte bună de conducerea Ministerului public și de Consiliul Superior a Magistraturii. Cei 34 de procurori care activează în cadrul parchetelor de pe lângă instanțele vasluiene au avut de soluționat nu mai puțin de 58.733 lucrări, din care peste 36 de mii – dosare penale. Nu mai puțin de 928 inculpați au fost trimiși în judecată, din care 110 în stare de arest preventiv.

Chiar în ziua în care Raluca Prună, ministrul justiției, a efectuat o vizită de lucru în județul Vaslui, conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui a prezentat o sinteză a raportului de activitate la nivelul anului 2015. O primă concluzie care reiese din acesta este faptul că procurorii vasluieni au avut de soluționat un număr de lucrări peste media națională, situație care se perpetuează de la an la an. Astfel, cei 34 de procurori care activează în cadrul parchetelor de pe lângă instanțele vasluiene au avut de soluționat nu mai puțin de 58.733 lucrări, din care peste 36 de mii de dosare penale, incluzând aici și pe cele cu autori necunoscuți. Din dosarele penale, în 705 cazuri, procurorii au efectuat chiar ei urmăririle penale, iar în 35.313 dosare, au supravegheat cercetările făcute de lucrătorii de poliție judiciară. În afara dosarelor, procurorii au avut de rezolvat un număr de 5.870 plângeri, din care au fost soluționate 4.972 plângeri, respectiv un procent de 85%. La acestea se adaugă 917 cauze în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului și adopției la care procurorii au participat la judecarea și, ulterior, la verificarea hotărârilor luate de instanțe.

În anul 2015, procurorii au participat la 7.594 ședințe de judecată în cauze penale, formulând concluzii în 4.946 cauze penale și au verificat nu mai puțin de 5.334 sentințe în vederea declanșărilor procedurilor de atac a hotărârilor judecătorești la instanțele superioare. În plus, procurorii au participat la judecarea a 1.377 cauze civile, verificând 1.715 hotărâri judecătorești sub aspectul legalității și temeiniciei acestora. Anul trecut, au întocmit nu mai puțin de 712 rechizitorii, pentru trimiterea în judecată a 928 de inculpați, din care 110 persoane în stare de arest preventiv. În alte 10.672 cazuri, s-a dispus netrimiterea în judecată a celor cercetați.

„Calitatea actelor întocmite de procurorii vasluieni pe parcursul anului 2015 s-a ridicat la un nivel bun și foarte bun, fapt remarcat atât de conducerea conducerea Ministerului Public, cât și de Consiliul Superior a Magistraturii”, a declarat Sorin Armeanu, prim procuror al parchetului de pe Lângă Tribunalul Vaslui.

Procurorul general Tiberiu Nițu și-a dat DEMISIA: “Numele meu a fost asociat artificial cu o situație care prejudiciază instituția”. Klaus Iohannis a acceptat demisia

Tiberiu Nițu, procurorul general al României, și-a depus marți demisia argumentând că este un gest de reponsabilitate și onoare în condițiile în care numele său “este asociat în mod artificial cu o situație de natură să aibă consecințe asupra imaginii instituției”. Președintele Klaus Iohannis a acceptat demisia procurorului general Tiberiu Nițu, a confirmat marți Administrația Prezidențială pentru MEDIAFAX. 

Procurorul general, Tiberiu Nițu și-a înaintat marți după amiază demisia. În comunicatul transmis de Parchetul General, el precizează că este un “gest de responsabilitate și onoare” în contextul în care numele său este asociat cu “în mod artificial cu o situație de natură să aibă consecințe asupra imaginii instituției”.

El susține că nu a solicitat și nu a beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noțiune este definită prin lege și că i s-a asigurat un dispozitiv de însoțire și protecție.

“Stabilirea unui anumit nivel de protecție pentru diverse categorii de demnitari și punerea în practică a măsurilor de protecție sunt atributul instituțiilor specializate ale statului și nu al beneficiarului protecției”, mai transmite Tiberiu Nițu. 

Acesta susține că “măsurile de protecție asigurate procurorului general al României de către instituțiile specializate ale statului sunt proporționale cu riscurile potențiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuții de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislația în vigoare”.

Tiberiu Nițu era procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din 16 mai 2013. El a fost numit pe această funcție pe o perioadă de trei ani.

Înainte de a ocupa funcția de procuror general al României, Tiberiu Nițu a fost din septembrie 2011 inspector în cadrul Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii pe zonele Muntenia-Oltenia-Dobrogea. Acesta a deținut funcția de prim-adjunct al procurorului general al României în perioada 27 iunie 2008-27 iunie 2011, anterior acestei perioade el fiind delegat pe această poziție timp de zece luni. Concret, el a fost mâna dreaptă a procurorului general al României Codruța Kovesi timp de aproape patru ani.

Tiberiu Nițu este născut la 31 iulie 1971. El și-a început cariera de magistrat în anul 1995, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, exercitând ulterior următoarele funcții: februarie 1999 – februarie 2002 prim-procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești; februarie 2002 – februarie 2005 prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești; martie 2005 – iulie 2006 procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; august 2006 – iunie 2008, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.

Sursa: mediafax.ro

Procuror acuzat de neglijență în serviciu

de Marian MOCANU

Reprezentanții Parchetului General sunt de părere că procuroarea vasluiană Ingrid Botezatu și-a exercitat cu gravă neglijență funcția în cazul violatorilor de la Văleni. Acuzațiile care se aduc prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui și procuror de ședință constă în neverificarea în termenul prevăzut de lege a legalității și temeiniciei încheierii din 2 aprilie 2015 a Judecătoriei Vaslui, prin care s-a înlocuit arestul preventiv cu măsura arestului la domiciliu în cazul a trei dintre tinerii acuzați de viol care și-au recunoscut fapta în fața instanței. În același timp, în țară sunt zeci de cazuri în care violatorii sunt cercetați în libertate, însă doar la Vaslui se popularizează un astfel de caz. Se vrea nu doar pedepsirea exemplară a inculpaților, aceștia fiind practic antejudecați de opinia publică, dar și a magistraților ori procurorilor vasluieni.

În urma efectuării unui control la Parchetul pe lângă Judecătoria Vaslui, Parchetul General a constatat că Ingrid Botezatu, procurorul de ședință în dosarul violatorilor, și-ar fi exercitat funcția cu gravă neglijență. Ea nu a făcut contestație în cazul eliberării din arest a trei din cei șapte tineri din Văleni.

Conform unor surse judiciare citate de agerpres, rezultatul verificărilor a reliefat existența unor indicii privind comiterea de către Ingrid Botezatu, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui și procuror de ședință, de abateri disciplinare respectiv exercitarea funcției cu gravă neglijență. Procuroarei Botezatu i se impută faptul că nu ar fi verificat în termenul prevăzut de lege legalitatea și temeinicia încheierii din 2 aprilie 2015 a Judecătoriei Vaslui, prin care s-a înlocuit arestul preventiv cu o altă măsură mai ușoară în cazul tinerilor acuzați de viol și nu a făcut contestație la instanța superioară împotriva acestei decizii. La termenul respectiv, trei dintre inculpați – Ionuț Bogdan Boicu, Alin Dumitru Rotaru și Ioan Surleac – au cerut să fie judecați prin procedura simplificată de recunoaștere în fața instanței a vinovăției, judecătorul admițând cererea lor de schimbare a măsurii de arest preventiv cu cea de arest la domiciliu.

Ulterior, pe baza precedentului creat, judecătorii Tribunalului Vaslui au decis ca și ceilalți patru inculpați care nu și-au recunoscut vina să fie plasați în arest la domiciliu, măsură schimbată apoi cu controlul judiciar pentru toți cei șapte acuzați.

Cei șapte violatori din Văleni au fost arestați preventiv timp de aproape cinci luni, din noiembrie anul trecut până în luna aprilie a acestui an, după care, timp de două luni, au fost în stare de arest la domiciliu. Ulterior, la sfârșitul lunii mai, această măsură preventivă a fost înlocuită cu cea de control judiciar, cei șapte tineri acuzați de viol fiind obligați să respecte mai multe reguli, printre care de a nu lua legătura cu alte persoane implicate în dosar, dar și să se prezinte de patru ori pe săptămână la postul de poliție din comună.

 Magistrații vasluieni consideră că s-a procedat corect

 Un magistrat vasluaian, care nu a fost implicat în cazul violatorilor, consideră că nu s-a săvârșit nicio eroare în acest dosar.

„Judecătorii și procurorii au respectat întocmai prevederile Noului Cod Penal și nu văd să fi încălcat în vreun fel legea. Mi se pare chiar că aceștia au dat dovadă de deosebită asprime, menținând atâta timp, chiar și după începerea cercetării judecătorești, măsura arestului preventiv, în timp ce jurisprudența română este plină de cazuri în care, pentru violuri chiar mai grave, săvârșite cu violență, făptașii au fost cercetați încă de la început sub control judiciar, și nu în stare de arest preventiv sau arest la domiciliu. Din păcate, presiunea opiniei publice se face puternic simțită în cazul violatorilor de la Văleni. Nu ar fi de mirare ca ulterior, inculpații să invoce, poate pe bună dreptate, această presiune a opiniei publice ca o încălcare a drepturilor lor la apărare. Cert este faptul că, dată fiind practica judiciară, consider că atât judecătorii vasluieni, cât și procurorii, au procedat corect”, a declarat un judecător vasluian.

În afara anchetei deja finalizate a Parchetul General, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui mai există declanșată de Către Inspecția Judiciară o altă acțiune disciplinară în acest dosar.

Județul Vaslui „capul răutăților”

Dacă, la mai bine de jumătate de an de la producerea evenimentului, nu era popularizat la nivel național cazul violatorilor din Văleni, cazurile de acest gen nu suscitau o asemenea dezbatere publică și nu ar fi avut un astfel de ecou. Au fost pornite chiar și anchete ale Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la felul în care magistrații și procurorii vasluieni și-ar fi îndeplinit sarcinile de serviciu.

Se uită însă faptul că în cazuri chiar mai grave, în care victimele violurilor au fost constrânse prin violență să întrețină raporturi sexuale cu agresorii, cei din urmă nici măcar nu au fost arestați preventiv.

Abia după ce cazul din județul Vaslui a ajuns în atenția opiniei publice, au fost decoperite mai multe spețe de același gen, în care făptașii nici măcat nu au fost arestați preventiv. Este cazul de la Giurgiu, unde mai mulți tineri ar fi violat o minoră, cel de luna trecută din județul Călărași, unde o tânără a fost luată cu forța de pe stradă chiar în ziua în care împlinea 18 ani și a fost violată de patru indivizi, dintre care unul este cadru al armatei. Tot în acest an, a mai fost un viol tot în cazul unei alte vasluience, care și-a găsit un „iubit” pe Facebook, și care, mergând în vizită la acesta, la Constanța, a fost sechestrată și violată de patru inși, faptași care sunt cercetați în stare de liberatate, fără a fi stat nici măcar o zi în spatele gratiilor.

În cazul violatorilor de la Văleni, cei șapte făptași au petrecut însă luni bune în arest preventiv, de la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut până la începutul lunii aprilie, ulterior, aceștia fiind în stare de arest la domiciliu alte două luni, abia ulterior fiind eliberați sub control judiciar. Nu contează acest lucru, magistrații și procurorii vasluieni sunt înfierați în direct, la cele mai importante televiziuni, fără a avea posibilitatea de a primi drept la replică. Mai mult decât atât, tot felul de invitați, unii dintre ei având în trecut probleme cu justiția, își dau cu părerea cu privire la profesionalismul lucrătorilor din sistemul de justiție vasluian, emițând tot felul de teorii pentru a crește ratingul respectivelor posturi de televiziune.

Este interesant însă faptul că întreg scandalul este axat doar pe cazul de la Vaslui! Mai trebuie menționat și faptul că presa locală a urmărit acest caz imediat după producerea faptei, încă din luna noiembrie a anului trecut, însă popularizarea la nivel național a luat amploare abia după ce inițiativa unei organizații umanitare a demonstrat că popularizarea acestui caz poate aduce o audiență masivă.

Bate vântul schimbării la Parchetului Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Luna viitoare se va organiza concurs pentru ocuparea postului de prim-procuror, mandatul actualului șef – Wili Mircea Brojban – fiind pe final.

În scurt timp, la nivelul conducerii Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad vor fi operate schimbări importante pentru că mandatul actualului prim-procuror – Wili Mircea Brojban – a intrat pe ultima sută de metri. De fapt, mandatul acestuia a expirat încă de la începutul anului trecut (30 ianuarie 2014), însă a fost păstrat în această funcție până în prezent grație unei delegații emisă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

”Conform prevederilor legale în vigoare, după cele două mandate de prim-procuror pe care le-am îndeplinit până acum, nu mai am dreptul să mă înscriu în cursă pentru un al treilea. Însă, voi rămâne în continuare să activez în magistratură”, ne-a declarat prim-procurorul Brojban.

Postul de șef al Parchetului Bârlad a fost vacantat și scos la concurs de către CSM, concursul urmând a se desfășura la București până pe 24 iunie. După această dată, se va afla care este noul șef al Parchetului Bârlad. Până în momentul de față, singurul candidat pentru șefia parchetului bârlădean este procurorul Alina Mihaela Tinică, cea care ocupă actualmente funcția de adjunct al acestei instituții.

​ALERTA Penalii fac legea in Parlament. Val de modificari propuse la Codul de Procedura Penala menite sa puna frana procurorilor si sa-i sperie cu inchisoarea

Zece deputati, noua de la PSD si unul de la minoritati, au depus la Senat un proiect de modificare a Codului de Procedura Penala care lasa procurorii fara o serie de instrumente de ancheta, ingreuneaza obtinerea denunturilor, face mai dificila arestarea si retinerea, reduce teremenele de prescriptie si introduce o noua infractiune: abuzul de putere al organelor judiciare.  Proiectul a fost inregistrat in procedura de urgenta acum o luna, pe data de 2 aprilie, la Senat si se afla inca in stadiu incipient, de avizare. Modificarile propuse – in total cateva zeci – sunt insa, potrivit unor specialisti in drept consultati de HotNews.ro, extrem de grave si au un dublu scop: ingreunarea muncii procurorilor si intimidarea lor.

  • Din cei zece initiatori, patru sunt cercetati cercetati penal, ca Marius Manolache, finul premierului Ponta, trimisi in judecata sau chiar condamnati.

Cine sunt initiatorii

1. Bogdan Gheorghe-Danut – deputat PSD

Marian Ghiveciu
Marian Ghiveciu
Foto: Camera Deputatilor


2. Ghiveciu Marian – deputat PSD.
Ghiveciu a fost trimis in judecata, in decembrie 2011, de procurorii DNA, sub acuzatia de “instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – in forma calificata”.


Marius Manolache
Marius Manolache
Foto: Camera Deputatilor

3. Manolache Marius – deputat PSD. Manolache este urmarit penal de DNA in dosarul Realitatea Media, potrivit unui comunicat al DNA din octombrie 2013. Procurorii anticoruptie il acuza pe parlamentarul social-democrat de fals in acte. In acelasi dosar au mai fost pusi sub invinure, Oana Mihaela Schwartzenberg – cumnata lui Elan Schwartzenberg -, sindicalistul Liviu Luca si administratorul special al Realitatea Media Florin Bercea, alaturi de alte patru societati comerciale. In acest moment nu avem informatii despre stadiul dosarului. Marius Manolache a declarat intr-o emisiune la B1 TV ca este finul lui Ponta.

Florin Costin Paslaru
Florin Costin Paslaru
Foto: Camera Deputatilor

4. Mocanu Adrian – deputat PSD. Este fiul fiul baronului de Buzau, Victor Mocanu, trimis in judecata pentru coruptie.
5. Ciprian Nica – deputat PSD.
Este vicepresedinte la Comisia Juridica, deputat de Vrancea, apropiat si omul lui Marian Oprisan. A semnat in martea neagra raportul
6. Paslaru Florin-Costin – deputat PSD.
  Paslaru a fost condamnat in martie 2015 de Inalta Curte pentru conflict de interese, judecatorii aplicand in cazul sau o amenda penala de 2.000 de lei, pentru ca si-a angajat fiul la biroul sau parlamentar, in perioada 2009-2012.  Decizia luata de Inalta Curte de Casatie si Justitie poate fi contestata. Florjn Paslaru a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) pentru conflict de interese in 7 ianuarie 2014.

7. Paun Nicolae – deputat PRPE (minoritati)

Catalin Marian Radulescu
Catalin Marian Radulescu
Foto: Camera Deputatilor


8. Radulescu Catalin-Marian – deputat PSD.
Radulescu a fost trimis in judecata in 18 aprilie 2014 de procurorii DNA, el fiind acuzat de dare de mita si efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia si dare de mita. Potrivit unui comunicat al DNA, in perioada ianuarie 2013 ￯ februarie 2014, Catalin Radulescu, concomitent cu ocuparea functiei de deputat, s-a ocupat si de administrarea efectiva a societatii comerciale SC Concordia Con. Strade SRL, controland activitatea acesteia prin exercitarea activa a parghiilor de director general.

9. Traicu Rodin – deputat PSD

10. Uricec Eugen Constantin – deputat PSD

Care sunt cele mai importante modificari, argumentele initiatorilor si efectele lor in realitate

1. Condamnari mai greu de obtinut.
Alineatul (2) al articolui 103 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “(2) In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala.”

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “In textul actual, magistratul trebuie sa constate “dincolo de orice indoiala rezonabila” ca fapta exista, constitutie infractiune si a fost savarsita de inculpat, aceasta insemnand ca inca are dubii, dar totusi pronunta o condamnare, trecand peste acete dubii care genereaza indoieli”

3. Nota redactiei: “Initiatorii revolutioneaza dreptul european. Beyond a reasonable doubt – este expresia consacrata in dreptul european si standardul care trebuie atins de procurori in cadrul acuzarii. Daca judecatorul nu are dubii asupra vinovatiei cuiva, sau daca gradul de indoiala este nerezonabil, atunci se poate spune ca procurorul a dovedit vinovatia cuiva “dincolo de orice dubiu rezonabil”. Asta nu inseamna ca nu exista dubii asupra vinovatiei cuiva, ci ca nu exista nici un dubiu rezonabil din probele administrate. Or, a introduce sintagma “dincolo de orice indoiala” la modul absolut face mai dificila pronuntarea unei condamnari, intrucat orice dubiu, oricat de mic si de nerezonbil, ar putea fi exploatat de inculpati pentru a evita o condamnare”.

1. Extinderea regimului nulitatii, dosare mai usor de distrus
La art 106 dupa alineatul 3, se introduc doua noi alineate, alin. (4) si (5) cu urmatorul cuprins: “(4) In cursul urmaririi penale, sub sanctiunea nulitatii, audierea si activitatea de consemnare a declaratiilor supsectului, inculpatului, persoanei vatamate si martorilor se inregistreaza cu mijloace tehnice aduio-video. Suportul electronic sau magnetic ce contine inregistrarea reprezinta proba la dosar, iar la sfarsitul audierii va fi introdus intr-un plic ce va fi sigilat si semnat de organul de urmarire sau cercetare penala. De asemenea, va fi semnat si de persoana audiata si a aparatorului, tutorelui sau reprezentantului legal al acesteia, dupa caz. Plicul sigilat va fi anexat declaratiei persoanei audiate. Cand situatia impune, organul judiciar, in interesul cauzei, poate desigila plicul ce contine suportul electronic sau magnetic numai in fata persoanelor prevazute in prezentul alineat. Atunci cand inregistrarea nu este posibila, audierea se va amana pana la obtinerea mijloacelor tehnice specifice inregistrarii audiovideo, acest lucru consemnandu-se intr-un proces verbal”.
(5) In cursul urmaririi penale, sub sanctiunea nulitatii, este interzis organelor judiciare sa procedeze la ascultarea, audierea sau consemnarea de declaratii ale suspectului sau inculpatului pana la sosirea aparatorului ales sau desemnat din oficiu”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “La art. 106 “Reguli speciale privind ascultarea” pentru a se evita eventuale abuzuri fie ale organelor judiciare, fie ale subiectilor procesuali initiatorul a gandit completarea actului procesual in sensul obligativitatii inregistrarii cu mijloace audiovideo, sub sanctiunea nulitatii, a audierii, consemnarii declaratiilor suspectului, inculpatului, persoanei vatamate si a martorului.”

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor in drept penal consultati de HotNews.ro, un dosar penal va fi mai usor de distrus. Prin introducerea aliniatelor 4 si 5 se modifica regimul unor nulitati. Sunt trecute din sfera nulitatilor relative in sfera celor absolute chestiuni ce tin de acte de procedura, respectiv audieri, expertize.Aceasta nu se justifica, sanctiunea pentru nulitatile relative fiind refacerea actului, pe cand pentru cele absolute sanctiunea este inlaturarea actului din ansamblul probator.”

1. Arestare preventiva “pe probe”, nu pe “suspiciuni”
Alineatul (1) al articolului 202 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe concrete din care rezulta dincolo de orice indoiala ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecta ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: Motivul pentru care s-a propus modificarea sus mentionata a rezultat din faptul ca masurile preventive au un caracter exceptional si de aceea trebuie dispuse numai in conditiile aratate mai sus. Inlocuirea sintagmelor “indicii temeinice” si “suspiciune rezonabila” cu sintagma “dincolo de orice indoiala” este necesara avand in vedere ca organul judiciar, in baza probelor din dosar, nu trebuie sa aiba dubii in momentul in care propune sau dispune luare unei asemenea masuri exceptionale. Vechile sintagme intra in contradictie cu caracterul exceptional al masurilor preventive, permitand luarea unor asemenea masuri numai pe baza de indicii si suspiciuni. Totul graviteaza in jurul probelor concrete, in baza carora procurorul sau judecatorul sa isi formeze convingerea ca dincolo de orice indoiala, o persoana a savarsit o infractiune iar aplicarea masurii preventive este necesara”.

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor in drept penal consultati de HotNews.ro, se limiteaza posibilitatea de a dispune masuri preventive doar pe baza de probe, nu de suspiciuni. Or, scopul masurilor preventive este unul de a inlatura o stare de pericol pentru ordinea publica si/sau desfasurarea procesului penal (inclusiv pentru strangerea de probe) nu unul punitiv. Arestarea preventiva nu este asadar o pedeapsa ci, exact cum ii spune, o masura preventiva luata in unele cazuri inclusiv pentru a putea fi conservate/administrate probe. Masurile preventive se iau pe baza suspiciunilor rezonabile ca o fapta a fost comisa. Sigur ca suspiciunile trebuie sa fie ca si forta aproape la fel de puternice ca probele, dar nu sunt identice. Aici, initiatorii confunda ancheta cu actul de judecata”.

Proiectul de Lege pentru Modificarea Codului de Procedura Penala si a Codului Penal
1. Politicienii dicteaza cum pot fi folosite probele de la denuntatori
La articolul 225, dupa alineatul (8), se introduce un nou alineat, alin. (9), cu urmatorul cuprins: “La luarea hotararii asupra cererii prin care se propune arestarea preventiva a inculpatului, judecatorul de drepturi si libertati nu se va putea pronunta in senul luarii unei decizii in functi de denuntul facut de inculpat altor persoane care au savarsit fapte ce nu au legatura cu obiectul cererii”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “Judecatorul de drepturi si libertati in luarea deciziei asupra cererii prin care se propune arestarea preventiva a inclupatului trebuie sa evalueze numai probele care au fost administrate in legatura cu persoana inculpatului si cu faptele care fac obiectul cererii. Daca magistratul judecator, in decizia pe care o va lua, ar lua in calcul si denuntul  facut de inculpat conditiile de mai sus, ar excede obiectului cererii cu care a fost investit sa judece si ar putea inclina balanta in favoarea denuntatorului, neaplicandu-i o masura preventiva sau aplicandu-i una mai usoara”.

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor in drept consulati de HotNews.ro, reglemantarea propusa incalca principiul fundamental de drept procesual penal, potrivit caruia probele nu au o valoare dinainte stabilita in procesul penal”.

1. Procurorii, amenintati ca vor plati pentru orice achitare
Alineatul (1) al articolului 542 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art.541, precum si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o alta instanta internationala pentru vreunul din cazurile prevazute de art. 538, promovarea actiunii in regres pentru recuperarea sumei achitate are caracter obligatoriu impotriva persoanei care, cu rea credinta sau din culpa grava, a provocat situatia generatoare de daune sau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiul functiunii”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “Initiatorul considera ca promovarea actiunii in regres trebuie sa fie obligatorie avand in vedere ca statul trebuie sa recupereze sumele platite ca urmare a condamnarii de la persoanele responsabile pentru daunele provocate, care cu rea credinta sau din culpa grava au provocat prejudiciile in exercitiul profesiei”.

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor consultati de HotNews.ro, reglementarea propusa este extrem de grava. Introduce exercitarea obligatorie a actiunii in regres fata de magistrati in situatia unei solutii de achitare. Este de departe unul din cele mai grele mijoalce de presiune, prin care se timoreaza magistratul”.

1. Scurtarea termenelor de prescriptie, mai multe sanse pentru infractori
Modificarea termenelor de prescriptie. Literele c), d) si e) ale alineatului (1) ale articolului 154 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
(c) 6 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani.
(d) 4 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani.
(e) 2 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an sau amenda.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “Initiatorul propune reducerea termenelor de prescriptie a raspunderii penale in cazurile de la litere c), d) si e) intrucat aplicarea si executarea pedepsei dupa trecerea unui interval indelungat de timp s-ar dovedi ineficienta in raport cu scopul legii penale. Realizarea acestui scop impune, intre altele, ca raspunderea penala a infractorului sa intervina cat mai aproape de momentul comiterii infractiunii, ca procesul penal sa se desfasoare cu operativitate”.

3. Nota redactiei: “Numeroase infractiuni nu vor mai putea fi anchetate de procurori din cauza termenelor de prescriptie mici, ceea ce echivaleaza cu o amnistie”.


1. Descurajarea denuntatorilor

Alineatul (3) al articolului 290 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii ei.
Alineatul (2) al articolului 292 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii ei”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “Modificarea care se propune consta in completarea textului cu un termen de 6 luni, suficient pentru ca mituitorul sa se gandeasca daca face sau nu denuntul ce i-ar conferi o clauza de impunitate. Neexistenta unui asemenea termen ar duce la posibilitatea persistentei unei activitati infractionale a mituitorului (faptuitorului) constand intr-un santaj perpetuu asupra persoanei care a dat/luat mita. Este adevarat ca textul actual permite organelor judiciare descoperirea unor fapte de coruptie si tragerea la raspundere a persoanelor vinovate, dar nu se poate permite ca mituitorul sa beneficieze de o clauza de impunitate pe un timp nedeterminat. Clauza de impunitate ar putea incalca principiul caracterului echitabil al procesului penal care consacra faptul ca “orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii” si de aceea pentru a minimaliza aceste incalcari este necesara introducerea unui termen cat mai scurt de la data savarsirii faptei in interiorul caruia sa functioneze clauza de impunitate pentru mituitor/faptuitor.”

3. Nota redactiei: Initiatorii vor sa ingreuneze la maxim posibilitatea ca fapte comise in urma cu doi, cinci sau sapte ani sa mai poata fi anchetate, asa cum se intampla in prezent. Mituitorii si faptuitorii nu isi denunta aproape niciodata faptele intr-un interval atat de scurt, de sase luni, ci o fac de regula abia cand sunt convinsi ca nu se mai pot apara singuri, cand pierd puterea si nu mai au capacitatea de a intimida martori, ascunde probe etc. Din acest motiv e bine sa nu existe un termen pentru cei care vor sa denunte fapte penale si sa beneficieze, la schimb, de impunitate.

1. Amenintarea procurorilor cu inchisoarea

La capitolul II, “Infractiuni de serviciui”, dupa articolul 296 se introduce un articol nou, art 296 indice 1 intitulat “Abuzul de putere al organelor judiciare” cu urmatorul cuprins:
“Fapta lucratorului de cercetare penala, procurorului sau judecatorului care in exercitarea atributiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, de a promite persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului o situatie procesuala care sa duca la neluarea unei masuri preventive sau luarea ori inlocuirea unei asemenea masuri cu una mai usoara, in schimbul careia acesta sa denunte persoane care au savarsit infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea ocuparii unei functii publice.
(2) Daca promisiunea consta in inlaturarea raspunderii penale a persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului, desi exista date si probe din care rezulta presupunerea rezonabila ca acestia au savarsit infractiuni, maximul special al pedepsei prevazut de lege se majoreaza cu o treime.
(3) Daca promisiunea ajunge in faza de executare, maximul special al pedepsei prevazut de lege se majoreaza cu jumatate.
(4) Fapta lucratorului de cercetare penala sau procurorului care, in exercitarea atributiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, nu solutioneaza o plangere, un denunt facute printr-unul din modurile aratate la art. 288 din Codul de procedura penala, in termen de 2 ani de la data sesizarii se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani si interzicerea ocuparii unei functii publice.
(5) Daca fapta prevazuta la alin (4) a fost savarsita cu rea credinta, se aplica pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani si interzicerea ocuparii unei functii pulblice”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: Desi Codul penal sanctioneaza abuzul de putere al organelor judiciare asa cum este prevazut la art 280 “Cercetarea abuziva” si art 283 “Represiunea nedreapta”, aceste incriminari nu sunt suficiente, motiv pentru care initiatorul a propus si incriminarea faptelor descrise mai sus. In acest sens, fapta prevazuta la alin (4) si forma agravanta de la alin (5) sanctioneaza abuzul organelor judiciare constand in nesolutionarea plangerilor sau denunturilor cu care au fost sesizate potrivit art. 228 din Codul de procedura penala intr-un termen rezonabil de la data sesizarii. Termenul propus este de doi ani si este suficient pentru ca organele judiciare sa solutioneze plangerea sau denuntul, indiferent de gradul de complexitate al acestora”.

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor consultati de HotNews.ro, se introduce o noua infractiune cu acelasi scop si finalitate ca si reglementarea anterior citata, respectiv de a timora magistratul si de a limita posibilitatea de a obtine mijloace de proba. Or, procurorii se confrunta deja cu problema supraincarcarii cu dosare, unele mari, complexe, care necesita investigatii in mai multe tari, comisii rogatorii, care pot luat timp. Actualmente, clauza de nepedepsire aplicabila denuntatorilor prevazuta de lege este in vigoare in mai multe legislatii ale mai multor state din UE si Consiliul Europei, se numeste ‘effective regret”.

In Parlament exista deja mai multe tentative de modificare a Codului de Procedura Penala. Unele au reusit partial, cum este cazul proiectului initiat de senatorul PSD Serban Nicolae. Unele prevederi, cum ar fi cele referitoare la regimul incatusarii, au trecut de Comisia Juridica si merg in plen. Pe de alta parte, Romania se afla inca sub Mecanismul de Cooperare si Verificare. MCV prevede, intre altele, stabilitatea legislatiei anticoruptie si a sanctionat tentativele parlamentarilor de a o modifica. Legislatia penala se afla si sub monitorizarea Statelor Unite, care si-au manifestat public ingrijorarea de fiecare data cand politicienii au cautat sa ingreuneze munca procurorilor.
Expunerea de Motive la Proiectul de Lege de Modificare a Codului Penal

Sursa: hotnews.ro

 

„Procurorii” țepari au fost prinși

de Marian MOCANU

Copiind metoda „accidentul”, prin care mai mulți oameni au fost înșelați cu sume mari de bani, câțiva pușcăriași au golit conturile unor primari și oameni de afaceri. Printre cei înșelați se află și edili vasluieni, printre care Ioan Ciupilan, primarul municipiului Huși și Gheorghe Poede, vestitul primar al comunei Poienești.

Procurorii DIICOT au destructurat zilele trecute o rețea de infractori care, copiind metoda „accidentul” au devalizat conturile mai multor români, primari sau oameni de afaceri. Metoda folosită era pe cât de simplă, pe atât de eficientă. Mai mulți indivizi, unii dintre ei deținuți în Penitenciarul Focșani, telefonau victimelor și, dându-se drept procurori DIICOT ori DNA, cereau datele bancare, inclusiv codul PIN. Ulterior, șmecherii clonau cardul și scoteau toți banii din cont.

„Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Vrancea împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Galați – Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Vrancea și Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța au efectuat, la data de 08 aprilie 2015, două percheziții într-o unitate de penitenciar din cadrul ANPR și șase percheziții în diferite locații de pe raza județului Constanța, în scopul destructurării unui grup infracțional organizat format din mai multe persoane care execută pedepse privative de libertate și la care au aderat și alte persoane aflate în stare de libertate. (…) S-a reținut că, persoane de sex masculin aflate încarcerate în penitenciar, au apelat telefonic primari ai unor localități din diferite județele ale țării, prezentandu-se, în mod fals, ca fiind procurori DIICOT din județul unde se află localitatea respectivă. Sub pretextul unor cercetări efectuate cu privire la fraude, inculpații le-au solicitat acestora date referitoare la toate cardurile de credit sau debit personale și ale membrilor familiei pe care ulterior le-au utilizat pentru a iniția comenzi online pe site-uri de comerț electronic din România. Totodată, inculpatii au solicitat ca bunurile achiziționate să fie trimise unor complici aflați în diferite localități de pe raza  județului Constanța. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că inculpații au apelat telefonic și administratori ai unor societăți comerciale care dețin terminale paypoint și, inducând-i în eroare în același mod, și anume că se efectuează cercetări într-un dosar penal, le-au solicitat să se prezinte de urgență la sediul Parchetului din localitate. Ulterior, inculpații au contactat angajații acelorași societăți comerciale și, sub pretextul unor verificări tehnice cu privire la terminalul paypoint respectiv, le-au solicitat să opereze tranzacții, în scopul obținerii unor coduri de reîncărcare prepay. Ulterior, codurile de reîncărcare au fost furmizate altor membri ai grupării, pentru a fi valorificate”, se arată într-un comunicat de presă remis de DIICOT.

În cauză au fost reținute cinci persoane, care au fost arestate preventiv pentru o perioadă de 30 de zile.

Primari vasluieni țepuiți

Printre cei care au luat „țeapă” și au comunicat datele conturilor bancare unor persoane necunoscute care se dădeau drept procurori se află Ioan Ciupilan, primarul municipiului Huși. Din fericire, în momentul respectiv conturile sale erau aproape goale. În schimb, lui Corneliu Oanea, primarul comunei Lunca Banului, i-au fost furați de pe card 6.000 lei. Și Ghoerghe Poede, vestitul primar din Poienești a primit o lovitură financiară, acesta alimentând în mod special cardul a cărui date le comunicase „procurorilor” cu 3.600 lei, chipruile pentru a face impresie bună.

bunea_marin33

Marin Bunea

Primarul interimar al municipiului Bârlad, Marin Bunea, contactat în același fel de țepari, a apucat să blocheze cardurile înainte de a-i dispărea suma de 4.100 lei, pe care indivizii încercau să o retragă chiar în momentul în care Bunea făcea formalitățile de blocare a contului.

Au mai fost vizați alți trei primari vasluieni, în total numărul persoanelor contactate de cei care, profitând de psihoza arestărilor făcute de DNA și DIICOT în ultimele luni, au încercat să-i ușureze de bani, este de câteva zeci, în mare majoritate din zona Moldovei sau din județele Tulcea și Constanța.

Vine ziua decisivă pentru Oana Zăvoranu! Ce i-au pregătit procurorii!

Bruneta este la câteva zile distanță de o hotărâre a procurorilor în dosarul în care este acuzată de furt.

Potrivit informațiilor obținute de reporterii spynews.ro, au fost finalizate toate demersurile necesare în dosarul în care Oana Zăvoranu este acuzată de furt de către fostul ei soț, Ionuț Pascu – alias Pepe. La mijlocul săptămânii viitoare, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 urmează să decidă dacă vedeta va ajunge sau nu în fața judecătorilor. Un motiv serios de îngrijorare pentru vedetă, care riscă câțiva ani de închisoare – evident, în condițiile în care va fi condamnată.

“Mi-au dispărut din casă peste 60.000 de euro”

Totul a început în urmă cu patru ani, în plin scandal de divorț. Atunci, Pepe își acuza fosta soție ca i-a furat bani și mai multe bunuri din casă. În plus, spunea că Oana a devastat tot ce i-a stat în cale. “Mi-au dispărut din casă peste 60.000 de euro, pentru că nu obișnuiesc să îmi țin banii în bancă”, spunea Pepe. “Pagubele sunt mai mari decât am investit eu în momentul de față. Mai ales că erau și niște bani cash, mai ales că erau mai multe lucruri de valoare, bijuterii”, preciza artistul. Pepe a făcut o plângere penală, care a fost respinsă de către procurori. Apoi,  cântărețul a reușit să redeschidă ancheta după ce s-a adresat judecătorilor. Povestea s-a complicat, în condițiile în care Oana ar fi avut mai mulți complici cu care ar fi pătruns în casă. “Momentan nu pot să acuz pe nimeni, deși poliția a găsit pe seif atât amprente de femei cât și de bărbați”, a continuat artistul.

Sursa: spynews.ro

Procurorul Șelaru, trimis în judecată

Magistrații din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au dispus trimiterea în judecată a procurorului suspendat Vasile Șelaru, pentru patru infracțiuni de trafic de influență, din care una în formă continuată, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și influențarea declarațiilor. Alături de el au mai fost trimiși în judecată, în stare de libertate, Iulian-Dănuț Bordea, Liviu Rădescu, Cezar Puiu și Octavian Solomon, administratori ai unor societăți comerciale și Ionel Lăcătușu, deținut într-o altă cauză.

Alex SAVA

Procurorii DNA au decis, ieri, trimiterea în judecată a colegului lor de la Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, Vasile Șelaru, în sarcina căruia s-au reținut patru infracțiuni de trafic de influnță, din care una în formă continuată. De asemenea, el va f judecat și pentr nerespectarea regimului armelor și munițiilor și influențarea declarațiilor.

Împreună cu el au mai fost trimiși în judecată, în starede libertate, Iulian-Dănuț Bordea și Liviu Rădescu, administratori ai unor societăți comerciale, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență. În același dosar vor mai fi judecați Ionel Lăcătușu (deținut într-o altă cauză, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență, în formă continuată), Cezar Puiu și Octavian Solomon, administratori ai unor societăți comerciale, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de mărturie mincinoasă.

“La sfârșitul anului 2013, inculpatul Șelaru Vasile i-a promis inculpatului Lăcătușu Ionel că va efectua demersuri pe lângă magistrații de la Curtea de Apel Iași, în sensul soluționării favorabile a apelului formulat de acesta din urmă. În acest context, inculpatul Șelaru Vasile a solicitat și primit de la inculpatul Lăcătușu Ionel, cu titlu de împrumut, suma de 13.000 lei, fără a se stabili un termen clar de restituire a banilor. După aproximativ 2-3 săptămâni, inculpatul Șelaru Vasile a restituit suma de 5.000 lei, iar diferența de 8.000 lei a fost păstrată pentru continuarea demersurilor în vederea obținerii unei soluții favorabile pentru inculpatul Lăcătușu Ionel. La data de 18.04.2014, la solicitarea inculpatului Șelaru Vasile și în considerarea promisiunilor anterioare ale acestuia, de folosire a influenței sale pe lângă magistrații Curții de Apel Iași, inculpatul Lăcătușu Ionel i-a remis un miel în greutate de 6-7 kg (n.n. la valoarea minimă de piață de 132 lei). La data de 25.07.2014, în contextul tergiversării demersurilor promise pentru întreruperea pedepsei în favoarea inculpatului Lăcătușu Ionel, al declanșării audierilor de martori în cauză, dar și al evenimentelor de notorietate privind arestarea unor persoane publice implicate în acte de corupție, inculpatul Șelaru Vasile s-a întâlnit cu două dintre rudele celuilalt inculpat. Cu această ocazie, intuind faptul că una dintre persoane înregistra convorbirea ambientală pe care o avea cu aceasta, i-a promis suma de 1.000 lei necesară pentru plata onorariului avocatului, promisiune ce a fost onorată la data de 26.07.2014. Acest demers a avut ca scop determinarea acelei persoane, prin corupere, să nu sesizeze organele de urmărire penală în legătură cu infracțiunea de trafic de influență comisă în raport de inculpatul Lăcătușu Ionel”, se arată în comunicatul remis de DNA.

O altă infracțiune care a dus la reținerea și trimiterea în judecată a procurorului Șelaru s-a consumat în luna mai a acestui an, când magistratul i-a promis unuia dintre inculpații din dosar că-și va folosi influența asupra magistraților de la Judecătoria Bârlad.

“La data de 29.05.2014, inculpatul Șelaru Vasile i-a promis inculpatului Rădescu Liviu că va interveni pe lângă un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, care supraveghea cercetările într-un dosar penal ce viza săvârșirea unei game variate de infracțiuni (furt calificat, tâlhărie, ultraj, ultraj contra bunelor moravuri în tulburarea ordinii și liniștii publice, fals intelectual, amenințare), acceptând, în acest sens de la acesta, cazarea într-un imobil de pe litoralul românesc. Scopul urmărit prin această intervenție era acela ca, față de o rudă a inculpatului Solomon Octavian, suspect în dosarul respectiv, să nu se dispună vreo măsura preventivă privativă de libertate. Mai mult, pentru a-i crea inculpatului Rădescu Liviu convingerea că influența pe care o are asupra procurorului de caz este reală, la data de 30.05.2014, inculpatul Șelaru Vasile s-a deplasat la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, unde a intrat o perioadă scurtă de timp. La data de 26.07.2014 cu ocazia audierii sale în calitate de martor, în legătură cu promisiunea folosirii influenței de către inculpatul Șelaru Vasile pe lângă procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, inculpatul Solomon Octavian a declarat mincinos că nu a avut nicio discuție vreodată cu acesta, în legătură cu situația juridică a rudei sale”, se mai arată în comunicatul remis de DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Iași, cu propunere de a se menține măsurile asiguratorii și preventive dispuse în cauză.

Procurorul Șelaru rămâne după gratii

Judecătorii Curții de Apel Iași au respins din nou cererea procurorului criminalist vasluian ajuns după gratii după ce a fost acuzat de luare de mită. Acesta a făcut, joi, o nouă cerere instanțelor ieșene pentru eliberarea condiționată, dar judecătorii i-au respins pentru a doua oară cererea pe motiv că punerea sa în libertate sub control judiciar ar putea influența procesul aflat în desfășurare.

Procurorul Vasile Șelaru a fost arestat deoarece este suspectat că a primit bani și o vacanță pe litoralul românesc în schimbul promsiunii ca va interveni pe lângă magistrații bârlădeni și cei ai Curții de Apel Iași în vederea soluționării favorabile a unor dosare. Astfel, în rechizitoriu se arată faptul că Șelaru a luat de la o persoană suma de 13.000 de lei sub formă de împrumut și, după trei săptămâni, a restituit doar 5.000 de lei persoanei respective, diferența fiind păstrată pentru continuarea demersurilor. Apoi, procurorul criminalist vasluian a lăsat impresia că poate influența un anumit ofițer de poliție din cadrul IPJ Vaslui care ar fi trebuit să soluționize favorabil o avizare a unei firme de pază. Pentru acest demers a cerut și ar fi primit suma de 700 de lei. După această ispravă, două zile mai târziu, Vasile Șelaru a promis unei persoane că va interveni pe lângă un procuror bârlădean care supraveghea cercetările într-un dosar penal, iar pentru asta a acceptat cazarea într-un imobil de pe litoralul românesc. (A.C.)

Procurorul Șelaru deținea muniție fără drept în biroul de la Parchet

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus extinderea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, față de procurorul Vasile Șelaru. La perchezițiile efectuate la biroul său din cadrul Parchetului de pe lâgă Tribunalul Vaslui, desfășurate pe 18 august, procurorii au descoperit în fișetul său 65 de cartușe cu glonț, pe care magistratul le deținea fără să aibă acest drept.

„Persoanei sus menționate i s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat raportată la noile acuzații, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală. Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, se arată într-un comunicat de presă remis de DNA.

Șelaru a fost reținut luna trecută, după ce procurorii au probat trei infracțiuni de trafic de influență. Magistratul vasluian promitea că are trecere pe lângă judecători în sensul obținerii unor sentințe favorabile. (A.S.)

Procurorul Șelaru, suspendat din funcție

Reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au anunțat, ieri, suspendarea din funcție a lui Vasile Șelaru, reținut finele lunii trecute pentru fapte de corupție.

În ședința de ieri a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii s-a descis suspendarea din funcție a lui Vasile Șelaru, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, ca urmare a rămânerii definite a măsurii de arestării preventive.

“Hotărârea Secției pentru procurori a C.S.M. a fost luată în temeiul dispozițiilor art. 40 lit. j) din Legea nr. 317/ 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările și completările ulterioare și 62 alin. (1) lit. aš) ți alin. (2) din Legea nr. 303/ 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare”, se arată într-un comunicat de presă remis de CSM.

Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis, la sfârșitul săptămânii trecute, menținerea deciziei Curții de Apel Iași referitoare la cercetarea lui Vasile Șelaru în stare de arest preventiv pentru fapte de corupție.

Potrivit procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) la sfârșitul anului 2013, Șelaru a promis unei persoane că va efectua anumite demersuri, în sensul soluționării favorabile a unei cereri de recurs, pretinzând că are influență asupra unor magistrați ieșeni.

În acest context, a solicitat cu împrumut suma de 13.000 lei fără a se stabili un termen clar de restituire. După aproximativ 2-3 săptămâni de la acordarea împrumutului inculpatul Șelaru a restituit 5.000 lei, iar diferența a păstrat-o pentru continuarea demersurilor respective.

O altă faptă pentru care este cercetat Șelaru s-ar fi consumatm potrivit procurorilor DNA, la 27 mai, când magistratul vasluian a solicitat suma de 700 lei, pentru a determina un polițist să rezolve favorabil o cerere pentru avizarea unei firme de pază.

Totodată, pe 29 mai, Șelaru a promis unei persoane că va interveni pe lângă un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, care supraveghea cercetările într-un dosar penal, acceptând pentru această intervenție cazarea într-un imobil de pe litoralul românesc.

Vasile Șelaru are o vechime de peste 18 ani în magistratură, el desfășurându-și activitatea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui din anul 2000. A activat o perioadă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, iar în 2011 a revenit în Vaslui. În anul 2013 a candidat pentru postul de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, iar anul acesta la cel de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, însă a pierdut în fața celorlalți contracandidați. (Alex SAVA)

Procurorul Șelaru rămâne după gratii

Reținut duminică de către procurorii DNA pentru trafic de influență, procurorul criminalist Vasile Șelaru a primit mandat de arestare pentru 30 de zile. Arestarea lui Șelaru va crea probleme și Parchetului vasluian, care a rămas acum cu un singur procurer criminalist.

Alexandru CROITORU

Luni seara, magistrații Curții de Apel Iași au decis ca procurorul Vasile Șelaru, reținut duminică seara de către DNA pentru trafic de influență, să rămână după gratii. Șelaru a primit mandat de arestare pentru 30 de zile, după o ședință ce a durat aproape jumătate de zi.

Procurorul vasluian a fost arestat deoarece este suspect că a primit bani șI o vacanță pe litoralul românesc, în schimbul promsiunii ca va intervene pe lângă magistrațI bârlădeni șI cei ai Curții de Apel Iași în vederea soluționării favorabile a unor dosare. În rechizitoriu se arată faptul că Șelaru a luat de la o persoană suma de 13.000 de lei sub formă de împrumut și, după trei săptămâni, a restituit doar 5.000 de lei, diferența fiind păstrată pentru continuarea demersurilor. Apoi, procurorul criminalist vasluian a lăsat impresia că poate influența un aunmit ofițer de poliție din cadrul IPJ Vaslui care ar fi trebuit să soluționize favorabil o avizare a unei firme de pază. șI pentru care a cerut 700 de lei. După această isparvă, două zile mai târziu, Vasile Șelaru a promis unei persoane că va interveni pe lângă un procuror bârlădean care supraveghea cercetările într-un dosar penal, iar pentru aceasta a acceptat cazarea într-un imobil de pe litoralul românesc.

Procurorul Șelaru, arestat preventiv

Magistrații de la Curtea de Apel Iași au decis, noaptea trecută, aretarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a procurorului Vasile Șelaru din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul . Procurorul vasluian a contestat deicizia magistraților ieșeni prin apărătorul ales, urmând să dispună judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Vasile Șelaru a fost reținut duminică pentru 24 de ore, de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Iași sub acuzația de trafic de influență. EL este acuzat că a primit bani și cazare într-un imobil pe litoral pentru a interveni pe lângă alți magistrați în vederea soluționării favorabile a unui dosar. (A.S.)

Procurorul Șelaru, reținut pentru trafic de influență

Vasile Șelaru, procuror în cadrul Parchetului de le lângă Tribunalul Vaslui, a fost reținut, aseară, sub acuzația de trafic de influență. Potrivit procurorilor DNA, el a promis mai multor persoane că poate influența soluționarea favorabilă a unor cauze în care erau cercetate. Pentru intervențiile sale, a primit bani sau cazare la mare.

Alex SAVA

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au dispus, aseară, reținerea pentru 24 de ore a lui Vasile Șelaru, procuror în cadrul Parchetului de le lângă Tribunalul Vaslui, sub acuzația de trafic de influență.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, „la sfârșitul anului 2013 inculpatul șelaru Vasile, în considerarea influenței pe care o avea asupra mai multor magistrați de la instanțele de control judiciar din județul Iași, i-a promis unei persoane că va efectua anumite demersuri, în sensul soluționării favorabile a unei cereri de recurs.
În acest context, a solicitat cu împrumut suma de 13.000 lei fără a se stabili un termen clar de restituire. După aproximativ 2-3 săptămâni de la acordarea împrumutului inculpatul șelaru Vasile a restituit suma de 5.000 lei, iar diferența de 8.000 lei a fost păstrată pentru continuarea demersurilor respective”.

Din cercetările efectuate de procurorii DNA, se pare că acesta nu este singurul caz în care procurorul Vasile Șelaru ar fi primit bani pentru a „ajuta” diverse persoane. Pe 27 mai, „lăsând impresia că are influență asupra unui ofițer de poliție din cadrul IPJ Vaslui, care avea spre soluționare o cerere de avizare a unei firme de pază, a solicitat suma de 700 lei, pentru a-l determina pe ofițerul respectiv să rezolve favorabil acea cerere”, se mai arată în comunicat.

Două zile mai târziu, procurorul vasluian a promis unei persoane că va interveni pe lângă un procuror de la Bârlad, care supraveghea cercetările într-un dosar penal, acceptând pentru această intervenție cazarea într-un imobil de pe litoralul românesc.
Pentru a crea acestei persoane convingerea că influența pe care o are asupra procurorului de caz este reală, pe 30 mai s-a dus la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, unde a intrat o perioadă scurtă de timp.

Kovesi: Probabil va exista tentația unor politicieni de a modifica competențele DNA, urmare a investigațiilor din ultimul timp

Șeful Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a declarat duminică, la B1Tv, că este posibil să apară, urmare a investigațiilor efectuate în ultima perioadă de procurori, “o tentație” a unor politicieni de a modifica competențele DNA sau de a reorganiza această structură.

“Ar putea să apară oricând. Deocamdată nu am niște informații reale sau nu avem niște proiecte de lege pe care să le putem comenta. Însă, probabil, datorită investigațiilor care au fost făcute în ultima perioadă de timp va exista această tentație din partea unor oameni politici de a modifica competențele, de a reorganiza structura, de a schimba din atribuțiile pe care le are această structură”, a afirmat Kovesi.

Ea a subliniat că primul an al mandatului de procuror șef al DNA a fost unul al provocărilor deoarece a venit o echipă care a continuat investigarea dosarelor de corupție la nivel înalt.

“A fost un an al provocărilor și din perspectivă legislativă. Au fost mai multe tentative de a modifica diverse competențe pe care direcția le are. A fost un an al provocărilor și din perspectiva funcțiilor de conducere, pentru că au fost momente în care, datorită dosarelor investigate, anumiți procurori și-au pierdut temporar funcțiile de conducere. Și acest an, pentru că ce se întâmplă în spațiul politic, pe noi nu ne interesează foarte mult, ne poate influența doar din punct de vedere legislativ, din punct de vedere tehnic este un an tot al provocărilor pentru că avem de implementat două coduri noi, noul Cod penal și noul Cod de procedură penală. În rest, provocările cred că sunt aceleași pentru orice structură care investighează dosare de corupție la nivel înalt”, a explicat șeful DNA.

Întrebată dacă simte această presiune a politicului într-un an electoral pe DNA, Kovesi a subliniat că procurorii s-au obișnuit cu aceste atacuri.

“Presiune, am putea spune, din partea politicului că poate fi prin declarațiile pe care le fac politicienii, dar care ne lasă reci. Suntem deja obișnuiți cu aceste atacuri și procurorii cu care lucrez în fiecare zi sunt destul de maturi încât să nu fie foarte atenți la aceste declarații. Presiunea poate fi din perspectiva modificării legislației”, a mai menționat ea.

Sursa: agerpres.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: